. Tehnici Si Operatiuni Bancare. Conturi Bancare Si Moneda Electronica (xyz)

Capitolul I : Prezentarea B.R.D. / Société Generalé

I.1. Istoricul B.R.D. / Société Generalé: Inființare – Evolutie – Privatizare

BRD – Groupe Société Générale este a doua Bancă din Romania după totalul bilanțului fiind o banca globală. Prezentă printr-o rețea de peste 220 de agenții, banca stă la dispoziția clienților individuali cât și a clienților corporativi.

Pentru marii săi clienți corporativi, români sau străini, și pentru investitorii instituționali, BRD – Groupe Société Générale oferă de asemenea o gamă de produse de piața si finanțări complexe, precum și servicii de bancă de investiții (privatizări, fuziuni – achiziții, emisiuni de acțiuni, etc.) bazându-se pe echipe specializate și pe rețeaua grupului Société Générale prezentă în lumea intreagă (75 țări).

Istoria BRD a început în 1923, odată cu înființarea prin lege a Societății Naționale pentru Credit Industrial ca instituție publică. Statul deținea 20% din capitalul social și BNR 30%. Restul de 50% era deținut de persoane particulare, printre care și un grup de foști directori ai Marmorosch Bank&Co, prima bancă modernă din România. Scopul noii instituții era finanțarea primelor faze ale dezvoltării sectorului industrial în România. După cel de-al doilea război mondial, în baza Legii privind naționalizarea din 11 iunie 1948, Societatea Națională pentru Credit Industrial a fost naționalizată și redenumită Banca Națională pentru Investiții. În 1957, după reorganizarea sistemului financiar, când s-a introdus o specializare rigidă pe sectoare, Băncii de Credit pentru Investiții i s-a oferit o poziție de monopol în România în domeniul asigurărilor finanțarii pe termen mediu și lung al investițiilor din toate sectoarele industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare, fiind redenumită Banca de Investiții.

Banca Română pentru Dezvoltare a fost înființată ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, prin preluarea activelor și pasivelor Băncii de Investiții, și a primit o autorizație generală de desfășurare a activităților bancare.

BRD a depus eforturi speciale pentru creearea unei rețele de sucursale, agenții și reprezentanțe la nivel național și pentru constituirea unei baze de depozite necesare pentru a pune capăt dependenței de CEC și BNR în ceea ce privește finanțarea.

BRD a fost prima bancă din România care a oferit servicii de factoring și forfeting, începând cu anul 1994 și respectiv 1997.

Creditele, care având în vedere climatul economic actual, sunt în general pe termen scurt, au fost redirecționate spre sectorul societăților private; astfel, la 31 decembrie 1999 acestea reprezentau, împreună cu credite pentru persoane fizice, 78,4% din expunerea totală la credite ceea ce înseamnă o creștere de 26,6% față de 31 decembrie 1998.

În 1997, Guvernul a hotărât să privatizeze BRD și a numit o Comisie de Privatizare care să supravegheze operațiunile de privatizare. Privatizarea urma să se desfășoare în două etape, în conformitate cu strategia de privatizare aprobată prin Hotărârea Guvernamentală nr. 428/1998, modoficată prin Hotărârea Guvernamentală nr. 169/2000; astfel în prima etapă (i) capitalul social urma să fie majorat, iar 51% din capital urma să fie vândut prin negocieri directe cu investitori strategici, (ii) aproximativ 5% din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe către BERD și/sau IFC, și (iii) 10% din capitalul social existent urma să fie vândut angajaților, conducerii și pensionarilor BRD; în a doua etapă , capitalul social rămas deținut de FPS urma să fie vândut prin ofertă publică secundară pe piețele de capital interne și internaționale.

În decembrie 1998 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni (“Contractul de Cumpărare de Acțiuni”) între Societe Generale și FPS prin care Societe Generale a fost de acord să subscrie pentru acțiunile reprezentând o majorare cu 20% a capitalului social al BRD și să cumpere de la FPS acel număr de acțiuni necesare ca Societe Generale să devină proprietarul a 51% din capitalul majorat al BRD.

Înainte de finalizarea în martie 1999 a achiziției de către Societe Generale, FPS vându-se aproximativ 8,33% din capitalul social al BNR conducerii, angajaților și pensionarilor BRD cu condiția ca acțiunile astfel achiziționate să nu poată fi vândute înainte de martie 2001.

Achiziționarea de către BRD a activității Sucursalei Société Générale a făcut parte din strategia de privatizare, reprezentând unul din angajamentele asumate de Société Générale prin Contractul de Cumpărare de Acțiuni, care a fost astfel îndeplinit. Conducerea consideră că această achiziție ajută eforturile BRD de diversificare a gamei de produse și servicii (în domenii cum ar fi gestiunea numerarului și finanțarea comerțului intern).

BRD – Groupe Société Générale este cea mai importantă bancă privată și a doua bancă din România, având a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori București (peste 2 miliarde € în martie 2005). Acționarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro.

Direcțiile principale de dezvoltare ale Băncii sunt:

Banca persoanelor fizice;
Banca intreprinderilor;
Bancă de investiții;

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului său de comerț pe aceste piețe, în cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienții săi. Strategia sa de dezvoltare durabilă este fondată pe cele 3 valori comune tuturor entităților Grupului Société Générale: profesionalismul, inovația și spiritul de echipă.

Principalele obiective ale dezvoltării BRD sunt:

Adaptarea organizării și a metodelor la strategia clienților;

Creșterea selectivă a activelor;

Inovația;

Reducerea coeficientului de exploatare;

Rentabilitate durabilă;

Prin intermediul filialelor sale specializate – BRD Sogelease, în domeniul leasing-ului operațional și financiar, ALD Automotive, specializată în managementul flotelor de autovehicule, BRD / SG Corporate Finance, care acordă servicii de consiliere în domeniul privatizărilor, fuziunilor și achizițiilor, BRD Securities, una dintre primele societăți de brokeraj de piață românească, BRD Finance Credite de Consum, prin care se derulează mare parte din activitatea de creditare a populației, BRD- Groupe Société Générale este capabilă să ofere o gama completă de produse și servicii de înalta calitate, care sa raspundă exigențelor clienților săi persoane individuale și societăți.

Conjugând dinamism comercial, proximitate și calitatea serviciului, rețeaua BRD – Groupe Société Générale constituie un atu competitiv major. Sub auspiciile unei mărci recunoscute și apreciate, BRD își desfașoară activitatea pe baza unei rețele care numară peste 220 de agenții, răspandite în toate regiunile țării.

In 2004 banca a lansat un program intensiv de deschidere de noi unități, care va continua și în anii următori. Aceste unități se integreaza ușor în viața comunității, fiind situate in zonele rezidențiale ale clientelei individuale, în universități, în galerii comerciale, în instituții publice.

Pentru a retrage numerar, a obține informații cu privire la soldul conturilor de card sau pentru a plati facturile telefonice, rețeaua de ATM-uri permite realizarea acestor operațiuni în deplină siguranța

I.2. Sistemul bancar românesc si reglementările în domeniu.

I.2.1 Sistemul bancar înainte de anul 1990

Înfăptuirea complexului proces de transformare a întregii societăți românești, urmare firească a unui nou început de epocă, marcat de momentul declanșării revoluției din Decembrie 1989, impune printre priorități și o reconsiderare pe baze noi, democratice, a întregului sistem financiar-bancar. Urmare a unui intens proces de democratizare a activității economico-sociale, economia românească se găsește la un moment de răscruce, acela al trecerii spre liberalizare, spre ceea ce generic numim economia de piață.

Căderea sistemului comunist la sfârșitul anului 1989 a marcat începutul reformei economice în România. Sectorul financiar a fost unul dintre primele sectoare care a beneficiat de un nou climat economic. Înainte de anul 1989, principalii participanți și singurii de altfel, din sectorul bancar românesc erau:

BNR – care avea ca obiect de activitate și activități bancare comerciale;

Banca pentru Investiții – care era implicată în finanțarea și supervizarea investițiilor din România;

Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară – care finanța și superviza sectorul agricol;

Banca Română – și avea exclusivitate în încheierea de tranzacții cu valute;

Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) – singura entitate care oferea servicii financiare persoanelor fizice;

Banca de Comerț Exterior – care finanța toate exporturile românești.

Sistemul era astfel structurat încât nu era posibilă nici o concurență între diferitele entități bancare, fiind patru entități specializate, pe un domeniu aparte, și una care oferea servicii financiare populației. BNR nu numai că emitea moneda națională, dar oferea și servicii comerciale societăților, care erau toate în proprietatea statului. BNR servea, în principal, mai mult ca organ de control al economiei și de implementare a politicii care era atunci la putere în România, decât de exercitare a funcțiunilor uzuale ale unei bănci centrale.

În concluzie sistemul bancar românesc înainte de 1989 era un sistem bancar etatist, împărțit în sectoare de “muncă” bine determinate.

I.2.2 Sistemul bancar după anul 1990

Primii pași spre un sistem bancar modern

Reforma sistemului bancar a început cu redefinirea rolului Băncii Naționale a României. A fost înființată Banca Comercială Română prin separarea activităților comerciale ale BNR, care și-a păstrat doar rolul de bancă centrală. Monopolul de care se bucurase până atunci fiecare bancă în sfera sa de activitate a fost abolit, permițându-se băncilor să acționeze ca bănci universale care să ofere servicii de plată și credit, alături de operațiuni în devize și finanțări comerciale. Banca pentru Investiții a fost denumită Banca Română pentru Dezvoltare (BRD), și a început sa-și extindă sfera de activitate și în alte domenii decât cele legate de finanțarea proiectelor de investiții. Banca Română de Comerț Exterior (BANCOREX) a pierdut monopolul operațiunilor în devize și a încercat să își lărgească gama de servicii prin finanțarea propriei rețele de sucursale, pentru a-și lărgi baza de clienți. Această mișcare a fost în special necesară pentru că, spre deosebire de perioada dinainte de 1989, când toate exporturile și importurile erau conduse de o manieră centralizată de către societăți cu sediul în București, după 1989 fiecare societate a început să importe și să exporte pe cont propriu. Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară a devenit Banca Agricolă, și a început să ofere servicii și societăților care nu operau în sectorul agricol.

Reforma legislativă

În 1991, au fost promulgate legea bancară și legea privind statutul BNR. Acestea au intrat în vigoare în mai 1991, și ele au condus la stabilirea unui sistem bancar pe două nivele. Conform noii legislații, BNR a fost desemnată “singurul emițător de monedă” și “singura autoritate responsabilă cu politica monetară și de credite”. Noua legislație a conferit de asemenea BNR-ului autoritatea de a reglementa, supraveghea și controla activitatea în sistemul bancar. În același timp, au fost înființate bănci comerciale sub formă de societăți pe acțiuni, în conformitate cu Legea Societăților Comerciale nr.31/1990 și cu Legea Bancară nr.33/1991. La sfârșitul lui 1991, în România funcționau patru bănci cu capital de stat, patru bănci cu capital privat și cinci sucursale ale unor bănci străine. Casa de Economii și Consemnațiuni a continuat să ofere servicii comerciale bancare, fără a avea un rol bine definit. În ciuda intrării pe piață a unor bănci noi, cele patru bănci de stat au continuat în primii ani de reformă să domine sectorul bancar, făcând în special uz de rețeaua mare de clienți și sucursale. Totrma legislativă

În 1991, au fost promulgate legea bancară și legea privind statutul BNR. Acestea au intrat în vigoare în mai 1991, și ele au condus la stabilirea unui sistem bancar pe două nivele. Conform noii legislații, BNR a fost desemnată “singurul emițător de monedă” și “singura autoritate responsabilă cu politica monetară și de credite”. Noua legislație a conferit de asemenea BNR-ului autoritatea de a reglementa, supraveghea și controla activitatea în sistemul bancar. În același timp, au fost înființate bănci comerciale sub formă de societăți pe acțiuni, în conformitate cu Legea Societăților Comerciale nr.31/1990 și cu Legea Bancară nr.33/1991. La sfârșitul lui 1991, în România funcționau patru bănci cu capital de stat, patru bănci cu capital privat și cinci sucursale ale unor bănci străine. Casa de Economii și Consemnațiuni a continuat să ofere servicii comerciale bancare, fără a avea un rol bine definit. În ciuda intrării pe piață a unor bănci noi, cele patru bănci de stat au continuat în primii ani de reformă să domine sectorul bancar, făcând în special uz de rețeaua mare de clienți și sucursale. Totuși, aceste bănci poate cu excepția BRD, au purtat povara creditelor neperformante, moștenite de la regimul comunist.

La sfârșitul anului 1991, a fost înființată Banc Post, o altă bancă de stat, ca rezultat al despărțirii serviciilor poștale de cele de telecomunicații din cadrul Regiei de Poștă și Telecomunicații. Banc Post a devenit operațională începând cu 1992, cu un capital social de numai 900 milioane lei, care a crescut la 8 miliarde lei la sfârșitul anului 1993. Clientela de bază a Banc Post era constituită din serviciile publice, respectiv Poșta Română, RomTelecom și SNCFR, compania de căi ferate de stat, dar Banc Post și-a dezvoltat în același timp și serviciile către populație.

În 1992 a apărut Eximbank, al cărui obiectiv principal era promovarea prin punerea la dispoziție de garanții financiare, asigurarea și reasigurarea creditelor de export. Treptat au apărut noi participanți pe piață, inclusiv sucursale sau filiale ale unor bănci multinaționale cum ar fi ABN AMRO, Citibank, ING Bank, United Guaranty, care au adus o nouă expertiză pe piața românească în formare. Cu toate acestea, în 1998, cele mai mari patru bănci, și anume Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Bancorex și BRD controlau încă 62% din totalul activelor din sistemul bancar.

În 1998 a fost inițiat un amplu proces de reformă a sistemului bancar, prin adoptarea Legii Bancare nr. 58/1998 (Legea Bancară), care a înlocuit legea nr. 33/1991, cât și prin adoptarea Legii privind statutul BNR (Legea nr. 101/1998). Împreună cu Legea privind privatizarea societăților comerciale bancare la care statul este acționar (Legea nr. 83/1997), acest nou cadru legal a încurajat reformarea sistemului bancar românesc.

O parte importantă din acest proces de transformare a avut loc în 1999. BRD a fost prima bancă cu capital de stat care a fost privatizată, urmată îndeaproape de Banc Post (General Electric Capital, înpreună cu Banco Portugues de Investimento au achiziționat 45% din capitalul social). Privatizarea celorlalte bănci cu capital de stat este în curs de desfășurare: astfel, Merryl Lynch a fost numit agent de privatizare pentru BCR, iar Lazard Freres agent de privatizare pentru Banca Agricolă.

La începutul anului 1999, Bancorex, una dintre cele mai mari bănci românești, s-a aflat într-o situație foarte dificilă. Inițial, BNR a dispus de măsuri de administrare specială a Bancorex, iar la sfârșitul lunii iulie BNR i-a retras autorizația de funcționare. Multe din activele cu pierderi ale Bancorex (constând în credite neperformante) au fost transferate la AVAB, o agenție guvernamentală pentru valorificarea activelor bancare neperformante. O parte din activele și angajații Bancorex a fost preluată de BCR, împreună cu un număr important de depozite. Pentru asumarea obligațiilor Bancorex, BCR a primit în compensație bonuri de tezaur cu o scadență de un an, emise de Ministerul Finanțelor.

În 1999, au dat faliment alte două bănci private (Banca Albina și Bankcoop). Banca Agricolă, o altă bancă de stat, se afla în proces de restructurare în vederea privatizării. Pentru a deveni atractivă, Banca Agricolă a transferat la AVAB active în valoare de 6.209,79 miliarde lei. Activele neperformante transferate la AVAB au fost înlocuite cu bonuri de tezaur cu scadențe de un an, la fel ca și în cazul BCR. BNR a numit un comitet special de conducere pentru a superviza restructurarea radicală a rețelei de surcusale și a operațiunilor Băncii Agricole. Această restructurare implica închiderea de sucursale și concedieri de personal.

Obiectivul privatizării și al restructurării din sistemul bancar este întărirea situației financiare și sporirea eficienței. Se așteaptă ca restructurarea radicală a sistemului bancar să contribuie la o mai bună repartizare a resurselor și la accelerarea în acest fel a procesului de recuperare economică.

In vederea creșterii rolului și calității serviciilor oferite ca parte integranta a modernizării economiei și societății românești, in cursul anului 2000 a fost inființată SC TransFond SA – Societatea Națională de Transfer de fonduri și Decontări, la care BNR este membru fondator și acționar principal, ea deținând 33,3% din capitalul social al acestei societăți, în timp ce restul participanților (28 de bănci) detin cote egale.

O componentă importantă a acestui subsistem o constituie compensarea multilaterală interbancară a plăților și încasărilor de mică valoare în cadrul celor 41 de case de compensație teritoriale aflate în orașele resedință de județ și în Municipiul București, precum și casa de compensație interbancară a centralei BNR-ului. In cadrul acestor ședinte de compensare zilnice sunt acceptați circa 440 de participanti – bănci, prin intermediul centralelor și unităților lor teritoriale.

Pentru eliminarea riscului in procesul de decontari interbancare (emiterea de instrumente de plata fara acoperire sau cecuri fara autorizarea trasului, incasarea unor instrumente furate, anulate, pierdute), s-a organizat si functioneza la Banca Nationala, Centrala Incidentelor de Plati (CIP).

Incepand cu 1 februarie 2000 s-a inființat Centrala Riscurilor Bancare (CRB), care este un centru de intermediere care gestionează în numele BNR-ului informația de risc bancar pentru scopurile utilizatorilor, în condițiile păstrarii secretului bancar.

Centrala Riscurilor Bancare este specializată în colectarea, stocarea și centralizarea informațiilor privind expunerea fiecărei bănci din sistemul bancar românesc față de acei debitori care au beneficiat de credite al caror nivel cumulat depăseste suma limită de raportare, stabilita la nivelul de 200 de milioane lei.

In ultimii ani, sistemul bancar românesc a inglobat și organizațiile cooperatiste de credit, care au luat locul fostelor bănci populare. In intelesul reglementărilor actuale, cooperativa de credit reprezintă instituția de credit constituită ca o asociație autonomă de persoane unite voluntar în sopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor comune de ordin economic, social si cultural, a cărei activitate se desfășoară, cu precadere pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori. Mai multe cooperative de credit se pot asocia între ele formând casa centrală a cooperativelor de credit, care are ca scop gestionarea intereselor lor comune, urmărirea centralizată a respectării dispozițiilor legale, a reglementărilor proprii aplicabile tuturor cooperativelor de credit afiliate, prin exercitarea supravegherii pe baze individuale, a controlului administrativ, tehnic și financiar asupra organizării și funcționării acestora.

1.3 Forma și structura capitalului și a acționariatului

1. Capitalul social

Capitalul social al BRD Société Générale este constituit din acțiuni nominative ordinare, emise în formă dematerializată prin înscriere în cont, având o valoare nominală de 5000 lei fiecare. Capitalul social este vărsat în lei, cu excepția unei părți reprezentând 82 milioane USD. Înainte de 1999, BRD a majorat capitalul social de mai multe ori, prin încorporarea în capitalul social a rezervelor reprezentând profit nedistribuit sau din reevaluarea mijloacelor fixe. Conform stategiei stabilite de guvern, privatizarea BRD Société Générale s-a efectuat prin vânzarea acțiunilor deținute de FPS, combinată cu majorarea capitalului social. Astfel, în perioada ianuarie – martie 1999, capitalul social a fost majorat cu 20%, respectiv la 486.612 milioane lei, prin emiterea unui număr de 3.244.080 acțiuni noi, din care 3.087.080 acțiuni au fost subscrise se Société Générale, iar restul de SIF Muntenia și SIF Oltenia, care și-au exercitat dreptul de preemțiune. În decembrie 1999, capitalul social al BRD a fost majorat la 1.742.253 milioane lei, prin emiterea unui număr de 50.225.654 acțiuni noi, prin încorporarea rezervelor constituite pe baza primelor de emisiune, a rezervelor rezultate din aprecierea disponibilităților in valută reprezentând aportul la capitalul social în valută, a rezervelor rezultate din diferențele de curs valutar aferente activelor și pasivelor în valută pentru anul 1994 și a rezervelor constituite în baza diferențelor favorabile din reevaluarea imobilizărilor corporale în curs. În mai 2000, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor BRD a aprobat divizarea acțiunilor, astfel încât fiecare acțiune cu o valoare nominală de 25000 lei a fost împărțită în 5 noi acțiuni în valoare de 5000 lei fiecare. Urmarea acestei divizări, la această dată capitalul social total BRD este în valoare de 1.742.253 milioane lei, format din 34.840.670 acțiuni. Toate acțiunile sunt nominative și ordinare și fac parte din aceeași categorie. Capitalul social BRD este vărsat în intregime.

2. Planul de investiții

Puncte principale

După achiziționarea pachetului majoritar la BRD de către Société Générale, conducerea băncii a elaborat un plan de investiții care afirmă obiectivele și necesarul de investiții pentru bancă pe perioada următorilor trei ani. BRD urmărește creșterea puternică a activităților sale bancare pentru clienți persoane fizice și societăți comerciale prin dezvoltarea de noi produse bancare, crearea unei echipe de agenți de vânzări, reorganizarea rețelei de filiale și deschidere de noi filiale. Noi produse bancare vor fi dezvoltate, cum ar fi:

Pentru clienți persoane fizice: e-banking, cărți de credit, dezvoltarea instrumentelor de plată, asigurări împotriva accidentelor, tranzacții externe, împrumuturi pentru consum, fonduri mutuale;

Pentru clienți societăți comerciale: managementul numerarului, extinderea tranzacțiilor externe, finanțări speciale (leasing, factoring, forfetare).

Banca urmărește de asemenea să-și îmbunătățească organizarea și eficiența prin următoarele:

Modernizarea sistemului de informații, unde obiectivul principal este implementarea sistemului iBank la nivelul întregii rețele de sucursale și agenții și realizarea unui grad mai mare de automatizare în procesare și operațiuni;

Implementarea de instrumente și echpipamente pentru a sprijini dezvoltarea cardurilor și e-banking;

Reorganizarea serviciilor băncii în vederea îmbunătățirii procesării operațiunilor de bază, productivității și securității;

Proceduri riguroase de audit și o analiză cuprinzătoare a riscului de piață;

Îmbunătățirea mijloacelor de analiză a activității;

Îmunătățirea în mobiliatea funcțională și pregătirea personalului pentru a realiza o echipă de agenți de vânzări.

Banca va investi peste 80 milioane USD în logistică pe perioada a trei ani din care jumătate sunt destinați sistemului informatic, echipamente de birou și telecomunicații. Următoarele elemente ale programului de investiții se referă la clădiri și în investiții în activitatea cu carduri.

Ca urmare a planului mai sus menționat managementul băncii estimeză că totalul activelor va crește cu o rată anuală de 5,5% în anul 2000, 7,7% în anul 2001 și 7,3% în anul 2002. Banca estimează că veniturile din comisioane vor crește rapid și vor putea compensa scăderea marjei dobânzii generată de mediul dezinflaționist. În acest context rentabilitatea capitalurilor proprii ale băncii vor evolua pe un trend pozitiv, după cum urmeză: 10,3% în anul 2000, 11,9% în 2001 și 14% în 2002.

3. Profitabilitatea

În anul 2000, BRD și-a propus să-și sporească profitul și veniturile acționarilor. Pentru a-și îmbunătăți marjele de exploatare și a crește profitul, BRD intenționează:

Îmbunătățirea sistemului de gestiune a riscului, care să acopere toate activitățile sale – acest lucru se va produce odată cu integrarea în sistemele generaleale Société Générale, a riscului – dezvoltarea sistemelor de gestionare a riscului va permite de asemenea folosirea într-un mod mai eficient a activelor, ceea ce va contribui la creșterea rentabilității generale a activelor și, în consecință, la creșterea rentabilității capitalului propriu;

Creșterea veniturilor din taxe și comisioane bancare cu până la aproximativ 20% din venitul net bancar, în special prin extinderea gamei de servicii bancare oferite cetățenilor.

4. Lichiditatea

Băncile trebuie să păstreze lichiditățile în monede naționale și în devize, în conformitate cu normele privind lichiditățile și cerințele prudențiale elaborate de BNR. În general, aceste norme prevăd:

Un nivel minim al activelor lichide, sau un portofoliu de active lichide în raport cu activele sau pasivele;

Respectarea restricțiilor și a condițiilor aplicabile în cazul anumitor credite și investiții, depozite, garanții și obligații;

Respectarea restricțiilor și asigurarea condițiilor necesare corelării activelor și pasivelor unei bănci.

Riscul de lichiditate

Rolul principal al activității de gestionare al lichidităților este obținerea de fonduri corespunzătoare cu activele BRD. Politica BRD este de a evita pe cât posibil finanțarea creditelor pe termen lung și mediu cu obligații pe termen scurt.

Principala sursă de fonduri BRD o constituie baza de depozite, și cum clienții doresc în general credite pe termen lung, BRD oferă rate deosebit de competitive pentru depozitele la termen, pentru a încuraja clienții să facă depozite pe termen lung. Mai mult, BRD intenționează să-și mărească rețeaua de sucursale în țară, în zone atractive din punct de vedere economic, pentru a mări baza de depozite. În acest moment, BRD are mai multe fonduri din depozite decât plasează, datorită politicii sale prudente în acordarea creditelor, ceea ce a limitat oportunitățile de a-și mări portofoliul de credite.

