Tehnici complementare Lucrări practice [620298]

Tehnici complementare – Lucrări practice

1

Tehnici complementare
Suport de lucrări practice

Carmen Șerbescu

Universitatea din Oradea
2008

Tehnici complementare – Lucrări practice

2

Cuprins
I. Metoda Klapp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 3
1. Principii de execuție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
2. Descrierea exercițiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
a. Exerciții de reeducare posturală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
b. Exerciții pen tru corectarea scoliozei în “C” stânga ………………………….. ………………………….. …………… 7
c. Exerciții pentru corectarea lordozei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
d. Exerciții pentru corectarea spatelui plan ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
e. Exerciții pentru spate rotund ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 16
f. Exerciții pentru corectarea piciorului plat ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
g. Program de kinetoprofilaxie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
h. Kinetoterapia în scolioza lombară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 31
II. Metoda Sch roth ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
1. Exerciții de corecție posturală pasive – posturări ………………………….. ………………………….. …………………. 41
2. Exerciții de corecție posturală activă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 41
3. Exerciții de extensie axială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 41
4. Exerciții de reeducare respiratorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42
5. Exercițiu de asuplizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 42
6. Exerciții de tonifiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 42
7. Exerciții de corecție globală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 43
III. Metoda Von Ni ederhoffer ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 46
1. Principiile metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 46
2. Exercițiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 48
2.1. Exercițiul de tracțiune din DV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 48
2.2. Exercițiul de împingere din dv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 49
2.3. Exercițiul de “tracțiune” la spalier ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49
2.4. Exercițiul de” împingere” la spalier ………………………….. ………………………….. ………………………….. 49

Tehnici complementare – Lucrări practice

3

I. Metoda Klapp

1. Principii de execuție
 Relaxare în PI, cu mentinerea acesteia pe tot parcursul executiei
 Ritmul de execuție al exercițiului (scurtarea sau prelungirea unui timp) se adaptează
obiectivului urmărit în momentul aplicării:
▫ Întindere axială→mobil izare→realiniere
▫ “stretch -reflexul” – întindere articulară pentru a favoriza travaliul care urmează
▫ corectiv
▫ tonifiere musculară
 menținerea poziției finale corective
 deplasarea MS precede în general deplasarea genunchiului, pentru a crea spațiu și pentru
a evita tasarea
 capul este totdeauna în extensie axială, iar coloana cervicală este delordozată (în bărbie
dublă)
 pentru solicitare optimă, în poziția finală se lucrează la limita echilibrului, de aceea
coapsa de sprijin va fi aproape verticală (fără a depăș i verticala)
 vârful piciorului nu va pierde contactul cu solul; ridicarea lui, în cele mai bune cazuri
înseamnă o puternică coaptare a articulațiilor lombare, adesea o basculare a uneia asupra
alteia.
 se verifică permanent echilibrul între tracțiunea exerc itată asupra coloanei de greutatea
capului și contratracțiunea pelvi -podală, ceea ce asigură (o decoaptare), o întindere axială
maximă
 centurile revin obligatoriu la orizontală, cu două excepții -exercițiile de derotare a
centurilor: răsucirea pentru centur a scapulară și alunecarea -tracțiunea pentru cea pelviană
2. Descrierea exercițiilor
Toate exercițiile se execută întotdeauna în linie dreaptă, pentru a permite deplasarea corectă a
segmentelor corpului. Deplasarea în cerc nu mai este permisă din 1940, pent ru că crează
tensiuni nedorite.

Tehnici complementare – Lucrări practice

4
 Poziția sprijin pe genunchi :

1 Mersul (“în patru labe”)

PI: sprijin pe genunchi (degetele mîinilor orientate anterior, coapsele la un unghi de 90ș cu
gambele, degetele picioarelor extinse, trunchiul relaxat), capul în ușo ară extensie
EXECUȚIE: deplasare înainte cu mâna și genunchiul opus, G se așează in interior față de
mâna de aceeași parte.
COMANDA: stân -ga, dreap -tra
INDICAȚII METODICE: G alunecă înainte fără a se desprinde de pe sol, iar coatele rămân
extinse, capul urmează mișcările laterale ale trunchiului, bazinul rămâne orizontal, CV
descrie la fiecare pas o încurbare laterală convexă de partea în care mâna și G su nt depărtate.
INDICAȚII: este un exercițiu fundamental din care derivă toate celelalte exerciții de târâre.
Este utilizat deasemenea ca un exercițiu de trecere de la un ex. de patrupedie la altul. Se
insistă pe flexia maximă a MS de sprijin, pentru deschid erea anterioară a toracelui și apoi
laterală. Nu este un ex. de tonifiere musculară și nici unul corectiv, este un ex. de învățare a
coordonării specifice patrupediei.

2 Mersul înainte cu lansarea înainte a MS și cu extensia MI
PI: sprijin pe genunchi
EXEC UȚIE:
T1: G drept alunecă înainte, alături de mâna dreaptă, iar MS stg începe o rotare dinspre înapoi
spre înainte, ajungând în dreptul MI;
T2: MS stg își continuă rotarea făcând o mișcare energică de lansare pe sus spre înainte odată
cu îndoirea cotului d rept, capul este ușor înclinat spre MS de sprijin, iar trunchiul este împins
mult spre înainte;
T3: revenire în PI cu ambele coate întinse, MI stg se întinde apropiindu -se sau încrucișându –
se cu celălalt MI.
INDICAȚII METODICE: centura pelviană și cea scap ulară nu se rotează, nu se răsucesc. La
T2, MS care se rotează este la zenit, formând cu trunchiul și MI de aceeași parte o linie cirbă
cu convexitatea spre stânga.
Este un exercițiu de bază pentru corecția: deformațiilor simetrice, asimetrice, toracale.
Exercițiul se rpractică în buiestru (mână și picior de aceeași parte
COMANDA: pas cu dreptul!…lan -sează !

Tehnici complementare – Lucrări practice

5

a. Exerciții de reeducare posturală

1. Stând cu spatele lipit de un plan vertical cu brațele pe lânga corp sau oblic sus: contracția
musculaturii întregului corp, fără deplasarea vre unui segment, executată alternativ cu
relaxarea voluntară a grupelor și lanțurilor musculare, păstrând poziția inițială a corpului.
2. 2.Stând cu fața sau cu spatele lipit de un plan vertical cu brațele pe lângă corp, ducerea
brațelor de jos în sus prin later al și revenire, având în permanență mâinile în contact cu
planul vertical, cu o latură spre perete cu membrul superior de partea respectivă întins sus,
ducerea brațului respectiv în cerc spre înapoi, păstrând palma în contact cu peretele.
3. Stând câte doi, s pate în spate sau spatele lipit de un plan vertical, ducerea brațelor de jos
în sus prin înainte sau prin lateral, simultan cu ducerea unui genunchi îndoit la piept cu
inspirație, revenire cu expirație.
4. 4.Stând cu fața având corpul lipit de un plan vertica l, ducerea brațelor în cerc în plan
frontal prin înafară, și inspirație, revenire cu expirație.
5. Stând cu fața sau spatele lipit de un plan vertical, având brațele lateral, întinse oblic sus
sau întinse sus, inspirație liberă, obișnuită, urmată de o inspira ție profundă, după care se
execută o expirație prelungită, în același timp cu relaxarea voluntară a musculaturii fără a
se modifica poziția truchiului.În cazul în care relaxarea este eficientă brațele trebuie să
cadă, sub influența gravitației, pe lângă co rp.
6. Stând cu spatele lipit de un plan vertical cu brațele oblic sus, îndoirea laterală a
trunchiului, alternativ spre stânga și spre dreapta, păstrându -se contactul spatelui cu
planul vertical.
7. Stând cu spatele lipit de un plan vertical sau câte doi spate în spate, cu brațele oblic sus,
îndoirea profundă a genunchilor, păstrând spatele lipit de planul vertical.
8. Stând cu spatele lipit de un plan vertical sau brațele pe lângă corp sau oblic sus, pas
înainte cu un picior, apropierea piciorului din spate, reven ire în poziție inițială, așezând în
același timp toate punctele părții posterioare a corpului pe planul vertical.
9. Stând câte doi, umăr lângă umăr, cu brațele pe lângă corp, pas lateral cu un picior, urmat
de apropierea celuilalt picior, marcându -se poziția nouă, revenire în aceeași modalitate,
umerii trebuie sa fie apropiați fără dezechilibrarea corpului.Se execută cu tot colectivul de
elevi pe două șiruri.

Tehnici complementare – Lucrări practice

6
10. Stând câte doi, față în față, cu brațele întinse sus sau pe lânga corp, pas înapoi, cu un
picior, urm at de apropierea celuilalt,marcându -se această nouă poziție, se revine în
aceeași modalitate, fără ca cei doi parteneri să se dezechilibreze.
11. Șezând cu gambele încrucișate cu genunchii duși mult în afară, întinderea trunchiului pe
axul vertical, împingân d cu mâinile în sol, inspirânduse profund, revenire.
12. Șezând cu genunchii întinși cu mâinile pe șolduri, îndoirea genunchilor la piept cu
picioarele in sprijin pe sol, simultan cu ducerea brațelor prin înainte sus cu inspirație,
revenire cu expirație.
13. Șezân d câte doi, spate în spate, cu picioarele depărtate, brațele întinse sus, de mâini
apucat, îndoirea laterală a trunchiului, alternativ spre stânga și spre dreapta cu o
amplitudine în ce în ce mai mai mare cu inspirație și expirație.
14. Culcat pe spate cu genu nchii ușor îndoiți si adduși, ducerea brațelor de jos în sus, prin
lateral cu inspirație, revenire cu expirație. Dosul mâinii trebuie să fie în permanență, în
contact cu suprafața de sprijin.
15. Culcat pe spate cu genunchii îndoiți și adduși, coatele îndoite , antebrașele pe verticală,
inspirație profundă, urmată de o expirație prelungită și relaxare voluntară a întregii
musculaturi.
16. Culcat înainte cu brațele lateral, antebrațele înainte, coatele îndoite la 90 de grade,
extensia trunchiului din segmentul torac al, al coloanei cu inspirație, menținerea poziției
finale, revenire cu expirație.
17. Culcat înainte cu abdomenul pe o bancă, de gimnastică, picioarele fixe, sprijinite la scara
fixă, extensia trunchiului din segmentul toracal, menținut simultan cu ducerea brațelor
încerc prin înainte sus înapoi, revenire.
18. Culcat înainte cu mâinile prinse la spate, târâre înainte prin impulsul alternativ al
picioarelor.Umerii se ridică alternativ, pentru a pune coloana vertebrală într -o permanentă
mișcare ondulatorie de șerp uire.
19. Culcat pe spate, cu genunchii îndoiți și adduși, în lungul unei bănci de gimnastică, târâre
în lungul băncii, prin tracțiunea alternativă a brațelor.
20. Câte doi, unul dintre partener culcat pe spate cu musculatura corpului încordată,
partenerul îl apu că pe sub umeri sau pe sub cap și -l ridică la verticală. Apoi se schimbă
rolurile.

