Tehnici Avansate Pentru Procesarea Materialelor Metalice LUCRARE DE DIZERTA Ț IE Coordonator: Conf. univ. dr. ing. Stelian STAN Absolvent:… [608070]

Universitatea

Politehnic
ă
din Bucure
ș
ti
Facultatea de
Ș
tiin
ț
a
ș
i Ingineria Materialelor
Domeniul
–
Tehnici Avansate Pentru Procesarea Materialelor Metalice
LUCRARE DE DIZERTA
Ț
IE
Coordonator: Conf. univ. dr. ing. Stelian STAN
Absolvent: [anonimizat]-Traian
Ș
TEFAN
Iunie, 2017

Universitatea

Politehnic
ă
din Bucure
ș
ti
Facultatea de
Ș
tiin
ț
a
ș
i Ingineria Materialelor
Domeniul
–
Tehnici Avansate Pentru Procesarea Materialelor Metalice
STUDII
Ș
I CERCET
Ă
RI PRIVIND RECICLAREA
DE
Ș
EURILOR DE ECHIPAMENTE ELECTRICE
Ș
I
ELECTRONICE
Coordonator: Conf. univ. dr. ing. Stelian STAN
Absolvent: [anonimizat]-Traian
Ș
TEFAN
Iunie, 2017

CUPRINS
Introducere
I.
Istoria
ș
i evolu
ț
ia conceptului de reciclare a de
ș
eurilor
electrice
ș
i electronice
1.
Apari
ț
ia

ș
i r
ă
spândirea
fenomenului de reciclare
în
rândul de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice
2.
Sitemul de
Reciclare al de
ș
eurilor electrice
ș
i
electronice din România
3.
Beneficiile recicl
ă
rii de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice
4.
Impactul de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice asupra
mediului
II.
Procesul de reciclare al de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice
1.
Metode de reciclare
2.
Etapele recicl
ă
rii
III.
Cercet
ă
ri
Concluzii
Bibliografie

Introducere

I.
Istoria
ș
i evolu
ț
ia conceptului de
reciclare a de
ș
eurilor electrice
ș
i
electronice
1.
Apari
ț
ia
ș
i r
ă
spândirea fenomenului de reciclare în
rândul de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice
Conceptul de reciclare a tot variat de-alungul anilor de când a luat
na
ș
tere acum mul
ț
i ani. Cu toate c
ă
mul
ț
i presupun c
ă
dinozaurii au dat
na
ș
tere acestui concept prin descompunerea materialelor pentru a
produce diferite uleiuri
ș
i gaze, în continuare vor fi prezentate câteva
date ca puncte de repere care au reprezentat inova
ț
ii pentru reciclare.
În anul 500Î.H., Atena organiza primul program municipal de
de
ș
euri din lumea de vest. Legile locale prevedeau ca de
ș
eurile s
ă
fie
aruncate la cel pu
ț
in un kilometru de zidurile ora
ș
ului.
În 1031, Japonia începea pr
imul program de refolosire al hâ
rtiei
.
Toate documentele
ș
i hârtia erau reciclate
ș
i m
ă
run
ț
ite în hartie nou
ă

ș
i
apoi vândut
ă
ca
ș
i materie prim
ă
în jurul
ță
rii.
În 1690, este introdus procesul de fabrica
ț
ie al hârtiei reciclate.
Rittenhouse Mill de lâng
ă
Philadelphia va fabrica hârtie din fibre
derivate din bumbac
ș
i lenjerie de pat reciclate.