1.4. Principalele functii, activitati și operațiuni bancare pe compartimente

Director grup:

conduce și dinamizează zilnic echipa de conducere a Grupului;

dinamizează și urmărește activitatea comercială;

răspunde și administreză riscurile Grupului;

inițiază și urmărește execuția bugetară;

urmărește și aplică sugestiile Direcțiilor de resort din Centrala Băncii privind situația materială și imobiliară;

coordonează elaborarea strategiei locale, asigurând politicile pentru implementarea acesteia la nivelul grupului;

ia măsuri de creștere a poziției de piață a grupului și a fondului său de comerț.

Director Financiar Contabil Logistică:

asigură subdirect îndrumarea Directorului de Grup și în legătură cu conducerea Departamentului Rețea organizarea și gestiunea resurselor (umane, materiale, financiare) direct de bună funcționare a următoarelor servicii:

– organizare grup;

– gestiune resurse umane și salarizare;

– control de gestiune și contabilitate;

– administrativ, investiții proprii (imobile, materiale) și secretariat;

informatică și logistică.

diminuează și coordonează la nivelul tuturor unităților și compartimentelor Grupului următoarele activități:

– control de gestiune;

– organizare și proceduri;

– securitate;

– relații interumane;

asigură logistica în ceea ce privește implementarea unor noi tehnologii (sisteme informatice, mesagerie, etc.) și a unor noi produse / servicii.

Director Comercial Clienți persoane juridice / persoane fizice:

asigură subdirecta îndrumare a Directorului de Grup și în legătură cu conducerea Departamentului. Rețea, bună imagine a băncii pe piață cu preocupare specială în ceea ce privește calitatea, rentabilitatea și gestiunea riscurilor;

poate înlocui directorul de grup pe perioada absenței acestuia;

elaborează și urmărește aplicarea planului de acțiuni comerciale;

la nivelul riscurilor / angajamentelor este membru al Comitetului de Credit al Grupului și totodată responsabil de angajamentele în cadrul compartimentului său;

gestionează portofoliul marilor clienți corporativi și urmărește atragerea clienților țintă;

urmărește punerea în practică a metodelor stabilite de către Direcțiile de resort din Centrală (analiză, fixarea obiectivelor, formarea personalului, urmărirea indicatorilor pe baza tablourilor de bord).

Controlor general:

realizează controlul ulterior care se exercită asupra tuturor activităților derulate de unități și care este efectuat de echipele de control în conformitate cu planul de acțiuni de control aprobat și cu previziunile “Normelor vizând organizarea și derularea controlului ulterior”;

poate participa la controlul efectuat de Centrala Băncii sau la alte acțiuni de contol neincluse în planul anual, dar care sunt propuse de conducerea băncii;

urmărește maniera de organizare și exercitarea controlului bancar preventiv, respectă normele băncii și a legislației;

acționează în scopul prevenirii și eliminării pierderilor, prejudiciilor și fraudelor, a minimizării riscurilor activității bancare precum și a creșterii veniturilor și diminuării cheltuielilor;

urmărește, plecând de la măurile stabilite, ameliorarea activității de ansamblu a activității verificate;

propune, de la constatările făcute, ameliorările, completările și modificările normelor metodologice;

organizează, programează și coordonează controlul unităților grupului;

elaborează planul anual cuprinzând acțiunile de Control cu nominalizarea trimestrială a unităților și transmite acest plan Inspecției Generale pentru a fi avizat și coordonat;

ține evidența într-un registru special a actelor de control efectuate de organele externe de control;

urmărește îndeplinirea la termenele prevăzute a măsurilor stabilite în actele de control;

analizează realizarea bugetului de venituri și cheltuieli la unitățile verificate.

Compartiment juridic:

coordonează activitatea juridică în ceea ce privește legalitatea garanților propuse în conformitate cu normele de credit ale Băncii, prin verificarea actelor de proprietate ale bunurilor propuse a fi aduse ca garanții: verifică legalitatea actelor contitutive ale clienților;

avizează din punct de vedere juridic măsurile propuse pentru recuperarea creditelor neperformante;

coordonează reprezentarea în instanță la toate nivelele și susține interesele Grupului în procesele în care Banca este parte;

avizează toate contractele prin care Banca se angajează patrimonial;

avizează documentele prezentate de unitățile componente ale Grupului;

verifică acțiunile efectuate de executorii bancari pe teren după agenda deplasărilor și după dosare

coordonează modalitatea de efectuare a controlului de către executorul bancar al Grupului;

asigură legătura performantă cu Direcția Juridică și Norme Interne pentru soluționarea cererilor de transmitere a anumitor date și situații privind activitatea Grupului;

execută toate celelalte activități de natură juridică.

Comitetul de Recuperare Credite Neperformante:

este organizat, funcționează și își exercită atribuțiile în cadrul competenței stabilite de normele de recuperare a creditelor neperformante aprobate de Consiliul de Administrație;

asigură examinarea și aprobarea măsurilor de recuperare a creditelor neperformante la nivelul Grupului.

Back-office – Recuperarea creditelor neperformante:

supravegheză aplicarea normelor și procedurilor de lucru pentru recuperarea creditelor neperformante;

analizează portofoliul de credite neperformante;

efectuează analiza situației economico-financiare a agenților economici având credite neprformante și supune spre aprobare Comitetului de Recuperare a Creditelor Neperformante măsurilor de recuperare în conformitate cu normele Băncii la nivelul competențelor aprobate;

compartmentul este subordonat controlorului de credite;

compartimentul are relații funcționale foarte strânse cu: compartimentul juridic al Grupului și cu compartimentul Analiză și urmărire credite;

măsurile de recuperare a creditelor neperformante sunt decise în funcție de nivelul de competență;

Trezorerie, Compensare

pregătește borderourile de centralizare pentru operațiunile în lei;

efectuează operațiunile de back-office inter și intra bancare;

supraveghează și coordonează organizarea activității de trezorerie la nivelul Grupului pentru aplicare unitară a strategiei de trzorerie la nivelul Băncii și a normelor aprobate;

efectuează analiza resurselor și plasamentelor, propune măsuri pentru echilibrarea acestora;

Ghișeu caserie lei și devize clienți persoane fizice

asigură serviciile de ghișeu (primire / predare documente, informații depre cont etc.);

asigură desfășuarea activității de casierie;

efectuează operațiuni de schimb valutar.

Creditare și consiliere clientelă persoane fizice

întocmește dosarele de credit (pregătirea documentelor, a contractelor de creditare);

supraveghează angajamentele comerciale;

pregătește statistici și rapoarte referitoare la activitatea de creditare;

supraveghează executarea contractelor de creditare;

efectuează operațiuni contabile în legătură cu gestiunea conturilor de clienți.

Consilieri clientelă

asigură dezvoltarea relațiilor între clienți și Bancă;

supraveghează angajamente comerciale;

asigură legătura dintre clienți și Bancă, având și rol operațional pentru anumite produse și servicii.

Ghișeu casierie lei și devize clienți persoane juridice

asigură serviciile de ghișeu (primire / predare documente, informații despre cont etc);

asigură desfășurarea activității de casierie;

efectuează operațiuni de schimb valutar.

Operațiuni și transferuri în lei – persoane juridice și fizice

efectuează operațiuni de încasări și plăți în lei;

efectuează operațiuni cu cecuri în lei.

Operațiuni de transferuri în valută – persoane juridice și fizice

efectuează operațiuni de încasări și plăți în valută;

pregătește raportările pentru operațiunile în valută ale compartimentului.

Analiză și urmărire credite și scrisori de garanție bancară

răspunde la toate intevențiile privitoare la analiză (inclusiv pe teren, deci este necesar și intervențiile administrative asupra unui dosar de credit);

emite/modiifică/anulează scrisori de garanție bancară.

1.5 Cadrul legislativ general si specific

Bancile Comerciale

Băncile comerciale funcționează în prezent conform prevederilor Legii Societăților Comerciale nr. 31/1990 și republicată în 1998 și ale Legii Bancare nr 58/1998. Conform Legii Bancare, băncile pot fi înființate doar ca societăți pe acțiuni, autorizate de BNR, cu capital social vărsat în întregime în numerar. Nu sunt permise aporturile în natură, iar capitalul social trebuie să fi vărsat în întregime la data subscrierii. Nivelul minim de capital este stabilit prin regulamentele BNR-ului. Legea Bancară întărește controlul asupra băncilor comerciale și instituie auditul acestora la standardele internaționale.

România este încă o societate bazată în mare măsură pe tranzacții în numerar. Fiind cea de-a doua țară ca număr de locuitori din Europa Centrală și de Est după Polonia, România oferă oportunități din ce în ce mai mari pentru industria serviciilor financiare.

Cu toate acestea, creșterea segmentului din PIB reprezentat de sectorul bancar a fost influențată favorabil de declinul sectoarelor industriale. Se anticipează că transformarea sistemului bancar menționată mai sus, susținută de procesul de privatizare și restructurarea, va oferi oportunități reale, odată cu creșterea economică.

Băncile din sectorul de stat sunt reprezentate de CEC și Eximbank. CEC a fost reorganizată ca societate pe acțiuni conform Legii nr 66/96, specializată în servicii bancare către populație. Al doilea nivel al băncilor în care statutul deține pachetul majoritar dar care sunt de asemenea parțial privatizate este reprezentat de Banca Agricolă și BCR. Banca Agricolă are acționari privați (inclusiv 4SIF-uri), mai puțin SIF Oltenia, care controlează 40% din capitalul total al băncii care se ridică la 109 miliarde lei. Majoritatea acționarilor Băncii Agricole este formată din angajați, care primesc acțiuni in locul premilor de sfârșit de an.

Datorită absenței tehnologiei informației și existenței mediului inflaționist, serviciile bancare către populație sunt încă în faza incipientă, în special în sfera creditelor. Băncile au ezitat să acorde credite persoanelor fizice, preferând să împrumute societățile comerciale.

Ministerul finanțelor

Ministerul finanțelor este o instituție a administrației publice centrale,care răspunde de implementarea politicii financiare de stat. Principalele sale responsabilități includ administrarea trezoreriei statului, bugetul de stat, impozitele, taxele, taxele vamale, gestionarea și controlul financiar, contabilitate, societățile de asigurări, reglementarea prețurilor și gestionarea activelor de stat, altele decât activele de care răspunde FPS.

Banca Națională a României

BNR este banca centrală și are ca atribuții acordarea autorizațiilor, supravegherea și reglementarea tuturor activităților bancare în România. BNR aplică și răspunde la politica monetară, controlând și protejând valoarea monedei naționale. BNR este unica instituție autorizată a statului pentru : (i) emiterea de însemne monetare sub formă de bancnote și monede și elaborarea politicii monetare, de credit, valutare și de plăți ; (ii) stabilirea și aplicarea politicii monetare și de credit în concordanță cu politica economică și financiară stabilită de Guvern ; (iii) autorizarea și monitorizarea activităților instituțiilor bancare din România ; (iV) refinanțarea instituțiilor bancare și furnizarea de lichidități pentru sistemul bancar ; și (V) administrarea rezervelor naționale valutare și îmbunătățirea balanței de plăți.

Pentru nerespectarea reglementărilor sale, BNR poate aplica sancțiuni băncilor care funcționează în România și le poate obliga să ia măsurile necesare de remediere a acestor încălcări, inclusiv prin limitarea operațiunilor bancare și ridicarea autorizației de funcționare.BNR are dreptul să supună băncile unui regim special de supraveghere și protecție în vederea menținerii sau redresării situației financiare.

De asemenea, BNR stabilește și monitorizează politica valutară în România, în cooperare cu alte instituții ale statului. În acest scop, BNR răspunde de implementarea tuturor legilor și regulamentelor în ceea ce privește controlul valutar, inclusiv, fără a se limita, la a emite ordine și circulare privind efectuarea și controlul tranzacțiilor valutare, autorizează transferurile în străinătate și tranzacțiile pe piețele valutare. Pe lângă toate acestea, pentru monitorizarea tranzacțiilor valutare în România, BNR răspunde de 1% (i) emite reglementări cu privire la operațiunile cu active externe și aur, în vederea protejării monedei naționale ; (ii) elaborează balanța de plăți și alte lucrări privind poziția investițională internațională a României ; (iii) autorizează și revocă autorizația și supraveghează persoanele juridice autorizate să efectueze tranzacții valutare ; (iV) stabilește plafoanele și alte limite privind deținerea de active externe și operațiuni cu active externe pentru persoanele juridice și fizice ; (V) păstrează și administrează rezervele internaționale ale statului ; și (Vi) stabilește plafonul privind poziția valutară netă a băncilor din România precum și condițiile îndatorării externe ale băncilor.

BNR este condusă de un Consiliu de Administrație format din nouă membrii în frunte cu Guvernatorul. Din Consiliul de Adminstrație fac parte Guvernatorul, trei vice guvernatori și alți cinci administratori. Administratorii și Guvernatorul sunt numiți de către Parlamentul României la recomandarea Primului Ministru pe termen de opt ani, putând fi realeși. Consiliul de Administrație decide măsurile care trebuie aplicate în domeniile monetar, valutar, de credit și plăți. De asemenea, Consiliul de Administrație trasează direcțiile principale în conducerea operațiunilor și răspunderile ce revin personalului BNR.

AVAB

AVAB a fost înființată în 1998, în baza Ordonanței Guvernului 51/1998 privind anumite măsuri de pregătire a procesului de privatizare a băncilor, care a fost modificată de mai multe ori. AVAB este o agenție subordonată Guvernului, care are rolul de a „curăța” bilanțul contabil al băncilor de stat în vederea privatizării. Pentru a atinge obiectivul propus, AVAB preia de la bănci activele neperformate (în special credite) în schimbul cărora se emit obligațiuni de stat. Ulterior,AVAB încearcă recuperarea acestor credite, fie prin executarea silită sau prin reeșalonarea datoriei prin negocieri cu debitorii. AVAB poate sub-contracta procedeurile de recuperare a datoriilor sau le poate îndeplini direct, prin înființarea unei unități speciale de agenți executori. AVAB nu are nevoie de aprobarea instanței pentru a începe procedurile de executare silită împotriva debitorilor. Sumele recuperate de AVAB, în măsura în care depășesc costurile de funcționare AVAB, se constituie în venit la bugetul de stat. Până la această dată, AVAB a preluat portofoliul de active neperformate, cel Bancorex (reprezentând o sumă totală nominală de 27.081,153 miliarde lei), în momentul în care Bancorex-ul a fuzionat cu BCR, și o sumă nominală totală de 6.209,79 miliarde lei reprezentând credite neperformante preluate de la Banca Agricolă. În 1999 AVAB a vărsat la bugetul de stat 298 miliarde lei din sumele recuperate, iar suma recuperată în 2000 a fost de peste 1.046 miliarde lei.

Legea Bancară și reglementările BNR

Potrivit Legii Bancare, o societate pe acțiuni înființată cu scopul de a desfășura activități bancare sau o instituție financiară care primește depozite de la populație sau oferă credite populației, are nevoie de o autorizație pentru a-și desfășura activitățile.Băncile românești pot să se angajeze într-o serie de activități în limitele Legii Bancare, cum ar fi contractarea de credite și acceptarea de depozite, emiterea de garanții,depozitarea de valori mobiliare sau alte active, precum și tranzacționarea în cont propriu sau în contul clienților cu valută, sub rezerva reglementărilor BNR sau altor organisme de reglementare.

În conformitate cu Legea Bancară, BNR are dreptul și obligația să adopte măsuri de prudență bancară privind stabilirea nivelului capitalului la băncile comune, măsuri de supraveghere bancară, de autorizari a înființării și funcționării noilor bănci,de fixare a limitelor de credit, măsuri privind raportările financiare, administrarea și controlul resurselor valutare. Regulamentele BNR prevăd constituirea de către bănci a unui depozit minim de rezerve la BNR, pentru care BNR plătește dobânda la o rată care poate fi modificată fară nici o notificare. În prezent, rezervele minime obligatorii trebuie să fie de 30% din totalul depozitelor în lei și 20% din totalul depozitelor în valută. În cazul în care o bancă nu reușește să mențină aceste rezerve minime, BNR poate percepe o dobândă pentru suma lipsă din rezerva minimă obligatorie, la o rată de penalitate pe care BNR o stabilește la momentul respectiv. În general, băncile străine autorizate de BNR își pot desfășura activitățile în România prin filiale,sucursale și alte sedii secundare.

Cerințe privind nivelul minim de solvabilitate și provizioane pentru riscul de credit.

Băncile care funcționează în România trebuie să mențină un anumit raport între capital și rezerve și activele ponderate în funcție reglementările adoptate de BNR. Aceste reglementări stabilesc modalitatea de calcul a nivelului de solvabilitate a capitalului pentru băncile care activează în România. Conform reglementărilor BNR în vigoare , băncile trebuie să atingă un raport minim de solvabilitate de 12%.

În plus, băncile trebuie să își limiteze riscul de credite prin clasificarea creditelor și expunerii la credite, în concordanță cu reglementările BNR și, în baza acestor clasificări, să stabilească provizioane specifice de risc. Conform acestor reglementări, creditele trebuie clasificate de două ori pe an, ținându-se cont de performațele financiare ale împrumutului și de capacitatea sa de a-și plăti datoria la scadență. Pe baza acestor clasificări, băncile trebuie să stabilească provizioane de la 0 la 100% din fiecare sumă creditată. Pentru dobânzile a căror scadență a depășit 90 de file, băncile trebuie să constituie provizioane de 100% indiferent de valoarea garanțiilor. O anumită parte din valoarea garanțiilor poate fi scăzută din suma principală a creditelor care cer constituirea de provizioane. În iulie 2000, BNR a adoptat un nou regulament privitor la clasificarea riscului de credit și constituirea provizioanelor pentru riscurile de credit care va intra în vigoare începând cu octombrie 2000. În conformitate cu noua reglementare, clasificarea creditelor se face în conformitate cu serviciile datoriei, colaborat în inițierea de proceduri judiciare. Pentru clienții la care banca a inițiat proceduri de executare silită, clasificarea creditului va fi obligatoriu de „pierdere”, ca și în cazul obligațiilor de plată scadente de mai mult de 90 de zile. Pentru clienții încadrați la categoria „pierdere”, nu se deduc garanțiile, indiferent de valoarea lor. Pentru celelalte categorii de clasificare, singurele garanții care se pot lua în considerare la stabilirea provizioanelor sunt garanțiile guvernamentale necondiționate, depozitele colaterale și garanțiile bancare acordate de bănci din țări din categoria A sau B sau de bănci din România, iar din cazul creditelor acordate persoanelor fizice vor fi luate în considerare ipotecile asupra locuințelor. Potrivit noii reglementări, provizioanele se constituie și se regularizează lunar.

În continuare, băncile trebuie să ajuste rezerve generale până la 2% din suma totală a creditelor existente în sold la sfârșitul fiecărui an.

Băncile din România pot angaja tranzacții cu persoane fizice sau juridice cu care se află în „relații speciale” (așa cum sunt definite de Normele BNR.Nr 8/1999), cu condiția ca aceste tranzacții să fie autorizate de către consiliile de administrație, iar valoarea totală a creditelor către asemenea persoane să nu depășească 20% din fondurile proprii ale băncii.

Raportări

Băncile din România trebuie să raporteze regulat BNR rapoarte care trebuie să conțină următoarele informații, fără a se limita însă la acestea:

Creditele care depășesc 10% sau mai mult din fondurile proprii ale băncii (lunar);

Orice participație la capitalul unei persoane juridice, egală cu 20% sau mai mult din fondurile proprii ale băncii;

Un raport anual privind situațiile financiare auditate ;

Clasificarea portofoliului de credite și provizioanele corespunzatoare (lunar);

Împrumuturile acordate salariaților BRD și familiilor acestora, potrivit Normei BNR Nr.8/1999;

Creditele către debitori aflați într-o relație specială cu banca, așa cum sunt definiți în regulamentul aplicabil (lunar);

Orice modificare în componența Consiliului de Administrație;

Schimbarea auditorilor;

Modificări în rețeaua de sucursale;

Modificări ale regulamentelor interne.

Garanatarea depozitelor bancare

Ordonanța Guvernului nr.39/1996 a creat un fond special („Fondul de Garantare a Depozitelor bancare”), cu scopul de a asigura depozitele persoanelor fizice constituite la bănci înființate în România.

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este administrat de un Consiliu de Administrație alcătuit din șapte membri. Trei dintre ei sunt numiți de către BNR, dintre care unul trebuie să fie viceguvernator al BNR. Doi membri sunt numiți de Asociația Bancilor Din România, unul de către Ministrul Finanțelor și unul de Ministrul de Justiție. Fiecare membru este ales pentru o perioadă de trei ani și el poate fi reales.

Toate băncile care funcționează în România trebuie să contribue la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare cu o sumă egală cu 0,8% din totalul depozitelor persoanelor fizice existente la 31 decembrie al fiecărui an. Contribuțiile trebuie plătite până cel târziu la 31 martie a anului următor. Nivelul maxim de garantare a depozitelor se modifică de două ori pe an. Pentru semestrul II 2000 nivelul maxim a fost stabilit la 65,1 milioane lei (aproximativ 2,800USD pe deponent). Dacă Fondul nu dispune de suficiente fonduri pentru a satisface toate cererile deponenților, Consiliul de Administrație al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare poate cere noi contribuții băncilor, până la suma maximă totală de 1,6% din totalul disponibilităților la termen și la vedere ale persoanelor fizice menținute în bănci.

Impactul falimentului asupra accesului la activele băncii

BRD este o persoană juridică română, înființată în conformitate cu Legile în vigoare în România și toate activele sale sunt localizate în România. Legislația română privind raporturile de drept internațional privat conferă tribunalelor românești juridicția exclusivă asupra procedurilor de faliment inițiate sau împotriva unei bănci românești, cum este BRD-ul. Prin urmare, Legislația românească nu recunoaște juridicțiile unor instanțe din alte țări în ceea ce privește falimentul.

Limite privind investițiile

Orice persoană fizică sau juridică care dorește să achiziționeze 5% mai mult din capitalul social al unei bănci românești are nevoie de aprobarea prealabilă a BNR. Din acest punct de vedere, aceste persoane fizice sau juridice vor face subiectul unei analize serioase din partea BNR-ului în legătură cu achiziția.

În plus, băncile românești nu pot să achiziționeze mai mult de 20% din capitalul social al unei societăți comerciale nebancare. Aprobarea BNR este necesară și în cazul fuzionării, consolidării sau diviziunii unei bănci românești, ca și în cazul reducerii sau majorării capitalului social.

Limite de creditare și cerințe privind lichiditățile

Conform reglementării BNR, băncile care funcționează în România trebuie să limiteze suma creditelor acordate unui împrumut sau grup de împrumutați care au legături din punct de vedere economic la 20% din valoarea totală a capitalului și rezervelor băncii respective. Băncile au obligația să se conformeze lunar cerințelor BNR privind rezervele minime obligatorii.

Băncile trebuie să păstreze lichiditățile în moneda națională și în devize, în conformitate cu normele privind lichiditățile și cerințelor prudențiale elaborate ale BNR. În general, aceste norme prevăd : (i) un nivel minim al activelor lichide, sau un portofoliu de active lichide în raport cu lichidele sau activele sau pasivele (ii) respectarea restrictiilor și condițiilor aplicabile în cazul anumitor credite și investitii, depozite, garanții și obligații și (iii) respectarea restricțiilor și asigurarea condițiilor necesare corelării scadențelor activelor și pasivelor unei bănci.

Regimul valutar

BNR stabilește și administrează politica valutară a României. În prezent, leul este total convertibil pentru operațiuni de cont curent și parțial convertibil pentru operațiuni de capital.

Rezidenții români pot schimba o sumă nelimitată de valută pe an de persoană. Persoanele nerezedente nu au nevoie de aprobarea BNR-ului pentru a cumpăra valuta în România,cu condiția să facă dovada sursei legale a sumelor în lei.

Restricțiile se aplică numai pentru tranzacțiile efectuate de rezidenți, precum și pentru tranzacțiile în lei dintre rezidenți și nerezidenți. Cursul de schimb al leului se stabilește folosind mecanismul ofertei și cererii pe piața valutară interbancară, unde BNR, precum și alte bănci românești autorizate, acționează în calitate de dealeri. La sfârșitul fiecărei zile de tranzacționare, BNR publică cursul reprezentând media cotațiilor de cumpărare și vânzare a valutelor străine tranzacționate în ziua respectivă la un moment dat. BNR poate interveni pe piața care cumpără și vinde valută, poate influența cererea și oferta pentru a pondera variațiile extreme ale cursului de schimb și poate desfășura politici monetare și valutare.

1.6. Organismele de control si reglementare

In scopul protejării deponentilor si al asigurării stabilității și viabilitatii întregului sistem bancar, Banca Natională a României asigură supravegherea bancilor, persoane juridice române și a sucursalelor instituții de credit străine, autorizate să desfășoare activitate pe teritoriul României, prin stabilirea unor norme și indicatori de prudență bancară, urmărirea respectării acestora și a altor cerințe prevăzute de lege și de reglementările aplicabile, impunerea măsurilor necesare și aplicarea de sancțiuni, în vederea prevenirii sau limitării riscurilor specifice activității bancare.

Urmărirea respectării cerințelor de natură prudențială și a altor cerințe prevăzute de legislația bancară se face de către Banca Națională a României pe baza raportărilor făcute și inspecțiilor desfășurate la sediul băncilor, al sucursalelor și a altor sedii secundare ale acestora din țară și din străinatate.