Tehnici complementare – Lucrări practice

7
b. Exerciții pentru corectarea scoliozei în “C” stânga

1. Obiectiv : Tonifiere în condiții de scurtare a abdominalilor și paravertebralilor stânga
și a adductorilor coapsei.
A: P.I. : atârnat cu spatele la scara fixă;
T1 : ridicarea M.I.-re spre stânga ;
T2-T3: menținere;
T4 : revenire în P.I.
T: T1 : contracție concentrică a abdominalilor și paravertebralilor din
partea stânga și a adductorilor coapsei.
T2-T3: izometrie
T4 : relaxare
E. – scara fixă;
– ritm ½;
– dozaj: 2 serii a 5 repetări ;
– pauză: 30 sec. între serii;
2. Obiectiv: Tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor dreapta
A: P.I. : stând, un baston ținut deasupra capului;
T1 : fandare laterală pe M.I. stîng simultan cu îndoirea trunchiului
lateral stânga ;
T2-T3: menținere;
T4 : revenire în P.I.
T: T1 : contracție excentrică a paravertebralilor din partea dreaptă
T2-T3 : izometrie;
T4 : contracție concentrică a paravertebralilor dreapta
E: – baston;
– ritm ½;
– dozaj: 2 serii a 6 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii.
3. Obiectiv: Tonifiere în condiții de scurtare a paravertebralilor stânga
A: P.I. : culcat lateral pe partea d reaptă, brațele ridicate în sus în prelungirea
capului;
T1. : ridicarea trunchiului;
T2-T3 : menținere;

Tehnici complementare – Lucrări practice

8
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contracție concentrică a paravertebralilor stânga și a oblicilor
abdominali;
T2-T3 : izometrie;
T4. : relaxare;
E: – saltea;
– dozaj: 2 serii a 8 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm ½.
4. Obiectiv: Tonifiere în condiții de scurtare a paravertebralilor stânga
. A: P.I. : culcat ventral, coatele îndoite, un basto n ținut pe umeri;
T1. : ridicare cu răsucirea trunchiului spre dreapta;
T2-T3 : menținere;
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concentrică a paravertebralilor stânga în poziția scurtată și a
paravertebralilor în poziție alungită;
T2-T3 : izometrie (8 secunde)
T4. : relaxare;
E: – saltea;
– baston;
– dozaj: 2 serii a 6 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm ½.
5. Obiectiv: Tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor dreapta
. A: P.I. : stând
T1. : semifa ndare înainte pe MI drept simultan cu ridicarea MS drept sus
lateral stânga
T2-T3 : menținere
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contr. excentrică a paravertebralilor dreapta
T2-T3 : izometrie (8 secunde)
T4. : relaxare
E: – dozaj: 2 serii a 8 repetari;
– pauza: 30 sec. între serii;

Tehnici complementare – Lucrări practice

9
– ritm ½.
6. Obiectiv: Tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor dreapta
A: P.I. : stând
T1. : fandare laterală pe MI stâng simultan cu ridicarea MS drept prin
lateral sus
T2-T3 : mentinere
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contracție excentrică a paravertebralilor dreapta
T2-T3 : izometrie (8 secunde)
T4. : relaxare
E: – dozaj: 2 serii a 8 repetări
– pauză: 30 sec. între serii
– ritm ½.
7. Obiectiv: T onifiere în condiții de alungire a paravertebralilor dreapta
A: P.I. : Așezat călare pe scaun, o ganteră în mâna dreaptă
T1. : ridicarea prin lat. sus a MS drept simultan cu îndoirea usoară lat.
stânga a trunchiului,
T2 : revenire în P.I.
T: T1. : contr. excentrică a paravertebralilor dreapta
T2 : relaxare;
E: – scaun;
– ganteră;
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
-pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
8. Obiectiv: Tonifiere în condiții de scurtare a paravertebralilor stânga
. A: P.I. : atârnat cu fața la scara fixă
T1. : ducerea MI -re lateral stânga
T2 : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concentrică a paravertebralilor stânga și a adductorilor MI -re
T2 : relaxare
E: – scara fixă
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
– pauza: 30 sec. intre serii;

Tehnici complementare – Lucrări practice

10
– ritm ½.
9. Obiectiv: Tonifiere în condiții de scurtare a paravertebralilor stânga și a adductorilor
M.I. stg.
. A: P.I. : atârnat cu fața la scara fixă
T1. : ridicarea MI stâng lateral stânga
T2-T3 : menținere
T4. : revenire
T: T1. : contr. concentrică a paravertebralilor stânga și a adductorilor MI
stâng
T2-T3 : izometrie
T4. : relaxare;
E: – scara fixă;
– dozaj:2 serii a 5 repetări;
– pauză : 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
10. Obiectiv: Tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor stânga
. A: P.I. : stând depărtat , un baston ținut diagonal la spate, apucat cu mâna
dreaptă de sus și stânga de jos
T1. : îndoirea trunchiului lateral stânga
T2-T3 : menținere
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contractie excentrică a paravertebralilor dreapta
T2-T3 : menținere
T4. : relaxare;
E: – baston;
– dozaj: 2 serii a 8 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
-ritm ½.

c. Exerciții pentru corectarea lordozei

1. Obiectiv. : tonifie re în condiții de alungire a paravertebralilor
. A: P.I. : stând depărtat cu mingea medicinală ținută d easupra capului

Tehnici complementare – Lucrări practice

11
T1. : fandare laterală pe MI drept simultan cu aplecarea trunchiului
înainte și aducerea mingii la piciorul stâng
T2-T3 : menț inere
T4. : revenire în stând fără minge
T: T1. : contr. excentrică a paravertebralilor
T2-T3 : izometrie
T4. : contr. concentrică a paravertebralilor
E: – minge medicinală
– dozaj: 20 serii a 8 repetări
– pauză: 30 sec. între serii.
– ritm: ½;
– idem pe partea opusă.
2. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a abdominalilor, flexorilor coapsei
și tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor
A: P.I. : stând cu spatele la scara fixă, mâinile apucă șipca la nivelu l
bazinului
T1. : aplecarea trunchiului simultan cu ridicarea genunchiului stâng l a piept
T2 : revenire
T: T1. : contracție concentrică a abdominalilor și psoasiliacului și contracție
excentrică a paravertebralilor
T2 : con tr. excentrică a paravertebralilor
E: – scară fixă
– dozaj: 2 serii a 8 repetări
– pauză: 30 sec. între serii.
– ritm: 1/2;
– idem pe partea opusă.
3. Obiectiv. : întinderea ischiogambierilor prin stretching
A: P.I. : stând cu fața la scara fixă, MI stâng sprijinit pe o șipcă la nivelul
bazinului, trunchiul îndoit înainte, brațele întinse
T1-T2 : stretching -ul ischiogambierilor
T: T1-T2 : întinderea ischiogambierilor
E: – scară fixă
– dozaj: 2 repetări cu un membru inferior
– pauză: 1 min. între serii.

Tehnici complementare – Lucrări practice

12
– stretching -ul de 30 de minute
– idem pe partea opusă.
4. Obiectiv. : reeducarea posturală a bazinului și a coloanei vertebrale
A: P.I. : stând cu spatele lipit de perete, MI -re ușor depărtate de perete
T1. : împin gerea lombei în perete și îndoirea genunchilor cu alunecarea
în jos a spatelui
T2. : revenire în P.I. cu împingerea lombei în perete și alunecarea în sus
a spatelui
E: – dozaj: 2 serii a 8 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
5. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a abdominalilor și a psoasiliacului
A: P.I. : culcat dorsal, coatele îndoite, palmele la ceafă, genunchi îndoiți,
tălpile pe sol
T1. : ridicarea trunchiului simultan cu ridicarea genunchiului stâng, cotul
drept și genunchiul stâng se ating.
T2 : revenire în PI
T: T1. : contr. concentrică a abdominalilor și a psoasiliacului
T2 : contr. excentrică
E: – saltea
– dozaj: 2 serii a 6 repetări
– pauză: 30 sec. între serii
– ritm: ½;
– idem și pe partea opusă.
6. Obiectiv. : tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor
A: P.I. : stând cu trunchiul îndoit înainte, o minge medicinală ținută în mâini
T1-T2 : balansul mingii printre MI -re
T: T1-T2 : relaxare – contracție în regim de alungire a paravertebralilor lombari
E: – minge medicinală
– dozaj: 3 repetări de 1 minut;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
7. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a abdominalilor și flexorilor
coapselor

Tehnici complementare – Lucrări practice

13
A: P.I. : asezat, sprijinit înapoi
T1. : ridicarea MI -re la 45o simultan cu ridicarea brațelor lateral.
T2-T3 : menținere
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concentrică a abdominalilor și flexorilor coapselor
T2-T3 : izometrie
T4. : contr. excentrică a acelorași mușchi
E: – saltea;
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
– pauză: 30 secunde între serii;
– ritm: ½.
8. Obiectiv. : relaxarea paravertebralilor și relaxare generală
. A: P.I. : culcat dorsal, genunchii îndoiți , palmele apucă gambele în 1/3 sup.
T1-T2 : rulări de trunchi
T: : relaxarea paravertebralilor
E: – saltea
– dozaj: 3 repetări a 2 minute;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
9. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a abdominalilor, a flexorilor și a
adductorilor coapselor
. A: P.I. : culcat dorsal, brațele lateral sus
T1. : ridicarea MI drept oblic spre mâna stângă
T2 : revenire în P.I.
T3 : ridicarea MI stâng oblic spre mâna dreaptă
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concent rică a abdominalilor, a flexorilor și a adductorilor
coapselor
T2 : contr. excentrică a acelorași mușchi
T3. : idem T1
T4. : idem T2
E: – saltea
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;