În 1776, în timp ce America î
ș
i proclama independe
ț
a de Anglia,
rebelii au recurs la reciclare pentru a face rost de materiale care s
ă
fie
folosite în R
ă
zboiul pentru Independen
ță
.
În 1865, Armata Salv
ă
rii este întemeiata la
Londra
ș
i încep
colectarea, sortarea
ș
i reciclarea bunurilor nedorite. Household Salvage
Bridges îi angajeaz
ă
pe s
ă
racii necalifica
ț
i pentru a recupera materialele
aruncate. În cele din urm
ă
, organiza
ț
ia
ș
i programul migreaza în Statele
Unite în anii 1890.
În 1897, ora
ș
ul New York creaz
ă
o instala
ț
ie de colectare a
materialelor unde gunoiul este sortat la
ș
antiere de colectare
ș
i separat
în diferite grade de hârtie, metale
ș
i
covoare. Erau reciclate
ș
i refolosite
chiar
ș
i pungi, sfoar
ă
, cauciuc sau p
ă
r de cal.
În anii 1900, programele de reciclare
ș
i programele de reutilizare
merg pe ideea sloganului
”
De
ș
euri ca Avere
”
pentru a descrie veniturile
care sunt ob
ț
inute din sortarea
ș
i revânzarea obiectelor gâsite în
gunoiul menajer.
În 1904, primele centrale americane de reciclare a dozelor,
canistrelor etc. de aluminiu sunt deschise în Chicago
ș
i în Cleveland.
Între 1916
ș
i 1918, din cauza lipsei foarte mari de materii prime
din Primul R
ă
zboi Mondial, guvernul federal creaz
ă
Serviciul de
Recuperare a De
ș
eurilor
cu motto-ul
”
Nu pierde
ț
i de
ș
eurile
–
Salva
ț
i-le
”
.
În anii 1930, mul
ț
i oameni suprevi
ț
uiesc Marii Depresii prin
comercializarea resturilor de metal, cârpe
ș
i alte obiecte.
În 1940, bunuri cum ar fii nailonul, cauciucul
ș
i multe metale sunt
ra
ț
ionalizate
ș
i reciclate pentru a fi folosite în r
ă
zboi.

În 1955, primul num
ă
r din august al gazetei Via
ț
a prezint
ă
un
articol de 2 pagini despre
”
Traiul prin debarasare
”
.
Consumatorilor le este vândut
ă
în mod progresiv ideea c
ă

obiectele de unic
ă
folosin
ță
sunt un stil de via
ță
modern.
U
ș
urin
ț
a
ș
i comoditatea
deveniser
ă
cele mai dorite 2 calit
ăț
i în
comercializarea produselor, ajungându-se în mod inevitabil la parcuri,
p
ă
duri
ș
i autostr
ă
zi pline de gunoaie.
În 1964, apare doza creat
ă
în întregime din aluminiu.
Recunoscându-se valoarea aluminiul de la dozele folosite ca
ș
i materie
prim
ă
pentru crearea unor noi doze, industria luminiului au creat un
sistem masiv pentru reciclarea
ș
i r
ă
scump
ă
rarea recipientelor folos
ite
pentru b
ă
uturi.
Între anii 1965
ș
i 1970, Mobius Loop este introdus ca simbol
pentru Reduce, Refoloseste, Recicleaz
ă
.
În 1970, prima Zi a P
ă
mântului aduce o aten
ț
ie na
ț
ionala asupra
cre
ș
terii de
ș
eurilor
ș
i importan
ț
a recicl
ă
rii. Ziua P
ă
mantului a fost

fondat
ă
în Statele Unite de c
ă
tre senatorul Gaylord Nelson
ș
i la nivel
global de c
ă
tre antreprenorul John McConnell.
Acum, Ziua P
ă
mântului este recunoscut
ă
de peste 192 de
ță
ri
conform datelor pana la 22 aprilie 2017.
În fiecare an, peste 1 miliard de
oameni
ș
i aproape to
ț
i copii de vârsta
ș
colar
ă
iau parte la celebrarea
anual
ă
a Zilei P
ă
mântului pentru a promova conservarea mediului
înconjur
ă
tor prin protejare, reciclare, cur
ăț
are
ș
i inovare.
În 1971, ia na
ș
tere prima sticl
ăȘ
Oregon introduce un depozit
rambursabil de sticle de bere
ș
i sifon caun stimulent pentru reciclare.
Guvernul canadian înfiin
ț
eaz
ă
Departamentul Mediului, cunoscut
în mod obi
ș
nuit
ș
i ca Mediu Canada.

