Tehnologia Confectionarii Slituri LA Maneca

CUPRINS

CAP.I NOȚIUNI GENERALE DESPRE ÎMBRACAMINTE

I.1 Clasificarea îmbracamintei. Moda

I.2 Materiale de bază și auxiliare

CAP.II ALEGEREA MODELELOR

II.1 Șlițurile la mâneci

II.2 Clasificarea acestora

II.3 Realizarea de crochiuri cu diferite variante de modele

CAP.III ALEGEREA MATERIALULUI

III.1 Criteriile la alegerea materialului

III.2 Prezentarea semifabricatelor realizate

CAP.IV CUSĂTURI ȘI UTILAJE

IV.1 Cusături

IV.2 Utilaje

IV.3 Norme de protecție a muncii la mașinile simple de cusut

CAP.V PROIECTAREA

V.1 Proiectarea constructivă, realizarea tiparelor

V.2 Procesul tehnologic de confecționare a șlițurilor la mânecă

CAP.VI CRITERII DE CONTROL A CALITĂȚII PRODUSELOR

CAP.VII ANEXE

VII.1 Bibliografie

26 pagini

=== PROIECT ===

CUPRINS

CAP.I NOȚIUNI GENERALE DESPRE ÎMBRACAMINTE

I.1 Clasificarea îmbracamintei. Moda

I.2 Materiale de bază și auxiliare

CAP.II ALEGEREA MODELELOR

II.1 Șlițurile la mâneci

II.2 Clasificarea acestora

II.3 Realizarea de crochiuri cu diferite variante de modele

CAP.III ALEGEREA MATERIALULUI

III.1 Criteriile la alegerea materialului

III.2 Prezentarea semifabricatelor realizate

CAP.IV CUSĂTURI ȘI UTILAJE

IV.1 Cusături

IV.2 Utilaje

IV.3 Norme de protecție a muncii la mașinile simple de cusut

CAP.V PROIECTAREA

V.1 Proiectarea constructivă, realizarea tiparelor

V.2 Procesul tehnologic de confecționare a șlițurilor la mânecă

CAP.VI CRITERII DE CONTROL A CALITĂȚII PRODUSELOR

CAP.VII ANEXE

VII.1 Bibliografie

CAP.I NOȚIUNI GENERALE DESPRE ÎMBRĂCĂMINTE

I.1 CLASIFICAREA ÎMBRĂCĂMINTEI. MODA

Îmbrăcămintea este un vestimentar pe care oamenii îl folosesc pentru apărarea corpului de intemperii și în scop estetic.

Îmbrăcămintea se poate clasifica astfel:

După materia primă folosită:

îmbrăcăminte din țesături;

îmbrăcăminte din tricoturi;

îmbrăcăminte din blănuri;

După anotimpul în care se poartă:

îmbrăcăminte subțire;

îmbrăcăminte semigroasa;

îmbrăcăminte groasa;

După destinație:

lenjerie de corp;

îmbrăcăminte exterioara sau de zi;

îmbrăcăminte sport;

îmbrăcăminte de protecție;

După vârstă și sex:

îmbrăcăminte pentru copii;

îmbrăcăminte pentru adolescenți;

îmbrăcăminte pentru femei;

îmbrăcăminte pentru bărbați;

MODA

Îmbrăcămintea, ca obiect vestimentar, diferă de la o zonă geografică la alta pe plan mondial.

Moda este un ansamblu de gusturi, preferințe și deprinderi, care predomină la un moment dat în cadrul societății.

Moda cuprinde și alte sfere de influență cum ar fi: încălțămintea, marochinăria, mobila, transporturile, clădirile etc.

Un exemplu poate fi dat la îmbrăcămintea pentru femei unde moda lungă (maxi) la rochii și pardesii a predominat câțiva ani, după care a revenit din nou la modele scurte (mini).

Moda este influențată de:

linia de concepție;

materiile prime și auxiliare apărute;

zona geografică în care trăiește populația;

motivele populare din zonă și destinația îmbrăcămintei;

vârsta.

