Tehnicil e opera țiunilor de turism CURS, anul II ECTS [626454]

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
1UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” DIN REȘIȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CURS LA DISCIPLINA
TEHNICILE OPERA ȚIUNILOR
DE TURISM

Lect. univ. dr. GHERGHINA LILIANA

Reșița – 10 februarie 2017

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
2CUPRINS GENERAL

Nr.
părți Denumi re păr ți Pag.
I Competențele specifice acumulate 3
II Obiectivele disciplinei 3
III Capitole curs 3
IV Tematică curs 5
V Cunoștințe minime obligatorii 65
VI Bibliografie 65
VII Anexe 67

CUPRINS TEMATICĂ CURS
Nr.
curs Tematică curs Pag.
1 Noțiuni introductive privind tehnicile operațiunilor de turism 5
2 Componentele industriei hoteliere și de catering 7
3 Sistemul de indicatori utilizați în unitățile turistice – indicatori cantitativi,
indicatori cantitativ -valorici
9
4 Sistemul de indicatori utilizați în unitățile turistice – indicatori sintetici,
indicatori par țiali și indicatori ai circulației turistice
13
5 Brevetarea în turism. Acordarea brevetelor persoanelor fizice cu funcții de
conducere în turism
16
6 Licențierea în turism. Acorda rea licențelor agenților economici din turism.
Activitatea agenților economici din turism și atestarea stațiunilor turistice
17
7 Operațiuni tehnice ale agențiilor de turism. Generalități privind agenția de
turism. Tipologia agențiilor de turism . Tehnica operațiunilor agențiilor de
voiaj. Organizarea agențiilor de voiaj.

24
8 Tehnica operațiunilor agențiilor tour -operatoare 30
9 Instrumente de plată în turism – cecurile de călătorie, card -urile, voucher -ul și
nota de plată virament
35
10 Operațiuni tehnice de stabilire a prețurilor serviciilor de cazare 42
11 Operațiuni tehnice de stabilire a prețurilor serviciilor de alimentație 46
12 Transportul turistic aerian, rutier, feroviar, maritim și naval 50
13 Contracte încheiate în sfera turismului – contractele de intermediere în
turism : contractul între hotelier și intermediarii din turism, contractul de
hotelărie, contractul de reprezentare în hotelărie, contractul cu transportatorul
aerian

58
14 Contracte încheiate în sfera turismului – contract ele de asociere în turism :
contractul de fransiză, contractul de time -sharing, contractul de asociere
hotelieră

62

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
3I. Competențele specifice acumulate Competențe
profesionale CP1 – Realizarea prestațiilor în comerț, turism și servicii
CP2 – Comer cializarea produselor / serviciilor
CP3 – Gestionarea relațiilor cu clienții și furnizorii
CP4 – Gestionarea și alocarea resurselor materiale și financiare
CP5 – Asigurarea calității prestațiilor în comerț, turism și servicii Competențe
transversale CT1 – Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale, în cadrul propriei
strategii de muncă riguroasă, eficientă și responsabilă.
CT2 – Identificarea rolurilor și responsabilităților într -o echipă plurispecializată și
aplicarea unor tehnici d e relaționare și muncă eficientă în cadrul echipei.
CT3 – Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a
resurselor și tehnicilor de învățare pentru propria dezvoltare .

II. Obiectivele disciplinei
2.1. Obiectivul
general a l
disciplinei  formarea competențelor și abilităților necesare desfășurării profesiei de
economist în turism, prin aplicarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor
aferente opera țiunilor din turism
2.2.
Obiectivele
specifice  însușirea de către absolvenți a cuno ștințelor relevante cu privire la modul
specific de func ționare și administrare a unei afaceri în turism
 dezvoltarea competen țelor cu privire la calitatea prestațiilor realizate,
comercializarea produselor/serviciilor, gestionarea resurselor materia le,
financiare și a relațiilor cu clienții și furnizorii în domeniul turismului
 formarea și dezvoltarea competențelor și abilităților necesare unui
economist în administrarea afacerilor, având la bază cuno ștințe despre
tehnicile opera țiunilor de turism cu privire la: importan ța brevetării,
licențierii și atestării stațiunilor turistice; analiza principalilor indicatori
turistici; opera țiuni tehnice ale agențiilor de turism, unităților de cazare,
unită ților de alimentație; identificarea principalelor instrum ente, tehnici și
modalități de plată; importan ța asigurării transportului și a încheierii
contractelor în turism

III. CAPITOLE CURS

Capitolul 1
Noțiuni introductive privind tehnica operațiunilor de turism

1.1. Concepte utilizate în tehnica operațiunil or de turism
1.2. Componentele industriei hoteliere și de catering

Capitolul 2
Sistemul de indicatori utilizați în unitățile turistice

2.1. Indicatori cantitativi și
2.2. Indicatori cantitativ – valorici
2.3. Indicatori sintetici
2.4. I ndicatori par țiali

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
42. 5. Indicatori ai circulației turistice

Capitolul 3
Brevetarea, licențierea în turism și atestarea stațiunilor turistice

3.1. Brevetarea în turism. Acordarea brevetelor persoanelor fizice cu
funcții de conducere în turism
3.2. L icențierea în tur ism. Acordarea licențelor agenților economici din
turism. A ctivitatea agenților economici din turism și atestarea
stațiunilor turistice

Capitolul 4
Operațiuni tehnice ale agențiilor de turism, agenții de voiaj și
agenții tour -operatoare

4.1. Operați uni tehnice ale agențiilor de turism. Generalități privind
agenția de turism. Tipologia agențiilor de turism
4.2. Tehnica operațiunilor agențiilor de voiaj. Organizarea agențiilor
de voiaj. Tehnica operațiunilor agențiilor tour -operatoare

Capitolul 5
Instrumente, tehnici și modalități de plată în turism

5.1. Instrumente de plată în turism
5.1.1. Cecurile de călătorie și Card -urile
5.1.2. Voucher -ul și Nota de plată virament
5.2. Operațiuni tehnice de stabilire a prețurilor serviciilor de cazare
5.3. Op erațiuni tehnice de stabilire a prețurilor serviciilor de alimentație

Capitolul 6
Transportul turistic aerian, rutier, feroviar, maritim și naval

6.1. Transportul turistic aerian
6.2. Transportul turistic rutier
6.3. Transportul turistic feroviar
6.4. Transportul turistic maritim și naval

Capitolul 7
Contracte încheiate în sfera turismului

7.1. Contractele de intermediere în turism, c ontractul între hotelier și
intermediarii din turism, contractul de hotelărie, contractul de
reprezentare în hotelărie, contractul cu transportatorul aerian
7.2. Contractele de asociere în turism, c ontractul de fransiză, contractul de
time -sharing, contractul de asociere hotelieră

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
5IV. Tematică curs

CURS 1 – Capitolul 1. Noțiuni introductive privind tehnicile
operațiun ilor de turism

1.1. Concepte utilizate în tehnica operațiunilor de turism

Turismul este considerat domeniul cu profilul cel mai complex de activitate
deoarece reunește un ansamblu de servicii și bunuri, proprii mai multor
sectoare, la baza dezvoltării lui stând o serie de factori determinanți care au
făcut ca deplasările să fie mai frecvente, confortabile, accesibile și rapide.
Factorii
determinanți
ai turismului – creșterea duratei timpului liber și a concediilor plătite;
– ameliorarea veniturilor pe termen lung;
– revoluția în transporturi.
Tehnica
operațiunilor
în activitatea
de turism reprezintă ansamblul metodelor, procedeelor și regulilor, interdependente
între ele, aplicate în executarea unei operațiuni turistice sau în general, în
practicarea unei profesiuni în domeniul turismului.
Produsul
turistic materializează atât serviciile proprii agențiilor de turism specializate în
comercializarea sau în intermedierea diferitelor aranjamente turistice, dar și
serviciile prestatorilor, adică: primire, servirea mesei, transport, tratament
balnear, agrement etc.
Concepte cu care se operează în tehnica turistică la nivel mondial, în baza
reglementărilor elaborate de Organizație Mondială de Turism (O.M.T.).
În funcție de originea turiștilor sau locul de p roveniență, distingem turism intern, turism
național și turism internațional:
Turismul
inter ior reprezintă activitatea turistică practicată în interiorul unei țări. Deci, cuprinde
atât turismul intern realizat de rezidenții unei țări care vizitează propri a lor
țară, dar și turismul receptor (incoming), de primire , activ care include
vizitele nonrezidenților în țara respectivă (sosirile de turiști din alte țări,
pentru petrecerea vacantei în țările primitoare).
Turismul
național grupează turismul intern al unei țări și turismul emițător (outgoing), de
trimitere , pasiv , care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste granițe
(rezidenții acelei țări care vizitează alte țări).
Turismul
internațional este rezultat al deplasării persoanelor în afara gra nițelor țării lor de referință
și este format din turismul receptor și turismul emițător.
Raportul dintre numărul plecărilor si numărul sosirilor de turiști, în străinătate și din
străinătate, determină din punct de vedere economic influența aportului în valută al activității
turistice și implicit echilibrul balanței de plăți.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
6Vizitatorul reprezintă orice persoană care călătorește spre un alt loc decât mediul său
obișnuit pentru o perioada mai mică de 1 an, fără a fi delegat pentru a
presta un serviciu în călătoria respectivă. Vizitatorii se împart în două
grupe :
a.) Turiști : aceștia sunt vizitatori al căror sejur include cel
puțin o înnoptare;
b.) Excursioniști : sunt vizitatori care se deplasează în scopuri turistice
pentru mai puțin de 24 de ore, 1 zi, fă ră a include o înnoptare.

Aranjamentul
turistic reprezintă ansamblul bunurilor și serviciilor prestate în timpul deplasării în
scopuri turistice a unui grup sau a unei persoane pe baza unui program
prestabilit, oferit de o firmă specializată sau sugerată de client. În cadrul
aranjamentelor turistice se practică un preț forfetar , adică sunt oferite și
vândute la un preț global.

Itinerar
turistic are grad de mobilitate ridicat și reprezintă traseul pe care se desfășoară o
călătorie pe baza unui program. P rogramul este detaliat zi cu zi, fiind
însoțit de un prospect care redă grafic parcursul ce trebuie urmat plus
diferite alte informații cu caracter general și particular. Programul cuprinde
mijloacele de transport ce se vor utiliza, vizitarea mai multor lo curi
(localități, zone, țări), cu șederi scurte (1 -2 zile) în acest perimetru. După
modul de prezentare itinerariile turistice pot fi: Itinerar geografic,
Itinerar generic, Itinerar descriptiv, Itinerar analitici sau tehnic.
Circuit
turistic reprezintă it inerariul de vizită a mai multor țări, zone, localități și puncte
turistice, al cărui punct de plecare coincide cu cel de sosire.

Călătoriile
stimulent cuprind vacante scurte, dar de un nivel de confort foarte ridicat (de lux)
oferite anumitor categorii de angajați și frecvent, familiilor acestora, cu
accent pe distracție, relaxare, ca recompensă pentru performantelor
deosebite obișnuite în activitatea profesională

Conform Art. 2 din Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului Nr. 65 din
10.06.2013 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de
clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a
licențelor și brevetelor de turism .
Operatorul
economic
(lit. a) este
o „persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau familială,
societatea comercială sau altă persoană juridică constituită conform
legii, care desfășoară activități economice specifice agențiilor de
turism , respectiv activități de cazare, alimenta ție publică și alte
servicii specifice în structuri de primire turistice ca proprietar și/sau
administrator al acestora”.
Licență de
turism
(lit. i)) este
un „document eliberat de către instituția publică centrală responsabilă în
domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea unei persoane
juridice, titularul licenței, de a comercializa servicii turistice în
condiții de calitate și siguranță pentru turiști/consumatori finali;”.
Brevetul de
turism
(lit. k)) este
un „document eliberat de către institu ția publică centrală responsabilă în
domeniul turismului, prin care se atestă capacitatea profesională în
domeniul turismului a persoanelor fizice care asigură conducerea
agențiilor de turism și/sau a structurilor de primire turistice”.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
7
CURS 2 – Capito lul 1. Noțiuni introductive privind tehnicile
operațiunilor de turism – continuare curs 1

1.2. Componentele industriei hoteliere și de catering

Industria hotelieră și cea de catering sunt componente ale industriei
ospitalității. Conform Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale și
Turismului Nr. 65 din 10.06.2013, Anexa nr. 1 la normele metodologice
hotelul , hotelul -apartament și motelul sunt definit e:
Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri,
care pune la dispoziția turiștilor spații de cazare (camere, garsoniere,
apartamente, suite, duplexuri) dotate corespunzător, asigură prestări de
servicii specifice, dispune de hol de primire/recepție și după caz, de spații de
alimentație publică.
Hotelul –
apartament este acel hotel compus numai din apartamente și/sau garsoniere, dotate astfel
încât să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei
în incinta acestora, sau care are restaurant propriu, cu servire permanentă prin
room -service.
Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în imediata
apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată atât pentru
asigurarea serviciilor de cazare și alimentație pentru turiști, precum și pentru
parcarea în siguranță a mijloacelor de transport.
Industria hotelieră
sau industria
serviciilor de cazare
și restaurație cuprinde doar următoarele structuri de primire : hotelurile,
motelurile, hotelurile plutitoare, pensiunile, hanurile, care dispun de
servicii de cazate și alimentație , furnizate în aceeași incită, cu spații
de alimentație individualizate și cu personal de servire adecvat.
Sunt excluse din industria hotelieră structurile de primire care nu au spații de alimentație
incluse în ele, acestea fiind: vile, bungalow -rile, satele de vacanță, cabanele, camerele de
închiriat la locuințe familiale, ferme agro -turistice.

Cateringul reprezintă industria serviciilor de alimentație.
Agenți economici care se îngrijesc de asigurarea hranei și băuturii pentru a fi
consumată în afara locuinței familiare sau individuale sunt numiți caterers .
Industria
ospitalității cuprinde patru mari componente, și anume:
A. Industria turismului;
B. Catering -ul sau industria serviciilor de alimentație;
C. Activități de sprijin;
D. Activități de organizare de conferințe și congrese.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
8

A.)
Industria
turismului
cuprinde 5
sectoare, și
anume: 1.) activități de organizare a turismului , adică:
 agenții de voiaje (agenții de turism detailiste);
 agenții de turism cu vânzători tour – operatori (agenții de turism angrosiste);
 rețele computerizate de închirieri, rezervări, informații și voiaj internațional.
2.) activități de transport și asigurări , adică:
 agenții de transport;
 agenți de voiaj;
 companii de transport aerian, feroviar, maritim , fluvial.
3.) vânzări diverse;
 magazine de daruri, suveniruri, obiecte artizanale;
 automate;
 chioșcuri;
 piețe etc.;
4.) industria serviciilor de cazare , care la rândul ei cuprinde:
– industria serviciilor de cazare primară , este reprezentată de industria
hotelieră , oferind servicii de cazare și alimentație: hotelurile, motelurile,
hotelurile plutitoare, pensiunile, hanurile;
– industria serviciilor de cazare secundară , este reprezentată de totalitatea
structurilor de primire care oferă doar servicii de cazar e, acestea fiind: vile,
cabane, bungalow -ri, sate de vacanță, campinguri, ferme agroindustriale, ferme
agroturistice, camere de locuit închiriate de la particulari etc.
5.) industria serviciilor de alimentație în turism. Despre această
componentă vom vor bi la punctul B. Catering -ul
Ansamblul tuturor structurilor de primire se cuprind în industria serviciilor de cazare , adică
de primire turistică .

B.)
Catering -ul
sau
industria
serviciilor
de
alimentație
este împărțit
în două
subsectoare,
și anume: 1.) industria serviciilor de alimentație în turism, cuprinzând atât industria
serviciilor de alimentație hotelieră cât și industria de alimentație comercială .
În aceste subsectoare funcționează agenți economici care furnizează servicii
de alimentație pentru obț inerea de profit social.
a.)
industria
serviciilor
de
alimentație
hotelieră
cuprinde:  restaurantele – clasic, specializate, cu specific, cu servire
rapidă;
 meniuri;
 pensiune completă;
 demipensiune;
 barurile – de noapte, de zi, cafeneaua, bufet – bar; di sco –
bar;
b.)
industria
serviciilor
de
alimentație
comercială,
cuprinde:  restaurantele – clasic, specializate, cu specific, berării, braserie
 restaurante cu autoservire, pizzerii, snack – baruri, baruri,
bufet tip expres;
 campingurile, bungalow -rile, satele de vacanță;
 autoservire;
 unități de tip fast -food; cofetării, patiserii, plăcintării,
simigerii, covrigării;
 magazine ce furnizează alimente gata preparate pentru a fi
consumate acasă și în afara casei;
 alți furnizori de servicii de alimentație;
 automate; cluburi de noapte.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
92.) Industria serviciilor de alimentație comercială și socială , a căror agenți
economici furnizează servicii de alimentație la cost , numit și sectorul
„bunăstării” în serviciile de alimentație. În subsectorul social intră: cantinele,
închisorile; armata, spitale, școlile de stat sau private, colegii, universități,
tabere de copii etc. Subsectorul comercial a fost dezvoltat la punctul B. 1.).
Industria serviciilor de cazare primare împreună cu industria serviciilor de alime ntație
hotelieră alcătuiesc industria hotelieră .
Industria serviciilor de cazare secundare împreună cu industria serviciilor de alimentație
comercială alcătuiesc industria serviciilor de primire secundară .

CURS 3 – Capitolul 2. Sistemul de indicatori u tilizați în unitățile turistice
2.1. indicatori cantitativi
2.2. indicatori cantitativ -valorici

2.1. Indicatori cantitativi

1. Numărul turiștilor – TN [turiști]
Se numără din Registrul de la Recepția Hotelului.

2. Num ărul de zile de funcționare a structurii de cazare turistică – zn [zile/an]

3. Numărul de zile de cazare ale turiștilor -zN [zile]
(durata activității turistice)

4. Numărul de zile – turist sau n umărul de înnoptări – turist – ZTN [zile – turist]

n
iZi Ti ZT N N N
1
NTi = numărul turiștilor cazați zilnic
NZi = numărul zilelor de cazare (înnoptări)

5. Numărul mediu zilnic de turiști – TzN [turiști / zi]

zTTzNNN
6. Durata medie a sejurului – jS [zile]

TZT
jNNS
7. Durata sejurului – Sj [zile]
Sj = T- t
Sjmin = T- tmin

Sjmin – durata minimă a sejurului

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
10T – timpul liber total de care dispune un turist potențial pentru efectuarea unei călătorii de
vacanță.
t – timpul cheltuit pentru deplasare

8. Capacitatea nominală sau maxim posibilă (nr. de locuri) a hotelului pe zi -nC [locuri/zi]

9. Capa citatea teoretică sau maximă posibilă a hotelului/an – z nn C [locuri/an]

10. Capacitatea optimă de primire a turiștilor de către un teritoriu – Cp [turiști]

pp t
pNKSC
St – suprafața teritoriului în Km2
Kp – coeficient ce ia valori între (0,5 1)
Np – suprafața normală pt. efectuarea unui consum turistic de către o persoană = 5 m2/turist
(conform Normelor aprobate de Uniunea Europeană)
Exemplu:
St = 12Km2
Kp =0,6
Np =5 m2/turist

turistimturist m
mturist km
turistmkmCp 440.15200.7
52,7
/56,0 12
22
22
22


11. Numărul d e salariați (angajați; personal) – L [salariați]

12. Parcursul mediu zilnic – mzP [Km / zi]
zt
mzNPP
Pt – nr. de km parcurși în total (se ia foaia de parcurs nr. km parcurși/zi)
Nz – nr. de zile active – mașină.