Tehnici complementare – Lucrări practice

14
– ritm: ½.
10. Obiectiv . : tonifiere în condiții de scurtare a abdominalilor și flexorilor coapsei
A: P.I. : culcat dorsal
T1. : ridicarea MI -re la 45 de grade
T2-T3 : menținere
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concentrică a abdominalilor și flexorilor coapsei
T2-T3 : izometrie
T4. : contr. excentrică a acelorași mușchi
E: – saltea
– dozaj: 2 serii a 8 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.

d. Exerciții pentru corectarea spatelui plan

1. Obiectiv. : reeducarea posturală – formarea curbur ilor fiziologice lombare
și dorsale
A: P.I. : stând cu fața la scara fixă, apucat la nivelul umerilor.
T1. : extensia MI stâng simultan cu rotunjirea spatelui și cu o usoară
îndoire a coatelor
T2-T3 : menținere
T4. : revenire în P.I.
E: – scara fixă
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
2. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a extensorilor șoldului și a flexorilor
lombari ai trunchiului
A: P.I. : culcat ventral, sprijin pe b rate, spatele rotunjit
T1. : extensia MI stâng cu arcuire
T2 : revenire
T: T1. : contr. concentrică a extensorilor șoldului și a flexorilor lombari ai

Tehnici complementare – Lucrări practice

15
trunchiului
T2 : relaxare
E: – saltea
– dozaj: 2 serii a 10 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½;
– idem pe partea opusă
3. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a extensorilor șoldului și a
paravertebralilor lombari
A: P.I. : culcat ventral cu MI -re sprijinite pe prima sipcă a scării fixe
T1. : păși re în sus cu picioarele din șipcă în șipcă până la șipca a VII -a
T2-T3 : menținere
T4. : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concentrică a extensorilor șoldului și a paravertebralilor
lombari
T2-T3 : izometrie
T4. : relaxare
E: – saltea
– scara fixă
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
4. Obiectiv. : tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor lombari și a
extensorilor șoldului
A: P.I. : culcat dorsal, o minge medicinală așezată lateral pe sol în dreptul
bazinului
T1. : ridicarea bazinului în sprijin pe călcâie și pe umeri
T2 : trecerea bazinului peste minge, în partea opusă prin pășire
succesivă și pivotare pe umeri
T: T1. : contr. excentrică a paravertebralilor lombari și a extensorilor
șoldului
T2 : idem T1
E: – saltea
– minge medicinală

Tehnici complementare – Lucrări practice

16
– dozaj: 2 serii a 2 repetări
– pauză: 20 sec. între serii
– ritm: ½;
– idem pe partea opusă.
5. Obiectiv. : corectare posturală
. : mers pe genunc hi brațele oblic înainte sus, coatele îndoite, umerii
aduși înainte
e. Exerciții pentru spate rotund

1. Obiectiv. : tonifiere în condiții de scurtare a adductorilor omoplaților
: tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor dorsali și a
abdominalilor și flexorilor coapsei
A: P.I. : stând depărtat cu mâinile la ceafă, coatele lateral
T1. : apropierea omoplaților simultan cu îndoirea genunchiului stâng la
piept
T2 : revenire în P.I.
T: T1. : contr. concentrică a adduc torilor omoplaților și contr. excentrică a
paravertebralilor dorsali și a abdominalilor și a flexorilor coapsei
T2 : relaxare
E: – dozaj: 2 serii a 10 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½;
– idem pe partea opusă.
2. Obiecti v. : tonifiere în condiții de scurtare a paravertebralilor dorsali și a
adductorilor omoplaților
. A: P.I. : culcat ventral pe masă, MI -re înafara suprafeței de sprijin, mâinile
la ceafă
T1. : extensia trunchiului din regiunea dorsală s imultan cu ridicarea
coapselor și apropierea omoplaților
T2 : relaxare
E: – masa de tratament
– dozaj: 2 serii a 10 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;

Tehnici complementare – Lucrări practice

17
– ritm: ½.
3. Obiectiv. : tonifiere în condiții de alungire a paravertebralilor lombari
: tonifiere în condiții de scurtare a paravertebralilor dorsali și a
adductorilor omoplaților
A: P.I. : așezat, cu brațele în poziția “candelabru”
T1. : înclinarea înainte a trunchiului odată cu apropierea omoplatilor
T2-T3 : menți nere
T4. : revenire
T: T1. : contr. excentrică a paravertebralilor lombari și contracție
concentrică a paravertebralilor dorsali și a adductorilor omoplaților
T2-T3 : izometrie
T4. : relaxare
E: – scaun
– dozaj: 2 serii a 5 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
4. Obiectiv :corectarea curburii nefiziologice
A: P.I. : stând cu un MI sprijinit pe scara fixă
T1. : ridicarea brațelor prin lateral sus
T2 : menținere
T3 : rotarea brațelor prin înainte spre înapoi
T4. : revenire în PI
T: T1. : contr. concentrică a adductorilor brațelor
T2 : izometrie
T3 : contr. concentrică a extensorilor brațelor
T4. : relaxare
E: – scara fixă
– dozaj: 3 serii a 10 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
5. Obiectiv. : corectare posturală
. A: P.I. : așezat încălecat pe un scaun, un baston ținut pe umeri
T1. : întinderea brațelor sus
T2 : revenire

Tehnici complementare – Lucrări practice

18
T3 : rotația trunchiului spre stânga
T4. : revenire
T5 : rotația trunchiului spre dreapta
T6 : revenire
T: T1. : contr. concentrică a flexorilor brațelor
T2 : relaxare
T3-T4-T5-T6 : contr. concentrică a rotatorilor trunchiului
E: – scaun
– dozaj: 2 serii a 8 repetări;
– pauză: 30 sec. între serii;
– ritm: ½.
f. Exerciții pent ru corectarea piciorului plat

1 : P.I : – Așezat, o minge medicinală sub tălpi – rularea tălpilor pe minge
2 : P.I : – Așezat – strângerea unui cearșaf cu ajutorul degetelor (se poate pune o
greutate la capătul opus al cearșaful ui)
3 : P.I: – Așezat, un baston sub tălpi – rularea înainte -înapoi a bastonului cu ajutorul
tălpilor
4 A: P.I : – Așezat pe un scaun, un baston ținut vertical cu tălpile sprijinite cu un
capăt pe sol
T1: – aluneca rea tălpilor pe baston în sus
T2: – alunecarea tălpilor pe baston în jos
T: T1 -T2: – contr.izometrică a flexorilor plantari
E: – baston
– scaun
– dozaj: 2 serii a 10 repetări;.
– pauză 30 sec. între serii.
5. – Mers pe vârfuri printre obstacole
6 – Mers pe vârfuri cu MI -re depărtate
7. – Mers pe partea externă a taloanelor apoi pe cea internă
8. – Ridicări pe vârfuri, la spalier, călcâiele să nu coboare mai jos de orizontală
9. – Deplasări laterale pe un baston așezat pe sol
10. – Mers pe vârfuri cu întoarcere 360 de grade la fiecare 3 pași.

Tehnici complementare – Lucrări practice

19

g. Program de kinetoprofilaxie
g.I. Exerciții de respirație
Ex. 1.
Obiectiv: reeducarea respir ației costal superioare
A: P.I. stând depărtat cu mâinile pe regiunea inferioară a coastelor
T1 – ridicarea ușoară a umerilor – inspir
T2 – ușoară aplecare a trunchiului înainte cu apăsarea mâinilor asupra coastelor –
expir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a mușchilor inspiratori
T2 – relaxare
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 2.
Obiectiv: reeducarea respirației costal inferioare
A: P.I. stând depărtat
T1 – ridicarea M.S. lateral la orizontală, cu întinderea axială a coloanei – inspir
T2 – coborârea M.S. prin lateral se încrucișează înaintea corpului cu ușoară aplecare
înainte a trunchiului și a capului – expir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a mușch ilor inspirului
T2 – contracție izotonică excentrică a extensorilor
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 3.
Obiectiv: reeducarea respirației costal superioare
A: P.I. așezat pe un scaun cu M.S. pe lângă corp
T1 – întinderea axială a C.V., cu ușoară ridicare a umerilor – inspir
T2 – relaxare – expir

Tehnici complementare – Lucrări practice

20
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musculaturii inspirului și a mușchilor erectori
spinali
T2 – contracție izotonică concentrică a musculaturii expirului
E: – ritm respirator lent
– forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 4.
Obiectiv: reeducarea respirației costale (inferioare și superioare)
A: P.I. așezat pe un scaun, mâinile pe umeri
T1 – ușoară extensie a capului cu ducerea coatelor înapoi – inspir
T2 – ușoară aplecare a capului și a trunchiului înainte cu apropierea coatelor înainte –
expir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musc ulaturii inspiratoare, a extensorilor
capului și trunchiului
T2 – contracție izotonică excentrică a musculaturii expiratoare, contracție izotonică
concentrică a flexorilor capului ți trunchiului
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 5.
Obiectiv: reeducarea respirației forțate
A: P.I. ortostatism cu spatele lipit de spalier, picioarele ușor depărtate
T1 – inspir “adânc”
T2 – expir sacadat lent
T: T1 – contracție iz otonică concentrică a musculaturii inspirului
T2 – contracție izotonică concentrică a musculaturii expirului (transversului
abdominal)
E: – ritm respirator lent
– spalierul
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări

Tehnici complementare – Lucrări practice

21
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 6.
Obie ctiv: reeducarea respirației abdominale și costal inferioare
A: P.I. decubit dorsal cu genunchii îndoiți, tălpile pe sol, mâinile la ceafă
T1 – ridicarea genunchilor la piept – expir
T2 – coborârea genunchilor în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izoto nică concentrică a musculaturii expirului, a musculaturii
abdominale, a flexorilor coapsei pe bazin
T2 – contracție izotonică concentrică a musculaturii inspirului și contracție izotonică
excentrică a flexorilor coapsei pe bazin și a abdominalilor
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– salteaua
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

g.II. Exerciții de relaxare
Ex. 1.
Obiectiv: relaxarea musculaturii mâinii și degetelor
A: P.I. decubit dorsal, într -o poziție cât mai rel axată
T1 – se strâng pumnii lent
T2 – se menține contracția
T3 – relaxare
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musculaturii flexoare a pumnului
T2 – contracție izometrică a musculaturii flexoare a pumnului
T3 – relaxare
E: – izometria se mențin e 6 secunde, respirație indiferentă
Ex. 2.
Obiectiv: relaxarea musculaturii mâinii și degetelor
A: P.I. așezat pe un scaun la masa de lucru, cu antebrațul pe masă
T1 – exersarea pensei bidigitale între police și index cu menținere
T2 – relaxare prin scut urarea degetelor
T: T1 – contracție izometrică a mușchilor policelui și indexului

