Tehnici de Redactare a Stirii Online

Tehnici de redactare a stirii online. Studiu de caz: portalul de stiri “Tribuna.md”

Cuprins

Introducere…………………………………………………………….3

Capitolul I. Stirea online…………………………………………….6

Stirea. Definitii si scurt istoric……………………6

Tehnicile de redactare a stiri online……………..8

Tipologia stirilor online…………………………14

Capitolul II. Stirile online: prezent si viitor………………………………..15

2.2 Caracteristica stirilor online………………………..

2.3

Capitolul III. Studiu de caz: portalul de stiri “ Tribuna.md ”……

3.1 Scurta prezentare a redactiei……………………….

3.2 Analiza propriei creatii……………………………..

Introducere

Actualitatea temei investigate.Dupa cum cunoastem, în anii `60 marele filosof german Jürgen Habermas a lansat celebrul concept de spațiu public, acesta a fost văzut ca o entitate omogenă și coerentă, reconfigurată în bună măsură de mediile tradiționale (presa scrisă, radio și televiziune). Astăzi însă s-a impus tot mai mult ipoteza unei fragmentări a spațiului public, un fenomen instituit de mutațiile pe care le-a produs mediul online, determinând o multitudine de spații publice sectoriale, polivalente, legate de diversele medii de socializare (profesionale, asociative, etc.), în cadrul cărora competențele cetățenești sunt variabile.

Multi savanți indica posibilitatea atingerii prin intermediul medului online a unor noi forme de civism neaccesibile publicurilor media tradiționale.

Odată cu crearea conceptului de www (World Wide Web), a rețelei globale de comunicare, internetul a inceput a cunoaște o dezvoltare fără precedent, mai ales în primul deceniu din mileniul al treilea. Folosit, mai întâi, ca mediu de comunicare strict academic, internetul ajunge să fie utilizat de un procent din ce in ce mai mare din populație. Web-ul a schimbat percepția oamenilor despre Internet, rețeaua fiind văzută ca instrument de cercetare și canal de comunicare, de transmitere de mesaje între oameni, dar și ca mediu de divertisment, de vitrină pentru cumpărături, de mijloc de prezentare a unei persoane lumii întregi.

Acum traim o perioada, in care cel puternic este cel ce cunoaste mai multe si are mai multe surse de informare. Internetul a devenit parte din viata noastra, stirile din tara si de peste hotare sunt adesea aflate de pe internet. In ultima perioada portalurile de stiri apar ca “ciupearca dupa ploaie”, dar nu toate beneficiaza de succes si sunt “abandonate” la faza initiala, unele din cause sunt neajunsul financiar dar si lipsa de cititori, care aleg sa citeasca de pe portaluri de stiri credibile.

In spatial nostru mediatic Portalurile de stiri sunt un domeniu neexploatat pina la capat, deoarece mediul online este nu demult afisat in Republica Moldova. Datorita acestor Portaluri de stiri, cititori pot lasa un feedback, care pot imbunati calitatea stirilor si a portalului sau de a o desfaima.

In mediul rural este mai mult decit probabil ca populatia va accesa mai mult portalurile de stiri decit, tineri din mediul urban deoarece populatia de la sate au un program mai incarcat decit cei din oras, si ei prefer mai mult sa priveasca televizorul sau sa asculte radioul decit sa acceseze portaluri de stiri online, folosind calculatorul mai mult pentru retelele sociale.

Un portal de stiri poate avea un success enorm daca stirile au o credibilitate de 100%, daca are o influenta enorma asupra meselor si daca este ingrijit corespunzator, adica reactualizat la intervale de timp concrete si cu situatii relevante situatiei existente la moment.

Scopul si obiectivele tezei. Pornind de la actualitatea temei mi-am propus sa analizez tipurile de stiri si tehnicile de redactare a acestora, urmarind doua obiective distincte:

Sa analizez cit de consistente sunt stirile intr-un portal de stirii;

Sa arat in ce conditii stirile online pot avea feedback;

Baza metodologică și teoretico-științifică a lucrării. Voi utiliza metoda analizei pentru a studia informatile despre stirile online, istoricul si etapele de dezvoltare ale lor si modurile de utilizare a stirilor online. Voi vizita portalurile de stiri si voi analiza continutul si structura stirilor, cit si numarul de vizitatori care viziteaza portalurile pentru a citi aceste stiri.

Inovatia stiintifica a tezei. Lucrarea va contine analiza stirilor online din Republica Moldova. Datorita faptului ca portalurile de stiri online au aparut nu demult in Republica Moldova nu exista atit de multe analize asupra temei date.

