Tehnica Si Evidenta Decontarilor Bancare

=== 9ae89e77ab0745e7fb4dc41116780c6d23d51873_41308_1 ===

Cuprins

Introducere

Capitolul 1: Prezentarea băncii Raiffeisen

Scurt istoric despre banca Raiffeisen

Principalele servicii oferite de banca Raiffeisen

Administrarea Raiffeisen Bank S.A.

Situația financiară a băncii în 2015 față de anii precedenți

Capitolul 2: Tehnica și evidența decontărilor bancare la Raiffeisen

2.1. Noțiuni generale despre decontările bancare

2.2. Tehnica și evidența decontărilor intra bancare la Raiffeisen

2.3. Tehnica și evidența decontărilor interbancare la Raiffeisen

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

În decursul vremii, un rol principal în dezvoltarea economică și socială la avut sistemul bancar, indiferent de tipul de piață, capitalistă sau centralizată, în care a funcționat, existența acestuia fiind asigurată de necesitatea păstrării, tranzacționării și influențării dimensiunilor masei monetare a unei țări.

O dată cu evoluția sau descreșterea economică, sistemul bancar a suferit modificări în modul de funcționare, adaptându-se contextului economic și social în care activa, prin majorarea sau micșorarea ratelor dobânzilor, prin modificarea condițiilor de creditare, prin mărimea comisioanelor impuse, prin varietatea produselor oferite, fiind, la fel ca orice sistem economic, format pentru a produce profit.

În contextul economic și social actual, cel mai important rol jucat de bănci pe piața economică este asigurarea transferurilor monetare, acestea producându-se zilnic între entități fizice sau juridice.

În zilele noastre majoritatea persoanelor fizice sunt titularele a cel puțin un cont bancar, iar societățile comerciale (persoanele juridice) sunt obligate să dețină, de la înființare, cel puțin un cont pentru buna desfășurare a tranzacțiilor comerciale.

Evoluția în timp a nevoii de a manevra capitalul bănesc cât mai rapid și în siguranță, a impus dezvoltarea tehnicilor de decontare, a modalităților de evidențiere a acestor decontări în cadrul băncilor, precum și dezvoltarea instrumentelor de plată utilizate de către clienții băncilor în activitățile lor zilnice.

Având în vedere considerațiile de mai sus, am consideram că este interesant și educativ de studiat circuitul interbancar și intra bancar al banilor, în baza unor instrumente de plată consacrate, utilizate în special în desfășurarea operațiunilor efectuate între societățile comerciale: ordin de plată, CEC, cambie, bilet la ordin și decont prin Direct Debit.

Se va putea compara cum influențează utilizarea unui anumit instrument bancar durata operațiunilor de decontare, tehnica folosită în manevrarea capitalului bănesc pentru fiecare și diferențele semnificative dintre aceste instrumente de plată. De asemenea, se va vedea cum se înregistrează fiecare tip de decontare, în contabilitatea bancară, care presupune existența unui plan de conturi specific sistemului bancar, aceste deconturi, ca obiect de activitate a băncii, producând anumite costuri și beneficii, ce trebuie evidențiate în contabilitate în mod corespunzător.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA RAIFFEISEN BANK

Scurt istoric despre Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank este reprezentanta Grupului Bancar Austriac Raiffeisen pe piața bancară românească.

Numele grupului bancar provine de la Friedrich Wilhelm Raiffeisen, un primar de origine prusacă, din secolul XIX, care fiind profund afectat de suferința concetățenilor săi și convins că necesitatea prioritară a țăranilor era nevoia accesul la credit, a avut ideea înființării primei asociații a țăranilor liberi, cu scopul de a se susține, a economisi și a se împrumuta între ei, în perioada marii crize agricole din 1846 – 1847, când s-a instalat o foamete dură, din cauza pierderii recoltelor.

Succesul obținut prin această asociație a dus la preluarea ideii de către statele germane și, ulterior, de toate statele lumii.

Ideea de ajutor reciproc și cooperare se transformă treptat în susținere financiară, concretizându-se, în 1862, în fondarea primelor trei cooperative de credit non profit, înființate în sate vecine, cofondator principal fiind F. W. Raiffeisen.

Principiul de funcționare al cooperativelor era ca membrii să economisească, să constituie un fond comun, ce putea fi împrumutat doar membrilor acesteia care aveau nevoie, cu dobânzi rezonabile. Banii împrumutați puteau fi utilizați pentru producție sau pentru comercializarea produselor obținute. Ceilalți membri garantau pentru cel care lua un împrumut, având ca motto „Ich für dich, du für mich (Eu pentru tine, tu pentru mine)”, motto-ul fiind folosit o perioadă în emblema cooperativelor (Fig. 1.1. Simboluri inițiale pentru cooperativele Raiffeisen).

Figura 1.1. Simboluri inițiale pentru cooperativele Raiffeisen

În 1872 F. W. Raiffeisen a fondat și a condus Banca Cooperativă de Agricultură pentru Renania, la Neuwied, prin asocierea mai multor cooperative de credit. Ulterior, în 1877 s-a înființat Asociația Cooperativelor rurale, condusă din Banca Generală Agricolă Germană de la Berlin.

Dezvoltarea acestui sistem bancar a reprezentat modelul care stă la baza instituțiilor de credit actuale.

„La moartea lui F.W. Raiffeisen, în 1888, în Germania erau deja 425 de societăți Raiffeisen. În Austria erau 120. Ideea a continuat să facă valuri și, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a răspândit în Imperiul Austro-Ungar, Franța, Elveția, Belgia, Luxemburg și Olanda. Cu greu se mai găsea un sat fără o cooperativă de credit sau un depozit care să nu poarte semnul celor doi căluți. Reacția în lanț a cuprins apoi India, Japonia, Canada, SUA și Australia, inițial sub forma societăților de credit, ulterior sub cea a cooperativelor de credit. În Europa Centrală, asociațiile de împrumut au ajuns să fie cunoscute ca Raiffeisenbank”.

Raiffeisenbank apare pentru prima dată în 1994, când se deschide prima reprezentantă în București de către Grupul Bancar Austriac Raiffeisen. Această primă reprezentantă a fost transformată în subsidiară Raiffeisenbank (România) în 1998, oferind servicii și produse pentru companii.

După preluarea în 2001 a băncii de stat Banca Agricolă de către același grup austriac, se înființează Banca Agricolă Raiffeisen S.A.. În anul 2002, luna iunie, Raiffeisenbank (România) și Banca Agricolă Raiffeisen S.A. fuzionează, dând naștere actualei bănci Raiffeisen Bank.

Emblema actuală a grupului Raiffeisen, reprezentată prin crucea cu căluți, simbolizează originea plebee a acestuia, simbolul fiind lucrat pe frontoanele caselor țărănești din Austria, simbolizând în tradiția austriacă auspicii bune, de prosperitate și dezvoltare, precum și paza de evenimente rele, dorindu-se a fi o amintire a ceea ce a stat la baza înființării lui: ideea de responsabilitate față de oameni, de oferire a unor posibilități de dezvoltare, apărută din dorința de a scăpa de sărăcie și de a funcționa pe o piață din ce în ce mai competitivă; „după aproape 150 de ani, creația lui F. W. Raiffeisen se confruntă cu aceleași provocări: o piață globală, extrem de concurențială, în fața căreia flexibilitatea și susținerea reciprocă fac diferența. […] Astăzi, ideile lui F. W. Raiffeisen sunt mai pertinente ca niciodată. Friedrich Wilhelm Raiffeisen a reușit să-și pună ideile în aplicare, ajutându-și concetățenii să scape de sărăcie. Mai mult decât atât, fără să-și fi propus asta, ideile sale au ajuns să inspire milioane de oameni din toată lumea.”

Motto-ul actual al Raiffeisen Bank este „Reușim împreună”, definind o stare de spirit determinată de valorile morale reprezentative ale grupului: spiritul de echipă, încredere, respect, integritate, adaptabilitate, simplitate, discernământ, importanța nevoilor clienților, colaborare eficientă și de durată și nu în ultimul rând transparență.

Grupul Raiffeisen activează pe piața românească prin următoarele subsidiare:

Raiffeisen Asset Management – Societatea de administrare a investițiilor Grupului Raiffeisen în România;

Raiffeisen Leasing – oferă produse de leasing pentru finanțarea de vehicule, echipamente și imobile;

Raiffeisen Insurance Broker – oferă servicii de consultanță în domeniul asigurărilor și reasigurărilor;

Raiffeisen Banca pentru Locuințe – oferă servicii de economisire – creditare pentru domeniul locativ (prima de acest gen din România).

Raiffeisen Bank România

Raiffeisen Bank reprezintă una dintre băncile de top din România, ce tinde spre a atinge excelența în serviciile oferite, consolidându-și permanent poziția de top printr-o abordare concentrată pe client și nevoile lui și colaborând pe plan internațional cu bănci reprezentative pentru țările pe care le reprezintă.

Ghidându-se în modul de acțiune pe principiile fundamentale derivate din ideile lui F. W. Raiffeisen de solidaritate socială, autodeterminare și sustenabilitate, Raiffeisen Bank susține managementul corporatist sustenabil, fiind foarte conștient, ca grup, de responsabilitatea față de clienți, angajați, acționari și, de ce nu, față de societate ca un întreg.

Principalele servicii și produse oferite de Raiffeisen

Produsele și serviciile oferite de Raiffeisen Bank sunt foarte diversificate, fiind structurate în funcție de clienții cărora le sunt adresate. Astfel, există produse specifice persoanelor fizice, produse și servicii destinate Î.M.M.-urilor (întreprinderi mici și mijlocii), precum și produse și servicii destinate corporațiilor.

Pentru clienții cu nevoi financiare complexe există pachete de produse și servicii specifice, oferite prin Premium Banking și Private Banking.

Persoanele fizice pot beneficia la Raiffeisen Bank de o gama completă de produse și servicii financiare, cum sunt:

operațiuni curente: carduri de cumpărături, carduri de debit, conturi curente și pachete pentru conturi curente, servicii online, Direct Debit, transferuri de bani;

credite: pentru nevoi personale, carduri de credit, credite imobiliare, credite de refinanțare;

produse de economisire: cont de economii, depozite cu depuneri ulterioare, depozite la termen, plan de economii pentru copii, economisire în domeniul locativ;

produse de investiții: fonduri de investiții, fonduri de pensii facultative, fonduri de investiții externe, Depozite Diamond, titluri cu venituri fixe, servicii de custodie, tranzacționări pe piața de capital;

asigurări: de viață, de sănătate, de locuință, de mașină, de călătorie.

Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de servicii privind: operațiunile curente, acceptare carduri, finanțare, economii și plasamente.

Operațiunile curente oferite IMM-urilor sunt: pachete de cont curent, conturi speciale, carduri de debit, carduri de credit, canale electronice, tranzacții valutare, plăți și încasări, administrare numerar, garanții și acreditive.

Serviciul de acceptare carduri pune la dispoziția IMM-urilor: acceptare carduri prin EPOS, acceptare carduri prin Internet, E-commerce, Parteneriat Multishop.

Finanțarea se poate face astfel:

pentru susținerea activității curente;

pe carduri de credit;

pentru investiții;

prin garanții oferite de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; există Garanție de tip Plafon și Garanție de tip Expresă;

finanțare JEREMIE, adică prin accesarea de fonduri europene de dezvoltare regională;

pentru schimburi comerciale;

leasing – financiar pentru achiziționarea de mașini, utilaje, echipamente sau alte bunuri în vederea dezvoltării afacerii.

IMM-urile pot economisii și plasa capitaluri bănești cu ajutorul următoarelor produse: contul de economii, depozite la termen, titluri de stat și fonduri de investiții RAM (Raiffeisen Asset Management): fonduri monetare, fonduri de obligațiuni, fonduri de acțiuni sau fonduri mixte/echilibrate.