Inspecțiile la sediul băncii se efectuează de catre personalul BNR, împuternicit in acest sens, sau de către auditori independenți, numiți de BNR.

Băncile sunt obligate să permită personalului BNR și auditorilor financiari, care efectuează inspecția, să le permita examinarea operațiunilor și să furnizeze toate informațiile legate de administrarea, controlul intern și operațiunile băncii, așa cum vor fi solicitate de către aceștia.

In România, exercitarea supravegherii prudențiale bancare se face de către BNR, pe baza raportărilor de prudență bancară cerute de legile în vigoare și prin inspecțiile la sediile băncilor, ale sucursalelor și ale altor sedii secundare ale băncilor.

Potrivit legii, băncile sunt obligate să permită personalului Bancii Naționale împuternicit pentru efectuarea controlului examinarea evidenței conturilor și operațiunilor și să furnizeze acestuia toate documentele și informatiile legate de administrarea, controlul intern și operațiunilor băncilor.

Un rol deosebit în asigurarea supravegherii prudențiale revine auditorului independent.

Potrivit legii, fiecare bancă desemnează un auditor independent dintre societățile de expertiză contabilă autorizate sa funcționeze în România.

Auditorul independent are ca atribuții principale :

să acorde asistență băncii cu ținerea evidenței contabile, în conformitate cu legislația contabilă din România și cu reglementările Băncii Naționale a României ;

să intocmească un raport anual și să formuleze opinia sa, din care să rezulte dacă situațiile financiare prezintă o imagine fidelă a condiției băncii ;

să analizeze practicile și procedurile controlului intern și ale cenzorilor și, pe masură ce le considera necorespunzătoare, va face recomandări pentru remediere ;

să informeze BNR cu privire la orice act fraudulos al unui administrator sau angajat cu importanță semnificativă pentru bancă.

Opinia auditorului constituie o condiționare pentru validarea bilanțului contabil. Bilanțul contabil este dat publicității numai cu opinia auditorului independent.

Asfel, prin condiționarea finală și, implicit, prin activitatea depusă în cursul exercițiului, auditorul independent acționează ca o instituție specifică, în general și, de supraveghere prudențială, în special. Astfel, se poate spune că prin auditorul independent actionează o primă filieră de control neutru și obiectiv, în masură să sesizeze operativ situațiile nesatisfăcătoare, să impiedice abuzurile într-o etapa incipientă. Un avantaj deosebit în indeplinirea funcționalității sale il are auditorul independent prin continuarea lui în activitate. Exercitarea permanentă dă posibilitatea cunoașterii în evoluție succesivă a activității băncii sale sub toate laturile, să sesizeze din timp segmentele și compartimentele în care s-au manifestat abateri sau există un câmp mai deschis pentru acesta. In aceasta viziune, funcționarea auditorului independent are un pregnant caracter preventiv.

In desfășurarea controlului său asupra băncilor, direct prin personalul abilitat sau prin alte căi, prin sesizarile auditorului independent, de pildă, BNR poate constata abateri de care sunt responsabili administarorii, directorii executivi sau cenzorii.

Abaterile de la lege ce fac obiectul constatărilor băncii vizează urmatoarele aspecte :

incălcari ale prevederilor legilor bancare și ale reglementărilor și ordinelor emise de BNR în aplicarea acestei legi ;

încălcări ale condițiilor sau restricțiilor prevăzute în autorizația de funcționare ;

efectuarea de operațiuni fictive și fără acoperire reală ;

raportarea de date eronate, întarzierea în raportare sau neraportarea către BNR a indicatorilor de prudență bancară ;

nerespectarea măsurilor abilitate prin actele de control sau ca urmare a acestora ;

periclitarea credibilității și viabilității băncii prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor ce i-au fost incredințate ;

Sancțiunile ce pot fi aplicabile băncilor :

avertisment scris ;

limitarea operațiunilor băncii ;

amenda între 0.1 și 1% din capitalul social ;

retragerea autorizației băncii.

Capitolul al II- lea : Organizarea sociatatii bancare. Sistemul informational bancar

II.1 Prezentarea centralei unității bancare și rețele teritoriale a băncii

BRD este organizată ca bancă universală și ca atare oferă o gamă largă de servicii bancare pentru clienții săi reprezentând societăți comerciale și pentru clienții persoane fizice.

În prezent, BRD este organizată în patru secțiuni principale: „Mari Clienți Corporativi”, „Rețeaua de Sucursale”, „Administrația Centrală” și „Mijloace și Resurse”. Fiecare dintre aceste secțiuni este formată din departamente, direcții și servicii separate, fiecare cu sarcini specifice. Departamentele și direcțiile de bază pentru desfășurarea activității sunt: Departamentul Credite și Credite Neperformante, Departamentul Comercial, Direcția Mari Clienți Corporativi, Direcția Trezorerie, Direcția Piețe de Capital și Direcția Internațională. Celelalte direcții și compartimente îndeplinesc funcții administrative și servicii suport (fig. 1.1).

Conducerea BRD – este asigurată de Consiliul de Administrație și Comitetul de Direcție.

Consiliul de Administrație

Conform Actului Constitutiv, Banca este administrată de către Consiliul de Administrație, care este format din 11 membri, persoane fizice, alese de către Adunarea Generală a Acționarilor pentru un mandat de patru ani, fiind reeligibile. Din rândurile acestora, Consiliul de Administrație alege Președintele. Componenta Consiliului de Administrație în octombrie 2004 era următoarea:

Patrick Gelin – Președinte Director General BRD – Groupe Société Générale;

Bogdan Baltazar – Membru al Consiliului de Administrație

Didier Alix – Director General Adjunct Particulari și Intreprinderi Grup Société Générale

Petre Bunescu – Director General Adjunct BRD – Groupe Société Générale

Sorin Mihai Popa – Director General Adjunct BRD – Groupe Société Générale

Ioan Niculescu – Membru al Consiliului de Administrație

Gérard Le Pape – Membru al Consiliului de Administrație

Jean-Louis Mattei – Directorul Băncii de Retail din afara Franței Metropolitane Grup Société Générale

Anne Fossemalle – Senior banker – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

Aurelian Dochia – Director General BRD – Groupe Société Générale – Corporate Finance

Petre Pavel Szel – Director General – Muntenia Consult.

Consiliul de Administrație are obligația de a convoca Adunarea Generală ori de câte ori este nevoie, dar și la cererea acționarilor, reprezentând a zecea parte din capitalul social și dacă cererea acestora cuprinde probleme ce intră în competența acestuia.

Atribuții ale Consiliului de Administrație:

examinarea și însușirea bilanțului contabil, a contului de profit și pierderi și a proiectului de buget de venituri și cheltuieli pentru anul următor, precum și repartizarea profitului, pe care le prezintă pentru aprobare Adunării Generale;

aprobarea planului anual de investiții, strategiei și politicii de dezvoltare a Băncii, creditelor care depășesc 15% din fondurile proprii ale Băncii, participările cu capital la investiții financiare și bancare și a regulamentului propriu de funcționare.

Comitetul de Direcție

În conformitate cu Actul Constitutiv, conducerea operațională curentă a BRD este asigurată de Comitetul de Direcție. Acesta se întrunește cel puțin o dată pe săptămână și duce la îndeplinire hotărârile luate de Consiliul de Administrație.

Comitetul de Direcție este condus de Directorul General, care ca și ceilalți membri ai Comitetului sunt numiți de către Consiliul de Administrație dintre membrii acestuia.

Comitetul de Direcție ia deciziile în limitele competențelor stabilite și raportează Consiliului de Administrație la fiecare întrunire a Consiliului.

Comitetul de Direcție se reunește cel puțin o dată pe saptamană. Componenta Comitetului de Direcție în octombrie era urmatoarea:

Patrick Gelin – Director General BRD – Groupe Société Générale

Petre Bunescu- Director General Adjunct BRD – Groupe Société Générale

Sorin Mihai Popa- Director General Adjunct BRD – Groupe Société Générale.

Departamente și direcții:

Fiecare departament/ direcție este condus(ă) de un director care raportează unui membru al Comitetului de Direcție, responsabil cu conducerea activității.

1. Direcția Mari Clienți Corporativi

Direcția Mari Clienți Corporativi a fost creată după achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni de către Societe Generale. Scopul său este acela de a oferi servicii specifice marilor societăți românești, societăților multinaționale precum și clienților instituționali.

Direcția asigură relațiile globale cu clienții menționați, face recomandări cu privire la expunerea maximă de credit față de client, stabilește condiții specifice în funcție de natura operațiilor și evaluează profitabilitatea față de acești clienți. În plus, direcția promovează servicii specializate cum ar fi: finanțerea exporturilor, leasing cross border și finanțarea proiectelor.

2. Departamentul Credite și Credite Neperformante

Noul Departament Credite și Credite Neperformante administrează și coordonează operațiunile de credit din cadrul BRD. Departamentul Credite și Credite Neperformante asigură coordonarea activităților celor trei direcții – Direcția Credite, Direcția Credite Neperformante și Direcția Finanțarea Creanțelor și Administrarea Creditelor Internaționale. În plus, departamentul include un Compartiment de Analize și Sinteze, care răspunde de analiza permanentă a calității portofoliului de credite și a cerințelor privind constituirea provizioanelor. Anumite funcții sunt îndeplinite la nivelul departamentului, dintre care cele mai importante sunt: participarea la stabilirea politicii de credit a BRD și strategia cu privire la credite, analiza calității portofoliului de credite și a expunerii BRD față de fiecare sector economic, și prognozarea cerințelor de provizioane pentru riscul de credit.

Direcția Credite

Direcția Credite este direct implicată în activitatea de creditare a BRD. În acest moment Direcția suferă un proces de reorganizare în două servicii operaționale – un serviciu Front Office și un serviciu Back Office. Front Office răspunde de relația cu agenții economici, primește cererile de acordare de credite și documentația aferentă și verifică dacă acestea corespund prima facie cerințelor BRD. Back Office procesează cererile de credit și le trimite spre aprobare comitetului de credit, monitorizează creditele deja acordate, controlează și supervizează activitățile de creditare din cadrul rețelei de sucursale, pune la punct noi produse de creditare pentru clienți agenți economici și participă la elaborarea manualului de credite a BRD.

Direcția Finanțare Creanțe și Administrarea Creditelor Internaționale

Această direcție răspunde de activitățile referitoare la factoring și forfetare, precum și de activități referitoare la negocierea și administrarea creditelor internaționale și a altor tipuri de finanțări pe termen lung contactate de BRD.

Structura internă a direcției cuprinde Serviciile Factoring, Forfetare și Administrare a Creditelor Internaționale răspunde de facilitățile de finanțare pe termen mediu și lung ale Băncii și monitorizarea îndeplinirii obligațiilor Băncii în cadrul acestor credite. În plus, răspunde de operațiile de forfetare și discounting ale Băncii. Serviciul Factoring elaborează politica Băncii cu privire la operațiile de factoring și răspunde de dezvoltarea relațiilor dintre BRD și partenerii de factoring externi, precum și de încheierea contractelor de factoring și monitorizarea executării acestora.

Direcția Credite Neperformante

Direcția Credite Neperformante coordonează întreaga activitate BRD cu privire la recuperarea creditelor neperformante. Direcția stabilește și elaborează normele și politica BRD cu privire la creditele neperformante și monitorizează întregul portofoliu de credite neperformante ale băncii.

Direcția analizează și supune spre aprobare modalitățile de aprobare a creditelor neperformante din competența sa, controlează și supervizează la nivelul întregii bănci modul de gestionare a creditelor neperformante și raportează periodic conducerii băncii evoluția portofoliului de credite neperformante și evaluarea posibilităților de recuperare.

3. Departamentul Comercial

Departamentul Comercial, recent înființat, coordonează activitatea Direcției Servicii Bancare pentru Populație, Direcția Carduri Bancare, Direcția Marketing și Direcția Dezvoltare Monetică și Produse Noi.

Direcția Servicii Bancare pentru populație

Această direcție este împărțită în trei servicii: Serviciul Depozite, Serviciul Credite și Serviciul Dezvoltarea Produselor Noi. Direcția organizează, coordonează și monitorizează operațiile în lei și valută pentru persoane fizice.

Direcția Operațiuni Carduri Bancare

Direcția Carduri a fost recent înființată ca o direcție autonomă, care reflectă accentul pus de Bancă pe dezvoltarea operațiilor cu cărți de credit și cărți de debit. Această direcție asigură emiterea cardurilor (procesarea cererilor de emitere a cardurilor, fabricarea și distribuirea cardurilor și a PIN-urilor), gestionarea conturilor de carduri ale posesorilor (mentenanța, procesare operațiuni, editarea extraselor de cont), procesarea contractelor încheiate cu comercianți acceptanți și monitorizarea operațiunilor comercianților, mentenanța comercianților acceptanți, instalarea și operarea parcului de terminale electronice POS instalate la comercianți, precum și agențiilor băncii, supravegherea și contabilizarea operațiunilor cu carduri și monitorizarea fraudelor. Direcția cuprinde cinci compartimente: Emitere, Comercianți, ATM, Contabilitate și Activități Transversale (Logistică, Reglementare, Controlul Gestiunii).

Direcția Dezvoltare Monetică și Produse Noi

Înființată de curând, Direcția Dezvoltare Monetică și Produse Noi a preluat atribuții specifice referitoare la elaborarea de noi produse card și servicii asociate, realizarea de studii de cost, volumetrie și calitatea fondului de comerț, elaborarea de propuneri privind întărirea securității sistemului de carduri, supravegherea corelării noilor produse și servicii de card cu sistemul general al Băncii. Toate acestea vor ține cont de strategia de dezvoltare a Băncii, de oportunitățile pieței, de practicile și proiectele de dezvoltare ale concurenței.

Direcția Marketing

Direcția Marketing se ocupă de dezvoltarea, promovarea, adaptarea și monitorizarea politicii de produse a BRD atât pentru clienți persoane fizice cât și pentru societăți comerciale. Principalele sale activități sunt studiile de marketing, administrarea produselor și promovarea vânzărilor. Studiile de piață include monitorizarea pieței și a concurenței, cu scopul de a prezenta propuneri privind adaptarea protofoliului de produse ale Băncii la nevoile clienților și condițiile de piață. Administrarea produselor include implementarea produselor noi, adaptarea produselor respective la nevoile clienților și, pe durata de viață a produselor, adaptarea în permanență a acestei oferte la condițiile existente pe piață. Direcția include și o echipă de promovare a vânzărilor, care contribuie la crearea și pregătirea unei forțe de vânzare a produselor BRD în întreaga rețea de sucursale.

4. Direcția Trezorerie

Direcția Trezorerie administrează și coordonează activitățile de trezorerie ale Băncii, atât în lei cât și în valută. Politica BRD este de a crește profitul prin plasarea surplusului de lichidități și în același timp de a minimiza riscurile prin evaluarea permanentă a lichidităților, a riscului de curs valutar și a riscului privind rata dobânzii.

Direcția Trezorerie cuprinde trei servicii: Serviciul trezorerie în Lei, Serviciul trezorerie în Valută și Serviciul Arbritaj (Dealing Room).

Direcția Trezorerie monitorizează lichiditățile BRD și investește surplusul pe piața interbancară, în titluri de stat românești și alte instrumente financiare pe piața internațională de capital. Direcția răspunde de stabilirea nivelului dobânzilor la depozite și credite, elaborează studii de piață privind activitatea de trezorerie.

5. Direcția Piețe de Capital

Direcția Piețe de Capital administrează investițiile BRD pe termen lung, mediu și scurt în acțiuni cotate și necotate pe piața de capital. De asemenea, Direcția Piețe de Capital desfășoară activități de decontare a tranzacțiilor cu valori mobiliare ale clienților BRD și de depozitare/custodie a activelor fondurilor deschise de investiții și societăților de investiții.

Direcția Piețe de Capital administrează și coordonează activitățile de distribuție în rețea a unităților de fond pentru fonduri deschise de investiții, a polițelor de asigurare pentru societăți de asigurare și a dividendelor pentru societăți cu acționariat numeros. Activitățile de administrare și gestionare a portofoliului propriu sunt separate de cele efectuate în contul clenților.

Direcția Piețe de Capital este organizată în compartimente: Decontare, Depozitare/Custodie, Sinteză/Juridic, Procesare informatică și un serviciu Participații cu trei compartimente: Analiză, Gestiune, Plasamente pe termen scurt.

6. Direcția Internațională

Direcția Internațională coordonează, organizează și realizează activitatea valutară a întregii bănci, asigură desfăsurarea activității specifice de bănci corespondente și de SWIFT. Produsele și serviciile bancare în valută derulate de aceasta sunt: acreditivele și incasso de import/export; analiza, emiterea și avizarea scrisorilor de garanție bancară, a contragaranțiilor, a scrisorilor de cesiune; avizarea efectelor de comerț; efectuarea de transferuri valutare (ordine de plată, emise), operațiuni cu cecuri bancare și de călătorie.

Direcția Internațională are ca atribuții și manținerea și extinderea rețelei de bănci corespondente, semnarea acordurilor de deschidere de conturi NOSTRO/LORO, optimizarea numărului de conturi NOSTRO, administrarea liniilor de lucru pe bănci corespondente.

Direcția Internațională administrează peste 915 chei de autentificare Swift, care asigură derularea rapidă a tranzacțiilor valutare în deplină securitate.

Direcții și departamente suport

1.Direcția Contabilității Generale

Direcția Contabilității Generale administrează și supervizează evidențele contabile din cadrul Centralei și sucursalelor. Această direcție elaorează normele și standardele interne de contabilitate, răspunde la eleborarea bilanțului contabil, se ocupă de operațiunile de decontare și asigură respectarea în cadrul tranzacțiilor valutare a reglementărilor BRD. Direcția este împărțită în compartimente și anume: Interbancare și Decontări Interbancare; Gestionarea Numerarului; Financiar – Contabilitate; Contabilitate Generală; Metodologie; Consultanță Contabilă și Impozite; Decontare Valutară Interbancară Băncii Corespondente și Supravegherea Operațiunilor Valutare.

2. Direcția Resurse Umane

Direcția Resurse Umane răspunde la recrutarea, școlarizarea, evaluarea șși promovarea angajaților BRD. Ea răspunde de asemenea de politica de remunerare a BRD și de bugetul pentru salarii și prime.

Această direcție elaborează, în colaborare cu celelalte direcții din BRD, regulamentele interne și contractul colectiv de muncă. În cadrul acestei direcții funcționează două activități: resurse, care se ocupă de administrarea resurselor umane, gestiune colectivă (politică salarială, previziuni de personal) și gestiune individuală a personalului (evaluări, promovări) și respectiv Formare Profesională și Recrutarea personalului, care răspunde de recrutarea și selecția candidaților, dezvoltarea și gestiunea pregătirii profesionale.

3. Departamentul Sisteme Informatice

Acest departament nou înființat include Direcția Informatică și Direcția Proiecte privind Tehnologia Informației și Monetică. Departamentul de subordonează direct Directorului General. Departamentul Sisteme Informatice elaborează strategia de achiziționare și utilizare a tehnologiei informației în cadrul Centralei și a sucursalelor BRD. Departamentul Sisteme Informatice stabilește de asemenea programele de pregătire a personalului în scopul utilizării noilor sisteme informatice, răspunde de funcționarea sistemului de operare central, funcționarea rețelei de comunicare a datelor sucursalelor, implementarea noilor sisteme, analiza și dezvoltarea noilor aplicații și stabilirea planului de rezervă și a programelor de redresare în caz de dezastru.

Rolul principal al acestui departament nou înființat este de a coordona implementarea unui sistem informațional integrat, care se concentrează în prima fază pe rularea programului iBank în întreaga rețea de sucursale a BRD.

4. Direcția de Sinteză

Această direcție răspunde în primul rând de elaborarea și urmărirea bugetului, monitorizează situația financiară și rezultatele Băncii. Direcția elaborează programele de activitate și bugetele pe termen mediu și lung, furnizează informații conducerii BRD asupra rezultatelor activității Băncii și elaborează situațiile financiare ale Băncii conform IAS.

5. Direcția de Investiții și Administrare a Patrimoniului

Direcția de Investiții și Administrare a Patrimoniului este structurată în două servicii: Serviciul Investiții – Reparații și Dotări, Serviciul Administrativ și două compartimente: unul de Analiză Economică și unul pentru Centrele de Pregătire și Formare Profesională.

Prin Serviciul Investiții – Reparații și Dotări se efectuează: achizițiile de terenuri și clădiri, contrucția, modernizarea, repararea imobilelor Băncii, achiziția tuturor echipamentelor și programele necesare bunei funcționari a Băncii.

Prin compartimentul de Analiză Economică se realizează: urmărirea elaborării bugetului activității de investiții precum și a cheltuielilor generale efectuate de Direcția de Investiții și Administrarea Patrimoniului.

Prin Serviciul Administrativ se realizează gestionarea cheltuielilor generale ale Băncii legate de administrarea patrimoniului imobiliar, aprovizionarea cu materiale, paza imobilelor, activitățile de protocol și alte activități specifice.

Compartimentul de Centre de Pregătire și Formare Profesională realizează administrarea Centrelor în vederea utilizării acestora pentru Formarea Profesională a salariațiilor Băncii și pentru petrecerea vacanțelor acestora.

6. Direcția Juridică și Norme Interne

Direcția Juridică și Norme Interne este organizată în cinci compartimente: Drept Bancar, Coordonare Juridică, Contracte – Fiscalitate, Norme Interne, Executori Bancari. Direcția are următoarele atribuții principale: analiză juridică a documentelor pentru toate tipurile de angajamente ale Băncii și operațiunile desfășurate de celelate direcții; participarea la elaborarea normelor și regulamentelor interne, a contractului colectiv de muncă; monitorizează activitatea consilierilor juridici și executări bancare din sucursale; reprezintă Banca în fața instanțelor judecătorești și a altor autorități cu activitate jurisdicțională.

7. Direcția Evaluare

Direcția Evaluare are două servicii, dintre care primul asigură gama serviciilor de consultanță economică și financiar-bancară și, în special elaborarea planurilor de afaceri, a studiilor de fezabilitate, analizelor financiare, precum și evaluări ale societăților în vederea privatizării, restructurării, fuziunii sau achiziționării. De asemenea, acest serviciu furnizează consultață Băncii și terților cu privire la oportunitatea și necesitatea investițiilor de portofoliu.

Cel de-al doilea serviciu elaborează norme de evaluare, asigurând aplicarea uniformă și consecventă a acestora, coordonează activitătile specifice desfășurate în cadrul rețelei BRD și avizează rapoartele de evaluare ale garanților, considerate cu valori semnificative pentru Bancă, elaborate la nivel teritorial. Totodată elaborează rapoarte de evaluare pentru proprietățile imobiliare ce urmează a fi achiziționate de Bancă și actualizează anual valoarea activelor imobilizate de BRD.

8. Departamentul Proiecte și Organizare

Departamentul Proiecte și Oraganizare recent creat are rolul de a coordona eforturile BRD de restructurare organizatorică, îmbunătățirea comunicației și a sistemelor de gestiune a informațiilor, precum și de identificare și supervizare a implementării proiectelor necesare pentru a îmbunătăți eficiența operațiilor BRD, inclusiv de actualizare a sistemetor IT. Unul din cele mai importante proiecte supervizate de această Direcție este elaborarea noilor proceduri de derulare a aplicației de software bancar iBank în toată rețeaua de sucursale.

9. Direcția Administrării Generale a Rețelei de Sucursale și Agenții

Această direcție coordonează activitățile de zi cu zi a sucursalelor și agențiilor BRD, cu scopul de a promova norme unitare de servicii și practici de lucru. Direcția pune de asemenea la dispoziția sucursalelor suport logistic, atunci când este necesar. Direcția evaluează performanțele fiecărei sucursale și face recomandări de îmbunătățire a activității sucursalelor.

10. Direcția Controlului Central de Risc

Direcția Control Central de Risc este o direcție nou formată care raportează direct Directorului General al Băncii. Rolul Direcției este de a asigura o inventariere de ansamblu a riscurilor direct legate de activitatea bancară, indiferent de natura acestora; de a contribui la definirea strategiilor comerciale avute în vedere de Bancă și care ar putea implica riscuri semnificative; de a defini sau valida metodele și procedurile de analiză, evaluare, aprobare și urmărire a riscurilor de credit și de piață (monetară și de capital) și de a asigura, înaintea angajării Băncii într-o nouă categorie de activitate, de existența unui sistem de raportare a riscurilor specifice acelei activități. Totodată, Direcția Control Central de Risc participă activ la procesul de validare, analiză și recomandare ce are loc la nivelul Comitetului de Credit și Comitetului de Administrare a Activelor și Pasivelor. În acest sens, Direcția Control Central de Risc analizează toate dosarele de credit și propunerile de acordare a altor tipuri de facilități (scrisori de garanție/contragaranție, acreditive, etc.) aflate în competența de aprobare a Comitetului de Credit al Centralei, Comitetul de Direcție/Consiliul de Administrație și emite recomandări privind aceste operațiuni financiar – bancare.

Inspecția Generală

Inspecția Generală este o direcție nou formată prin unificarea Direcției de Control cu Serviciul de Supraveghere Operațiuni Bancare și este subordonată Directorului General. Inspecția Generală controlează și supraveghează operațiile Băncii atât la sediul central cât și în întreaga rețea de sucursale, monitorizează proiecția datelor din Sistemul IT, și răspunde de prevenirea sau investigarea activităților care cad sub incidența legislațiilor penale îndreptate împotriva Băncii. În plus, Direcția include și un compartiment autonom care răspunde de îndeplinirea obligațiilor legale ale Băncii cu privire la prevenirea spălării banilor.

