Tehnici DE Benchmarking

TEHNICI DE BENCHMARKING

CUPRINS

1. Benchmarking

1.1. Conceptul de benchmarking

1.1.1 Evoluția conceptului de benchmarking

1.1.2. Tehnici statistice pentru analiza performanțelor

1.2. Tehnici statistice pentru analiza performanțelor

1.2.1. Procesul de benchmarking

1.2.2. Filosofia benchmarking-ului

1.3. Etapele procesului de benchmarking

1.3.1 Domeniile de reflecție ale benchmarkingului

1.3.2 Benchamarkingul în electronică

Statistici telefoane mobile 2015

TOP 10: Cele mai bune telefoane mobile în mai 2015

Top 10 telefoane conform rezultatelor AnTuTu (trimestrul I, 2015

Manipularea rezultatelor benchmark

Top 10 aplicații benchmarking pentru a testa performanțele reale ale smartphone-ului

Proiectarea generalǎ a site-ului

Scopul și necesitatea site-ului

Tema site-ului

Planificarea stucturii site-ului

Baza de date a site-ului

Prezentarea site-ului

4.1. Crearea și implementarea elementelor de design

4.2 Structura siteului

Elemente ce pot fi imbunǎtǎțite

Testare web

Website "pe înțelesul tuturor

Relativitatea obiectivității benchmark-urilor

Concluzii

Anexe

Bibliografie

1.1. Conceptul de benchmarking

Benchmarkingul este procesul determinării celui mai bun, a celui care impune standardul și care creează acel standard.

Benchmarkul reprezintă un standard de referință sau de măsură în vederea comparației, masurarea performanței ce reprezintă standardul de excelență pentru un anumit proces, un studiu ce permite evaluarea caracteristicilor optime.

Obiectivul lucrării constă în prezentarea tehnicilor de benchmarking și a metodelor de analiză multicriterială, aplicabile în domeniul economic și tehnic, ca instrumente ale managementului calității.

În lucrare sunt tratate aspecte teoretice fundamentale privind benchmarkingul și tehnicile specifice analizei valorii, precum și exemple de rezolvare prin analiză multicriterială a unor situații concrete.

Benchmarkingul este tratat ca un puternic și extrem de eficient instrument,folosit pentru îndeplinirea obiectivelor de afaceri competitive, instrument menit să ajute firmele să-și dezvolte punctele forte și să-și reducă punctele slabe.

Operaționalizarea conceptului de calitate a produselor și serviciilor în relație cu nevoile utilizatorilor se realizează prin intermediul caracteristicilor calității. Într-o lume în care competiția, cererea și oferta se scimbă permanent este necesară intergrarea atât a benchmarkurilor economice cât și a celor tehnice.

Câteva dintre procedurile benchmarkingului sunt:

identificarea zonelor cu probleme: în orice activitate, proces sau funcție, o gamă largă de tehnici de cercetare sunt necesare, cum ar fi cercetarea explorativă, cercetarea cantitativă, controlul calității, diagramele proceselor, analiza ratei financiare, etc.;

identificarea organizațiilor-lidere: prin consultarea clienților, furnizorilor, asociațiilor;

analiza de metode și practici;

implementarea practicilor noi și îmbunătățite.

Benchmarkingul dezvoltat de Rank Xerox în anii '70 este un cunoscut procedeu pentru îmbunătățirea productivității și competitivității, scopul fiind să reducă costurile și să crească veniturile. Același lucru se poate aplica și în benchmarkingul tehnic în performanțele mașinilor și dispozitivelor.

Ideea de benchmarking a migrat de la aplicațiile inginerești cu măsurile aproape precise și standarde determinabile la științele sociale cu măsurări "vagi" și standarde mai puțin bine definite.

Benchmarkingul tehnic se aplică evaluării performanțelor cu scopul îmbunătățirii calității și a modului cum procesele și producția sunt controlate învățând "de la cel mai bun în domeniu ".

Benchmarkingul are trei utilizări comune: evaluarea unor noi produse, monitorizare și diagnostic și alocarea resurselor. În tehnică, benchmarkingurile sunt teste standard de măsurare a performanțelor ce rulează un computer, dispozitive periferice sau aplicații. Un benchmark poate idica un diagnostic general al sistemului sau unul specific, privin de exemplu aspectul grafic, operații în matrici, scriere și citire de fișiere. În timp ce nici un benchmark nu poate caracteriza performanțele generale rezulate unei game de benchmarkuri pot indica informații prețioase cu privire la performanțele reale așteptate.

Termenul de benchmark este deseori folosit pentru însăși programele destinate benchmarkingului. Benchmarkingul oferă o metodă de a compara performanțele unor variate arhitecturi de sistem. Poți crea scenarii care să testeze manevrabiliatea, performanța în utilizare, diferite metode de încărcare a datelor și chiar efectul folosirii produselor noi lanaste asupra aplicațiilor. Pe măsură ce arhitectura de sistem a avansat, este din ce în ce mai dificl să compari caracteristicile unor variate sisteme tehnice doar pe baza specificațiilor. Astfel s-au realizat teste ce pot rula pe diferite sisteme permițând compararea rezultatelor din arhitecturi diferite.

1.1.1 Evoluția conceptului de benchmarking

Evoluția conceptului de benchmarking poate fi privită ca o evoluție stratificată în cinci nivele:

Analiza produselor competitive – în această fază activitatea de benchmarking se concentrează asupra comparării caracteristicilor funcționale și de performanță ale produselor studiate;

Benchmarking concurențial – a fost aplicat pentru prima dată de firma Rank Xerox, care a analizat costurile proprii de fabricație, comparându-le cu costurile concurenței. Se analizează eficiența proceselor și nu numai calitățile produselor;

Benchmarking de proces – sub acest aspect, numeroși manageri în jurul anului 1980 au ajuns la concluzia că pot învăța din experiența unor oragnizații din alte sectoare de activitate. Se utilizează informații de la organizații neconcurente;

Benchmarking strategic – este un proces sistematic de evaluare a scenariilor alterantive cu scopul implementării de îmbunătățire a performanțelor prin înțelegerea și adoptarea convenabilă a strategiei altor organizații (concurente sau nu). Acest tip de benchmarking diferă de cel de proces, scopul său fiind mai larg;

Benchmarking global – este cel mai modern concept, incluzând analizele diferenețelor existente între organizții la nivel mondial. Acest concept are în vedere multitudinea de condiții care afectează localizarea organizațiilor (legale, administrative, educaționale, sociale, de mediu, etc.).

Benchmarkurile folosite pentru evaluarea performanțelor computerelor trebuie să reflecte aplicațiile care rulează pe sistem. Sarcinile de lucru actuale ce se desfășoară pe calculatoare cuprind o varietate de aplicații și astfel nu este ușor să creezi benchmarkuri reprezentative, fapt pentru care evaluarea performanțelor este o problemă controversată.

Actualmente multe persoane achiziționează sieteme tehnice bazându-se pe anumiți parametrii cum sunt de exemplu, memoria, viteza de rurale, în contrast cu rezulatatele oricăror aplicații de benchmark.

Benchmarkurile pot fi de diferite tipuri. Multe dintre cele mai populare benchmarkinguri sunt programe care realizează un număr fix de operații. Sistemul care îndeplinește sarcina în cel mai scurt timp este declarat câștigător (ex: SPEC CPU ). Există de asemenea benchmarkuri e proces în care nu exsită conceptul de a termina sarcina cerută, ele sunt folosite să măsoare ritmul cu acre operațiile sunt efectuate (ex: TPC ).

În tabelul de mai jos sunt prezentate benchmarkurile cele mai utilizate în funcție de diferitele categorii de sarcini de lucru:

1.1.2. Tehnici statistice pentru analiza performanțelor

Experimentele de măsurare a performanțelor sunt de două forme, fie măsurări ale sistemelor reale fie simulări. Fiecare dintre aceste tipuri de experimente prezintă modalități unice de interpretare a datelor.

Experimentele de măsurare, de explu, au erori datorate atât sistemului cât și uneltelor folosite. Astfel se obtin valori diferite cu fiecare nouă măsurare. Problema care rezultă este cum să interpretezi aceste valori fluctuante și cum să compari sistemele între ele.

Studiile bazate pe simulări nu sunt afectate de aceste feluri de erori. Dacă simaltorul este de tip determinist rezulatul ar trebui să fie la fel la fiecare încercare. Una din principalele dificultăți este că va rezulta o cantitate mare de valori prin varierea intrărilor într-un interval mare. Situația optimă ar fi să reducem numărul de simulări care ar trebui să ruleze fără a compromite concluziile finale.

Erorile experimentale duc la bruiaj în orice măsurătoare experimentaă și conduc la imprecizia valorilor înregistrate făcând dificilă interpretarea rezultatelor. Fac de asemenea dificilă compararea sistemelor și stabilirea cauzalității dintre o schimbare în sistem și o schimbare semnificativă în performanță.

Sunt două tipuri fundamentale de erori: sistematice și întâmplătoare. Cele sistematice sunt rezultatul modificării condițiilor experimentului (schimbări de mediu ce pot afecta valorile cum ar fi o variație a temperaturii ce modfică frecvența ceasului de sistem). Aceste erori pot fi controlate de cel ce face experimentul.

Contrar acestor erori sistematice, efectele erorilor întâmplătoare sunt nondeterministe și imprevizibile. Schimbările valorilor finale cauzate de aceste erori au probabilitate egală de creștere sau scădere. Acest tip de erori sunt inerente și nu pot fi controlate de cel ce face experimentul. Apar datorită inexactității și limitărilor instrumentelor folosite în măsurarea valorilor dorite și datorită evenimentelor neprevăzute din sistem. Toate aceste efecte întâmplătoare pot afecta timpul de rulare a unui program de benchmark.

Indicaorul de bază pentru performanță este timpul. De exemplu, timpul necersat rulării unui benchmark poate fi măsurat cu un cronometru încorporat în sistemul tehnic, iar valoarea acestuia e folosită pentru a caracteriza performanța sistemului.De fiecare dată când un experiment se repetă valori diefrite se înregistrează pe aceeași parametri.