Valoarea aplicativa a lucrarii. Rezultatul lucrarii poate fi folosit pentru a imbunatatii cunostintele despre mediul online si pentru a afla tehnicile de realizare a stirilor online. Cu ajutorul informatilor poate fi facut un scurt istoric despre portalurile de stiri din Republica Moldova.

Structura tezei de licenta. Lucrarea e alcatuita din introducere, trei capitol cu subcapitole, in final cu concluzie si bibliografia selective a surselor si citate in cuprinsul tezei.

Capitolul I al tezei, “Stirea. Definitii si scurt istoric”. Se refera la definirea stiri online si vom vorbi despre trasaturile specifice a stirilor online.

Capitolul I. Stirea online

Stirea. Definitii si scurt istoric

Un grad de relativism exista si in folosirea unuiua dintre cei mai populari termini ai productiei de stiri-stirile. Acest cuvint se refera la “informatii noi despre un subiect cu un interes public oarecare, ce sunt impartasite unei anumite parti din public”, reflectind o anumita cultura sau societate (Stephens, 1988, p.9). Folosit cam in acelasi fel in ultimii 500 de anii, termenul englezesc news(“stiri, noutatii”) provine din cuvintul new (“nou”) si era scris initial, in engleza veche, newes sau niwes la a sfirsitul secolului al XVI-lea; se povesteste ca a fost un acronim pentru cele patru directii in care calatoresc stirile – nord, este, vest si sud. Dezvoltarea tipografiilor si aparitia capitalismului in acea perioada a facut ca termenul favorit de atunci – in engleza veche era tydings – sa fie o modalitate insuficienta de a reflecta aura comerciala care incepuse sa inconjoare oferirea unor informatii de actualitate. Desi in anii 1500 newsletter-ele, despre un singur eveniment erau denumite newsbooks, inlocuirea cuvintului tydings cu news a insemnat un moment crucial pentru felul in care oferirea unor informatii de actualitate era vazuta de multime – si i-a oferit multimi o modalitate de a se vedea pe sine ca public. Folosirea cuvintului news asemana oferta acestui tip de produs cu celelalte produse – cum ar fi mincarea sau imbracamintea – care puteau fi vindute pentru un profit intr-un cadru mai general al cererei si ofertei. Cuvintul a fost astfel “scornit pentru a face diferenta intre difuzarea obisnuita a informatiilor si incercarea deliberate de a culege si a prelua cele mai noi informatii secrete” ( Emery si Emery, 1999 p.5) si a fost dezvoltata in acest sens in cercetarile de mai tirziu despre sfera publica . Aceasta legatura timpurie dintre cee ace este viabil din punct de vedere journalistic si cee ace este viabil din punct de vedere comercial a pus in umbra natura strategica a listei crescinde de activitatii legate de producerea stirilor si a adus in prim-planul analizei rolul economic al jurnalismului, adesea alaturi de un accent redus pe celelalte roluri ale sale.

In termenul stire exista o combinare implicita a cee ace ar trebui sa fie distinctia intre materialul relatat si reluarea in sine. In acest sens, Webster’s Unabridged Dictionary (1983 p.1209) defineste stirile atit ca “relatarii ale intimplarilor recente”, cit si ca “informatii noi despre orice”. Aceasta stergere a liniei de demaratie dintre relatarea si activitatea a carei ecou este relatarea a ajutat la mascarea cresterii autoritatii jurnalistilor. Prea des ce jurnalistii pretend ca au vazut inlocuieste realitatea in sine, ascuzind faptul ca stirile nu sunt decit niste relatari, cornice sau povestiri despre eveniment.

Spre deosebire de asocierea dintre activitate si oameni implicate in acea activitate, care este sugerata de legatura dintre termini journalism si jurnalisti, nu exista un termen identificabil imediat pentru indivizi asociati cu stirile. Au existat citeva incercari – imi vin in minte newsmen, newswomen si newsworkers*. In Europa, inceind din secolul XV-lea, tineri ce vindeau balade sau “foi de un penny” erau descrisi ca newsboys(baieti de stiri), pentru ca in secolul al XIX-lea sa se dezvolte termenul de news-agents (agenti de presa), care se referee atit la cee ace azi am putea nimi-jurnalisti ndependenti (freelacers sau stringers), cit si la vinzatorii de periodice. Faptul ca ambele descriei erau rezultatul statului de marfa a stirilor reflecta aura de produs care a fost asociata termenului, ce s-a intensificat in timp prin eccentul pus pe alegerea lexicala legata de cee ace este comunicat, nu de cine comunica.