Frumusețea îmbrăcămintei este ansamblu de forme, armonii și culori pe care trebuie să le îndeplinească vestimentația oamenilor:

frumosul natural;

frumosul artistic;

frumosul industrial.

Noțiunea de frumusețe derivă din cuvântul frumos a cărui proveniență este de origine latină care înseamnă „frumos”.

Frumosul este deci un ansamblu de forme armonioase cu legături potrivite și aspecte plăcute, care încântă privirea sau simțurile omului atunci când omul le privește sau le ascultă.

În cadrul acestor ansamble pot intra și elemente ce nu sunt frumoase, dar în combinație cu celelalte ansamble, constituie un tot unitar în sensul bun al frumosului.

I.2 MATERIALE DE BAZĂ ȘI AUXILIARE

MATERIALE DE BAZĂ

Rolul principal în componența unui obiect vestimentar îl îndeplinește materialul de bază.

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de bază sunt:

țesăturile;

tricourile;

blănurile;

pieile naturale sau sintetice;

textile.

ȚESĂTURILE

Țesăturile sunt materiale textile prin încrucișarea firelor textile.

Țesăturile pot fi:

țesături din bumbac;

țesături semigroase;

țesături de in și cânepă;

țesături de lână;

țesături din mătase;

țesături sintetice.

TRICOTURILE

Tricoturile sunt materiale textile care se produc prin buclare succesivă sau simultana a unuia sau mai multor fire transformate în ochiuri.

După forma tricotului obținut pot fi:

tricoturi metraj;

tricoturi tubulare;

tricoturi semifastonate;

tricoturi fastonate.

După legătura tricotului pot fi:

tricoturi simple;

tricoturi ursite.

După destinația pe care o au tricoturile la îmbrăcăminte pot fi:

tricoturi pentru lenjerie;

tricoturi pentru îmbrăcăminte exterioară;

tricoturi pentru alte articole.

După natura materialului din care se produc pot fi:

tricoturi din bumbac;

tricoturi din lână;

tricoturi din mătase;

tricoturi din fire sintetice;

deformarea tricoturilor;

deșirabile;

contracția tricoturilor;

hidroscopicitatea;

permeabilitatea.

BLĂNURILE

La confecționarea îmbrăcămintei exterioare se folosesc din ce în ce mai mult blănurile.

După originea lor blănurile pot fi:

naturale

artificiale

Blănurile naturale se obțin prin sacrificarea animalelor domestice sau sălbatice, iar în țara noastră se utilizează mai multe tipuri de blănuri.

Dintre cele mai importante sunt:

blănuri de ovine;

blănuri de astrahan;

blănuri de vulpe;

blănuri de vidră;

blănuri de nutrie;

blănuri de leopard;

blănuri de hermină.

Blănurile artificiale sunt materiale textile plușate care prin operații de finisare speciale imită blănurile naturale ca de exemplu:

blana artificiala astrahan;

blana artificiala caracul;

blana artificiala castor;

blana artificiala urs;

blana artificiala leopard.

MATERIALE DE BAZĂ NOI

Materialele de bază noi se obțin prin prelucrarea și combinarea unor materiale clasice sau prin tehnologii noi.

Produsele caserate sunt materiale textile care se obțin prin dublare sau triplare a țesăturilor sau a tricoturilor.

Pielea artificială (sintetică) este un material de bază obținut pe același principiu cu produsele caserate.

Pentru obținerea pielii artificiale se folosesc trei straturi de materiale:

fața materialului;

suportul textil;

căptușeala;

MATERIALE AUXILIARE

Principalele materiale auxiliare sunt:

căptușelile;

întăriturile;

ața de cusut;

furniturile din diverse garnituri.

MATERIALE PENTRU CĂPTUȘELI

Căptușelile au rolul să dubleze detaliile produselor, mărindu-le rezistența la purtare, șifonabilitate și stabilitate a formei și a dimensiunilor.

Principalele materiale utilizate pentru căptușiri îmbrăcăminte sunt:

țesături serj;

țesături satin;

țesături atlaz;

țesături golj;

căptușeală de mâneci.