2.2. Indicatori cantitativ – valorici

13. Tariful pe loc locT/ [lei/loc.]

14. Tariful mediu pe cameră TMC [lei/cam.]
2TCS TCDTMC
TCD – tariful camerelor duble;
TCS – tariful camerelor simple;

15. Cifra de afaceri – CA [lei/an]
locT N CAzt / – când se cunosc nr. de locuri utilizate;
TMC N CAzt – când se cunosc nr. de camere utilizate.
CTV X CA % – când se cunoa ște volumul cheltuielilor (cheltuielile totale)

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
11
16. Volumul total al încasărilor = încasări totale = veniturile totale;
T T In VI V
cea mai utilizată în turism este – ÎT [lei/an]
locTn C C Iz n UC T / ; TMCn C C Iz n UC T 
Ave CA IT ; T b T CP I
TNTT N Î Î ; ZTZTTNTT N Î N Î Î 
bZTP – profitul brut pe zi – turist
ZTN – nr. de zile – turist (numărul înnoptărilor);
NTÎ – încasarea medie pe numărul turiștilor;
ZTÎ – încasarea medie pe zi – turist;
T / loc – tariful pe loc cazare
TMC – tariful mediu pe cameră
CA – cifra de afaceri
Ave – alte venituri

17. Volumul cheltuielilor = cheltuielile tot ale T chC V [lei/an]
V f T C C C PI CT T
TNTT N C C  ; ZTZTT N C C
NTC – cheltuiala medie pe numărul turiștilor;
ZTC – cheltuiala medie pe zi – turist;
ZTN – nr. de zile – turist (numărul înnoptărilor);
Cheltuieli fixe :
 Impozite și asigurări pe terenuri și clădiri ;
 Amortizarea mijloacelor fixe ;
 Provizioane ;
 Uzura obiectelor de inventar ;
 Pază și protecție
Cheltuieli variab ile :
 Administrație și gestiune ;
 Marketing : materiale de promovare (reclame, liste de meniuri);
 Amenajare, întreținere, reparații și curățenie ;
 Asigurarea pazei și protecției,
 Transport, combustibil ;
 Aprovizionare, depozitare ;
 Resurse umane : fond de salarii, asigurări sociale și de sănătate, pregătire
profesională, șomaj, impozit
 Fond de risc și accidente ;
 Energiei electrică și termică;
 Apă, canalizare, salubritate ;
 Consumabile;
 Radio, TV prin cablu, telefoan, telefax, Internet;
 Protecția și sting erea incendiilor;
 Protecția muncii;

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
12 Evidență tehnico – operativă etc.

18. Profitul brut și net (după deducere, impozit (Ip) de 16 ) [lei/an]
Profitul brut T T b CI P
bP Ip %16
Profitul net b b n P P P %16

19. Înca sarea medie pe zi -turist – ZTI [lei / turist]
bZT ZT ZT P C I 
ZTT
ZTNÎI

20. Încasarea medie pe turist – NTI [lei / turist]
NT NT NT P C I 
TT
NTNII
21. Cheltuiala medie pe zi – turist ZTC [lei / zi-turist]
bZT ZT ZT P Î C 
ZTT
ZTNCC
22. Cheltuiala medie pe turist NTC [lei / turist]
bNT NT NT P Î C 
TT
NTNCC
23. Profitul brut mediu pe zi -turist bZTP [lei / zi-turist]
ZTZT bZT C I P
ZTb
bZTNPP
24. Profitul brut mediu pe turist bNTP [lei / zi-turist]
NTNT bZT C I P 
Tb
bNTNPP
25. Capitalul propriu – prK [lei/an]
Conține:
 Capital social;
 Prime legate de capital ;
 Diferențe de reevaluare ;
 Rezerve ;
 Rezultatul reportat ;
 Fonduri ;
 Subvenții pentru inves tiții ;
 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli.
26. Capitalul permanent – pK [lei/an]
D K Kpr p
D – împrumuturi;
RD – rata dobânzii;

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
13Dacă pr p D K K D R  0 0 – dacă nu avem datorii la băncii:
circulant capital fix capital Kp  

CURS 4 – Capitolul 2. Sistemul de indicatori utilizați în unitățile turistice
– continuare curs 3
2.3. indicatori sintetici
2.4. indicatori par țiali
2.5. indicatori ai circula ției turistice

2.3. Indicatori sintetici

– reprezintă ponderi ( ) și se obțin ca raport între doi indicatori valorici sau între doi indicatori
cantitativi

27. Coeficient ul de utilizare al capacității hotelului sau gradul de ocupare al hotelului CUC
sau GOH (pentru hotel) [%]
100
Z nZT
UCn CNC
nn
UCCC
Czi
zimin
min

28. Coeficientul de utilizare al parcului – upC [%]
100
zcza
upNNC
Nza – nr. de zile active mașină;
Nzc – nr. de zile calendaristice mașină.

29. Coeficientul de utilizare a capacității de transport – UctC [%]
100
kmkm
UctLCC
Ckm – nr. de locuri folosite(capacitatea efectivă folosită = nr. de calatori)
Lkm – nr. total de locuri (capacitatea teoretică)

30. Raportul .
.5,03,0 100 100..
pat L
patLN NNN
paturinrsalariatinr

31. Coeficienți de concentrare – iniG [%]
necorectatpn Cn
ii G  
12

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
14corectatnpn
Cn
ii
G 

112

pi – ponderea față de unitate a fiecărui element al serviciului
n – nr. momentelor/elementelor
0
1
n
iip ]10[GCC

32. Coeficienți de intensitate a traficului într -o zonă – CIT [%]
5,23,2 100minmax luna Cluna CCIT
min max,C – cererea max./min. a turiștilor
Exemplu: Litoralul românesc – în luna august cererea este foarte mare, iar în
luna ianuarie cererea este mică
ianuarie Caugust C
luna Cluna CCITminmax
minmax 
33. Nivelul relativ al cheltuielilor – Nrc [%]
100CACNT
rC 100LWCNT
rC

34. Rata rentabilității profitului rPnR [%]
– se calculează din profitul net
100
Tn
rPnCPR 100
ZTnZT
rPnZTCPR – pe zi -turist –
35. Rata comercială a profitului cPbR [%]
– se calculează din profitul brut
100CAPRb
cPb

36. Rata economică a profitului ePbR [%]
– se calculează din profitul brut
100ATPRb
ePb 100
pb
ePbKPR 100
prb
ePbKPR
AT – active totale

37. Rata financiară a profitului – fPnR [%]
– se calculează din profitul net
100APPRn
fPn 100
pn
fPnKPR 100
prn
fPnKPR
AP – active proprii

38. Productivitatea randamentulu i capitalului – Kr [%]

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
15- reflecta modul de utilizare a resurselor materiale și financiare 100
pKKCAr

2.4. Indicatori parțiali

– se obțin ca raport între un indicator valoric și un indicator cantitativ.

39. Product ivitatea medie a muncii W [lei / nr. salariați]
LCAW reprezintă raportul dintre producția obținută (CA) prin participarea unui număr
de salariați într -o unitate de timp determinată. LPWsiLCAW  
 productivitatea medie a muncii pe an – anW/ anLanCAanW///
 productivitatea medie a muncii pe lună – lunaW/ annanWlunaW
l///
ln- nr. de luni de funcționare pe an;
 productivitatea medie a muncii pe zi – ziW/
znanWziW//
zn- nr. de zile de funcționare pe an;
40. Productivitatea relativă a muncii – rW [lei / nr. salariați]
LCAWr%% LPWr%%

2. 5. Indicatori ai circulației turistice

Notă: indicatorii care nu sunt trecuți la acest punct se regăsesc la celelalte tipuri de
indicatori

41. Densitatea circulației turistice – TD [%]
100PNDT
T sau, 100SNDT
T
NT – nr. sosirilor de turiști într -o zonă/țară;
P – populația rezidentă a zonei/țării;
S – suprafața în Km2 a zonei/țării

42. Preferința relativă pentru turism -rP [%]
1001
TTi
rNNP sau, 1001
pTi
rNNP
NTi – nr. turiștilor spre o destinație aleasă;
NT – nr. turiștilor emiși de o anumită zonă;
Np – nr. populației rezidente a zonei de emisie;

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
1643. Intensitatea turistică – tI [%]
a). A plecăril or în vacanță tvI 100PNItv
tv
Ntv – nr turiștilor plecați în vacanță; P – populația;
b). A plecărilor în străinătate tsI 100PNIts
ts
Nts – nr. turiștilor plecați în străinătate;
c). A pl ecărilor în străinătate în vacanță tsvI 100
tvts
tsvNNI

CURS 5 – Capitolul 3. Brevetarea, licențierea în turism și atestarea
stațiunilor turistice

3.1. Brevetarea în turism. Acordarea brevetelor persoanelor fizice
cu funcți i de conducere în turism

Conducerea agenției de turism tour -operatoare sau detailistă poate fi
asigurată de o persoană care deține brevet de turism , ce se eliberează pe
perioadă nedeterminată de către autoritatea administrației publice
centrale responsabilă în domeniul turismului, pentru următoarele funcții:
manager în activitatea de turism, director de agenție de turism, director
de hotel, director de restaurant, cabanier .
Eliberarea
brevetului
de turism
are la bază
următoarea
documen –
tație:
a) cerere tip pentru eliberarea brevetului de turism ;
b) curriculum vitae cu precizarea expresă a pregătirii profesionale și a
experienței profesionale;
c) copie de pe actul de identitate , certificată pentru conformitate de către titular;
d) copie de pe actel e care atestă pregătirea profesională , certificată pentru
conformitate de către titular; cursul de formare managerială în turism trebuie să
aibă o durată de 6 luni (720 ore) și să fie acreditat de Autoritatea Națională de
Calificări.
e) copie de pe actele care atestă experiența profesională , certificată pentru
conformitate de către titular; dovada vechimii în muncă în domeniul turismului,
într-o activitate calificată pe specialitate se va efectua prin următoarele
modalități, după caz:
– copia carnetului d e muncă certificată pentru conformitate de către titular
(valabil până la data de 01.01.2011);
– copia contractului individual de muncă , certificată pentru conformitate de
către titular, însoțită de o adeverință de salariat din care să rezulte vechimea în
muncă;
– extras REVISAL , vizat pentru conformitate de reprezentantul legal al
operatorului economic angajator;
– copie certificată pentru conformitate de către titular ale actelor societății de
turism și copia certificatului de clasificare sau licenței de turism , după caz.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
17Eliberarea
brevetului
de turism
are la bază
următoarea
documen –
tație:
f) certificat valabil de cazier judiciar , fără înscrieri;
g) certificat de cazier fiscal aparținând solicitantului din care să rezulte că nu a
săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale și cele care privesc
disciplina financiară ;
h) copie de pe atestatul de limbă străină de circulație internațională , certificată
pentru conformitate de către titular, cu excepția :
1) absolvenților , cu examen de licență , ai unei facultăți acreditate cu
specializare turism, absolvenților unui master sau doctorat în turism ;
2) absolvenților unor forme de învățământ cu predare într -o limbă de
circulație internațională ;
3) absolvenților fac ultăților de specialitate cu predare într -o limbă străină de
circulație internațională și cei ai facultăților de relații internaționale/afaceri
internaționale ;
4) celor care fac dovada că au lucrat la firme de turism în afara României
cel puțin 1 an;
5) cetățenilor români cu dublă cetățenie ;
6) absolvenților unor cursuri postuniversitare de limbi străine ;
7) cabanierului ;
Brevetul de turism este document ul eliberat de Autoritatea Națională pentru Turism , prin
care se ate stă capacitatea profesională în domeniul turismului a persoanelor fizice
directori ai agențiilor de turism și ai structurilor de primire turistice .
Agenții economici din turism sunt persoane juridice (firmei) , cu capital de stat, privat, capital
străin, mi xt, asociații familiale și persoane fizice care prestează serviciu specifice activității
turistice, și anume: hoteliere, servirea mesei, transport, agrement – divertisment, tratament
balnear și alte servicii similare.

CURS 6 – Capitolul 3. Brevetarea, l icențierea în turism și atestarea
stațiunilor turistice – continuare curs 5

3.2. Licențierea în turism. Acordarea licențelor agenților economici din
turism. Activitatea agenților economici din turism și atestarea stațiunilor
turistice

A). Acordarea l icențelor agenților economici din turism

Agenții economici din turism pot funcționa numai pe baza licenței de
turism eliberată de administrația publică centrală de turism. În țara noastră
de către Ministerul Turismului.
Licență de
turism
este document ul eliberat de Autoritatea Națională pentru Turism , prin care se
atestă capacitatea operatorului economic , care este titularul licenței să
comercializeze servicii turistice , în condiții de calitate și siguranță , turiștilor
(consumatori finali).
Conform Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului Nr. 65 din
10.06.2013, Anexa 8 – Criterii minime obligatorii de funcționare pentru agenția de turism de
tip tour-peratoare sau detailistă și a filialei/sucursalei/sediului secundar/reprezentanței
acesteia.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
18În prezent toate agențiile de turism funcționează pe baza licen ței de turism ce se eliberează
pe perioadă nedeterminată, cu respectarea următoarelor criterii minime obligatorii :
1. Starea clădirii să fie bună și salubră.
2. Amplasarea agenției de turism în clădire să fie la demisol, parter, mezanin sau la etajul I,
ușor accesibilă . Pot fi acceptate și alte amplasamente, dacă sunt situate în clădiri cu destinație
publică. Agenția de turism tour -operatoare care nu are activitate de vânzare directă către
turiști poate funcționa și la alte niveluri ale clădirii . Se exceptează de la această prevedere
agențiile de turism care desfășoară activitatea electronic prin intermediul site-urilor sau on –
line.
3. Suprafața agenției de turism să fie de minimum 16 m2 pentru agenția de turism tour-
operatoare și 10 m2 pentru agenția de turism detailistă . Excep ție fac agențiile de turism care
desfășoară activitatea sub formă electronică prin intermediul site-urilor sau online .
4. Grup sanitar propriu pentru personal sa u cu acces facil.
5. Minim 50% din personalul încadrat ca agent de turism să fie calificat ca " agent de
turism -ghid " atestat prin certificat de absolvire a unui curs de calificare organizat de către un
furnizor de formare profesională autorizat sau să de țină certificat de competențe profesionale
pentru ocupația/calificarea "agent de turism" emis de un centru de evaluare și certificare
acreditat/autorizat.
6. Asigurarea cu ghizi posesori ai atestatului de ghid de turism. Acest lucru se aplică în cazul
desfășurării de către agenția de turism a programelor turistice.
7. Poliță de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere și/sau a sumelor
achitate de turiști pentru achiziționarea serviciilor/ pachetelor de servicii turistice, în ca zul
insolvabilității sau a falimentului agenției de turism.
8. Firma cu denumirea agenției de turism iar în cazul amplasării acesteia în imobile cu spații
de locuit/activități economice, aplicarea unui autocolant sau a unei plăcuțe la intrarea în
imobil cu denumirea agenției de turism
9. Mobilier adecvat activității desfășurate
10. Mijloace de comunicație : computer, servicii fax, telefon, acces internet
11. Site web / pagină web
12. Afișare pe site -ul web / paginii web al/a agenției de turism :
– a da telor de identificare , conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale, republicată, cu completările și modificările ulterioare;
– a copiei documentului care atestă capacitatea profesională a persoanei care asigură
conducerea operati vă a agenției de turism;
– a copiei licenței de turism eliberată agenției de turism ;
– a copiei poliței de asigurare în termen de valabilitate .
13. Suprafața comercială să fie folosită în exclusivitate pentru activitatea de turism. Pot fi
acceptate, în măsura în care spațiul permite, și alte activități , cum sunt: schimb valutar, xerox,
vânzări de suveniruri, ilustrate, ghiduri, hărți

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
1914. Conform Art. 34 din Ordinul MDRT Nr. 65 din 10.06.2013
(1) Persoana care asigură conducerea operativă a unei agenții de turism trebuie să fie angajată
cu contract individual de muncă cu normă întreagă , înregistrat în registrul de evidență a
salariaților și să dețină cel pu țin unul dintre următoarele documente:
– certificat de absolvire a unui curs de formare man agerială în domeniu , organizat de un
furnizor de formare profesională autorizat;
– diplomă de licență/masterat/doctorat privind absolvirea de cursuri universitare
/postuniversitare în domeniul turismului ;
– sau brevet de turism specific funcției.
(2) În cazul filialei/sucursalei/sediului secundar/reprezentanței agenției de turism , este
suficient ca persoana care asigură conducerea operativă a acesteia să fie numită responsabil
împuternicit de către operatorul economic , printr -un document oficial ( ordin
intern/mandat/împuternicire/decizie/procură specială de reprezentare ) și să fie calificată cel
puțin ca agent de turism -ghid, atestat prin certificat de absolvire a unui curs de calificare
organizat de către un furnizor de formare profesională autorizat sau să dețină certificat de
competențe profesionale pentru ocupația/calificarea agent de turism emis de un centru de
evaluare și certificare acreditat/autorizat.
3) În situația în care încetează contractul de muncă încheiat între operatorul economic și
persoan a care asigură conducerea operativă a agenției de turism sau a
filialei/sucursalei/sediului secundar/reprezentanței agenției de turism, înlocuirea acestei
persoane se va face în termen de maxim 30 de zile notificând instituția publică centrală
responsabilă în domeniul turismului asupra producerii modificării (substituirii).
15. Numele comercial al agenției de turism să nu creeze confuzie prin asemănare de nume cu
agențiile de turism existente deja în piață , exceptând situațiile pre văzute de legislația în
vigoare (exemplu: contractul de franciză, protecția numelui prin înregistrare O.S.I.M. )
Licen ța de turism poate fi retrasă dacă:
– operatorul economic nu respectă criteriile minime obligatorii de funcționare pentru agențiile
de turism precum și respectarea tuturor celorlalte condiții și prevederi legislative privind
activitatea de comercializare a serviciilor și pachetelor de servicii turistice ;
– și-a încetat activitatea .
Măsura se aplică inclusiv punctelor de lucru care apar țin agenției de tur ism. Agen ția de turism
poate solicita reluarea activită ții după expirarea termenului de 2 ani , solicitând o nouă licen ță.