In final, definitia “stirilor” ramine la fel de largda pec it si-ar dori unii dintre jurnalisti sa fie. Unii oameni pot fi citati spunind ca stiu ce inseamna o stire, dar nu le poate explica si altora – “este mai usor sa recunosti o stire decit sa o definesti”, spunea un jurnalist la inceputul anilor 1940 (apud Johnson si Harris 1942 p.19)-, dar cele mai multe ghiduri jurnlistice sunt mai degraba rezultatul ce este o stire de fapt. Iata o maxima bine cunoscuta, rostita adesea si cu usurinta in sedintele de redactie: “Stirile sunt ceea ce redactorul-sef spune ca sunt”. Totusi, in timp ce stirile pot fi conceptualizate succesiv ca o seama de activitatii – culegerea informatiilor, lecturarea textului, productia, fotografierea si filmarea,cautarea in arhiva, intervievarea, redactarea reportajelor, conectarea la internet pentru a numi citeva -, trasatura principala a incercarilor de a define stirile a fost sdmiterea faptului ca sunt subiective. Unii jurnalisti au spus ca ca e greu, daca nu chiar imposibil sa de-a definitia unei stiri. Unele raspinsuri la intrebarea. “Ce sunt stirile?” au dus la alcatuirea unor liste de caliatii, cum ar fi proximitatea, aproprierea in timp, consecintele interesului si proximitatii ce caracterizeaza stirile, iar aceasta strategie de definire a fost reflectata si de alte eforturi. Glasser si Ettema (1989a), de exemplu, au dscris niste calitatii pin care stirile pot fi recunoscute ca un tip de abordare a evenimentelor bazata pe bunul-simt impartasit de jurnalisti. Raspunsurile, de la cele lipsite de respect la cele pragmatic, pun accentual pe impactul stirilor, atunci cind se incearca o definire: “Stirile sunt cele care vind ziarele”, “Stirile sunt cee ace publicul vrea sa citeasca”, “Stirile sunt cele care te uimesc”. Totusi, altele, care dovedesc o reflective mai profunda asupra practice jurnalistice, spun ca “stirile sunt cee ace oameni din presa aleg sa faca stiri” (Jognson, 1926).

1.2 Tehnicile de redactare a stirii online

În lucrările de specialitate se oferă indicatii referitoare la modalitătile optime de redactare a unui text jurnalistic si anume a unei stiri. J.J. Van Cuilenburg prezintă în Stiinta comunicării o diagramă referitoare la gradul de dificultate a textelor, pe următoarele coordonate:

-lexicul (neologismele și termenii putin uzuali îngreunează lectura);

-structura propozitională (enunturile lungi sunt nerecomandate);

-densitatea conceptuală (referitoare la numărul propozitiilor secundare);

-interesul uman (textele mai inteligibile sunt cele care vizează omul, mai putin abstractiile)

A discuta despre principiile redactării în cazul de presă acuratete, claritate, credibilitate, stil potrivit, înseamnă a vorbi, implicit, despre particularitătile stilului stirii ce se încadrează în limbajul jurnalistic, iar coerenta unei stiri este dată de concordanta dintre informatia pe care acesta o comunică unui auditoriu, forma de expresie aleasă și așteptările auditoriului în legătură cu acestea, consideră Luminita Roșca (în Coman, M.). Sunt cunoscute în terminologia jurnalistică tehnici de redactare precum cea a piramidei obișnuite, a piramidei inversate sau a celei circulare, tehnica redactării titlului în trei timpi, tehnica numită coș de sobă din olane.

Una din tehnicile de construcție a unei știri este"piramida răsturnată". Acastă structură este cunoscută și sub denumirea de "tehnica americană" sau "tehnica lead". Construcția unei știri de acest tip constă în prezentarea chiar în introducere a informației de bază, după care urmează datele explicative, complementare, descrierea contextului și ale detalii. Introducerea unei astfel de știri este foarte importantă. Ea cuprinde, de obicei, unul sau cel mult două paragrafe. Răspunsurile de la primele patru întrebări alcătuiesc partea principală a știrii, suportul său. Căpătând răspunsurile la aceste întrebări, receptorul își poate forma o imagine succintă despre faptul, evenimentul la zi.

Știrea concepută în acest mod răspunde unor cerințe ale cititorului modern care vrea să afle cât mai repede ce s-a întâmplat, dar și ale publicației care poate să prezinte o noutate în cea mai atractivă formă, menită să capteze imediat interesul cititorilor săi.