MATERIALE PENTRU ÎNTĂRITURI

Materialele pentru întărituri dublează unele detalii ale îmbrăcămintei.

Întăriturile pot fi țesute și nețesute.

Întăriturile țesute cu leg. Pânză cuprinde:

pânza vatir;

vatirul cu lână (volvatirul);

canafasul;

rosharul.

Întăriturile nețesute prezintă o serie de avantaje cum ar fi:

sunt mai ușoare decât întăriturile țesute de 2,5 ori și mai ieftine de patru ori;

se pot croi pe orice direcție deoarece nu au urzeală și nici bătătură, fapt care duce la reducerea consistentă a deșeurilor de la croit;

sunt neșifonabile și au stabilitate dimensională;

în procesul de confecționare sunt rezistente la întindere pe oricare direcție și nu sunt deșirabile.

sunt permeabile la aer și la transpirație având o rezistență bună la scămoșare și la frecare;

pot fi decupate în orice formă și aplicate la toate produsele de îmbrăcăminte.

Întăriturile din folii sintetice pot fi:

întărituri termofuzibile;

întărituri cu apret permanent

AȚA DE CUSUT

Ața de cusut este materialul auxiliar folosit la asamblarea și prelucrarea îmbrăcămintei sau pentru alte scopuri.

Ața de cusut are diferite întrebuințări și se produce din fibre naturale sau sintetice clasificându-se astfel:

După destinație în procesul confecției:

ața pentru cusut tighel;

ața pentru butoniere;

ața pentru broderie.

După natura fibrelor din care se produc, ața poate fi:

ața de bumbac;

ața de in și cânepă;

ața de lână;

ața de mătase;

ața sintetică.

FURNITURI ȘI GARNITURI

Furniturile sunt:

valetina;

buretul;

maleschinul;

elasticul;

banda întăritoare pentru susținere;

banda cu vână;

banda cu retenție.

FURNITURI DE FIXAT ȘI AJUSTAT

Furniturile de fixat și ajustat sunt materiale auxiliare întrebuințate pentru încheiatul și ajustarea îmbrăcămintei pe conformație.

Nasturii au un rol funcțional (încheie și ajustează produsul) cât și rol ornamental de a înfrumuseța produsul confecționat.

Clasificarea nasturilor:

nasturi din os;

nasturi din lemn;

nasturi îmbrăcați;

nasturi metalici;

nasturi poliester;

copci;

capse.

Garniturile sunt:

dantela

suitașul

colțișorii

SEMIFABRICATELE

În industria confecțiilor din românia se folosesc ca semifabricate:

pernițe pentru umeri

întărituri performate pentru betelia pantalonilor

Pernița pentru umeri se confecționează din:

vată

valetină

spumă polivretanică.

Produsele la care sunt montate pernițe la umeri sunt:

bluze

rochii

pardesii

sacouri

paltoane

CAP.II ALEGEREA MODELELOR

II.1 ȘLIȚURI LA MÂNECI

Șlițul reprezintă o deschizătură executată într-un punct al unei circumferințe în scopul măririi deschiderii în anumite împrejurări.

II.2 CLASIFICAREA ACESTORA

În funcție de locul amplasării și de natura materialului, șlițul se poate executa în mai multe moduri:

direct în cusătură

cu rezervă de acoperire

închis cu nasturi

sub formă de butonieră bordată

cu bordaj de suprapunere

II.3 REALIZAREA DE OCHIURI CU DIFERITE VARIANTE DE MODELE

CAP.III ALEGEREA MATERIALELOR

CAP.III.1 CRITERII LA ALEGEREA MATERIALULUI

Valoarea acordată unor calități devine evidentă dacă se compară un produs calitativ identic cu altele, dar cu un colorit sau un model obișnuit:

Criteriul psihologic subiectiv individual este cel mai important. Se manifestă prin alegerea obiectului fără un argument concret.

Criteriile de preferință cu implicații sociale se manifestă sub diverse forme.