Precizia este indicația repetabilității măsurării. Astfel lățimea intervalului distribuției este o funcție a precizie instrumentului de măsurare. Cu cât acesta este mai precis, cu atât mai mule se repetă rezultatele.

Acuratețea arată cât de depărtată este valoarea mediei de valorile reale. Erorile sistematice tind să afecteze acuratețea setului de valori. Acuratețea unui instrument specific de măsurare este greu de cuantificat pentru că este relativă la standarde predefinite.

Sampling statistic și simulare

Tehnicile de sampling statistic implică extragerea de concluzii mai degrabă dintr-o probă decât din întreg. Scopul de bază este ca rezultatele obținute să fie reprezentative pentru un întreg. Astfel un aspect critic al samplingului este metoda de colectare a probelor.

Samplingul este procesul obținerii de concluzii cu privire la o populație examinând doar o parte a ei. Statisticienii folosesc frecvent samplingul în a estima carcateristicile unei poplatii mari, pentru a economisi timp și resurse.

Simularea statică constă în trei pași: primul constă într-un set de caracteristici ale programului de execuție, ce vor fi măsurate în scopul generării unei secvențe sintetice ce reprezintă cel de-al doilea pai, iar simularea acestei secvențe, cel de-al treilea pas.

Secvența sintetică este generată prin activitatea de profilare statistică. În această profilare statistică se face o distincție între caracteristici dependente și independente de arhitectură.

1.2. Tehnici statistice pentru analiza performanțelor

Benchmarking-ul reprezintă un demers care constă în confruntarea propriilor practici ale organizației cu cele ale altor organizații. A practica benchmarking-ul este echivalent cu a merge în căutarea celor mai bune metode utilizate într-o activitate, aceste metode permițând companiei să-și amelioreze performanțele.

1.2.1. Procesul de benchmarking

Conceptul de benchmarking, care provine din cuvântul englez "benchmark" (bornă, referință) este foarte practicat în USA. Acest concept se bazează pe faptul că lumea exterioară este intr-o continuă evoluți economisi timp și resurse.

Simularea statică constă în trei pași: primul constă într-un set de caracteristici ale programului de execuție, ce vor fi măsurate în scopul generării unei secvențe sintetice ce reprezintă cel de-al doilea pai, iar simularea acestei secvențe, cel de-al treilea pas.

Secvența sintetică este generată prin activitatea de profilare statistică. În această profilare statistică se face o distincție între caracteristici dependente și independente de arhitectură.

1.2. Tehnici statistice pentru analiza performanțelor

Benchmarking-ul reprezintă un demers care constă în confruntarea propriilor practici ale organizației cu cele ale altor organizații. A practica benchmarking-ul este echivalent cu a merge în căutarea celor mai bune metode utilizate într-o activitate, aceste metode permițând companiei să-și amelioreze performanțele.

1.2.1. Procesul de benchmarking

Conceptul de benchmarking, care provine din cuvântul englez "benchmark" (bornă, referință) este foarte practicat în USA. Acest concept se bazează pe faptul că lumea exterioară este intr-o continuă evoluție și constă în compararea propriei organizații cu una sau mai multe organizații identificate ca fiind de referință într-un anumit domeniu.

Două ipoteze istorice ilustrează în mod convingător de când datează aplicarea benchmarkingului, sub diferite forme și de ce acesta este atât de necesar. Prima ipoteză sugerează că este vechi de peste 2500 de ai și este originar din China. Cea de-a doua ne spune că este greu să se știe de când datează, însă el provine din Japonia, țară în care este practicat cu foarte mare succes.

În anul 500 î.c., Sun Tzu, un general chinez, scria "dacă îți cunoști dușmanul și te cunoști si pe tine însuți, nu trebuie să te temi de rezultatul a o sută de bătălii". Rezolvarea problemelor curente de afaceri, conducerea bătăliilor de management și supraviețuirea pe piață reperzintă toate forme de război, are pot fi conduse după aceleasi reguli ca cele ale generalului Sun Tzu.

Din cea de-a doua abordare, aflăm că ăn limba japoneză "dantotsu", înseamnă să fii "cel mai bun dintre cei buni". Aceasta este chiar esența benchmarkingului.

Benchmarkingul este practicat încă din anii '50 de către anumite companii de talie internațională. Termenul acoperă o idee destul de simplă, și anume aceea de a găsi în lume acea companie sau acele companii care realizează în modul cel mai performant un proces sau o sarcină, pentru a adapta ulterior acel proces în cadrul companiei proprii.

1.1.2. Procesul de benchmarking

Conform definiției lui David T. Kearns, de la compania Xerox, bencmarking-ul reprezintă "un proces continuu de măsurare a produselor, serviciilor si a practicilor unor companii cu cei mai puternici competitori sau cu acele companii considerate ca fiind liderii într-un anumit domeniu".

Această definiție comportă câteva aspecte care merită supuse atenției, și anume:

Proces continuu

Benchmarking-ul este un proces de management ce se manifestî prin autoîmbunătățire, decu este u proces care tebue să fie realizat în mod continuu pentru a-și dovedi eficiența.

Benchmarking-ul trebuie să fie un proces continuu deoarece practicile se modifică în mod constant. Prin urmare, liderii în toate sectoarele de activitate devin din ce în ce mai puternici. Doae acele firme care urmăresc procesul de benchmarking cu disciplină vor putea dobândi performanțe superioare. Într-un mediu în care schimbarea este la ordinul zilei, firemle care nu țin cont de acest lucru sunt sortite falimenutului.

Măsurare

Termenul de benchmarking implică măsurare. Măsurarea se poate obține în două modalități. Practicile interne și cele externe pot fi comparate și un rezultat al diferențelor semnificative poate fi analizat și luat în considerare. Acest rezultat oferă oportunitatea ajugerii la cele mai bune practici. Totuși, benchmarking-ul nu reperzintă doar o investigare de ordin cantitativ, ci el determină și ce practici sunt folosite pentru a conduce la îmbunătățirea performanței.

În consecință, benchmarking-ul nu este doar un studiu al concurenței, ci este un proces de edetrimare a eficienței liderilor dintr-un sector prin măsuarrea rezultatelor lor.

Produse, servicii și practici

Studiul de benchmarking poate fi aplicat oricărei fațete a unei afaceri. Astfel el poate fi aplicat produselor și serviciilor,în mare, el poate fi aplicat tuturor practicilor și metodelor ce contribuie la realizarea bunurilor și serviciilor până la satisfacerea nevoilor clienților.

Benchmarking-ul merge dincolo de tradiționala analiză competitivă deoarece nu relevă numai care sunt cele mai bune practici, dar și obține o înțelegere clară a modu

lui în care aceste practici sunt folosite. Cele mai multe activități diin domeniul afacerilor pot fi analizate ca și procese. Astfel, cele mai multe activități au un început, un rezultat și o acțiune principală.

Companii recunoscute ca lideri în domeniu

Benchmarking-ul nu va f direcționat doar către concurenții direcți.De fapt, ascet lucru ar putea fi o greșeală din moment ce ei pot avea practici care nu sunt de dorit. Benchmarking-ul trebuie orientat către acele companii care sunt recunoscute ca fiind liderii într-un domeniu de activitate.

"Benchmarking-ul reperzintă căutarea celor mai bune practici care conduce la performanță superioară". Această definiție se concentrează pe practici, ea fiind preferată de unitățile de afaceri orientate către partea operațională.

Benchamrking-ul este un demers care vizează să scoată beneficii din experiențele reușite ale altor organizații care și-au ameliorat performanțele. Această abordare acționează în mod direct și rapid , chiar imediat, asupra competitivității companiei.

De asemenea, procese precum "determinarea nevoilor cliențtilor ", "dezvoltarea noilor produse", "implicarea personalului" pot afce obiectul unui studiu de benchmarking. Conduita unei astfel de abordări vizează ameliorarea considerabilă a performanțelor unei companii, conduce la creșterea eficienței, accelerează si orientează managementul, forțează compania să privească mai departe și, într-un final, sfârșește prin ameliorarea nivelului de satisfacție al clienților.

1.2.2. Filosofia benchmarking-ului

Următorii pași filosofici de bază ai benchmarking-ului sunt fundamentali pentru succes:

Cunoașterea propriilor operațiuni

Compania trebuie să cunoască care sunt punctele forte și slăbiciunile funcționării interne. Această evidență a forțelor și slăbiciunilor trebuie să se bazeze pe înțelegerea faptului că și concurenții, la rândul lor, vor face aaliza acestor funcțiuni pentru a-și ameliora eficiența.

Cunoașterea concurenților și a liderilor dintr-un anumit domeniu de activitate

De asmenea, o organizție va fi capabilă să-și diferențieze capacitățile pe piață doar în situația în care va cunoaște foarte bine care sunt punctele forte și punctele slabe ale concurenței.

Pe lângă acest aspect, este important de știut că numai comparația cu cei mai buni și înțelegerea celor mai bune practici va putea asigura superioritatea pe piață.

Încorporarea celor mai bune practici

Organizația care dorște să obțină beneficii din aplicarea tehnicii de benchmarking trebuie să învețe de la liderii din domeniu și de la concurenții direcți, trebuie să caute cele mai bune practici acolo unde ele există și trebuie să nu ezite să le copieze și să le încorporeze în funcționarea internă.

Procesul generic de benchamrking reprezintă câteva puncte importante care ajută la o întelegere rapidă a procesului. Astfel, benchmarking-ul poate fi divizat în două părți, practici și măsurători: practicile sunt definite ca fiind metodele care sunt utilizate, în timp ce măsurătorile reprezintă efectul cuantificat al punerii în aplicare a practicilor. Tendințta managerilor este aceea de a determina țintele cantitative pentru a vedea imediat care vor fi beneficiile aplicării benchmarking-ului față de mediul extern.

Modul de comunicare al rezultatelor cât și suportul managerial sunt esențiale si critice pentru un mod atât de radical de face afaceri cum este benchamrking-ul.