Pentru obținerea licențelor de turism agenția tour-operatoare sau agenția detailist ă trebuie să
îndeplinească criteriile minime obligatorii prezinte următoarele documente :
a) cerere de eliberare a licenței de turism;
b) declarație standardizată dată pe propria răspundere că sunt îndeplinite în totalitate condițiile
și criteriile de funcționare prevăzute în normele metodologice, pe car e certifică că le
îndeplinesc și se oblig să le respecte pe toată durata funcționării agenției de turism.
c) certificat constatator (forma extinsă) emis de Oficiul Registrului Comerțului din care să
rezulte activitățile autorizate a fi desfășurate la punct ul de lucru și codul/codurile CAEN
corespunzătoare, pentru tipul agenției de turism;
d) copia poliței valabile de asigurare privind asigurarea rambur sării cheltuielilor de repatriere
și/sau a sumelor achitate de turiști pentru achiziționarea serviciilor/pachetelor de servicii
turistice, în cazul insolvabilității sau a falimentului agenției de turism;
e) copia contractului care atestă dreptul de propri etate /alt drept real sau de folosință asupra
spațiului în care se desfășoară activitatea agenției de turism;
f) certificat de cazier fiscal aparținând operatorului economic solicitant – persoană juridică,

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
20precum și asociaților/acționarilor, unic sau major itar, după caz, managerului/administratorului
agenției de turism din care să rezulte că nu a săvârșit fapte sancționate de legile financiare,
vamale și cele care privesc disciplina financiară;
g) REVISAL – vizat pentru conformitate de semnatarul declarați ei standardizate însoțită de
documentul care atestă pregătirea profesională a persoanei care asigură conducerea operativă
a agenției de turism.
h) copie de pe brevetul de turism al persoanei c are conduce agenția de turism;
i) copie de pe contractul de mun că al persoanei c are deține brevetul de turism;
j) dovada achitării contravalorii prestației efectuate pentru eliberarea licenței .
Documentația astfel întocmită se transmite Autoritatății Națională pentru Turism , care
verifică documentația primită și solicitând eventuale completări. Termenul de soluționare a
cererii este de 30 de zile și curge de la data înregistrării documentației complete.
Obligatoriu, licența pentru turism se afișează în incinta agenției de turism, iar n erespectarea
condiț iilor de lice nță vor duce la sancțio narea sau suspendarea temporară /definitivă.
Tarifele practicate de agenția de turism trebuie aprobate de către Oficiul de Autorizare și
Control în Turism (O.A.C.T.), altfel ele nu pot fi practicate.

B). Activitatea agenților eco nomici din turism

După natura activității pe care o desfășoară , agenții economici din turism se
împart în două mari grupe :
1.) Agenți i prestatori direcți de servicii turistice
2.) Agenți i de turism
1.)
Agenți i
prestatori
direcți d e
servicii
turistice pot av ea un caracter turistic total sau un caracter turistic parțial .
Din categoria agenților cu o activitate turistică totală fac parte:
a.) agenții prestatori de serviciu de transport turistic pe cale ferată, rutier,
aerian, naval (maritim și fluvial) național s au internațional, inclusiv
transportul turistic pe cablu în zonele montane;
b.) agenții prestatori de servicii hoteliere și servirea mesei în localități și
stațiuni, pe trasee turistice;
c.) agenții prestatori de serviciu de tratament în cadrul stațiunilor balnear –
turistice sau localități cu dotări balneare;
d.) agenții prestatori de servicii de agrement – divertisment sportiv, cultural,
distractiv și alte asemenea activității destinate turiștilor aflați în localitățile,
stațiunile sau traseele turistice;
e.) agenții prest atori de servicii complementare pentru turiști sau agenți de
turism:
– servicii financiar – bancare;
– serviciu de asigurări;
– servicii de vizite;
– rezervări -închirieri: mijloace de transport, echipamente sportive;
– cercetare, învățământ – educație;
– informații, consultanță;
– construcții turistice.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
21
Din categoria agenților cu un o activitate turistică parțială fac parte:
– întreprinderile furnizoare de gaze, electricitate;
– întreprinderile de construcții, textile, industriale, agricole;
– întreprinderile financiar – bancare, farmaceutice;
– transporturile urbane, telecomunicațiile;
– unitățile de servire a mesei, servicii culturale, servicii sportive și
divertisment care prestează atât pentru turiști cât și pentru populația rezident.
2.)
Agenții de
turism au ca obiect de activitate organizarea, oferta, promovarea și comercializarea
pachetelor de servicii turistice sau componente ale acestora în țară și străinătate.
au rolul de intermediar între agenți economici prestatori direcți de servicii
turistice și turiști.
În multe alte țări, agenții de turism se ocupă numai cu organizarea și/sau
vânzarea de:
– călătorii și sejururi individuale și/sau colective;
– servicii care pot fi oferite cu ocazia călătoriilor, în special cele privind
eliberarea biletelor de transport, rezer varea camerelor la hoteluri sau alte
structuri de primire;
– serviciu suplimentare legate de sejurul turiștilor, în special organizarea de
vizite la muzee și monumente istorice și de arhitectură.

C). Atestarea stațiunilor turistice – criterii minime

În baza criteriilor inime pentru atestarea stațiunilor turistice se vor expune, mai
jos informații privind stațiunile turistice de interes național, respectiv local
Stațiunea
turistică de
interes
național se atestă prin Hot ărâre a Guvernului României la inițiativa Ministerului
Turismului având sprijinul autorităților administrației publice locale.
Stațiunea
turistică de
interes local se atestă prin Hotărâre a Guvernului României, inițiată de administrația
publică locală care, trimite Ministerului Turismul ui o scrisoarea de intenție și
studiul de oportunitate din care să rezulte necesitatea atestării turistice
respective. Ministerul Turismului transmite inițiatorului fie acordul de
principiu care reprezintă acceptul pentru întocmirea documentației, fie
observațiile sale.
Documentația pentru atestarea stațiunilor turistice se întocmește de către autoritatea
administrației publice locale și trebuie să cuprindă: memoriul de prezentare, piese desenate și
anexele de susținere , ea se depune la Ministerul Turismu lui care, în termen de 30 de zile va
întocmi proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru atestarea stațiunii turistice.

anexele de
susținere – fișa stațiunii turistice, cu prezentarea detailată a criteriilor îndeplinite și, după
caz, a celor suplimentare;
– studii și documente care să susțină atestarea calității de stațiune turistică și a
specificului ei;
– documentația de urbanism și amenajare a teritoriului aprobată conform Legii
nr. 50 / 7 august 1991 privind autorizarea executării construcțiilor și une le
măsuri pentru realizarea locuințelor , modificată și actualizată prin Legea nr.
199 / 25.05. 2004.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
22Autorizația de construcție se eliberează de prefecturi sau primării – prefecturile emit
autorizația de construcție, cu avizul primăriilor, pentru acele in vestiții care se aprobă de
guvern.
Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism în România, conform Legii 350 din 6
iulie 2001 , se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism în termen de 30 de zile de a
data înregistrării cererii, oricăr ui solicitant, persoană fizică sau juridică.

Criteriile minime pentru atestarea stațiunilor turistice sunt prevăzute conform
Normelor privind atestarea stațiunilor turistice, Capitolul 4:
a.) Criterii minime comune atestării stațiunilor turistice de int eres național și local:
I. Cadrul natural și calitatea mediului
1. Amplasarea într -un cadru natural plăcut, fără factori poluanți;
2. Constituirea de perimetre de protecție ecologică, hidrologică și sanitară, după caz;
II. Accesul î n stațiune
3. Drum rutier asfaltat;
4. Transport în comun între stațiunea turistică și gara care o deservește;
III. Unități
5. Apă curentă;
6. Canalizare;
7. Energie electrică;
IV. Structuri de primire turistice
8. Bază pentru valorificarea resurselor natu rale și terapeutice, dacă este cazul;
9. Stațiunile turistice de pe Litoralul Mării Negre vor îndeplini și criteriile prevăzute în
normativul pentru plaje turistice.
b.) Criterii minime pentru atestarea stațiunilor turistice numai de interes național:
II. Accesul în stațiune
1. Terenuri cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoanele de dormit, să oprească în gara
care deservește stațiunea turistică;
III. Unități
2. Spații comerciale și de prestări de serviciu, puncte pentru: C EC, societăți bancare, schimb
valutar, agenție de voiaj, agenție de turism;
3. Săli de spectacole și de conferințe;
4. Asistență medicală permanentă și mijloc de transport pentru urgențe;
5. Punct farmaceutic;
6. Amenajarea și iluminarea locurilor de prome nadă;

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
23IV. Structuri de primire turistice
7. Număr minim de locuri în structuri de primire turistice – minim 300 de locuri (fără
campinguri);
8. Minimum 10% din totalul locurilor de cazare să fie în structuri de primire turistice de cel
puțin 3 stele , tip hotel sau vilă;
9. Amenajările și dotările pentru servicii de revigorare în spații construite, săli pentru
întreținere (fitness);
10. Amenajări și dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri sportive – minim 3
terenuri sportive;
11. Terenu ri de joacă pentru copii – minim 2 terenuri de joacă;
12. Amenajarea parcului stațiunii turistice și organizarea de spectacole gratuite;
13. Număr minim de trasee turistice marcate și afișate – minim 3 trasee turistice;
14. Organizarea de excursii de 1 – 3 zile cu număr de oferte diferite pe serii – minim 3
excursii;
15. Amenajări și dotări pentru plimbări sau practicarea de sporturi pe lac sau pe mare, acolo
unde este cazul;
16. Stațiunile turistice care dispun de condiții pentru practicarea schiului să ai bă amenajată cel
puțin o pârtie de schi cu mijloace de transport pe cablu;
c.) Criterii minime pentru atestarea stațiunilor turistice numai de interes local:
III. Unități
1. Spații comerciale;
1. Punct de prim ajutor;
IV. Structuri de primire turist ice
3. Număr minim de locuri în structuri de primire turistice – minim 50 de locuri (fără
campinguri);
4. Amenajări și dotări pentru relaxare în aer liber, inclusiv terenuri sportive – minim 1 teren
sportiv;
5. Terenuri de joacă pentru copii – minim 1 tere n de joacă;
6. Număr minim de trasee turistice marcate și afișate – minim 1 traseu turistic;
Ministerul Turismului poate propune retragerea atestării unei stațiuni turistice în cazul în care
nu sunt respectate criteriile minime prevăzute în norme. Nomelor privind atestarea stațiunilor
turistice.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
24CURS 7 – Capitolul 4. Operațiuni tehnice ale agențiilor de turism, agenții de
voiaj și agenții tour -operatoare

4.1. Operațiuni tehnice ale agențiilor de turism. Generalități privind agenția
de turism. Tipologia agențiilor de turism

Generalități privind agenția de turism

Conform Art. 2 din Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și
Turismului Nr. 65 din 10.06.2013 – pentru aprobarea Normelor metodologice
privind eliberarea certificatelor de cla sificare a structurilor de primire turistice
cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism .

Agenția de
turism
(lit. e) este „orice unitate specializată, persoană juridică, care organizează, oferă și
vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora , în calitate de
intermediar între prestatorul de servicii turistice (cazare, alimentație publică,
transport, tratament balnear, agrement, etc) și consumatorul final .
În România agențiile de turism pot fi de două tipuri: tour-operatoare sau detailiste ”.
Agenția tour –
operatoare
(lit. f) este o „agenție de turism, având ca obiect de activitate organizarea și
vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a
componentelor acestora , direct sau pri n intermediari ”.
Agen ția
detailistă
(lit. g) este o „agenție de turism care vinde sau oferă spre vânzare , în contul unei
agenții de turism tour -operatoare, pachete de servicii turistice sau
componente ale acestora contractate cu agenția de turism tour -operatoare”.

Preț
Forfetar

Agenții Tour -operatoare
(agenții angrosiste și mixte )
Sunt:
– agenții de turism care
organizează , oferă și vinde pe
cont propriu pachete de servicii
turistice sau componente ale
acestora, direct sau prin
intermediari , atât în țară cât și
în străinătate
Agențiile tour -operatoare pot
fi:
– cu vânzare prin intermediari;
– cu vânzare directă;
– cu vânzare online.

PRODUCȚIA și
COMERCIALIZAREA Agenții de detailiste
Sunt:
– agenții de turism care
vinde sau oferă spre
vânzare , în contul unei
agenții de turism tour –
operatoare , pachete de
servicii turistice sau
componente ale acestora
contractate cu agenția de
turism tour -operatoare ,
atât în țară cât și în
străinătate
Agențiile detailiste pot fi:
– cu vânzare directă;
– cu vânzare online.

COMERCIALIZAREA Clienții:
Sunt:
– consumatorii
pachetelor de
servicii turistice
sau componente
ale acestora, în
baza contractului
încheiat la un
anumit tarif cu
agențiile de voiaj
sau direct cu
agențiile tour –
operatoare

CONSUMUL

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
25Tipologia agențiilor de turism

Exista o serie de criterii de clasificare a agențiilor de turism :
a) După
denumirea tehnica si
dimensiune : 1. agenții de turism angrosiste sau tour -operatoare;
2. agenții de turism detailiste;
3. agenții de turism mixte.
b) In funcție de
traficul de turiști: 1. agenții de turism emițătoare;
2. agenții de turism receptoare.
c) După
denumirea unui canal de
distrib uție: 1. agenții de turism implant;
2. agenții de turism î n sistem franciza
3. agenții de turism virtuale.
d) In funcție de produsele
oferite: 1. agenții cu oferta de servicii complete;
2. agenții de stimulare (incentive)
3. agenții comerciale;
4. agenții pentru croaziere;
5. agenții tip implant;
6. agenții organizatoare de circuite;
7. agenții organizatoare de voiaje prin poș ta.

4.2. Tehnica operațiunilor agențiilor de voiaj. Organizarea agențiilor de voiaj.
Tehnica operațiunilor agențiilor tour -operatoare

A. Tehnica operațiun ilor agențiilor de voiaj

Agențiile de voiaj , sunt considerate, ca fiind toate întreprinderile care se obligă,
în scop lucrativ, să procure călătorilor titluri de transport și servicii hoteliere
pentru efectuarea voiajului sau a sejurului.
Alături de voiajele individuale organizate la cererea clientului (titlu de transport
și a voucher -ului), un procent tot mai mare de deplasări turistice se face sub
formă de voiaje colective , oferite publicului la un preț forfetar.

Rolul
agențiilor
de voiaj in
activitatea
turistică – Informează si oferă consultanta despre destinații, servicii turistice si voiaje;
– Proiectează, organizează, comercializează si distribuie servicii, voiaje si
produse turistice;
– Stimulează nevoia si cererea pentru efectuarea călătoriei;
– Canalizează curente turistice;
– Contribuie la dezvoltarea destinațiilor turistice;
– Constituie un valoros izvor de informații despre tendințele si necesitățile pieței
pentru diferiți agenți si furnizori turistici;
– Configurează o amplă rețea de vânzări de serv icii si produse turistice.
Scopul și
misiunea
agențiilor de
voiaj  Scopul agențiilor de voiaj este utilitatea lor socială.
 Misiunea socială a agențiilor de voiaj constă in satisfacerea
necesităților pieței turistice, înțelegând prin piață convergența dintr e
cerere si oferta.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
26Funcțiile
agențiilor
de voiaj
1. Funcția
de
consultanta consta in informarea si asigurarea de consultanta turistului, cu
privire la caracteristicile destinațiilor, serviciilor, furnizorilor si
voiajelor oferite si sprijin in selecta rea celui mai adecvat voiaj
in cazul sau concret.
2. Funcția
de gestiune a
conturilor
turistice este o forma derivata a funcției de consultanta. Aceasta funcție
consta in planificarea si gestionarea conturilor turistice ale
clienților, atât ale indivizi lor cat si ale întreprinderilor.
3. Funcția
de mediere consta in gestionarea si intermedierea proceselor de rezervare,
distribuție si vânzare a serviciilor si produselor turistice. Este o
funcție exercitata tradițional, mai ales de agențiile de voiaj
detailiste , care se materializează în ofertă, rezervare, închiriere
sau vânzare către turist a următoarelor grupe de servicii si
produse :
 Servicii oferite izolat, cunoscute ca servicii separate (SS);
 Vânzarea de voiaje combinate, organizate de agențiile tou r-
operatoare;
 Servicii subsidiare precum: schimb de devize, modificare sau
anulare de rezervări;
 Reprezentarea furnizorilor, destinațiilor sau a altor agenții de
voiaj externe sau naționale.
4. Funcția
de producție
și
comercializare constă în proiectare a, organizarea, comercializarea și operarea
de voiaje și produse turistice realizate prin combinarea de
diferite servicii și oferite la un preț global prestabilit. Aceste
voiaje au denumirea de:
– voiaje combinate. In argoul tehnic de voiaj ele sunt cunos cute
ca pachete, când sunt programate conform ofertei;
– voiaje forfetare sau la cerere , când sunt organizate la cerința
fiecărui client.

Operațiunile tehnice ale agenției de voiaj se referă, în principal la:
1.)
Vânzarea
de bilete pentru orice mijloc d e transport terestru, maritim sau aerian (servicii izolate,
simple și compuse de transport) se face cu îndeplinirea următoarelor condiții:
– cunoașterea tarifelor și a breviarelor respective (furnizarea gratuit de către
transportatori);
– cunoașterea bilet elor și a condițiilor de emitere;
– cunoașterea orarelor de serviciu ale diferitelor mijloace de transport;
– efectuarea periodică a inventarului biletelor vândute și vărsarea sumelor încasate
(minus comisionul) transportatorului.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
272.)
Vânzarea
de
servic ii
turistice: a.) Servicii
turistice
izolate – Serviciile de primire (meeting sau transfer): punerea la
dispoziția clientului a unui mijloc de transport și a unui sau mai
multor funcționari ai agenției care cunosc locurile unde vor trebui
utilizate servic iile locale, rezervate anterior.
– Servicii de acces prin care se pune la dispoziție un mijloc de
transport și unul sau mai mulți funcționari (ghizi) care însoțesc
clienții în vizite și excursii, și care știu să prezinte, în limba
clienților, atractivitate a zonei.
b.) Servicii
turistice
complexe sunt voiajele generice și voiajele forfetare. Serviciile complexe pot
fi individuale și colective (însoțite de unul sau mai mulți
funcționari ai agenției), cu itinerariu propus de client sau pregătit
de agenție.
c.) Servicii
turistice
complementare
se asigură la
cererea
clientului ori
sunt
cuprinse în
pachetul de
vacanță: – serviciul de bancă : schimb valutar, emiterea cecurilor de
călătorie (travelers cheque);
– serviciul de asigurări : emiterea de polițe de asig urare a bagajelor
și a riscurilor navigației aeriene;
– serviciul de rezervări și cumpărări de bilete pentru diverse
spectacole și manifestări;
– serviciul de vânzare a ghid -urilor tipărite în limbi de circulație
internațională;
– serviciul de corespondenț ă pentru clientelă;
– servicii secundare : formalități pentru obținerea pașaportului, vize
de intrare în țările care le solicită etc.

B. Organizarea agențiilor de voiaj

O agenție de voiaj mare trebuie să aibă în componența organizatorică mai multe
birouri, compartimente și oficii , care la rândul lor au în subordine mai multe
secții .