Secretariatul General

Secretariatul General desfășoară servicii de secretariat pentru adunările generale ale acționarilor și pentru diverse organe de conducere (cum ar fi Consiliul de Administrație, Comitetul de Direcție), precum și pentru Comitetul de Administrare a Activelor și Pasivelor și Comitetul de Risc. Secretariatul General răspunde de asemenea de registrele cu semnături autorizate ale BRD și de reglementarea și monitorizarea circuitului de documente din cadrul BRD. Secretariatul General este responsabil cu redactarea și tipărirea raportului anual al BRD. De asemenea, Secretariatul General răspunde de asigurările BRD, în conformitate cu politica Grupului Societe Generale. Secretariatul General coordonează, din partea BRD, toate activitățile legate de organizarea ofertei și va reprezenta BRD în relația cu CNVM și BVB. În plus, Secretariatul General are în sarcină și rezolvarea diverselor dosare trimise de către Directorul General.

Serviciul Comunicare

Serviciul Comunicare răspunde de activitățile de reclamă și sponsorizare ale Băncii, activitățile destinate să facă cunoscută Banca pe plan local și internațional și pentru alte astfel de activități publice.

II.2. Sistemul informațional al Băncii Române pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale

Sistemul informațional cuprinde întreaga rețea de echipamente electronice și subansamble existentă într-o unitate bancară, menite a facilita:

o calitate mai bună a serviciilor prestate ;

eficiență sporită la locul de muncă ;

cuprinderea și stocarea unei game variate de informații ;

introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerințelor clienților;

Sistemul informațional bancar, în cazul Băncii Române pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale este un sistem de ultimă generație, implementat de către concernul francez. Acesta din urmă a reușit ca în numai câțiva ani de la preluarea Băncii Române pentru Dezvoltare să pună la punct un sistem informatic care a înlocuit vechile programe ce presupuneau un grad ridicat de risc și o descentralizare excesivă.

Sistemul informatic dezvoltat la nivel național se bazează pe două programe de ultimă generație a căror identitate nu este făcută publicității din motive de securitate și confidențialitate.

Prin introducerea acestor programe s-a urmărit dirijarea informațiilor către sursă într-un context de maximă confidențialitate.

De asemeni, s-a urmărit mărirea gradului de siguranță a rețelei, utilizatorii din teritoriu (cei care urmăresc serverele din rețeaua teritorială) fiind excluși de la luarea deciziilor pe cont propriu în ceea ce privește dirijarea sau modificarea informațiilor.

Practic s-a avut în vedere o rearanjare ierarhică a posibilităților de acces la fluxurile de informații ce tranzitează rețeaua. Astfel, s-a mers pe o redistribuire în ordine descrescătoare a dreptului de acces la parole și informații. Cu alte cuvinte, informațiile pleacă de la centrală în teritoriu având loc o aranjare ierarhică a posibilităților de acces la acestea.

Simplificând algoritmul, putem remarca că administratorul de rețea din cadrul sucursalei are acces limitat la serverele centrale (de menționat că centrala Băncii Române pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale are montate în fiecare sucursală din teritoriu câte două sau trei servere) . Acestea sunt parolate, iar administratorii de rețea din cadrul sucursalei trebuie să ceară dreptul de acces telefonic de la centrală și sunt monitorizați pe tot timpul accesului pe rețeaua principală.

Iată mai jos structura organizatorică (informațională) la BRD-GSG:

După cum se poate observa, informațiile pornesc de la centrală către nivelul inferior (sucursale, agenții) care pe baza unor norme riguros stabilite, purced la folosirea acestora .

Programele implementate de către grupul francez au căutat să individualizeze fiecare sucursală și agenție în parte, prin prisma faptului că administratorii de rețele din fiecare sucursală nu au acces la serverele centralei.

Astfel, în cadrul unui departament de informatică din cadrul unei sucursale BRD-GSG se găsesc pe lângă server-ul intern (care cumulează bazele de date din interiorul sucursalei respective ) și alte două sau trei servere care leagă sucursala de centrală, dar la aceste servere administratorul respectivei sucursale nu are acces, fiind parolate. Acesta se ocupă numai cu întreținerea și supravegherea lor.

O altă noutate care a fost semnalată în sistemul informațional bancar BRD-GSG este renunțarea de către sucursale la administrarea conturilor clienților cu ajutorul sistemului de gestiune a bazelor de date Fox Pro, acesta fiind înlocuit cu sistemul UNIX și cu câteva derivate de sistem de tip Exchange.

Așa cum am menționat la început, unul dintre avantajele sistemului informațional este acela că permite introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerințelor clienților.

Pentru acest lucru grupul BRD-GSG a pus la dispoziția clienților săi persoane juridice un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, serviciul MULTIX, un serviciu ce permite derularea operațiunilor bancare cu un grad ridicat de operativitate și comoditate. Acest serviciu se adresează tuturor persoanelor juridice clienți BRD-GSG și în special clienților care au nevoie să efectueze un număr mare de operațiuni de plată și clienților cu mai multe conturi deschise la unități diferite.

MULTIX este un instrument de gestiune a conturilor bancare, care permite în orice moment consultarea soldului contului, efectuarea unei game diverse de operațiuni fără a mai fi nevoie să vă deplasați la sediile unităților BRD. Este o soluție completă de administrare a conturilor compusă dintr-o legătură telefonică cu banca, o aplicație informatică și un pachet de servicii de asistență tehnică.

Cu ajutorul acestui serviciu clienții BRD-GSG pot realiza următoarele operatiuni:

Administrarea cotidiană a conturilor;

Legătura permanentă cu banca 24 ore / 24, 7 zile / 7;

Obținerea de informații legate de conturile deschise la BRD-GSG;

Efectuarea de plăți în lei și în valută de la propriul sediu în condiții de maximă securitate și confidențialitate.

Obținerea de date cu privire la conturi

Clienții dispun de ansamblul de informații necesare derulării activității contabile și bancare consultând de la propriul sediu situația soldurilor, tranzacțiilor, extraselor pentru toate conturile deschise la BRD- GSG.

Obținerea de date cu privire la evoluțiile pieței valutare

Operațiunile de schimb valutar pot fi optimizate utilizându-se informațiile referitoare la cursurile de schimb practicate de BNR și BRD – GSG ce pot fi recepționate prin serviciul de Electronic Banking.

Transmitere de ordine de plată în lei

Se pot efectua direct operațiunile de plată apărute în relațiile de afaceri realizând transferuri în sistem inter și intrabancar fără a fi necesară deplasarea la sediul băncii, beneficiind totodată și de o reducere a comisioanelor aferente acestor operațiuni.

Transmitere de ordine de plată în valută

Utilizarea serviciul Multix facilitează derularea relațiilor comerciale internaționale efectuând transferuri în valută către partenerii externi în condiții de maximă securitate de la propriul post de muncă al clientului.

Plata directă a salariilor colaboratorilor prin Multix

Prin intermediul unui singur ordin de plată transmis prin Multix conturile de card ale colaboratorilor vor fi alimentate cu sumele aferente drepturilor salariale. În termen de 5 zile lucrătoare de la efectuarea operațiunii clienții au obligația de a depune la bancă documentele justificative ce însoțesc plata, în varianta originală.

Avantaje:

Cu Multix există posibilitatea de a comunica cu banca 24ore/24, 7zile/7, beneficiind de avantajele unui transfer permanent de date, derulat în ambele sensuri. Multix oferă acces permanent la produsele și serviciile băncii fără a fi necesară deplasarea la una din unitățile băncii.

Un soft performant, instalat pe calculatorul clienților, care dă posibilitatea elaborării de instrucțiuni care parametrizează operațiunile bancare pe care aceștia doresc să le efectueze: obținere de informații referitoare la conturi, efectuarea de plăți în lei și în valută, plata directă a salariilor colaboratorilor în conturile de card.

Avantajul unei administrări electronice a operațiunilor curente și de un sistem de baze de date care pune la dispoziția clienților informații structurate.

Echipa de specialiști a băncii se află în permanență la dispoziția clienților pentru ai sprijini din punct de vedere tehnic în utilizarea serviciului Multix. Instalarea softului și instruirea personalului sunt realizate, în mod gratuit, de către personalul băncii.

Reducere cu 10% a comisioanelor pentru operațiunile de plăți în lei față de comisioanele aferente aceluiași tip de operațiuni realizate pe suport hârtie.

Cu serviciul Electronic Banking oferit de BRD-GSG se reduce numărul deplasărilor la sediul băncii cu efecte directe în diminuarea cheltuielilor de transport. Multix simplifică operațiunile administrative legate de evidența contabilă a oricărei firme permițând transferul datelor recepționate de la bancă în propriul sistem de gestiune.

Condiții sporite de securitate a operațiunilor prin utilizarea semnăturii electronice.

Noi funcționalități pentru serviciul Electronic Banking “Multix” – 19 iulie 2005

BRD- Groupe Société Generalé oferă clienților săi, persoane juridice patru noi funcționalități ale serviciului de cash management Multix. Astfel, abonații Multix pot beneficia de un nou modul pentru transmiterea de ordine de plată multiple (o debitare si mai multe creditări), de facilitatea DPEPrint (listare și gestiune de formulare de Dispoziție de Plată Externă), de modulul e-Vama (confirmarea electronică a plăților externe) precum și de aplicația FOREX (schimburi valutare).

Noile funcționalități aduc o serie de avantaje legate de confortul relației cu banca, o mai bună gestiune fondurilor proprii, precum și eliminarea deplasărilor la unitățile băncii sau la sediiile diverșilor furnizori.

Prin modulul de plăți multiple, clienții Multix, pot introduce într-un singur ordin de plată mai multe ordine de transfer simple, realizând atât plata salriilor angajaților indiferent de natura contului de salarii (contul curent sau cont de card) sau de banca la care acestea sunt domiciliate, cât și stingerea obligațiilor față de parteneri, intr-un mod simplu și la costuri reduse. De asemenea, noile funcționalități permit gestiunea (arhivarea, selecția, etc.) și tipărirea formularelor de Dispoziție de Plată Externă, exportul / importul datelor in / din format Multix, pentru ordine de plată simple și multiple.

Modulul FOREX oferă clienților posibiliatea de a prelua cursuri de schimb actualizate și de a efectua operațiuni de schimb RON – valută sau valută-valută, la cursul de schimb standard sau negociate, la vedere sau la termen. Nu in ultimul rand, clienții au de acum la dispoziție modulul “e-VAMA”, care permite efectuarea de plăți în favoarea birourilor vamale, reducând atât costurile legate de vămuire, cât și timpul aferent acestor operațiuni.

Structurat pe patru module, puse în bloc, la dispoziția clientului, serviciul Multix are următoarele funcții:

Modulul de bază (Cash Management)

Administrarea generală a programului:

selectarea parametrilor ;

selectarea opțiunilor disponibile ;

crearea și gestiunea limitelor de competență ;

acordarea drepturilor de acces la anumite module în funcție de alegerile clientului;

organizarea bazelor de date ;

Vizualizarea și tipărirea datelor primite de la bancă (baze de date disponibile: conturi, extrase de cont, solduri, tranzacții). Pentru limitarea volumului de date afișate sau tipărite se pot impune criterii de selecție cum ar fi: data, suma, număr cont, valuta contului, banca.

Planning – permite efectuarea unor estimări privitoare la situația ordinelor de plată.

Dotările informatice pe care trebuie să le aibă clientul pentru a putea apela la acest serviciu sunt:

calculator Pentium ;

sistem de operare Windows 95/98 cu 16 Mb RAM sau Windows NT cu 32 Mb RAM ;

hard disc cu 100 Mb spațiu liber ;

modem V42.bis – care să permită corecția automată a erorilor de transmisie ;

linie telefonică analogică liberă pentru access spre exterior ;

imprimantă ;

Operațiunile bancare pe care le efectuează clienții prin acest serviciu se derulează în condiții de maximă siguranță, securitatea sistemului fiind realizată pe două nivele:

La nivelul clientului :

restricționarea accesului la diverse funcții și meniuri din program prin definirea de utilizatori, grupuri de utilizatori, grupuri de conturi și acordarea de drepturi de acces acestora sau pe acestea;

la emiterea ordinului de plată este necesară minim o aprobare pentru executarea acestuia. Pentru ridicarea nivelului de securitate al operațiunii se poate opta pentru două aprobări pentru executarea ordinului de plată;

instalarea semnăturii electronice;

La nivelul legăturii clientului cu banca :

se folosește un sistem de inscriptare cu schimbarea cheilor publice (cheia se află în posesia unei persoane autorizate și este protejată cu una sau două parole de comunicație).

O altă noutate în cadrul sistemului informațional este introducerea serviciilor Vocalis și Infocard, destinate posesorilor de carduri emise de BRD.

Investițiile informatice constituie una din prioritățile principale ale BRD-GSG.

Informatizarea va permite băncii să-și dezvolte produsele, să-și mărească marjele din exploatare și să facă față presiunilor concurenței.

Dezvoltarea infrastructurii de comunicare și de prelucrare a datelor, începută în 1999, a continuat în 2000, prin continuarea unor ample proiecte informatice precum iBank, BanK Trade, prin dezvoltări în domeniul moneticii, îmbunătățirea ecranelor bancomatelor, plata facturilor și extinderea rețelei de bancomate). Investițiile informatice ale BRD-GSG, în 2000, ating 9,42 milioane USD. Banca a deschis, de asemenea, un site Internet: www.brd.ro.

II.2.1 Circuitul documentelor

Documentația contabilă bancară

BRD-GSG, în activitatea de execuție, pentru efectuarea operațiunilor proprii și ale clienților săi, operează cu o documentație contabilă specifică. Astfel, totalitatea documentelor pe baza cărora BRD efectuează înregistrări în evidența contabilă, formează documentația contabilă bancară.

Avându-se în vedere necesitatea înregistrării zilnice a unui volum important de operațiuni bancare și a exercitării, cu acest prilej a unui control bancar adecvat, documentele bancare sunt tipizate, uniformizate și standardizate. În cadrul activității de organizare, funcționare și perfecționare a sistemului informațional bancar, există în permanență o preocupare pentru simplificarea și raționalizarea documentelor bancare. Se au în vedere, cu prioritate, următoarele măsuri:

eliminarea paralelismelor;

lărgirea perioadelor de întocmire și raportare a informațiilor;

reducerea numărului de exemplare;

renunțarea la unele elemente inutile și menținerea pe documente a datelor și semnăturilor absolut necesare.

Toate aceste măsuri constituie un important factor de sporire a operativității și de creștere a randamentului activității în sectorul bancar.

Pentru ca documentele bancare sa fie acceptate de personalul băncii, ele trebuie sa fie, în primul rând, tipizate și să îndeplinească anumite condiții în ceea ce privește modul de întocmire a lor. Din acest punct de vedere, se urmărește ca documentele bancare să îndeplinească următoarele condiții:

să conțină elemente necesare identificării lor: denumire, număr și data întocmirii;

sa fie înscrise date despre titularii de conturi: denumirea lor, băncile la care au deschise conturi și numărul conturilor în care urmează să se opereze înregistrările;

să aibă înscrisă corect suma în cifre și în litere;

să fie menționat scopul plății;

să fie autorizate prin semnături și ștampilă de către titularii de conturi.

Organizarea circuitului documentelor bancare

Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informațional la nivelul întregului sistem bancar, al fiecărei bănci în parte, precum și al tuturor unităților subordonate lor.

În general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se înțelege mișcarea lor succesivă, din momentul întocmirii (documentele interne) sau prezentării la ghișeu de către titularii de conturi (documentele externe), în scopul efectuării și înregistrării operațiilor în conturile analitice și sintetice și până în momentul arhivării, în vederea păstrării lor, sau expedierea acestora clienților băncii.

Mișcarea succesivă a documentelor bancare se realizează în cadrul unui circuit bine precizat, ce presupune parcurgerea mai multor faze, astfel:

primirea documentelor la ghișeu sau întocmirea acestora de către personalul băncii și efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent, urmărindu-se îndeplinirea condițiilor de formă, cât și modul în care s-a respectat cadrul normativ și disciplina bancară privind conținutul operațiunilor solicitate.

contabilizarea documentelor, operațiune realizată fie prin transpunerea înregistrărilor în note contabile, fie prin înscrierea directă, pe documentele respective, a conturilor în acre urmează să se efectueze înregistrarea, corespunzător modului în care are loc prelucrarea automată a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;

înregistrarea succesivă a documentelor bancare în evidența contabilă analitică și sintetică;

confruntarea datelor din contabilitatea analitică cu cele din contabilitatea sintetică pentru a se urmări exactitatea operațiunilor efectuate. În acest scop se folosește ca instrument de evidențiere, balanța de verificare zilnică;

clasarea și păstrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi.

Schematic, circuitul documentelor pe faze, se prezintă astfel

Fig.2 Circuitul documentelor bancare

Documentele bancare se clasează și se păstrează separat în funcție de natura operațiilor pe care le reflectă.

Documentele de casă se păstrează la serviciul tezaur și casierie, în dosare, pe zile, clasate în următoarea ordine:

documente de încasări în numerar;

documente de plăți în numerar;

documente privind conturile în afara bilanțului referitoare la casa de circulație și fondul de rezervă de semne monetare al Băncii Naționale.

Spre deosebire de acestea, documentele de decontare se clasează pe zile, în ordinea simbolurilor conturilor sintetice debitoare și principalele instrumente de plată:

ordinul de plată;

cecul;

cambia;

biletul la ordin.

Acest mod de structurare a documentelor de decontare după instrumentele de decontare folosite stă la baza întocmirii situației statistice a plăților fără numerar.

Fiecare dosar al zilei este însoțit de un document de arhivare (“banda de arhivare”), semnat de către cei responsabili pentru controlul arhivării tuturor documentelor zilei respective. Banda de arhivare este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit.

Documentele privind operațiunile proprii ale BRD se clasifică anual, într-un dosar separat.

Documentele de casă pe timp de 1 an și documentele de decontare, pe timp de 1 lună, de la 15 ale lunii în curs la 15 ale lunii următoare, se păstrează în arhiva curentă a băncii. În funcție de durata de păstrare, stabilită prin nomenclatorul termenelor de păstrare a materialelor de arhivă, documentele bancare sunt depuse la arhiva generală.

Circuitul documentelor bancare trebuie astfel organizat, încât în activitatea bancară să se asigure o continuă ritmicitate. În vederea primirii, prelucrării și înregistrării cu operativitate a documentelor bancare, precum și a repartizării, pe cât posibil, uniform a eforturilor personalului băncii pe tot parcursul zilei operative, se întocmește “graficul de prezentare a titlurilor de conturi la ghișeu”. În grafic, sunt cuprinși, de regulă, titularii de conturi cu sediul în aceeași localitate cu banca. Se realizează astfel, o programare pe ore, în funcție de volumul operațiunilor bancare ale titlurilor de conturi, de distanța față de bancă și necesitatea asigurării unei activități permanente pe întreaga zi operativă, măsuri cu implicații directe asupra calității lucrărilor efectuate.

Realizarea unei activități bancare de calitate presupune ca circuitul documentelor să se desfășoare respectând o serie de principii (reguli), bine determinate, și anume:

încasările în numerar efectuate de către BRD, în baza foilor de vărsământ cu chitanță sau a ordinelor de încasare, în cazul operațiunilor proprii, presupun primirea mai întâi a sumelor de către casierii încasatori și numai după confirmarea acestor operațiuni are loc înregistrarea sumelor în conturile depunătorilor. Respectarea acestui principiu face posibilă evitarea riscului de a înregistra în conturi sume nedepuse, solicitându-se apoi anulări de operații;

plățile în numerar, efectuate pe baza cecurilor sau ordinelor de plată, se evidențiază mai întâi în conturile titularilor, în limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor și numai după aceea se eliberează numerarul de către casieria băncii. Acest principiu rezultă din faptul că, în aceste condiții, se creează posibilitatea înlăturării eventualelor cazuri în care efectuarea unor plăți să fie făcută fără existența capacității de plată;

virarea sumelor din unele conturi în altele se va evidenția, cu prioritate, în debitul contului plătitorului și numai după aceea în creditul contului beneficiarului. Astfel, toate plățile vor fi făcute în limita disponibilităților evidențiate în conturi sau a nivelului creditelor aprobate, respectându-se disciplina monetară și de credit;

toate documentele bancare, atât cele de încasări și plăți prin conturi, cât și cele referitoare la operațiile de numerar se înregistrează mai întâi în evidența analitică și numai după aceea în evidența sintetică. Se creează posibilitatea ca documentele ce nu pot fi operate în evidența analitică să nu fie operate nici în cea sintetică, evitându-se prin aceasta operațiunile de corectare prin anulare.

operațiunile privind activitatea de creditare (modificarea necesarului, acordări de noi credite, rambursarea creditelor) să fie efectuate cu operativitate, până cel mai târziu la începutul zilei operative. Se creează astfel posibilitatea ca grupele operative să efectueze eventualele deblocări de conturi în primele ore ale programului de ghișeu, aspect foarte important în condițiile activizării lichidităților;

confruntarea operațiunilor de casă de către grupele operative cu evidența din cadrul serviciului tezaur și casierie trebuie să se realizeze zilnic, cel târziu până la sfârșitul programului de lucru;

evidența contabilă analitică se punctează cu evidența sintetică în aceeași zi cu efectuarea operațiilor bancare, iar întocmirea balanței de verificare ca principal instrument de lucru în realizarea acestei confruntări între cele două forme de evidență, se întocmește zilnic, cel mai târziu în dimineața zilei următoare;

toate documentele circulă în interiorul unităților bancare numai prin personalul propriu. Se elimină astfel posibilitatea substituirii documentelor prezentate inițial la ghișeu și vizate de personalul băncii, cu altele care pot, în mod intenționat, să genereze operațiuni frauduloase.

Acest mod de organizare cu rigoare a circuitului documentelor este specific unităților bancare, contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijloacelor bănești, atât sub forma numerarului, cât și a monedei scripturale, și implicit la sporirea vitezei de rotație a capitalurilor. De asemenea, o bună organizare a circuitului documentelor facilitează prelucrarea automată a informațiilor bancare și, totodată, contribuie la o mai bună organizare a controlului bancar intern.

II.2.2 TransFondul

TransFondul Agent al B.N.R. de la 1 mai Banca Națională a României a emis Circulara nr. 9/2001 privind funcționarea Societății Naționale de Transfer de Fonduri și Decontări – TransFond – S.A. în calitate de agent al B.N.R. Potrivit circularei, activitățile de compensare a plăților și încasărilor interbancare, de transfer de fonduri între bănci (inclusiv cele în regim special de decontare și cele în faliment), între bănci și Banca Națională a României (numai pentru plățile și încasările administrative ale băncii centrale), între bănci și casele de compensații interbancare și/sau titularii conturilor de decontare autorizați de B.N.R., precum și de decontare a acestora, în numele și pe contul B.N.R., se vor efectua de către centrala și sucursalele TransFond.

Activitatea de transfer de fonduri între bănci (inclusiv cele în faliment sau cele în regim special de decontare) și trezoreria statului, între bănci și Banca Națională a României (privind operațiunile cu numerar, cele aferente piețelor monetară, valutară și pieței secundare a titlurilor de stat), între trezoreria statului și B.N.R., precum și de decontare a acestora se vor efectua de B.N.R. Decontarea finală și irevocabilă a activităților menționate se va efectua de Banca Națională a României.

Capitolul al III-lea: Conturile bancare

III.1 Proceduri pentru deschiderea conturilor bancare

Oricare ar fi instrumentele de decontare folosite de căre o instituție bancară, operațiunile de viramente se derulează exclusiv prin intermediul conturilor. Ca atare, se impun unele precizări în ceea ce privește problematica conturilor deschise la bănci, inclusiv la Banca Română de Dezvoltare-Groupe Société Générale.

Categoriile de conturi sau subconturi ce se pot deschide agenților economici și persoanelor fizice, precum și modul de funcționare al acestora, sunt prevăzute în normele metodologice privind efectuarea plăților pe baza instrumentelor de plată între agenții economici, normele de creditare – finanțare, normele privind executarea de casă a bugetului de stat, precum și alte norme ale băncilor.

Pentru efectuarea plăților și încasărilor, toți agenții economici, indiferent de natura capitalului (de stat, majoritar de stat, mixt sau privat), instituții sau alte organizații sunt obligați să-și deschidă conturi la bănci, unde își păstrează disponibilitățile.