1.3. Etapele procesului de benchmarking

Pentru a debuta un plan de benchmarking, trebuie numit un responsabil însărcinat să culeagă informații care să raspundă la întrebarea: "Care este activitatea din cadrul companiei noastre care ne permite să avansăm și să avem un avantaj în ceea ce privește concurența?".

Obiectul benchmarkingului

Orice aspect al comportamentului unei organizații sau al performanței sale poate să fie subiectul unui plan de benchmarking: produse, servicii, procese,, sisteme de suport, personal, costuri, capital, valoarea percepută de către client, etc.

Obiectivele finale pot, de asemenea, să varieze foarte mult: strategii noi, un plan de reducere a costurilor, centrarea pe performanță, idei noi, ameliorarea calității, etc.

Alegerea rubricilor

Odatî cu încheierea primei etape, trebuie subdivizate "produsele" identificate în rubrici ce pot afce obiectul unui studiu de benchmarking. Dificultatea cosntă în evaluarea gradului de detaliu la acre trebuie să se ajungă.

Este important să se plece de la un "produs" global, deoarece la un anumit moment, va fi nevoie să se arate efectul agrega al operațiunilor detaliate de benchmarking, iar acest rezultat se va realiza în funcție de acest "produs". Un ansambul coerent de rubrici se va putea realiza prin tatonări. Aceste rubrici vor putea fi ulterior diversificate sau reduse de-a lungul anchetei de benchmaring, în funcție de necesități.

Subdivizarea în rubrici

O metodă pentru a defini rubricile care vor afce obiectul benchmrking-ului constă în a pleca de la măsurile utilizate în mod curent pentru diefrite rapoartestabilite în cadrul funcționării normale a companiei.

Suplimentar față de sudiviziunile logice succesive, se poate utiliza un test bazat pe un chestionar supus personalului implicat.

O altă metodalitate de a identifica rubricile candidate la benchmarking constă în a face o listă a problemelor și a provocărilor cu care se confruntă serviciul respectiv.

Considerații generale

Ar fi indicat să se înceapă cu un plan de benchmarking puțin abițios, acre să se limiteze la a exporta ceea ce se face foarte bie de la un departament sau filială la un alt departament sau la o altă filiaă în cadrul aceleași companii.

Nivelul de detalii ce trebuie reținut reprezintă o chstiune de evaluare: el trebuie să fie destul de ridicat pentru a putea cuantifica beneficiile aduse de schimabre, însă nu foarte ridicat pentru a putea evalua impactul asupra gestiunii. Înainte de a se începe o analiză de bechmarking asupra metodelor de lucru, este important să se cunoască bine propria funcționare internă.

Indicatorii de performanță

Pentru a se putea estima la ce distanță față de situția ideală se află un aspect al companiei ce este supus ameliorării, trebuie să se aleagă câțiva parametri sau indicatori care permit să se obțină o primă evaluare a acestei distanțe. Acețti idnicatori ar trebui să măsoare toți sau doar o parte, din aceste fațete tipice:

costuri: unități monetare necesare pentru realizarea acelei activități;

timp: care va măsura rapiditatea sau încetineala procedeului în sine, sau rotașia materialelor implicate in cadrul procedeului;

calitate: nivelul de clitate perceput de către client- intern sau extern- exprimat în procente

Clasificarea tipurilor de benchmarking

Se pot distinge patru orientări principale de benchmaring și anume: benchmarkingul în funcție de alte servicii interne, în funcție de concurenții direcți, în funcție de serviciile sau departamentele exterioare aflate în poziție de lideri pentru funcția considerată și benchmarking-ul serviciilor orizontale.

Benchmarking-ul intern reprezintă cel mai simplu studiu. El constă î a efectua comparații interne, adică între diferite compartimente, servicii sau filiale ale aceleasși companii. Este prezentat de către Bengt Karlof și Svante Ostblom ca fiind "un mijloc fabulos de a pune în practică schimbările și de a învăța organizația ce presupune funcționarea benchmarking-ului".

În cazul benchmarking-ului intern, strângerea datelor se realizează ușor, accesul al informații este mult facilitat, deoarce problemele de confidențialitate nu mai există.

Benchmarking-ul inten nu trebuie să fie considerat ca un substitut al benchmarking-ului extern sau al benchmarking-ului funcțional, ci ca o primă etapă în căutarea excelenței și a consensului în ceea ce privește metoda în sine de aplicare a benchmarkingului.

Benchmarkingul față de concurenții direcți

Benchmarkingul concurențial desemnează comparașia dintre organizație și alte organizații similare, chiar identice. Atunci când vorbim de benchmarking, ne gândim adesea la concurenții direcți. De fapt, aceșția sunt de cele mai multe ori, prima țintă a studiului de benchmarking.

Adesea se întâmplă ca firme concurente să colaboreze la studii de benchmarking în domeniile în care informația nu este consderată ca fiind strategică. Aceste studii sunta desea inițiate de către asociații profesionale al căror obiectiv este acle s=de a favoriza schimbul de informații în beneficiul membrilor.

Un astfel de exemplu este reprezentat de cître consorțiul american de Benchmarking al Telecomunicațiilor care regrupează un număr de companii concurente (AT&T, Bell Atlantic, MCI, Ameritech, GTE, etc). Obiectivul acestei asociații este de a compara, dezvolta și ameliora tehnicile de bază ce fac obiectul interesului comun.

Benchmarking-ul funcțional

În cazul în care compania se limitează la concurenții din cadrul sectorului său de activitate, acesta riscă să nu obțină rezultatele scontante. O companie care este lider într-un anume sector are numai de câștigat dacă împarte informațiile cu companii din cardul altor sectoare. Astfel, se pot dezvolta colaborări fuctoase.

Benchmarking-ul generic

Acest tip de bechmarkig este în mod evident cel mai dificl de conceput și de realizat. Trebuie să se facă apel nu numai la curiozitatea, dar și la ingeniozitatea tuturor actorilor din cadrul procesului. Acest tip de benchmarking este probabil cel mai productiv și cel mai inovant, ameliorarea performanțelor putând să depășească procentul de 35%.

Acest benchmarking este apropriat de benchmarkingul funcțional, însă el posedă o diferență esențială, cosntă în a adapta o tehnologie (care și-a dovedit deja eficiența) aparent foarte îndepărtată de sectorul de activitate al companiei.

Benchmarking-ul se mai poate împărți în: benchmarking calitativ și benchmarking cantiativ.

Dezvoltarea unui plan de acțiune

Etapa urmîtoare constă în pregătirea unui plan de acțiune în scopul atingerii obiectivelor propuse. Acest plan de acțiune va viza aplicarea unei metode determinată anterior.

Detreminarea metodei

Există două modalități de a determina metoda ce răspunde problemei, ce corespund pentru două abordări diferite de benchmarking.

Abordarea Divergență-Convergență

Grupul responsabil de benchmarking, regrupează ansamblul de date culese de=a lungul anchetei și le analizează. Plecând de le aceste date și cunoscând nivelul de performanță cerut, grupul va putea determina soluțiile și o va putea alege pe cea mai adecvată pentru companie.

Abordarea prin ipoteze

O companie ce conduce un studiu de bechmarking, are în majoritatea cazurilor o intuiție în ceea ce privește acțiunile ce trebuie întreprinse pentru a-și ameliora performanțele. Acest tip de abordare constă, deci, în a face ipoteze referitoare la planurile de acțiune ce trebuie puse în aplicare plecând de la situația existentă, și în a analiza minuțios aceste ipoteze, în scopul determinării celei mai adecvate soluții.

Planul de acțiune, care determină în mod precis punerea în acțiune a unei metode mai bune, se bazează pe două aspecte: sarcinile și oamenii.

Sarcinile

Scgimabrea de metodă iîntr-un departament implică un anumit număr de noi sarcini ce trebuie îndeplinite. Acest fapt poate să inducă, de asemenea, o modificare a metodelor deja implementate. Prin urmare, planul de acțiune trebie să precizeze în mod clar:

Definirea sarcinilor: oferă detalierea metodelor și definețte în mod precis munca

Decuparea sarcinilor: descrie înlănțuirea logică a proceselor

Oamenii

Factorul uman reprezintă un punct crucial în schimabrea vizată de procesul de benchmarking. Succesul planului de acțiune se bazeaă pe acceptarea de către personal a metodelor alese. Scopul este ca fiecare persoană implicată în punerea în practică a metodelor să fie ăn măsură să îneteleagă cum va fi afectată de această schimbare si care sunt dificultățile pe care le-ar putea întâlni. Doar prin adeziunea personalului, printr-o bună capmaie de informare și prin angajamentul concret al conducerii, poate avea succes un astfel de plan de acțiune.

Demararea acțiunilor concrete

Benchmarking-ul începe să capete valoare în momentul punerii în practică. Acastă operațiune necesită, de cele mai multe ori, o nouă orientare strategică a departamentului în cauă, deoarece problema se pune în termnei de profituri și pierderi. Conducerea deartamentului în cauză dispune de mai multe metode pentru a pune în aplicare rezultatele studiului de benchmarking.

Calea ierarhica

În situația în care operațiunea este clară și nu depășește cadrul departamentului, conducerea acestuia poate să se ocupe de punerea în aplicare a planului de acțiune.

Managementul de proiect

Pentru proiectele mai complexe, o echipă de proiect supervizează punerea în practică la nivelul fiecărei operațiuni, acesta fiind în permanență în contact cu conducerea.

Recurgerea la un "responsabil de proces"

Companiile pun adesea accentul asupra produselor și a funcțiilor, însă, ele nu se interesează prea mult de optimizarea proceselor, deoarece acestea, prin antura lor, implică mai multe departamente. Soluția constă în numirea unui responsabil de proces pentru fiecare proces esențial al companiei. Acest responsabil trebuie să se găsească la un nivel ierarhic destul de ridicat, să cunoască limitele de capacitate ale procesului și să fie capabil să identifice soluțiile care conduc la economisirea de etape.