Prin Raiffeisen Bank corporațiile au la dispoziție următoarele soluții:

de finanțare: finanțarea activității curente, factoring și forfetare, finanțarea investițiilor, finanțarea schimburilor comerciale, finanțarea proiectelor;

operațiuni curente:

produse și servicii de cont: conturi de capital social, conturi curente tranzacționale, conturi colectoare, conturi pentru gestiunea comisioanelor tranzacționale, conturi de garanții, conturi de consemnațiuni, conturi Escrow;

soluții electronice: Internet Banking Raiffeisen Online, Home banking, Multicash, Cash Management International, e-Factur@, Treasury Net, eTreasury;

plăți și cash management: plăți comerciale, bugetare, vamale și salariale, Payment Factory, distribuire dividende și alte drepturi bănești, Debit Direct, instrumente de debit (cecuri, bilete de ordin, cambii), transport valori;

tranzacții valutare;

management lichidități: depozit la termen, administrarea creanțelor de încasat, concentrarea lichidităților;

carduri.

acceptare carduri: acceptare carduri prin EPOS, acceptare prin internet, E-Commerce, Parteneriat Multishop;

investiții:

produse de investiții: depozite bancare clasice, Depozite Diamond, produse financiare cu venit fix: certificate de trezorerie, obligațiuni (de stat, municipale, corporative);

servicii de investiții: de custodie, de depozitare, de distribuție;

soluții de administrare a riscului financiar: soluții de acoperire a riscului de dobândă și soluții de acoperire a riscului valutar;

Investment Banking: majorare de capital, oferta publică primară de vânzare, oferta publică secundară de vânzare, emisiune de obligații, plasament accelerat, admitere la tranzacționare, oferta publică de cumpărare/preluare obligatorie, retrageri de la tranzacționare, consultanță în fuziuni și achiziții, alte servicii de consultanță.

Serviciul Premium Banking oferă clienților cu nevoi complexe:

cardurile: Gold, World Master Card

soluții de economisire: depunere la termen, Flexidepozit, contul de economisire Super Acces Plus, planul de economisire pentru copii „Creștem Împreună”;

soluții de creditare: credit pentru nevoi personale la un act distanță, creditul Casa ta, Programul Prima Ta Casă, Flexicredit Plus, Flexicredit Integral, Creditul garantat cu depozitul colateral, Overdraft – Descoperit de cont;

fonduri de investiții: fonduri de investiții locale, administrate de Raiffeisen Asset Management și fonduri de investiții externe, administrate de Raiffeisen Capital Management Vienna;

investiții pe piețele financiare.

Prin serviciul Private Banking clienții cu averi ridicate au la dispoziție o gamă variată de produse bancare, de la depozite la termen și soluții de economisire clasice și până la accesarea căsuțelor de valori, beneficiind și de servicii de consultanță financiară la cel mai înalt nivel, asigurate de un bancher personal.

Un produs special de finanțare este creditul Lombard, creat pentru a putea accesa fonduri suplimentare garantate cu instrumente financiare din portofoliul individual.

Cardul de credit World Elite este, de asemenea, emis doar clienților acceptați în Privat Banking, fiind cel mai exclusivist card din portofoliul Master Card.

Serviciile și produsele oferite de Raiffeisen Bank sunt prompte, flexibile, anticipând nevoile și așteptările clienților săi, din toate categoriile sociale, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.

Administrarea Raiffeisen Bank S.A.

Structura de administrare a Raiffeisen Bank S.A. este bazată pe sistemul dualist format din Directorat și Consiliul de Supraveghere, permițând: separarea responsabilităților de conducere a societății comerciale – îndeplinite de Directorat – de responsabilitățile de control, îndeplinite de Consiliul de Supraveghere și eficientizarea procesului decizional operativ, concomitent cu asigurarea controlului asupra factorilor de decizie.

Consiliul de Supraveghere este format din 7 membrii, care exercită control permanent asupra activității curente de conducere a băncii realizată de Directorat, aceștia fiind numiți de Adunarea Generală a Acționarilor, pentru mandate de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși.

Activitatea Consiliului este reglementată de legislația română și guvernată de prevederile din Actul Constitutiv al Băncii (Art.15).

Responsabilitățile Consiliului de Supraveghere sunt:

Stabilirea numărului exact de membrii ai Directoratului, precum și a competențelor acestora;

Numirea și revocarea membrilor Directoratului;

Verificarea conformității cu legea, cu actul constitutiv și cu hotărârile Adunării Generale, a operațiunilor de conducere;

Prezentarea anuală a raportului cu privire la activitatea de supraveghere către Adunarea Generală a Acționarilor;

Convocarea Adunării Generale a Acționarilor în situații excepționale, dacă interesele băncii o cer;

Înființarea de comitete consultative prevăzute de lege, dar și când acestea sunt considerate necesare în vederea desfășurării activității.

Directoratul este format din 7 membrii,numiți de Consiliul de Supraveghere, pentru mandate de 4 ani, cu posibilitatea de realegere, activitatea acestora fiind reglementată de legislația în vigoare și guvernată de prevederile Actului Constitutiv al Băncii (Art. 16).

Responsabilitățile Directoratului sunt:

Directoratul are toate prerogativele de administrare, de dispoziție și de autorizare a tuturor tranzacțiilor din sfera de activitate a băncii și are responsabilitate pe linia monitorizării funcționării adecvate și eficiente a sistemelor de control intern, cu excepția celor din competența Consiliului de Supraveghere sau a Adunării Generale a Acționarilor;

Ia măsuri pentru adoptarea tuturor hotărârilor legate de implementarea planului de activitate și bugetului băncii;

Aprobă înființarea comitetelor prevăzute de lege și a altor comitete din subordinea sa, precum și Regulamentul de Organizare și Funcționare;

Aprobă Organigrama băncii și structurile interne ale direcțiilor;

Aprobă numărul de angajați și nivelul salarizării personalului băncii;

Elaborează și supune aprobării Consiliului de Supraveghere, trimestrial, un raport scris privind conducerea băncii, activitatea acesteia și evoluția potențială, precum și informațiile cu privire la orice alte probleme care ar putea influența semnificativ asupra băncii;

Pune la dispoziția Consiliului de Supraveghere situațiile financiare anuale și raportul de activitate, împreună cu propriile propuneri pentru distribuirea profitului.

Situația financiară a băncii în 2015 față de anii precedenți

Președintele Consiliului de Supraveghere Karl Sevelda spune, în Raportul Consiliului de Supraveghere al Raiffeisen Bank S.A.:

„La începutul anului 2015, Raiffeisen Bank International a anunțat o revizuire a strategiei sale, lucru pe care piața la primit foarte pozitiv. La fel de bine primite au fost și decizia sa de a se concentra pe zonele unde poate genera venituri sustenabile, prin prisma poziției deținute, dar și acțiunile întreprinse pentru atingerea acestor obiective.”

Influența pozitivă a adoptării unei noi strategii și a aplicării acțiunilor pentru atingerea acestor obiective, în România, se reflectă în situația financiară a Raiffeisen Bank la sfârșitul anului 2015, prezentată în Anexa 1 „Principalii indicatori financiari”.

Performanța financiară a Grupului Raiffeisen în România este superioară, având surse de generare a veniturilor diversificate, ceea ce a determinat o rentabilitate de top față de anii 2014 și 2013, în ciuda mediului bancar dificil, influențat de dominația ratelor de piață cu trend descendent.

Tabelul 1.1. ”Contul de profit și pierderi în mii Euro”

Analizând contul de profit și pierdere din tabelul 1.1. se observă că anul 2015 se situează cu veniturile și cheltuielile între cei doi ani precedenți, dar mult mai apropiat de anul 2013. Dacă în anul 2014 s-a înregistrat o majorare a profitului net cu aproximativ 7%, în anul 2015 acesta scade 17 % față de 2014 și 10% fată de anul 2013.

Se constată că o influență majoră în obținerea acestor rezultate financiare o au: scăderea puternică a veniturilor din comisioane, comparativ cu anul 2014, fiind aproape de cele obținute în 2013 și cheltuielile administrative care au crescut din nou în 2015, atingând aproape valorile înregistrate în 2013, chiar dacă veniturile din dobânzi și din tranzacționare înregistrează o ușoară creștere față de anii precedenți. De asemenea, constatăm că impozitul pe profit aferent anului 2013 a fost mult mai mic (4%) decât valoarea impozitului pe profit din anul 2015 (16%), pentru că valoarea profitului înainte de impozitare pentru cei doi ani este aproape egală.

Diminuarea veniturilor din comisioane se datorează creșterii cheltuielilor determinate de tranzacțiile cu numerar, precum și diminuării activităților de investiții bancare. Ușoara creștere a veniturilor din tranzacționare se datorează creșterii veniturilor din activitățile de schimb valutar, influențate de dezvoltarea schimburilor prin intermediul platformei online pusă de Raiffeisen la dispoziția clienților, mai ales cei cu personalitate juridică.

Creșterea veniturilor din dobânzi se datorează, conform rapoartelor pe 2015 publicate pe site-ul Raiffeisen, scăderii cheltuielilor cu dobânzile, creșterii portofoliului de credite, prin preluarea unui portofoliu de credite de la o altă companie aparținând Grupului Raiffeisen International, compensând influența negativă a scăderii dobânzilor din sistemul bancar, influențate de cotațiile ROBOR menținute la niveluri minime față de toți anii anteriori.

Tabelul 1.2. „Bilanț în mii Euro”

Din Tabelul 1.2. se observă că valoarea bilanțieră a capitalurilor asimilate a crescut comparativ cu anii precedenți, rămânând în schimb lichide, diversificate și prudent poziționate.

Influența pozitivă este determinată de dezvoltarea activității economice, depozitele de la clienți suferind o creștere de 12% comparativ cu anul 2014 și o creștere de 20% față de anul 2013. De altfel o creștere semnificativă o au și depozitele de la bănci (17%), aceste majorări demonstrând încrederea clienților în capacitatea băncii Raiffeisen de a administra profitabil lichiditățile lor, chiar dacă nivelul dobânzilor rămâne scăzut.

Scăderea profitului influențează negativ valoarea capitalurilor proprii pe anul 2015, deși ele depășesc cerințele impuse de BNR cu aproximativ 131%.

Totuși motorul sustenabil al activității băncii rămân depozitele de la clienți, care depășesc in volum creditele și avansurile acordate acestora. Soldul creditelor acordate la sfârșitul lui 2015 este mai mare decât cel din anii anteriori, confirmând creșterea veniturilor din dobânzi, această majorare cu 12% a creditelor este egală cu creșterea depozitelor, fiind determinată de evoluția pozitivă a cererii pe piața de consum și de preluarea portofoliului de credite de care am amintit mai sus.

Conform Raportului anual al Raiffeisen pe 2015, publicat pe site-ul www. raiffeisen.ro, evoluția reală a creditelor este de doar 5%: „cu referire la această evoluție, trebuie menționată tranzacția încheiată cu o companie parte a Grupului RBI, care s-a materializat în preluarea de către bancă a unui portofoliu de credite în valoare de 240 milioane euro. Creșterea organică a creditelor a fost astfel de 5%, la care au contribuit toate segmentele de clienți”.

În Tabelul 1.3. sunt câțiva indicatori de performanță specifici băncii: rentabilitatea capitalurilor proprii, înainte și după impozitare, rentabilitatea activelor, rata cost venit, evoluția lor din anul 2015 față de anii 2014 și 2013 fiind reliefată foarte clar în graficele din Figura 1.2. „Rentabilitatea capitalului propriu” și Figura 1.3. „Rata cost/venit”.

Tabelul 1.3. „Indicatori de performanță”

În Figura 1.2. se observă cu ușurință scăderea rentabilității capitalurilor proprii în 2015 față de anii precedenți cu 3%, influențată considerabil de scăderea atât a volumului capitalurilor proprii, cât și a profitului net, având în vedere că această rentabilitate se calculează prin raportarea profitului net la total capital propriu mediu.

Figura 1.2. „Rentabilitatea capitalurilor proprii”

Conform graficului din Figura 1.3. se evidențiază creșterea ratei cost/venit față de anul 2014 și 2013, cu până la 5%. Acest indicator de performanță demonstrează faptul că veniturile operaționale au fost mai mari decât cheltuielile operaționale, activitatea desfășurată fiind una de profitabilitate, chiar dacă profitul net calculat este mai mic decât în anii anteriori, datorită celorlalte cheltuieli care se mai scad la calculul final.

Rata cost/venit se calculează prin raportarea cheltuielilor operaționale la total venituri operaționale, obținerea unui procent mai bun decât în anii anteriori demonstrând că strategia de risc prudentă adoptată de Raiffeisen la sfârșitul anului 2014, începutul anului 2015 dă rezultatele sperate.

Figura 1.3. „Rata Cost/Venit”

Din punct de vedere al resurselor umane, Raiffeisen Bank a încheiat anul 2015 cu un număr de 5349 angajați, activi, evaluați la normă de 8 ore. Volumul de resurse umane este în creștere comparativ cu anii 2014 și 2013, dar această creștere este determinată de preluarea personalului angajat în leasing ca angajați ai băncii și nu de dezvoltarea rețelei de unități bancare. Din contră, numărul unităților bancare Raiffeisen din România a scăzut în ultimii 2 ani, de la 528 unități în 2013 ajungând la 510 la sfârșitul lui 2015.