Tehnici complementare – Lucrări practice

22
T2 – relaxare
E: – menținere 6 secunde, relaxare 6 secunde, pauză între repetări 6 secunde
– scaunul, masa de lucru
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între ser ii: 30 secunde
Ex. 3.
Obiectiv: relaxarea musculaturii spatelui
A: P.I. așezat pe un scaun
T1 – aplecarea trunchiului înainte relaxând musculatura trunchiului și a gâtului, M.S.
atârnă – expir
T2 – revenire în P.I. reluând atitudinea corectă a corpului – inspir
T: T1 – inițierea mișcării prin contracție izotonică concentrică a flexorilor trunchiului pe
coapse cu întinderea musculaturii extensoare a trunchiului, apoi relaxare
T2 – contracție izotonică concentrică a extensorilor trunchiului
E: – ritm r espirator lent
– forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 4.
Obiectiv: relaxarea centurii scapulo -humerale și a musculaturii MS
A: P.I. stând, cu picioarele ușor depărtate
T1 – ridicarea ume rilor și menținerea lor
T2 – revenire în P.I., relaxare prin scuturarea membrelor superioare
T: T1 – contracție izometrică a mușchilor ridicători ai umerilor
T2 – relaxare
E: – menținere 6 secunde, relaxare 6 secunde, pauză între repetări 6 secunde
– forța gravitațională
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
g.III. Exerciții pentru conștientizarea și formarea atitudinii corecte
Ex. 1.
Obiectiv: conștientizarea marilor grupe musculare ale corpului

Tehnici complementare – Lucrări practice

23
A: P.I. stând cu spatele li pit de spalier (sau de perete)
T1 – se face contracția musculară a întregului corp
T2 – relaxarea voluntară a musculaturii
T: T1 – contracție izometrică a musculaturii corpului
T2 – relaxare
E: – spalierul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 2.
Obiectiv: conștientizarea atitudinii corecte a spatelui
A: P.I. stând cu spatele lipit de spalier, mâinile la ceafă, picioarele ușor depărtate
T1 – înclinare laterală a trunchiului menținând contactul permanent cu spalierul –
expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izotonică excentrică a mușchiului oblic abdominal heterolateral
T2 – contracție izotonică concentrică a mușchiului oblic abdominal heterolateral
E: – se execută și pe partea cealaltă, alterna tiv
– ritm respirator
– forța gravitațională
– spalierul
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 3.
Obiectiv: conștientizarea atitudinii corecte a spatelui
A: P.I. stând cu spatele lipit de spalier, mâinile la ceafă
T1 – semigenuflexiuni menținând contactul permanent cu spalierul – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izotonică excentrică a mușchilor extensori ai M.I. și contracție
izotonică concentrică ai extensorilor C.V.
T2 – contracție izotonică concentrică a mușchilor extensori ai M.I. și ai extensorilor
C.V.
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– spalierul

Tehnici complementare – Lucrări practice

24
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 4.
Obiectiv: conștientizarea segmentelor coloanei vertebrale
A: P.I. stând cu spatele la spalier, M.S. lângă corp, aplecarea trunchiului înainte
T1 – aplecarea segmentului cervical
T2 – aplecarea segmentului toracal (dorsal)
T3 – aplecarea segmentului lombar
T4 – revenire în P.I.
T: T1 – T3 – contracția izoton ică excentrică a musculaturii extensoare a trunchiului
T4 – contracție izometrică concentrică a musculaturii extensoare
E: – ritm lent
– forța gravitațională
– spalierul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 1 minut
Ex. 5.
Obiectiv: conștientizarea musculaturii centurii scapulo -humerale
A: P.I. așezat pe un scaun, se așează o carte pe cap, mâinile apucă cartea
T1 – întinderea MS cu ridicarea cărții – inspir
T2 – revenire în P.I. – expir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a m usculaurii trapezului, tricepsului brahial și
deltoidului
T2 – contracție izotonică excentrică a musculaurii trapezului, tricepsului brahial și
deltoidului
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– scaunul, cartea
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetă ri
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 6.
Obiectiv:
A: P.I. așezat pe un scaun, mâinile la ceafă

Tehnici complementare – Lucrări practice

25
T1 – ridicarea genunchiului drept la piept cu flexia capului și apropierea coatelor
înainte – expir
T2 – T4 – revenire în P.I. – inspir
T3 – ridicarea ge nunchiului drept la piept cu flexia capului și apropierea coatelor
înainte – expir
T: T1 – T3 – stretchingul musculaturii extensoare a trunchiului și a adductorilor
omoplatului
T2 – T4 – contracție izotonică concentrică a extensorilor trunchiului și capu lui și a
adductorilor omoplatului
E: – ritm respirator
– scaunul
– dozaj: 2 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

g.IV. Exerciții pentru corectarea atitudinii incorecte a corpului efectuate la masa de
lucru

Ex. 1.
Obiectiv: tonifiere a a musculaturii corectoare a poziției bazinului și coloanei lombare
(delordozare)
A: P.I. așezat pe un scaun, cu spatele drept, mâinile pe coapse, unghiul dintre gambe și
coapse, și dintre coapse și trunchi este 90˚, tălpile pe sol
T1 – împingerea tălpil or în sol, contractura musculaturii abdominale și fesierilor –
expir
T2 – întindere axială a C.V., a capului și a gâtului spre tavan, privirea înainte – inspir
T: T1 – contracție izometrică a musculaturii abdominale, fesiere și a cvadricepsului
T2 – relaxare
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 2.

Tehnici complementare – Lucrări practice

26
Obiectiv: tonifierea musculaturii corectoare a piciorului plat
A: P.I. așezat pe un scaun, cu spatele drept, mâna stâ ngă pe genunchiul drept, unghiul dintre
coapse și trunchi este 90˚, flexia genunchilor la 90˚, tălpile pe sol
T1 – ridicarea călcâiului drept contra rezistenței aplicate de mâna stgângă – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izotonic ă concentrică a flexorilor plantari
T2 – relaxare
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

Ex. 3.
Obiectiv: tonizarea pectoralului
A: P.I. așezt pe un scaun, cu palmele față în față la nivelul sternului, coatele la nivelul
umerilor
T1 – presarea palmelor cu forță maximală, coatele rămân la același nivel
T2 – revenire în P.I.
T: T1 – contracție izometrică a adductorilor orizontali ai M.S.
T2 – relaxare
E: – scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 4.
Obiectiv: tonizarea pectoralilor
A: P.I. așezat pe un scaun, cu degetele mâinilor încleștate la nivelul sternului, coatele la
nivelul umerilor
T1 – tragerea coatelor în direcție op usă unul de celălalt
T2 – revenire în P.I.
T: T1 – contracție izometrică a musculaturii centurii scapulare
T2 – relaxare
E: – scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări

Tehnici complementare – Lucrări practice

27
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 5.
Obiectiv: tonizarea izometrică a musculat urii responsabile pentru menținerea atitudinii
corecte a cefei
A: P.I. așezat pe scaun, palmele la ceafă
T1 – extensia capului contra rezistenței palmelor
T2 – revenire în P.I.
T: T1 – contracție izometrică a extensorilor capului
T2 – relaxare
E: – scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

Ex. 6.
Obiective: tonizarea izometrică a musculaturii responsabile pentru menținerea atitudinii
corecte a cefei
A: P.I. așezat pe scaun, palmele la nivelul frunții
T1 – flexia c apului contra rezistenței palmelor
T2 – revenire în P.I.
T: T1 – contracție izometrică a flexorilor capului
T2 – relaxare
E: – scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

Ex. 7.
Obiectiv: tonizarea izometrică a muscul aturii responsabile pentru menținerea atitudinii
corecte a cefei
A: P.I. așezat pe scaun, cu palma stângă la nivelul osului temporal stâng
T1 – înclinarea capului pe partea stângă contra rezistenței palmei
T2 – revenire în P.I.
T: T1 – contracție izom etrică a mușchilor homolaterali ai cefei
T2 – relaxare
E: – se execută și pe partea opusă

Tehnici complementare – Lucrări practice

28
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 8.
Obiectiv: tonizarea izotonică concentrică a musculaturii responsabile pentru menținerea
atitudinii corecte a centurii scapulo -humerale și a spatelui
A: P.I. așezat pe un scaun, M.S. deasupra capului cu coatele îndoite, mâinile apucă antebrațul
opus
T1 – înclinarea trunchiului spre dreapta, zona omoplaților în contact permanent cu
spătarul scaunului – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T3 – înclinarea trunchiului spre stânga, zona omoplaților în contact permanent cu
spătarul scaunului – expir
T4 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – T3 – contracție izotonică excentrică a musc ulaturii trunchiului heterolaterală
T2 – T4 – contracție izotonică concentrică a musculaturii trunchiului heterolaterală
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 10.
Obiectiv: tonizarea izotonică concentrică a musculaturii extensoare a gambei și tonizarea
izometrică a cvadricepșilor
A: P.I. așezat pe un scaun, cu spatele lipit de spătar, mâinile apucă șezutul scaunului
T1 – extensia genunchilor
T2 – flexia dorsală a piciorelor
T3 – flexia plantară a picioarelor
T4 – revenire în P.I.
T: T1 – contracție izotonică concentrică a cvadricepșilor
T2 – contracție izotonică concentrică a tricepsului sural și contracție izometrică a
cvadricepșilor
T3 – contracție izotonic ă concentrică a flexorilor plantari și contracție izometrică a
cvadricepșilor

Tehnici complementare – Lucrări practice

29
T4 – contracție izotonică excentrică a cvadricepșilor
E: – forța gravitațională
– scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

g.V. Exerciții p entru corectarea atitudinii vicioase efectuate acasă

Ex. 1.
Obiectiv: delordozarea coloanei lombare
A: P.I. stând cu spatele la perete, M.S. “în candelabru” (M.S. ridicat lateral, coatele flectate la
90˚, M.S. în rotație externă)
T1 – delordozarea regiun ii lombare în așa fel, încât regiunea lombară să atingă
peretele – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musculaturii abdominale și fesiere
T2 – relaxare
E: – ritm respirator
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetă ri
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 2.
Obiectiv: tonifierea musculaturii abdominale
A: P.I. decubit dorsal cu genunchii îndoiți, tălpile pe sol, mâinile la ceafă
T1 – flexia trunchiului pe bazin – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir

T: T1 – contr acție izotonică concentrică a musculaturii abdominale
T2 – contracție izotonică excentrică a musculaturii abdominale
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– salteaua
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde

Tehnici complementare – Lucrări practice

30
Ex. 3.
Obiec tiv: tonifierea musculaturii abdominale și flexoare a coapsei pe bazin
A: P.I. decubit dorsal cu M.S. sus, mâinile apucă picioarele unui scaun
T1 – ridicarea M.I. la verticală fără ridicarea bazinului – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musculaturii abdominale și a musculaturii
flexoare a coapsei pe bazin
T2 – contracție izotonică excentrică a musculaturii abdominale și a musculaturii
flexoare a coapsei pe bazin
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– salteaua, scaunul
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 4.
Obiectiv: delordozarea coloanei lombare
A: P.I. patrupedie
T1 – delordozarea coloanei lombare prin sugerea abdomenului – expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musculaturii transvers abdominale
T2 – relaxare
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– salteaua
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 5.
Obiectiv: tonifierea musculatu rii fesierului mare
A: P.I. decubit dorsal cu mâinile la ceafă, cu genunchii îndoiți, tălpile pe sol
T1 – ridicarea bazinului de pe sol – inspir
T2 – revenire în P.I. – expir
T: T1 – contracție izotonică concentrică a musculaturii extensoare a coapsei pe bazin
T2 – contracție izotonică excentrică a extensorilor coapsei pe bazin
E: – ritm respirator

Tehnici complementare – Lucrări practice

31
– forța gravitațională
– salteaua
– dozaj: 3 serii a câte 10 repetări
– pauză între serii: 30 secunde
Ex. 6.
Obiectiv: tonifierea marilor grupe musculare ale corpului pentru menținerea unei posturi
corecte
A: P.I. șezând cu sprijin pe saltea, cu M.S. întinse în spate
T1 – flexia trunchiului pe bazin cu ducerea M.S. înainte, mâinile apucă gleznele –
expir
T2 – revenire în P.I. – inspir
T3 – ridicarea b azinului de pe sol, cu extensia corpului – expir
T4 – revenire în P.I. – inspir
T: T1 – stretchingul musculaturii extensoare a trunchiului
T2 – contracție izotonică excentrică a musculaturii flexoare a trunchiului
T3 – contracție izotonică concentrică a musculaturii extensoare a spatelui și a M.I.
T4 – contracție izotonică excentrică a musculaturii extensoare a spatelui și a M.I.
E: – ritm respirator
– forța gravitațională
– salteaua
– dozaj: 3 serii a câte 5 repetări
– pauză între serii: 30 secun de

h. Kinetoterapia în scolioza lombară

h.I. Obiectivele programului kinetic

A. Ameliorarea durerii prin aplicarea masajului în scop antialgic și decontracturant.
B. Reeducarea posturală
a. globală
b. segmentară:
– posturarea corectă a bazinului î n plan sagital prin recreerea lordozei lombare
– corecția poziției bazinului în plan orizontal prin întinderea psoasului

Tehnici complementare – Lucrări practice

32

C. Ameliorarea amplitudini de mișcare prin – stretching auto -pasiv de 30 sec pentru:
– întinderea psoasului de partea concavă;
– întinderea și relaxarea musculaturii paravertebrale din partea concavă.
D. Creșterea forței musculare a următoarelor grupe musculare:
– spinalii
– abdominalul transvers

h.II. Ședință tip a programului de kinetoterapie aplicat

Ședința tip prezintă mijl oacele și tehnicile esențiale aplicate. Fiecare pacient a beneficiat de
individualizarea programului, iar fiecare ședință în parte a fost la rândul ei gândită în funcție de starea de
moment a pacientului, de stadiul reeducării și de posibilitățile pacient ului la momentul respectiv.
Programul kinetic începe aproape întotdeauna cu executarea unui masaj de relaxare a spatelui,
utilizând manevre din masajul clasic: efleuraj, fricțiune, frământat, aplicate local.
Kinetoterapeutul cere din partea pacientului o c onștientizare a tipului său de postură. Primul
moment este corecția dezechilibrul posterior al trunchiului, obținând o postură globală orientată anterior.

Acest lucru poate necesita în prealabil asuplizarea tricepsului sural și a ischiogambierilor,
realizându -se în acest sens postura în DD cu MI flectate la verticală, postura Mezieres.

Tehnici complementare – Lucrări practice

33
A: P.I. sprijin pe genunchi
t1 – se execută mers cu MS drept și genunchiul stâng pentru corectarea unei scolioze lombare de partea
stângă, invers pentru o scolioză lombară dreaptă (expir).
t2 – se execută mers cu MS stâng și genunchiul drept, revenindu -se astfel la P.I. (inspir).
T: mișcare activă asistată.
E: comanda verbală, dozare de 10 ori, ritm propriu.

A: P.I. sprijin pe genunchi
t1 – se ridică MS de partea co nvexității, rotind trunchiul și capul după mână (inspir)
t2 – revenire în P.I. (expir)
T: t 1 – contracție concentrică a mușchilor romboizi și rotatori ai trunchiului de partea homolaterală.
t2 – contracție excentrică a mușchilor romboizi și rotatori ai tru nchiului
E: comandă verbală, dozare 2×10 repetări, pauză 2 -3 secunde între serii, ritm propriu.

Pentru a recrea o lordoză lombară armonioasă vom învăța pacientul să facă anteversia bazinului.
Se va putea ajuta de poziționarea în rotație internă a MI în o rtostatism și mers.
Se știe că eventualele asimetrii de rotație ale șoldului datorate uneori tensiunilor asimetrice ale
psoasului au ca efect antrenarea bazinului într -o mișcare de rotație orizontală, deci obiectivul este:
diminuarea rotației externe exces ive a șoldului drept prin stretchingului psoas -iliacului.
A: P.I. DD la marginea patului cu MI stâng în triplă flexie și Mi drept în triplă extensie, kinetoterapeutul
făcând priza la nivelul genunchiului, piciorul stâng al pacientului se sprijină de bazinu l kinetoterapeutului.
t1 – contracție și menținere 6 secunde
t2 – relaxare și stretching psoas -iliac 30 secunde
T: t 1 și t2 contracție – relaxare
E comanda verbală, priza kinetoterapeutului, presiune pe genunchi, dozare 5 ori

Obiectiv: deschiderea unghiu lui iliolombar convex
A: P.I. decubit lateral pe partea concavității, MI drept în triplă flexie, trunchiul ușor răsucit spre dreapta,
MS drept in abducție de 180 grade, palma stângă se sprijină pe pat la nivelul pieptului. Kinetoterapeutul stă
în spatele p acientului și face priză cu mâna stângă pe spina iliacă antero -superioară stânga, iar cu mâna
dreaptă lateral pe grilajul costal.
T: presiunea în sens caudal cu mâna stângă și în sens cranial cu mâna dreaptă.
E: priza kinetoterapeutului, 1×10 minute

Tehnici complementare – Lucrări practice

34

Obie ctiv: Asuplizarea coloanei vertebrale și deschiderea unghiului iliolombar convex
A: P.I. pe genunchi
t1 – semisfoară cu aplecarea trunchiului înainte și flectarea MS, palmele ating solul, kinetoterapeutul stă
lateral de pacient și dirijează mișcarea.
t2 – menținerea poziției
t3 – revenire în P.I.
T: mișcare activă
E 10 repetări, menținerea poziției 10 secunde, pauză 10 secunde.

Obiectiv: asuplizarea coloanei vertebrale și derotarea vertebrelor lombare
A: P.I. atârnat la spalier, MI flectate din șold și ge nunchi, kinetoterapeutul stă lateral stânga de pacient și
face priză la nivelul bazinului, menținând sacrul în contact cu spalierul
t1 – ducerea genunchilor spre dreapta
t2 – revenire în P.I.
T: întinderea mușchilor interspinoși.
E: spalier, priza kinetote rapeutului, 4 repetări, 2 serii, pauză 30 secunde, ritm propriu.

Tehnici complementare – Lucrări practice

35

Obiectiv: ameliorarea mobilității coloanei vertebrale lombare
A: P.I. sprijin pe genunchi
t1: arcuirea laterală a trunchiului prin mutarea mâinilor (prin „pași mărunți”)spre
convexitat e (expir)
t2: revenire în P.I.
T: t 1: întinderea mușchilor de partea concavă;
t2: relaxare;
E: comanda verbală, dozare 2×10 repetări, pauză 2 -3 sec, ritm propriu.

A: P.I. sprijin pe
genunchi;
t1: flexia întregii
coloane prin cifozarea
spatelui (“spate de pisică”)
bărbia dusă mult în piept,
abdomenul supt (expir);
t2: hiperextensia coloanei vertebrale (inspir);
T: t 1: contracție concentrică a mușchiului transvers abdominal și întinderea
paravertebralilor;
t2: contracție excentric ă a mușchiului transvers abdominal și contracție concentrică
pentru mușchii paravertebrali;
E: comanda verbală, dozare 2×10 repetări, pauză 10 sec, ritm propriu, lent.
Obiectiv: creșterea forței musculaturii extensoare a coloanei vertebrale

Tehnici complementare – Lucrări practice

36
A: P.I. sprijin pe genunchi;
t1: ridicarea unui membru superior și a unui membru inferior de partea opusă
(inspir);
t2: revenire în P.I. (expir);
t3: idem t 1 dar pe partea opusă (inspir);
t4: revenire în P.I. (expir);
T: t 1: contracție concentrică pe ntru mușchiul
fesier și deltoid anterior și paravertebralii;
t2: contracție excentrică pentru mușchiul
fesier și deltoid anterior și paravertebralii;
t3: idem t 1 dar pe partea opusă;
t4: revenire în P.I.;
E: comanda verbală, dozare 2×10 repe tări, pauză 10 sec, ritm propriu, lent.