Cercurile de calitate

Este vorba despre un grup de persoane ce exercită o acțiune de supervizare a calității într-un sector. Aceste persoane sunt direct implicate în procesul ce trebuie modificat. Domeniile acoperite vizează, în principal, calitatea, costurile, termenele, securitatea, resursele umane, etc. Aceste persoane, sunt, în majoritatea cazurilor, voluntari.

Este esențial ca benchmarkurile să se traducă prin obiective de atins și să se stabilească intervale în care trebuie să se situeze indicatorii.

Benchmarkingul trebuie să se integreze în patru procese vitale:

planificarea

managementul

cercetarea calității

finanțele

Benchmarkingul vizează să stabilească procese simple, care, din punctul de vedere al Prof. Robert Camp vor satisface exigențele clienților, sunt ușor de înteles și de aplicat, simplifică foarte mult raporturile companiei cu lumea exterioară, sunt abordabile și rentabile, comportă un minimum de etape si minimizeză riscurile dublei angajări, sunt ușor controlabile, sunt sensibile la modificările ce privesc exigențele clienților.

Pe de altă parte, benchmarkingul nu mai este un simplu demers efectuat punctual și limitat în timp. Contrar, acesta s-a transformat de-a lungul timpului într-o stare de spirit care se sprijină pe următoarele aspecte:

are drept obiectiv satisfacerea totală a clientului;

cercetează și analizează metodele cele mai pefrormante;

integrează tehnologiile care și-au dovedit eficiența;

tinde către simplificare;

concentrează efortul pe sursele de costuri cele mai importante;

utilizează instrumente pentru ameliorarea calității.

Pe scurt, benchmarkingul reprezintă, înainte de toate, o descindere permanentă către schimbare.

1.3.2 Domeniile de reflecție ale benchmarkingului

Yoshinobu Ohinata identifică cinci domenii de reflecție în contextul japonez:

produsul

funcțiunile

procesul

organizarea

strategia

Benchmarkingul produselor este mai dezvoltat în Japonia. Ca răspuns la orice inovație privind produsul, conceptul sau comercializarea, compania japoneză este capabilă să lanseze în câteva luni un produs similar.

Benchmarkingul funcțional are ca obiectiv controlul calității și o eficiență sporită.

Benchmarkingul proceselor are ca obiectiv ameliorarea eficienței și creșterea competitivității, focalizându-se pe nivelul operațional. Sistemul "just in time" dezvoltat de către Toyota a servit drept referință pentru numeroase companii.

Benchmarkingul organizațional permite creșterea capacității de adaptare a companiei la evoluțiile unui mediu competitiv.

Benchmarkingul strategic se concentrează pe schimbările strategice, alocările de resurse prioritare și diversificare. Cel mai bun exemplu este cel al redefinirii domeniilor de activitate ale NEC bazat pe Computer &Communication.

Frânele bechmarkingului sunt în esență de natură generală.

Pricipalele frâne in calea bunei derulări și a eficacității unei operații de benchmarking sunt:

Noțiunea de confidențialitate , specifică în funcție de fiecare țară.

Starea de spirit cuceritor, compania care are convingerea că este mai bună decât orice altă companie nu va avea parte de un schimb productiv.

Teama de a pierde. Acest factor poate să privească atât aspectul financiar, cât și pe cel informațional.

Experiența limitată a conducătorilor în ceea ce privește practicile de schimburi de idei și de informații.

Având în vedere acești factori, companiile acre nu se pot debarasa de ei nu vor ajunge să accepte în md real schimbul de informații care se află la baza oricărei operațiuni de benchmarking.

Una din principalele limite ale benchmarkingului se referă la simplul fapt că această abordare se atașează exclusiv de elementele tangibile.

Benchmarkingul se confruntă cel mai adesea cu probleme de rezistență la schimbare sau de reținere de informații. O altă limită a benchmarkingului este dată de gradul mai mic de rentabilitate a produselor copiate. Referitor la benchmarkingul organizațional, acesta își găsește limitele în imposibilitatea de a concedia echipa sau conducerea oragnizației.

Pe de altă parte, bechmarkingul strategic este și el supus limitelor, acestea fiind concretizate prin barierele de la intrarea pe noi piețe sau riscurile aferente unei specializări prea puternice.

1.3.1 Benchamarkingul în electronică

Industria electronicii are un stil unic de benchmarking. În acest domeniu, benchmarkingul cosntă în aplicarea unui set de teste standard asupra unui sistem pentru a-i compara performanțele cu cele ale altora. Mai bine zis, este o uneltă de măsurarea a puterii și performanțelor sistemelor și aplicațiilor hardware/software precum și a capacității unui sistem. Există patru categorii e benchmarking în industria electronicii:

Un tip de benchmarking bazat pe aplicație efectuează aplicații erale sau parțiale atât în versiuni întregi cât și în versiuni modificate.

Un tip sintetic de benchmark care rivalizează acitivitatea aplicațională.

Un test de sincronizare care utilizează modelele unui tip de apel de sistem și replasează apelurile în izolare.

Un test de inspecție solicită unui sistem sau unei componente să rivalizeze cu o activitate de aplicație.

Benchmarkurile sintetice și de sincronizare sunt folosite pentru a se concretiza o idee despre modul în care acționează un sistem sau o componentă a acestuia. Dacă există benchmarkuri bazate pe aplicații, acre să corespundă aplicațiilor respective, acestea sunt folosite pentru ameliorarea evaluării.

Benchmarkurile de inspectare sunt folosite pentru a determina dacă un sistem sau o compnentă a acestuia funzționează corect. Aceste benchmarkuri utilizează o metodologie de testare bine stabilită, bazată pe folosirea practică a sistemului informatic. Benchmarkurile măsoară performanțele într-o manieră determinativă și reproductivă care permite administatorului de sistem să aprecieze performanțele și capacitatea sistemului. Benchmarkurile oferă o thenică de determinare a parametrilor de adaptare, de fiabiliate, blocaje și capacitatea sistemului, care pot oferi inforamții despre comercializare și vânzare. Deși benchmarkingul din industria electronică reperzintă un mecanism sau un proces de testare, este de asemenea și o tehnică de învățare, schimbare și îmbunătățire a proceselor.

Benchmarkingul este un mijloc efectiv de a asigura îmbunătățirea sau progresul continuu în direcția scopurilor strategice și a priorităților organizaționale. Un beneficiu eral al benchmarkingului este întelegerea roceselor și a practicilor care permit transferul celor mai bune practice sau performanțe în cadrul organizației. În cel mai bun caz, benchmarkingul pune accent nu numai pe procese, calitate și rezulatate, dar și pe importanța identificării și înțelegerii motoarelor tuturor activităților.

Tehnica de benchmarking este extrem de flexibilă, ea putând fi aplicată pentru orice domeniu de activitate. A practica benchmarkingul este echivalent cu a merge în căutarea celor mai bune metode utilizate într-o activitate, aceste metode permițând companiei să-și amelioreze performanțele.

Benchmarkingul nu este limitat la informațiile despre concurența dierctă, ci, mai mult, prin benchmarking se caută inovația, dincolo de limitele domeniului în care acționează organizația respectivă și, uneori, chiar dincolo de hotarele țării. Benchmarkingul vizează procesele și, în principal, modul de implementare a celor mai bune practici pentru obținerea performanței. Rolul benchmarkingului este îndreptat, mai ales, către înțelegerea proceslor care duc la lipsa de performanță, iar acest lucru permite cunoașterea metodelor care favorizează obținerea unor performanțe mai bune.

Rolul esențial al benchmarkingului este acela de a schimba procesele și metodele de muncă la nivelul unei organizații, companii, pe baza datelor obțiunte, pentru ca eficiența acestiea să crească. Scopul benchmarkingului este acela de a conșientiza modul în care alte organizații își stabilesc nivelurile de performanță și modul în care obțin respectiva performanță.

Benchmarking aplicat sistemelor de comunicare mobile

Obiectul studiului de benchmarking îl reprezintă telefonul și caracteristicile acestuia, evidențiate pe un lot de … modele.

Scopul studiului constă în relevarea diferențelor dintre cele … de modele, în vederea stabilirii standardului ideal.

Cercetarea se va desfășura preponderent pe internet, documentându-ne asupra celor mai buni producători pentru a alege dintre aseștia cinci mai semnificativi și în cadrul fiecăruia patru sau trei confinugurații în medie, mai reprezentative.

Datele privind specificațiile tehnice ale produselor și o descriere a acestora vor fi preluate de pe site-urile oficiale ale producătorilor și ale distribuitorilor.

Etapa ulterioară colectării de informație și stabilirii unei baze de date lucru, este analiza.

Analiza se va realiza urmând următorii pași:

stabilirea nevoilor pe care telefonul mobil trebuie să le satisfacă;

stabilirea categoriilor, a perspectivelor din care analizăm, cât și a parametrilor acestora;

stabilirea imporanței crieteriilor de analizăprecum și a interdependențelor funcțional-constructive dintre acestea;

compararea și raportarea celor … de produse unele la celelalte pe respective paliere pentru a releva diferențele și asemănările;

extragerea caracteristicilor ce vor alcătui standardul ideal.

Stabilirea nevoilor

Ținând cont de concurența acerbă care există în ziua de azi, producătorii încearcă să satisfacă toate nevoile utilizatorilor, înglobând foarte multe cerințe într-un singur produs, în cazul de față telefonul mobil. Astfel un telefon mobil trebuie să acopere aceste nevoi într-o pondere cât mai mare, realizând un compromis între design, greutate, dimensiuni și o conexiune rapidă la internet, facilități software – symbian, programe office sau multimedia (jocuri, camera video și foto, etc).

Nevoile care se desprind în luarea deciziei de achiziționare al unui telefon mobil:

nevoi de design ;

nevoi de operabilitate (conexiune internet -3G/4G, software);

nevoi de mobilitate (greutate, dimensiuni, baterie);

nevoi de multimedia (jocuri, cameră, Bluetooth, infraroșu);

Din perspectiva producătorului, în fucnție de categoria căreisa i se adresează, putem împărți aceste nevoi în grupe de utilizatori:

grupa 1 – tineri pentru care primeză nevoile de design și cele de multimedia.

grupa 2 – utilizatori generali, care i-au în considerare în principal nevoia de mobilitate.

grupa 3 – business în care se pune accent pe nevoia de operabilitate.