Criteriile de selecții se pot baza pe argumente obiective, raționale și logice.

CAP.III.2 PREZENTAREA SEMIFABRICATELOR REALIZATE

Pentru confecționarea șlițurilor la mânecă se folosește ca material de bază pânză albă, pentru executarea următoarelor șluțuri la mânecă:

șlițul pentagon;

șlițul bordat la mânecă

La confecționarea șlițurilor la mânecă se folosește ca material auxiliar : ața.

CAP.IV CUSĂTURI ȘI UTILAJE FOLOSITE

CAP.IV.1 CUSĂTURI FOLOSITE

CUSĂTURA TIGHEL

Cusătura tighel se obține cu ajutorul mașinilor simple de cusut.

Cusătura tighel se formează cu două fire de ață montate, unul la partea superioară, iar al doilea la partea inferioară a mașinii.

Pașii cusăturii se pot depune în serie, în paralel sau în poziție oblică.

În funcție de poziția pașilor, cusătura tighel poate fi : tighel simplu, tighel în paralel sau tighel în zigzag.

CUSĂTURA TIGHEL SIMPLU

Această cusătură poate fi aplicată la coaserea țesăturilor a căror grosime nu depășește 7mm. Tighelul simplu este caracterizat prin elasticitatea redusă care se datorește modului de așezare a firelor de coasere.

În procesul coaseriii îmbrăcămintei, cusătura tighel simplu este utilizată la diferite îmbinări, printre care cele mai importante sunt următoarele:

cusătura de încheiat detaliile componente ale îmbracamintei se pot realiza în diferite variante ;

cusătura de încheiat simplu ;

cusătura de încheiat cu descălcat prin tigheluri ;

cusătura de încheiat cu fixare ;

cusătura franceză ;

cusătura de încheiat cu îndoirea ambelor detalii.

CUSĂTURA DE SURFILARE

Cusătura de surfilare cusătura mecanică faston care se aplică la marginea detaliilor necăptușite. Se poate executa fie cu puncte de tighel în zigzag, fie cu puncte speciale din două sau trei fire de ață.

CAP.IV.2 UTILAJE UTILIZATE

MAȘINA SIMPLĂ DE CUSUT

Mașina simplă de cusut reprezintă utilajul principal în întreprinderile de confecții. Este întrebuințată la majoritatea operațiilor din procesul confecționarii datorită cusăturii clasice pe care o realizează.

Mașina simplă de cusut este utilizată pentru executarea cusăturilor tighel, formate din două fire de ață montate unul la ac și celălalt la suveică.

Rolul mașinii simple în procesul de producție este de a realiza cusătura tighel necesară coaserii la operațiile de asamblare și fixare a detaliilor de îmbracaminte.

ORGANELE DE LUCRU LA MAȘINA DE CUSUT

Organele de lucru ale mașinii de cusut sunt cele care participă direct la formarea cusăturii. Aceste organe, care, în timpul coaserii, vin în contact direct cu firele de ață sau materialele cusute, sunt descrise în continuare.

ACUL

Acul îndeplinește rolul de a transporta firul prin straturile de material și de a forma ochiul pentru împletire cu firul de la suveică.

CONDUCĂTORUL DE FIR

Conducătorul de fir are rolul de a conduce firul de la ac și de a-l tensiona după ce a fost împletit cu firul de la suveică.

APUCĂTORUL

Apucătorul îndeplinește funcția de a prinde bucla formată de ac și de a împleti cu firul de la suveică.

SUVEICA

Suveica are rolul de a purta firul inferior și de a-l tensiona pentru formarea cusăturii.

TRANSPORTORUL

Transportorul îndeplinește funcția de a transporta materialul în timpul coaserii, fiind compus dintr-o cremalieră dințată, prevăzută cu două sau trei rânduri de dinți, suportul cremalierei și locașele de montare în suport.

PICIORUȘUL

Piciorușul este organul lucrător care presează straturile de material pe transportor, în vederea realizării transportorului.

MAȘINA DE CUSUT TRIPLOK

Mașina de cusut « TRIPLOK » este un utilaj de bază în întreprinderile ce confecționează îmbrăcăminte din tricoturi.