În 1972, este construit
ă
prima moar
ă
de reciclare în
Conshohocken, Pennsylvania.
Reglement
ă
rile de reciclare a recipientelor de b
ă
uturi au fost
introduse pentru prima dat
ă
în provincie în Alberta, Canada.
În 1974, Universitatea City din Missouri devine una dintre p
rimele
municipalit
ăț
i care ofer
ă
reciclare
pe alei locuitorilor s
ă
i.
Organiza
ț
ia non-profit
”
Is Five
”
organiza prima colectare de pe
alee de multi-materiale a Canadei în cartierul The Beaches localizat în
partea de est a ora
ș
ului Toronto care cuprindea 80.000 de gospod
ă
rii.
În 1976, Legea federal
ă
a Conserv
ă
rii
ș
i Recuper
ă
rii Resurselor este
pus
ă
în aplicare pentru a închide groapele de gunoi, pentru a crea
standarde pentru depozitare a de
ș
eurilor, incinerarea
ș
i debarasarea de
de
ș
euri periculoase.
În 1981, Woodbury din New Jersey devine primul ora
ș
din Statele
Unite care impune reciclarea.
În 1983, este implementat primul proiect de reciclare a
”
cutiilor
albastre
”
de pe alei în Kitchener
ș
i Waterloo din Canada unde participa
circa 1.500 de locuitori.

În 1986,
începe un al doilea program municipal de reciclare a
”
cutiilor albastre
”
în Mississauga, Ontario. Se presupune ca a fost cea
mai mare ini
ț
iativ
ă
de reciclare din America de Nord.
În 1987, o barca înc
ă
rcat
ă
cu gunoi numit
ă
The Morbo a navigat în
sus
ș
i în jos pe Coasta de Est a Statelor Unite c
ă
utând un loc de a
desc
ă
rca. Acest eveniment a stârnit discu
ț
ii aprinse în rândul oamenilor
în leg
ă
tur
ă
cu gestionarea de
ș
eurilor
ș
i a reprezentat un factor pentru
cre
ș
terea mi
ș
c
ă
rii de reciclare a
ță
rii.
În 1988, în Statele Unite num
ă
rul de programe de recilare de pe
alei cre
ș
te la circa 1.050.
În 1990,
McDonalds înceteaz
ă
s
ă
mai foloseasc
ă
recipientele din
polistiren. Tema celei de-a dou
ă
zecia Zile a P
ă
mântului este reciclarea.
În 1991, Germania face istorie prin adoptarea unei ordonan
ț
e ce
prevedea schimbarea responsabilit
ăț
ii pentru întreg ciclul de via
ță
al
ambalajului c
ă
tre produc
ă
tori.
În 1992, num
ă
rul total al programelor de pe alei în Statele Unite
cre
ș
te la un total de 5.404, o cre
ș
tere cu 4,354 de programe în doar 4
ani.
În 1995,
americanii recicleaz
ă
un num
ă
r record de 47,6 miliarde
de recipiente de b
ă
uturi u
ș
oare, o cre
ș
tere cu 500 milioane fa
ță
de anul
precedent.
Dozele de aluminiu sunt reciclate la o rate de 63% în Statele Unite,
având cea mai mare rat
ă
de reciclare în California de 80%.
Sunt peste 10.000 de centre de reciclare la nivel de
ț
ar
ă

ș
i cel
pu
ț
in 4.000 de programe de colectare de pe alei.