În presă s-au cristalizat și se utilizează mai multe tipuri de introducere. Această diversitate conferă publicației un plus de atractivitate, sporește interesul cititorului pentru informațiile publicate. Astfel în introducere poate fi prezentată esența evenimentului, poate fi prezentat elementul senzațional al știrii sau introducerea poate cuprinde prezentarea unei imagini a evenimentului. În această situație, ziaristul va prezenta în prima frază elementele definitorii ale acțiunii pe care o va relata în știre totodată în introducere se poate introduce prezentarea unor personalități, cu condiția ca numele folosite să fie bine cunoscute publicului. În general abundența de nume într-o știre trebuie evitată pentru că dipersează atenția cititorului și nu-i dă posibilitatea să rețină esențialul. În știrea radifonică utilizarea numelor de persoane în introducere este evitată, pentru că, atent la conținutul știrii, ascultătorul va uita numele rostit la început.

O altă tehnică de construcție a unei știri este "piramida normală". În acest caz, interesul cititorilor este captat prin acumularea succesivă de informații. Elementul principal este lăsat la sfârșitul știrii, la "baza piramidei". Această tehnică se utilizează îndeosebi în prezentarea evenimentelor "la zi", a celor așteptate de public datorită importanței lor sau a evenimentelor cu totul inedite. Cele mai multe știri sunt redactate după metoda "piramidei răsturnate", deoarece câștigă un plus de atractivitate, de senzațional.

Un articol trebuie să fie alcătuit dintr-o suită de elemente îmbucate unul într-altul. (Gaillard). Redactarea unui text jurnalistic respectă cerintele oricărui alt stil :

● proprietatea termenilor

● claritatea

● concizia

● varietatea

● expresivitatea

● originalitatea

A redacta o stire reușita din punctul de vedere al efectului asupra receptorului înseamnă și a preciza clar, fără ambiguitate, unghiul de abordare a subiectului tratat. Acuratetea se referă la indicarea completă a sursei, cu nume, functie, cu specificarea gradului de implicare în eveniment, dacă este posibil; explicarea termenilor dificili care apar în comentariile unor intervievati (neologisme, termeni livresti sau de jargon); detalierea; citarea corectă fară decontextualizare și fără trunchiere. O știre bine redactată este scrisă într-un limbaj clar, direct, cu informatia logic organizată. Mencher amintește deviza lui Joseph Pulitzer: Acuratete, acuratete, acuratete și propune acel tip de redactare ce face ca un text să fie corect atribuit, echidistant și impartial, obiectiv și scurt, deci să aibă acuratete. A scrie bine se referă la claritate, simplitate, cu evitarea clișeelor și a redunantelor. Este citat Mark Twain cu cele patru principii ale unei scriituri de presă reușite : acuratete (registrul stilistic potrivit situatiei); claritate (fără ambiguităti, fără exprimări vagi) ; capacitate de convingere (textul sună adevărat) ; naturaletea

Melvin Muncher aduce în discutie concizia, în următorii termeni: Toate activitătile stilului. creative au la bază arta omiterii. Mai putin înseamnă mai mult. Importantă este capacitatea jurnalistului de a opera selectii în urma cărora esentialul să iasă în evidentă, succint. Jurnalistul trebuie să relateze despre un eveniment pe care îl analizează, cât mai clar și mai succint. Simplitatea expresiei se referă la propozitii scurte, cuvinte scurte, coerentă și structura logică a poveștii. Clișeele și redundantele dăunează obiectivitătii unei scriituri de presă directe și clare. Lipsa accentuării unui singur detaliu important demonstrează inabilitatea jurnalistului de a controla povestea. Autorul consideră că, în presă, eufemismele estompează adevărul. În opinia lui Mencher, un text jurnalistic trebuie redactat respectând următoarele cerinte:

-exprimare clară, precisă, convingătoare;

-propoziii scurte; -adecvare la situatia de comunicare;

-lizibilitate;

-vocabular simplu.

In materiale de presă strict utilitare, în știri, pozitia neutră a jurnalistului rezidă în oferirea detaliilor spatiale, temporale precise, cu nominalizarea martorilor și a actantilor într-un eveniment, cu nominalizarea sursei, fără determinări tendentioase, fără figuri de stil.