Stabilirea categoriilor

Indentificând nevoile, analiza propriu-zisă se va face ținând cont de acestea, iar compararea produselor se va desfășura din prisma categoriilor definite, menite să ofere o imagine cât mai completă a diverselor aspecte de utilitate pentru consumator ale produsului:

design;

operabilitate;

mobilitate;

multimedia;

Compararea telefoanelor mobile se va face pe cele patru categorii enumerate mai sus avțnd ca obiectiv scoaterea în evidență a diferențelor dintre acestea pe respectivele paliere.

Descoperirea aspectelor principale, prin prisma cărora analizăm și raportăm produsele unele la celelate, a rezultat ca urmare a documentării asupra caracteristicilor tehnice și ergonomice importante ale telefonului mobil și a nevoilor pe care aceste caracteristici trebuie să le satisfacă.

Cercetarea s-a realizat pe internet, sursele de informație fiind reprezentate de producători, distribuitori și reviste de specialitate. Identificarea exigențelor utilizatorilor pe care telefonul mobil trebuie să le îndeplinească, precum și stabilirea punctelor forte și slabe împreună cu descrierea și argumentarea acestora, s-a realizat pe baza unui feedback din partea consumatorilor.

Compararea propiu-zisă:

Design

Când facem referie la designul unui produs facem trimitere la culoarea acestuia, forma sa, dimensiune, avem un mix de elemente ce trebuie luate și înțelese drept un tot, unde fiecare contribuie la transmiterea mesajului unitar către client, a valorilor înglobate în produs ce-i permit acestuia să se identifice cu el.

Trebuie menționat că design-ul nu este simplul rezultat al unei strategii exclusiv de comunicare a unor valori prin formă, culoare cu scopul fidelizării audienței țintă, el reiese de asemenea și din constrângeri de natură tehnică ce influențează astfel inevitabil forma, dimensiunile și materialul din care se fabrică produsul.

La un telefon mobil designul se referă în primul rând la aspectul general, formele geometrice, materialul din acre este confecționat și la ergonomicitate.

Aspectul vizează în mod direct maniera în care produsul se înfățișează în fața potențialului client. Elementul principal urmărit îl reprezintă învelișul exterior, carcasa produsului, și implicit caracteristicile acesteia influențate de constrângeri constructiv-funcționale.

O primă caracteristică este materialul din care se confecționează învelișul, el poate fi plastic, plastic cu inserții de aluminiu sau cauciuc. Implicațiile acestui fapt sunt importante deoarece vizează probleme precum reducerea masei telefonului, creșterea durității și rezistenței la șocuri mecanice, o conductivitate termică scăzută pentru a evita încălzirea excesivă în timpul funcționării.

Pe lângă aceste considerente tehnice există și cele de natură estetică, prin folosirea unor materiale noi, moderne, plăcute la atingere, menită astfel să atragă. Evident că opțiunea în ceea ce privește materialul produce efect și în costul final al telefonului.

Ergonomicitatea, caracterizată prin gradul de usurință de a utiliza un telefon mobil, reprezinăt a doua carecteristică importanta a design-ului. O latură mai puțin tangibilă a acesteia o reprezintă satisfacția și confortul obținut în utilizarea produsului.

Operabilitate -pg 253

În ziua de azi în care totul se face într-un ritm alert și într-un tip cât mai scurt, ușurința și accesul rapid la informații precum și transferul de date, devin o problemă importantă de comunicare.Această problemă apare și la tehnologia mobilă, respectiv telefonul mobil, unde clientul își dorește ca prin tehnologiile bluetooth sau prin infraroșu să schimbe date cu alți utilizatori sau prin conexiunea cât mai rapidă la internet să poată fi în permanență legat la baza de date și informații din lumea întreagă.

Tot raportat la operabilitate se află și sistemul software pe care un telefon îl posedă , în special referindu-ne la aplicații JAVA, sisteme de operare, symbian, aplicații office, etc.

Pentru a compara cât mai exact telefoanele mobile din punct de vedere al softului, s-a aplicat un test de benchmark intitulat SPMark Java 06. Aceasta e o aplicație care măsoară performanțele celularelor care utilizează platformă și aplicații Java.

Benchmarkul ia în considerare performanțele Java într-un mediu de jocuri 3D sau 2D, dar nu exclude nici specificațiile video și audio, pe care le testează prin intermediul unui sistem Java virtual.

Mobilitate

Mobilitatea caracterizează însăși rațiunea de a exista a unui telefon mobi, a unui sistem portabil. Este poate cea mai evidentă nevoie pe care aceasta trebuie să o satisfacă. Indiferent de segmentul de piață vizat, utilizator general, tineri sau de tip business, ușurința și funcționarea în deplasare sunt două deziderate ce trebuiesc atinse în vederea unei mobilități sporite.

Principalele aspecte urmărite sunt legate de baterie, de greutate și de dimensiuni. Astfel importanța bateriei rezidă în autonomia ei, exprimată în număr de ore de stand-by și de convorbiri, precum și în tipul ei, lithium-ion, sau lithium-pol.

Multimedia

A patra mare categorie de care ținem cont în evaluarea și compararea telefoanelor mobile este cea legată de elementele de multimedia încorporate. Astfelîn mintea consumatorului o utilitate accentuată revine acestui aspect, prin prisma performanțelor atinse de către aceste elemente, ce satisfac nevoile de divertisment, în speță cele calitative privind rularea de jocuri, muzică și nu în ultimul rând cele legate de performanța camerei video. Elementele supuse analizei comparative sunt boxele, ecranul și camera.

Astfel caracteristicile ecranului, boxelor, traduse mai departe în satisfacerea unor nevoi calitative de divertisment cum ar fi o imagine excelentă și un sunet clar, vizează însăși seducerea simțurilor, în vederea creării unei experiențe plăcute pentru utilizator.

Parametrii ce caracterizează ecranul sunt rezoluția, contrastul și mai ales numărul de culori ce pot fi reproduse, iar în cazul boxelor facem referire la calitatea sunetului, la eventuale distorsiuni, bas și echilibru.

Pentru a ne face o idee cât mai bună despre performanțele multimedia ale unui telefon mobil se va aplica un benchmark JBenchmark 3D ce măsoară performanțele grafice.

Standardul ideal

Design:

Aspectul: carcasa din aluminiu, rezistență la șocuri mecanice, design personalizat;

Ergonomicitate;

Operabilitate – coform testelor de benchmark – …. cu cel mai bun software … ;

Mobilitate: telefon ușor, greutate de … g , dimensiuni: lungime … mm, lățime … mm, grosimea care este de doar … mm, baterie- în urma testului de benchmark Mobile Mark este ……….

Ecran …..

Camera …….

Sunet……..

Optimizarea multicriterială pentru sistemele de comunicare mobile

Scopul urmărit este alegerea variantei optime reale de telefon mobil, prin urmare, în vederea evaluării vom lua în considerare o serie de crietrii diferențiate și în cadrul acestora urmărim anumiți parametrii reprezentativi.

Functționalitatea vizează aspecte șegate de software și rețea. În ceea ce privește aspectul pe considerente de ordin ergonimic, am ținut cont de tipul displayului, de greutate și de dimensiuni. Caracteristicile vizează aspectele de ordin tehnic: camera, cablu, infraroșu și bluetooth.

Operabilitatea este definită în directă legătură cu ușurința de utlizare. La durabilitate se va ține cont de tipul bateriei și de timpul de funcționare. Prețul se va alege în funcție de cel comunicat de producător. pg 265

Importanța economică a benchmarkingul și a metodelor multicriterile de optimizare

Obiectivul unui studiu de benchmarking îl reprezintă identificarea celor mai bune practici și metode din cadrul procesului de afaceri într-un domeniu, urmărind aspecte precum politica de resurse umane, politica de calitate, etape ale activității de fabricație, produse, servcii, prin comparație cu cei catalogați ca fiind lideri. Astfel scopul este ca prin raportare la cei mai buni și studierea acestora să extragem modele de acțiune și să stabilim un standard ideal de excelență pe care ni-l însușim în vederea obținerii avantajului strategic și competitiv.

Rațiunea de a exista a activității de benchmarking constă în perfecționare și îmbunătățire continuă. Astfel o companie își poate eficientiza activitatea sa economică ca urmare a concluziilor implementate din studiu.Poate să-și reducă cheltuielile cu producția, cu implementarea poloticii de calitate, cu metodologia de măsurare a gradului de satisfacție a clienților, spre exemplu, prin intoducerea inovațiilor, a practicilor noi și îmbunătățite, ca și a avantajului tehnologic.

Studiile de benchmarking pot fi realizate și de instituții sau organisme independente pe un domeniu, nu numai de firmele implicate în respectiva ramură. Ele pot viza analiza de produse, de servicii, de strategii și politici, pe un anumit palier econimic.

Rezultatele și conculziile vizează evidențierea aspectelor pozitive și negative ale temei urmărite, precum și extragerea unor caracteristic de fond, precum și propunerea unor măsuri viitoare.

Prin implementarea măsurilor determinate de rezultatele studiului de benchmarking de către cei implicați în domeniu se ating deziderate economice ca: reducerea cheltuielilor (de timp, de capital, de producție) și eficientizare.

Costul unui studiu de benchmarking poate atinge suma de 100 000 $, însă depinde de complexitatea temeialese, de intervalul de timp în care acesta se desfășoară, de amploarea domeniului analizat. Deși este un proces relativ cam scump și care nencesită timp, beneficiile pot fi imense, spre exemplu firma Kodak în urma unui benchmarking intern de 70 000 $ privind departamentul de mementenanță a realizat o economie la nivel global de 5 milioane USD.

Structura costurilor într-un studiu de benchmarking și natura acestora urmărind etapele principale este următoarea:

planificare:

costuri legate de informare și documentare, costuri administrativ operaționale (curentul electric, chestionare utilizate), costuri legate de timp

comparare:

costuri privind colectarea datelor (studii de piață, chestionare, anchete telefonice)

analiză:

costuri cu activitatea de centralizare, evaluare și interpretare a datelor (costuri legate de timp, de resurse materiale)

implementare:

costuri cu informarea, costuri cu conștientizarea personalului, costuri cu specializare (traininguri).