Colectare în Statele Unite cre
ș
te de la 1.2 miliarde de doze în 1972
la mai mult de 62 miliarde de doze în 1995 prin programe de reciclare
de pe alei
ș
i se num
ă
r
ă
mai mult de 10.000 de centre de reciclare.
În 1996, Statele Unite recicleaz
ă
la o rat
ă
de 25%.
Agen
ț
ia de Protec
ț
ie a Mediului a Statelor Unite stabile
ț
e un nou
obiectiv de 35%.
Între timp, în Germania, Elopak
ș
i SINTEF
î
ș
i unesc for
ț
ele pentru a
vinde prima ma
ș
in
ă
rie de sortare cu infra-ro
ș
u.
În anul 2000,
Agen
ț
ia de Protec
ț
ie a Mediului a Statelor Unite
confirm
ă
existen
ț
a unei leg
ă
turi între înc
ă
lzirea global
ă

ș
i de
ș
euri,
ar
ă
tând c
ă
reducerea gunoiului
ș
i reciclarea reduc emisiile de gaze cu
efect de ser
ă
.
În 2006, Dell Computers încep s
ă
ofere un serviciu gratuit de
reciclare pentru produsele sale, f
ă
r
ă
necesitatea unei noi achizi
ț
ii,
declan
ș
ând mi
ș
carea recicl
ă
rii de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice.
În 2007, 5 state pun în aplicare legi care prev
ă
d ca electronicele
nedorite s
ă
fie reciclate. San Francisco devine primul ora
ș
din Statele
Unite care s
ă
interzic
ă
distribuirea de pungi de plastic de c
ă
tre
magazinele alimentare.
În 2012, mai mult de 585 milioane de kilograme de
electronice de
consum sunt reciclate; o cre
ș
tere cu 125 milioane de kilograme (mai
mult cu 25%) fa
ță
de 2011.
În 2014, o noua clasa de polimeri industriali descoperita de c
ă
tre
cercet
ă
torii de la IBM poate revolu
ț
iona tehnologia materialelor.

Materialele nou-descoperite sunt extrem de puternice
ș
i în acela
ș
i timp
u
ș
oare
ș
i pot fi utilizate într-o gam
ă
larg
ă
de aplica
ț
ii.
Una dintre propriet
ăț
ile notabile ale uneia dintre aceste materiale
este abilitatea de a se repara de una singur
ă
. Când buc
ăț
ile sunt
desp
ă
r
ț
ite
ș
i apoi puse la apropiere unele de altele, segmen
ț
ii încep s
ă

se vindece singuri, reformând leg
ă
turile moleculare în câteva secunde.
Savan
ț
ii cred c
ă
acesta poate fi ultimul r
ă
spuns la reducere
drastica a de
ș
eurilor.
În 2015, California adopt
ă
prima interdic
ț
ie la nivel na
ț
ional
privind pungile de plastic din magazine.
În 2016, o echip
ă
de savan
ț
i au descoperit o specie de bacterii
care mananc
ă
plastic reg
ă
sit cel mai des în sticlele de ap
ă
. Ideonella
sakainesis secret
ă
o enzim
ă
care provoac
ă
PET-ul s
ă
genereze un chimic
intermediar care este preluat de celul
ă
, apoi continuându-se acest
proces
ș
i mai mult oferindu-i bacteriei carbon
ș
i energie c
ă
s
ă
creasc
ă
.
În 2017, un inginer de la Stanford
ș
i echipa ei au creat un nou
semiconductor care nu este doar flexibil ca
ș
i pielea, dar este
ș
i
biodegradabil. Aceast
ă
nou
ă
inven
ț
ie ar putea ajuta pe viitor la sc
ă
derea
drastic
ă
a de
ș
eurilor electrice
ș
i electronice
ț
inând cont c
ă
aproximativ
50 milioane de tone de de
ș
euri electrice
ș
i electronice au fost aruncate
pân
ă
acum în 2017, reprezent
ă
nd
o cre
ș
tere cu 20% fa
ță
de 2015.