Banca Raiffeisen rămâne o bancă puternică, solidă, cu o poziție bine determinată în sistemul bancar românesc implicată activ în dezvoltarea socială a personalului său, dar și a clienților săi, deplin conștientă de responsabilitățile corporative pe care le are.

Conducerea băncii va continua să mențină poziția de top prin prioritizarea dezvoltării tehnologice, determinând creșterea calitatea serviciilor oferite, ușurarea interacțiunilor clienților cu banca, prin digitalizarea operațiunilor bancare și adaptarea legislației la tehnologia avansată, prin dinamica continuă a produselor și serviciilor bancare oferite, influențată permanent de interesele și nevoile clienților.

Capitolul 2

TEHNICA ȘI EVIDENȚA DECONTĂRILOR BANCARE LA RAIFFENSEN BANK

2.1. Noțiuni generale despre decontările bancare

Operațiunile de decontare determină un procent important din totalul operațiunilor bancare, fiind vitale pentru societățile bancare și circulația monetară. Ele reflectă transferul de fonduri pe baza instrucțiunilor de plată ale clienților, influențând pozitiv sau negativ trezoreria băncii. Toate operațiunile de decontare determină modificări patrimoniale care sunt înregistrate cu ajutorul conturilor deschise la bănci în cadrul sistemului informațional propriu sau al Băncii Naționale a României, putând fi astfel clasificate în decontări intrabancare și decontări interbancare.

Zilnic se calculează trezoreria băncii, pe baza disponibilităților din conturi, aceasta putând avea sold pozitiv sau negativ, după închiderea ședinței de compensare și după închiderea decontările dintre unitățile operative.

Decontările intrabancare sunt operațiuni de stingere a obligațiilor financiare între clienții unei unități bancare, sau din unități diferite ale aceleiași bănci, în nume și în cont propriu, decontarea fiind evidențiată contabil în fiecare unitate bancară implicată în procesul de decontare.

Unitatea bancară care ordonă plata se numește banca inițiatoare, iar cea care primește plata sau un ordin de efectuare a plății în favoarea beneficiarului, se numește bancă destinatară.

Documentele interne necesare pentru contabilizarea operațiunilor intrabancare sunt avizele OIS, care pot fi:

aviz de creditare – dacă banca inițiatoare este banca plătitorului;

aviz de debitare – dacă banca inițiatoare este banca beneficiarului.

Decontările interbancare sunt tranzacții făcute prin instituțiile de credit, reprezentând plăți fără numerar efectuate între societățile bancare. Instituțiile de credit intermediază plățile pentru participanții la activitatea economică, furnizând lichidități care permit funcționarea sistemului de plată fără întreruperi.

Decontările interbancare se fac prin compensare multilaterală, care reprezintă un sistem al creanțelor și se derulează prin adunarea tuturor datoriilor, pentru toți debitorii societăți bancare și a tuturor creanțelor, pentru toți creditorii societăți bancare, la un singur debitor și creditor comun, intermediar, cu rolul de a se stabili pentru fiecare societate bancară implicată, a unui sold debitor sau creditor, în funcție de natura preponderentă a operațiunilor compensate. Aceste compensări se fac prin intermediul conturilor curente deschise de fiecare societate bancară la B.N.R., iar intermediarul, care se ocupă de calculul soldurilor, având în același timp și rolul de a supraveghea activitățile interbancare, este Casa de compensații.

Decontările interbancare efectuate direct între bănci, fără intermediere, sunt interzise, toate operațiunile de decontare interbancară fiind sub stricta supraveghere a B.N.R. Casa de compensații reprezintă sediul central de procesare, prin intermediul căruia băncile convin să schimbe instrumentele de plată cu care realizează operațiunile de trezorerie: numerar fizic, moneda electronică, cecuri, bilete la ordin, cambii, carduri, ordine de plată.

Principalele forme de decontare între părți sunt acceptarea sumelor și asigurarea cu anticipație a sumelor necesare efectuării plății.

Acceptarea este forma de decontare prin care plățile se efectuează pe baza consimțământului dat, prin depunerea la bancă a documentelor de decontare emise, de către plătitor, sau, prin acceptarea de către plătitor a documentelor de inițiere a decontării, depuse la bancă de către beneficiar.

Asigurarea cu anticipație a sumelor necesare plății se face cu ajutorul acreditivelor și a scrisorilor de garanție. Acreditivul este o formă de decontare a plăților, efectuată în timp, în funcție de finalizarea etapelor negociate pentru executarea acțiunilor care au determinat plata, dintr-o sumă rezervată în acest scop și pusă la dispoziția furnizorului (beneficiarului).

Scrisoarea de garanție este un document prin care banca plătitorului confirmă, la solicitarea acestuia, că, în situații bine stabilite, va asigura pentru o anumită perioadă de timp și în limita unei anumite sume, efectuarea plăților prevăzute în scrisoare, din credite bancare, dacă plătitorul nu va dispune la data solicitării plății de alte disponibilități.

Forma cea mai frecvent utilizată de decontare este acceptarea, iar instrumentele de plată utilizate pentru o astfel de decontare sunt: ordinul de plată, cecul, cambia, biletul la ordin și Direct Debit.

Instrumentele de plată sunt documente standardizate prin care se transmit instrucțiunile de plată către bancă, de către plătitor, pentru a putea transfera fonduri către beneficiar. Ele constituie și documente justificative, pe baza lor făcându-se înregistrările în conturile partenerilor la băncile lor, dând dreptul la diminuarea și respectiv majorarea creanțelor monetare bancare. Se pot clasifica, având unele caracteristici comune, deși diferă mult unele de altele, în funcție de specificul de plată pe care îl determină.

Câteva criterii de clasificare ale instrumentelor de plată sunt:

în funcție de obligațiile juridice pe care le generează: instrumente de debit și instrumente de credit;

după suportul pe care sunt emise sunt instrumente pe: suport de hârtie, suport magnetic și suport electronic;

după perioada de timp dintre scadența obligatorie și emiterea instrucțiunii: instrumente de plată anticipate, instrumente de plată neîntârziată și instrumente de plată întârziată;

după modul de transmitere: letrice și automatizate;

după spațiul în care se desfășoară plata: instrumente cu plată directă și instrumente cu plată la distanță.

Ordinul de plată reprezintă dispoziția necondiționată dată băncii de către un client al acesteia, numit ordonator, de a plăti o sumă determinată unei alte persoane fizice sau juridice, numit beneficiar, în vederea stingerii unei obligații bănești provenită dintr-o relație între cele două părți. Reprezintă instrumentul de plată cel mai utilizat, beneficiarii și utilizatorii acestui instrument fiind toți clienții băncii.

Ordinele de plată se pot emite în lei (RON) sau valută, pentru plăți în favoarea furnizorilor sau în favoarea Trezoreriei de Stat, pe suport de hârtie sau electronic.

Procedeul de transfer utilizat în decontările determinate de un ordin de plată este viramentul. Viramentul este metoda prin care se înfăptuiește transferul resurselor monetare, de la plătitor la beneficiar, prin debitarea contului plătitor și creditarea contului beneficiar cu aceeași valoare.

Caracteristic pentru ordinul de plată este că plata este inițiată de plătitor, fiind un instrument de credit și poate fi revocată, adică ordonatorul poate retrage sau modifica instrucțiunile de plată, cu condiția ca ordinul inițial să nu fi fost executat de către unitatea destinatară.

Pentru a fi valabil, ordinul de plată trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:

ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani, exprimată în cifre și litere, denumirea de ordin de plată înscrisă în clar și la vedere pe aceeași față a formularului pe care se află înscrisă suma;

numele sau denumirea completă și corectă a plătitorului și numărul contului deschis la unitatea bancară inițiatoare;

numele sau denumirea completă și corectă a beneficiarului și numărul contului deschis la societatea bancară destinatară;

denumirea societății bancare inițiatoare ;

denumirea societății bancare receptoare ;

elementul care să permită autentificarea emitentului de către societatea bancară inițiatoare (semnătura emitentului sau a unei persoane recunoscute de societatea bancară receptoare ca împuternicită a emitentului, care trebuie să fie autografă, manuscrisă și executată cu cerneală sau cu alte substanțe chimice de culoare albastră sau neagră); în cazul ordinelor de plată transmise prin SWIFT, autentificarea se face pe baza unor chei;

data emiterii (ziua/luna/anul) care trebuie să fie unică, posibilă și certă;

detaliile plății, respectiv ce obligație a ordonatorului se acoperă prin ordinul de plată (contract, factură);

în cazul ordinului de plată documentar se menționează și documentele care trebuie prezentate de către beneficiar pentru a încasa valoarea ordinului de plată.

În cazul ordinelor de plată efectuate prin SWIFT, mențiunile obligatorii de mai sus fac obiectul unor câmpuri obligatorii, standardizate ale ordinului de plată. Lipsa înscrierii unuia din elementele menționate anterior atrage nulitatea ordinului de plată, din lipsa tuturor datelor de validare a plății.

Societățile bancare pot cere plătitorului, în cazul în care acesta este o persoană juridică, ca ordinul de plată să poarte și ștampila acestuia. Lipsa ștampilei nu atrage nulitatea ordinului de plată, în schimb executarea de către o societate bancară a unui ordin de plată în care ștampila unui plătitor nu este însoțită și de semnătura acestuia, se face pe riscul societății bancare respective.

În toate cazurile, dispoziția/ordinul de plată a ordonatorului, persoană juridică, trebuie semnată de către persoanele autorizate să angajeze legal respectiva acțiune în relațiile cu terții.

Ordinul de plată mai poate conține și alte mențiuni suplimentare referitoare la data plății: adresa beneficiarului, referințe privind conținutul economic al operațiunii sau orice alte mențiuni în limita spațiului neocupat de mențiunile obligatorii.

După ce a fost emis și predat băncii, ordinul de plată trece printr-un proces de verificare, înainte de a fi înregistrată decontarea cerută prin respectivul document, ale cărui etape sunt:

recepția – procedura prin care societatea bancară certifică primirea spre autentificare, acceptare și executare a ordinul de plată.

autentificarea – societatea bancară stabilește dacă ordinul de plată a fost emis de persoana indicată pe instrucțiunea de plată ca emitent.

acceptarea – etapa în care societatea bancară se obligă să execute instrucțiunea de plată, ca urmare a stabilirii vaabilității ordinului de plată recepționat;

refuzul – intervine dacă societatea bancară stabilește ca imposibilă executarea unui ordin de plată dat de un emitent sau că executarea acestuia ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit;

executarea – procedura de remitere de către societatea bancară inițiatoare a unui ordin de plată cu scopul de a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior; perioada de execuție reprezintă intervalul de timp în care ordinul de plată trebuie procesat: o zi sau cel mult 2 zile bancare consecutive.

Dacă banca refuză la plată un ordin de plată, aceasta va întocmi o comunicare de refuz la încasare care se remite, cel mai târziu în ziua lucrătoare următoare celei de recepție a ordinului de plată, către banca destinatară a plății. Comunicarea de refuz se întocmește în două exemplare, din care exemplarul 1 se remite emitentului, iar exemplarul 2 rămâne la unitatea bancară destinatară. Motivele refuzului pot fi următoarele:

ordinul de plată nu conține mențiunile obligatorii;

insuficiența sau inconsecvența datelor;

costuri excesive sau întârzieri în finalizarea transferului – credit.

În cazul în care nu există disponibil în contul clientului,banca nu este obligată să comunice clientului refuzul ordinului de plată în mod expres sau în scris.

La deschiderea conturilor curente la Raiffeisen Bank se semnează de către titulari, respectiv administratorii societăților comerciale, condițiile generale de derulare a operațiunilor bancare, prin care se stabilesc regulile generale de utilizare a instrumenteor de plată, în special ordinul de plată, modul de recepționare a instrucțiunilor de plată, persoanele autorizate să emită și să autorizeze aceste instrucțiuni, se vor înregistra de către bancă specimenele de semnături, aferente persoanelor autorizate pentru operațiunile bancare, modalitățile de autentificare a emitenților instrucțiunilor de plată, responsabilitatea părțilorprivind erorile sau neconcordanțele din instrucțiunile de plată și modalitățile de operare în cazul detectării lor, modul de executare a plăților solicitate, precum și costurile implicate de efectuarea acestor operațiuni.

Cecul este instrument de plată utilizat în efectuarea operațiunilor de decontare internă și internațională, creat de către trăgător (cel care utilizează cecul), în baza unui disponibil constituit în prealabil la societate bancară – aflată în poziția de tras – dă un ordin necondiționat acesteia, să plătească la prezentare cecului o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului emitent – aflat în poziție de beneficiar.