Manualele de jurnalism recomandă titlul clar, ușor de decodat, a cărui constructie să valorifice cât mai putin procedeele ambiguitătii (în materialele strict informative mai ales). Tema anuntată de titlu trebuie să fie dezvoltată în corpul textului, nu rareori însă titlul este spectaculos- înșelător. Titrarea – supratitlu~titlu~subtitlu, presupune o întâlnire firească a elementelor sale, acestea aducând, în cascadă, informatii complementare, evitându-se redundantele, sinonimiile. Un bun titlu are simtul concretului, este concis, simplu, cu apel la cuvintele-cheie din text. Supratitlul – titlul – subtitlul alcătuiesc un ansamblu solid de informatie în cascadă, completându-se reciproc, fără redundante, cu accentuarea anumitor date de interes, fără a plictisi cu detalii inutile ce se pot refugia în textul propriu-zis. Un titlu bun are ecou în mintea cititorului. Îi trezește curiozitatea și îi permite o lectură interesantă. Titlul incitativ este ușor de redactat, însă nu întotdeauna își onorează promisiunea de lectură ulterioară a unui text pe măsura anuntului–șoc.

Sapoul. Rezumativ, de contextualizare, revelator al surselor, explicativ al unor cauze/ consecinte, șapoul îl poate sustrage de la lectura integrală a unui articol pe cititorul grăbit sau pur și simplu mai putin interesat de subiectul relatat.

Leadul. Leadul sau paragraful initial reprezintă, alături de titlu, piatra de încercare a talentului, a abilitătii jurnalistului de a spune mult în cât mai putine cuvinte. Este cel care întredeschide , cu zgârcenie, ușa către / dezvăluirea temei, dar nu deconspiră toată informatia esentială. Considerat paragraful esential al unui material construit după modelul piramidei inversate, este fragmentul textual care solicită la maximum capacitatea jurnalistului de a spune cât mai mult, cât mai concis cu putintă – dar fără anularea efectului de surpriză sau al celui de stimulare a curiozitătii. Dictionarele prezintă tipologia leadului rezumat (cu variantele: leadul orb- cel care începe cu un nume necunoscut; leadul amânat). Există și posibilitatea redactării leadului postdatat, a leadului care valorifică resursele limbajului figurativ (paralelismul, comparatia,). In lucrările de specialitate se vorbește și despre: leadul narativ. S-a mai vorbit despre leadul policefal referitor la aspecte multiple ale unui eveniment.

Paragraful final. Numit în spatiul francez la chute, paragraful final ar trebui să fie cel putin la fel de reușit ca și cel initial. El aduce clarificări și nu trebuie să fie un simplu rezumat al celor expuse anterior. În functie de genul ziaristic abordat, finalul poate reprezenta o concluzie, un citat, o imagine percutantă.

Redactarea unui text de știre mai presupune ca jurnalistul să aibă în vedere ceea ce manualele de specialitate numesc calitătile știrii și legile proximitătii. În spatiul american circulă termenul newsworthiness – valoarea de știre, referitor la următoarele atribute/ calităti: impactul, importanta actorilor, emotia, unicitatea, proximitatea. Aceste calităti ale știrii sunt astfel exploatate prin diferite metode de redactare încât efectul asupra cititorului să fie maxim.

Titrarea este tributară acestei calificări conventionale a știrii în functie de anumite calităti, cu efect sigur asupra publicului. Nu este deloc dificil să urmezi retete de succesc preum redactarea de tipul punct ochit, punct lovit.

Legile proximitătii–spatială, temporală, socială, psiho-afectivă sunt respectate de jurnalistul ce va trebui să redacteze o știre de interes pentru un public cât mai larg.

În știrea simplă, utilitară, de interes general, cotidian, care se caracterizează printr-o doză mare de obiectivitate și prin neutralitate stilistică, nu se regăsesc valorile expresive ale unor procedee precum metaforizarea, epitetizarea, nici ambiguitatea declanșată de aparitia unor jocuri de cuvinte, a unor polisemii cu intenŃie ironică. Se respectă varianta de constructie a textului în piramidă inversă, recomandată de practicieni pentru impactul sigur al informatiei esentiale plasate la început, cu detalierea gradată în corpul textului propriu –zis. Schema activează pe primul loc titlul, șapoul, paragraful introductiv, cuprinsul cu prezentarea faptelor, contextul, opiniile martorilor, consecintele.

Olga Bălănescu remarcă: Indiferent de orientarea lor tematică, știrile (când sunt bine redactate!) se disting prin următoarele particularităti: text de dimensiune mică, redactare concentrată, prezenta mărcilor extratextuale (…), prezenta supratitlului și a subtitlului ca mărci intratextuale, prezenta elementului intertextual: citate reprezentative rostite de diferite personalităti.