În vederea deschiderii conturilor în lei la Banca Română de Dezvoltare-Groupe Société Générale, agenții economici vor prezenta băncii următoarele documente:

cererea de deschidere a contului ;

actul de constituire sau înființare, după caz ;

autorizația eliberată de primărie – pentru asociații familiale și persoane fizice independente care exercită acte de comerț ;

dovada legalității constituirii (înființării) eliberată de către organele ierarhic superioare; Primării, etc., pentru titularii de cont nesupuși înregistrării la Direcția Generală a Finanțelor Publice ;

actul de constituire autentificat de către un notar public, pentru societățile agricole organizate conform Legii nr.36/1991 ;

statutul asociației sau fundației constituite în baza Legii nr.21/1994;

autorizația de funcționare eliberată de Ministerul Comerțului și Industriilor, care trebuie să cuprindă mențiunea înregistrării la Camera de Comerț și Industrie valabilă maxim un an pentru Reprezentanțele comerciale ale firmelor străine; ;

actele constitutive ale societății mamă traduse în limba română și legalizată traducerea la notariat, certificatul de înmatriculare al societății mamă tradus și legalizat, scrisoare de bonitate financiar-bancară tradusă și legalizată, hotărârea societății mamă de deschidere a filialei sau sucursalei, tradusă și legalizată, necesare pentru filiale și sucursale deschise în România de personale juridice de naționalitate străină ;

contractul de societate și statutul ;

certificatul de înmatriculare eliberat de Oficiul Registrului Comerțului pentru agenții economici, organizații cooperatiste și persoane fizice care exercită în mod obișnuit acte de comerț ;

sentința judecătorească din circumscripția în care își are sediul societatea, privind încheierea de înscriere a societăților agricole în registrul rezervat anume acestor societăți ;

viza de înscriere a societății la Direcția Generală a Finanțelor Publice județene ;

actul care confirmă dreptul conducătorului (administratorului) sau reprezentantului societăților și a conducătorului compartimentului financiar-contabil (unde este cazul) de a dispune de cont. În cazul primăriilor se va prezenta confirmarea scrisă a organului ierarhic superior sau extras din procesul verbal al alegerii conducătorului sau primarului, când conducătorul este ales, actul de numire a șefului compartimentului financiar-contabil. Pentru societățile agricole organizate conform Legii nr. 36/1991, extrasul din procesul verbal privind alegerea conducătorului. La asociațiile și fundațiile constituite în baza Legii nr. 21/1994 hotărârea adunării generale de numire a administratorilor ;

fișele cu specimenele de semnătură și amprenta ștampilei unității ;

contractul pentru contul de disponibilități ;

III 2. Operatiuni curente si speciale

III.2.1Conturile de diponibilități bănești

Documentația pentru deschiderea conturilor de disponibilități

Pentru deschiderea conturilor de disponibilități bănești, în care se fac operațiuni de încasări și plăți, clienții prezintă la bancă o cerere după caz.

Persoanele juridice completează și depun în bancă odată cu cererea de deschidere a contului și o declarație.

Cererea va fi însoțită, după caz, de următoarele documente, în copii xeroxate:

– hotărârea de înființare a regiilor autonome și societăților comerciale și agricole cu capital integral de stat sau mixt, dată de guvern pentru unitățile de interes național și de organele locale ale administrației de stat pentru unitățile locale;

– hotărârea judecătorească de înființare a societăților;

– certificatul de înmatriculare în registrul comerțului sau registrul societăților agricole după caz;

– extras din hotărârea organului competent care a împuternicit persoanele autorizate să dispună de cont;

-fișă cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite să dispună de cont și amprenta ștampilei.

La persoanele fizice, semnătura de pe cerere constituie și specimenul de semnătură.

Deschiderea conturilor de disponibilități bănești se poate face și pentru subunități, la cererea unității în subordinea căreia se află subunitatea, însoțită de documentația menționată mai sus și de certificatul de înmatriculare în Registrul Comerțului din județul în care își are sediul subunitatea.

Persoanelor fizice, banca le deschide conturi de disponibilități bănești, dacă depunerea inițială în cont este de 10 RON.

Cererea de deschidere a conturilor de disponibilități se prezintă Băncii în 2 exemplare și se înregistrează în Registrul de intrări al băncii. Numărul dat se înscrie pe ambele exemplare ale cererii.

Aprobarea și deschiderea conturilor de disponibilități

Documentele depuse de clienți pentru deschiderea conturilor la Bancă se verifică de către compartimentul decontării – contabilitate, care urmărește ca:

– cererea să fie întocmită cu toate mențiunile și datele prevăzute de formular, inclusiv cu codul fiscal al clientului, cu excepția persoanelor fizice ( populația);

– la cererea de deschidere a contului, să fie anexate toate documentele prevăzute mai înainte, după caz, și acestea să fie complete.

Cererea de deschidere a conturilor care nu are anexate toate documentele menționate mai înainte, după caz, sau acestea sunt incomplet prezentate din punct de vedere al elementelor de fond, se restituie clientului la ghișeu pentru completare.

La solicitarea organelor de control, băncile sunt obligate să comunice existența conturilor deschise de contribuabili.

Operațiunile în contul de disponibilități

Operațiunile de încasare și plăți, în și din conturile clienților deschise la bancă, la cererea și la ordinul clienților, care răspund de legalitatea și realitatea operațiunilor.

Conturile în lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu sume provenind din cumpărări pe piața valutară sau din activități legale realizate pe teritoriul României.

Hotărârile judecătorești se decontează de Bancă pe baza avizului Oficiului Juridic al unității băncii.

În operațiunile de încasări și plăți, clienții Băncii pot utiliza ca forme și instrumente de decontare, prin virament:

A. Cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plății:

– cecul din carnet cu limită de sumă;

– acreditivul;

– dispoziția de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului;

– ordinul de plată;

– scrisoarea de garanție.

B. Fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plății

– dispoziția de plată;

– dispoziția de încasare.

Documentele emise de titularii de cont sau de terți asupra conturilor clienților deschise la bancă trebuie să fie întocmite pe imprimatele tipizate în vigoare la acea dată și completate clar și citeț la mașina de scris, de factura electronică și electromecanică sau, în lipsa acestora, cu cerneală sau pastă (neagră sau albastră) cu toate elementele prevăzute de formular. Referentul de la ghișeul băncii verifică ca documentele primite (toate exemplarele):

să fie completate cu toate datele și elementele necesare efectuării operațiunii în cont, prevăzute de formular;

să nu aibă corecturi și ștersături;

numărul de cont în care se face operațiunea de încasări sau plăți să fie corect indicat;

suma în cifre să corespundă cu aceea înscrisă în litere;

semnăturile și ștampila emitentului să corespundă cu specimenele de semnături existente în bancă.

Titularii de cont sunt singurii în măsură să hotărască pe propria răspundere, asupra plăților asumându-și și riscurile ce decurg din eventualele plăți neefectuate la termen (contravenții, penalități contractuale, majorări pentru plata cu întârziere a sumelor datorate, sistarea livrărilor de către furnizor, etc.).

Documentele prezentate la plată de către plătitor nu se admit să fie decontate parțial; pentru decontarea parțială, în limita disponibilităților extinse în cont, se întocmesc noi documente de plată la nivelul disponibilităților.

Plățile se efectuează cronologic și în următoarea ordine: obligațiile de plată prin titlu executoriu (impozite, taxe și alte vărsăminte) datorate bugetului, contribuții datorate fondului asigurărilor sociale, dobânzi, rate de credit și penalități.

Blocarea disponibilului din cont se efectuează de către Bancă fără acceptul titularului de cont, în cazul în care asupra contului sunt emise, potrivit legii, titluri executorii.

În conturile subunităților deschise la Bancă la cererea unității din care subunitățile fac parte se pot păstra disponibilități limitate la operațiunile de încasări și plăți dispuse în mod expres în cererea de deschidere a acestor conturi.

Pentru operațiunile în cont efectuate de către bancă prin telex, fax, telefon, etc., la cererea titularului de cont, acesta achită băncii spezele bancare respective.

În scopul evitării creșterii exagerate a volumului de operațiuni și documente, clienții pot face prin bancă operațiuni de încasări și plăți mărunte, cumulat.

Documentele primite spre decontare în cadrul programului de lucru la ghișeu se înregistrează în contul clientului în aceeași zi dacă sunt îndeplinite condițiile necesare în acest scop (corectitudinea întocmirii documentelor, existența disponibilului în cont, etc.).

Închiderea conturilor de disponibilități

Închiderea conturilor de disponibilități bănești deschise la bancă se efectuează după cum urmează:

a) la cererea scrisă a titularului de cont;

b) în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii și actelor legale prezentate de moștenitorii legali;

c) în caz de dizolvare sau faliment a societăților comerciale și agricole, la cererea scrisă a lichidatorilor numiți potrivit legii;

d) din inițiativa băncii:

dacă în decurs de 6 luni consecutive, contul clientului (exclusiv contul persoanelor fizice) nu prezintă rulaj creditor mediu lunar de minimum 5. mil. lei;

pentru încălcarea prevederilor din cererea de deschiderea a contului.

III.2.2Conturile de depozit

Deschiderea conturilor de depozite

Conturile de depozit se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate în baza contractului de depozit, cuprinzând condițiile depozitului, completat și semnat de depunător pe formular anexa 1, care se depune la ghișeul băncii în 2 exemplare.

Semnătura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de semnătură al acestuia, care se va confrunta cu semnăturile de pe dispozițiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit.

Contractul de depozit, după verificare, se semnează de către directorul unității și conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. În exercitarea acestei atribuții, directorul unității și conducătorul compartimentului decontări – contabilitate, pot da împuternicire expresă controlorului de grupă și administratorilor de cont.

Suma depozitului trebuie să fie cel puțin la valoarea minimă stabilită de bancă.

Depozitele pot fi la vedere și la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au termen fixat și a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare.

Dobânda se plătește lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot constitui numai depozite cu plata lunară a dobânzilor. Dobânda lunară neîncasată se ține într-un cont separat de disponibilități la dispoziția titularului, la care se acordă dobânda la vedere practicată de bancă.

Închiderea conturilor de depozit

Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit prin contractul de depozit.

În cazul în care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desființat și nici nu s-a depus în bancă un nou contract de depozit, se consideră un nou depozit pe același termen și în aceleași condiții ca ale celui inițial, a cărui sumă va fi egală cu:

a) depozitul inițial – pentru depozitul cu plata lunară a dobânzilor;

b) depozitul inițial plus dobânda aferentă – pentru depozitul cu plata dobânzii la expirare.

III.2.4Conturile de credite

Deschiderea conturilor de credite

Deschiderea contului de credite care este condiționată de existența, la aceeași bancă, a contului de disponibilități.

Pentru clienții cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilități, pentru activitatea curentă deschisă la alte bănci, deschiderea contului de credite este condiționată de avizul prealabil al Ministerului Finanțelor (Norme MF nr. 13780/5 aug 1994).

Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client, care stă la referentul de la ghișeul din compartimentul de decontări – contabilitate care are în administrare contul.

Operațiunile în cont

Creditele aprobate se pun la dispoziția împrumutatului, prin efectuarea de plăți din contul de credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite și acceptate de împrumutat.

Creditele aprobate se pot pune la dispoziție și direct în contul de disponibilități al împrumutatului, dacă această modalitate s-a convenit prin contractul de credite.

Derularea creditelor aprobate se poate face și prin cont curent deschis împrumutatului în cazurile și în condițiile stabilite prin contractul de credite.

Creditele acordate se rambursează, din inițiativa împrumutatului, la termenele și în cuantumul, stabilite prin „graficul de rambursare”, anexă la contractul de credite.

În lipsa disponibilităților în cont, creditele scadente se trec la restanță prin debitarea contului de credite restante și creditarea contului de credite curente.

La creditele acordate, banca încasează dobânzi, și comisioane la nivelul și în condițiile prevăzute în contractul de credite, iar pentru efectuarea operațiunilor în cont încasează comisioane.

Închiderea contului de credite

Contul de credite se închide la termenul prevăzut în contractul de credite pentru rambursarea integrală a creditului prin debitarea contului de disponibilități bănești.

În cazul lipsei de disponibilități, contul de credite curente se închide la scadență prin debitarea contului de credite restante, care se închide la rambursarea efectivă a creditelor restante.

Contul de credite curente poate fi închis și înainte de termenul final stabilit prin rambursarea creditului:

în cazul în care acest lucru s-a solicitat de către împrumutat și s-a convenit cu banca și dacă s-a asigurat rambursarea efectivă a creditelor utilizate până la această dată;

în cazul în care pentru nerespectarea contractului de credite, banca a hotărât sistarea creditării și retragerea creditelor utilizate;

în cazul în care s-a hotărât închiderea contului de disponibilități bănești.

În aceste situații, dacă la data când contul de credite trebuie închis nu sunt disponibilități în contul de disponibilități pentru rambursarea creditelor utilizate, acestea vor fi trecute la restanțe, contul respectiv urmând să fie închis după rambursarea integrală a creditelor acordate.

III.3. Operațiuni prin conturi aferente cecurilor, provizioanelor cardurilor bancare;

 Băncile comerciale efectuează următoarele operațiuni:

Operațiuni pasive – care constau în formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor și reescontul (refinanțarea);

Operațiuni active – operațiuni de creditare și de plasament care se derulează pe baza depozitelor bancare constituite;

Operațiuni comerciale și de comision – constituie un grup special de operațiuni ale băncilor comerciale care privesc tranzacțiile de vânzare-cumpărare de devize efectuate cu prilejul mijlocirii de plăți internaționale.

      1. Operațiuni pasive

Formarea capitalurilor proprii – băncile comerciale ca persoane juridice sunt societăți pe acțiuni care își constituie capitalul prin trei modalități :

      – pe baza capitalului social

      – pe baza fondului de rezervă

      – pe baza provizioanelor

      Principala caracteristică a băncilor comerciale este că în cadrul resurselor proprii, capitalurile proprii dețin cea mai redusa pondere, implicit este puțin semnificativă capitalizarea profitului bancar ca modalitate de reciclare și valorificare a capitalurilor bănești depuse.

      Băncile comerciale își constituie fondul de rezervă pentru acoperirea unor pierderi generate în principal de insolvabilitatea unor debitori. De regulă, rezervele proprii constituite sub forma fondului de rezervă, ating, la băncile comerciale o mărime egală cu capitalul social.

      Aceasta dimensiune a fondului de rezervă se justifică prin varietatea riscurilor bancare. Pentru menținerea unui plafon de lichidități corelat cu o stare prudențială, băncile recurg la constituirea de provizioane care pot fi reglementate și se constituie când sunt reglementate în baza unor acte normative care urmăresc multiplicarea capitalurilor proprii sau provozioane de risc – pe baza lor putând fi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate, necunoscându-se însă mărimea și momentul producerii acestor pierderi.

Atragerea depozitelor- Depozitele pot fi la vedere și la termen.

      Depozitele la vedere se caracterizează prin flexibilitate în sensul că depunătorii pot dispune oricând utilizarea lor sub forma plăților sau retragerilor din cont, suma lor este relativ constantă pentru ca plățile din anumite conturi se constituie ca depozite în alte conturi, putându-se vorbi în acest sens de un volum minim a depozitelor la vedere.

      Depozitele la termen sunt o convenție între deponent și banca referitor la sumă, durată și nivelul dobânzii bonificate.

      În România instrumentele cele mai utilizate de băncile comerciale pentru constituirea depozitelor la termen sunt certificatele de depozit.

      Pentru sume mai mari băncile comerciale folosesc ca instrumente de depunere la termen contul de depozit. Clauzele de retragere și nivelul dobânzii diferă în funcție de bancă.

      Depozitele în cont curent – parte integrantă a depunerilor bancare deschise atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice, prin intermediul contului curent se evidențiază o multitudine de încasări și plăți folosindu-se diferite instrumente de decontare (cecuri, ordine de plată, foi de vărsământ). Toate operațiunile de cont curent au loc numai la solicitarea clienților și necesită un efort deosebit din partea organului bancar ceea ce face ca băncile să bonifice în mod diferit soldurile de disponibilități din aceste conturi (se acorda dobânzi mai mici ca la depozitele pe termen).

      2. Operațiuni active

      Operațiunile active ale băncilor comerciale sunt de două categorii :

– creditarea agenților economici

– creditarea persoanelor fizice

Creditarea agenților economici-Băncile comerciale și-au diversificat modalitățile de creditare. Distingem ca produse bancare: credite pentru constituirea de active fixe acordate în general pe termen scurt, credite pentru exploatare acordate pentru active curente (creditarea creanțelor, creditele de trezorerie).

       Creditarea creanțelor – distingem operațiuni specifice :

– operațiuni cambiale

– împrumutul pe gaj de acțiuni și efecte publice

– operațiuni de report.

       Băncile comerciale achiziționează efecte publice cu obligația răscumpărării in termen scurt si cu același preț. Vânzările – cumpărările de titluri ale împrumuturilor de stat constituie un procedeu clasic de influențare a politicii monetare si de credit.

       Creditele de trezorerie – credite acordate pe termen scurt (sub un an) pentru necesitati curente legate de ciclul de exploatare și comercializare. Aceste credite cunosc doua forme :

– avansul in cont curent – apare  sub forma liniei de credit sau a plafonului de creditare

– creditul pe termen mediu mobilizabil- este o refinanțare la termen scurt pentru necesități de export sau stocuri sezoniere in agricultura.

Creditarea gospodăriilor familiale și persoanelor fizice se utilizează frecvent pentru obiective de interes general de ordin social (construcția de locuințe), susținerea prin credite a nevoilor curente.

      3. Operațiuni comerciale și de comision

Privesc tranzacții în devize pe piețele internaționale. Băncile comerciale realizează profituri prin diferența între cursul de vânzare și cumpărare a devizelor.

3.1. Operațiuni de comision – băncile comerciale acționează în numele și în contul clientului efectuând operațiuni de plăți, acreditive, incasso ,remiteri.

Remiteri sunt operațiuni de transfer la solicitarea clienților a unor documente ,titluri, sume către terți.

Acreditivul este operațiune de plata condiționata efectuată de băncile comerciale în baza documentelor de încasare și expediere a mărfurilor, transfer de sumă ca urmare a unei investiri de încredere pe care clientul a acorda băncilor comerciale.

Incasso presupune efectuarea serviciului de încasare de către o bancă a diferitelor creanțe aparținând clienților săi (cambii, facturi, hârtii de valoare).

Mandatul – operațiuni efectuate în numele băncii dar în contul clientului. Se referă la administrarea de hârtii de valoare și chiar de patrimonii (executori testamentari, gestionarea fondului de tutela sau a diferitelor fundații). Pentru operațiuni de mandat se percep comisioane pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de servicii i realizarea de profit bancar.

III.4. Incidente bancare în funcționarea conturilor bancare

Instituțiile bancare se confruntă în funcționarea conturilor cu incidente bancare, iar cel mai recent întâlnit îl reprezintă creditarea/debitarea greșită a conturilor datorată introducerii de la 1 iulie 2005 a leului nou.

Astfel, prin denominarea leului vechi are loc tăierea a 4 zerouri. Funcționarii bancari, din neatenție pot efectua operațiuni eronate prin evidențierea greșită a sumelor în conturi.

Un exemplu întâlnit în cadrul desfășurării stadiului de practică la Unitatea Anastasie Panu este următorul: la data de 15.11.2005, BRD, transferă în contul S.C RAJAC S.A, Iași, suma de 300 milioane, dar ordinal de plată emis de Liceul Industrial nr.1 Iași, era în valoare de 30 de milioane conform facturii emise. In momentul în care Liceul Industrial nr.1 Iași emite un ordin de plată pentru efectuarea plăților salariale află de la Societatea bancară BRD ca nu are disponibilități suficiente în cont. la consultarea extrasului de cont, contabila liceului observă greșeala și depune o plângere la bancă. Singurul responsabil pentru acest incident este funcționarul bancar cae\re a efectuat transferal. Deoarece acesta a fost la prima abatere, directorul agenției- Angela Unguru, l-a avertizat verbal.

Pentru evitarea acestor tipuri de incidente este necesar un grad sporit de atenție din partea funcționarilor bancari în cazul repetării acestora, aplicarea de măsuri corespunzătoare.

Capitolul al IV-lea Decontarea intra si interbancare. Operațiunile cu numerar

IV.1 Instrumente de decontare utilizate în activitățile de decontare

Plățile fără numerar se concretizează, din punct de vedere al tehnicii și evidenței bancare, în virări de sume dintr-un cont în altul, ca urmare a livrărilor de mărfuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanță. Plata fără numerar reprezintă orice plată efectuată prin dispoziție, cesiune, transmitere (virament) fără a utiliza moneda în forma sa concretă. În cadrul acestor transferuri de sume intervine pe de o parte plătitorul, iar pe de altă parte beneficiarul .Încasările și plățile fără numerar, în practica bancară operează sub denumirea de operațiuni de viramente sau decontări.

Datorită faptului că efectuarea viramentelor este posibilă numai prin intermediul conturilor deschise la bănci, deci sub forma monedei scripturale, organizarea operațiunilor de încasări și plăți prin intermediul banilor de cont este un atribut direct al aparatului bancar.

În mod direct, în organizarea operațiunilor de încasări și plăți fără numerar este implicată Banca Națională a României căreia îi revine sarcina de a elabora cadrul normativ și de a facilita operațiunile de viramente ale celorlalte bănci comerciale prin intermediul decontărilor interbancare. Prin aceste atribuții, Banca Națională se situează în ipostaza de centru unic de decontare la nivelul întregii țări.

BRD-GSG realizează controlul mijloacelor și instrumentelor de plată atât din punct de vedere al respectării prevederilor legale în vigoare, al standardelor de formă și conținut, cât și din punct de vedere al reprezentanților legali care au autorizat operațiunea. Totodată, toate plățile, indiferent de valuta în care sunt realizate sunt autorizate conform competențelor în vigoare și nu pot fi executate decât în limita disponibilului din conturile clientului.

Dintre instrumentele de plată fără numerar utilizate de BRD-GSG menționăm: ordinul de plată, cecul, cambia, biletul la ordin, acreditivul, incassoul, cardul.

IV.1.1Acreditive

Acreditivul documentar este acel angajament al băncii, care acționând la cererea și în baza instrucțiunilor unui client al său, în calitate de ordonator (furnizorului unei mărfi sau unei prestații), contra prezentării, într-un termen prestabilit, de documente conforme, care să ateste că marfa a fost expediată sau prestația efectuată.

Beneficiarii unui acreditiv documentar sunt reprezentați de clienți persoane juridice, care desfășoară activitate de import/export. Etapele derulării unui acreditiv documentar cuprind deschiderea AD (făcută în baza ordinului de deschidere a acreditivului, adresat de către importator băncii și care trebuie să cuprindă toate condițiile și toți termenii pe care trebuie să le îndeplinească exportatorul), notificarea/avizarea deschiderii AD (operațiune ce constă în avizarea exportatorului de banca acestuia despre deschiderea acreditivului, transmițându-i și un exemplar al documentului primit de la banca importatorului), confirmarea AD (operațiune prin care la cererea băncii importatorului, banca exportatorului adaugă propria sa confirmare acreditivului, adăugându-și astfel propriul angajament de plată), utilizarea AD (acțiuni întreprinse de beneficiarul acreditivului (exportator) pentru a încasa contra documentelor stipulate în acreditiv, contravaloarea mărfurilor expediate), principii de bază în etapa utilizării acreditivului, documentele acreditivului, controlul și verificarea documentelor (cea mai importantă etapă), plata documentelor, remiterea documentelor și rambursarea sumei, modificarea (amendarea) acreditivului.

Prin utilizarea acreditivului în relația cu partenerii externi, BRD oferă clienților următoarele beneficii:

Siguranța plății, prin angajamentul de plată ferm, asumat de bancă, independent de contractul comercial;

O vastă rețea de bănci corespondente, în peste 80 de tări;

Competența specialistilor BRD.

Acreditivul irevocabil asigură acoperirea riscurilor comerciale. Acreditivul irevocabil confirmat asigură, suplimentar, acorerirea riscului de insolvabilitate a băncii emitente, precum și a riscurilor de țară – politice și de transfer, în cazul în care banca confirmatoare se află în altă țară decât a băncii emitente. In funcție de prevederile contractuale, acreditivul poate fi: la vedere, la termen, prin acceptare sau prin negociere.

Pentru exportatori, acreditivul asigură plata contravalorii mărfurilor livrate și/ sau a servicii lor prestate, iar pentru importatori asigură prestarea serviciilor și primirea mărfurilor.

Acreditivul stand-by este o garanție bancară emisă sub forma unei scrisori de credit, pentru a garanta executarea unei obligații contractuale (ex: buna executare a contractului, plata contravalorii mărfii livrate, plata ratelor scadente la un credit, participarea la licitații, etc.). Banca emitentă se angajează să despăgubească bănește beneficiarul, în cazul în care ordonatorul nu își indeplinește obligațiile asumate prin contract. Pentru importatori, acreditivul stand-by asigură restitirea avansului de către exportator, în cazul neîndeplinirii obligațiilor sale contractuale. Exportatorului, acreditivul stand-by garantează plata contravalorii mărfurilor livrate / serviciilor prestate dacă importatorul nu plătește.

IV.1.2 Incasoo-documentar

Prin incasso se înțelege tratarea de către bancă, conform instrucțiunilor primite, a documentelor comerciale și/sau financiare , în scopul:

de a remite documentele comerciale contra acceptării și /sau contra plății, după caz;

de a obține acceptarea și/sau plata acestora;

de a remite documentele în alte condiții.

Prin documente comerciale se înțeleg facturi, documente de transport, de proprietate, iar prin cele financiare, cambia, biletul la ordin, cecul, chitanțele utilizate pentru a obține anumite sume.

Principalele riscuri generate de utilizarea acestei modalități de plată se referă la:

Riscul întârzierii plății: decurge din întârzieri pe circuitul documentelor, dând astfel posibilitatea importatorului de a prezenta, el însuși, cu întârziere pentru ridicarea documentelor contra plată. Acest risc generează la rândul său riscuri de curs valutar și de preț.

Riscul de neplată din partea importatorului: acesta poate apare în cazul în care importatorul, asumându-și riscurile neexecutării contractului, se consideră dezavantajat prin: calitatea necorespunzătoare a mărfii, conjunctura slabă a mărfii, efectuarea unor cheltuieli suplimentare de manipulare și depozitare a mărfii.

Riscul pierderii mărfii: poate apare atunci când marfa este expediată direct pe adresa unui cumpărător de rea credință, care și-o însușește și refuză plata sau în situația în care costurile de staționare a mărfii în depozite sau în mijlocul de transport depășesc valoarea acestora.