Cecul trebuie să îndeplinească condițiile de formă și de fond prevăzute de dispozițiile legale în vigoare. Mențiunile obligatorii dispuse de lege, care să satisfacă cerințele unei informări suficiente, precum și cerințele reflectării garanției date de trăgător privind plata prin înscrisul respectiv sunt:

denumirea de CEC – trebuie să figureze în textul titlului, deasupra semnăturii trăgătorului; lipsa denumirii atrage nulitatea instrumentului;

ordinul de a plăti – dat de trăgător trasului, obligatoriu o societate bancară; ordinul trebuie să fie clar, precis și necondiționat; orice condiții, limitări sau contraprestații care se adaugă ordinului imperativ de a plăti, duc la nulitatea instrumentului;

suma de plată – cuantum (cifre și litere) exprimat în moneda de plată.

numele trasului – societate bancară ;

locul plății – beneficiarul acestuia va îndeplini în locul indicat ca loc al plății, formalitățile cerute de lege pentru păstrarea drepturilor sale;

data emiterii – cu indicarea precisă a zi/lună/an, trebuie să fie unică, posibilă și certă;

locul emiterii – trebuie să figureze alături de data emiterii cecului;

semnătura trăgătorului – trebuie să fie autografă, manuscrisă și redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră sau albastră la sfârșitul textului cecului; simpla ștampilă a unui trăgător, persoană juridică, neînsoțită de semnătura reprezentantului autorizat al acesteia anulează cecul.

Pentru a putea emite cecuri, orice emitent trebuie să depună specimenul semnăturii sale la societatea bancară la care are disponibil.

Sucursalele bancare primesc carnetele de cecuri de la centrala băncii, care are grijă ca tipărirea acestora să se facă pe baza machetelor și mostrelor de hârtie aprobate de B.N.R. Carnetele CEC sunt imprimate cu regim special și se păstrează în tezaurul unităților bancare, fiind eliberate clienților contra cost în baza unei cereri tip, care se completează de către clienți cu toate informațiile soicitate de formular. La eliberarea carnetelor cec, pe fiecare blanchetă, unitățile băncii verifică înscrierea în spațiile corespunzătoare a următoarelor informații:

denumirea unității bancare și adresa acesteia;

numele sau denumirea trăgătorului (emitentului) și codul fiscal.

Conform Regulamentului B.N.R. nr. 1/2001, banca nu are voie să elibereze carnete de cec clienților aflați sub interdicție bancară, iar pentru respectarea acestei prevederi banca trebuie să verifice baza de date a C.I.P..

Din punct de vedere al beneficiarului cecului, acestea pot fi:

Cec nominativ – așa cum se înțelege din denumire se plătește unei persoane numite de emitent, cu sau fără clauza „la ordin”; acest tip de cec poate avea și alte mențiuni făcute de trăgător, cum ar fi: cec nominativ, cec netransmisibil, cec plătibil numai primului beneficiar; cecul nominativ cu clauza „nu la ordin” nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare; cecul emis cu clauza „netransmisibil”, pusă de către tras la cererea clientului, poate fi creditat în contul său curent; primitorul nu poate gira cecul decât unei societăți bancare pentru încasare;

Cec la purtător – înseamnă că poate fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului, dacă nu se indică beneficiarul; pentru acest tip de cec la emitere nu se indică în mod expres numele beneficiarului sau poartă mențiunea „la purtător”, ceea ce înseamnă că va fi plătit posesorului/purtătorului lui; cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul.

Din punct de vedere al modului în care poate fi încasat cecul:

Cec barat – reprezintă cecul a cărui remitere spre încasare este restricționată la utilizarea unei bănci, pentru virarea banilor într-un cont, neputând fi utilizat pentru încasări în numerar de la banca emitentului; denumirea este dată de 2 linii paralele, verticale sau oblice, înscrise de posesorul cecului, oriunde pe suprafața acestuia, în momentul emiterii sau în cursul circulației filei cec; bararea filei cec poate fi: generală – dacă nu prezintă nici o mențiune între cele 2 linii și nu poate fi plătit de tras decât unei societăți bancare sau unui client al trasului și specială – dacă între cele 2 linii este menționată denumirea unei bănci, putând fi plătit de tras doar băncii înscrise sau unui client al acestei bănci; bararea generală poate fi transformată în barare specială, dar operațiunea inversă este interzisă;

Cec nebarat – este un cec normal ce poate fi plătit în numerar sau în cont, fără nici o restricție, în funcție de solicitarea beneficiarului;

Cecul certificat – este reprezentat de orice cec pe care banca plătitoare (trasul) confirmă existența disponibilului necesar efectuării plății; din momentul certificării plătitorul cecului (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său suma certificată până la expirarea perioadei de prezentare; certificarea cecului poate fi cerută băncii de către trăgător sau de unul dintre posesorii ulteriori ai cecului; după certificare banca rezervă suma într-un cont deschis pe numele trăgătorului numit depozit de certificare și poate fi retrasă numai la cererea scrisă a trăgătorului, după expirarea termenului de prezentare al cecului certificat; certificarea se efectuează prin aplicarea de către bancă a ștampilei cu înscrisul „certificat”, însoțită de numele, prenumele și semnătura contabilului șef al băncii, precum și de ștampila băncii în spațiul liber din dreapta unității bancare trase;

Cec circular – este emis de o bancă asupra altei bănci sau asupra subunităților sale și reprezintă un titlu de credit la ordin, plătibil la vedere, în termen de 30 de zile de la emitere; caracteristic este că societatea bancară emitentă se obligă definitiv a efectua plata cecului respectiv în favoarea beneficiarului care este și clientul său;

Cecul de călătorie – este un cec cu valori fixe, imprimate pe înscris la tipărirea acestuia; are caracteristici de formă și design specifice, care diferă în funcție de anul emiterii, banca emitentă, având mențiunea cec de călătorie înscrisă în limba în care a fost redactat;

Cecul în alb – este cecul care are completat numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de formularul cecului, mențiunile care lipsesc fiind completate în momentul prezentării cecului la plată de către posesor; nu se primesc la plată cecuri în alb necompletate sau pentru care s-a primit notificare de la trăgător că au fost completate abuziv ;

Cecul plătibil în cont – este cecul restricționat de trăgătorul sau posesorul acestuia, pentru a nu se încasa în numerar, prin menționarea în scris, transversal pe fața cecului a cuvintelor plătibil în cont, numai pentru virament sau altă expresie echivalentă.

În funcție de părțile angajate în derulare, cecurile se pot clasifica în :

Cec personal – trăgătorul este titularul unui cont curent;

Cec bancar – este tras de o bancă, din ordinul unui terț, asupra sa sau asupra unei alte bănci, în favoarea unei persoane fizice sau juridice indicată de ordonator.

Cecuri poștale – se folosesc mai ales în localitățile unde nu există unități ale băncilor; nu poate fi transmis prin gir.

În funcție de momentul plății către beneficiar, cecurile pot fi: plătibile la prezentare și cu plată ulterioară.

Pentru emiterea de cecuri este necesară existența unor fonduri proprii trăgătorului, disponibile în momentul emiterii instrumentului, de valoare mai mare sau egală cu aceea a cecului, în contul deschis la unitatea bancară trasă, care să poată face posibilă efectuarea plății de către aceasta, disponibilul fiind lichid, cert și exigibil, fără restricții de ordin juridic sau material care să împiedice plata. Nerespectarea acestor condiții atrage sancțiuni civile și penale. Sancțiunile nu se aplică dacă tragătorul asigură fondurile necesare acoperirii cecului în perioada dintre emitere și prezentarea la plată.

Ca urmare a funcției sale principale de instrument de plată, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Orice mențiune redactată pe cec privind o anumită scadență fixă sau o anumită perioadă de timp între data prezentării și data plății cecului este considerată nescrisă.

Între trăgător și tras poate interveni o înțelegere prin care trasul va plăti cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de înțelegere este exprimată prin formula „Plătiți numai după aviz”, redactată pe cec, dar primirea avizului de către bancă nu reprezintă o condiție pentru efectuarea plății, ci un procedeu suplimentar de verificare a autenticității cecului și de limitare a situațiilor în care s-ar efectua plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile, dar care se află în mâna unor posesori de rea credință.

Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranților și garanților, să fie prezentat la plată în termen de 8 zile, dacă este plătibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile. Cecul emis într-o țară străină și plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei, în termen de 70 de zile. Termenele se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii.

În afară de cecurile la purtător, orice cec emis în România și plătibil într-un alt stat poate fi tras în mai multe exemplare identice care trebuie numerotate în textul titlului, dacă nu se numerotează exemplarele, fiecare exemplar se socotește un cec distinct. Plata unuia dintre exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat că o atare plată anulează efectul celorlalte exemplare.

Un cec va putea fi onorat de către tras chiar și în cazul în care termenul său de prezentare a expirat și trăgătorul nu a revocat ordinul de plată privind cecul respectiv.

Un cec poate fi revocat în interiorul termenului legal de prezentare la plată numai în cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv. Principiul irevocabilității cecului, în interiorul termenului legal de prezentare la plată, nu este afectat de situațiile limită în care s-ar putea afla trăgătorul. Astfel, cecul poate produce aceleași efecte, chiar dacă, după emiterea acestuia a intervenit moartea, incapacitatea sau restrângerea capacității de plată a trăgătorului.

„Cambia și biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile și instrumente de plată care constată obligația asumată de către debitor de a plăti la scadență beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată, la locul arătat”.

Cambia și biletul la ordin, pentru a fi valabile, trebuie să satisfacă anumite condiții exprimate în formule consacrate de redactare a textului care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. Spre deosebire de cambie, biletul la ordin nu conține ordinul de plată adresat altei persoane, ci numai asumarea propriei obligații de plată. Regulile ce se aplică cambiei sunt valabile și biletului la ordin, singura excepție fiind acceptarea.

Conform legislației în vigoare, biletul la ordin nu se prezintă la acceptare, emitentul fiind, din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia. Biletul la ordin trebuie prezentat emitentului la avizare.

Cambia este un titlu de credit sub semnătură privată, la ordin, care pune în legătură în procesul creării și utilizării sale 3 subiecte: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor, prin ordinul dat debitorului său, numit tras, să plătească o sumă determinată la scadență fie unui beneficiar, care este creditor al trăgătorului, fie la ordinul trăgătorului.

Cambia are rol de instrument de plată și instrument de credit. În calitatea sa de instrument de plată, cambia poate fi utilizată pentru stingerea unei obligații de plată în numerar, putând fi ușor transmisă prin gir.

Avantajele unei plăți prin cambie decurg din:

certitudinea creanței, oferită de acceptarea cambiei de către tras;

inopozabilitatea excepțiilor pe care trasul le-ar fi putut opune posesorilor anteriori ai titlului;

solidaritatea între giranții succesivi.

Elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină o cambie pentru a fi valabilă sunt:

denumirea de cambie – trebuie să apară în textul titlului, exprimată în limba folosită pentru redactarea acesteia, utilizând formula „Plătiți în schimbul acestei cambii ;

ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată (prin cuantum și moneda de plată), care trebuie exprimat clar și precis;

numele aceluia care trebuie să plătească (trasul), indicat prin numele și prenumele persoanei fizice cum se află înscris în actul de identitate sau, denumirea persoanei juridice cum se află înscrisă în Registrul Comerțului;

scadența – fără mențiunea scadenței este socotită plătibilă la vedere;

locul plății – dacă nu este indicat, se consideră ca loc al plății domiciliul sau sediul trasului;

numele beneficiarului sau posesorului legal;

data și locul emiterii;

semnătura celui care emite cambia (trăgătorul), care trebuie să fie autografă, manuscrisă și redactată cu pixul sau cu cerneală neagră sau albastră, la sfârșitul textului cambiei.

Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anumit timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. Cifra dobânzii trebuie să fie menționată în cambie, în caz contrar, aceasta se consideră nescrisă. Mențiunea expresă privind dobânda trebuie să conțină: expresia „suma este purtătoare de dobândă”, rata dobânzii, data de la care începe să curgă dobânda, iar în cazul în care aceasta nu este menționată, dobânda curge de la data emiterii titlului.

Suma de plată poate fi înscrisă în orice parte de pe fața cambiei, în cadrul textului acesteia și, pentru a fi evitat riscul falsificării, aceasta trebuie indicată atât în cifre cât și în litere. În cazul în care există deosebiri între suma în cifre și cea în litere, suma de plată este considerată suma cea mai mică.

Cambia care cuprinde numai semnătura trăgătorului poartă numele de cambie în alb. Mențiunile care lipsesc trebuie completate în momentul în care posesorul prezintă titlul la plată, conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenția trăgătorului. Completarea unei cambii în alb trebuie să aibă loc în cel mult 3 ani de la data emiterii cambiei.