În conceptia lui Melvin Mencher, știrile sunt materiale de presă caracterizate prin următoarele trăsături: -acuratetea relatării; -atribuire corectă; -echilibru și justete (balanced and fair) [ în situatii polemice, de controversă, vocile tuturor celor implicati sunt ]; – obiectivitate (opiniile, sentimentele jurnalistului nu răzbat printre rânduri); -concizie, claritate; -organizare.

Planul-clepsidra- prezinta informatia circular si asa cum observa Voirol incepe si se termina cu un fapt important. Planul stirii clepsydra constra in trei secvente: prima secventa se prezinta schema naratiunii; in cea de-a doua, are loc o rasturnre de situatie, ir in final evenimentele sunt repuse in ordinea lor cronologica

Piramida comuna – utilizeaza povestirea si cronologia, in texte mai ample – contextual este plasat la inceput – Jose de Broucker) In redactarea unei stirii poate lipsi informatia referitoare l un context mai larg, precum si istoricul cu subiecte din aceeasi familie.

Stirea vs. fapt divers. Dupa cum am observant analizind aceste tipuri de stiri, stirea si faptul divers au trasaturi distinctive. Sorin Preda (PREDA, Tehnici, 152-153) a stability o serie de diferientieri intre cele doua tipuri de mesaje, pornind de la o diferentiere textuala realizata de Roland Barther. Structuralistul a evidentiat faptul ca diferenta dintre stirea seriosa si faptul divers este data de faptul cum cele doua stiri sunt structurate. Potrivit cercetatorului, stirea serioasa trateaza o situatie extensive, in timp ce faptul divers este un text inchis si trateaza o situatie intensive. Stirea extensive poate fi si va fi continuata pentru ca cere supliment de informative. Ceea ce nu se intimpla in cazul faptului divers. In faptul divers, informatia este totala. Orice adaos este inutil. (PREDA, Tehnici,152-153)

1.3Tipologia stirilor online

În teoria presei sunt frecvente încercările de stabilire a unei tipologii a știrilor. Criteriile de clasificare sunt diverse: în funcție de tematica abordată există știri economice, sportive, culturale, externe iar în raport de structura lor sunt știrile sunt: simple enunțuri (flash-uri) și multiple sau complexe.

Știrea simplă este tipul de știre care are o singură idee de bază prezentată în introducere. Într-o știre simplă, faptele se organizează conform importanței lor în concordanță cu ideea de bază. După Melvin Mencher (profesor la Facultatea de Ziaristică din cadrul Universității Columbia) știrea simplă trebuie să aibă următoarea structură: introducere (lead), informație explicativă, informație secundară, informație contextuală (background) – care permite cititorului să cunoască antecedentele evenimentului și elaborarea mai amplă a introducerii.

Știrile multiple sau complexe sunt știri care cuprind mai multe idei proincipale în introducere. Structura lor este asemănătoare cu cea a știrii cu un singur element. Complexitatea se datorează relației care există între diferitele paragrafe ale corpului știrii.

Intre extremele no news- scoop, stirile sunt de diferita imprtanta , cu grade de impact diferit. Spre exemplu scoala Americana face o distinctive generala in functie de impactul produs asupra cititorului.( Tony Harcup, Journalism Principles & Practice second edition 2009 p.44)

News issue – in aceasta categorie intra stirile care abordeaza o problema importanta, asupra careia reprezentarea sociala este diferita.

News event – aceasta categorie include stirile de tip eveniment- incidente specific, rezultate dintr-o situartie de moment.

O tipologie mai aplicata urmarind de asemenea impactul si influenta asupra societatii a realizat Ken Metzler in Newsgathering. Acesta a declarat cinci tipuri de stiri:

Hard news – evenimentele foarte importante care iau forma stirilor sobre

Soft news – trateaza aspectele din viata personala a unei figure publice. Stirile de acest tip sunt interesate, dar mai putin importante pentru societate.

Straight news – aici intra stirile in care sunt strict prezentate faptele, fara elemente de culoare. Faptele ce tin de ineresul general uman.

Spot news – in aceasta categorie jurnalistul culege si prezinta intimplari neasteptate: accidente, incedii.

Feature news – aici jurnalistul abordeaza subiecte din marginea divertismentului. Redactarea lor este cea mai libera decit in celelate cazuri

Capitolul II. Stirile online: prezent si viitor

2.1 Caracteristica stiri online

Aria de influență. O știre este cu atât mai interesantă cu cât conținutul ei șiconsecințele pe care le implică privesc un număr mai mare de oameni.Celebrități. Omul este curios prin însăși firea sa, de aceea el va citi cu mult interesștiri despre oameni cunoscuți, despre activitatea lor, precum și despre viața privată,despre pasiunile acestora.