Etapele derulării unui incasso sunt: încheierea contractului comercial, livrarea mărfii, prezentarea de către exportator, băncii sale, a instrucțiunilor privind remiterea documentelor la incasso, în vederea remiterii acestora băncii importatorului, transmiterea de către banca remitentă a instrucțiunilor de plată și a documnetelor către banca importatorului, notificarea importatorului și eliberarea documentelor, efectuarea plății documentelor către banca exportatorului.

IV.1.3 Ordinul de plată

Pentru plățile prin virament poate fi utilizat ordinul de plată întocmit în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr. 8/1994 privind ordinul de plată, a Regulamentului BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterală a plăților interbancare fără numerar pe suport de hârtie, a Normelor cadru nr.15/1994 și Normelor tehnice nr. 16/1994, a Regulamentului valutar nr.3/1997 cu modificările și completările ulterioare, reglementările legale în vigoare privind operațiunile în devize, combaterea spălării banilor, legislația fiscală, documentele normative ale băncii precum și standardele internașionale adoptate de către organizația SWIFT Belgia.

Ordinul de plată este instrumentul de decontare prin care plătitorul (emitent/ordonator) dă ordin băncii sale să pună la dispoziția unui beneficiar o sumă de bani, la o anumită dată, în vederea stingerii unei obligații bănești provenind dintr-o relație directă existentă între emitent/ordonator și beneficiar, în condițiile în care unitatea bancară care recepționează ordinul de plată în vederea executării, dispune de fondurile bănești prevăzute în acesta, și nu prevede că plata trebuie făcută la cererea beneficiarului.

Beneficiarii unui ordin de plată sunt persoanele fizice sau juridice, rezidente/nerezidente, care dețin un cont curent în evidențele BRD-GSG.

Operațiunile pe care le implică derularea viramentelor în baza ordinului de plată poartă denumirea de transfer-credit, iar societățile bancare participante trebuie să efectueze în ordine următoarele operații:

recepția ordinului de plată ;

autentificarea ordinului ;

acceptarea sau refuzul ordinului de plată ;

executarea ordinului de plată ;

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenționale (magnetic, electronic, telegrafic), iar participanții la circuitul acestuia sunt: emitentul (bancar sau nebamcar ; persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu), plătitorul (client al societății bancare inițiatoare sau însăși societatea bancară inițiatoare ; este persoana care inițiază operațiunea, cel care plăteșteșă care stabilește condițiile plății și care constituie depozitul bancar în vederea plății ; el poate revoca plata dacă aceasta nu a fost efectuată), beneficiarul (client al societății bancare beneficiare sau însăși societatea bancară benefiaciară ; este persoana desemnată de plătitor prin ordinul de plată să primească o anumită sumă de bani,este cel în favoarea căruia se face plata și care trebuie să se conformeze condițiilor prevăzute în ordinul de plată), societatea bancară destinatară (societatea bancară acre recepționează și acceptă un ordin de paltă fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziția beneficiarului o anumită sumă de bani.) și societăți bancare intermediare (acele bănci prin intermediul cărora se realizează transferul efectiv de fonduri de la banca ordonatoare la banca beneficiarului, în scopul finalizării plății).

Băncile care intervin în derularea operațiunii au simplul rol de prestatoare de servicii. Singurele ăspunderi ale băncilor sunt legate de manipularea corectă a fondurilor bănești și a documentelor încredințate. De asemenea, băncile au obligația de a solicita ordonatorului/beneficiarului prezentarea documentelor cerute de legislația valutară în vigoare.

Derularea unui transfer – credit se desfășoară pe baza unor principii de procedură din care decurg obligații, respectiv drepturi, riguros stabilite pentru participanți.

Astfel, emitentul are obligații în legătură cu emiterea și plata ordinului de plată, iar plătitorul se obligă la plata spezelor bancare aferente procesării ordinului de plată.

Societatea bancară inițiatoare (prima societate bancară care emite ordinul de plată în cadrul unui transfer-credit) se obligă la returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferurlui-credit și plata dobânzilor de întârziere când este cazul. Societatea bancară receptoare (este societatea bancară, inclusiv cea destinatară, care recepționează un ordin de plată în vederea executării acestuia și care încasează suma în vederea plății acesteia către beneficiar) este obligată cu privire la recepția, autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plată recepționat, plata dobânzii de întârziere (atunci când este cazul), iar atunci când nu acceptă un ordin de plată trebuie să facă o comunicare cu privire la neexecutarea acestuia, nu mai târziu de ziua bancară următoare ultimei zile a perioadei de executare.

Societatea bancară destinatară, la rândul ei, are obligații în legătură cu: recepția, autentificarea, acceptarea sau refuzul, punerea fondurilor la dispoziția beneficiarului, plata dobânzii de întârziere. Aceasta este cea care recepționează și acceptă un ordin de plată fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziția beneficiarului o anumită sumă de bani.

Finalizarea transferului – credit se face atunci când societatea bancară destinatară acceptă ordinul de plată în favoarea beneficiarului.

Ordinul de plată se întocmește de către plătitor, în trei exemplare și se depune la unitatea bancară la care are deschis contul curent însoțit sau neînsoțit de borderou. În baza primului exemplar are loc debitarea contului plătitorului și rămâne la bancă la dosarul cu actele zilei. Exemplarul trei se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul doi împreună cu avizul OIS de creditare sunt remise prin sistemul de decontare interbancar băncii beneficiarului de sumă care servește la creditarea contului acestuia, după care i se remite ca anexă la extrasul de cont.

Odată cu recepția, referentul de ghișeu efectuează, în prezența clientului, operațiunile de autentificare și acceptare a ordinului de plată.

O primă operațiune efectuată de bancă în cadrul unui transfer-credit este recepția, procedură prin care o sicietate bancară recunoaște că a primit spre autentificare, acceptare și executare un ordin de plată.

Autentificarea – este procedura de recunoaștere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le autorizează să semneze autentic, prin confruntarea semnăturilor înscrise în ordinul de plată cu cele din fișele specimenelor de semnături.

Acceptarea – este procedura prin care unitatea bancară recunoaște valabilitatea ordinului de plată și se obligă să transfere fondurile bănești, după verificarea existenței disponibilului în contul plătitorului, la termenele și în condițiile impuse de emitent. Dacă plătitorul nu are disponibil în cont sau nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru autentificare – acceptare, ordinul de plată se restituie emitentului.

Executarea – este procedura prin care unitatea bancară inițiatoare debitează contul plătitorului și remite ordinul de plată (însoțit de avizul OIS de creditare pentru decontările în sistemul intrabancar, sau de dispoziția de plată centralizatoare pentru decontările în sistemul interbancar) în scopul transferării fondurilor bănești la beneficiar.

Emitentul ordinului de plată va conveni cu societatea bancară receptoare a acestuia :

proceduri de recepție

proceduri de recunoaștere de către societatea bancară receptoare a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le autorizează să semneze autentic, precum și alte proceduri de autentificare

proceduri de detectare a duplicatelor greșite, a erorilor sau a neconcordanțelor în OPH.

La recepție, pe exemplarul care rămâne la emitent se va înscrie data zilei recepției sub semnătura și ștampila unității bancare receptoare.

Referentul de ghișeu predă ordinele de plată (exemplarul nr.2), însoțite de bandă totalizatoare de control, grupei OIS pentru prelucrare în vederea transferării fondurilor bănești la banca destinatară. La grupa OIS, ordinele de plată se grupează pe sisteme de decontări (intrabancare și interbancare) și pe modalități de transmitere (letric, telex).

În cazul în care beneficiarul și emitentul ordinului de plată au conturi deschise la aceeași unitate bancară, virarea sumei în contul beneficiarului se face în acceași zi bancară, prin debitarea contului plătitorului în baza primului exemplar al ordinului de plată, care rămâne la bancă la dosarul cu actele zilei și creditarea contului beneficiarului pe baza exemplarului nr.2 al ordinului de plată, care se remite acestuia ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul nr.3 al ordinului de plată se restituie plătitorului.

Pentru a fi valabil ordinul de plată trebuie să conțină unele mențiuni obligatorii și să respecte standardele de conținut prevăzute de reglementările legale în vigoare, iar instrucțiunea de plată să fie autentică, completă, clară.

Executarea ordinelor de plată emise prin intermediul rețelelor de transmisie este condiționată de remiterea lor prealabilă sau de existența mandatelor de reglementare deținute de bancă, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind regimul juridic al semnăturii și înscrisurile în formă electronică și al reglementărilor BNR referitoare la avizarea tehnică a sistemului de plăți.

Ordinele de plată prezintă următoarele caracteristici :

Relația de plată – este inițiată de către plătitor (ordonator) ca urmare a existenței unei obligații, ce urmează a se stinge odată cu efectuarea plății.

Revocabilitatea – constă în faptul că ordonatorul își poate retrage sau modifica instrucțiunile de plată date băncii sale, cu condiția ca ordinul inițial să nu fi fost executat de către banca destinatară, rpin plata în favoarea beneficiarului.

Depozitul bancar – presupune obligația ordonatorului de a crea, odată cu emiterea ordinului de plată și sursa de fonduri necesară, fie prin blocarea sumei respective din contul tău bancar, fie prin depunerea ei în vederea executării plății, fie prin credit bancar acordat de banca ordonatorului în acest scop.

Ordinele de plată în valută sunt revocabile până în momentul executării plății. Prin executarea plății de către banca beneficiarului se înțelege, atât plata propriu-zisă, cât și creditarea contului beneficiarului.

In derularea operațiunilor pe baza ordinului de plată, personalul băncii BRD-GSG va urmări minimizarea riscurilor operaționale, inclusiv a celor de utilizare a aplicațiilor informatice, în principal prin :

în cazul ordinelor de plată primite din partea unor bănci necorespondente, efectuarea plății în favoarea beneficiarului numai după primirea extrasului de cont din partea băncii acoperitoare, verificarea concordanțelor între numele/denumirea beneficiarului și nr. de cont al acestuia;

refuzul procesării instrucțiunilor de plată nelegale, neautentice, neclare;

Circuitele ordinului de plată

Circuitul în cazul ordinelor de plată emise, efectuarea plăților în limita disponibilităților din conturile numărul 1 al ordinului de plată (OP 1) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite .

Operațiunile din circuitul nr.1a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor

3.a. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv sau la Centrala Băncii Naționale a României.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv sau la Centrala Băncii Naționale a României și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

4. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 2 al ordinului de plată (OP 2) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite; unitatea bancară inițiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare

Operațiunile din cadrul circuitului nr.2a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului respectiv.

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

3. Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare, situată în reședința de județ.

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul respectiv și completează pe verso -ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 3 (interjudețean) al ordinului de plată (OP 3) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație, societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din cadrul circuitului nr.3 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor și intervalelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului de destinație sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

3. Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare prezentatoare, (din județul de destinație).

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație sau la Centrala B. N. R.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de destinație sau la Centrala B. N. R. și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 4a (interjudețean) al ordinului de plată (OP 4a) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere

Operațiunile din cadrul circuitului nr.4a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului de inițiere sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor.

3.a. Unitatea bancară inițiatoare – prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere sau la Centrala B. N. R.

b. Unitatea bancară primitoare primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere sau la Centrala B. N. R. și completează pe verso -ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

4. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare.

5. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 4b (interjudețean) al ordinului de plată (OP 4b) unde: clientul plătitor și clientul beneficiar au conturi curente deschise la unități bancare situate în județe diferite și care aparțin unor societăți bancare diferite; societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere; unitatea bancară inițiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare.

Operațiunile din cadrul circuitului nr.4b al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor și intervalelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis cont curent

b. Unitatea bancară inițiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la …” cu numele județului de inițiere

2. Unitatea bancară inițiatoare debitează contul clientului plătitor.

3. Unitatea bancară inițiatoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară unității bancare prezentatoare

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere.

b. Unitatea bancară primitoare primește ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naționale a României din județul de inițiere și completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin rețeaua intrabancară, unității bancare destinatare.

6. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

IV.1.4. Cecul

În România reglementările privind comerțul făcut de societățile bancare și celelalte societăți de credit cu cecuri sunt Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Legea nr. 83/1994. În cadrul BRD-GSG, operațiunile cu cecuri se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare, normele BNR emise în aplicarea acestora, precum și a convențiilor/aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile corespondente.

Cecul, ca instrument de plată utilizat în efectuarea operațiunilor de decontare internă și internațională, pune în legătură în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Instrumentul este creat de o persoană fizică sau juridică numită trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziția de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar, menționată pe fața cecului.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin intermediul cecului fac toate operațiile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plătește.

Persoana aflată în poziția de tras într-un cec poate fi numai o societate bancară. Având în vedere că legislația națională reglementează diferit înțelesul termenului “societate bancară”, putând asimila acestuia și alte tipuri de persoane juridice, băncile vor putea efectua operațiuni cu cecuri emise sau plătibile în străinătate, chiar dacă persoana aflată în poziție de tras nu este o societate bancară în înțelesul legislației române, luând toate măsurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea apărea în legătură cu circulația și încasarea unor astfel de cecuri.

Se cunoaște faptul că trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii acestuia, care să facă posibilă efectuarea plății. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului. Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să aibă la societatea bancară trasă specimenul semnăturii sale. Simpla ștampilă a unui trăgător, persoană juridică, neînsoțită de semnătura reprezentantului autorizat al acesteia, anulează cecul. Semnătura trăgătorului trebuie să fie explicită , în câmpul destinat semnăturii trebuie înscris numele trăgătorului, adică numele și prenumele persoanei fizice, așa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice, așa cum se află aceasta înscrisă în Registrul Comerțului, precum și semnătura autografă a trăgătorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice care are calitatea de trăgător. BRD-GSG va accepta la plată numai cecuri în care numele trăgătorului este redactat clar. BRD nu va accepta în cadrul operațiunilor sale cecuri cărora le lipsește una sau mai multe din mențiunile obligatorii stabilite de lege. BRD nu va primi cecuri în alb necompletate. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile obligatorii. Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate în alb, să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății. BRD nu va putea primi un cec în legătură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv și apoi pus în circulație, chiar dacă cecul este prezentat de către un posesor de bună credință.

În cazul când trăgătorul emite un cec fără să dispună de fondurile necesare la tras, în momentul emiterii lui, atrage sancțiuni civile și penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi totuși operat de tras la prezentare, dacă în intervalul de timp dintre emitere și prezentare, trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec. In cazul cecului, trasul nu își asumă personal nici o obligație. Ca urmare a funcției sale principale de instrument de plată, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Orice mențiune redactată pe cec privind o anumită scadență fixă sau o anumită perioadă de timp admisă între data prezentării și data plății cecului este considerată nescrisă.

Între trăgător și tras poate interveni o înțelegere conform căreia trasul va plăti cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de înțelegere este exprimată prin formula: “plăți numai după aviz” redactată pe cec. Primirea avizului de către societatea bancară din partea trăgătorului nu reprezintă o condiție pentru efectuarea plății, ci un procedeu suplimentar de verificare a autenticității cecului și de limitare a situațiilor în care s-ar efectua plata unor cecuri care se află în mâna unor posesori de rea credință.

Un cec va putea fi onorat de către tras chiar și în cazul în care termenul său de prezentare a expirat și trăgătorul nu a revocat ordinul de plată privind cecul respectiv. Un cec poate fi revocat în interiorul termenului de prezentare la plată numai în cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv.

Cecurile sunt tipărite numai de către bănci și se pun la dispoziția clienților prin unitățile acestora. Pentru a fi valabil, cecul trebuie să îndeplinească condițiile de fond și de formă prevăzute în legislația în vigoare exprimate în formulele consacrate de redactare a textului care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. In toate redactările, cecul trebuie să cuprindă mențiunile obligatorii cerute de lege, care să îndeplinească cerințele unei informații suficiente, precum și cerințele reflectării garanției date de trăgător privind plata prin înscrisul respectiv.

Posibilitățile de circulație (transmitere) ale unui cec sunt:

simpla remitere ;

cesiunea de creanță ordinară ;

girarea ;

Simpla remitere – în cazul cecului la purtător, care în momentul emiterii nu indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea “la purtător”. Acest cec poate fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deținătorului cecului.

Cesiunea de creanță – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane (nominativ) și conține mențiunea “nu la ordin”, în acest caznumai persoana nominalizată poate să îl încaseze. Acest cec poate fi transmisibil numai prin cesiunea de drept comun. Cesiunea de creanță de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor constând în acordul de voință (contractual) prin care creditorul numit cedent transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanță unei alte persoane numită cesionar care va deveni astfel creditor în locul său și care va putea încasa de la debitor creanța încasată.

Girul – operațiunea prin care se transmit odată cu remiterea și toate drepturile ce rezultă din cec, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe instrument. Mențiunile privind circulația unui cec cu gir se fac de regulă pe spatele cecului, ceea ce face ca operația de girare să poarte denumirea de andosare. Este treansmisibil prin gir numai cecul stipulat plătibil unei anumite persoane cu sau fără clauza impusă de “la ordin”.

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise și plătibile în România sunt de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis, de 15 zile, dacă cecul este plătibil în altă localitate și de 30 zile, în cazul cecului circular se calculează începând cu ziua următoare emiterii cecului. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acțiune (regres) împotriva giranților anteriori, în cazul în care cecul nu ar fi plătit.

Cecul emis într-o țară străină și plătibil în românia trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei, în termen de 70 de zile. Termenele se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii. Din aceste considerente și având în vedere prevederile legislative specifice fiecărui stat în parte, unitățile BRD nu vor accepta, în vederea remiterii la încasare, cecuri în valută, postdatate.

Eliberarea cecului de către BRD-GSG

Unitățile băncii primesc carnete de cecuri de la centrala băncii, care asigură tipărirea acestora pe bază de machete și mostre de hârtie aprobate de BNR. Acestea sunt imprimate cu regim special, se păstrează în tezaurul unității băncii și sunt eliberate clienților contra cost, în baza unei solicitări scrise.

În acest sens clientul băncii completează formularul “comandă pentru cumpărare cec” prin care banca este avizată de către client asupra necesarului de carnete de cec și în baza căruia se pot cumpăra carnete cec de la bancă. Eliberarea carnetelor cec implică mai întâi plata contravalorii acestuia, care se poate face fie în numerar, fie prin virament.

La eliberarea carnetelor cec, pe fiecare blanchetă unitățile băncii vor urmări ca în spațiile corespunzătoare să fie înscrise :

-denumirea unității băncii și adresa acesteia

-numele sau denumirea trăgătorului și codul fiscal

Este interzisă eliberarea carnetelor de cec clienților aflați în interdicție bancară. In acest scop, la eliberarea carnetelor de cec unitățile băncii au obligația de a consulta baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți, în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr.1/2001.

Când plata contravalorii carnetelor de cec se efectuează prin virament, clientul întocmește un ordin de plată în patru exemplare. Pe baza primului exemplar se debitează contul clientului și rămâne la bancă la dosarul cu actele zilei; exemplarul doi este păstrat la casierie ca document de casă; exemplarul trei se restituie clientului ca anexă la extrasul de cont iar exemplarul patru se păstrează la compartimentul de contabilitate proprie.

Posesorul cecului poate prezenta cecul în vederea încasării fie direct la unitatea bancară trasă pentru încasare în numerar sau în cont, fie la unitatea bancară care deservește posesorul, caz în care posesorul poate încasa cecul numai în cont.

În cazul în care posesorul cecului optează pentru încasarea sumei în numerar (cazul cecului nebarat), acesta va prezenta cecul referentului de ghișeu, care după verificare îl va înregistra în jurnalul de casă și apoi va fi remis pe cale internă casieriei, pentru efectuarea plății.

În cazul în care posesorul solicită încasarea prin cont, va introduce filele de cec în bancă însoțite de un borderou de încasare întocmit în trei exemplare. Primul exemplar împreună cu cecul se rețin la banca trasă pentru evidența proprie, exemplarul numărul doi se remite la banca beneficiarului ca act de credit, iar exemplarul trei se restituie beneficiarului ca dovadă de prezentare spre încasare. Borderoul se întocmește distinct pentru fiecare plătitor din contul căruia urmează a se încasa cecurile prezentate.

Cecurile pot fi refuzate la plată, în cazuri bine precizate de către normele legale, caz în care se restituie beneficiarilor sau băncilor acestora, după caz.

Circuitul cecului

Utilizarea cecului, ca instrument de decontare a plăților interbancare fără numerar pe suport de hârtie compensate multilateral, dă naștere la următoarele circuite:

circuitul local – intervine atunci când clientul beneficiar și clientul plătitor au conturi curente deschise la unități bancare situate în reședința de județ și care aparțin unor societăți bancare diferite ;

circuitul intrajudețean – intervine atunci când cei doi clienți ai băncii au conturi curente deschise la unități bancare situate în același județ și care aparțin unor societăți bancare diferite ;

circuitul interjudețean – clienții băncii au conturi curente deschise la unități bancare diferite, situate în alte județe. În această situație pot interveni trei circuite distincte după cum:

societatea bancară inițiatoare dispune de o unitate bancară în județul de destinație ;

societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în județul de inițiere;

societatea bancară inițiatoare nu dispune de o unitate bancară în județul de destinație, iar societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în județul de inițiere ;

Operațiunile de cecuri efectuate de BRD prezintă unele riscuri și anume :

a)prezentarea spre încasare a unor cecuri false, furate, pierdute, a unor cecuri care poartă andosamente false, a unor cecuri contrafăcute.

b)prezentarea spre încasare a unor cecuri care prezintă anumite vicii de formă, așa după cum sunt ele definite în instrucțiunile de lucru.

c)imposibilitatea evaluării solvabilității trăgătorului.

d)riscul legislativ, în sensul că, regimul juridic aplicabil cecurilor este cel din țara unde are sediul banca însărcinată cu plata acestuia; există astfel riscul ca, după încasarea cecurilor de la banca plătitoare, aceasta să poată anula plata cecului, chiar și după ce acesta a fost plătit beneficiarului.

e)riscul ca pe circuitul poștal cecurile să se piardă, iar BRD să fie ținută responsabilă pentru eventualele pagube rezultate din pierderea cecurilor.

Costurile operațiunilor cu cecuri sunt reprezentate de speze și comisioane (de acceptare la plată, de remitere la încasare, de restituire cec neplătit, de investigații, de emitere cecuri asupra SG) care se plătesc conform Listei de tarife și comisioane standard a BRD-GSG.

IV.1.5. Cambia

Cambia este un titlu de credit negociabil și instrument de plată care constată obligația asumată de către un debitor de a plăti la vedere sau la o scadență fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. În procesul creării sale, cambia pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul creat de trăgător în calitate de creditor, dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă. Denumirea de cambie este menționată pe fața înscrisului.

Regulile ce se aplică cambiei sunt valabile și biletului la ordin, singura excepție fiind acceptarea. Conform legislației în vigoare, biletul la ordin nu se prezintă la acceptare, emitentul fiind, chiar din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia. Biletul la ordin trebuie prezentat emitentului la avizare.

Acceptarea și plata cambiei

În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.

Acceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadență, suma arătată în cambie, posesorului legitim al titlului. Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, dacă el acceptă, el devine debitorul (obligatul) principal.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

facultativă – putând fi făcută oricând până la scadență, sau

obligatorie – atunci când trăgătorul indică, expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un termen pentru prezentare sau atunci când, cambia este plătită la un anumit timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenței și poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât și de un simplu deținător al ei, la domiciliul trasului. Acceptarea este înscrisă într-o rubrică specială pe cambie și este semnată de tras.

In cazul în care, pe cambie sunt menționate mai multe termene pentru acceptare, posesorul cambiei este obligat să le respecte pe toate, în caz contrar el nu va mai putea exercita acțiunea de regres, deoarece această acțiune este legată de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori.

Acceptarea cambiei se scrie pe titlu prin cuvântul “acceptat” sau orice altă expresie echivalentă și este semnată de tras. Chiar și simpla semnătură a trasului pe fața titlului poate fi considerată acceptare.

Plata cambiei

Cambia trebuie prezentată spre plată la locul și adresa indicată în cambie, iar în lipsa unei asemenea precizări, la domiciliul trasului sau al persoanei desemnată în cambie să plătească pentru el. Cambia cu scadență la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să fie prezentată la plată în ziua scadenței sau în cele două zile lucrătoare următoare. Trasul care plătește cambia poate cere să îi fie înapoiată cu mențiunea de achitare scrisă de către posesor sau în caz de plată parțială el poate cere să i se facă această mențiune pe cambie și să i se elibereze o chitanță.

Plata poate fi efectuată și înainte de scadență, dar trasul care plătește o face pe riscul său. În general, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plății cu excepția cazurilor în care trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă. De asemenea, trăgătorul poate să stipuleze pe cambie un curs valutar în funcție de care va fi calculată suma de plată.

Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:

prin gir;

prin cesiune de creanță ordinară – dacă trăgătorul a înscris în cambie mențiunea “nu la ordin”, titlul se transmite prin cesiune de creanță ordinară. Cesiunea de creanță este un act prin care creditorul numit cedent transferă în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanță unei alte persoane numită cesionar, care va deveni astfel creditor în locul său și care va putea încasa de la debitor creanța cedată. Pentru a fi opozabilă terților (în special creditori ai cedentului), cesiunea trebuie să fie notificată debitorului prin executor judecătoresc sau acceptată de acesta în formă autentică.

Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibilă prin gir. Dacă trăgătorul a scris în cambie cuvintele “nu la ordin”, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectul unei cesiuni de creanță ordinare.

Cambia este scadentă:

la vedere ;

la un anumit termen de la vedere ;

la un anumit timp de la data emiterii ;

la o dată fixă ;

Scadența este menționată cu precizie în interiorul cambiei. Plata cambiei se face în ziua scadenței sau la cel mult două zile de la aceasta în locul desemnat pe cambie.

În cazul prezentării cambiei pentru remitere la plată prin circuitul bancar, posesorul va introduce cambia la banca sa, însoțită de un borderou întocmit de aceasta în patru exemplare. Transmiterea borderourilor împreună cu cambiile se va face cu scrisoare de remitere. Unitățile teritoriale ale BRD-GSG vor evidenția intrarea și ieșirea cambiilor în/din bancă în registrul de evidență a cambiilor primite/remise la plată.

Mecanismul general de decontare a cambiilor constă în debitarea contului trasului de către banca ce îl deservește și apoi creditarea contului beneficiarului, utilizând conturile de operații inițiate și confirmate între unitățile băncii și respectiv conturile de viramente reciproce.

Debitarea contului trasului se face pe baza exemplarului nr.3 al borderoului care va fi predat plătitorului ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul nr.2 al borderoului se va remite prin circuit local, ori se va transmite prin sistemul de decontări intrabancare în vederea creditării contului beneficiarului, ajungând în final la beneficiarul cambiei ca anexă la extrasul de cont.

Cambiile plătite vor fi arhivate la banca trasului de grupa operativă la documentele zilei respective, ca document de debitare. Exemplarul nr.1 al borderoului care a fost reținut de banca beneficiarului se va arhiva într-un dosar separat denumit “Borderourile cambiilor remise la plată”.

Cambiile remise la plată prin circuit bancar nu se decontează parțial.

În cazul cambiilor plătibile la vedere sau la un anumit timp de la vedere, în care trăgătorul a introdus mențiunea “suma este purtătoare de dobândă” cu indicarea nivelului dobânzii și a datei la care curge, banca va deconta numai suma de plată înscrisă în rubrica special rezervată pe fața titlului, care trebuie să corespundă cu suprafața din borderou, urmând ca dobânda să se calculeze și deconteze între beneficiar și tras, prin cec sau ordin de plată.

În cazul prezentării cambiei la plată direct la banca trasului, posesorul va depune cambia însoțită de un borderou întocmit în patru exemplare care au acceași destinație cu cele prezentate în cazul remiterii cambiei la plată prin circuit bancar.

Deosebirea între cele două modalități constă în faptul că, în cazul prezentării cambiei la plată de posesor, direct la banca trasului, există posibilitatea ca în cazul insuficienței resurselor bănești disponibile pentru efectuarea plății, cambia să se deconteze parțial. În acest caz banca trasului va face mențiunea pe cambia “achitat parțial suma de…lei” și va certifica valabilitatea titlului numai pentru restul sumei.

În situația în care posesorul unei cambii dorește să intre în posesia banilor reprezentând contravaloarea cambiei înainte de scadență, acesta se va adresa, în vederea scontării, unității bancare ce îl deservește. Pentru aceasta, cambia trebuie însoțită de o cerere de scontare, care trebuie să cuprindă pe lângă datele sale de identificare și următoarele elemente:

denumirea trasului și banca acestuia ;

data emiterii cambiei ;

suma ;

data scadenței ;

mențiunea prin care beneficiarul se obligă să achite băncii taxa de scont ;

Cambiile care îndeplinesc condițiile pentru scontare vor fi evidențiate într-un registru special denumit “Registru de evidență a titlurilor prezentate la scont”.

Prezentarea cambiilor în vederea scontării la bancă se va face cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de scadență, pentru a da posibilitatea inspecției bancare să efectueze analiza bonității plătitorului (trasului).

Scontarea propriu-zisă a titlului (cambie sau bilet la ordin) implică din punct de vedere contabil, creditarea contului curent al beneficiarului și debitarea contului “Scont și operațiuni asimilate”.

IV.1.6. Biletul la ordin

Biletul la ordin este un instrument de plată (sau titlu de credit) prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Biletul la ordin pune în legătură în procesul creării sale două persoane: emitentul (subscriptorul) și beneficiarul. Emitentul, în calitate de debitor se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor. Spre deosebire de cambie, biletul la ordin nu conțineordinul de plată adresat altei persoane, ci numai asumarea propriei obligații de plată.

Biletul la ordin este o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. El se transmite prin girare. Obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli ca și cele rezultând dintr-o cambie. Totuși, acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleași obligații ca și cel care acceptă o cambia.

Regulile referitoare la plata, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile și la biletul la ordin.

Cambia are rol de instrument de plată și instrument de credit. In calitate de instrument de plată, cambia poate fi utilizată pentru stingerea unei obligații de plată în numerar, putând fi ușor transmisă prin gir.

In cadrul activității curente, pentru plățile efectuate cu cambii și bilete la ordin, personalul băncii va avea în vedere următoarele aspecte :

-documentele să îndeplinească condițiile de formă și de fond și să fie completate cu mențiunile obligatorii, potrivit reglementărilor legale în vigoare, fără alterări ale textului sau modificări

-identitatea posesorului să corespundă cu cea a ultimului giratar

-semnătura să corespundă cu specimenul de semnături înregistrat în bancă

-pentru suma de plată să existe disponibilități bănești în contul plătitorului

-în cazul în care titlul a fost girat să se verifice succesiunea regulată a girurilor

-respectarea circuitelor, termenelor și intervalelor de timp obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare pentru efectuarea operațiunilor cu cambii și bilete la ordin.

-remiterea la încasare a documentelor să fie evidențiată în conturi corespunzătoare și urmărită zilnic situația încasării acestora.

Avantajele unei plăți prin cambie sau bilet la ordin decurg din :

certitudinea creanței, oferită de acceptarea cambiei de către tras

inopozabilitatea excepțiilor pe care trasul le-ar fi putut opune posesorilor anteriori ai titlului

solidaritatea între giranții succesivi.

IV.2 Opertatiuni cu numerar

Organizarea operațiunilor cu numerar

Mijloacele bănești ale economiei sunt supuse în permanență unor mișcări determinate de complexitatea fenomenelor și proceselor economice care generează operații de încasări și plăți. Acestea au loc cu ajutorul numeralului și a banilor de cont. Deși circulația numeralului ocupă o poziție relativ redusă (mai puțin de 15%) în totalul circulației bănești din cadrul economiei noastre naționale, operațiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă o importanță deosebită, deoarece, prin respectarea strictă a disciplinei operațiilor bancare cu numerar se creează premisele asigurării echilibrului bănesc în țara noastră.

În realizarea unei circulații bănești judicioase, un rol important îl au unitățile bancare operative, respectiv compartimentele de tezaur și casierie din cadrul lor, prin intermediul cărora se efectuează încasările și plățile în numerar.

Compartimentul tezaur și casierie este astfel organizat încât să poată să răspundă cerințelor impuse de necesitatea asigurării circulației numeralului în mod rațional și eficient.

Având în vedere aceste necesități în structura organizatorică a compartimentului tezaur și casierie se întâlnesc:

case operative de: încasări în lei, plăți în lei, operațiuni de încasări și plăți cu mijloace de plată în valută, schimb de bilete deteriorate, vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor de depozit ;

case de încasări și plăți ;

case speciale ;

case cu program prelungit

grupe de verificare a numeralului ;

case de încasări în lei amplasate în afara sediului băncii ;

case de schimb valutar și alte operațiuni valutare, amplasate în afara sediului băncii ;

În vederea organizării de casierii proprii, Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale a fost obligată să solicite în scris, sucursalei Băncii Naționale la care are deschis contul curent, aprobarea de funcționare a casieriei. În urma controlului efectuat, privind respectarea cu strictețe a condițiilor privind modul de organizare și funcționare a compartimentului de tezaur și casierie, Banca Națională a emis autorizația de funcționare a compartimentului de tezaur și casierie și a stabilit plafonul casei de circulație.

Necesarul de numerar pentru băncile comerciale se asigură de către Banca Națională, pe baza graficelor de încasări și plăți depuse la sucursalele sale, de către acestea, cu cinci zile înainte de începerea lunii.

Excedentul de numerar peste plafonul stabilit caselor de circulație ale băncilor comerciale se depune la sucursalele Băncii Naționale unde acestea își au deschis contul curent, dacă acesta nu este necesar pentru efectuarea plăților în următoarele trei zile.

Există posibilitatea, cu aprobarea Băncii Naționale, a redistribuirii excedentului de numerar între societățile bancare, în cadrul aceluiași județ, cu obligativitatea ca operațiile respective să fie evidențiate în aceeași zi în conturile curente deschise la sucursala Băncii Naționale.

Așadar, prin casele speciale se pot efectua operațiuni cu metale prețioase care se referă la:

încasarea în numerar a taxelor pentru analiza obiectelor și bijuteriilor din metale prețioase ;

încasarea în numerar a taxelor pentru depozitarea metalelor prețioase provenind de la persoane fizice sau juridice ;

păstrarea metalelor prețioase ;

De asemeni, societățile bancare pot organiza case de circulație în valută așa cum este cazul Băncii Române pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale. Operațiunile de încasări și plăți în valute efective și alte mijloace de plată străine se fac folosind ca document “Chitanța valută” pentru încasări și “Ordin de plată valută” pentru plăți.

Prin casele de circulație valută se pot efectua :

încasări și plăți în conturile curente valutare ale persoanelor fizice și juridice;

operații de schimb între valutele cotate de Banca Națională a României, pentru persoanele fizice;

plăți în valută de taxe, contribuții și cotizații e.t.c

încasări și transferuri de cecuri de călătorie și bancare;

ordine de plată și mandate poștale externe;

Casa de schimb valutar poate cumpăra în mod liber, contra lei, oricare din valutele cotate de Banca Națională a României sub formă de numerar și cecuri de călătorie de la persoanele fizice rezidente și nerezidente. Aceeași casă de schimb valutar poate vinde valută sub formă de numerar numai persoanelor fizice rezidente în România care solicită schimbul valutar.

În vederea asigurării schimbului de bilete de bancă uzate, prezentate de către clienți, cu bilete bune, a preschimbării biletelor deteriorate prezentate de către populație și a schimbului de bilete de bancă cu monede metalice, unitățile băncii pot organiza case de schimb. Tot prin casele de schimb se efectuează și vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor de depozit, a acțiunilor și a altor hârtii de valoare, care se realizează în numerar sau prin virament.

Așadar situațiile prezentate mai sus exprimă organizarea operațiunilor bancare cu numerar în mod general, însă BRD-GSG folosește aceleași mijloace de organizare fapt constatat la fața locului .

Instrumente utilizate în derularea operațiunilor de încasări la Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale

Unitățile operative ale Băncii Române pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale, primesc în timpul programului operativ de lucru, prin intermediul caselor de încasări, depunerile în numerar ale agenților economici, bancnotele uzate retrase din circulație, alte încasări.

Operațiile de primire a numerarului prin casele de încasări se efectuează pe baza următoarelor documente:

foaie de vărsământ cu chitanță ;

ordinul de încasare ;

borderoul însoțitor ;

documente de casă emise de calculator ;

Pentru depunerea numerarului de către clienți la casele de încasări ale băncii, în timpul programului operativ sau prelungit de lucru, se folosește imprimatul foaie de vărsământ cu chitanță, compus din două file (chitanță și foaie de vărsământ). Cu ocazia primirilor la ghișeu, foile de vărsământ se verifică de către administratorul de cont din punct de vedere al formei și îndeosebi al conținutului, după care se înregistrează în jurnalul de casă. În urma efectuării acestei operații, cele două file ale foii de vărsământ, semnate și ștampilate de către referent se transmit la casierie în vederea încasării sumelor pe care le conțin. După încasarea sumelor de către casierul încasator, primul exemplar al foii de vărsământ, respectiv chitanța, se restituie depunătorului căruia îi servește ca dovadă a depunerii sumelor și act de casă în contabilitatea proprie, iar al doilea exemplar, respectiv foaia de vărsământ propriu-zisă rămâne la casierie ca document de casă.

La sfârșitul zilei, sumele încasate se înregistrează în conturile agenților economici pe baza jurnalului de casă.

Pentru depunerile de numerar din operațiunile interne ale băncii (restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului rezultat din vânzarea certificatelor de depozit etc) se folosește ordinul de încasare. Acesta se întocmește de referentul contabil de la grupa de evidență contabilă și se înregistrează în jurnalul de casă. Etapa efectuării încasărilor în baza ordinului de încasare este, în general, asemănătoare foilor de vărsământ.

În toate cazurile în care depunerea numerarului de către unitățile economice se face în genți, sigilate, fie direct la ghișeele băncii, fie prin colectare cu aparatul de transport valori al băncii, se folosește ca document de depunere borderoul însoțitor.

Primirea numerarului prin genți sigilate se face numai de la clienții cu un volum mare de încasări, care au obligația să concentreze numerarul de la subunitățile lor. Pentru aceasta, banca încheie cu clientul respectiv o convenție scrisă prin care se stabilesc obligațiile reciproce ale părților.

La sfârșitul zilei operative, casierul de încasări totalizează sumele încasate pe grupe contabile utilizând în acest scop actele de casă, după care trece totalurile în situația încasărilor și le confruntă cu totalurile înscrise în jurnalele de casă, atât pentru exactitate cât și pentru primirea actelor de casă din ziua respectivă, iar referentul contabil semnează situația încasărilor în dreptul grupei respective, pentru confirmarea sumei.

La închiderea casei, casierul încasator va preda șefului serviciului casierie situația încasărilor împreună cu documentele de casă, precum și registrul de evidență a numerarului manipulate. Șeful serviciului casierie va verifica dacă numărul documentelor de încasări primate corespunde cu numărul documentelor trecute în situația de încasări. El va verifica dacă sumele trecute în situația încasărilor, pe grupe contabile, corespunde cu totalul numerarului (ca valoare) trecut în registrul formular al fiecărul casier încasator, după care va semna această situație.

În acest mod se desfășoară operațiunile de încasări la BRD-GSG.

Instrumente utilizate în derularea operațiunilor de plăți la Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Société Générale

Prin casele de plăți se efectuează plăți în numerar către clienții băncii în timpul programului de lucru stabilit. Operațiile de eliberare a numerarului se efectuează pe baza următoarelor documente:

cec simplu ;

ordin de plată ;

documente de casă emise de calculator ;

cererea pentru răscumpărarea certificatelor de depozit ;

cambia și biletul la ordin ;

Întrucât cu prilejul eliberării numerarului de către bancă, se efectuează plăți și are loc o creștere a numerarului în circulație, cu implicații asupra puterii de cumpărare a populației, se impune urmărirea necesității si a legalității sumelor solicitate și, ca atare, un control bancar aprofundat.

În caz contrar există pericolul apariției în circulație a unei cantități de bani cu caracter inflaționist care micșorează puterea de cumpărare a populației. Pentru evitarea acestor aspecte, în momentul prezentării lor la ghișeu, cecurile simple se verifică de către referentul contabil din cadrul grupei contabile, atât din punct de vedere al formei, urmărindu-se îndeosebi să nu apară corecturi, ștersături sau spații neanulate după indicarea sumei în cifre și litere, cât și din punct de vedere al conținutului operațiilor de plăți pentru care băncile eliberează numerar. Controlul din punct de vedere al conținutului este foarte important, urmărindu-se îndeosebi existența disponibilului necesar în contul clientului care solicită ridicarea numerarului din bancă, scopul plății și altele.

În condițiile lipsei disponibilităților din contul clientului solicitator al numerarului , pe care se bazează eliberarea de numerar, cecurile simple nu se onorează de către bancă și se restituie depunătorilor.

După ce sumele ce urmează a fie eliberate în numerar se operează în cont, cecurile simple se transmit de către referentul contabil casierului plătitor care, după verificarea lor din punct de vedere al formei, completată cu verificarea identității beneficiarului, eliberează acestuia numerarul solicitat.

Pentru efectuarea cheltuielilor proprii ale băncii, acordarea avansurilor în lei pentru răscumpărarea certificatelor de depozit, cumpărarea de valută se folosește ordinul de plată. Acesta se mai folosește și pentru înregistrarea în evidența contabilă a depunerii excedentului de numerar la sucursalele Băncii Naționale a României și la redistribuirea numerarului între unitățile teritoriale.

Ordinul de plată se întocmește de referentul contabil de la grupa de evidență contabilă a băncii, se înregistrează în jurnalul de casă și se trimite la casierie pe calea internă. Controlul și efectuarea plății se fac după aceleași reguli ca și la cecul simplu.

La sfârșitul zilei operative, casierul plătitor verifică dacă sumele plătite pe baza documentelor, împreună cu numerarul pe care îl are, corespund cu suma primită drept avans, după care întocmește situația plăților, pe grupe, se semnează de casierul plătitor și se confruntă cu totalul jurnalelor de casă.

Pentru a putea face față plăților, casierul plătitor are la dispoziția sa numerarul necesar constituit la începutul zilei, la nivelul prevederilor din graficul de încasări și plăți. Avansul primit inițial se înregistrează la intrări în registrul de evidență al numerarului, iar plățile efectuate în cursul zilei se înregistrează în același registru, la ieșiri.

Situația plăților, împreună cu documentele plătite se predau de către casierul plătitor șefului biroului de casierie care le verifică pentru exactitate, confruntând totalul cu evidența numerarului rezultată din registrul ținut de casier, după care documentele recpective se păstrează în dosarele de casă ale zilei respective.

Astfel se derulează operațiunile de plăți la BRD-GSG.

Operațiunile privind interrelația dintre Casa de Circulație și Fondul de Rezervă

Casa de circulație cuprinde, în sens larg, cantitatea de bani existentă în circulație, iar în sens restrâns, cantitatea de bani existentă în casieriile băncilor. Casa de circulație a Băncii Naționale, în sensul larg, este formată din:

numerarul din casieriile Băncii Naționale ;

numerarul din casieriile societăților bancare ;

numerarul din casieriile agenților economici ;

cota prognozată de numerar aflată la populație ;

Plafonul casei de circulație se calculează la nivelul mediei zilnice a plăților dintr-o lună apreciată ca reprezentativă. El se poate revizui periodic, în funcție de necesități, potrivit normelor cu privire la operațiile cu numerar.

În cazurile în care, la sfârșitul zilei operative, soldul casei de circulație depășește plafonul stabilit, excedentul de numerar va fi retras din circulație și trecut la fondul de rezervă. În acest scop se întocmește un ordin de plată pe baza căruia biletele de bancă și moneda metalică care reprezintă numerarul trecut în fondul de rezervă se evidențiază în creditul contului “Casa în lei” și concomitent, în conturile în afara bilanțului.

Alimentarea cu numerar a caselor de circulație din fondul de rezervă se face în limita plafoanelor aprobate lunar, cu defalcare pe chenzine comunicate de către Direcția tezaur și operații de casă. În situația epuizării plafoanelor aprobate, sucursalele vor formula cereri de scoateri suplimentare din fondul de rezervă, care se vor adresa, pentru analiză și aprobare, Direcției rezaur și operații de casă din centrala Băncii Naționale a României. Pentru trecerea numerarului din fondul de rezervă în casa de circulație, grupa de evidențe contabile a sucursalei întocmește un ordin de încasare pe baza căruia, numerarul respectiv se înregistrează în conturile din afara bilanțului și în debitul contului “Casa în lei”.

Banca Națională reglementează modul de organizare și de funcționare a casei de circulație la nivelul societăților bancare. Astfel, la nivelul fiecărui județ, sucursala Băncii Naționale stabilește pentru fiecare unitate bancară operativă un plafon al casei de circulație pe baza propunerilor făcute de acestea cât și pe baza constatărilor proprii, în urma verificării modului de organizare și funcționare a serviciului de casierie din banca respectivă.

Sumele care depășesc plafonul casei de circulație (excedent de numerar) pot fi reținute (fără a fi obligatoriu) în cazul când sunt necesare pentru efectuarea plăților în următoarele trei zile sau se depun la sucursala Băncii Naționale sau altor bănci comerciale, ori se redistribuie între unitățile aceleiași societăți bancare din cadrul județului sau din alte județe din țară.

Analiza activității desfășurată în sfera operațiilor cu numerar se realizează în țara noastră pe trei nivele :

la nivelul unităților operative ale băncilor comerciale (sucursale, agenții și puncte de lucru) ;

la nivelul județului – efectuată de către sucursalele Băncii Naționale a României ;

la nivelul întregii țări – efectuată de către centrala Băncii Naționale a României ;

În vederea desfășurării fluente a activității, în ceea ce privește asigurarea casieriei cu numerarul necesar efectuării plăților, unitățile operative ale băncilor comerciale au obligația întocmirii la începutul fiecărui trimestru a unei prognoze privind încasările și plățile în numerar.

Această prognoză se referă la încasările și plățile preconizate a fi efectuate în trimestrul respectiv desfășurate pe surse de încasări și categorii de plăți. Având în vedere faptul că, în etapa actuală, apar mari fluctuații de la o lună la alta în ceea ce privește încasările și plățile și că prognozele trimestriale nu mai concordă cu realitatea, la sfârșitul fiecărei luni, societățile bancare întocmesc pentru luna următoare o situație a încasărilor și plăților preliminare, ținându-se cont și de realizările efective ale lunii anterioare.

Nivelul efectiv al încasărilor și plăților în luna respectivă se înregistrează în “Graficul privind înregistrările zilnice” precum și în “Situația operațiunilor cu numerar” separate pentru încasări și separate pentru plăți, zilnic, cumulate de la începutul trimestrului.

Pe baza documentelor menționate mai sus se face o analiză la nivelul sucursalei prin compararea sumelor din prognoză și a celor din situația încasărilor și plăților preliminare cu cele din situația operațiilor cu numerar, diferențele constatate se analizează și se întreprind măsuri pentru înlăturarea acestora.

La organizarea casei de circulație se ține seama de posibilitățile pe care le au unitățile băncii pentru a păstra în securitate numerarul (existența tezaurelor corespunzătoare), caselor de fier refractare, de pază asigurată, etc.), precum și de volumul încasărilor și plăților în numerar.

Răspunderea pentru integritatea și păstrarea în siguranță a numerarului aflat în casa de circulație la unitățile băncii o au directorul și deținătorii de chei de tezaur.

Dreptul de a dispune de casa de circulație pentru alimentarea casei operative îl are directorul băncii sau înlocuitorul de drept al acestuia, în limita necesarului de plăți prin casa operativă. În situațiile când directorul și înlocuitorul de drept al acestuia lipsesc (în concediu, delegație, etc.), dreptul de a dispune de casa de circulație trece persoanei delegată de conducerea băncii să înlocuiască pe director. Directorul și șefii serviciilor de resort răspund pentru administrarea corectă și în condițiile cele mai bune a casei de circulație.

Toate sumele încasate și plătite în timpul de funcționare a casieriei se înregistrează în casa operativă a unității băncii în aceeași zi. Încasările din 31 decembrie, inclusiv acelea din gențile sigilate, aduse sau colectate după terminarea programului de ghișeu, se înregistrează în conturile respective cu data de 31 decembrie.

La sfârșitul zilei, soldul casei operative se predă la casa de circulație. În acest scop, șeful compartimentului de tezaur și casierie întocmește o notă în care menționează suma ce urmează a fi trecută în casa de circulație, în bancnote și monedă metalică (separat moneda metalică), pe care o remite grupei de evidență contabilă. În baza acestei note grupa de evidență contabilă întocmește un ”Ordin de plată” pentru înregistrarea în creditul contului “Casa operativă” a sumei care se predă din casa operativă. Ordinul de plată semnat de referentul grupei de evidență contabilă care l-a întocmit, împreună cu nota casieriei vor fi predate contabilului șef pentru verificare și semnare, care le va restitui apoi grupei de evidențe contabile.

Pe baza acestui ordin de plată, semnat și de către directorul unității și șeful compartimentului de teazaur și casierie, suma respectivă se înregistrează la intrări, în casa de circulație. După înregistrare, ordinul de plată se predă șefului compartimentului de tezaur și casierie.

IV.3 Moneda electronică

Sistemul de decontare actual din România este un sistem greoi, caracterizat prin număr redus de forme și instrumente de decontare. Datorită acestor caracteristici, din 1990, monetica – parte a relațiilor monetare privind instrumentele și tehnicile de plată – a căpătat un interes deosebit și în țara noastră.

În primul rând, specialiștii din țara noastră s-au orientat asupra posibilităților de fluidizare a decontărilor prin îmbunătățirea formelor și instrumentelor de decontare utilizate în prezent. În continuare, atenția acestora s-a orientat asupra formelor și instrumentelor de decontare evaluate (cecuri, eurocecuri, cartea de credit, giro-creditul băncii, etc.), precum și asupra legalizării, introducerii și generalizării în România – în paralel – a cambiei, biletului la ordin și a creditului comercial – care se presupun reciproc.

Mijloc de plată universal, simplu dar practic necunoscut în România până în 1999, cardul bancar a cunoscut un succes comercial remarcabil de la apariția sa pe piață.

Fundament al relației bancare, cardul reprezintă adesea începutul unei relații cu clientul și o axă majoră de dezvoltare a BRD pe piața clienților individuali.