Cambia suportă anumite clauze, ca și cecul, care influențează obligațiile cambiale. Clauzele nu la ordin, fără gir sau netransmisibil prin gir îl obligă pe beneficiar să transmită cambia numai prin formalitatea cesiunii de creanță. Clauza de negaranție a acceptării (descărcarea de răspunderea de acceptare) semnifică faptul că trăgătorul nu garantează acceptarea plății de către tras.

În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare. Acceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadență, suma aratată în cambie posesorului legitim al titlului. Prezentarea la acceptare poate fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenței, atât de posesorul cambiei cât și de un simplu deținător al ei.

Cambia plătibilă la un anumit timp de la vedere trebuie prezentată pentru acceptare în termen de un an de la data emiterii ei, trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen prin mențiuni exprese în text. Dacă posesorul unei cambii plătibile la un anumit timp de la vedere nu prezintă cambia spre acceptare în termenul stipulat de trăgător sau în termen de un an de la data emiterii, el nu mai are dreptul la nici o acțiune cambială față de nici un debitor cambial.

În cazul în care pe cambie sunt menționate mai multe termene pentru acceptare, posesorul cambiei este obligat să le respecte pe toate, în caz contrar el nu va mai putea exercita acțiunea de regres deoarece această acțiune este legată de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori.

Acceptarea cambiei se scrie pe titlu prin cuvântul acceptat sau orice altă expresie echivalentă și este semnată de tras. Chiar și simpla semnătură a trasului pe fața titlului poate fi considerată acceptare.

Este posibil ca o persoană, care are un interes juridic ca acceptarea sau plata cambiei să nu fie refuzată, să intervină și să accepte sau să plătească acea cambie; această terță persoană poartă numele de intervenient pentru acceptare sau pentru plată și poate fi chiar trăgătorul sau o persoană obligată prin cambie, cu excepția acceptantului.

Cambia trebuie prezentată spre plată la locul și adresa indicată în cambie, iar în lipsa unei asemenea precizări, la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el.

Cambia cu scadența la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să fie prezentată la plată în ziua scadenței sau în cele 2 zile lucrătoare următoare.

Cambia cu scadența la vedere este plătibilă la prezentare, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii. Trăgătorul poate stipula că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată.

Trasul care plătește cambia poate cere să îi fie înapoiată cu mențiunea de achitare scrisă de către posesor sau în caz de plată parțială el poate cere să i se facă această mențiune pe cambie și să i se elibereze o chitanță. Plata poate fi efectuată și înainte de scadență dar trasul plătește pe riscul său. În general, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plății cu excepția cazurilor în care trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă, dar stipulează ca plata să se efectueze în moneda locului plății la cursul zilei. Trăgătorul poate să stipuleze pe cambie un curs valutar în funcție de care va fi calculată suma de plată.

Refuzul acceptării cambiei se constată printr-un protest de neacceptare sau neplată, în termenul legal, două zile lucrătoare care urmează zilei în care cambia este plătibilă, dând naștere dreptului de regres al posesorului împotriva giranților, trăgătorului și a celorlalți obligați cambiali, chiar înainte de scadență. Nerespectarea termenului duce la decăderea posesorului din dreptul de regres.

Refuzul trasului de a plăti, ca și exigibilitatea cambiei înainte de scadență, transformă obligația de garanție a trăgătorului sau girantului în obligație de plată (având în vedere că aceștia garantează acceptarea și plata cambiei de tras). Posesorul cambiei este îndreptățit în aceste condiții să acționeze împotriva acestora.

Protestul este actul prin care executorul judecătoresc sau notarul constată în mod public refuzul de acceptare sau de plată a cambiei din partea obligatului principal.

Protestul se redactează pe originalul cambiei sau pe unul din exemplarele acesteia, pe copia originalului cambiei ori pe un adaos al acestora, sau poate fi redactat și ca un act simplu, caz în care este obligatoriu ca pe cambie să se facă mențiunea protestat.

Actul de protest se întocmește la cererea posesorului cambiei, de executorul judecătoresc sau notarul de la locul plății indicat în cambie, iar în lipsa acestuia cambia se protestează la: domiciliul trasului sau a persoanei desemnate să plătească pentru el, domiciliul acceptantului prin intervenție, ultimul domiciliu cunoscut al debitorului.

Dacă intervin alterări pe cambie (ștergerea, modificarea unor cuvinte, date sau mențiuni care au făcut sau fac parte din textul titlului sau adăugarea altora), aceasta nu este o cauză de nulitate a cambiei, numai lipsa unor elemente esențiale atrage nulitatea titlului. Dacă alterarea este făcută astfel încât pentru unii dintre semnatarii titlului nu se mai poate distinge cu certitudine care sunt obligațiile care le revin, titlul este considerat inoperant, dar numai față de aceștia.

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, la ordin, care pune în legătură în procesul creării și utilizării sale două subiecte: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani determinată, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane denumite beneficiar, care are calitatea de creditor.

Biletul la ordin trebuie să conțină, sub sancțiunea pierderii nulității, următoarele mențiuni:

denumirea de bilet la ordin – trecută în textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;

promisiunea necondiționată de a plăti o sumă de bani determinată;

scadența plății – în lipsa scadenței, biletul la ordin este socotit plătibil la vedere;

locul plății – în lipsa unei indicații speciale, locul emisiunii este socotit locul plății;

numele celui căruia i se va plăti, sau la ordinul căruia se va plăti;

data și locul emiterii – în lipsa indicării locului, biletul la ordin se socotește emis în locul arătat lângă numele emitentului;

semnătura emitentului.

Emitentul unui bilet la ordin este ținut obligat în același mod ca acceptantul unei cambii. Biletului la ordin i se aplică, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozițiile relative la cambie, cu excepția celor referitoare la acceptare.

Direct Debitul este un serviciu prestat de către banca plătitorilor în baza unui mandat dat prin Acordul de Debit Direct, de a transfera sume în favoarea unui prestator de servicii prin debitarea directă de către bancă a contului specificat de plătitor și creditarea contului colector al prestatorului de servicii, deschis la Raiffeisen Bank.

Direct debit este un serviciu disponibil pus la dispoziția persoanelor juridice (companii furnizoare de servicii sau utilități, societăți de asigurare și reasigurare, organizații caritabile, instituții de învățământ, etc.) numiți furnizori, astfel încât persoanele fizice titulare ale unui cont cu card atașat la Raiffeisen Bank, numite plătitori, să aibă posibilitatea să-și achite facturile sau polițele emise de furnizori prin debitarea directă de către bancă a contului de specificat în Acordul de Debitare Directă și creditarea contului colector al furnizorului.

Relația tripartită bancă – furnizor, furnizor – plătitor, bancă – plătitor, implică debitarea directă de către bancă a contului plătitorului la ordinul furnizorului, în baza facturilor emise de acesta, cu contravaloarea sumelor datorate de către plătitor, acesta primind factura de la furnizor spre informare.

Furnizorii încheie Convenții de Debit Direct cu banca și Acorduri de Debitare Directă cu plătitorii. Convențiile de Debit Direct se încheie atât la nivel de Centrală Raiffeisen (Direcția Mari Clienți Corporativi) pentru furnizorii naționali, cât și de către Directorii de Grup pentru Furnizorii locali.

Acordul de Debitare Directă – cuprinde date de identificare despre plătitor, abonat și furnizor. Prin semnarea Acordului, plătitorul confirmă aderarea la serviciul Debit Direct și consimte la Condițiile de utilizare.

Furnizorii prezintă la bancă, pentru încasare, sumele ce reprezintă contravaloarea facturilor emise într-un fișier numit Fișier de Direct Debit, iar procesarea acestuia, ca urmare a debitării conturilor plătitoare și creditării contului colector al furnizorului, se transmite către acesta din urmă într-un fișier de răspuns.

Acordul de debitare trebuie să conțină obligatoriu cod de abonat reprezentat printr-o serie de cifre dată de furnizor abonatului, prin care acesta este unic identificat de către furnizor, contul plătitor, numele titularului de cont, suma maximă de plată stabilită de plătitor. Plătitorul un este obligatoriu să fie și abonatul furnizorului de servicii.

Plătitorul poate contesta suma operațiunilor de Direct Debit în interval de 30 zile de la data debitării contului de card cu valoare facturii contestate, prin formularul pus la dispoziție de bancă aviz de refuz la plată.

Toate operațiunile de decontare se efectuează cu ajutorul conturilor bancare.

Contul bancar este un mecanism de colectare a resurselor și de stingere a obligațiilor clienților în procesul economic, prin care trec circuite în sistemele de plăți și compensări. Principala utilizare a conturilor este de înregistrare cronologică a tuturor operațiunilor decise sau consimțite de titular, la un anumit moment, prin debitarea sau creditarea contului. Aceste operațiuni asigură circulația informației cu unicul scop de a reflecta decizia titularului de cont. Drepturile și obligațiile pecuniare sunt evidențiate în documente cu valoare legală, justificativă, care au rolul de a fundamenta operațiunile din conturi. Cele două părți ale conturilor bancare reflectă drepturi (creanțe) și obligații (datorii) ale titularului de cont și sunt denumite în contabilitate debit și credit. În orice moment, sumele cumulate din debitul și creditul contului se pot compensa și rezultă un sold, care reflectă poziția patrimonială, adică volumul de creanțe sau obligații ale titularului.

Contul bancar are unele caracteristici specifice reflectate în contabilitatea bancară, dintre care cele mai importante sunt:

marea majoritate a operațiunilor reflectă schimburile de proprietate a activelor financiare;

trecerea din proprietatea băncii în proprietatea clientului a unui credit acordat de bancă și înregistrat în cont;

trecerea din proprietatea clientului în cea a băncii, prin înregistrare în cont, a ratelor din credit rambursate, precum și a dobânzilor și comisioanelor cuvenite băncii;

efectuarea și de alte operațiuni decît depozitele și creditele, cum ar fi constituirea de garanții, operațiuni în valută, operațiuni cu titluri de valori etc..

Deci, contul bancar reflectă tipul comerțului cu bani efectuat de bancă, din care rezultă drepturile și obligațiile băncii față de client.

Conturile care se pot deschide clienților se pot grupa în trei mari categorii: conturi curente, conturi de depozite și conturi de împrumut.

Conturile curente se deschid clienților pentru înregistrarea operațiunilor curente de încasări și plăți în numerar și prin virament. Este cel mai utilizat cont bancar, întrucât prin el se desfășoară întreg fluxul bancar al clientului și permite o informare operativă asupra lichidității imediate a acestuia. Contul curent începe să funcționeze prin creditare, prin operațiunea de depunere a unei sume de către titular în contul respectiv, dar este un cont bifuncțional, deoarece el poate avea sold debitor sau creditor, în funcție de fondurile proprii sau împrumutate disponibile.

Contul curent funcționează pe baza a două principii: asigurarea permanentă a disponibilităților și capacitatea juridică a titularului de a dispune de plăți în proporția în care activele din cont sunt libere de gaj sau alte obligații dispuse de autoritatea publică.

2.2. Tehnica și evidența decontărilor intrabancare la Raiffeisen

Contabilitatea decontărilor intrabancare se ține cu ajutorul contului 341 „Decontări intrabancare”. Acest cont este bifuncțional. Se debitează cu valorile transmise sau cu serviciile prestate, de către centrală către subunități sau de către subunități către centrală și se creditează prin valorile primite sau serviciile primite de centrală din subunități sau de subunități din centrală. Banca are conturi analitice deschise în cadrul contului sintetic, pentru fiecare subunitate cu care intră în relații de decontare, iar în subunități există un cont analitic suplimentar pentru decontările cu centrala bancară.

Prin intermediul acestui cont se operează: orice transfer de valori între centrală și subunități, între subunități; transferul zilnic al soldurilor coturilor curente la BNR ale unităților bancare și transferurile de lichidități din casă sau pentru alimentarea casei.

Dacă soldul contului este debitor, el reprezintă creanțe, sau valori de primit și dacă soldul este creditor, atunci reprezintă datorii sau valori de transmis. Cu ocazia centralizării datelor în contul sintetic, acesta trebuie să se soldeze, pentru că este evident faptul că datoriile unei sucursale reprezintă creanțele unei alte sucursale.

Aplicația 1:

Societatea comercială Alitrans S.R.L. ordonă prin ordinul de plată numărul 110 din data de 14.05.2016, sucursalei din Găești a băncii Raiffeisen, să plătească suma de 8550 lei societății comerciale Avicom S.R.L., al cărei cont bancar este deschis tot la Banca Raiffeisen, dar în Craiova.