Obiectiv: tonifierea musculaturii abdominale
A P.I. DD: MI flectate, tălpile pe sol (pat), MS flectate, mâinile sprijinite pe coapse
t1: flexia trunchiului până la desprinderea omoplaților de pe pat, mâinile alunecă pe
coapse spre genunchi
t2: revenire în P.I.
T: t 1: contracție concentrică a mușchilor abdominali
t2: contracție excentrică a mușchilor abdominali
E: 3×12 repetări, pauză între serii 30 secunde, ritm ½
Obiectiv: tonifierea transversului abdominal
A: P.I. sprijin pe genunchi
t1: retragerea abdomenului (kinetoterapeutul face stimulare manuală la nivelul
abdomenului)
t2: menținere 6 secunde
t3: revenire in P.I.
T: contracția -relaxarea transversului abdominal
E stimulare manuală, 2×10 repetări, pauză 5 secunde între serii

Tehnici complementare – Lucrări practice

37

Obiectiv: creșterea forței musculare a spinalilor lungi de partea concavă
A P.I.: pe genunchi
t1: înclinare laterală spre stânga
t2: menținere 6 minute
t3: revenire în P.I.
T t1: contracție excentrică a spinalilor lungi concavi
t2: con tracție izometrică 6 secunde
t3: contracție concentrică a spinalilor lungi concavi
E: comanda verbală, dozare 5 ori, ritm propriu

Tot pentru creșterea forței musculare a spinalilor lungi (ilio -costalul și lungul dorsal)
asigură o rotație homolateral ă a trunchiului, cu o extensie și înclinare homolaterală. Aceștia
pot fi lucrați în mod asimetric și în timpul mersului: pentru o scolioză lombară stângă, trebuie
începând cu pasul anterior drept, să se accentueze contracția spinalilor lungi din dreapta
(accentuarea asimetrică a disocierii centurilor cu balansul umărului drept posterior)
Obiectiv: relaxare generală

Tehnici complementare – Lucrări practice

38
Atârnat cu spatele la spalier, kinetoterapeutul stă lateral de pacient și supraveghează
mișcarea;
Pacientul execută pendularea trunchiului late ral stânga -dreapta.
Se alternează contracția cu relaxarea musculaturii laterale a trunchiului odată cu
elongarea coloanei vertebrale cu întinderea musculaturii trunchiului, zona toraco -lombară.

Programul de exerciții descris mai sus pentru scolioza lomba ră stângă s -a efectuat în
mod simetric pentru scolioza lombară dreaptă.

Legendă:
A = acțiune MS = membru superior
P.I. = poziție inițială MI = membru inferior
T = timp de acțiune DD = decubit dorsal
E = elemente

Tehnici complementare – Lucrări practice

39
II. Metoda Schroth

Metoda Schroth est e „o gimnastică ortopedică ” care acordă prioritate respirației,
pentru asigurarea alinierii și detorsionării coloanei și a modelajului toracic corector.
Ansamblul hidropneumatic viscero -pulmonar este solicitat prin tenhici foarte rafinate.
Esențialul în exercițiile propuse este realizarea unei inspirații maximale – în trei sau patru
timpi de exemplu – pe parcursul căreia subiectul trebuie să localizeze expansiunea toracică
inspirând cranial și înspre concavitate, ef ectuând totodată corecția segmentelor corporale.
Expirația se produce “golind gibozitatea” și urmând imediat după expansiunea hemitoracelui
concav. Inspirul realizează expansiunea hemitoracelui concav în lateral , posterior și cranial ,
iar a hemitoracelui c onvex înauntru, anterior și cranial . Expirația se efectuează cu “gura
deschisă”, prelung, dar exploziv, cu timpi forte (de trei ori “haa”, de exemplu). Se pot adăuga
sunetele “ho -hou-hon”, după cum dorim să localizăm efectul, și anume sus, în partea medie,
sau jos.
Pentru a înțelelge efectele corectoare ale respirației de tip Schroth, trebuie să se
admită hipercorecția rahidiană în expirație și expansiunea hemitoracelui concav odată cu
expirația hemitoracelui convex.

În gimnastica clasică, se redresează î n inspirație și se relaxează în expirație. Schroth a simțit
că o hipercorecție este posibilă când balonul toracic se dezumflă. Este imaginea mingii de
fotbal care nu poate fi alungită pentru a lua forma unei mingi de rugby decât dacă este
dezumflată parția l. Se dezumflă balonul toracic pentru a destinde puțin suprafața contentoare,
pentru a elibera conținutul și pentru a reuși asfel o corecție a acesteia.

Subiecții bine antrenați reușesc să realizeze expansiunea hemitoracelui concav pe timpul
expirației co nvexe. Acest mecanism poate fi înțeles plecând de la mecanismul
asincronismului ventilator. Libertatea de expansiune a hemitoracelui concav fiind mai mică
decât a celui convex, expansiunea alveolară convexă este mult mai intens solicitată decât cea
concavă și este deci mult mai rapidă. Menținerea voluntară în stare de expansiune a
hemitoracelui concav, menținere datorată contracției musculare, poate – pe parcursul
expirației – să împiedice expirația plămânului concav, care urmează după inspirație.

În afara acestor tehnici respiratorii originale, Schroth utilizează:

Tehnici complementare – Lucrări practice

40
– tehnici pasive și active de corecție a segmentelor corpului, autoântinderi ale coloanei,
aliniere prin folosirea calelor, etc
– tehnici de asuplizare toracică și rahidiană
– tehnici de tonifiere musc ulară

Tratamentul conține astfel tehnici de corecție :
– sementare (specifice unui segment) care caută corecția electivă (cu precădere) a unei curburi
– tehnici de corecție complete, care caută corecția ansamblului coloanei vertebrale.

Schroth imaginează corecția segmentelor pelvian, toracic și scapular (sau cervico -scapular)
ca și trei trunghiuri care se deplasează fiecare spre vârful său (fig. nr. 72) .

Corecția constă în corecția poziției bazinului în toate planurile sagital, frontal, orizontal și în
translație față de axa mediană a bazei de susținere pedestre, după care se face translatarea
trunchiului către concavitate.
În spiritul autorului, este vorba de o corecție a formelor asociate tipului de respirație descrisă.
Translația concavă a toracelui dep lasează CG către concavitate, ceea ce permite înclinarea
frontală a coloanei către convexitate fără ca linia de gravitație să cadă de partea convexă în
raport cu axa medio -sacrală, suspensia frontală rămâne deci convexă.

Schroth utilizează sistematic tehn icile de autoântindere sau întindere axială .
Ele sunt realizate în stând, așezat, așezat unifesier, etc.

În funcție de pozițiile inițiale, Schroth corectează deviațiile prin cale: la umăr (înainte sau
înapoi), sub gibozitatea toracică, etc.

Schroth organ izează activitatea terapeutică a scolioticului astfel încât aceasta să acopere cel
puțin 6 ore zilnic. Travaliul este deci foarte intens, ceea ce face dificilă prelungirea timp
îndelungat a ace stuia.

Schroth nu vizează reaxarea apofizară și deci repunerea în simetrie totală a sprijinului
posterior. Recoaptarea convexă este parțial realizată prin expirația convexă, dar ea este slabă,
ceea ar putea face ca ea să fie valabilă doar pentru vertebrele vârf și să accentueze rotația
concavă mergând de sus în jos. De asemenea asuplizarea musculară concavă nu este realizată.

Tehnici complementare – Lucrări practice

41
Educarea statică globală este realizată doar în sprijin unifesier, nu și în ortostatism.
Problemele de deviație lombară prin neta asimetrie a suspensiei psoasului nu sunt abordate.
Se realizează tonifierea abdominală din suspensie dorsală la spalier.

1. Exerciții de corecție posturală pasive – posturări

Se fac corecții în cele trei planuri ale spațiului, prin cale sub șold, umăr, genunchi, gibozitate
(fig.72) .
Plasarea lor depinde de poziția inițial ă: stând, așezat, culcat ventral, dorsal, lateral, sprijin pe
genunchi.
Schroth propune culcat lateral, de partea concavă dorsală, perniță sub gibusul convex lombar
(fig.72c). (Sohier utilizează culcat lateral pe partea convexă dorsală)

2. Exerciții de corec ție posturală activă
După corecția bazinului se fac extensiile axiale asociate cu inspirația și expirația scurtă a
hipercorecției. Corecția corporală împinge bazinul concav în jos și toracele spre concavitatea
dorsală prin translație. Vom regăsi aceste co mponente în exercițiile globale.

3. Exerciții de extensie axială

– decubit dorsal: lipirea regiunii lombare de sol, alunecarea capului pe sol în întinderea
axială cervicală
– poziția de alunecare din Klapp
– stând sau așezat: autoântinderi axiale înclinând progre siv trunchiul înainte, pentru a
localiza blocarea vertebrală etaj cu etaj, de jos în sus, până la cervical. Blocarea
(înlăcătarea) se face
▫ de jos în sus plecând de la elementul fix, bazinul, către elementul mobil
superior.
▫ de sus în jos, de la elementul fix către cel mobil inferior. Se fixează
occipitalul fie: – pe sol, cu mâinile, la spalier, prin colier.

Tehnici complementare – Lucrări practice

42
4. Exerciții de reeducare respiratorie

Tehnica:
▫ educarea respiratorie diafragmatică: inspirație diafragmatică și expirație cu
ajutorul transve rsului.
▫ educarea respirației hemitoracale de tip Schroth, localizată pe inspirație și
expirație.
Elemente:
▫ Inspirație în patru timpi și expirație sacadată.
▫ Tapotarea pieptului pe timpul expirației.
▫ Mâna pacientului plasată sub depresiunea concavă controlea ză expansiunea.

5. Exercițiu de asuplizare

1. în poziția de alunecare a lui Klapp, kt așează mâinile pe gibus și apasă toracele în jos și
înainte pe timpul expirației.
2. sprijin pe genunchi (trunchiul suspendat -relaxat) între cele două centuri: se realizează o
mișcare ondulatorie a coloanei; subiectul cifozează mai întâi lombele, apoi realizează
extensia segmentului dorsal și cervical. Mișcarea rahisului este asemănătoare cu cea a
“spatelui de pisică” a lui Kalpp, dar întinderea musculară este mai mică.
3. Stând pe prima șipcă a spalierului, corpul înclinat înapoi, picioarele lipite, priză la
înălțimea umerilor: se flectează ritmat genunchiul concav. Se realizează astfel întinderea
lombară.
4. Culcat pe spate – relaxare -: se imită mișcarea șenilei prin ondularea coloa nei vertebrale.
6. Exerciții de tonifiere
A- Stând pe genunchi cu spatele la masă, MS “în candelabru”, mâinile sprijinite pe marginea
mesei, capul fixat pe marginea inferioară a mesei: se face extensie împingându -se în masă cu
capul și cu dosul mâinilor.
T- contracție izometrică a musculaturii extensoare dorsale și cervicale și a mu șchilor fixatori
ai omoplaților.
E- masa de kinetoterapie cu înălțime reglabilă în funcție de talia subiectului
1.