1.Biroul
secretariat cu sarcini de lucrări de secretariat pentru director, înregistrarea
corespondenței sosite și expediate, instruirea și coordo narea
muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.
2.Biroul
dezvoltare cu rolul de asigurare a creșterii vânzărilor.
3.Biroul
transporturi este organizat pe două secții cu atribuții specifice:
– secția contracte: încheie contracte cu furnizorii de serv iciu
de transport; stabilește condițiile și tarifele de vânzare a
biletelor, precum și comisioanele agenției;
– secția materiale: se îngrijește de tipărirea biletelor și de
distribuirea acestora către filiale și sucursale, împreună cu
materialul de emitere ( tarife, orare, manuale, breviare) dacă
nu sunt stabilite în contract.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
28I. Birourile 4.Biroul
trafic
accesoriu este compus din:
– secția servicii bancare: efectuează schimbul valutar,
repartizează valuta externă rezidenților ce pleacă în străinătate,
emite cărți de cre dit;
– secția servicii diverse: încheie acorduri pentru vânzarea de
bilete la spectacole, articole de librărie;
– secția asigurări diverse și expedieri bagaje: emite și vinde
polițe de asigurare (bagaje, avion), se ocupă de organizarea
generală a serviciul ui de expediere a bagajelor.
5.Biroul
turism este organizat în două compartimente: compartimentul producție
și compartimentul recepție

II.
Compartimente

1.
Compartimentul
producție – secția programare generală: se ocupă cu studiul
program elor voiaj.
– secția operativă generală: se ocupă, în acord cu secția
programare, de punerea în execuție a voiajelor în
grup, programate, cu ofertă către public;
– secția operativă congrese și pelerinaje: se ocupă cu
voiajele colective cu caracter profesional și
religios.

2.
Compartimentul
recepție – secția contracte pentru servicii receptive: încheie
contracte cu hoteluri și restaurante, cu furnizori de
diverse servicii, cu agențiile corespondente;
– secția receptivă generală: îndeplinește toate
operaț iunile referitoare la devizele estimate cerute din
afară pentru voiajele cu itinerarii particulare
neprogramate.
– secția operativă generală: îndeplinește toate
operațiunile de rezervări și de prestări de servicii,
către clientela sosită, prin intermediul filialelor,
sucursalelor și agențiilor corespondente.
III. Oficii 1. Oficiul
tarife
și documente
forma din: – secția tarife: întocmește, tipărește și difuzează fișe,
breviare și tabele cu tarife pentru serviciile turistice
de orice tip;
– secția documen tare agențială : întocmește, tipărește
și difuzează pentru fiecare localitate de interes turistic
fascicole sau foi mobile, cu informații necesare pentru
organizarea optimă a serviciilor;
– secția documentare neagențială: procură toate
orarele, anuarele, pu blicațiile editate de furnizorii de
servicii și de întreprinderi turistice și le difuzează
periodic către filiale și sucursale.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
29III. Oficii 2.Oficiul
publicitate
este format
din: – secția contracte: încheie contracte și pregătește planurile
publicităț ii active și pasive;
– secția redacțională: pregătește textele publicității pasive,
inserează texte publicitare active și urmărește tipărirea
revistei broșurii etc.
3.Oficiul
difuzare și
fișier
general
este format
din:
se ocupă de expedierea întregului material de serviciu, a
materialului publicitar și a corespondenței din cadrul
celorlalte sectoare și birouri.
– secția fișier general și expedieri (sistem informatic):
întocmește fișierul general al clienților, zilnic;
– secția tipografică : multiplică cu mașina de multiplicat,
fotocopiatoare, adrese pe plicurile destinatarilor;
-secția comunicări : centralizează comunicațiile telefonice
interurbane în internaționale, telegrafice, tele -texturi, faxuri.
Furnizorii și
corespondenții
agenției de voiaj O ag enție mare de voiaj intră în relații cu două categorii de furnizori,
și anume:
 Furnizorii de servicii primare – sunt furnizorii serviciilor de transport,
receptivitate, asistență turistică locală (primire și acces);
 Furnizorii de servicii secundare sau cor espondenții (raport de
corespondență) – sunt acele agenți i de voiaj care asistă clientela altei
agenții de voiaj sau vinde servicii organizate de aceasta.
Personalul
agenție de voiaj Structura personalului unei agenții de voiaj este formată din:
1.) Personal administrativ , care îndeplinește sarcini de gestiune generală
(ex.: contabili, casieri) și se împarte în:
– personal cu funcții de conducere; – personal ordinar;
– personal de ordine; – personal de îngrijire.
2.) Personal tehnic format din :
– personal cu funcții de conducere;
– personal destinat vânzărilor; – personal de execuție.
3.) Personal specializat (sau de asistență turistică) este format din: –
curieri; – asistente turistice; – ghizi turistici; – interpreții.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
30CURS 8 – Capitolul 4 . Operațiuni tehnice ale agențiilor de turism, agenții de
voiaj și agenții tour -operatoare – continuare curs 7

4.2. punctul C. Tehnica operațiunilor agențiilor tour -operatoare

Tour -peratorii sunt întreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrat e
pe plan mondial și internațional care fabrică voiaje forfetare și le vând,
agențiilor detaiiste , care la rândul lor le comercializează clienților.

Oferta, contractarea, voiajul forfetar
Agențiile
tour-
operatoare pot
fi:
– operatori independenți (per soane) care realizează pachetelor de
servicii turistice sau componente ale acestora, fiind considerați angrosiștii
industriei turistice , ce vând marelui public, prin agențiile detailiste
pachetul turistic , care este mai degrabă un serviciu decât o marfă
tangibilă;
– întreprinderi turistice mari, companii aeriene sau navale , puternic
concentrate pe plan mondial și internațional care fabrică voiaje forfetare
și le vând, agențiilor de turism detailiste, care la rândul lor le
comercializează clienților.
sunt
clasificate
în trei
categorii
principale : a) generaliste , care creează și pun la dispoziția beneficiarilor
categorii diverse de produse turistice;
b) specializate , care sunt profilate pe un singur gen de turism;
c) punctuale , care sunt profilate pe p roduse turistice oferite la
comanda unor grupuri de clienți.
oferă pe
lângă
consultan ță
turistică și
a) pachete
de servicii
turistice
pentru: 1. vacan țe în România (turism intern) ;
2. vacan țe în străinătate (turism internațional) ;
3. vacan țe de croazieră ;
4. vacan țe exotice;
5. vacanțe de Revelion;
6. vacanțe de Pa ște;
7. turism de afaceri, turism medical, turism religios, cultural etc.
Spre exemplu , pachetul de vacanță are ca destinație un hotel de
stațiune. Aceste vacanțe se caracterizează printr -o vari etate fără
atracții prea scumpe, poate include: peisajul sau divertismentul
local. Atracțiile importante sunt: soarele, marea și activități cum
sunt golful sau tenisul, oferite de stațiunea respectivă.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
31Agențiile
tour-
operatoare oferă pe
lângă
consultan ță
turistică și b) tour-ul cu ghid (condus) care include peisajul sau alte atracții
speciale. Aceste tour -uri sunt însoțite de un tour -ghid cunoscător
al pachetelor de servicii turistice sau componente ale acestora și
activităților călătoriei.
c) servicii unitare
c1) servicii turistice de bază : cazare, alimenta ție, transport (bilete
de avion, bilete de tren, bilete de autocar/microbuz), agrement;
c2) servicii complementare :
– rezervări de locuri și bilete la evenimente (spectacole, concerte,
sporturi na ționale și internaționale);
– rezervări săli de conferin țe, închirieri mijloace de transport
(automobil, avion, tren, yachturi);
– închirieri echipamente adecvate turismului practicat, călătorii în
parcuri de distrac ții.
încheie
contracte
cu: – furnizorii de servicii (cazare, alimentație, transport, agrement);
– agențiile de turism detailiste, vânzătoare de servicii turistice;
– persoane fizice (dacă agenția de turism vinde direct clientului);
– organizații care oferă bunuri și servicii fără de care agen ția nu
poate funcționa (impozit, curent, apă, internet, pază, etc.)
Principalele capitole ale contractului încheiat între hotelier și agenția de turism , sunt:
I. Părțile contactate: hotelier și agenția de turism;
II. Obiectul contractului: servicii oferit e de hotelier și modalități de comercializare de către
agenția de turism;
III. Durata contractului: data începerii și încheierii contractării – luni, ani;
IV. Contingentul spațiilor de cazare: numărul de locuri și camere;
V. Perioada de contingent: împărți tă pe subperioade / sezoane, în funcție de variația cererii
și a tarifelor;
VI. Graficul sosirii: cuprinde în ordine cronologică datele de sosire ale turiștilor pe serie
(turism de masă). Ziua de începere a unei serii coincide cu ziua terminării celei prec edente;
VII. Prețuri / tarife. Același pachet de servicii poate fi comercializat la prețuri diferit e, în
funcție de: sezon, comandă și plată , volumul consumului (sejur lung, scurt, individual);
VIII. Clauze de acces la contingent: conțin termenul până la c are intermediarul poate să
transmită rezervările (vânzările), sau să decomande spațiile nevalorificate fără penalizări ;
IX. Clauza de plata: stabilește cine, când, cum și în baza căror documente se plătesc
serviciile ce fac obiectul contractului;
X. Răspun derea contractuală: măsuri ce se impun a fi luate dacă nu este respectat contractul
de către prestatorii de servicii sau agenția de turism.

Voiajul
forfetar este un voiaj organizat după un program detaliat, cuprinzând un ansamblu mai
mare sau mai mic de prestații turistice, pentru un preț fix , determinat dinainte.
Avantajele
voiajului
forfetar: – prețul forfetar , care este mai mic decât suma tarifelor serviciilor cuprinse în
pachetul turistic, dacă acestea ar fi fost cumpărate separat.
– comoditatea ac hiziționării unui pachet turistic , turistul fiind scutit de grija
luării deciziei de achiziționare a fiecărui serviciu pentru un program de vacanță
completă (traseu, obiective, divertisment).
– reduce posibilitatea apariției riscurilor legate de calitate a pachetului turistic.
Voiajele forfetare pot fi prezentate în formule „ totul inclus ” sau în formule „ mixte ”.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
32I. In formula
voiajului
forfetar “ totul
inclus” intră: – Sejurul cu pensiune completă (sau demi -pensiune) care include voiajul
dus-întors și tra nsferuri, cazare și masă.
– Circuitele turistice care reprezintă o combinație de excursii sau vizite a mai
multor țări, zone, localități și puncte turistice, al cărui punct de plecare
coincide cu cel de sosire , utilizând ca mijloc de transport autocarul sau
avionul, mai rar trenul.
Circuitele turistice pot fi însoțite sau nu de cazare în pensiune completă,
demi -pensiune sau cu mic dejun.
– Croazierele reprezintă un pachet de servicii turistice care ofera circuite
maritime și fluviale cu plecare și sosire în același port (circuit). La bordul
navei special amenajate (hotel plutitor), li se oferă călătorilor tratamente și
condiții de agrement deosebite, precum și vizitarea unor porturi și localități
în afara granițelor țării, în conformitate cu itinerarul st abilit în prealabil.
II. In formula
voiajului
forfetar
“mixt” intră: – produse turistice asociate cu practicarea unui sport sau cu o temă culturală;
– “fly and drive”: transport aerian și închiriere de ma șini;
– “fly and bed”: transport aerian și cazare pe bază de voucher ce poate fi
utilizate în mai multe localități.
Voucher -ul turistic reprezintă o comandă și un mijloc de plată, document
emis de agenția de turism tour -operatoare , către furnizorii de servicii turistice
prin care garantează plata servicii lor turistice oferite beneficiarului (turistul).
Voucher -ul este specific turismului individual și grupurilor mici. Plata
voucher -rului se realizează de către turist la agenția de turism tour –
operatoare.

Caracteristici
ale voiajului
forfetar  Organiza re prealabilă : produsul turistic este conceput înainte să se
manifeste cererea. Tour -operatorul alege destina țiile, negociază și
contractează serviciile turistice primare (de bază);
 Grupul de presta ții: include minimum un sejur (cazare, masa), plus voiaj
dus-întors, transfer, înso țirea turistului, agrement, animație, prestații
speciale (culturale, de tratament, de congrese etc.), asigurări;
 Preț fix: determinat în prealabil și plătit la începutul călătoriei;
 Inelasticitate : pachetul de servicii turistice nu este adaptabil la varia țiile
cererii nici pe termen lung, nici pe termen scurt;
 Complementaritate : serviciile componente sunt complementare. Dacă unul
dintre ele nu corespunde calitativ, atunci tot pachetul de servicii turistice
este afectat;
 Eterogenitat e: nu exista două pachete de servicii turistice identice.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
33
Conducerea și organizarea agenție de turism tour -operatoare

Agenția de turism tour -operatoare este condusă de Adunarea Generală
a Asociaților/Acționarilor , și poate fi organizată î n
birouri/compartimente :
Director Pune în aplicare Hotărârile AGA, administrează, coordonează și asigură
conducerea operativă, tehnică și economică a agenției de turism tour –
operatoare. Personal specializat : director
Juridic Încheie contracte cu furnizo rii și agențiile detailiste, stabilește condiții,
tarife și comisioane. P ersonal specializat: agent de turism -ghid și jurist .
Turism, cercetare,
marketing Programează, organizează, ofer ă și vând pachete turistice / servicii
turistice unitare, as igură ce rcetarea și promovarea. P ersonal specializat și
tehnic: agent de turism -ghid, asistenți turistici, ghizi turistici, interpreții,
responsabil vânzări și marketing .
Trafic accesoriu Asigură servicii bancare (schimb valutar), servicii diverse (bilete la
spectacole, închirieri autoturisme) (personal tehnic și specializat);
Asigură servicii bancare (schimb valutar), servicii diverse (bilete la
spectacole, închirieri autoturisme). Peronal specializat și personal tehnic:
asistenți turistici, casier .
Asigurări ș i
expedieri bagaje Emite și vinde polițe de asigurare, organizează ser viciul de expediere a
bagajelor.Personal specializat : agenți de asigurări și asistenți turistici .
Financiar –
contabilitate,
resurse umane asigură operațiunile contabile și resurse umane . Personal tehnic: contabil,
casier, inspector resurse umane.

Secretariat Asigură elaborarea, înregistrarea și expedierea corespond enței,
informarea turiștilor. Personal tehnic : secretar, curier

Informa ții privind cei mai mari tour -operatorii din Rom ânia și Germania în anul 2013

Conform informațiilor disponibile la data de
25.12. 2014 pe http://turism.gov.ro/informatii -publice/
În România există licențiate un număr de:
3426 de agenții de
turism , din care:  Agenții cu licență tip A = 2 – TRAVEL SOLUTIONS, sector 1,
București și ROMSEJOUR, Constanta;
 Agenții detailiste = 613 , din care:
– 1 agenție detailistă fără vânzare ;
– 27 agenții detailiste online;
– 585 agenții detailiste cu vânzare;
 Agenții touroperatoare = 2811 , din care:
– 27 agenții tour -operatoare fără vânzare;
– 29 agenții tour -opetaroare online;
– 2755 agenții tour -operatoare cu vânzare.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
34

Conform informațiilor publicate de ECONOMICA.net, disponibile la
data de 25.12.2014 pe http://www.economica.net/cine -este-cea-mai-
mare -agentie -de-turism -din-romania –top-
10_81473.html#ixzz3Mdx0FBXL
Cei mai mari
TOUR –
OPERATORI din
România au avut
în anul 2013
afaceri cumulate
de aproape :
270 de milioane de
euro :
(PL – puncte de
lucru) 1. Perfect Tour ( 13 PL, CA = 46,8 mil. euro );
2. Christian Tour (21 PL, CA = 44,2 mil. euro );
3. Happy Tour (6 PL, CA = 36,7 mil. euro);
4. Eximtur (28 PL, CA = 36,2 mil. euro );
5. Vola.ro (1 PL, CA = 25 mil. euro);
6. Hotel Air (1 PL, CA = 18,4 mil. euro );
7. Business Travel & Turism (1 PL, CA = 15,9 mil. euro);
8. Mareea Comtur (13 PL, CA = 15,3 mil. euro);
9. Prompt Service Tour s (1 PL, CA = 14 mil. euro) ;
10. Sunmedair Travel & Tourism Services (1 PL, CA = 13,9 mil.
euro).

Conform informațiilor disponibile la data de 27.12.2014 pe
http://www.eurolines.ro/
Cei mai mari
TOUR –
OPERATORI din
Europa au sediul
social în Germania
la Berlin 1. Thomas Cook (1848)
2. Neckermann (1960)
3. TUI – Touristic Union International (1968)
4. DERTOUR – Deutsches Reisebüro (1971)
5. FTI – Fellowship Travel International (1983)

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
35CURS 9 – Capitolul 5. Instrumente, tehnici și modalități de plată în turism

5.1. Instrumente de plată în tur ism
5.1.1. Cecurile de călătorie și Card -urile
5.1.2. Voucher -ul și Nota de plată virament

5.1.1. Cecurile de călătorie și Card -urile

Cecurile de călătorie

Cecurile de călătorie constituie un mijloc de plată tot mai frecvent utilizat de
către turi ști sau oameni de afaceri, datorită avantajelor pe care le oferă și
ușurinței în utilizare.
Avantajele
plății prin
cecuri de
călătorie Se particularizează prin faptul că:
1.) Beneficiarul cecurilor de călătorie le achită băncii sau instituției de la care le
cumpără și poate cere plata lor la prezentare, oricărei bănci din lume ce cumpără
astfel de cecuri. Băncile care cumpără astfel de cecuri de călători le achită
imediat, iar suma plătită o recuperează remițând cecurile băncii de la care le -au
cumpărat be neficiarii inițiali.
2.) Cecurile de călătorie pot fi vândute clienților lor nu numai de bănci ci și de
companii de transport, agenții de turism, agenții de voiaj etc.
3.) Cecul de călătorie poate fi utilizat direct ca mijloc de plată cât și prin
transfor marea lui în bani lichizi la ghișeele băncilor sau agențiilor din diferite
țări.
Tipuri de
cecuri de
călătorie Eurocecurile – sunt cecuri cu limită de sumă, dar care nu au valoare
imprimată pe ele, fiind vândute de bănci clienților lor, sub
forma unor car net de cecuri în alb, având un grad mare de
securitate;
– Eurocecurile pot fi folosite la toate băncile din Europa, în baza
instrucțiunilor transmise de banca ce guvernează sistemul
Eurocec;
– pot fi retrase de către beneficiar numai sumele disponibile în
contul deschis la banca respectivă;
– banca emitentă dă clientului o garanție printr -o carte de
garanție , sub forma unei cărți de vizită, pe care sunt trecute
anumite elemente de identificare. Cartea de garanție, pe de o
parte, asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la
banca emitentă, iar pe de altă parte constituie o protecție
împotriva furturilor și falsificărilor. Eurocecurile nu pot fi
achitate dacă beneficiarul nu prezintă și cartea de garanție.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
36Cecurile
VISA
(au apărut în
anul 196 1) – sunt asemănătoare, ca principiu de operare, cu Eurocecurile;
Avantaje:
– Cecurile VISA sunt garantate de posesorul lor cu sumele
acestuia existente în contul băncii care le -a eliberat;
– Beneficiarul când primește carnetul de cecuri VISA nu îl
achită în totalitate, așa cum se procedează în cazul celorlalte
cecuri de călătorie, ci diferența neachitată este preluată din
contul său când cecurile sunt primite de banca emitentă de la
băncile plătitoare (bani stau în contul beneficiarului și deci aduc
dobând ă). Acest avantaj a determinat creșterea rapidă a utilizării
cecurilor VISA pe plan internațional.
Atât cecurile VISA cât și Eurocecurile sunt cecuri bancare.
Dacă posesorul unui cec de călătorie sau a unui cec bancar dorește să efectueze o plată
către o persoană fizică sau juridică română, o poate face astfel:
1.) în cazul cecului de călătorie îl contrasemnează și îl dă noului beneficiar;
2.) în cazul cecului bancar, îl andosează pe verso cu înscrierea unui text: „plătiți la
ordinul lui ………………… (numele și prenum ele noului beneficiar)”, și îl semnează
și pe verso.