Societatea va trebui să completeze în trei exemplare un ordin de plată precum cel din Anexa 1, pe care îl va preda operatorului bancar, la sucursala Raiffeisen din Găești. Operatorul bancar va trebui să verifice ca ordinul de plată să aibă toate elementele obligatorii completate și să-l vizeze de verificare și preluare. După control și vizare ordinul de plată, exemplarele unu și doi, este predat pentru procesare. Exemplarul trei al ordinului de plată este înapoiat plătitorului.

Pentru operațiunile de plată cu ordin de plată, indiferent de modul în care este transmis și autorizat, dacă operațiunea de plată este inițiată de clientul plătitor, Raiffeisen Bank solicită furnizarea obligatorie a codului IBAN al clientului beneficiar, sau numărul contului acestuia, dacă beneficiarul deține contul într-o țară ce nu a adoptat codurile IBAN.

Codurile Iban furnizate sunt validate de către bancă pentu toate operațiunile de plată, prin metoda de validare impusă de prevederile legale în vigoare.

Banca Raiffeisen nu își asumă obligația de a verifica numele titularului contului indicat ca beneficiar și nici numărul contului beneficiarului, urmând să efectueze plata în contul identificat în instrucțiunea de plată. Orice greșeală de scriere a codului IBAN în ordinul de plată este asumată în totalitate de către clientul plătitor.

Sucursala din Găești a băncii, ca bancă inițiatoare a plătitorului, va introduce datele de pe ordinul de plată în sistemul operațional informatic și va întocmi un aviz de debit în 2 exemplare. Un exemplar al avizului de debit, semnat și ștampilat de sucursala emitentă, va însoți primul exemplar al ordinului de plată la contabilitate.

Concomitent cu generarea avizului de debit pentru sucursala din Găești se va transmite către sucursala din Craiova un aviz de credit și exemplarul doi din ordinul de plată, ca bancă destinatară a plății, reprezentând banca beneficiarului. Schema 3.1. redă circuitul intrabancar al ordinului de plată pe suport de hârtie:

Schema 3.1. Circuitul intrabancar ordinului de plată

Fluxul derulării operațiunilor va fi conform schemei 3.2. Fluxul operațiunilor intrabancare cu ordin de plată:

Schema 3.2. Fluxul operațiunilor intrabancare cu ordin de plată

În contabilitatea sucursalei plătitoare se vor înregistra, în baza avizului de debit și a primului exemplar din ordinul de plată, următoarele operațiuni contabile:

În contabilitatea băncii beneficiarului se va înregistra următoarea operațiune contabilă, având ca document justificativ avizul de creditare și exemplarul doi al ordinului de plată:

Contabilitatea bancară a operațiunilor intrabancare cu CEC se ține cu ajutorul conturilor: 2611 Valori de recuperat, 3712 Valori primite la încasare și 3716 Conturi indisponibile privind valori de încasat.

Contul 2611 Valori de recuperat este un cont de activ ce se debitează la respingerea cecului la încasare și se creditează la recuperarea acestuia.

Contul 3712 Valori primite la încasare este un cont de activ ce se debitează cu valoarea cecurilor primite la încasare, plătite imediat sau după încasarea acestora și se creditează cu valoarea cecurilor încasate sau ca urmare a refuzului primit la compensare.

Contul 3716 Conturi indisponibile privind valori de încasat este un cont de pasiv, utilizat pentru efectuarea plății cecurilor primite la încasare, după primirea valorii de la emitentul cecului, ce se creditează cu valoarea cecurilor primite la încasare și se debitează cu valoarea sumelor încasate de la emitenți.

Aplicația 2:

Societatea comercială Lormax S.R.L., cu cont curent la Raiffeisen Bank Craiova, emite un CEC în valoare de 5322 lei petru plata obligațiilor contractuale față de soietatea comercială General Service S.N.C., care are cont deschis tot la Raiffeisen Bank Craiova.

Schema 3.3. Fluxul operațional intrabancar al plății prin filă CEC

Până la efectuarea plății cecului s-au parcurs următoarele etape, conform schemei 3.3. Fluxul operațional intrabancar al plății prin filă CEC:

s-a încheiat un contract de colaborare privind reparații și asistență mecanică pentru autoutilitarele deținute de firma Lormax. Aceasta pune la dispoziția firmei General Service S.N.C., trimestrial, o filă de CEC certificată de trăgător, din carnetul eliberat de Raiffeisen Bank;

General Service S.N.C. depune cecul certificat, însoțit de un Borderou de încasare, conform cu cel din Anexa 2, întocmit în trei exemplare, la Raiffeisen Bank Craiova.

banca verifică cecul din punct de vedere al formei, conținutului și legalității, precum și borderoul de încasare și le vizează de primire;

înainte de încasarea cecului, banca verifică în sistemul informatic operațional existența diponibilului pentru acoperire în contul societății Lormax.

se efectuează plata, respectiv încasarea cecului în conturile fiecărei firme.

Borderoul de încasare completat de General Service în trei exemplare, pe formularul din Anexa 2, se semnează și ștampilează de către operatorul bancar la primire, după verificarea cecului, iar un exemplar vizat se înapoiază beneficiarului.

Exemplarul al doilea este reținut de bancă pentru justificarea operațiunilor contabile de plată și încasare și exemplarul trei este atașat extrasului de cont al plătitorului pentru justificarea transferului de bani. Circulația borderoului de încasare CEC în cadrul băncii este prezentat în schema 3.4. Circuitul intrabancar al Borderoului de încasare CEC.

Schema 3.4. Circuitul intrabancar al Borderoului de încasare CEC

Departamentul contabilitate al băncii Raiffeisen va efectua următoarele înregistrări contabile pentru plata și încasarea cecului, în baza borderoului de încasare și a filei CEC.

Operațiunile de schimb valutar neprogramate poartă denumirea de operațiuni de schimb la vedere sau operațiuni spot și reprezintă vânzarea și cumpărarea de devize la cursul zilei sau spot, la care tranzacția și decontarea au loc în același timp sau la interval de maxim 48 ore, caz în care cursul de schimb este cel din momentul tranzacției.

Pentru schimbului fizic de monedă se utilizează conturile 121 și 122, conturi de corespondent. Pentru contabilizarea operațiunilor de schimb la vedere se utilizează contul 372 Conturi de ajustare cu analitice: 3721 Poziție de schimb, 3722 Contravaloarea poziției de schimb, 3723 Conturi de ajustare devize și 3729 Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilanțului.

Conturile de ajustare sunt conturi bifuncționale. Contul 3721 Poziția de schimb se creditează la intrarea devizelor în patrimoniu și se debitează la ieșirea acestora, în corespondență cu un cont de trezorerie. Contul 3722 Contravaloarea poziției de schimb se utilizează în paralel cu 3721, debitându-se cu valoarea în lei a devizelor intrate și creditându-se cu valoarea în lei a devizelor ieșite din patrimoniu. Valoarea în lei a devizelor, reflectată în contul 3722 se actualizează la cursull zilei cu ajutorul contului 3723 Conturi de ajustare devize, diferențele înregistrate în acest cont la sfârșitul operațiunii preluându-se pe venituri sau cheltuieli.

Aplicația 3

Societatea comercială Lormax S.R.L. trebuie să plătească o rată de 2500 euro din contul curent deschis la banca Raiffeisen Craiova, cu ordin de plată, către societatea Autotrans S.R.L., de la care a achiziționat o autoutilitară de transport. Contul firmei Autotrans S.R.L. este deschis la sucursala Raiffeisen din Târgu Jiu.

Pentru că disponibilitățile firmei Lormax S.R.L. sunt în lei, aceasta va trebui să plătească comisionul de schimb valutar de 0,5% și comisionul de plată în valută prin ordin de plată echivalentul în lei a 1 euro.

Cursul de schimb valutar la care se vor calcula suma tranzacționată și comisioanele aferente datorate băncii, este cursul de cross-currency al Raiffeisen la momentul primirii instrucțiunii de plată, conform prevederilor din Condițiile generale de derulare a operațiunilor bancare pentru persoane juridice și entități fără personalitate juridică, stabilite de Raiffeisen Bank și actualizate la 11 aprilie 2016.

Societatea Lormax S.R.L. completează formularul de ordin de plată în valută, Anexa 3, în trei exemplare și îl depune la sucursala Raiffeisen din Craiova. Operatorul bancar va verifica la recepția ordinului de plată ca toate elementele obligatorii să fie completate, apoi va semna și ștampila formularul, confirmând preluarea instrucțiunii de plată. Exemplarul trei al ordinului de plată va fi înapoiat societății Lormax S.R.L.

Ordinul de plată în valută trebuie să conțină obligatoriu informații suplimentare privind denumirea prestatorului de servicii de plată al beneficiarului, sau codul BIC/SWIFT al acestuia, chiar dacă banca plătitoare și beneficiară este aceeași. Raiffeisen Bank va opta pentru utilizarea codului BIC/SWIFT în vederea transmiterii plății către prestator, în condițiile în care pe ordinul de plată vor fi trecute și denumirea și codul acestuia.

Sucursala din Craiova va prelua în sistemul operațional informatizat următoarele date din ordinul de plată: IBAN plătitor, IBAN beneficiar, suma de plată, moneda în care se efectuează plata, obiectul plății și data valutei, aceasta fiind aceeași cu data introducerii în bancă a ordinului de plată.

Sistemul va emite automat avizul de debit, care va fi semnat și ștampilat de banca plătitoare și atașat extrasului de cont al plătitorului, apoi va fi transmis în sistem informatic la sucursala Raiffeisen din Târgu Jiu avizul de creditare, urmând să se trimită și exemplarul doi din ordinul de plată în valută.

Circuitul intrabancar al ordinului de plată în valută este la fel cu cel al ordinului de plată în lei, conform schemei 3.5 de mai jos.

Schema 3.5. Circuitul intrabancar al ordinului de plată în valută

Sucursala din Târgu Jiu va verifica concordanța sumei din jurnalul operațiunilor efectuate în creditul contului 341 Decontări intrabancare cu cea din ordinul de plată și avizul de credit, apoi le semnează și ștampilează, anexându-le la extrasul de cont al clientului beneficiar.

Fluxul operațiunilor este redat în schema 3.6. Fluxul operațiunilor intrabancare cu OP în valută.

Schema 3.6. Fluxul operațiunilor intrabancare cu OP în valută

Contabilitatea va primi un exemplar din avizul de debit, un exemplar din avizul de credit și exemplarul unu din ordinul de plată în valută, în baza cărora va efectua înregistrările contabile ale operațiunilor bancare.

Pentru operațiunile de plată către beneficiar din contul plătitor:

Pentru înregistrarea comisioanelor datorate băncii:

Pentru operațiunile de încasare în contul beneficiarului:

Aplicația 4:

Societatea comercială Pal-Alumin S.R.L. din Râmnicu Vâlcea, are un contract pentru livrarea de materii prime către societatea comercială Mobexpo S.R.L. din Calafat, pe parcursul unui an. Valoarea totală a creanței firmei Pal-Alumin asupra firmei Mobexpo S.R.L. conform contractului este de 55000 lei, plata datoriei de către Mobexpo S.R.L. se face trimestrial termenul limită fiind 30.05.2016, când expiră perioada contractuală.

Societatea comercială Pal-Alumin S.R.L. are de achitat o datorie de 25 000 lei către societatea Autotrans S.R.L. din Tg. Jiu, pentru o autoutilitară cumpărată de la aceasta, în luna aprilie 2016. Din lipsă de disponibil suficient în cont, la data scadentă 6.05.2016, stabilită prin contract cu Autotrans S.R.L., S.C. Pal-Alumin S.R.L. dă firmei Autotrans S.R.L. o cambie trasă asupra firmei Mobexpo S.R.L. pentru suma de 25000 lei, deoarece Mobexpo S.R.L. nu a achitat decât jumătate din datoria contractată față de Pal-Alumin S.R.L.. Data scadentă a cambiei este 17.05.2016.

În data de 11.05.2016 societatea Autotrans S.R.L. depune cambia primită de la Pal-Alumin S.R.L. la banca Raiffeisen Tg. Jiu pentru încasare, însoțită de borderou de încasare întocmit în trei exemplare. Circuitul cambiei este redat în schema 3.7. de mai jos.

Schema 3.7. Circuitul intrabancar al cambiei

Operatorul băncii recepționează documentele verificând dacă conțin elementele obligatorii și dacă respectă termenele necesare pentru compensare și/sau scadență, apoi le vizează, prin semnare și ștampilare, eliberează un exemplar beneficiarului și le trimite spre procesare.