Tehnici complementare – Lucrări practice

43
A: Așezat încrucișat, cală sub ischionul convex, MS concav sus și cu o greutate în mână, MS
convex jos cu mâna spijinită (fig.72d)
T1-timp inspirator: expansiune concavă, corecție și translație concavă a toracelui.
T2-timp expirator: bascularea umărului și a omoplatului, deplasarea MS concav către
convexitate,
T: toni fierea excentrică a musculaturii toracice concave.
E: greutatea din mâna concavă determină contracția excentrică a musculaturii toracice
concave, marele dințat va lua punct fix pe linia mediană subaxilară. Astfel el va avea un
dublu efect corector: -tracțiunea sa concavă asupra coloanei prin intermediul romboidului și –
tracțiunea spre înapoi a gibozității toracice concave anterioare.

7. Exerciții de corecție globală
1. Exercițiu de corecție globală, (dar mai ales a zonei dorsale) scolioză în S, dorsal dreapta,
lombar stânga.
A – așezat unifesier pe scaun pe partea convexă lombară MI opus întins lateral și înapoi (fig
72), mâna de partea sprijinului pe un baston fixat vertical la scaun, MS opus lateral, cotul
îndoit, mâna la piept:
T1: retroversia bazinului, co recția toracelui prin degajarea lui înainte și în sus,
degajarea colanei cervicale prin “bărbie dublă”, orizontalizarea umerilor.
T2- corecțiile frontale: trecerea greutății pe fesa de sprijin, menținerea înapoi a MI
opus, rotația parțială a capului de pa rtea convexă dorsală.
T: – Pe inspirație: autoântinderea de jos în sus până la occiput, cu degajarea
electivă a hemitoracelui concav prin inspirația care tinde să se localizeze aici – inspirația
concavă, superior și posterior.
– Pe timpul expirator: menț inerea autoântinderii și corecției concave printr -o
activitate statică a planului posterior.
Corecția maximală a convexității dorsale prin expirația și deplasarea gibozității către
concavitate; se expiră spre median, superior și posterior.
E: Poziția iniț ială corectează concavitatea în plan frontal. Retroversia bazinului redresează
rahisul lombar, ceea ce nu este totdeauna pozitiv pentru că contracția extensorilor poate să
devină aici câteodată foarte dificilă, dacă nu inexistentă. Dacă extensia MI extins răsucește
bazinul către concavitate, ceea ce accentuează inhibiția musculară prin decoaptarea apofizară
convexă și intensificarea decoaptării concave – paradoxul lui Sohier -.

Tehnici complementare – Lucrări practice

44

Plasarea lui G pe fesa concavă dorsală, accentuează activitatea musculară convexă .

Sohier aduce exercițiilor lui Schroth următoarele modoficări pentru a adăuga efectelor
respirației, efecte biomecanice mai intense:
▫ Pentru a limita rotația pelviană și pentru a accentua corecția frontală, se
realizează sprijinul unifesier pe marginea un ui taburet.
▫ Pentru ca autoântinderea să plece de la coloana inferioară și pentru ca ea să fie
rigidifiantă, se va menține un anumit grad de lordoză lombară
▫ De îndată ce autoântinderea și respirația de întindere este realizată, vom cere
subiectului să facă rotația concavă a coloanei de sus în jos; ea intensifică sprijinul apofizar
convex pe parcursul timpului expirator.
▫ Dacă simetria de sprijin posterior nu este rezolvată, se va educa sprijinul unipodal
convex de extensie -rotație.
▫ Realizarea unei rezistențe cu mâna la nivelul occipital pentru a solicita extensia –
rotația, intensifică rigidificarea musculaturii și tonifierea electivă a transverșilor spinoși
convecși.
▫ Eficacitatea exercițiului este maximală pentru segmentul dorsal datorită forțelor
corectoare de clanșate – chiar dacă radiologic, translația concavă corectează puternic
curbura lombară.
2. PI: Culcat dorsal, genunchii și șoldurile îndoite, tălpile pe sol, cale de derotație sub
umărul convex, sub gibusul dorsal, sub umărul concav. Mâna concavă dorsală la umăr.
T1- timp inspirator: menținerea autoântinderii
T2- expirație de expansiune toracică concavă și de golire a toracelui convex(se
expiră median și superior – translație și anterior și superior. Derotație.

Decubitul dorsal limitează coaptarea apofizară în zonele de sprijin sau de accentuare a
sprijinului prin cale. Flexia coapselor are un ușor efect asuplizant al zonei lombare prin
acțiunea delordozantă. Întinderea realizează redresarea curburii dar nu ameliorează calitatea
sprijinului posterior decât î n plan frontal. Subpresiunea constrângerilor gravitaționale
verticale reduce angulația curburilor.

Tehnici complementare – Lucrări practice

45
Această poziție inițială rectifică deci curburile scoliotice, dar ea nu are efect corector, nu
asigură pârghilor vertebrale condițiile biomecanice speciale ca și contracția musculară pentru
a putea realiza forțele corectoare de degajare concavă, de deridigizare și de derotare.

Eficacitatea exercițiului este maximă pentru segmentul dorsal, chiar dacă rahisul lombar este
corijat parțial prin DD.

3. PI: așezat pe un taburet jos, genunchii depărtați, mâna dorsală convexă pe umărul convex,
mâna concavă în sprijin pe bastonul vertical, cală sub fesa convexă lombară.
T1: deplasarea greutății corpului pe fesa concavă dorsală
T2: timp inspirator – autoîntindere coloane i, translația concavă dorsală, inspirație de
expansiune a hemitoracelui concav, lateral, superior și posterior.
T3: timp e xpirator – menținerea poziției corective, expirație cu conservarea
expansiunii concave, expirarea gibozității convexe.
Se realizează întotdeauna rotația voluntară concavă a rahisului, de sus în jos și
contracții de extensie -rotație concavă.
Retroversia bazinului, consecutivă poziției așezat pe un taburet jos corectează
angulația frontală a curburii lombare dar ea inhibă prompt activit atea musculară de extensie.
Se va relordoza eventual zona lombară dacă autoântinderea nu pleacă de jos în sus.
Deplasarea liniei gravitaționale către fesa concavă dorsală și translația concavă a
trunchiului intensifică răspunsul muscular convex.

Tehnici complementare – Lucrări practice

46

III. Metoda Von Niederhoffer

Dr. Von Niederhoffer s -a ocupat la Berlin, în jurul anilor 1900 de paralizați, în special de
poliomielitici, alături de soția sa, o kinetoterapeută care a urmat studiile în suedia.
1. Principiile metodei
Von Niederhoffer urmărea să echilibreze musculatura spatelui pe parcursul instalării
deviației scoliotice, printr -o contracție izom etrică maximală, repetată de câteva ori.
Tonifierea se adresează musculaturii concave, în special în vârful curburii, pentru că la acest
nivel asimetria este cea mai mare. Datorită dificultății de a ajunge la o solicitare corectă a
acestor grupe musculare în ortostatism, sub acțiunea gravitației, pozițiile inițiale utilizate
sunt: decubit ventral, decubit lateral și așezat pe sc aun lateral față de scara fixă (cu partea
concavă spre scara fixă).
Grupele musculare pe care dorim să le tonifiem vor fi așezate în poziție alungită. Corecția
vertebrală se poate obține prin pozițio narea ms și a capului.
de exemplu într -un exercițiu de tr acțiune:
Poziția inițială, dv, este stabilă, realizându -se o relaxare maximală și posibilitatea unei
localizări optimale a mișcărilor.
Ms “convex” este în rotație intermediară, pe lângă corp, cât mai relaxat pe pat.
Ms “concav” este în abducție de aprox. 70
pentru ca omoplatul să nu basculeze și astfel
să tragă asupra fasciculelor pe care dorim să le solicităm, cotul este flectat la 90
.
Kinetoterapeutul face priză pe articulația gleno -humerală între police și index.
Kinetoterapeutul ridică ms fără a -l abduce, în scopul fixării omoplatului pe grilul costal.

Tehnici complementare – Lucrări practice

47

Kinetoterapeutul mobilizează umărul de câteva ori pentru a se asigura că este complet
relaxat, apoi fixează fie bazin ul, fie punctul de interferență a celor două curburi, după
cum este cazul, cu mâna sa hetoroni mă.
Apoi efectuează o tracțiune, abducție a capului humeral, fără a duce ms în abducție.
Pacientul răspunde printr -o contracție de stabilizare a tuturor abductorilor c apului
humeral, și astfel și ai omoplatului, a căror inserții pe spinoase localizează reacția
“centrală “ (pe coloana vertebrală) a pacientului. Această solicitare tinde în primul
moment să crească rotația vertebrală, spinoasele fiind rotate către concavit ate.
Extremitățile aceleiași curburi rămân indiferente în urma stimulării.
primul rezultat este astfel o ușoară extensie axială. Pacientul fiind în dv, este culcat pe
gibozitatea anterioară; efectul greutății se rezumă la o extensie și o derotație. Contracția
trebuie să fi e pur izometrică, dificultatea constând pentru ambii parteneri în a echili bra
perfect efortul între ei (tracțiune – opziție) .
Punerea în tensiune este progresivă iar contracția izome trică se împarte în trei faze cu durate
egale, în general 3 -4 secunde fiecare. Pacientul ajunge treptat la valoarea maximă a fo rței sale
de contracț ie, apoi, fără a generaliza contracția, o va menține constantă (faza de platou), după
care aceasta începe să scadă treptat. După faza activă urmează o fază de relaxare, pentru a nu
extinde stimularea pe parcursul repetării, la segmentele extreme ale curb urii.

Musculatura toraco -vertebrală se poate împărți în trei mari grupe:
1. Musculatura transversală superficială care fixează centurile de trunchi sau de apofizele
spinoase (trapezul în întregime, romboidul, marele dorsal, pătratul lombelor, transversul
abdo minal, psoasul.)
2. Musculatura longitudinală: straturile superficiale ale paravertebralilor.
3. Musculatura transversală profundă: tr ansverșii spinoși, rotatorii scurți ai coloanei, etc.
Contracția musculară realizată prin exercițiul descris, pune în evide nță două acțiuni
succesive:
 Contracția unuia sau a două fascicole ale musculaturii transversale superficiale are ca
urmare rotarea uneia sau a două apofize spinoase către centrul curburii. Se realizează apoi
rapid o fixare a apofiz ei spinoase.
 Contracția men ținându -se, se observă o derotare a două sau mai multe etaje subiacente,
încă de la începutul fazei de platou. “oveflow -ul” lui kabat se regăsește astfel la metoda
von niederhoffer.