Card -urile

Card -ul este un instrument de plată în numerar, care oferă următoarele
facilități posesorului acestuia:
– cu ajutorul card -ului, posesor acestuia poate achita contravaloarea bunurilor
și serviciilor pe care dorește să le achiziționeze de la comercianții abilitați.
Comercianții care utilizează achitarea bunurilor și serviciilor prin card au un
contract încheiat cu banca emitentă a acestui card, care le -a eliberat ATM -uri
(automate de num erar). Acest lucru se poate realiza dacă posesorul card -ului
are disponibil pe card suma ce trebuie achitată.
– posesorul unui card poate retrage numerar din contul său de la orice automat
de numerar (ATM) al băncii emitente.
Criterii de grupare a card -urilor
I.)
După
facilitățile
pe care le
oferă: a.) cartea
de credit
sau credit
card – permite posesorului achiziționarea de bunuri și servicii precum și
retragerea de numerar, mai mare decât limita disponibilă în cont ,
dar valoarea creditului să nu depășească de 3 ori suma minimă
existentă în cont .
– posesorul card -ului trebuie să ramburseze până la sfârșitul
perioadei stabilite în contract, numai o parte din credit (achitarea în
rate lunare) sau întreaga valoare a creditulu i, în acest caz cartea de
credit fiind denumită și charge card (achitarea totală);
b.) cartea
de debit
sau debit
card – se emite în baza unui cont bancar al clientului –titular al card -ului;
– posesorului debit card -ului poate efectua plăți sau retrage
numerar, numai în limita disponibilă în contul său , având grijă ca
întotdeauna să rămână în cont o sumă limită până la care se pot
efectua operațiunile bancare.
– când un debit card poate fi utilizat doar pentru retragerea de
numerar, el devine ceea ce se n umește cash card , adică carte de
numerar.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
37

c.) cartea
de
magazin
sau store
card – permite posesorului card -ului să achite până la sfârșitul lunii
întreaga sumă sau un procent din suma datorată magazinului care
practică această formă de plată;
– lunar se întocmește situația debitelor clientului, aceștia având
posibilitatea de a opta până la sfârșitul lunii pentru achitarea totală
(charge card) sau parțială a creditului datorat.
– aceste card -uri sunt emise de către magazinele unde se pot
practica c a instrument de plată, determinând creșterea vânzărilor și
asigurând loialitatea clienților pentru magazinele sau rețeaua
respectivă de magazine.
d.) cartea de
garantare a
cecului sau
cheque garanted
card – cartea de garantare a cecului garantează suma d e plată
înscrisă pe cec, care are acoperire în contul personal al
deținătorului;
e.) card -uri
multifuncționale – sunt de obicei debit card -uri care au și alte funcțiuni ca le
pot face recunoscute ca mijloc de plată, precum: cartea de
numerar și cartea de garantare a cecurilor;
f.)
card -ul
inteligent sau
smart card au forma și dimensiunile unei cărți de credit, dar nu sunt de
plastic și nu au bandă magnetică , fiind realizate dintr -un
circuit integrat cu microprocesor și memorie semiconductoare,
având urm ătoarele Avantaje:
– protecția împotriva fraudelor și a riscului de credit al băncii
este mult mai mare;
– nu este necesară autorizarea on -line;
– capacitate de memorare foarte mare;
– card-urile cu cipuri încorporate nu pot fi copiate și securitatea
acestora poat e fi sporită prin solicitarea făcută
clientului de a -și introduce codul personal de
identificare (PIN -ul).
II.) După
emitent a.) cărți
bancare sunt emise de bănci și se pot grupa în mai multe nivele
distincte , în funcție de posibilitatea lor de utilizare:
nivelul 0 : cuprinde cărțile care sunt folosite numai în limitele serviciilor oferite
de banca emitentă, pentru retrageri de numerar , a căror emitere este gratuită.
nivelul 1 : cuprind cărțile pentru retrageri de numerar , permițând obținerea cash –
ului de la orice distribuitor de numerar , oferind posibilitatea cunoașterii soldului
și a ultimelor operațiuni efectuate, contra cost;

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
38nivelul 2 : cuprinde cărțile naționale ce sunt exprimate în moneda națională a
țării unde se află amplasată banca emitentă, p utând fi folosite doar în țara
respectivă și oferind posibilitatea retragerii de numerar și a efectuării plăților în
cazul cumpărării de mărfuri și servicii de la comercianții afiliați;
nivelul 3 : cuprind cărțile internaționale , care sunt emise în valute convertibile
acceptate pe plan mondial, cu ajutorul lor putându -se efectua plăți în orice
monedă, indiferent de valuta în care este exprimat contul deținătorului de card.
Oferă posibilitatea retragerii de numerar și a efectuării plăților în cazul
cumpărăr ii de mărfuri și servicii de la comercianții care lucrează cu card -uri
internaționale.
b.) cărți private,
care sunt emise
de comercianți sunt de fapt store card -urile, emise de magazine.

c.) cărți emise de
alte instituții și
organizații sunt emise de magazine, companii de transport aeriene,
agenții de turism, companii petroliere, companii de
telecomunicații, societăți de asigurări, diferite cluburi etc.
Pe piața internațională a cadr -urilor domină utilizarea card -urile: VISA Internațional,
Mastercar d, Eurocard, American Expres și Diners Club. Acestea poartă numele mărcii
instituțiilor care le -au emis.
Spre exemplu, există 5 tipuri de card -uri VISA :
1.) Bussines
Card folosit de persoane care călătoresc în interes de serviciu, în calitate de
reprezen tanți ai firmelor
2.) Electron
Card este accesibil persoanelor cu venituri mici
3.) Clasic Card este accesibil oricărui tip de solicitant
4.) Plus Card sunt utilizabile numai la automatele bancare de distribuire a numerarului
5.) Gold Card este accesib il persoanelor cu venituri importante

Avantajele acceptării și folosirii card -urilor ca mijloc de plată
1.)
Avantajele
Card -ului
AMEX American Expres este o companie financiară și turistică care a luat ființă în
anul 1850, în America de Nord, iar în a nul 1958 inventează și lansează cartea
de credit (card -ul) ca mijloc de plată.
-crește volumul vânzărilor serviciilor turistice , deoarece turiști care folosesc
card-ul nu sunt limitați de sumele de care dispun în numerar, și deci
cresc cheltuielile.
-Scad cantitățile de numerar și se reduc costurile asociate manipulării
numerarului;
-Crește securitatea operațiunilor de plată în valută , delimitându -se riscurile
fraudelor ocazionate de banii în numerar;
-Se simplifică munca casierilor ;
-Crește prestigiul și îm bunătățirea imaginii pentru hotelurile și restaurantele
care afișează acceptarea cărților de credit;
-Posibilități mai mari de a realiza încasări în valută .
2.)
Avantajele
Eurocard –
ului Eurocard -ul a fost creat de o organizație financiară de origine engle ză.
Asociația Internațională de Hotelărie recomandă membrilor săi să accepte
aceste cărți de credit, bazându -se pe următoarele argumente :
a.) hotelurile și restaurantele care acceptă numai Eurocard pot efectua plăți
fără nici un comision în interval de 2 0 de zile de la emiterea notei de plată;

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
39 b.) dacă plata facturii hotelului este făcută în mai puțin de 7 zile, Eurocard
percepe un comision care nu va fi ai mare de 3,5 %;
c.) Eurocard, ca asociație, nu va percepe nici o taxă pentru admiterea de noi
membri și nici nu va impune o cifră de afaceri minimă pentru a putea fi
admisă.
d.) Eurocard -ul își rezervă dreptul de a cere un drept de serviciu de până la 2
% din cifra de afaceri a întreprinderii de turism, dacă aceasta este mai mare de
50.000 $.
Una din condițiile contractuale dintre Eurocard și Asociația Internațională de Hotelărie este că
cea din urmă trebuie să fie reprezentată în Consiliul de Administrație al Societății Eurocard
Internațional.
Sunt tot mai utilizate, în țările dezvoltate , următoa rele card -uri:
– cărțile de
magazine plata cărților se face de regulă prin cecuri deoarece emitentul cărții nu poate
avea acces la contul cumpărătorului;
– cartea
bancară sunt echipate cu microprocesoare și sunt folosite pentru obținerea de numerar
cât și pentru efectuarea plăților;
– cartea
Diners Club a fost creată pentru restaurante fiind extinsă mai apoi pentru servicii de
hotelărie și comerciale
– cartea
albastră este acceptată de unitățile care practică acest mijloc de plată precum și de
către une le hoteluri. De fapt se plătește un comision care intră în beneficiul
băncii emitente;
– traveler
cheque este folosit ca mijloc de plată avantajos atât pentru clienți cât și pentru
unitățile din industria hotelieră. El trebuie semnat în colțul din stânga jos
atunci când se predă funcționarului de la hotel.

5.1.2. Voucher -ul și Nota de plată virament
Voucher -ul

Voucher -ul turistic este un document emis de agenția de turism către
furnizorii de servicii turistice pentru prestarea acestora către benefi ciarul,
deținător al documentului (turistul). Este specific turismului individual și
grupurilor mici.
Voucher -ul
turistic reprezintă atât o comandă a serviciilor ce vor fi prestate turistului, cât și un
mijloc de plată a acestora.
Agenția care emite vou cher-ul garantează prin acest document plata
serviciilor către furnizori: unități de cazare, unități de alimentație, unități de
agrement, etc.
Conține: numele turistului, perioada de sejur, serviciile turistice ordonate și
sumele pe categorii de servic ii și per total de facturat. Pe verso sunt
imprimate o serie de condiții pe baza cărora se vând serviciile turistice
clientului.
Caracteristicile voucher -ele sunt următoarele:
– reprezintă servicii turistice și nu bani, deci nu pot fi convertite în bani de către furnizorul
de servicii;
– sunt în același timp comenzi și mijloace de plată a serviciilor;
– pot fi emise atât în moneda națională pentru serviciile prestate pe teritoriul național, cât
și în valută străină pentru serviciile prestate în țări străi ne.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
40Fazele ciclului de valabilitate ale unui voucher sunt următoarele:
I. Faza de
emisie Trebuie să parcurgem următorii pași:
1). Să ne îngrijim de rezervarea anticipată a serviciului;
2). Să întocmim un voucher în întregime și să indicăm tariful servic iului prestat;
3). Să încasăm suma totală.
II. Faza de
onorare Clientul semnează voucher -ul original pe verso pentru a demonstra că serviciul
i-a fost efectiv prestat.
Voucher -ul poate fi onorat pentru o sumă inferioară, dacă se utilizează mai
puține serv icii decât cele indicate, dar nu poate fi onorat pentru o sumă
superioară (mai mare) celei indicată, dacă nu au fot încheiate diverse acorduri cu
caracter general sau particular.
III. Faza
de
prezentare
la plată Furnizorului de servicii turistice, trebuie să ceară agenției emitente suma
cuvenită după onorarea voucher -ului. Anexă la factură, furnizorul va trimite
agenției emitente sau celei locale, sau biroului centralizator de plăți, fie
originalul voucher -ului luat de la client, fie duplicatul care revine direct de la
agenție înainte de sosirea clientului.
IV. Faza
de plată Biroul însărcinat cu plata facturilor, după primirea facturii și efectuarea
controlului, pe baza copiei voucher -ului ce se află în posesia sa, va expedia un
cec prin intermediul unei bănci, în favoarea furnizorului.

Criterii de clasificare a voucher -ului:
1.) după
tipul
voiajului a.) voucher -e pentru voiaje
individuale, valabile și pentru
servicii izolate sunt emise de către operatorul agenției în
cursul desfășurării operațiunilor d e execuție
a voiajului
b.) voucher -e pentru voiaje în grup
însoțit sunt emise de către curier în momentul
utilizării serviciului pregătit de agenție
2.) după
serviciul
prestat a.) voucher -e pentru transport
b.) voucher -e pentru serviciu receptive
c.) voucher -e de primire
Conținutul unui voucher turistic:
Pe voucher trebuie să fie trecute toate datele de identificare ale agenției de turism, servicii,
tarife etc., după cum urmează:
– numele, adresa, telefonul, fax -ul, adresa site -ului agenției emit ente
– sigla și numărul de serie
– numărul de înregistrare la Registrul Comerțului
– numărul contului bancar și banca cu care lucrează (moneda națională și în valută)
– numărul și categoria de licență
– numele și prenumele furnizorului serviciulu i (cazare, masă transport)
– tipul serviciului pentru care este emis
– detalierea tarifului și costul total al serviciului
– diverse date referitoare la serviciu
– ștampila datată a agenției
– numele clientului și data efectuării serviciului
– semnătura celui ce a întocmit voucher -ul
– adnotările pe diverse file necesare evitării înțelegerilor greșite
– cauzele de salvgardare – condițiile agențiilor față de clienți și furnizori: este tipărită pe
verso.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
41
Nota de plată virament

Nota de pl ată virament reprezintă contravaloarea sumelor încasate pentru cazare
și a altor servicii cu plată prestate turiștilor.

Scop și
utilizare Nota de plată virament furnizează informații pentru completarea situației
prestațiilor și decontărilor.
Se întocm ește, pe baza sumelor efectiv încasate sau a documentelor de plată
(când plata se face cu virament ), de către lucrătorul de la recepție care,
evidențiază distinct cazarea și restul serviciilor cu plată efectuate turistului
respectiv, și semnează.
Când pl ata se face pe loc, cu numerar (la recepție), nota de plată se întocmește
în două exemplare , originalul se predă turistului la achitarea serviciilor, odată cu
originalul bonurile de servicii suplimentare prestate. Copia notei de plată rămâne
la carnet și se arhivează cu termen de păstrare de 5 ani .
Achitarea
notei de
plată prin
virament I.) Când
plata se
face
prin
CEC – Originalul notei de plată virament împreună cu exemplarul al
doilea al comenzii pentru asigurare serviciilor se predă agentului de
turism care, pe această bază, întocmește CEC -ul. Recepționerul, când
primește CEC -ul este obligat să confrunte elementele cec -ului primit,
cu datele din delegația agentului de turism (ghidului), cu specimenul
semnăturii și ștampilei, cu totalul valorii borderoulu i de pe verso -ul
comenzii pentru asigurarea serviciilor și să semneze de primirea
CEC -ului;
– Originalul comenzii pentru asigurarea serviciilor împreună cu
exemplarul al doilea al notei de plată virament se transmit la
sectorul financiar – contabil ca a nexă la raportul de gestiune din ziua
respectivă;
– Exemplarul al treilea al notei de plată virament rămâne la carnet.
II.)
Când
plata se
face
prin
bancă – Originalul și exemplarul al doilea al notei de plată virament
împreună cu copia comenzii pentru as igurarea serviciilor se transmit
la sectorul financiar – contabil, ca anexă la raportul de gestiune pentru
întocmirea documentelor de încasare;
– Exemplarul al treilea al notei de plată virament rămâne la carnet.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
42CURS 10 – Capitolul 5. Instru mente, tehnici și modalități de plată în turism
– continuare curs 9

5.2. Operațiuni tehnice de stabilire a prețurilor serviciilor de cazare

Conform Ordinului MDRT nr. 65/2013 , structurile de primire t uristice se
clasifică pe stele ș i, respectiv, fl ori în cazul pensiunilor turistice rurale, în
funcție de caracteristicile constructive, dotările si calitatea serviciilor pe care le
oferă.
În România
pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică ,
clasificate a stfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri -apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hostel de 3, 2, 1 stele;
5. vile turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
7. cabane turistice de 3, 2, 1 stel e;
8. sate de vacanta de 3, 2 stele; 9. campinguri, popas turistic, căsuțe tip
camping de 4, 3, 2,1 stele;
10. pensiuni turistice și pensiuni agroturistice
de 5, 4, 3, 2, 1, margarete ;
11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2,
1 stele;
12. struct uri de primire cu funcțiuni de cazare
pe pontoane plutitoare, nave maritime și fluviale
de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
Categoria de clasificare a hotelului , hotelului apartament, a pensiunii turistice este
determinată de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevăzute în normele
metodologice, precum și de realizarea următorului punctaj minim, rezultat din evaluarea
criteriilor suplimentare, astfel:
Pentru hotel uri, punctajul este următorul:
– pentru hotel de 5 stele 170 puncte ;
– pentru hot el de 4 stele 140 puncte ;
– pentru hotel de 3 stele 80 puncte ;
– pentru hotel de 2 stele 40 puncte. Pentru hoteluri -apartament , punctajul este
următorul:
– 5 stele 120 puncte ;
– 4 stele 80 puncte ;
– 3 stele 50 puncte ;
– 2 stele 25 puncte.
Pentru pensiuni turistice , punctajul este următorul:
– la 5 margarete – 160 puncte;
– la 4 margarete – 130 puncte; – la 3 margarete – 90 puncte;
– la 2 margarete – 50 puncte.

Structura
spatiilor
de cazare
turistică – camera cu pat individual , reprezentând spațiul destinat folosirii de către o singura
persoana. Lățimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
– camera cu pat matrimonial , reprezentând spațiul destinat folosirii de către una sau
două persoane. Lățimea patului mat rimonial va fi de minimum 140 cm;
– camera cu pat dublu , reprezentând spațiul destinat folosirii de către doua
persoane. Lățimea patului dublu este de minimum 160 cm;
– camera cu două paturi individuale, reprezentând spațiul destinat folosirii de către
doua persoane (2 locuri);
– camera cu trei paturi individuale (trei locuri) ;
– camera cu patru paturi individuale (patru locuri) ;
– camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale .
– camera cu priciuri , reprezentând spațiul destinat utilizării de cătr e mai multe
persoane. Priciul reprezintă o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
43asigura un spațiu de 100 cm lățime pentru fiecare turist;
– garsonieră , reprezentând spațiul compus din: dormitor pentru două persoane,
salon, vestibul și grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărțit de salon si
printr -un glasvand sau alte soluții care permit o delimitare estetica;
– apartament , reprezentând spațiul compus din unul sau mai multe dormitoare
(maximum 5 dormitoare), salon (cameră de zi), vest ibul și echipare sanitară
proprie. La categoria de clasificare 5 stele/margarete va exista un grup sanitar
pentru fiecare doua locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele/margarete, precum
și la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri;
– suită , reprezentând ansamblul alcătuit din două camere, care pot funcționa
împreună sau separat, cu condiția respectării obligațiilor privind amplasarea
grupurilor sanitare aferente acestora (comun sau propriu) în funcție de categoria de
clasificare la care sunt încadrate cele 2 camere;
– duplex , reprezentând ansamblul alcătuit din două spații distincte legate printr – o
scară interioară, unul cu destinația de cameră de zi, având în componență și grup
sanitar, precum și un spațiu de dormit, situat la eta j.