ORGANELE LUCRĂTOARE ALE MAȘINII TRIPLOK

Acestea sunt:

acul

apucătorul inferior

apucătorul superior

transportorul

piciorușul

placa acului

cuțitele

DESERVIREA MAȘINII TRIPLOK

În procesul de producție, mașina Triplok este deservită de către un operator:

înfilarea aței la mașină

suportul bobinelor

reglarea cusăturii

coaserea propriu-zisă

încheierea lucrării

ÎNTREȚINEREA MAȘINII TRIPLOK

Aceasta operație se efectueaza prin:

curățirea mașinii

ungerea mașinii

alimentarea punctelor de ungere

REPARAREA MAȘINII TRIPLOK

Aceasta cuprinde:

revizia tehnică

reparația curentă

REGLAREA MAȘINII TRIPLOK

Aceasta operațiune cuprinde:

reglarea acului

reglarea apucătoarelor

reglarea în funcție de placa acului

reglarea transportorului reglarea desimii cusăturii

reglarea diferențialului

reglarea cuțitelor

reglarea piciorușului

CAP.IV.3 NORME DE PROTECȚIE A MUNCII LA MAȘINA SIMPLĂ DE CUSUT

La mașinile de cusut simple se produc accidente de muncă dacă nu sunt luate măsuri de prevenire.

Accidentele pot fi mecanice și electrice.

Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut, prin înțepături la degete, la picioruș prin strivire și de la cureaua de transmisie prin smulgeri și înțepături.

Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupătorului, supraîncălzirea motorului electric.

Instruirea tehnică a personalului de deservire se face atât la angajare, cât și periodic.

Înainte de începerea lucrării se va verifica dacă :

masa mașinii este fixată pe cadrul metalic de susținere

motorul electric este legat la pământ

carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul său

mașina este dotată cu dispozitive de protecție la ac și transmisie.

În timpul lucrului, se vor respecta următoarele :

curățirea și lubrifierea se vor face numai după ce mașina a fost oprită și s-a întrerupt curentul electric ;

pornirea și oprirea mașinii se va face numai prin pedală, fara a se pune mâna la volant ;

în timpul lucrului privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului și utilaj ;

schimbarea sau punerea curelii în timpul funcționării mașinii este interzisă.

CAP.V PROIECTAREA

V.1 PROIECTAREA CONSTRUCTIVĂ. REALIZAREA TIPARELOR

ȘLIȚUL BORDAT LA MÂNECĂ

ȘLIȚUL PENTAGON

V.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECȚIONARE A ȘLIȚURILOR LA MÂNECĂ.

CAP.VI CRITERII DE CONTROL A CALITĂȚII PRODUSELOR

În cadrul producției industriale, diversele obiecte care au rol funcțional simular se pot prezenta într-o mare diversitate, atât ca rezolvare tehnică cât și ca aspect. Industria ușoară oferă cumpărătorilor o mare diversitate de produse de îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic.

Prin planificarea producției se stabilesc categoriile de obiecte care se pot produce. Creatorii aleg diferite sortimente de îmbrăcăminte.

Reprezentanții comerțului își exprimă părerea despre produsele pe care le vor prelua și în final, cumpărătorul pus în fața abundenței de obiecte prezentate în magazine.

În aceste activități, hotărârile se iau prin compararea

produselor în baza unor criterii prin care se precizează diverse calități în baza cărora se pot compara produsele.

În continuare se prezintă aceste criterii, având în vedere mai ales pe cele în care creatorii își pot aduce suportul la îmbunătățirea produselor.

CAP.VII ANEXE

CAP.VII.1 BIBLIOGRAFIA

I. Tehnologii textile și de confecții – Editura didactică și pedagogică București

II. Croitorie pentru toti – Editura tehnică – București 1987

III. Utilajul și tehnologia meseriei – Editura didactică și pedagogică R.A. – București –1998

IV. Noțiuni de creație – Editura didactică și pedagogică București 1977