Tehnici complementare – Lucrări practice

48
Singurele fascicole capabile să producă această mică mișcare sunt scurții lamelari de
partea solicitării. Relaxarea trebuie să rămână maximală de partea convexă, sau de partea
nedureroasă în spondilartroze.
Ttrebuie menționat că acești rotatori scurți își au inserția pe apofiza transversă și se
împart în patru facsicole, două p entru scurtul și două pentru lungul rotator, transversal sau
oblic către înapoi și în sus, pentr u a se distribui la baza și pe corpul spinoaselor celor patru
vertebre supraiacente. Ei rotesc fiziologic în acțiune combinată spinoasele de partea lor.
Fixarea uneia sau a două spinoase determină inversarea acțiunii lor pentru a aduce în final, în
timpu l fazei de platou una sau două apofize transverse subiacente posterior. Această acțiune
este valabilă în special pentru partea cranială a curburii.

2. Exercițiile
Exercițiile originare ale autorilor nu au fost numeroase. Ele sunt:
În decubit ventral:
a) Exercițiul de tracțiune;
b) Exercițiul de împingere

Așezat pe scaun latera l de spalier:
a) Exercițiul de tracțiune;
b) Exercițiul de împingere.

2.1. Exercițiul de tracțiune din DV
Activitate: pi : dv, capul răsucit de partea concavă, ms de partea concavă este în
abducție și rotație externă, cotul flectat la 90
. Priza este în jurul brațului, imediat sub axilă și
caută poziția în care marginea spinală a omoplatului este paralelă cu coloana vertebrală.
Contrapriza este pe bazinul homolateral.
T1 – kinetoterapeutul trage încet, progresiv ms în ax împreună cu omoplatul, în timp
ce pacientul se opune; t2 – se menține acestă tracțiune constantă; t2 – revenire la pi.
Tehnica: T1-T2 – contracție izometrică a adductorilor omoplatului; t2 – relaxare
progresivă.
Elemente : prizele, conștientizarea pacientului, t1=t2=t3= 3 -4 secunde.

Tehnici complementare – Lucrări practice

49
2.2. Exercițiul de împingere din dv
Activitate: PI: idem cu exercițiul precedent, dar ms de par tea concavă este flectat din
cot la maximum, cu palma spijinită pe masă. Kinetoterapeutul face priză pe partea internă a
cotului, trecându -și antebrațul printre brațul și antebrațul subiectului.
Tt1 – pacientul face abducția ms și omoplat ului, împingând în mâna terapeutului; t2 –
pacientul trage coloana vertebrală către omoplatul astfel fixat; t3 -4 – relaxare.
Tehnica : t1 – contracție izometrică a abductorilor ms și omoplatului; t2 – contracție
izotonică concentrică a adductorilor om oplatului luând punct fix pe inserția pe omoplat; t3 -4
–relaxare.
elemente : spalierul, conștientizarea pacientului, prizele kinetoterapeutului.

2.3. Exercițiul de “tracțiune” la spalier
activitate: pi : așezat pe un taburet, cu partea concavă lateral la scara fixă , ms de partea
concav ă este ușor abdus, flectat din cot , mâna în supinație apucă spalierul la înălțimea
capului. Priza pe omoplat pe marginea externă, bazinul pacientului este fixat de genunchii
kterapeutului
t1 – pacientul trage șipca spalierului, încercând să se opună forței mâinii kinetotera –
peutului care trage median.; t2 – pacientul încearcă să -și apropie coloana verebrală de
omoplat;
t3-4 – relaxare.
tehnica: t1- contracție izometrică a adduc torilor ms și ai omoplatului; t2 – contracția
concentrică a adductorilor omoplatului; t2 -3 – relaxare
elemente: scara fixă, participarea pacientului, prizele terapeutului.

2.4. Exercițiul de” împingere” la spalier
activitate: pi: idem cu ms de partea concavă flectat din cot la 90
, kineto terapeutul face
priză pe cotul pacientului și fixează bazinul pacientului cu genunchii, aflându -se înapoia lui;
t1 – pacientul face adducția ms și a omoplatului; t2 – pacientul face adducția coloanei
vertebrale spre omoplat; t3 -4 – relaxare .
tehnica: t1 – contracție izometrică a abductorilor omoplatului; t2 – contracție
concentrică a adductorilor omoplatului; t3 -4 – relaxare.
elemente: prizele kterapeutului, scara fixă, taburetul.

Tehnici complementare – Lucrări practice

50
Discip olul soților Von Niederhoffer, kinetoterapeuta erna becker a popularizat
metoda, îmbogățind -o cu numeroase exerciții.

Acestea se împart în trei grupe:
Când se fixează rădăcina unui membru: se localizează precis fa sciculul muscular ce vine
direct pe apofiza spinoasă ce tebuie fixată.
Când fixarea este referită: priza pe cot și mai ales pe genunchi sau picior se transmite
coloanei prin intermediul stabilizatorilor membrelor. Aceste exerciții antrenează de obicei
o reacție vertebrală plurisegm entară. Se preteaz ă ma i mult etajului dorsolombar; muș chii
cervicali au reacții mai individualizate și este nevoie ca pacientul să se relaxeze corect
pentru a răspunde unisegmentar.
Lucrul în așezat sau în ortostatism: este global, plurisegmentar, el poate fi adaptat
simult an la 2 -3curburi, este mai puțin precis.

Metoda se adresa inițial, în special scoliozelor paralitice (f oarte rare în ziua de azi),
solicitându -se o contracție maximală. Ea era aplicabilă și spondilartozelor în fazele de
recuperare. Studii mai recente prin diverse mijloace moderne (radioscopie,
radiocinematografie, miografie) au demonstrat că o solicitare ușoară, cât mai ușoară, are o
reacție vertebrală segmentară, mai ales la nivel cervical și dorsal. Debutul plat oului este
caracterizat în aceste cazuri printr -o mică derotare a vertebrei subiacente. Această mișcare
milimetrică este datorată intervenției în acest mome nt a primului fascicol al scurtului rotator,
care ia punct fix pe inserția de pe apofiza spinoasă, iar inserție mobilă este pe apofiza
transversă subiacentă. Această mișcare are ca primă consecință, în afara deplasării rotatorii
minime, o rearmonizare /coa ptare a sprijinului posterior al trepiedului, favorizând
mobilizarea etajului.
Transpunerea la o co loană artrozică dureroasă se face după următoarele reguli:
Se lucrează pe partea mai puțin dureroasă, fără spasme sau cu spasme reduse;
Rearmonizarea, cât de mică ar fi ea, eliberează puțin elementul mobil ;
Mușchii opuși, antagonicii mișc ării, se vor relaxa și vor destrânge masivul articularelor;
Aceste articulare, sub acțiunea activă opusă, se (cască) întredeschid foarte lejer, și permit
o mișcare globală de ușoară rotație. Mișcarea în acest sens, această ușoară
refuncționalizare, antrenează inevitabil o decongestionare progresi vă a etajului incriminat
de partea dureroasă, blocată. Dacă pacientul, reușește să fie bine relaxat, se realizează o

Tehnici complementare – Lucrări practice

51
mobilizare vertebrală activă. Pacientul fiind principalul actor, controlând in tensitatea
contracției, el va scăpa de fr ica de mișcare, mai ales că solicitarea se practică de partea
nedureroasă. Astfel, în faza dureroasă, se vor face numai exercițiile bine localizate, cele
în care priza se face la nivelul rădăcinii membrelor, la nivelul capului și a cotului pentru
segmentul cervical. Localizarea plurisegmentară se practică pentru o r efuncționalizare
globală și poate să se facă bilateral împreună cu alte tehnici de recuperare funcțională a
coloanei vertebrale.
Exemple de exerciții:
● În decubit ventral, se poate acționa foarte p recis asupra D2 până la D11, prin
intermediul MS abdus și flectat din cot:
– Făcând abducția lui, priza pe braț, pe sub antebraț;
– Apăsând pe umăr în sens caudal, priza pe sub antebrațul subiectului;
– Antebrațul kinetoterapeutului este la nivelul interliniei cotu lui pacientului, antebrațul
acestuia nemaifiind susținut de kinetoterapeut, ci este în pronație pe pat – acțiunea este
asupra d2 -d7.
● În decubit ventral, kinetoterapeutul se află de partea dureroasă sau convexă,
acționează prin intermediul pătratului lombar:
– Asupra vertebrelor l4 -l1, prin op unere la rotația internă coxală de partea concavă sau
nedureroasă;
– Asupra vertebrelor l4 -l1 prin ridicarea spinei iliace antero -superioare – va face priză cu
ambele mâini, una peste alta pe spina iliacă antero -superioară con cavă sau nedureroasă.
● În decubit lateral pe partea conv exă sau pe partea dureroasă în reumatologie, se poate
acționa pe partea concavă sau pe partea nedureroasă, kinetoterapeutul situat înapoia
pacientui:
– Cu priză pe cap, opunându -se îndoirii laterale a aces tuia (ridicării de pe pat), cealaltă
mână se opune unei mișcări combinate de antepulsie și ridicare a umărului, acțiune
precisă asupra C1- C7;
– Pacientul are brațul abdus peste 90, cotul flectat, an tebrațul în supinație, palma pe cap,
kinetoterapeutul face p riză între police și index, cu partea internă a ultimei falange a
policelui trage în sus, pacientul opunându -se, se va acționa asupra C1/C2;
– Aceiași poziție a pacientului și a terapeutului, aceiași priză, dar împingerea în sus a
cotului se face cu zona într e police și index cu acțiune asupra C5/C6;
– Același exercițiu, diferă zona cu care se împinge în sus, falanga proximală a in dexului;
acțiunea este asupra C6/C7;

Tehnici complementare – Lucrări practice

52
– Priza specifică pentru D1/D2: o mână pe umăr iar cealaltă, pe sub antebrațul pacientului,
apucă br ațul acestuia
– Prin intermediul dorsalului mijlociu, după orientarea dată de kinetoterapeut se acționează
precis asupra D2-D7.
– Ms abdus la 90ș s e face opoziție mișcării de adducție, cu acțiune tonifiantă globală
dorsală, utiliztă mai ales în scoliozele parali tice și în artroze.
– Mi flectate la 90ș, se face tracțiune cu amb ele mâini asupra spinei iliace antero –
superioare, cu acțiune foarte precisă, prin intermediului pătratului lombar, asupra l5 – l1.
– Mi “con cav” ușor flectat și abdus din CF, piciorul sprijinit pe scara fixă, se face
rezistență mișcării de abducție, cu acțiune globală asupra segmentului lombar, tot prin
intermediul pătratului lombar.