Structura
spatiilor
de cazare
turistică – pat suplimentar , reprezentând patul individual (pliant, fotoliu extensibil sau cu alt
mecanism asemănător – ușor demontabil) care se instalează exclusiv la solicitarea
turistului sau la solicitarea agenției d e turism și doar pentru perioada sejurului
pentru care a fost solicitat.
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 si 5
stele/margarete și de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 si 2
stele/margarete. Se exceptează patul sup limentar ale cărui dimensiuni pot fi mai
mici.
Servicii
supli –
mentare Operatorul economic proprietar și/sau administrator de structuri de primire
turistice cu funcțiuni de cazare și/sau alimentație publică obligația să asigure o
gamă diversificată de ser vicii suplimentare, fără plată sau cu plată separat, astfel:
– la unitățile de 4 și 5 stele/margarete – cel puțin 15 servicii ;
– la unitățile de 3 stele/margarete – cel puțin 12 servicii ;
– la unitățile de 2 stele/margarete – cel puțin 8 servicii ;
– la unitățile de 1 stea/margaretă – cel puțin 5 servicii .
Pentru toate tipurile și categoriile de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare se
utilizează lenjerii de pat și prosoape de culoare albă , rezistente la procesele termice/chimice
de spăl are și sterilizare, care se schimbă în mod obligatoriu la eliberarea camerei , iar pentru
sejururile mai lungi , conform specificațiilor de mai jos sau ori de câte ori este nevoie :

Categoria unității Lenjeria Prosoapele Halatele
5 și 4 stele/margarete 2 zile 2 zile 3 zile
3 stele/margarete 3 zile 2 zile –
2 stele/margarete și 1
stea/margaretă 4 zile 3 zile –

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
44
A.) Politici de prețuri
1.)
Politici
de preț
orientate
spre
costuri și
profit cost total
+
profit prețul de vânzare trebuie stabilit la un asemenea nivel, încât
compania, prin încasările din vânzare, să poată să -și recupereze toate
costurile și să realizeze un profit exprimat pe unitate sau procent din
totalul vânzărilor
cost
marginal în cadrul acestei politici, pentru același produs se utilizează mai
multe prețuri, respectiv, într -o primă situație preț de piață internă și
preț la export, iar în a doua situație preț într -un oraș și preț în alt oraș
din aceiași țară
profit
maxim această politică de preț este mai mult teoretică, pentru că în practică
este imposibil să poți impune un preț care să asigure un profit maxim
2.)
Politici
de preț
orientate
spre
piață prețuri de
penetrare
pe piață având scopul de a absorbi cât mai mult posibil din cererea potențială
existentă pe o piață prin st abilirea de prețuri adecvate, cum ar fi
prețuri inițiale mari, prețuri de lansare mici sau o combinație dintre
acestea
prețuri
leadear sau
de
urmărire pentru a promova astfel de prețuri leadear sau de urmărire,
producătorul trebuie să aibă o anumită pozi ție preponderentă pe
piață, în special sub aspectul unor produse care sunt acoperite de
patente.
prețuri
diferențiate aplicarea unor prețuri diferențiate presupune acordarea de rabaturi,
disconturi pentru a crea un anumit grup de cumpărători, pentru a le
influența volumul de cumpărare sau pentru a evita o situație de
instabilitate pe piață.

B.) Factori de influență ai prețului
a.) factori
contribuabili
ai prețului – costul produsului: cheltuieli materiale directe și de muncă, cheltuieli de
regie, de adm inistrație și management;
– costuri de vânzare și de distribuție: transport, comisioane;
– costul suportului de marketing: cheltuieli de reclamă, de promovare;
– costuri pentru menținerea calității produsului și imaginii;
– comunicațiile de produs: reclama și alte comunicații direcționate către
rețeaua comercială sau către consumatori.
b.) factori
independenți
ai prețului – nivelul de preț existent pe piață: este determinat de competiția dintre
producător și comerciant;
– situația ofertei și cererii pe piață: acestea pot fi în multe cazuri influențate de
factori sezonieri sau de introducerea de noi produse superioare pe piață;
– situația competiției: o competiție intensivă, de regulă, exercitată presiune
asupra prețurilor.
C.) Elementele stabilirii prețului
La stabilir ea prețului unui serviciu, trebuie să avem în vedere următoarele elemente:
– taxa pe valoare adăugată;
– costurile materiale;
– costurile salariale;
– costurile de funcționare;
– costurile de gestiune.
La aceste elemente trebuie adăugat o marjă de profit pentru a d etermina prețul de vânzare.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
45Calculul financiar obligatoriu pentru un conducător de hoteluri este stabilirea rentabilității
capitalurilor angajate, adică rentabilitatea investiției (RI), aplicând următoarea formulă:
RI = P : C [%]
P – profit; C – capitaluri angajate
Pentru a determina profitul, intervin două variabile: prețul mediu de vânzare al unei camere și
gradul de ocupare al hotelului.
Tehnici de stabilire a tarifului pe cameră
Dacă managerul hotelului dorește să atragă cât mai mult posibil cererea potențială existentă pe
o piață, practică prețuri de penetrare pe piață : fie prețuri de lansare mici, fie prețuri inițiale
mari sau o combinație a lor .
Lanțurile hoteliere care acționează pe diverse piețe, sub acoperirea certificatului de marcă, pot
promova prețurile leadear sau prețurile de urmărire.
Prețurile diferențiate presupun acordarea de reduceri de preț , pentru a atrage un anumit
segment de clientelă, pentru a influența volumul de cumpărări sau chiar pentru a se asigura
împotriva instabi lității pieței (cererea și concurența).
În determinarea profitului hotelului , intervine prețul mediu al unei camere și gradul de
ocupare al hotelului.
Putem spune că, politica de preț a unui hotel se bazează pe obiectivul major al hotelului:
– de maxi mizare a profitului; – este determinată de costuri și de conjunctura pieței.
Elementul de bază al politicii de preț a hotelului este tariful de cameră , deoarece cea mai mare
parte din veniturile unui hotel provin din încasările vânzărilor de camere.
Tarif ul de cameră , reprezintă prețul plătit de un client pentru închirierea unei camere pentru o
înnoptare.
Tariful de
cameră standard căruia i se mai spune tariful de suport sau tariful de recepție ,
deoarece este afișat la recepție.
special
care
includ de
regulă:
tarifele comerciale sau de companie : oferite companiilor cu care
încheie frecvent contracte, de care beneficiază hotelul;
tarife promoționale ;
tarife stimulative : oferite companiilor de transport aerian,
agențiilor de turism național și internațio nal, grupurilor organizate
(conferințe), conducătorilor de grupuri, turismului de afaceri,
touoperatorilor etc. Deci persoanelor capabile să furnizeze
hotelului un venit substanțial, prin afaceri prospere.
tarife de familie : oferite familiilor cu copii;
tarife de prestații complexe : care includ prețul unei camere și al
unei combinații de evenimente și activități;
tarife gratuite (zero): oferite leaderi -lor și / sau clienților
importanți.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
46CURS 11 – Capitolul 5. Instrumente, tehnici și modalități de plată în turism
– continuare curs 9 și 10

5.3. Operațiuni tehnice de sta bilire a prețurilor serviciilor de alimentație

În general, serviciile de alimentație sunt prezente în special în formula
inclusiv tour, ele reprezentând cam 30 % din cheltui elile de vacanță.
În practică este foarte dificilă separarea serviciilor de alimentați pe cele
două mari categorii de beneficiari: turiști și rezidenți. Se apreciază că
ponderea este în general de 20 % turiști și 80 % rezidenți.
Din punct de vedere al con ținutului , serviciile de alimentație se realizează la
fel indiferent de destinatar și presupun următoarele procese :
1.) Producția
preparatelor
culinare este comparabilă cu cea din sfera industriei alimentare, diferența fiind scara
la care se desfășoară ș i faptul că preparatele sunt realizate de cele ai multe
ori pe baza comenzii exprese a turiștilor. Gama sortimentală e determinată
de tipul unității și de posibilitățile tehnice de realizare, de existența
personalului calificat.
2.)
Comercializarea
și ser virea presupun existența unor spații adecvate de comercializare / servire, a unui
personal specializat precum și a unor condiții de consum a preparatelor
culinare.
Elemente care definesc serviciile de alimentație în relațiile cu activitatea turistică :
– serviciile de alimentație trebuie să fie prezente în toate momentele principale ale derulării
vacanței : la locurile de îmbarcare, în mijloacele de transport, la locul de destinație, în
punctele de agrement .
– serviciile de alimentație, prin conținut și m odalitatea de organizare, trebuie să se adapteze
cerințelor clientelei . În cazul turismului internațional trebuie să fie oferite preparate ale unei
bucătării internaționale cât și specifice zonei pe care o vizitează turiștii;
– în vacanțele de tratament, regimul alimentar nu trebuie să afecteze rezultatele tratamentului
medical;
– arta culinară poate constitui unicul sau principalul motiv de realizare a unor vacanțe.
Dintre toate formele de alimentație publică, care mențin încă structurile tradiționale, sunt
hotelurile, restaurantele de lux și cluburile , ai căror clienți doresc să fie serviți ireproșabil și
la cerere. În România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu
funcțiuni de alimentație publică :

Nr.
crt. Tipul de unitate Categoria de clasificare
(stele)
5 4 3 2 1
1. Profil restaurant:
1.1. Clasic x x x x x
1.2. Specializat
1.2.1. Pescăresc x x x x –
1.2.2. Vânătoresc x x x x –
1.2.3. Rotiserie – x x x x

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
47 1.2.4. Zahana – x x x x
1.2.5 . Dietetic – x x x x
1.2.6. Lacto -vegetarian – x x x x
1.2.7. Familial/pensiune – x x x x
1.3. Cu specific
1.3.1. Cramă x x x x –
1.3.2. Cu specific local x x x x –
1.3.3. Cu specific național x x x x –
1.4. Cu program artistic x x x – –
1.5. Braserie sau Bistrou x x x x x
1.6. Berărie – – x x x
1.7. Grădină de vară x x x x x
1.8. Terasă x x x x x
2. Profil bar:
2.1. Bar de noapte x x – – –
2.2. Bar de zi x x x x x
2.3. Cafe -bar sau Cafenea x x x x x
2.4. Club sau Disco -bar x x x x –
2.5. Bufet -bar – – x x x
3. Profil fast -food:
3.1. Restaurant -autoservire – – x x x
3.2. Bufet tip expres – – x x x
3.3. Pizzerie – – x x x
3.4. Snack -bar – – x x x
4. Cofetărie x x x x –
5. Patiserie, plăcintăr ie, simigerie x x x x –

Criterii de clasificare a unităților de alimentație funcție de categoria unității de cazare:
Categoria unității de alimentație Categoria unității de cazare
Lux 5 și 4 stele
Categoria I 3 stele
Categoria II 2 stele
Categoria I II 1 stea

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
48În structura unui hotel, cazarea este pe primul loc, în ordinea importanței, iar departamentul de
alimentație este pe locul doi, având ca unitate caracteristică „restaurantul”, care aduce
aproximativ 20% – 25 % din încasările unui hotel.
După stilul de operare se pot distinge 4 tipuri principale de unități de alimentație publică :
1.
Restaurantul este local public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire la masa,
punând la dispoziție clienților o gamă diversificată de preparate c ulinare,
produse de cofetărie -patiserie, băuturi și unele produse pentru fumători.
2. Barul este o unitate de alimentație cu program de zi sau de noapte, în care se servește
un sortiment diversificat de băuturi alcoolice și nealcoolice și o gamă restrâns ă
de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic,
audiții muzicale, video, TV.
3. Unitate a
fast-food este o unitate de alimentație cu servire rapidă a preparatelor culinare de
bucătărie, cofetărie, patiserie, minuturi, finger -food, salate -entree, precum și a
băuturilor nealcoolice calde și reci, a băuturilor slab alcoolizate și a unui
sortiment restrâns de băuturi alcoolice. De regulă servirea se face prin
vânzători direct către consumatori, cu plata în avans a produselor.
4. Cofetăria este o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de prăjituri,
torturi, fursecuri, cozonac, înghețată, bomboane, patiserie fină, băuturi
nealcoolice calde și reci și unele băuturi alcoolice fine (coniac, lichior).
5. Patiseriea este o unitate specializată în desfacerea pentru consum, pe loc sau la domiciliu,
a producției proprii specifice, în stare caldă (plăcintă, ștrudele, merdenele,
pateuri, covrigi, brânzoaice, gogoși, cornuri etc.). Sortimentul de băuturi
include bere la stic lă, băuturi nealcoolice, băuturi calde, răcoritoare, vin la
pahar, diferite sortimente de produse lactate (iaurt, chefir, lapte bătut etc.).
Se poate organiza și cu profil de plăcintărie, simigerie, covrigărie, gogoșerie
sau patibar.
Sistemul meselor ofe rite odată cu cazarea (sub forma unui pachet de servicii), poate fi organizat
după trei planuri :
I. Planul american
(PAM) complet tariful camerei incluzând toate cele trei mese ale zilei
modificat tariful presupune doar două mese, de obicei micul dejun și
cina. Acest plan se practică de obicei de către hotelurile
din stațiuni
II. Planul
continental (PAC) care include și micul dejun în tariful camerei
III. Planul
european (PAE) conform căruia tariful reprezintă doar închirierea camerei, mesele luate în
restaurantul hotelului fiind plătite separat

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
49
Tehnici de stabilirea a prețurilor meniurilor din restaurante
La stabilirea prețurilor listei de preparate culinare și a meniului, trebuie să se respecte 3
principii : dispersia prețurilor, amplitud inea gamei, raportul calității de preț.
a.) Dispersia
prețurilor (Dp) – Se împarte gama de produse (gustări , feluri principale bazate pe carne
și pește) din punct de vedere al prețului în trei părți egale: tranșa de
prețuri joase, tranșa de prețuri media ne, tranșa de prețuri ridicate.

 

– Distribuția felurilor de mâncare, în cadrul tranșei mediane trebuie să fie
cel puțin egală cu cea prezentată în cele două tranșe laterale.
Tpm = (Tpj + Tpr) / 2
Exemplu: Pj = 10 RO; Pr = 60 RON
 Pm = (10 + 60) / 2 = 35 RON
Într-un restaurant de lux, produsele cu prețuri ridicate trebuie să fie mai
numeroase decât cele cu prețuri joase !
b.) Amplitudinea
gamei (Ag) Într-o gamă de produse d ată, amplitudinea prețului (raportul dintre prețul
cel mai mare și prețul cel mai mic al gamei) nu trebuie să fie mai mare de
[2,5 ÷ 3].
Exemplu: Pj = 0,8 RON; Pr = 20 RON
 Pm = (0,8 + 20) / 2 = 2,5 RON , deci [2,5 ÷ 3]
c.) R aportarea
calității de preț
(RCP) Acest raport se exprimă prin prețul mediu cerut (Pmc) și prețul mediu
oferit (Pmo), adică: RCP = Pmc / Pmo [0,9 ÷ 1]
Pmc = cifra de afaceri : cantitatea vândută = Ca : Q
Pmo = suma prețurilor de vân zare : numărul felurilor de mâncare
= 
n
iPvi
1 : N FM
Dacă :
RCP [0,9 ÷ 1] – raportul calitate preț este satisfăcut
RCP < 0,9 – gama de preț este prea ridicată și nu sunt clienți
RCP > 1 – produ sele mai ieftine sunt mai puțin solicitate, acestea având
tendința spre „prețuri înalte”

Tranșa de
prețuri joase Tranșa de
prețuri mediane Tranșa de
prețuri ridicate

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
50CURS 12 – Capitolul 6. Transportul turistic aerian, rutier, feroviar, maritim
și naval
6.1. Transportul turistic aerian
6.2. Transportul turistic rutier
6.3. Transportul turistic feroviar
6.4. Transportul turistic maritim și naval

6.1. Transportul turistic aerian

Transportul turistic aerian are următoarele avantaje și dezavantaje:
Avantaje Rapiditatea este atributul esențial al transportului aerian. Pentru
pasageri, evoluția aeronavelor a adus posibilitatea de a
călători mult mai repede, dar și în condiții de confort și de
servicii net superioare;
Serviciile sunt un alt atribut important al călătoriei cu avionul.
Numărul și calitatea acestora a cre scut și s -a diversificat
impresionant, ajungând la ora actuală să fie principalul
domeniu de concurență între companiile aeriene. Serviciile
nu se limitează numai la cele din timpul zborului, ci le
includ și pe cele de la sol, răspunzând cerințelor clienți lor
companiilor aeriene;
Oportunitatea reprezintă avantajul competitiv major, in prestarea oricărui
serviciu. Cu atât mai mult, în cazul serviciilor logistice,
oportunitatea lor decurge din necesitatea accesului în timp
real la un act de consum, de docum entare, de producție;
Economicitatea se referă la posibilitatea clienților de a beneficia în condiții
avantajoase de serviciile respective, costurile de operare
reducându -se substanțial, în ultimii ani;
Regularitatea Transportului turistic aerian se ef ectuează, în cea mai mare
parte, prin cursele de linie, pe anumite rute fixe, în condiții
de frecvență, orare și tarife relativ stabile;
Confortul se referă nu numai la condițiile de transport la bordul
aeronavei, ci și la dotările din spațiile anexe de la sol (din
aeroporturi);
Dezavantaje Dependența transporturilor aeriene de condițiile naturale, ceea ce pune
sub semnul incertitudinii respectarea riguroasă a orarului
sau chiar realizarea călătoriei, o anumită insecuritate a
voiajelor;
Investițiile
mari generate de construirea și exploatarea unor aeroporturi
moderne;
Îmbarcarea și
debarcarea
turiștilor se face în afara localităților, necesitând transferul la baza
de cazare cu alte mijloace de transport, crizele economice
și politice.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
51Categorii de pasageri și tipuri de curse aeriene
Criterii de clasificare ale categoriilor de pasageri :
I. După
motivație: a) categoria de public care preferă călătoria cu avionul indiferent de cost
(oameni de afaceri);
b) categoria de public constrânsă să călătorea scă cu avionul, acesta fiind
singurul mijloc de transport cu care pot să întreprindă o călătorie;
c) publicul care nu este obligat să călătorească cu avionul și care optează
pentru această modalitate de a călători, comparându -i avantajele și
dezavantajel e cu cele din transportul rutier, feroviar, maritim.
II.După statutul
juridic al
consumatorilor: a) organizații (agențiile de voiaj, tour -operatorii si alte organizații
diverse);
b) clienți individuali.
In concluzie pe piața transporturilor aeriene se regăsesc doua grupe principale de
transportatori :
generaliști care își desfășoară activitatea pe toate segmentele pieței:
American Airlines, KLM, British Airways, etc
specializați Southwest, Value Jet (linii aeriene ce își orientează
activitatea spre s egmente sensibile la tarife sau spre arii
geografice restrânse), Air Inter (specializata pe o anumita arie
geografica), și companii specializate in zboruri charter.
Clasificarea curselor aeriene :
I. Cursele
regulate sunt cursele pe care o companie aerian ă le operează în conformitate cu orarul
său public, în aceleași zile și aceleași ore, pe durata unui întreg sezon, în
funcție de obiectivele lor strategice care sunt, în principal, de natura
comercială: Fiecare companie având minim două clase: „First Class ” și
„Business Class” sau „Economy”, „Budget” și „Tourist. Scopul companiei
aeriene este realizarea de profit din activitatea de transport.
Aranjamentele turistice propuse pe cursele regulate sunt:
1) Inclusive
Tour (IT) – este o călătorie dus și întor s (round -trip) sau în circuit,
efectuată total sau parțial pe calea aerului, organizată de către
o agenție de turism împreună cu o companie de transport
aerian de linie .
– Tarifele IT reprezintă până la aproximati v 50% din tarifele
neturistice, care acope ră: costul transportului, tariful de
cazare la hotel, masa, diverse excursii și alte cheltuieli ale
agenției. Trebuie respectate: termenul de valabilitate al
biletului, restricțiile în ce privește ruta, durata minimă a
sejurului și tarifele practicate, con form normelor IATA
(Asociația Internațională de Transport Aerian).
Aranjamentele IT din Europa și Bazinul Mediteranean sunt reglementate de
rezoluția IATA sub două forme:
-aranjamente IT de grup (GIT–Group Inclusiv Tour);
-aranjamente IT individuale (ITX).
2) Part
charter reprezintă decomercializarea parțială a cursei regulate,
considerarea unei porțiuni din spațiul aeronavei cursa charter
și vânzarea acesteia în sistem charter (la cerere).