Cardul Visa Electron – este un card de debit emis sub însemnele VISA INTERNATIONAL și este destinat persoanelor fizice. Este emis în lei, are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat numai în România, numai în mediul electronic. Poate fi utilizat pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la rețeaua națională de bancomate sau de la ghișeele unităților bancare în funcție de programul acestora. Poate fi utilizat pentru cumpărare de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți care au afișat marca VISA. Nu este card de plată a salariilor, ci este un card de debit, adică poate fi folosit doar dacă posesorul are disponibil în contul de card.

Cardul Maestro – este un card de debit emis sub însemnele organizației MASTERCARD și este destinat persoanelor fizice, pentru plata salariilor de către societățile comerciale. Este emis în lei, are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat atât în România, cât și în străinătate, numai în mediul electronic. Orice posesor al cardului Maestro poate beneficia de un credit de până la 70 % din venitul net lunar. Poate fi utilizat pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la rețeaua de bancomate sau de la ghișeele BRD în funcție de programul acestora și ale celorlalte bănci (în schimbul unui comision) dotate cu terminale electronice de plată (POS). Poate fi folosit pentru cumpărare de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți care au afișate marca MAESTRO și/sau ec/CIRRUS.

Convenția pentru plata salariilor pe carduri Maestro – reglementează condițiile de emitere a cardurilor Maestro pentru plata salariilor și a altor carduri bănești cuvenite salariaților angajați ai unei persoane juridice și procedura de alimentare pentru carduri a salariaților.

Emiterea cardurilor Maestro:

Pentru emiterea acestor carduri folosite în special pentru plata salariilor, persoana juridică semnatară a convenției trebuie să procedeze la:

semnarea conveției cu unitatea băncii;

prezentarea la bancă a cererilor de emitere completate și semnate de salariați;

prezentarea unei liste nominale a salariaților, pe suport de hârtie (în plic închis) și pe suport magnetic (dischetă), care va cuprinde următoarele date: numărul de marcă al salariatului, numele și prenumele salariatului, salariul net lunar, limita de credit propusă (dacă este cazul).

Unitatea băncii semnează convenția, verifică modul de completare al cererilor de emitere și le transmite prin poștă împreună cu lista nominală a salariaților la Direcția Carduri Bancare. La primirea convenției, Direcția Carduri Bancare procedează la:

avizarea convenției;

procesarea cererilor de emitere ale salariaților;

determinarea valorii creditului pe descoperire de cont. Banca acordă fiecărui salariat posesor de card Maestro un credit pe descoperire în contul de card de până la 70% din salariul net lunar, pe baza propunerii efectuate de firma semnatară a convenției. Rambursările creditului se fac automat de bancă după virarea în contul de card al posesorului salariat;

personalizarea cardurilor;

distribuirea PIN-urilor aferente cardurilor la unitatea băncii, înainte cu 5 zile de la data intrării în vigoare a convenției;

distribuirea cardurilor la unitatea băncii înainte cu 2 zile de la data intrării în vigoare a convenției.

Codurile PIN sunt predate de bancă, în plicuri, pe bază de semnătură către reprezentanții autorizați ai firmei semnatare a convenției, care apoi le distribuie salariaților. Virarea salariilor de către firma semnatară a convenției în conturile de carduri ale posesorilor salariați se realizează după cum urmează:

întocmirea unui ordin de plată în favoarea băncii cu valoarea cumulată a salariilor cuvenite posesorilor salariați; ordinul de plată va fi în favoarea băncii (Centrala-Direcția Carduri Bancare) și va menționa la obiectul plății: “Alimentare carduri salarii”;

prezentarea la bancă a unui borderou de plată a salariilor, cu o zi înainte sau în ziua stabilită pentru plata salariilor pe carduri;

prezentarea documentelor care atestă plata obligațiilor fiscale aferente salariilor.

Cardul VISA CLASSIC în lei – este un card de credit emis sub însemnele organizației VISA INTERNATIONAL și este destinat persoanelor fizice rezidente, cu un venit stabil, în urma unei analize de bonitate, a cărui caracteristică esențială este de a fi unic pe piața românească, neexistând în momentul de față nici un alt produs concurent. Are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat numai în România. De acest card poate beneficia orice persoană fizică, cu un venit stabil, în urma unei analize de bonitate. Limita maximă a creditului oferit este echivalentul în lei a 1000 USD, rambursarea creditului făcându-se lunar (20% din sold). Poate fi utilizat pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la rețeaua de bancomate sau de la ghișeele unităților bancare în funcție de programul acestora, precum și în mediu neelectronic (imprintere). Poate fi folosit pentru cumpărare de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți care au afișată marca VISA. Creditul este acordat după ce se analizează solvabilitatea clientului, pe baza informațiilor furnizate de client unității bancare; rata dobânzii propuse clienților pentru credit fiind în funcție de condițiile pieței.

Cardul VISA CLASSIC în USD – este un card de debit emis sub însemnele organizației VISA INTERNATIONAL și este destinat persoanelor fizice cu venituri peste medie, îmbunătățind confortul acestora și eliminând riscurile pe care le presupune numerarul.. Are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat în țară și în străinătate. Utilizarea sa pe teritoriul României implică o decontare a tranzacțiilor în lei. Poate fi utilizat pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la rețeaua națională și internațională de bancomate sau de la ghișeele unităților bancare în funcție de programul acestora, dar și în mediul neelectronic. Poate fi folosit pentru cumpărare de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți dotați cu terminale electronice de plată sau imprintere și care au afișată marca VISA.

Cardul VISA BUSINESS în lei – este un card de debit emis sub însemnele organizației VISA INTERNATIONAL și este destinat persoanelor juridice române, care permit salariaților lor să efectueze cheltuieli în interes de serviciu. Societatea comercială fixează, pentru fiecare salariat, un plafon de utilizare a cardului ce include retragerile și cumpărările de bunuri și servicii efectuate în interes de serviciu. Are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat numai în țară. Poate fi utilizat pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la rețeaua națională de bancomate sau de la ghișeele unităților bancare în funcție de programul acestora, dar poate fi folosit și în mediul neelectronc. Poate fi folosit pentru cumpărare de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți care au afișată marca VISA.

Cardul VISA BUSINESS în USD – este un card de debit emis sub însemnele organizației VISA INTERNATIONAL și este destinat persoanelor juridice române, pentru a le ajuta să gestioneze mai bine cheltuielile salariaților efectuate în interes de serviciu înafara teritoriului României. Are o valabilitate de doi ani și poate fi utilizat numai în străinătate. Poate fi utilizat pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, de la rețeaua internațională de bancomate sau de la ghișeele unităților bancare în funcție de programul acestora. Poate fi folosit pentru cumpărare de bunuri și servicii de la comercianții acceptanți care au afișată marca VISA. Alimentarea cardurilor se poate face fie din contul curent (disponibilități) al posesorului prin virarea sumei dorite în contul de card, fie prin depunerea de către posesor de numerar la unitatea băncii. Pe viitor se prefigurează alte noi servicii privind cardurile, iar unul ditre ele, cel mai important ar fi asigurarea pe card, și măsuri de despăgubire în caz de furt sau alte prejudicii

Această gamă de produse a fost concepută pentru a răspunde exigențelor clienților, în ceea ce privește:

modernitate: posibilitatea de a retrage bani și de e efectua plăți altfel decât în numerar, în rețeaua națională și internațională VISA și Maestro; la începutul fiecărei luni se va primi extrasul de cont cu detalii despre tranzacțiile efectuate în cursul lunii precedente; posibilitatea de a face plăți direct de la bancomat pentru servicii de telefonie mobilă fără a plăti comisioane.

securitate: utilizarea codului PIN protejează utilizatorii contra numeroaselor eventualități de utilizatori frauduloase. Posibilittea pentru posesor de a declara pierderea sau furtul 24h/24h, îi pot păstra nealterată capacitatea financiară. În plus utilizarea mijloacelor electronice permite băncii un nivel de securitatea optim.

comoditate: societățile au acces la un sistem eficient de plată a salariilor. Transferul cheltuielilor periodice ale societăților comerciale către bancă, prin simple înregistrări contabile, permite o reducere semnificativă a cheltuielilor acestora. Posibilitatea utilizării atât a rețelei proprii de bancomate cât și cea a celorlalte bănci comerciale din țară sau din străinătate. Prin serviciul INFOCARD se pot afla informații privind cardurile BRD, iar prin serviciul VOCALIS se poate consulta situația contului.

flexibilitate: clientul alege singur posibilitatea de a beneficia de un credit sau un credit prin descoperire de cont. Cu cardurile Business, societățile comerciale pot modula plafoanele în funcție de nevoile specifice ale salariaților în interes de serviciu.

Servicii asociate cardurilor

Pentru a evita aglomerația la ghișee, BRD oferă o soluție inovatoare, rapidă și eficientă de plată a facturilor prin ATM. Prin rețeaua de 290 de ATM – uri ale BRD- Groupe Société Générale se pot plăti facturile și ridica bani lichizi introducând prin tastatura ATM – ului, datele transferului, în ordinea și în formatul indicat de ecranul aparatului.

ACCEPT CARD (acceptarea cardurilor bancare la plată)

Pentru operațiunile de încasări, BRD-Groupe Société Générale propune o soluție monetică foarte eficientă: un contract de instalare a unui Terminal Electronic de Plată (POS) la care se adaugă un pachet complet de servicii de asistență. Aceste terminale, a căror securitate este asigurată printr-un cod confidențial și printr-o autorizare electronică la fiecare tranzacție, acceptă cardurile emise sub sigla VISA și MASTERCARD.

Accept card este un serviciu complet de acceptare a cardurilor bancare la plată. Obiective:

O alternativă sigură, rapidă și comodă care să elimine inconvenientele legate de manipularea numerarului (numărare, transport etc.);

Creșterea volumului de vânzări și atragerea de noi clienți;

Simplificarea modului de lucru și creșterea rentabilității afacerii.

Intrând în programul ACCEPT CARD comercianților li se oferă posibilitatea de a accepta la plată cardurile VISA și MASTERCARD în lei sau în devize.

BRD-GSG pune la dispoziție cele mai performante echipamente: POS-uri de ultimă generație, inovatoare, silențioase și care nu ocupă mult spațiu. De asemenea, securitatea operațiunilor este îmbunătățită prin utilizarea tastaturii numerice pentru introducerea PIN-ului și autorizarea operațiunilor.

Programul ACCEPT CARD pune la dispoziție un serviciu complet, de cea mai bună calitate: se asigură instalarea și întreținerea echipamentului, acces permanent, 24 ore/24, 7zile/7, la centrul de autorizări vocale, ajutor permanent din partea unor echipe specializate, responsabile pentru buna funcționare a acestui serviciu, precum și un serviciu de asistență telefonică.

Decontarea operațiunilor cu carduri în lei se desfășoară fără inconvenientele pe care le presupune numerarul. În plus, sumele sunt transferate automat din contul de acceptare în contul curent.

Avantaje:

Prin programul “accept card”, BRD-GSG ajută comercianții să se numere printre primii care pot oferi clienților o modalitate comodă și sigură pentru plata bunurilor și serviciilor achiziționate : plata prin card. Puteți profita de cel mai performant sistem de acest tip de pe piață și toate facilitățile oferite de acesta: aparatură de ultimă generație, operațiuni realizate în timp record, asistență completă de specialitate, care vor contribui în timp la fidelizarea și stabilizarea unei clientele care se va obișnui cu confortul acestui mod de a face cumpărături.

Echipamentele inovatoare oferite de BRD – GSG asigură cel mai înalt grad de securizare și rapiditate a tranzacțiilor precum și creșterea ușurinței în comunicarea cu banca. Calitatea serverului băncii de autorizare permite oferirea unui răspuns foarte rapid cererilor de autorizare electronice oferind totodată o rată de disponibilitate superioară celor existente pe piață.

Prin intrarea în programul “Accept card” aveți acces la peste 2,7 milioane de clienți posesori de carduri care caută magazinele care le oferă posibilitatea de a plăti cu cardul și care vor să profite de libertatea de mișcare și siguranță oferită de cardul lor.

Instalarea unui POS oferit de BRD-GSG simplifică mult întregul proces de încasare a facturilor.

Servicii de plată a salariilor pe carduri

Pentru a facilita procesul de gestiune a salariilor angajaților. BRD-GSG oferă persoanelor juridice un mijloc de plată sigur și comod. Cu ajutorul Convenției “MAESTRO” încheiată cu banca, sunt transferate sumele ce reprezintă drepturile salariale ale angajaților, în conturile de card ce le aparțin.

Obiective:

Simplificarea procedurii de plată a salariilor;

Eliminarea riscurilor care pot apărea în timpul transportării fondurilor și a manipulării de numerar, destinat plății drepturilor salariale ale angajaților;

Creșterea gradului de operativitate în procesul de gestiune a salariilor;

Posibilitatea de a oferi angajaților un mijloc de plată sigur și comod care să le permită accesul la o serie de facilități date de deținerea unui card.

Prin virarea salariilor în conturile de card se simplifică foarte mult procedura de plată a salariilor, eliminându-se riscurile pe care le presupune numerarul. În același timp crește gradul de confidențialitate al salariilor angajaților.

Cu ajutorul convenției MAESTRO încheiată cu BRD-GSG întregul proces de gestiune a salariilor angajaților este simplificat. Transferul sumelor ce reprezintă drepturile salariale ale angajaților în conturile de card ce le aparțin realizându-se printr-o singură operațiune.

Avantaj:

Prin semnarea convenției de plată a salariilor pe carduri cu banca persoanele juridice pot beneficia de un produs sigur, prin care sunt evitate riscurile care pot apărea în timpul transportării fondurilor, din punct de vedere al siguranței banilor.

Emiterea cardurilor

Cererile de emitere de carduri se completează de către clienți pentru fiecare tip de card, atât pentru cardurile în lei, cât și pentru cardurile în valută.

Datele minime obligatorii care trebuie să fie completate pe cererile de emitere sunt următoarele:

pentru persoane fizice:

-parola sau numele mamei înainte de căsătorie;

-codul numeric personal atât al posesorului principal, cât și al

utilizatorului autorizat;

-seria și numărul buletinului (cărții) de identitate;

pentru persoane juridice:

-numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului;

-data înființării societății;

-datele prevăzute la pct. A) pentru posesorii desemnați.

În cazul în care o persoană fizică dorește mai multe tipuri de carduri, pe cererea de emitere, aceasta trebuie să menționeze dacă deține alte tipuri de carduri emise de BRD-GSG sau de alte bănci (Visa Classic, Maestro, Visa Electron). Un posesor nu poate deține două carduri de debit sau două carduri de credit emise de BRD-GSG.

În cazul în care un client persoană juridică, dorește emiterea unor carduri Visa Business în lei sau în valută pentu un număr mai mare de trei posesori desemnați, este necesară completarea unor noi cereri de emitere pentru fiecare grup de trei posesori desemnați și nu pentru fiecare posesor desemnat.

În cazul în care o persoană fizică dorește emiterea unor carduri pentru mai mulți utilizatori autorizați, este necesară completarea a două sau mai multe cereri, în funcție de numărul utilizatorilor autorizați. Dacă aceste cereri sunt transmise la Direcția Carduri Bancare în același timp, ele se vor capsa. Dacă sunt transmise la momente diferite, atunci pe cererile ulterioare, posesorul principal va menționa că posedă tipul respectiv de card.

În cazul convențiilor pentu plata salariilor, se poate întâmpla ca ambii soți să lucreze în aceeași întreprindere. În aceste situații, se recomandă acestor clienți să nu se desemneze reciproc drept utilizator autorizat.

În situația în care numele utilizatorului autorizat diferă de numele posesorului principal trebuie menționat pe cerere gradul de rudenie în care se află cele două persoane.

Diferențele dintre cărți de credit și cărți de debit

Cartea de credit (credit card) este o bucată dreptunghiulară de plastic care oferă deținătorului posibilitatea de a cumpăra, pe credit, diverse bunuri și servicii. Utilizarea acestor instrumente de plată a devenit în ultimii ani o practică cât mai râspândită. Cele mai multe cărți de credit sunt emise de bănci, dar există și câteva lansate de detailiști. Două puternice nume de marcă domină piața în domeniu: Visa și Mastercard. Acestea sunt organizații de marketing la care sunt afiliate băncile emitente ale respectivelor cărți de credit.

Credit cardul (cartea de credit)

Indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi permite să achiziționeze bunuri și servicii și/sau numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.

Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop. Particularitatea credit cardului este faptul că permite titularului să efectueze plăți chiar dacă nu are disponibilități în contul său. În contractul care s-a încheiat între client și bancă se specifică plafonul limită (linia de credit) în cadrul căreia banca îl va credita.

Credit cardul este astfel emis încât permite deținătorului :

-să ramburseze în totalitate creditul la sfarșitul perioadei stabilite – charge card ;

-să ramburseze creditul numai în parte, partea rămasă urmând a fi considerată o extensie a creditului acordat anterior.

Titularii pot efectua plăți la toate magazinele, 98ersonae98 ,etc., care acceptă acest instrument de plată. Credit cardurile pot fi folosite nu numai pentru plata mărfurilor, dar și a serviciilor de cele mai variate tipuri, cum sunt cele telefonice sau poștale.

Cartea de debit (debit card) este o bucată de plastic asemănătoare cu o carte de credit, cu excepția faptului că nu acordă deținătorului nici un fel de credit. La un punct de vânzare, cartea de debit este introdusă într-un dispozitiv electronic de citire; ca urmare, contul posesorului este debitat în mod autonat (și imediat) cu valoarea cumpărăturii efectuate.

Debit cardul (cartea de debit)

Permite ca deținătorului său să îi fie debitată, în mod direct, contravaloarea bunurilor, serviciilor achiziționate și/sau numerarului folosit (prin ATM ) pe seama fondurilor din contul său.

Debit cardul se emite în baza unui cont bancar al clientului –titular al cardului. Este folosit asemănător numerarului, în sensul că titularul poate efectua plăți în limita disponibilităților sale bănești din contul său, dacă a încheiat în prealabil o convenție cu banca, un credit în descoperit de cont.

Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulația nici unui document pe suport hartie. Debitarea creditului titularului se efectuează simultan cu creditarea contului magazinelor sau institutelor care acceptă ca instrument de plată debit carduri.

Procedurile folosite în efectuarea plăților sunt asemenea celor de la credit carduri. Spre deosebire de cec, în cazul debit cardului, mărfurile pot fi comandate prin telefon, iar valoarea tranzacțiilor nu este limitată. Tranzacția va fi concretizată numai dacă disponibilitățile bănești din contul clienților sunt suficiente.

Folosirea debit cardurilor în tranzacții prezintă avantaje pentru toți cei trei participanți implicați: client, bancă, comerciant.

Explicarea operării cu moneda electronică pentru clienții BRD

Exemplificarea cu documente utilizate și circuitul acestora

Cardul poate fi utilizat numai de posesorul pe numele căruia a fost emis. Posesorul trebuie să semneze cardul imediat după primire, la ghișeul unității băncii la care a depus contractul de emitere. Cardul poate fi utilizat de posesor începând cu data primirii cardului și până în ultima zi calendaristică a lunii înscrise pe card. Din motive de securitate, pentru prevenirea utilizării frauduloase a cardului, banca monitorizează operațiunile cu carduri efectuate de posesori sau poate stabili limite de utilizare pentru operațiunile cu carduri. Semnătura posesorului de pe chitanțe și/sau introducerea PIN-uluila la terminalele electronice de plată sau bancomate reprezintă acordul irevocabil al posesorului privind operațiunea efectuată. Introducerea eronată a PIN-ului de trei ori consecutive determină blocarea și/sau reținerea cardului. În cazul pierderii sau furtului cardului, banca va bloca utilizarea cardului posesorului imediat după anunțarea telefonică a dispariției cardului sau după primirea avizului privind pierderea sau furtul cardului, în cazul în care posesorul nu a notificat telefonic în prealabil banca. Drepturile și obligațiile care decurg din utilizarea cardului sau PIN-ului sunt precizate în contractee de emitere a cardului.

Se câștigă timp plătind facturile de telefonie mobilă (Connex, Orange) prin rețeaua de ATM-uri ale BRD. Pentru a simplifica operațiunile cotidiene se apelează noul serviciu de transferuri card-card sau card-cont curent. Pentru informații 24h/24, 7zile/7 asupra situației contului de card:

consultați soldul contului dvs. De card la unul dintre ATM-urile BRD

apelați serviciul VOCALIS: fără a fi nevoie să vă deplasați și fără abonament, acest serviciu se adresează tuturor posesorilor de carduri BRD. VOCALIS permite să consultați în deplină siguranță soldul contului dvs. Direct de pe un telefon cu taste;

dacă doriți informații suplimentare despre utilizarea cardurilor, puteți apela serviciul nostru de asistență telefonică INFOCARD, disponibil 6 zile/7, unde un operator răspunde la întrebări;

depozitele la termen în lei cu plata lunară a dobânzii sunt remunerate. Pentru a dispune imediat de aceste sume, ajunge să optați pentru serviciul de “plată automatizată a dobânzilor”. În concordanță cu termenul de scadență ales, dobânzile vor fi virate direct în contul dvs. De card.

În cazul în care cardul este pierdut sau acesta a fost furat este posibilitatea de a bloca contul de card fără a pierde banii. Faptul acesta este securizat de PIN (Număr Personal de Identificare) și permite utilizarea cardulului numai de posesor. Toate tranzacțiile efectuate cu cardul sunt autorizate electronic de bancă, pe baza soldului sporind astfel siguranța contului.

BRD pune la dispoziție în fiecare lună un extras de cont care conține toate operațiile efectuate în contul de card. Acesta reflectă toate operațiunile din luna precedentă din contul de card și vă permite verificarea acestora cu chitanțele . De aceea, ele trebuie păstrate pentru reconciliere. Dacă banii se păstrează în cont, se evită retrageri nejustificate de numerar, banca oferă o dobândă fără nici un efort.

În funcție de tipul de card, banca poate solicita constituirea unui depozit colateral, în conformitate cu contractul de emitere. La momentul semnării contractului de emitere, titularul de cont de card are obligația achitării comisionului de emitere prevăzut în “Ghidul principalelor comisioane în lei și în valută pentru personae fizice/juridice autorizate” disponibil în toate unitățile băncii.

Titularul de cont de card este răspunzător financiar față de bancă pentru toate obligațiile de plată rezultate în urma utilizării cardului sau a serviciilor atașate de oricare dintre posesori. Alimentarea contului de card se poate face numai în valuta contului prin depuneri în numerar la orice unitate a băncii sau prin viramente din alte conturi, deschise la bancă sau la alte bănci. Alimentările în valută se efectuează, cu condiția respectării prevederilor Regulamentului valutar al BNR. Banca va debita automat contul pentru operațiuni cu carduri cu sumele reprezentând:

valoarea operațiunilor 101ersonae101e cu cardul la acceptanți și/sau serviciile atașate produsului de card;

valoarea comisioanelor și dobânzilor datorate bancii, în conformitate cu “Ghidul principalelor comisioane în lei și valută pentru 101ersonae fizice”, disponibil în toate unitățile băncii, valabil la data operațiunii;

rambursări ale datoriei față de bancă, în cazul cardurilor de credit;

valoarea operațiunilor realizate în mod fraudulos de către posesor;

valoarea operațiunilor realizate în mod fraudulos în cazul pierderii sau furtului cardului și a utilizării frauduloase a PIN-ului, până la valoarea stabilită de reglementările legale în vigoare;

valoarea comisioanelor altor servicii opționale utilizate de posesor.

Aprobarea efectuării tranzacției cu cardul determină blocarea imediată de către bancă a sumei aferente. Debitarea în contul de card a valorii operațiunilor realizate se face la prezentarea la plată de către acceptanți a operațiunilor. Debitarea din contul de card a valorii tranzacțiilor effectuate în altă valută decât cea a contului de card se face pe baza cursului de schimb utilizat de bancă pentru operațiunile cu carduri, valabil la data debitării contului de card. Banca poate decide aplicarea unei marje suplimentare la cursul de schimb aplicat în funcție de evoluția acestuia. Banca bonifică dobânda pentru disponibilitățile păstrate în contul de card, în conformitate cu lista de dobânzi aplicabile, disponibilă în toate unitățile băncii. Banca percepe dobândă pentru creditul utilizat sau pentru descoperirile neautorizate de cont, în conformitate cu lista de dobânzi aplicabile. Banca va transmite lunar la adresa de corespondență a titularului de cont de card un extras de cont în care vor fi evidențiate toate operațiunile cu cardul precum și dobânzile și comisioanele reținute de bancă. Datoriile titularului de cont de card legate cu operațiunile cu carduri realizate de oricare dintre posesori, devin automați obligații de plată în favoarea băncii și trebuie să fie rambursate conform clauzelor prezentului contract. Utilizatorul principal are obligația semnalării neprimirii extrasului de cont sau oricărei omisiuni sau erori apărute în extrasul de cont, pe parcursul lunii următoare celei pentru care a fost emis extrasul. În cazul în care, din motive neimputabile băncii, utilizatorul principal nu primește extrasul de cont, acesta este obligat să informeze banca despre situația contului. Dacă posesorul contă că a fost înregistrată o operațiune efectuată fără acordul său, acesta are dreptul să inițieze refuzul de plată, în maximum 60 de zile calendaristice de la data înregistrării în cont a tranzacșiei respective, prin completarea formularului de Aviz de Refuz la Plată pus la dispoziție de către orice unitate a băncii. Soluționarea refuzurilor de plată este realizată de către Direcția Operațiuni Carduri Bancare (DOCB), în termen de maxim 120 de zile calendaristice de la data depunerii acestora. Aspectele legate de gestiunea operațiunilor cu carduri sunt detaliate în proceduri specifice.