Sucursala băncii Raiffeisen din Tg. Jiu ca inițiatoare a operațiunii de încasare, pentru a sconta cambia, trimite un exemplar al borderoului la sucursala Raiffeisen din Calafat. Aceasta verifică documentele, verifică acceptarea la plată de către tras, apoi confirmă sucursalei din Tg. Jiu acceptarea plății.

Sucursala din Tg. Jiu a Raiffeisen Bank va credita contul curent al beneficiarului Autotrans S.R.L. cu suma de 25000 lei și va percepe comisionul de remitere la încasare de 3,5 lei, comision de scontare de 0,25% și dobânda percepută de bancă de 21% pe an, pentru că scontează cambia înainte de termenul scadent cu 5 zile. La data scadentă va solicita compensarea sumei scontate de la sucursala plătitorului Mobexpo S.R.L..

Pentru că plătitorul nu dispune de toată suma la momentul scadenței cambiei, solicită băncii sale acceptarea la plată a cambiei cu debitarea ulterioară a contului curent, pentru că va depune suma necesară în numerar, în cursul zilei următoare, ca depunere din vânzări. Se va percepe și comisionul de compensare electronică intrabancar de 2 lei.

Confirmarea plății se face de către sucursală prin atașarea borderoului de încasare la extrasul de cont al clientului plătitor, iar confirmarea încasării se face prin extras de cont pentru clientul beneficiar.

Departamentul contabilitate primește un exemplar al borderoului în baza căruia va efectua operațiunile contabile.

Contabilitatea pentru încasările și plățile prin cambie se ține cu ajutorul conturilor utilizate și în cazul plăților și încasărilor prin CEC, iar pentru scontările înainte de scadență se utilizează contul 20111 Scont.

Fluxul operațiunilor este redat în schema 3.8. Fluxul operațiunilor intrabancare cu cambie.

Schema 3.8. Fluxul operațiunilor intrabancare cu cambie

Banca Raiffeisen Târgu Jiu calculează valoarea comisionului de scontare și dobânda astfel:

comision 25000 lei * 0,25% = 62,5 lei

dobânda pentru scontare 5 zile * (25000*21%)/360 = 72,92 lei

Înregistrările contabile legate de operațiunile de scontare a cambiei la sucursala Tg. Jiu sunt:

Înregistrările contabile la scadența cambiei la sucursala Raiffeisen din Calafat sunt:

Se înregistrează închiderea creanței comerciale la sucursala Raiffeisen Tg. Jiu:

Aplicația 5:

Societatea Mondexim S.R.L. din Filiași primește un bilet la ordin de la firma Eurotrans S.R.L. din Craiova, pentru achitarea de către aceasta a serviciilor de transport efectuate de Mondexim, în valoare de 2114 lei. Ambele societăți au conturile curente deschise la Raiffeisen Bank.

În vederea încasării sumei de 2114 lei, societatea Mondexim S.R.L. depune la sucursala bancară din Filiași biletul la ordin însoțit de borderoul de încasare.

Operatorul bancar va verifica forma și conținutul documentelor să corespundă cu prevederile legale și cerințele interne ale băncii, va viza de recepție și preluare actele, va restitui un exemplar al borderoului clientului beneficiar și va trimite actele spre procesare.

Din documente se vor prelua datele în sistemul operațional al băncii, apoi se va trimite on-line biletul la ordin trasului, adică sucursalei din Craiova a Raiffeisen, care va confirma acceptarea la plată a biletului la ordin. Acest circuit este prezentat in schema 3.9. Circitul intrabancar al biletului la ordin.

Schema 3.9. Circuitul intrabacar al biletului la ordin

Operațiunile ce vor fi înregistrate în contabilitate sunt:

remiterea biletului la ordin spre încasare de către sucursala Raiffeisen Filiași;

plata biletului la ordin prin sistemul intrabancar și debitarea contului curent al plătitorului;

încasarea biletului la ordin în sistemul intrabancar;

virarea sumei în contul curent al beneficiarului.

2.3. Tehnica și evidența decontărilor interbancare la Raiffeisen

Decontările interbancare se fac prin intermediul conturilor BNR deschise de banca Raiffeisen. Aceste decontări implică trimiterea tuturor instrucțiunilor de plată de credit sau de debit, însoțite de alte documente precum borderouri de încasare către casa de compensare cea mai apropiată de sucursala care trimite documentele și pot fi la nivel județean sau interjudețean.

Chiar dacă instrumentele de plată au fost acceptate de sucursala Raiffeisen, acestea sunt verificate și la primirea lor spre compensare și pot fi refuzate la plată dacă nu respectă condițiile de formă și conținut legale, instrumentele de debit se pot refuza dacă nu sunt însoțite de borderourile de încasare, instrumentele de plată care au suferit modificări sau adăugiri la elementele principale ale respectivei instrucțiuni, instrumetele de plată care conțin diferite condiționări privind efectuarea plății.

Pentru a putea fi trimise spre conpensare toate documentele și instrumentele de plată compensabile trebuie să fie pe suport de hârtie, chiar dacă banca introduce datele în sistemul operațional informatic cu care lucrează, pentru centralizarea eficientă a informațiilor și contabilizare.

Etapele parcurse pentru compensarea interbancară sunt:

Raiffeisen Bank grupează documentele pe societățile bancare destinatare, anexând dispozițiile de plată centralizatoare, pe care le trimite la sucursala BNR din județul în care s-a inițiat operațiunea;

BNR efectuează prin Transfond S.A. (casa de compensare) operațiunile de compensare și decontare între societățile bancare, apoi trimite documentele către fiecare societate bancară beneficiară din județul în care s-a inițiat operațiunea sau în cea mai apropiată sucursală a acestora, dacă nu există în județul respectiv sau nu au bănci asociate;

Sucursala bancară a băncii beneficiare care primește documentele de la BNR, le grupează pe sucursale beneficiare din sistemul propriu și efectuează operațiuni de decontare intrabancară, pentru a vira sumele în conturile acestora și le remite documentele.

Pentru operațiunile interbancare se percep suplimentar comisioanele BNR, așa cum sunt detaliate în lista completă a tarifelor, comisioanelor și dobânzilor practicate de Raiffeisen Bank, publicată pe site-ul acesteia.

Principalul cont utilizat în contabilitatea operațiunilor interbancare este contul 111 Cont curent la BNR, cont de activ care se dezvoltă în mai multe analitice, în conformitate cu normele metodologice ale BNR. Contul reflectă disponibilitățile bănești ale băncii Raiffeisen aflate în conturi la BNR prin soldul debitor, precum și mișcările acestor disponibilități.

Contul se debitează cu: încasările directe și viramentele primite de la clientelă, împrumuturile acordate de BNR, depozitele primite de la alte bănci, sumele reprezentând comisioane și dobânzi bancare, rambursările din creditele acordate altor bănci; și se crediteaz cu sumele în numerar ridicate de la BNR, viramantele clienților pentru plăți, rambursarea împrumuturilor de la BNR, rambursarea împrumuturilor de la alte bănci, dobânzileși comisioanele plătite și orice alte plăți făcute rin contul curent.

Contul 111 Cont curent la BNR intră în corespondență cu conturile: 101 Casa, 112 Împrumuturi de refinanțare de la BNR, 341 Decontări intrabancare (pentru sumele virate de sucursale direct în contu curent de la BNR), 7011 Dobânzi de la BNR, 142 Împrumuturi primite de la alte bănci, 6011 Dobânzi la BNR și 6019 Comisioane.

Aplicația 1:

Societatea comercială Mobexpo S.R.L. din Calafat, care are contul curent la Raiffeisen Bank, dispune efectuarea unei plăți în valoare de 4278 lei către societatea comercială Stirex S.R.L. din Filiași, care are contul curent deschis la BRD, pentru achitarea unei facturi de materiale livrate de aceasta.

Reprezentantul societății Mobexpo S.R.L. completează ordinul de plată cu toate datele și informațiile solicitate, în conformitate cu normele legale și condițiile interne privind operațiunile bancare ale Raiffeisen și îl depune la sucursala Raiffeisen din Calafat.

Operatorul bancar va verifica modul de completare a ordinului de plată și forma documentului, îl va viza prin semnare și ștampilare de recepționare, va remite plătitorului ultimul exemplar al ordinului de plată și va trimite instrucțiunea de plată spre procesare.

Raiffeisen Calafat trimite ordinul de plată spre compensare, însoțit de dispoziția de plată centralizatoare, întocmită în trei exemplare către sucursala BNR Craiova. Ultimul exemplar al acestei dispoziții este oprit de Raiffeisen Calafat, iar primele 2 exemplare pleacă împreună cu ordinul de plată către BNR Craiova. Primul exemplar din dispoziție este păstrat de către casa de compensare și al doilea exemplar este trimis către banca beneficiarului, respectiv BRD Filiași împreună cu exemplarul 2 al ordinului de plată, prin intermediul sucursalei BRD din Craiova. Circuitul explicat anterior este reprezentat în schema 3.10. Circuitul interbancar județean al ordinului de plată.

Schema 3.10. Circuitul interbancar județean al ordinului de plată

Ca urmare a procedurilor de compensare, prin acceptarea acestora de către BNR se va debita contul plătitorului Mobexpo cu suma de 4278 lei de către Raiffeisen Bank și se va credita contul curent al beneficiarului Stirex S.R.L. dde către BRD cu aceeeași sumă. Fluxul acestor operațiuni ce duc la închiderea datoriei și creanței dintre cele două firme este redat în schema 3.11. Fluxul operațiunilor interbancare de plată cu OP.

Schema 3.11. Fluxul operațiunilor interbancare de plată cu O.P.

În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări contabile:

virarea banilor din contul plătitorului către contul curent al Raiffeisen de la BNR și plata comisionului aferent, ce include și comisionul BNR;

ca urmare a compensărilor se virează banii din contul curent al BRD către sucursala din Craiova;

sucursala din Craiova a BRD va face viramentul intrabancar către BRD Filiași;

BRD filiași va credita contul curent a beneficiarului.

Alte conturi cu ajutorul cărora se ține evidența diverselor creanțe apărute în cadrul decontărilor interbancare sunt: 1611 Valori de recuperat și 1621 Alte sume datorate.

Contul 1611 Valori de recuperat este un cont de activ care se debitează cu sumele ce urmează a fi recuperate din operațiuni interbancare, cu valoarea cecurilor sau a altor efecte comerciale refuzate la plată prin Casa de compensare, înregistrate provizoriu până la recuperarea acestora de la bănci, precum și cu valoarea cecurilor de călătorie cumpărate și remise spre încasare. Acest cont se creditează cu sumele recuperate de la alte bănci și cu sumele de recuperat devenite îndoielnice.

Contul 1621 Alte sume datorate este un cont de pasiv, care se creditează cu sumele datorate privind cecurile de călătorie, cecurile, efectele de comerț și alte valori, precum și alte sume în curs de clarificare sau de regularizare cu alte bănci, precum și cu sumele datorate privind cecurile de călătorie emise în devize. Se debitează cu sumele plătite altor bănci.

Aplicația 2:

Societatea comercială Someșul S.R.L. din Cluj, cu cont la BCR Cluj-Napoca își achită o datorie către S.C. Autotrans S.R.L. din Târgu Jiu, printr-un CEC în valoare de 5930 lei. Societatea Autrotrans inițiează procedura de încasare a cecului prin prezentarea acestuia la banca Raiffeisen Tg. Jiu, unde are deschis contul curent, însoțit de borderoul de încasare cec.

După recepționarea și primirea documentelor banca Raiffeisen completează dispoziția de încasare centralizată și trimite documentele spre compesare, prin sistemul intrabancar la sucursala Cluj-Napoca a Raiffeisen Bank, pentru ca aceasta să prezinte documentele de compensare la la BNR Cluj-Napoca (cecul și borderoul de încasare).

Înainte de a fi introduse în ședința de compensare, agentul de compensare al Raiffeisen Cluj-Napoca trimite fila de Cec însoțită de borderoul de încasare și dispoziția centralizatoare de încasare către agentul de compensare al BCR din Cluj-Napoca, pentru ca acesta să verifice existența disponibilului în contul plătitorului, S.C. Someșul S.R.L. și să certifice fila CEC cu banca plătitorului.

După certificare se returnează agentului de compensare al Raiffeisen un exemplar al borderoului de încasare și un exemplar al dispoziției centralizatoare de încasare, iar acesta introduce scriptic cecul spre compensare la BNR Cluj-Napoca. În schema 3.12. Circuitul interbancar interjudețean al CEC-ului se reprezintă operațiunile descrise anterior.