În cazul studiilor de benchmarking pe produs, s-a urmărit identificarea parametrilor fundamentali ai acestuia și nevoilor pe care trebuie să le satisfacă, precum și stabilirea caracteristicilor de excelență și performanță. Scopul l-a reprezentat o bună întelegere a produsului, a maximelorpe care trebuie să le atingă acesta.

Rolul studiului devine vizibil în momentul achiziționării produsului, când utlizatorul este astfel mult mai informat și educat în legătura cu respectiva problematică. De aici derivă importanța economică, o alegere optimă în funcție de nevoi, se traduce în eficiență și costuri scăzute în viitor.

Achiziționarea propriu-zisă se realizează pe baza metodelor multicriteriale de optimizare, a rezultatelor acestora, ce indică cea mai bună variantă dintre cele existente.

Folosirea acestor metode este esențială atât prin includerea prețului produsului printre parametrii stabiliți în evaluarea nivelului de întrebuințare, cât și prin economia de timp realizată de un potențial client. Utilizând metodele multicriteriale suntem în posesia unor instrumente care pot asigura un anumit grad de obiectivizare a procesului decizional atunci când sunt folosite în mod logic și coerent.

În concluzie activitatea de benchmarking ne oferă o caracterizare calitativă și catitativă a produsului, un model ideal și ne ajută să întelegem palierele importante ale acestuia, ne conștientizează și de aici reiese utilitatea sa.

Optimizarea ne oferă criterii decizionale, metode de acțiune obiectivă, în a alege efectiv produsul care satisface cel mai bine, dintre cele existente, nevoile noastre.

2. Statistici telefoane mobile 2015

2.1. TOP 10: Cele mai bune telefoane mobile în mai 2015

Topul a fost realizat în urma rezultatelor de benchmarking, ținându-se cont si de experiența de utilizare, hardware-ul implementat, prețul nefiind un un element major în conturarea celor 10 poziții.

10. OnePlus One

Raportul preț / specificații nu mai este la fel de atractiv ca la începuturile sale, dar tot are multe puncte PRO: Android Lollipop în versiunea Cyanogen OS sau Oxygen OS, deschidere către o comunitate de dezvoltatori și compatibilitate cu multe custom ROM-uri, hardware suficient de puternic pentru toate aplicațiile din Google Play, design plăcut.

9. Motorola Nexus 6

Motorola & Google au preferat să aducă un șlap neașteptat de scump, unul care pierde în lupta cu alte telefoane de top cu Android. Sunt multe smartphone-uri ce-i sunt superioare la capitole cheie precum display-ul, camera foto și video, autonomia.

Cei care se orientează spre Nexus 6 o fac pentru că-i un phablet cu ecran mare, pentru Android-ul nativ și suport din partea Google pe termen îndelungat și cam atât. Nu este un smartphone prost, dovada că a urcat pe locul 9, dar din partea unui device Nexus dezamăgește așteptările.

8. HTC One M9

HTC-ul avea toate șansele să urce mai sus, dacă nu era trădat de Qualcomm Snapdragon 810 ale cărui probleme cu supraîncălzirea au devenit arhicunoscute. Una peste alta, HTC-ul reușește să intre în top, de abia pe poziția a 8-a, pe când rivalul sud-coreean urcă pe locul 1, din start.

Oferă un sunet de calitate, interfață light și calitatea premium din punct de vedere al materialelor și atenției oferite pe partea de finisare. Prețul urcă mult prea sus și aici pierde din atractivitate în fața concurenței.

7. Huawei Ascend Mate 7

Unul dintre cele mai bune phablet-uri în prima parte a lui 2015 și dovada că Huawei se află pe o linie ascendentă. Nu s-au aruncat pe o rezoluție QHD, iar bateria este de 4100 mAh, acumulator de tabletă pe un device cu diagonală de 6 inch.

Punctează bine la design, performanțe, cameră foto și video. Pe de altă parte, carcasa metalică îl face să atingă 185 gr. Fiind și un phablet măricel, nu este la îndemâna oricui.

6. LG G3

Într-un top al raportului preț / specificații / experiență de utilizare urcă pe primul loc, mai ales de când a coborât pe la 1600 – 1700 lei. Este considerat o alegere inspirată și în 2015. Are suficientă putere de procesare, design compact deși are un display de 5.5 inch, în contextul în care power și reglarea volumului sunt pe spate, folosește touch buttons.

5. LG G Flex 2

LG are curaj și prin G Flex 2 a ajuns la a 2-a generație a telefonului curbat. Nu se încălzește așa tare, deși folosește Qualcomm Snapdragon 810, original ca formă, cameră de bună calitate. Pe de altă parte, display-ul reflectă spațiul ambiant destul de tare sub acțiunea razelor de soare, iar curbura nu are un aspect practic important. Ai un telefon curbat, dar în afară de design nu ajută la nimic.

4. iPhone 6

Nu uimește prin specificațiile hardware puse de către Apple, dar experiența de utilizare este considerată la cote înalte. Are un display cu luminozitate mare, autonomia este buna dacă ne raportăm la alte telefoane concurente, cameră foto ce face fotografii de bună calitate. Ca design nu impresionează, dar nici nu este prost fabricat.

3. iPhone 6 Plus

În topul pe 2014, iPhone 6 era în fața lui iPhone 6 Plus, dar între timp a castigat teren, are 2 puncte cheie peste iPhone 6: OIS pentru camera de 8 Megapixeli, autonomie mai mare.

2. Samsung GALAXY Note 4 & Note Edge

Samsung și-a ajustat pozițiile 1 și 2 cu 2 seturi de telefoane, modele care oferă o experiență de utilizare fără cusur. Note 4 este cel mai bun phablet la momentul actual, iar Note Edge este în linii mari același produs cu un ecran ce se întinde în lateral dreapta.

Puncte PRO: display excelent, margine din metal și grip bun dat de spatele din plastic, cea mai bună cameră foto și video la momentul actual, autonomie decentă, etc.

1. Samsung GALAXY S6 & S6 Edge

Samsung și-a făcut temele în mod corect și GALAXY S6 este o adevărată revoluție față de GALAXY S5 (design diferit, interfață mai aerisită etc). Are și cel mai puternic ansamblu hardware la momentul actual, un CPU octa-core pe 14mm ce stabilește standardele în testele de benchmark, dar și în ce privește consumul de energie.O baterie de 3000 mAh ar fi fost de bun augur și un preț ceva mai așezat.

2.2 Top 10 telefoane conform rezultatelor AnTuTu (trimestrul I, 2015)

AnTuTu este una dintre cele mai utilizate aplicații de benchmark, când vine vorba de testarea dispozitivelor mobile, portabile, motiv pentru care un astfel de top poate fi interesant de urmărit deși, testele de benchmark sunt oarecum relative și în mare parte neconcludente, datorită diferențelor destul de mari de hardware ale produselor.

AnTuTu a alcătuit recent un top bazat pe rezultatele obținute de utilizatori din diferite zone de pe glob. În calcul au fost luate numai modelele de telefoane care au fost testate de cel puțin 500 de ori in primele trei luni ale lui 2015 prin intermediu aplicației AnTuTu.

Astfel, pe primele trei locuri se clasează numai modele lansate la începutul acestui an:

Samsung Galaxy S6

Samsung Galaxy S6 Edge

HTC One M9

urmate apoi în ordine de: Galaxy S5, Meizu MX4, Nexus 6, Galaxy Note 4, Motorola Droid Turbo, LG G Flex 2 și OnePlus One.

Un al doilea grafic, ne arată procentajul terminalelor existente, în funcție de procesorul pe care acestea îl utilizează. Astfel, Qualcomm domină acest grafic cu procesoarele sale Snapdragon 805 și Snapdragon 810.

Topul celor mai utilizate procesoare pe terminalele mobile.

Qualcomm Snapdragon 805 – 50%

Samsung Exynos 7420 – 20%

Locul al treilea fiind împărțit de MediaTek cu al său MT6595 și Qualcomm cu modelele Snapdragon 810 și Snapdragon 801.

Dacă Samsung a renunțat la practica optimizării smartphone-urilor sale de top pentru rezultate mai bune în testele bechmark, HTC nu doar că folosește în continuare metoda, ci o promovează ca și când ar fi ceva cu care se poate lăuda.

Primele rezultate benchmark apărute pe internet chiar înainte de lansarea oficială a noului flagship HTC arătau, în AnTuTu 4, că HTC One M8 oferă cu peste 4000 de puncte mai mult decât Samsung Galaxy S5, principalul competitor. Informația s-a dovedit a fi falsă după apariția unui test similar, AnTuTu X, cu rezultate unde HTC One M8 obține cu peste 5000 de puncte mai puțin decât Samsung Galaxy S5. Rezultatul corect este dat de AnTuTu X, versiunea cea mai nouă a aplicației de benchmark, pregatită special pentru a nu permite optimizarea performanțelor.

Aparută inițial ca o speculație, informația referitoare la optimizarea HTC One M8 pentru obținerea unor rezultate superioare în testele benchmark a fost confirmată cu foarte multă seninatate chiar de HTC, în urma unor solicitări ale CNET.

Iată răspunsul companiei la solicitarea jurnaliștilor de la CNET: "(…) Testele Benchmark urmăresc să stabilească nivelul maxim de performanță pentru CPU și pentru GPU, într-un mod similar testării unui motor al unei mașini sport și, prin urmare, inginerii noștri au optimizat hardware-ul în funcție de anumite scenarii prestabilite pentru obținerea celei mai bune performanțe. Oricine dorește să obțină aceste rezultate poate apela la diferite metode de optimizare, disponibile prin diferite surse, deși nu credem că va fi cazul".