Elementul neobișnuit, senzațional. Faptele sau oamenii extraordinari, ieșiți dincomun, fenomenele bizare trezesc mereu interesul cititorilor.Să le examinăm.

Aria de influență. Ziarele abordează pe larg problematica politică, iar știrile politice, de cele mai multeori, ocupă primele pagini ale ziarelor. Să însemne oare aceasta că evenimentele din sferapoliticii pot deveni știri de larg interes? Nu e neapărat. Prin urmare, altceva contează.Corect ar fi să presupunem, în context, că știrile politice prezintă interes deoarece vizeazăinteresele mulțimilor, iar orice schimbări în politică influențează viața întregii țări. Iatăde ce sunt interesante știrile privind schimbările ce au survenit în politica de stabilire șiachitare a pensiilor, privind tarifele la serviciile telefonice sau pentru apa consumată. Dinaceleași motive, trezește interesul cititorului tot ce se referă la războaie.

Celebrități Nu e neapărat ca eroii acestor știri să fie staruri de cinema sau sportivi remarcabili. Înțările politizate din spațiul postsovietic, locul acestora, adeseori, este ocupat de oamenii. Numeleunora sunt atât de cunoscute încât doar acest simplu fapt asigură valabilitatea știrii.Iată de ce subiectul unei știri ar putea fi, de pildă, frecventarea unui restaurant decătre șeful statului, o călătorie a premierului francez care și-a vizitat rudele, căsătoria unui teleast sau problemele pe care le are cu fiscul o vedetă oarecare.

Elementul neobișnuit, senzațional

Dacă ceva anume v-a făcut să vă opriți locului și să deschideți larg ochii de uimire,înseamnă că s-a întâmplat ceva neobișnuit. Cazul, interesant pentru dvs, ar putea trezi și curiozitatea cititorilor. Întâmplările neobișnuite, bizare, oamenii ciudați, cu destine aparte, au fost întotdeauna interesante cititorilor. Ele pot constitui subiecte pentru știri.

Factorii

Factorii datorită cărora un eveniment devine suficient de interesant ca să se constituie. într-o știre de presă sunt: conflictul, proximitatea în spațiu și proximitatea în timp.

Factorul conflictului

Întreaga noastră viață este constituită din conflicte: conflicte dintre cei mari și ceimici, dintre cei care se consideră „ai casei” și străini, conflicte cu prietenii, cu personae apropiate sau necunoscute. Există conflicte armate și conflicte soluționate pe căi pașnice, conflicte internaționale și conflicte regionale. Examinarea unor proiecte de legi în parlamente, interesele ce se ascund după aceste dezbateri, rapoartele unor miniștri în ședințele de guvern conțin în ele germenii unor conflicte mai mari sau mai mici. Un ziarist are datoria de a înțelege acest lucru și de a ști să arate cititorului sau spectatorului care este cauza diferendului și ce interese urmăresc părțile aflate în conflict. În plus, ziaristul va arăta și ce crede societatea, și ce puncte de vedere – altele decât cele exprimate în parlament sau în cabinetul de miniștri – există în legătură cu aceasta.

Conflicte există pretutindeni, ele putând fi generate de calitatea proastă a produselor alimentare, de prețurile lor piperate, de accidente de automobil, de competiții sportive sau spectacole de teatru. Cele mai multe conflicte parcă sunt făcute pentru a deveni știri de presă. Nu întâmplător oamenii trec pragul redacțiilor pentru a povesti despre problemele lor, adică despre niște conflicte pe care nu sunt în stare să le rezolve de unii singuri.

Atenția sporită pe care mass media o acordă confruntărilor armate, manifestațiilor de masă, oricăror forme de aplicare a armelor este explicabilă tocmai prin factorul conflictului, care face ca aceste evenimente să fie interesante. Priceperea ziaristului de a sesiza conflictul și de a relata adecvat despre el constituie un indiciu al profesionalismului.

Factorul proximității în spațiu…

Oamenii au vrut întotdeauna să știe ce se întâmplă în imediata lor apropiere. Adeseori este mult mai interesant să citești despre o groapă de pe strada de alături decât despre întâlnirea unor șefi de state dintr-o țară îndepărtată. Ziaristul caută, pentru știrile sale, evenimente și oameni care sunt apropiați cititorilor săi. Dacă a avut loc un accident și noi aflăm despre el, primul lucru care ne interesează este dacă printre victime sunt sau nu concetățeni ai noștri. Pe aceștia căutăm să-i aflăm printre campionii competițiilor sportive, printre personalitățile culturale recunoscute, proeminente. Oamenii se atașează sentimental față de cei ce le seamănă, le împărtășesc aspirațiile și interesele, au un mod de viață și de gândire similar. Știrile locale sunt atât de importante tocmai datorită acestor elemente.