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
52II. Cursele
charter
(la cerere) reprezintă o alternativă la cursele regulate, la care pot apela tour -operatorii
prin închirierea, pe baza unui contract, de la companiile prestatoare a uneia
sau mai multor aeronave timp de un întreg sezon,
1)
Charter
de grup a) Cu
afinitate – grup maxim 50.000 -20.000 persoane;
– trebuie inchiriata intreaga capacitate a avionului.
b) Fără
afinitate – închirierea întregii capacități a avionului;
– număr min.de locuri închiriate – 40
– achizitionarea cu cel putin 60 zile înainte;
– funcționează în două formule: TGC (Travel Group
Charter) – SUA, și ABC (Advanced Booking
Charter) – în Europa.
2)
Charter
Inclusive
Tour – călătorie tur -retur (cu sejur la destinație) sau în circuit (cu un
minim de escale), incluzând în preț transportul, cazarea și
transferurile;
– durata minimă a că lătoriei : 4 zile pentru destinații ca America
de Nord și 7 zile pentru alte destinații;
– organizatorii trebuie să înainteze autoritatii aeronautice lista de
pasageri cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii (destinatiile
americane) si cu 30 de zile pentru celelalte destinatii. Nu se
admit modificari ale acestor liste.
3) Charter
own-use
(single entity) -o persoana fizica sau juridica inchiriaza un avion pentru uz
propriu pentru a transporta persoane sau obiecte;
-cel care inchiriaza nu il poate com ercializa
4) Charter
specializat a.) Curse pentru
studenți sau
grupuri de studio
(Study Group
Charter) – numărul minim de participanți dintr -un
grup să fie 40 persoane;
– număr nelimitat de grupuri
– vârsta maxima a participanților să fie
de 25 de ani;
– să existe un interval de minim 4
săptămâni intre data plecării si data
întoarcerii
b.) Curse pentru
evenimente
speciale (Special
Event Charter) – pot exista unul sau mai multe grupuri;
– scopul grupului este de a participa la
evenimente culturale, s portive,
profesionale, etc;
– pot opera numai spre țara in care are
loc evenimentul.
III. Servicii de
taxi aerian sunt oferite de curse charter private, având capacitatea de 4 -18 locuri și
independența de zbor de 500 -600 km;
sunt practicate, cu priorit ate, în călătoriile de afaceri, ele oferă avantaje de
flexibilitate și confort.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
53Cheltuielile de transport aerian se bazează pe următoarea structură:
a) Cheltuieli
legate de
desfășurarea
zborului a1) costul
carburanților,
lubrifianților au pondere a cea mai mare în prețul de cost al unui
zbor.

a2) cheltuieli cu
asigurarea cuprind: asigurarea echipajului, a pasagerilor si
bagajelor, a aeronavei, asigurarea pentru daune aduse
terților, etc.
a3) Plata
personalului
navigator si
indemnizația pe
ora de zbor la salariul membrilor echipajului se adaugă
indemnizația de zbor in funcție de numărul de
kilometri parcurși precum si diurna zilnica pentru
perioadele in deplasare.
b) Cheltuieli
legate de
efectuarea
escalelor b1) Costul
handling -ului
Handli ng-ul reprezintă serviciul acordat unei aeronave
în escală, de către o firmă specializată, numita agent
de handling , pe baza unui contract între compania
care deține aeronava si firma specializată.
Handling de
platforma la sosiri si plecări, încărcarea și descărcarea aeronavei,
curățenia interioara
Handling -ul
pasagerilor conducerea pasagerilor prin spatii destinate controlului de
granița si vama
Handling -ul
pentru
pasageri si
bagaje primirea si cântărirea bagajelor, sortarea si etichetarea lor,
controlul biletelor, verificarea documentelor de călătorie,
întocmirea listei de pasageri, informarea pasagerilor in
legătura cu întârzieri sau modificări ale rutelor, etc.
b2) Taxele de
aeroport de baza (in funcție de greutatea aeronavei, cuantumul
public at al taxelor și tipul de staționare), de parcare si
adăpostire în hangare , de decolare , pentru iluminare.
b3) Cheltuieli
legate de
serviciile
acordate
călătorilor servicii la
bord masa, produse cu vânzare la bord,
servicii pentru oameni de afaceri,
servicii de divertisment
servicii la
sol masa si cazarea in cazul întreruperii,
amânării sau anularii.

6.2. Transportul turistic rutier

Transportul rutier este o formă de transport terestru și totodată un
subsistem al sistemului național al transpo rturilor care asigură deplasarea în
spațiu a mărfurilor și persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de
transport autopropulsate) și a mijloacelor tractate (remorci, trailere).
Avantajele
transportului
rutier  autonomie în alegerea rutelor pe care turi știi vor călători în circuitele lor
sau spre destinațiile de vacanță pentru care au optat;
 o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui
sejur în cadrul unei anumite destinații turistice;
 ușurința în transportul bagajelor personale și în utilizarea acestora fără
constrângeri de vreun fel;
 facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinații;
 diminuarea costului personal, când două sau mai multe persoane
călătoresc cu același automobil.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
54Transporturile
rutiere
se realizează cu
următoarele
mijloace:
1. autocare si microbuze pentru transporturile de grup :
– considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul
de grup;
– are preț rezonabil, accesibil;
– aduce o contribuție importanta la dezvoltarea turismul ui;
– ameliorare semnificativă a echipamentelor și serviciilor (confort,
climatizare, radio, TV, bar, ghizi, asistenți);
– coeficientul de utilizare a capacității autocarelor depășește 75%, fiind
superior celor din transportul feroviar și aerian;
– tarifu l se calculează in funcție de capacitatea autocarului sau microbuzului,
distanța efectiv parcursă, numărul de ore sau zile efective, taxele rutiere,
parcarea, întreținerea autovehiculului.
2. autoturisme proprietate personala pentru transporturile ind ividuale si
familiale ;
3. autoturisme închiriate in sistem “rent -a-car”, cu sau fără șofer, pentru
transport individual ;
4. autoturisme închiriate sau comandate in sistem de taximetrie ;
5. transport în comun .
Infrastructura
tehnica a
transporturilor
turistice
rutiere – Dotări si servicii necesare : stații de benzina, service auto, servicii mobile
de asistenta rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice,
magazine specifice pentru turiști automobiliști, puncte de schimb valutar,
servicii sanitare, locuri de parcare etc. – toate concentrate in complexe
comerciale si de servicii.
– Investițiile pentru construcția si întreținerea șoselelor si autostrăzilor sunt
foarte mari; in plus, si alți factori pot frâna derularea traficul rutie r:
caracterul pronunțat sezonier al traficului, blocaje, dependenta de condițiile
meteo, restricții de viteza, etc.
Tendințe in
dezvoltarea
turismului
automobilistic  Dezvoltarea continua, pe traseele turistice rutiere, a rețelei de unități de
cazare dotat e la nivelul actual al cerințelor turiștilor;
 Dezvoltarea rețelei de terenuri de campare;
 Completarea echipării șoselelor cu stații de benzina, unități de
întreținere, comerciale si de alimentație;
 Diversificarea itinerariilor si a produselor “Package -tour”, cu noi
destinații;
 Rezervarea prealabila si a unor servicii complementare, specifice
turismului automobilistic;
 Dezvoltarea formulelor combinate: transport rutier cu transportul aerian,
cu cel feroviar (vagoane -platforma pentru autoturisme) sau cel mari tim
(similar, autoturismul se transporta separat, pe autocamioane -platforma)
Rent -a-car Agențiile oferă 3 tipuri de servicii de:
– închirieri de autoturisme fără șofer
– închirieri de autoturisme cu șofer
– închirieri de autoturisme pe termen lung, sub fo rma unui contract de leasing.
Tarifele
practicate – standard: se aplica pentru un interval de timp și un număr limitat de km;
– speciale: cu număr nelimitat de km.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
55Unele agenții de transport derulează activități de rent a car , în baza unor contracte de f ranciză
(licență) cu firme de prestigiu internațional (Hertz, considerat cel mai mare prestator în
domeniu, Avis, Budget, National, Dollar și Eurodollar, Eurocar etc.), cu acoperire foarte largă,
conectate la sisteme de rezervare computerizate, colaborând cu diverse formule cu companiile
aeriene sau feroviare.
Închirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiști,
oferindu -se pachete speciale – programe combinate .

6.3. Transportul turistic feroviar

Transportul fe roviar asigură deplasarea în spațiu și timp a bunurilor și
persoanelor cu ajutorul locomotivelor și vagoanelor, care circulă după un
program prestabilit, pe trasee fixate (căile ferate)
Caracteristici: – Transportul este asigurat, de regulă, la prețuri ma i scăzute decât cele
practicate în transportul auto și aerian, îndeosebi pe distanțe medii și lungi.
– Procesul de transport se desfășoară neîntrerupt, ziua și noaptea și în tot
cursul săptămânii, în condiții de regularitate și potrivit unor grafice
presta bilite.
– Prezintă un grad ridicat de siguranță, ca urmare a respectării stricte a
normelor de siguranță a circulației pe căile ferate.
– Din punct de vedere turistic, transportul feroviar este aproape exclusiv
“european”.
Avantaje: – regularitatea și cer titudinea deplasării, ca urmare a independenței relative a
mijloacelor feroviare față de starea vremii și posibilități mult mai largi de
vizionare a peisajului;
– costul relativ mai scăzut al călătoriei față de mijloacele aeriene, asociat cu
viteza mare d e deplasare;
– comoditatea oferită prin vagonul de dormit și vagonul restaurant.
În transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc atât cursele regulate , cât și
cursele speciale (charter – în perioadele de sezon și la sfârșitul săptămânii), astfel agențiile de
turism închiriază o parte a capacității garniturilor.
Tarifele internaționale se determină, în principiu, ca o sumă a tarifelor naționale. Fiecare țară
își fixează propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri, tarife de grup).
Agențiile de turism obțin prin Uniunea Internațională a Căilor Ferate, de la rețelele țărilor
membre , un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice feroviare .
Aranjamente pe calea ferata:
Rail
Inclusive
Tour
(RIT) presupune comercializarea de către agenții de voiaj a unui pachet de servicii
turistice pentru grupuri organizate, la un preț global, folosind ca mijloc de transport
trenul.
În aranjament RIT clasa I sau a II -a, se pot realiza următoarele variante de că lătorii:
dus-întors pe un anumit traseu, circuite speciale într -o singură direcție, curse
combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restricțiile, legate de
acest aranjament turistic, prevăd un număr minim de înnoptări hoteliere care
varia ză de la un aranjament la altul.
Tariful se stabilește în contractul încheiat între agentul de voiaj și calea ferată și
poate fi aplicat în mai multe variante tarifare, în funcție de tipul de aranjamente
RIT.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
56RIT-I este folosit de turiști individuali și presupune o reducere a tarifului
feroviar cu circa 20%, fără a fi limitat volumul minim al traficului în
acest aranjament.
RIT-IG este utilizat tot de către călători individuali sau de grupuri mici și
presupune reduceri tarifare de până la 40%. În contractul încheiat între
parteneri se prevede un volum minim de trafic, aliniat celui din anul
precedent.
RIT-GP este folosit de grupuri de turiști care sunt programați pe subperioade de
timp, prevăzându -se pentru fiecare un anumit minim de trafic.
Reducerea de tarif este de până la 45%, generând pentru agențiile de
voiaj importante beneficii suplimentare.
RIT-Y și
RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani, fără programare sau
cu programarea transportului și presupunând reduceri ta rifare până la
50%.
RIT-G reprezintă o variantă de RIT practicat la cele mai scăzute tarife, având
scop promoțional și utilizare conjuncturală.
Condiții
de
vânzare
a RIT -vânzarea RIT se face numai prin agențiile de voiaj care capătă acest drept de
comercializare în urma încheierii unui acord -contract cu administrația căilor ferate
din țara de reședință;
-agenția de voiaj trebuie să lanseze și să facă publicitate pentru un aranjament RIT
ce nu poate depăși 12 luni și pentru care precizează tipurile d e prestații turistice și
datele programate;
-prețul minim de vânzare al aranjamentului turistic trebuie să depășească cu
minimum 10% prețul transportului pe ruta respectivă, pentru călătorii izolați;
-tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus în prețul IT al
aranjamentului;
-publicitatea realizată prin materiale uzuale (pliant, broșură) de către agentul de
voiaj trebuie să îndeplinească anumite condiții privind conținutul. Ea trebuie să
cuprindă: durata călătoriei, tipul de c azare folosit, clasa calitativă, tipurile de
prestații, prețul de vânzare.

6.4. Transportul turistic maritim și naval

Transportul pe apă reprezintă una din formele de deplasare puțin solicitate,
datorită vitezei pe care o realizează navele și nece sitățile continuării călătoriei,
de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Transportul naval contează doar cu 2 -3% din traficul turistic internațional și
1-2% din circulația turistică a țării noastre, ponderea sa menținându -se relativ
constantă, r ealizându -se mai mult sub forma croazierelor.
Produse
turistice
oferite de
companiile
maritime Traversari maritime cu preturi preferentiale
Voiaje forfetare care include transportul dus -intors si servicii de sejur (cazare,
masa) in fiecare escala;
Cvasi-croaziere , care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul
navelor;
Croaziere , produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu
plecare si sosire in acelasi port (circuit)

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
57Croaziera reprezintă, de fapt, un produs tu ristic (pachet de vacanță) constând în petrecerea
sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu -se călătorilor unele tratamente și
condiții de agrement deosebite, precum și vizitarea unor porturi și localități în afara granițelor
țării, în conf ormitate cu itinerarul stabilit în prealabil.
Navlul este tariful convenit în contractul de transport, încheiat de armator cu operatorul de
turism pe o perioadă determinată. Acesta este stabilit pe zi și este determinat de totalitatea
cheltuielilor de exp loatare anuală a navei.
Contracte
de
închiriere Trip călătoria se efectuează spre un anumit port de destinație și retur;
Round Trip
Charter călătoria se efectuează în mai multe porturi, nava revenind în
portul inițial de plecare;
Time Charter nava es te pusă la dispoziția celui care o închiriază o perioadă de
timp determinată
Serviciile
oferite
clientelei – curse de linie;
– linii de croazieră;
– deplasări scurte sau minicroaziere;
– călătorii în interior pe râuri, lacuri, canale;
– călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate privată sau închiriate.
În funcție de numărul pasagerilor, mărimea și confortul navelor, calitatea serviciilor, durata
călătoriei, tipologia agrementului, se disting :
Croaziere
de vacanță nave de mare capacit ate, 1.000 -2.000 de pasageri, itinerarii medii de circa
șapte zile, clientelă diversă, destinații obișnuite;
Croaziere
de lux nave de capacitate mai mică, 150 -900 de pasageri, confort superior,
personal de înaltă calificare, itinerarii de 14 -30 zile;
Croaziere exotice
sau de aventură nave de capacitate mică, destinații originale, turiști amatori de explorări,
servicii specifice, personal cu instruire specială etc.
Ca principale destinații sau orientări majore ale liniilor de croazieră se evidențiază:
– Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas și coastele de est ale Americii Centrale și de
Sud;
– Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lângă Mexic, SUA, Canada;
– Marea Mediterană, cu trasee ce leagă țările din vestul și estul bazinului;
– Orientul Îndepărtat – linii între insulele din zonele Pacificului;
-Marea Baltică și legăturile între capitalele țărilor nordice;
– Africa de vest cu insulele Canare și Madeira;
– Circuite în jurul lumii.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
58CURS 13 – Capitolul 7. Contracte încheiate în sfera turismului

7.1. Contrac tele de intermediere în turism – contractul între hotelier și
intermediarii din turism, contractul de hotelărie, contractul de
reprezentare în hotelărie, contractul cu transportatorul aerian

Specificitatea contra ctelor de turism internațional

Specificitatea contractelor de turism internațional
Contractul internațional de turism este contractul prin care o parte,
numită agenție, birou sau organizație de turism, se obligă ca în schimbul
unei sume de bani (preț ) să procure unei alte părți, numită turism, un sejur
sau o călătorie, asigurându -i reconfortare și agrement.
Contractul
internațional
de turism se încheie între firme specializate din două state diferite, societăți
comerciale, dintre care una se obligă c a în schimbul unui preț să asigure, în
țara sa, prestații turistice pentru clienții celeilalte societăți comerciale,
turiștii.
se încheie între agenția de turism prestatoare din țara receptoare de turism și
o firmă specializată din țara emițătoare de tur ism.
Potrivit prevederilor Convenției internaționale, din aprilie 1970 de la
Bruxelles, poate fi:
– contract de organizare a călătoriei turistice;
– contract de intermediere a călătoriei turistice.
Agenția de
turism indiferent de denumirea specifică ce o poartă este, în general, o societate
comercială autorizată să efectueze operații de comerț exterior.
trebuie să aibă capacitatea de a încheia contracte privind efectuarea unor
prestații turistice.