Samsung Galaxy Note 4-Regele phableturilor Android

Samsung Galaxy Note 4 este primul telefon de la Samsung care vine echipat cu un ecran Super AMOLED cu o rezoluție de 2560 x 1440 pixeli. Procesorul este un Exynos 5433, care are alături un GPU Mali T-760 si 3GB RAM.

Designul telefonului este același, tipic Samsung: seamănă foarte mult cu variantele anterioare, păstrează linia de design. Ecranul are o diagonală de 5.7 inchi, telefonul nu are o carcasă foarte mare. Ca mărime și ergonomie acesta se află intre LG G3 și iPhone 6 Plus. Capacul din spate are acel aspect de piele, dar el este din plastic, și acest lucru ajută într-o oarecare măsură la aderența telefonului în mână. Marginea telefonului este din aluminiu, iar acest aspect oferă o senzație de robustete și impresia aceea de telefon premium.Telefonul este rigid, la duritatea contribuind și sticla de protecție Gorilla Glass 3.

Ecranul este vârful de gamă tehnologic în materie de panouri. Culori excelente, negrul este redat în cel mai bun mod, pentru că practic pixelii respecitivi nu luminează, ecranul fiind Super AMOLED, are luminozitate mare și consum scazut de curent. Ecranul dispune de Adaptive Display, care modifică automat culorile și luminozitatea în funcție de conținutul urmărit. Greutatea telefonului este de 176 de grame.

În momentul de față acesta este telefonul cu cea mai bună baterie și ecran cu o rezoluție 2K. Bateria a fost testată folosind PCMark Battery Test, luminozitatea a fost setată la maxim, iar la finalul testului a rezistat puțin peste 6 ore. Din acest test reiese clar că telefonul rezistă cel puțin două zile în regim de utilizare normală. Bateria are o capacitate de 3220mAh, și se poate înlocui. Încărcătorul din pachet poate „energiza” bateria peste 50% în doar 30 de minute.

Pentru testare s-a folosit PCMark, 3DMark, Quadrant, Antutu și Anomaly 2 Benchmark. PCMark , Note 4 a reușit sa obțină 4625 de puncte, și se află în Top 20, conform tabelului celor de la Futuremark.

În Qaudrant, Note 4 întrece cu ușurință LG G3 sau HTC One M8, acesta reușind să obțină un scor de 24218.

Nici măcar în Antutu acesta nu are rival, Note 4 obținând 48648 de puncte, cu aproape 10mii de puncte peste LG G3.

Nici în Anomaly 2 Benchmark, Note 4 nu se dă bătut, învinge rivalul LG G3 cu ușurință, acesta a scos 398670 de puncte față de G3 care a scos 302086 puncte, iar ambele telefoane au aceeași rezoluție la ecran, de aici se vede puterea brută a lui Mali T-760 față de Adreno 330.

Nici în 3Dmark Ice Storm Unlimited, Note 4 nu se lasă învins, acesta obținând un scor de 19965 puncte, cu aproape 21% mai mult decât LG G3.

2.3. Manipularea rezultatelor benchmark

Testele benchmark riscă să își piardă credibilitatea pe măsura ce devine evident că tot mai mulți producători de electronice le manipulează. Samsung a fost prima companie prinsă în fapt, iar Asus, HTC și LG s-au alăturat listei negre.

Cei mai pasionați utilizatori au observat în ultima vreme cum testele benchmark par manipulate pentru a reflecta rezultate diferite de realitate. Metoda folosită este identificarea testului benchmark utilizat și optimizarea sistemului de operare pentru ca telefonul sau tableta să ruleze la potențialul maxim în timpul acestuia.

Samsung a fost prima companie care a încercat astfel de metode de păcalire a testelor benchmark prin rularea procesorului la viteză maximă, condiție care nu corespunde cu realitatea folosirii gadgetului. Printre gadgeturile care încălcau condițiile corecte de derulare a testelor se numără Asus Padfone Infinity, HTC One, HTC One mini, LG G2, Samsung Galaxy S4, Galaxy Note 3, Galaxy Tab 3 10.1 si Galaxy Note 10.1.

Printre gadgeturile confirmate care nu "umflă" rezultatele testelor benchmark se numără toate cele produse de Motorola, alături de Google Nexus 4, Nexux 7, iPhone, iPad și noua consolă Nvidia Shield.

Futuremark, una dintre companiile importante care dezvoltă soluții de test de performanță pentru device-urile mobile, a decis să elimine din lista sa de clienți unele modele de Samsung și HTC.

Cifrele generate prin simularea unor task-uri ale device-urilor respective, dacă Samsung și HTC se pretează la modificarea unor rezultate benchmark este jenant pentru producători și jignitor pentru clienți.

Acesta este cel mai performant telefon de pe piața! A depășit Galaxy S6, One M9 sau iPhone 6

Conform unuia dintre cele mai importante benchmark-uri, Xiaomi MiNote Pro este pe primul loc în topul smartphone-urilor!

Anunțat în luna ianuarie, Xiaomi MiNote Pro a fost lansat pe 6 mai. Telefonul are specificații de top, venind cu procesor Qualcomm Snapdragon 810 modificat astfel încât să rezolve problema încălzirii prea puternice. Cei 4GB de RAM LPDDR4 îl ajută să fie cel mai performant telefon existent în acest moment.

Nu numai că procesorul este modificat pentru a fi răcit și a oferi performanțe mai bune, dar este și modelul v2.1 despre care producătorul cipului spune că ajuta ca telefonul să fie ușor peste celelalte telefoane cu acest tip de procesor, dar cu un model mai vechi.

sursa http://d1.a4w.ro/yoda/design/images/rss.gif

Astfel, MiNote Pro reușește să aibă cel mai mare scor în AnTuTu Benchmark, depășind toate telefoanele existente până acum – 63.424. Având un cip Apple A8 și doar 2 nuclee, iPhone 6 nu se poate apropia într-un asemenea top de telefoanele cu Android, flagship-ul celor de la Apple fiind însă extrem de performant datorită optimizării sistemului de operare.

2.4. Top 10 aplicații benchmarking pentru a testa performanțele reale ale smartphone-ului

1. AnTuTu Benchmark

AnTuTu este cel mai popular instrument de benchmarking pentru Android, este folosit ca un standard industrial de companii de top și de site-uri de revizuire hardware. AnTuTu va testa exhaustiv toate aspectele legate de un dispozitiv, inclusiv UX, GPU, RAM, CPU, I / O și mai mult. Fiecare element este evaluat individual și dat un scor. Aceste scoruri pot fi încărcate în baza de date AnTuTu.

2. Quadrant Standard Edition

Quadrant Standard Edition testează CPU, I / O grafică, și 3D.

3. Linkpack for Android

Adesea folosit de către utilizatori ROM personalizate și overclockeri smartphone, Linkpack este un instrument simplu de benchmarking. Aplicația măsoară performanța procesorului smartphone cu unele dintre cele mai rapide computere din întreaga lume. Rezultatele benchmark sunt MFLOPS IM (milioane de operațiuni cu virgulă mobilă pe secundă).

4. Neocore

Neocore fost aplicația de benchmarking inițial dezvoltată de echipa Qualcomm Snapdragon pentru a testa Aderno CPU, dar poate fi, de asemenea, folosită pentru a măsura performanța grafică 3D pe dispozitive Android cu non-Adreno GPU. Scorurile sunt furnizate în FPS (Frame Per Second.

5. Vellamo Mobile Benchmark

Acesta este un alt instrument de benchmarking puternic de la Qualcomm Innovation Center. Vellamo este proiectat pentru a fi o suită precisă, ușor de utilizat de referință la nivel de sistem pentru dispozitive bazate pe Android 4.0. Verifică performanța browser-ului mobil, mai multe nuclee CPU și performanța subsistemului procesorului. De asemenea, testează UX, grafica 3D, și memoria de citire / scriere, etc.

6. Sunspider JS Benchmark

Acesta este un puternic instrument de benchmarking JavaScript din webkit.org., este un instrument bazat pe browser. SunSpider testează benchmarker-ul numit JavaScript, care este un aspect de bază al site-ului web și al performanței browser-ului.

7. GFXBench 3.0 3D Benchmark

GFXBench este un cross-platform gratuit și cross-API 3D benchmark grafice care măsoară performanța grafică și consumul de energie, cu o singură cerere, ușor de utilizat. Alte caracteristici: Baterie și stabilitate de testare, Render testul de calitate, testare Manhattan (OpenGL ES 3 de testare intensivă GPU) și multe altele.

8. CF-Bench

CF-Bench este (în special) folosit pentru a testa CPU și memoria, conceput pentru a fi în măsură să se ocupe de dispozitive multi-core, produce un scor destul de stabil, testeză atât performanța cod cât și gestionarea nativă.

9. Smartbench

Smartbench este o aplicație multi-cor, benchmark prietenos, care măsoară performanța generală a telefonului dvs. smartphone.

10. Nenamark 2

NenaMark2 este un OpenGL | ES 2.0 de referință pentru dispozitivele mobile high-end. Spre deosebire de multe alte benckmark-uri, NenaMark măsoară performanța utilizând scene realiste, care ar putea fi luate de la un joc tipic și prezintă rezultatul în cadre pe secundă, oferind un număr de performanță intuitiv care poate fi folosit pentru comparații realiste între diferite dispozitive.

3. Proiectarea generalǎ a site-ului

3.1. Scopul și necesitatea site-ului

Necesitatea unui site are un rol important în dezvoltarea oricărui domeniu sau a unei afaceri .

Site-ul de comparare a telefoanelor mobile reprezintă unica modalitate de a descoperi care gadget are cea mai bună performanță de pe piață, ce telefon se potrivește cel mai bine fiecărui individ în funcție de criteriile consumatorului și ce servicii sunt oferite de către producători în ceea ce privește evoluția telefoanelor mobile din acest an.

Aceste informații sunt folosite pentru a creea o competitivitate și mai mare între marile companii ce dețin monopolul, precum Apple, Samsung, LG și HTC.

Cele mai renumite site-uri, la nivel internațional sunt Gsm Arena și Phone Arena.

3.1. Scopul și necesitatea site-ului

Subiectul general sau categoria unui site este dictat de tema acestuia.