…și în timp

Dorim mereu să aflăm noutățile, ultimele știri. Să știm ce s-a întâmplat astăzi, acum, chiar cu câteva momente în urmă. Viața unei știri e scurtă. Impactul ei durează cel mult o zi-două. Ceea ce s-a întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. Știrea de ieri are o mai mare greutate decât cea de alaltăieri. „Dar ce a fost alaltăieri?”, te poate întreba, mirată, persoana cu care dialoghezi. De fapt, aceasta nici nu prea contează, deoarece, între timp, multe alte evenimente au întunecat deja aceste „noutăți vechi”. Orice ziarist caută să comunice știrea cât mai repede, mai repede decât o pot face concurenții săi. De promptitudinea cu care este difuzată informația depinde numărul spectatorilor din fața micului ecran sau cel al cititorilor ziarului dvs. De asemenea, de aceasta depinde încrederea și celebritatea de care vă veți bucura. În vremea noastră, odată cu dezvoltarea tehnologiilor

electronice, contează orice minut la difuzarea unei știri. Cine va fi primul?, iată cum se pune problema. Acest lucru îi vizează în mod special pe ziariștii angajați la agențiile de presă. Într-omai mică măsură problema îi vizează pe jurnaliștii tv și, în cele din urmă, pe gazetari. Totuși, în cazul ziarelor, exigențele sunt mult mai mari în ce privește calitatea prezentării informației, profesionalismul ziaristului. Toate aceste subiecte le vom aborda în capitolul care urmează.Vom învăța cum se scrie despre un eveniment sau, mai simplu, cum se scrie o știre.

Capitolul III. Studiu de caz: portalul de stiri “ Tribuna.md”

3.1 Scurta prezentare a redactiei si a portalului

Portalul TRIBUNA este proprietatea companiei de consultanță și
promovare ​POLIEXPERT, care activează în Republica Moldova din 2009. Portalul a fost lansat la 27 august 2011, director este Igor Volnișchi, jurnalist și scriitor, redactor-șef – Cristina Gurez, reporteri Andriana Cheptine, Cristina Pendea, Cristina Gurez.

Portalul Tribuna.md are noua compartimente: Stiri, comentari, interviu, top politic, omul saptamini, pasiuni, life & style, istoria partidelor si contacte. Plus la aceasta mai are doua compartimente aparte: Blogosfera si Politica online. Deasemenea sunt facute diferite sondaje din domeniul politici. Portalul de stiri poate fi tradus in trei limbi: romina, rusa si engleza. Sloganul acestuia fiind: “Tribuna, totul despre politica”. Portalul de stiri poate fi gasit si pe facebook.com. Prioritare pe acest portal au stirile din domeniul politici.

Portalul detine si un compartiment de publicitate, unde doritori isi pot posta publicitatea, desigur cu remunerariu.

Capitolul III Studiu de caz: Portalul de stiri “ Tribuna.md”

3.2 Analiza propriei creatii

„Cadourile” pe care le vor primi de la stat noii deputați

11 December 2014 07:00 în Știri / 

Cei 101 de deputați din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Comuniștilor din Moldova, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal, o dată cu ridicarea mandatului de ales al poporului, vor putea beneficia de mai multe facilități din partea statului.

După cum transmite TRIBUNA cu referire la Legea despre statutul deputatului în Parlamentul R. Moldova, una dintre acestea este asigurarea cu spațiu locativ.

„Deputatul care nu dispune de spațiu locativ în municipiul Chișinău se asigură cu apartament de serviciu pe durata mandatului. În cazul neasigurării cu apartament de serviciu, deputatului i se acordă o indemnizație lunară neimpozabilă pentru chirie”, se spune în lege.

Pe lîngă salariu, concediu, diurne, deputații vor mai primi și pașapoarte diplomatice.

De asemenea, aleșii poporului vor primi legitimații de deputat și insigna de deputat, eliberate de Biroul permanent după constituirea legală a Parlamentului.

http://tribuna.md/2014/12/11/%E2%80%9Ecadourile%E2%80%9D-pe-care-le-vor-primi-de-la-stat-noii-deputati/

Vom analiza urmatoare stire dupa criterile care le-am scris mai sus.

Sa analizam aceasta stire din punct de vedere al factorilor

Astfel daca la “Factori” avem mai multe minusuri decit plusuri, atunci la capitolul “Caracteristici” stam bine.