7.1. Contractele de intermediere în turism
7.1.1. Contractul între hotelier și intermediarii din turism

Tipuri de
contracte Contracte de
comision
(intermediere) preluarea de către intermediar a riscului vânzării
produsului turistic contractat cu prestatorul, către
consumatorul final.
Contractul cu
garanți e sau
charter include, alături de situațiile de garantare a contingentului
de camere, si pe cele in care agenția de turism prestează
serviciile in baza materiala proprie.
Principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agenția de turism
I. Obie ctul
contractului – se menționează serviciile oferite spre comercializare agenției de turism de
către prestator;
– natura relației î ntre părți in legătura cu comercializarea produsului, piața si
modul de comercializare a produsului de către agenția de turi sm contractat ă.
II. Durata
contractului începe, de obicei, la data semnării lui de către reprezentanții abilitați ai
părților.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
59III.
Contingentul
de spaț ii de
cazare Contingentul poate fi exprimat in:
– Număr de locuri (sau paturi), de obicei î n contracte le charter;
– Număr de camere ș i, eventual, pe tipuri de capacitate, pentru unitățile de
cazare cu o structura divers ă sau atunci când agenția de turism dorește să
promoveze ș i să ofere o astfel de structur ă clientelei sale;
– Număr de camere și număr de locuri , indicându -se astfel echivalenț a între
cele doua mărimi.
IV.
Perioada de
contingent este împărțită î n subperioade sau sezoane , după diferite criterii, cel mai
utilizat fiind cel al variației cererii ș i corespunzând unei variații a tarifelor.
Mărim ea contingentului poate fi aceeași pentru întreaga perioada de utilizare
sau diferita pe sezoane, sau date de sosire.
V. Graficul
de sosiri cuprin de î n ordine cronologica datele de sosire a turiștilor, î n cazul
comercializării pe “serii”(turism de masă).
Seria este o durata predeterminata exprimat ă în zile a sejurului propus spre
vânzare la agenția de turism. Ea este de obicei conceputa astfel încât ziua de
începere a unei serii s ă coincidă cu ziua terminării celei precedente.

VI.
Preturi /
tarife
același pr odus va fi comercializat la prețuri diferite, î n funcție de:
– Sezoanele turistice: extrasezon, sezon intermediar, vârf de sezon;
– Cel c are comanda ș i achit ă serviciile: un intermediar, consumatorul final, o
societate pentru salariații sau invit ații săi;
– Criteriile socio -profesionale legate de consumatorul final; turist -om de
afaceri; copil -adult -student -pensionar;
– Volumul consumului: sejur lung -sejur scurt, grup individual;
– Momentul înscrierii ș i al plății
Uzual, în contracte, tarifele s unt diferențiate:
– pe sezoane, de obicei 2 sau 3 la număr;
– pentru turiști individuali;
– pentru grupuri, cu precizarea numărului minim de persoane care constituie
un grup.
Contractele de comision se încheie la tarife brute cu menționarea
comisionului exprimat de obicei ca procent din tariful brut.
In contractele charter sau cu garanție, tarifele contractuale servesc în principal
și sunt exprimate pentru a sta la baza calculului garanției, ele fiind mai greu
de reconsti tuit din preț urile de vânzare al e intermediarului.
VII. Clauze
de acces la
contingent Conțin termenul până la care intermediarul poate fie să transmită rezervările –
vânzările, fie să decomande spațiile nevalorificate fără penalizări.
VIII. Clauza
de plata Clauza de pl ata stabilește ci ne, când, cum și î n baza căror documente plătește
serviciile ce fac obiectul contractului.
IX.
Răspunderea
contractuala în contractele de turism între prestatori ș i inter mediari menționează situațiile
în care aceasta este antrenat ă și măsurile reparatorii pe care părțile ș i le
datorează.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
60

7.1.2. Contractul de hotelărie

In contractul de hotelărie, nu exista reglementari și prevederi unitare.
Principalele clauze ale contractului de hotelărie
I. Libertatea
de a primi Practica a consacrat principiu l libertății hotelierului de a primi sau de a
refuza clientului care se prezintă la recepție sau care solicita o rezervare.
Hotelierul este liber sa accepte sau sa refuze animalele care însoțesc turiștii.
In cazul acceptării acestora, el poate cere un sup liment de preț.
II. Obligațiile
parților
privind
utilizarea si
prestarea
serviciului de
cazare Hotelierul trebuie:
– să asigure instalațiile si dotările, funcționarea corecta si accesul la acestea,
serviciile de baza si suplimentare corespunzătoare prețul ui cerut si categoria
hotelului;
– să respecte regulile care protejează domiciliul, camera ocupata de client
fiind considerata un domiciliu temporar.
Clientul este dator să restituie camera in aceeași stare si cu același inventar ca
la primire si este răsp unzător pentru lipsurile si stricăciunile care rezulta
dintr -o utilizare anormala.
III. Durata
contractului – atunci când nu este precizata la efectuarea rezervării sau la înregistrarea la
recepție, durata se înțelege ca fiind nedeterminată;
– în cazul re zervării se ia in considerare prima zi a intervalului.
– contractul se poate prelungi zilnic sau poate înceta prin anunțarea recepției,
pana la ora indicata pentru terminarea zilei hoteliere.
IV.
Caracterul
obligatoriu al
rezervării Persoana care a făcut o rezervare, verbal sau in scris, cat si hotelierul care a
confirmat -o sunt obligați sa o respecte.
V. Termene
de anulare Termenele uzuale de anulare a rezervării de către client, fără a datora
penalizări hotelierului, sunt următoarele, calculate in zile față de data anunțată
a sosirii:
– In orașe: 3 zile;
– In stațiuni: 30 zile in vârf de sezon și 15 zile in extrasezon .
VI. Plați
anticipate – Un avans destinat a fi utilizat in contul serviciilor comandate sau pentru
acoperirea taxei de neprezentare reți nute de hotelier, eventuala diferența
neutilizată restituindu -se clientului.
– O garanție, suma forfetara care se restituie la terminarea sejurului sau se
retine integral in cazul neprezentării la data rezervata sau anularii sub
termenul limita prevăzut.
VII.
Daune –
interese – Hotelierul suferă un prejudiciu atunci când clientul nu se prezintă,
decalează sau scurtează sejurul rezervat;
– Hotelierul care nu păstrează camera confirmata sau acorda o prestație
neconformă cu rezervarea făcută, cauzează un preju diciu clientului său.
VIII. Dreptul
de gaj asupra
bagajelor
clientului Presupune garantare a creanțelor hotelierului, născute in urma unei prestații
neachitate, chiar dacă bagajele aparțin unui terț care le -a încredințat
clientului.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
61

IX.
Răspunderea
hotelierului Răspunderea civila a hotelierilor si a proprietarilor de restaurante, in
executarea activității lor este de doua feluri:
 Răspundere delictuala sau cvasidelictuală;
 Răspundere contractuala.

7.1.3. Contractul de reprezentare în hotelărie

Distrib uția produsului turistic se realizează și prin contractul de reprezentare.
Reprezentarea se poate realiza prin:
 Agent de reprezentare;
 Societate de reprezentare;
 Salariat al societății prestatoare în baza unui contract de munca.
Principalele clauze ale contractului de reprezentare în hotelărie
I. Clauza de
reprezentare
O problema esențiala a contractelor de reprezentare este conflictul de
interese intre societățile servite de același reprezentant, conflict in care
reprezentantul poate fi atras de o soc ietate împotriva celeilalte.
II. Durata
contractului Orice clauza privind durata contractului cuprinde si o referire la
termenul dinaintea terminării contractului, părțile comunicând fie
prelungirea acestuia, fie întreruperea lui.
III. Remunerarea
reprez entantului Reprezentantul este remunerat cu o suma fixa anuala, plătibila la
semnarea contractului pentru următorul an, si ulterior, la aceeași data,
pentru anii următori.
Suma fixa reprezentând remunerarea, poate fi grevata de penalizări in
cazul nereal izării sarcinilor contractuale.

7.1.4. Contractul cu transportatorul aerian

Transportatorul aerian se angajează să asigure beneficiarului transportul, iar beneficiarul se
angajează să utilizeze mijlocul de transport convenit si să plătească prețul tra nsportului
conform tarifelor oficiale.
Principalele tipuri de contracte care se încheie în transportul aerian sunt:
1. Acorduri
interguvernamentale , care
precizează in principal
modul de operare – Operare bilaterala, denumita contract pool;
– Operare unila terala, caz in care se încheie unul din
următoarele contracte comerciale: joint-venture, bloked -space,
dirijare trafic.
2. Contracte de
colaborare intre companii
care nu operează pe
aceeași ruta – SPA (Special Prorate Agreement)
– Interline;
– GSA (Genera l Sales Agency Agreement)

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
623. Contractele pentru
companii membre IATA
(Asociația Internațională
a Transportatorilor
Aerieni) Aspectele specifice din contract sunt:
– Numărul de pasageri;
– Tipul de mijloc de transport;
– Perioada de utilizare;
– Valoarea c ontractului;
– Obligațiile reciproce;
– Condițiile de modificare a contractului;
– Responsabilitatea părților pentru neexecutarea sau
executarea defectuoasa a contractului.

CURS 14 – Capitolul 7. Contracte încheiate în sfera turismului
– continuare curs 13

7.2. Contractele de asociere în turism – contractul de fransiză, contractul de
time -sharing, contractul de asociere hotelieră

7.2. Contractele de asociere în turism

Cele mai întâlnite contracte de asociere în turism sunt: contractul de fransiză,
contractul de time -sharing și de asociere hoteliera

7.2.1 Contractul de fransiză

Fransiza este definita ca o licența data unui producător, distribuitor, comerciant de a
produce sau comercializa un anumit produs sau serviciu intr -o anumita zona
si perioad a.
Beneficiarul
licenței plătește in mod uzual proprietarului licenței (fransizorului) redevente din
vânzări, după ce a achitat un anumit avans. Fransizorul poate ajuta fransizatul
cu resurse financiare si expertiza tehnica.
Conținutul
operațiunii
de fra nsiza – Este o afacere din care ambii parteneri caută sa câștige profituri
suplimentare, o strategie de creștere si dezvoltare economica;
– Este un contract prin care se acorda drepturi exclusive de utilizare a unui
nume comercial de către o întreprinder e independenta in calitate de beneficiar
(fransizat), pentru care plătește proprietarului numelui comercial (fransizor) o
suma convenita intre cei doi contractanți;
– Este o rețea de relații durabile intre cele doua părți, prin care fransizorul
cedează f ransizaților un sistem de comercializare completa si standardizata
(denumit package deal) sub forma unui ansamblu coerent de know -how.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
63
7.2.2. Contractul de time -sharing

Contractul de time -sharing consta in faptul ca o familie formată dintr -un num ăr precizat de
persoane cumpără un apartament dintr -un anumit hotel pentru o perioada de 10 zile (denumita
unitate de T.S.), 14 zile sau mai multe, având dreptul de a -l folosi, in scop personal, de a -l ceda
spre folosință unor prieteni sau rude, sau de a -l închiria unor solicitatori.
Implicarea contractuala a participanților la acest tip de proprietate se face in cadrul unui club
de vacanta, reunind trei părți aflate in legătura cu proprietarul de T.S. si anume:
1. O societate de
marketing care are rolul de a găsi clienți, de a -i convinge sa cumpere o unitate de
T.S. si de a vinde efectiv, pe baza unui contract, o proprietate in T.S.
Societatea de marketing, in calitate de vânzător, încheie un contract cu un
beneficiar.
2.O societate de
management care a re rolul de a asigura managementul apartamentelor si al unităților de
T.S., conform mandatului încredințat in acest sens de către proprietarii in
T.S.
3. O societate de
administrație a
proprietarilor in
Time -Sharing. care, de obicei, este tot societatea de management si care are rolul de a
incasa cheltuielile de întreținere ale apartamentului, defalcate in funcție de
numărul de unități de T.S. de a asigura serviciile de curățenie si întreținere
curenta, de reparații.
Drepturile si
obligațiile
proprietar ului: a. Achitarea prețului inițial al proprietății de T.S.;
b. Achitarea taxei inițiale de management;
c. Achitarea taxei anuale de administrație;
d. Achitarea taxei anuale de management;
e. Achitarea cheltuielilor periodice (o data la 2 -3 ani) aferente înlocuirii
mobilierului, echipamentelor si a altor obiecte de inventar;
f. Achitarea taxei de schimbare a folosirii unității sale de T.S. cu o alta
unitate de T.S., dintr -un alt hotel si alta tara.

7.2.3. Contractul de asociere hotelieră

Forme de
asociere
hotelieră Afilierea la un
lanț voluntar Aceasta consta in aderarea unui număr de hoteluri care își
păstrează autonomia deplina, numele comercial propriu, la
care își adaugă si numele lanțului la care adera, in scopul
realizării unor acțiuni comune de comercializare, cumpărare,
formare a salariaților.
Afilierea
unităților
hoteliere in cadrul unui lanț hotelier integrat, fiecare hotel funcționând
ca o filiala sau entitate distincta.
Constituirea
unei societăți
mixte intre un lanț hotelier si un proprietar de hotel uri.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
64Contracte
de asociere 1.
Contractul
de leasing Problema esențiala a unui contract de leasing consta in modul
de determinare a chiriei plătite de cel care închiriază hotelul,
proprietarului acestuia.
Mărimea chiriei se stabilește in mod dif erit, in funcție de
natura contractului de leasing:
 In cadrul leasing -ului simplu chiria lunara reprezintă o
suma plătita pentru folosirea unui hotel sau motel;
 In cadrul contractului de leasing cu participare la profit,
proprietarul își asigura participar ea la profit. In acest tip de
contract, proprietarul plătește impozitele si taxele de
proprietate si costul asigurării. Mărimea chiriei poate fi
calculata astfel:
– Ca un procent (circa 80%) din profitul brut de operare;
– Ca o cota procentuala (20%) din v eniturile totale.

2.
Contractul de
management Contractul de management se încheie intre proprietarul
hotelului si o firma de management independenta de
proprietar. In contract se stipulează că firma de management
acționează in totalitate ca un agent al proprietarului si in
contul proprietarului.
Angajații hotelului sunt salariați ai proprietarului, iar
rezultatele financiare sunt înregistrate in bilanțul
proprietarului.
Firma de management primește o îndemnizație, a cărei
mărime este stabilita, de obicei, in funcție de rezultatele
obținute, respectiv fie:
 ca o cota procentuala din totalul veniturilor;
 ca o cota procentuala din profitul brut de operare;
 ca o combinare a celor doua forme de mai sus.
Tipuri de
înțelegeri
precontractuale
si contractu ale  Minuta contractuala;
 Convenția;
 Contractul si convenția de sponsorizare
 Contractul de comodat;
 Contractul de cooperare;
 Contractul de vânzare -cumpărare si bonul de comanda pentru bilete
de odihna si tratament balnear;
 Contractul de agent de vânzări;
 Contractul de publicitate;
 Act adițional la contractul de impresariere;
 Contractul de leasing.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
65
V. Cunoștințe minime obligatorii

1. Componentele industriei hoteliere și de catering: industria turismului, catering -ul sau
industria s erviciilor de alimentație;
2. Acordarea brevetelor persoanelor fizice cu funcții de conducere în turism;
3. Acordarea licențelor agenților economici din turism;
4. Operațiunile tehnice ale agenției de voiaj;
5. Instrument de plată în turism – Voucher -ul;
6. Avantaje si dezavantaje ale transportului turistic aerian;
7. Principalele capitole ale contractului încheiat între hotelier si intermediarii din turism;
8. Sistemul de indicatori utilizați în unitățile turistice.

VI. BIBLIOGRAFIE

Materiale tipărite:

1. Andrei Rux andra, Copetchi Mihai, Dragnea Lidia, Tehnici operaționale în activitatea de
turism , Editura Irecson, București, 2006;
2. Careba Gheorghe, Tehnica operațiunilor de turism internațional , Editura Sport -turism,
București, 1994;
3. Constantinescu Dan, Bodnara ș Emil, Managementul resurselor umane în turism, industria
hotelieră și restaurante, Editura Universitară, București, 2006 ;
4. Costencu Mirela, Economia turismului – Partea I -a, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2007;
5. Cristescu Ilie, Managementul servici ilor turistice , Editura Hercules, Herculane, 1999;
6. Gherghina Liliana, Tehnica operațiunilor de turism. Teorie și aplicații , Editura Eftimie Murgu,
Reșița, 2007;
7. Stănciulescu Gabriela, Managementul operațiunilor de turism , Editura All Beck, București,
2002;
8. Stănciulescu Gabriela, Managementul agenției de turism , Editura ASE, București, 2005;
9. Stănciulescu Gabriela, Țigu Gabriela, Tehnica operațiunilor de turism. Studii de caz, probleme
și întrebări de examen , Editura All Beck, București, 1999;
10. Stănciulescu Gabriela, Tehnica operațiunilor de turism , Editura ALL Educational București,
1998.
11. *** Hotărârea Guvern nr. 1122 / 2002 pentru aprobarea condițiilor și a procedurii de atestare
a stațiunilor turistice, precum și pentru declararea unor lo calități ca stațiuni turistice de interes
național, respectiv local.
12. *** Hotărârea de Guvern nr. 77 / 14.02.1996 pentru aprobarea Nomelor privind atestarea
stațiunilor turistice, din Monitorul Oficial al României nr. 38 / 22.02.1996.
13. *** Legea nr. 50/7 august 1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri
pentru realizarea locuințelor, modificată și actualizată prin Legea nr. 199 / 25.05.2004.
14. *** Legea nr. 350/6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul comple tată de
Legea 289 din 07.07.2006.

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
6615. *** Ordonanța de Guvern nr. 27/2008 din 27/08/2008 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.

Surse electronice:
16. Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului Nr. 65 din 10.06.2013 – pentru
aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de
primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turis m,
disponibi l la data de 10.09.2014 pe
www.s tatic.anat.ro/uploads/2013/09/Norme_metodologice.docx .
17. http ://turism.gov.ro/informatii -publice/
18. http ://www.eurolines.ro/
19.http://www.economica.net/cine -este-cea-mai-mare -agentie -de-turism -din-romania –top-
10_81473.html#ixzz3Mdx0FBXL
20. www.infotravelromania.com
21. www.turism.ro
22. www.romaniatourism.ro

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
67ANEXE
ANEXA 1
MACHETA CERTIFICATULUI DE CLASIFI CARE

Sursa: OMDRT nr. 65/2013, Anexa 9 la normele metodologice

ANEXA 2

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
68MACHETA LICENȚEI DE TURISM

Sursa: OMDRT nr. 65/2013, Anexa 10 la normele metodologice

ANEXA 3

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
69MACHETA ANEXEI LICENȚEI DE TURISM

Sursa: OMDRT nr. 65/2013, Anexa 11 la nor mele metodologice

ANEXA 4

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
70MACHETA BREVETULUI DE TURISM

Sursa: OMDRT nr. 65/2013, Anexa 12 la normele metodologice

ANEXA 5

Tehnicil e opera țiunilor de turism – CURS, anul II ECTS
71AUTORIZAȚIE PROVIZORIE DE FUNCȚIONARE

Sursa: OMDRT nr. 65/2013, Anexa 14 la normele metodologice

Similar Posts