Acest site face parte din categoria informațională având un public larg, fiind adresat persoanelor ce vor să achiționeze un telefon mobil.

Am ales această temă datorită evoluției impresionante din ultima perioadă a tehnologiei mobile datorată competitivității dintre giganții deja existenți pe piață și micile companii care le iau locul. Xiaomi fiind cel mai bun exemplu.

În ultimul an piața telefoanelor s-a schimbat foarte rapid, producătorii mici acaparând treptat podiumul, având un preț mai mic dar și o construcție de top.

Un rol important în această ramură a tehnologiei reprezintă satisfacerea clientului, review-urile pozitive având un mare impact asupra vânzărilor.

În vederea realizării temei acestui site am folosit un cadru comparativ cu specific informațional legat de cele mai noi apariții telefonice.

Planificarea stucturii site-ului

În vederea planificării acestui site am urmărit următoarele etape:

Stabilirea audienței;

Stabilirea scopului;

Definirea obiectivelor;

Colectarea informațiilor despre subiectul prezentat;

Stabilirea specificațiilor;

Stabilirea modului de prezentare;

Implementarea unei baze de date;

3.2.2. Baza de date a site-ului

Baza de date al acestui site a fost creată în MySQL. MySQL este un sistem de baze de date funcțional independent.

În PHP există funcții pentru toate operațiile executate asupra bazelor de date MySQL.

Administrarea MySQL se poate face din linie de comandă sau folosind browserul și accesând aplicația numita PHPMyAdmin scrisă in PHP.

Cele mai uzuale operații cu bazele de date sunt:

În MySQL spațiul alocat pe discul serverului este în funcție de tipul de date.

Baza de date conține următoarele telefoane si specificații:

4. Prezentarea site-ului

Site-ul pe care l-am creat este unul de benchmarking pentru compararea telefoanelor mobile existente pe piață.

Acest site are ca scop informarea posibilor clienți ce vor să achiziționeze un telefon mobil în funcție de caracteristicile de:

Design

Display

Dimenisune fizică

Cameră

Fotografie

Hardware

Batterie

Multimedia

Internet Browsing

Tehnologie

Conectivitate

Alte Caracteristici

Disponibilitate

4.1. Crearea și implementarea elementelor de design

În acest subcapitol sunt prezentate elementele componente ale site-ului și modul de realizare ale: meniului, bazei de date, butonul de Home, butonul ce te redicționează catre pagina de Facebook a site-ului, motorul de căutare, culoarea și tipografia.

De asemenea voi dezvolta și realizarea site-ului în php, funcțiile, comparatorul, style-ul și scriptul.

4.2. Structura siteului

Site-ul va conține:

un fișier principal "index.php",

un alt fișier PHP, denumit "compare.php" în care sunt comparate informațiile din baza de date, conținând: filtrele,lista de telefoane și specificațiile acestora,

un fișier numit "news.php", în care este prezentată pagina de știri a site-ului,

un director "pagini" în care sunt adăugate fișierele pentru conținutul specific fiecărei pagini.

În fișierul "style.css" este denumit designul paginilor,

În tag-ul de "body" am definit fonturile folosite: Open Sans și Arial,

În tag-ul "content" am definit dimensiunea sa în lǎțime ca fiind 1000 pixeli, dimensiunea maginii 20 pixeli , dimensiunea cutiei cu bordură

În "header" am stabilit o culoare hexadecimala #00a0ee, în background (verde 62.7% – albastră 93.3% ), , efectele de umbre au fost date de o culoare hexadecimală #ABABAB (gri),

În tag-ul span (încadrează o porțiune din context sub formă de linii), din header, am adăugat culoarea hex #FFFFFF (alba), o mărime a fontului de 40 pixeli și fontul Oswald,

Tipul textului din header este de culoare hex #FFFFFF (albă), poziționat în centrul din dreapta, fără borduri și contur, cu o rază de bordură de 2 pixeli, fără display,

Voi folosi un tag de navigare "nav" ce va conține 9 subclase, pentru fiecare tag: <ul>, <li>, <a> ,<a:after>, < ul:after>, < li:hover>, < a:hover>, < li.active> și < a:hover:after>,

În filtrele pentru telefoane sunt stabilite layoutul tabelului – fixat, cu background de culoare hex #F7F5F6 (roz gri deschis), cu o bordura solida de 1 pixel, culoare #DADADA (gri foarte deschis), font Oswald, fara decorarea textului,

În folderul "script.js" după ce am creat un tablou new Array am introdus funcțiile de filtre pentru telefoane, de comparare și ale executarii acțiunii de comparare.

Căutarea în site a fost așezată într-o locație proeminentă, sus stânga, căsuța de search fiind una de tip "type in"

Folderul "functions.php", conține datele de logare în baza de date și îmbinarea tuturor tag-urilor si clasele create

5. Elemente ce pot fi imbunǎtǎțite

5.1. Testarea web

Testarea web este o modalitate de aplicare și adaptare a strategiei de marketing în afacerile online.

Posibilitățile de analiză, monitorizare și testare în mediul online sunt extrem de variate datorită faptului că piața este încă tânără. Internetul și comerțul electronic sunt înca la început, chiar dacă există deja jucători mari care dirijează piața și trendul acesteia. Această varietate transformă mediul online într-unul atragător pentru marketerii care pot jongla cu diferite tactici pentru a crește profitabilitatea unei afaceri.
Testarea web în benchmarking este folosită pentru studierea reacției utilizatorilor la diferitele schimbări efectuate de marii giganți din domeniul IT.

5.2. Website "pe înțelesul tuturor "

Am creat acest site în limba engleză deoarece este cea mai populară limbă de circulație internațională.

Din punctul meu de vedere orice site din domeniul IT, cu atât mai mult unul informațional ce se adresează unui public larg din întreaga lume, trebuie să fie disponibil pe o platformă lingvistică mult mai variată.

Ideal ar fi implementarea în site a unui program ce poate depista locația utilizatorului prin satelit și traducerea automată a paginilor web în limba maternă a acestuia.

5.3. Relativitatea obiectivității benchmark-urilor

Utilizatorul obișnuit nu se lasă influențat de rezultatele obținute de telefon în benchmark-uri fiind ușor asaltat de prezentarea produsului într-un mod aglomerat, umplut cu date tehnice si o sumedenie de cifre obițiunte în urma comparării produsului cu cele ale rivalilor din domeniu.

Din punctul meu de vedere prezentarea unui telefon în benchmark ar putea să fie mult mai atractivă și mai accesibilă utilizatorilor, indiferent de vârstă, dacă aceasta s-are face sub formă de videoclip informațional și de prezentare a telefoanelor mobile.

6. Concluzii

O dată cu evoluția tehnologică specatculoasă a telefoanelor mobile din ultima perioadă datorată competitvității dintre marile companii producătoare și amenințarea micilor firme ce se afirmă încet dar sigur în această ramură IT, a dus la apariția mai multor site-uri de benchmarking, astfel ajungandu-se și la o competitivitate între acestea.

Avantjul site-ului de benchmarking îl constituie modul facil în care orice posibil cumpărator poate verifica on-line toate specificațiile tehnice a întregii game de telefoane aflate momentan pe piața inetrnațională și compararea produselor între ele.

Acest lucru ușurând decizia consumatorului asupra produsului care îi satisface nevoile când vine vorba de achiziționarea unui telefon mobil.

Am ales să creez un site de acest fel datorită curiozității personale în ceea ce privește noile tendințe în materie de tehnologia telefoanelor mobile și din perspectiva unui posibil cumpărător.

Am încercat să construiesc un site mult mai simplist si ușor de folosit cu o varietate mai redusă de telefoane mobile, pentru a nu părea prea încărcat cu prea multă informație, bazandu-mă în mare parte pe preferințele românilor din anul 2015.

Tema aleasă pentru acest site este una de tip informațional și comparativ. Am ales să folosesc culori liniștitoare, fonturi plăcute vederii, imagini care să ilustreze clar produsele, meniul a fost structurat într-un mod accesibil și conținutul paginilor să fie real și datele să fie exacte.

7. Anexe

Sursă preluată din cartea "Benchmarking – Analiză și Competitivitate"

8. Bibliografie

Tudor Cătălin Apostolescu, Dinu Mihai Comăncescu, Benchmarking – Analiză și Competitivitate-

Tudor Cătălin Apostolescu, Adriana Comănescu, Benchmarking – Eficiență și calitate-

www.mobzine.ro

Acasa

www.gadget-talk.ro/

https://zonait.tv/test-samsung-galaxy-note-4-regele-phableturilor-android/

http://www.hit.ro/stiinta-generala/O-practica-jenanta-care-s-a-extins-manipularea-rezultatelor-benchmark

http://www.yoda.ro/mobile/oficial-acesta-este-cel-mai-performant-telefon-de-pe-piata-a-depasit-galaxy-s6-one-m9-sau-iphone-6.html

TechGYD.com – Homepage

http://stackoverflow.com/tags

http://stiri-telefoane.mobilissimo.ro/benchmark/

http://pocketnow.com/2013/07/23/benchmark-scores

. Bibliografie

Tudor Cătălin Apostolescu, Dinu Mihai Comăncescu, Benchmarking – Analiză și Competitivitate-

Tudor Cătălin Apostolescu, Adriana Comănescu, Benchmarking – Eficiență și calitate-

www.mobzine.ro

Acasa

www.gadget-talk.ro/

https://zonait.tv/test-samsung-galaxy-note-4-regele-phableturilor-android/

http://www.hit.ro/stiinta-generala/O-practica-jenanta-care-s-a-extins-manipularea-rezultatelor-benchmark

http://www.yoda.ro/mobile/oficial-acesta-este-cel-mai-performant-telefon-de-pe-piata-a-depasit-galaxy-s6-one-m9-sau-iphone-6.html

TechGYD.com – Homepage

http://stackoverflow.com/tags

http://stiri-telefoane.mobilissimo.ro/benchmark/

http://pocketnow.com/2013/07/23/benchmark-scores

Anexe

Sursă preluată din cartea "Benchmarking – Analiză și Competitivitate"