Schema 3.12. Circuitul interbancar interjudețean al Cecului

Fluxul operațiunilor de încasare a cecului, care generează înregistrări contabile, redat în schema 3.13, este:

Banca Raiffeisen Tg. Jiu remite spre încasare cecul, fără a știi dacă plătitorul dispune sau nu de disponibil în cont, prin sistem intrabancar la Raiffeisen Cluj-Napoca, care trimite documentele spre compensare;

înainte de compensare, la solicitarea agentului de compensare banca BCR din Cluj-Napoca constituie depozitul pentru certificarea cecului;

BCR Cluj-Napoca debitează contul depozitului de certificare și virează suma către contul curent la BNR;

În urma compensării se virează banii către Raiffeisen Cluj-Napoca prin contul curent la BNR al Raiffeisen;

Sucursala Cluj-Napoca trimite banii prin sistem intrabancar către sucursala Raiffeisen Tg. Jiu;

Sucursala Tg. Jiu creditează contul curent al beneficiarului S.C. Autotrans S.R.L..

Schema 3.13. Fluxul operațiunilor interbancare interjudețene de încasare a cecului

Departamentul contabilitate va înregistra următarele operațiuni contabile:

la banca Raiffeisen

la banca BCR

Aplicația 3:

Societatea comercială Marion S.R.L. plătește o factură de marfă, în valoare de 1315 lei, firmei Eurotrans S.R.L. printr-o filă CEC. Firma Eurotrans depune spre încasare fila CEC, însoțită de borderoul de încasare la Banca Raiffeisen din Craiova, unde are contul curent deschis.

Banca Raiffeisen trebuie să inițieze procedurile de compensare, conform circuitului din schema 3.14. Circuitul interbancar județean al cecului, pentru că plătitorul, firma Marion S.R.L. are contul curent deschis la banca Transilvania din Craiova.

Raiffeisen sucursala Craiova trimite fila cec împreună cu borderoul de încasare ți dispoziția centralizatoare de încasare la BNR sucursala Craiova.

Înainte cu o zi de a introduce cecul în ședința de compensare, agentul de compensare al Raiffeisen va trimite agentului de compensare al Transilvania documentele pentru verificarea disponibilităților plătitorului.

Agentul de compensare al Transilvania va returna documentele însoțite de formularul de refuz la plată trimis de banca Transilvania, justificat prin lipsa de disponibil suficient în contul plătitorului.

Se vor introduce documentele în ședința de compensare, unde se va refuza la compensare de către banca Transilvania, care va depune o cerere de înscriere la CIP în numele clientului său, S.C. Marion S.R.L..

Raiffeisen Bank va primi documentele însoțite de refuzul la plată de la banca Transilvania și va înștiința beneficiarul, care are dreptul de regres cel mult în ziua următoarea de la primirea înștiințării de refuz la plată.

Schema 3.14. Circuitul interbancar județean al cecului refuzat la plată

Operațiunile contabile ce vor fi înregistrate de către departamentul contabilitate sunt:

remiterea cecului spre încasare, fără să cunoască situația disponibilităților plătitorului;

încasarea comisionului de remitere spre încasare de la clientul băncii, S.C. Eurotrans S.R.L.;

se înregistrează cecul refuzat la plată și returnarea acestuia către beneficiar.

Aplicația 4:

Societatea comercială Dinamic S.R.L. din Târgoviște, cu cont curent la Garanti Bank, emite un bilet la ordin scadent în data de 5 iunie 2016 în favoarea societății Mobexpo S.R.L. din Calafat, în valoare de 6177 lei, pentru achitarea unei facturi de mobilier birouri.

Societatea Mobexpo S.R.L. depune biletul la ordin însoțit de borderoul de încasare la sucursala Raiffeisen Calafat la data de 3 iunie 2016. După verificarea și preluarea de la client a actelor, sucursala din Calafat a băncii Raiffeisen trimite documentele prin sistemul intrabancar la sucursala din Craiova, în vederea prezentării spre compensare a documentelor de către această filială.

Sucursala Raiffeisen prezintă documentele la Garanti Bank din Craiova, cu o zi înainte de compensarea prin BNR Craiova, pentru a putea fi prezentate datele biletului la ordin către sucursala Garanti Bank din Târgoviște, care va verifica biletul la ordin și va confirma acceptarea la plată.

După confirmarea acceptării la plată de către Garanti Bank Târgoviște, sucursala Raiffeisen Craiova introduce scriptic spre compensare la BNR Craiova documentele însoțitoare (borderoul de încasare și dispoziție centralizatoare de încasare) și biletul la ordin, iar Garanti Bank acceptă plata acestuia în ședința de compensare.

Sucursala Garanti Bank din Târgoviște virează prin sistem intrabancar suma către sucursala proprie din Craiova, care prin intermediul BNR virează banii în contul Raiffeisen Bank sucursala Craiova.

Ca urmare a terminării ședinței de compensare, sucursala Raiffeisen din Craiova virează contravaloarea biletului la ordin în sistem intrabancar către sucursala Raiffeisen din Calafat, care va credita contul curent al beneficiarului.

Toate etapele descrise anterior sunt prezentate în schema 3.15. Circuitul interbancar interjudețean al biletului la ordin.

Schema 3.15. Circuitul interbancar interjudețean al biletului la ordin

Se vor efectua următoarele operațiuni care vor determina înregistrări contabile:

remiterea biletului la ordin de către sucursala Raiffeisen Calafat;

încasarea comisionului de remitere din contul clientului beneficiar;

debitarea contului curent al plătitorului, în sistem intrabancar, ca urmare a acceptării biletului la ordin;

acceptarea la plată a biletului la ordin în sistem interbancar;

plata biletului la ordin rin contul curent al Garanti Bank de la BNR;

încasarea valorii biletului la ordin prin contul curent al Raiffeisen la BNR la Raiffeisen Craiova și trimiterea prin sistem intrabancar către Raiffeisen Calafat;

înregistrarea încasării ordinului de plată la Raiffeisen Calafat;

creditarea contului curent al beneficiarului cu valoarea biletului la ordin și încasarea comisionului de încasări interbancare.

Înregistrările ce se efectuează în contabilitatea Raiffeisen Bank:

Înregistrările ce se efectuează la Garanti Bank:

Confirmarea efectuării operațiunilor de încasare și plată se face prin emiterea extrasului de cont, la care se atașează un exemolar al brderoului de încasare pentru plătitor. Beneficiarul are un exemplar al borderoului primit de la remiterea biletului la ordin spre încasare.

La departamentul contabilitate se folosesc pentru justificare un exemplar al borderoului de încasare și un exemplar al dispoziției centralizatoare de încasare.

Aplicația 5:

Societatea comercială Lormax S.R.L. din Craiova, care are contul curent la Raiffeisen Bank, primește o cambie pentru servicii de transport de la societatea Malid Expo S.R.L., în valoare de 4216 lei, cu termen scadent la 31.05.2016, trasă asupra firmei Cobalt S.R.L. din Craiova, care are cont curent la banca Transivania.

Societatea Lormax S.R.L. depune pe data de 27.05.2016 cambia pentru încasare la scadență însoțită de borderoul de încasare întocmit în trei exemplare, la sucursala Raiffeisen Craiova. Operatorul băncii recepționează documentele verificând dacă conțin elementele obligatorii și dacă respectă termenele necesare pentru compensare și/sau scadență, apoi le vizează, prin semnare și ștampilare, eliberează un exemplar beneficiarului și le trimite spre procesare.

Sucursala Raiffeisen ca bancă inițiatoare a încasării completează dispoziția centralizatoare de încasare în trei exemplare și trimite cambia la BNR Craiova pentru compensare. Înainte de a se introduce în ședința de compensare agentul de compensare al Raiffeisen trimite actele agentului de compensare al băncii Transilvania pentru a verifica existența disponibilului în contul plătitorului pentru acoperirea valorii cambiei.

Banca Transilvania confirmă acceptarea la plată a cambiei și agentul de compensare al acesteia trimite actele vizate înapoi la agentul de compensare al Raiffeisen, care le introduce în ședința de compensare din data de 30.05.2016.

Banca Transilvania acceptă compensarea cambiei și în data de 31.05.2016 debitează cntul curent al plătitorului cu suma de 4216 lei.

În acelați timp sucursala Raiffeisen primește încasarea cambiei prin contul curent la BNR și creditează contul clientului cu suma de 4216 lei, încasând și comisioanele aferente tranzacției.

Schema 3.16. reflectă circuitul interbancar al cambiei.

Schema 3.16. Circuitul interbancar al cambiei

Fluxul operațiunilor ce determină înregistrări în contabilitate este:

remiterea spre încasare a cambiei de către beneficiar către sucursala Raiffeisen Craiova;

se înregistrează trimiterea cambiei spre compensare la BNR Craiova;

se contabilizează acceptarea la plată de către Transilvania și debitarea contului plătitor;

se încasează cambia de Raiffeisen și se creditează contul beneficiarului.

Înregistrările contabile la banca Raiffeisen:

Înregistrările contabile la banca Transilvania:

Concluzii

Această lucrare prezintă cele mai frecvente tehnici și operațiuni de evidență a decontărilor bancare, susținute prin exemple oferite de mai multe sucursale ale Raiffeisen Bank din județul Dolj.

Primul capitol oferă posibilitatea de familiarizare cu evoluția istorică a băncii, cu principiile pe care s-a bazat funcționarea și dezvoltarea activităților acesteia, cu strategiile de dezvoltare actuale și principalele produse oferite de Raiffeisen Bank, precum și cu situația economico-financară actuală a acesteia.

Raiffeisen Bank reprezintă o bancă de top în România, ce are ca scop atingerea excelenței în serviciile oferite, consolidându-și permanent poziția printr-o abordare concentrată pe client și nevoile lui și colaborând pe plan internațional cu bănci reprezentative pentru țările pe care le reprezintă.

Banca Raiffeisen își bazează modul de acțiune pe principiile fundamentale derivate din ideile lui F. W. Raiffeisen de solidaritate socială, autodeterminare și sustenabilitate, sprijinind managementul corporatist sustenabil și fiind foarte conștientă de responsabilitatea față de clienți, angajați, acționari și, de ce nu, față de societate ca un întreg.

Structura de administrare a Raiffeisen Bank S.A. este bazată pe sistemul dualist format din Directorat și Consiliul de Supraveghere, permițând: separarea responsabilităților de conducere a societății comerciale – îndeplinite de Directorat – de responsabilitățile de control, îndeplinite de Consiliul de Supraveghere și eficientizarea procesului decizional operativ, concomitent cu asigurarea controlului asupra factorilor de decizie.

Produsele și serviciile oferite de Raiffeisen Bank sunt foarte diversificate și structurate în funcție de clienții cărora le sunt adresate. Banca oferă produse specifice persoanelor fizice, produse și servicii destinate Î.M.M.-urilor (întreprinderi mici și mijlocii), precum și produse și servicii destinate corporațiilor. De asemenea, nu pierde din vedere interesele clienților cu nevoi financiare complexe, pentru care a dezvoltat pachete de produse și servicii specifice, cum sunt Premium Banking și Private Banking.

Din gama foarte largă de produse și servicii oferite se constată preocuparea continuă de a oferii clienților săi servicii și produse personalizate, pliate pe nevoile și necesitățile lor, indiferent dacă este vorba de instrucțiuni de plată, de încasare, de necesități de creditare ori alte activități financiare. Toate acestea sunt oferite de Raiffeisen Bank cu promptitudine, prin modalități flexibile, anticipând nevoile și așteptările clienților săi, din toate categoriile sociale, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.

În elaborarea acestor produse și servicii Raiffeisen Bank are în vedere confortul și timpul disponibil al clienților săi și de aceea este printre băncile cu cel mai dezvoltat sistem de interacțiune online, cu clienții, pentru operațiunile bancare, pentru informare a clienților privind diversele activități bancare și pentru urmărirea activităților de investiții financiare și asigurare.

Strategia adoptată în ultimii ani de către Raiffeisen este axată pe ușurarea și eficientizarea modalităților de comunicare dintre clienți și bancă, prin utilizarea tot mai intensă a serviciilor de Internet Banking, Direct Debit, Standing Order, precum și prin asigurarea unei transparențe complete privind activitățile Raiffeisen Bank, prin punerea la dispoziția clienților a tuturor informațiilor posibile, pe site-ul băncii și prin dezvoltarea unor sisteme de simulare privind operațiunile bancare cele mai frecvente, care permit estimarea în timp real de către clienți a costurilor implicate de diverse produse sau servicii și a creditelor ce pot fi obținute.

Performanța financiară a Grupului Raiffeisen în România este superioară, având surse de generare a veniturilor diversificate, ceea ce a determinat o rentabilitate de top față de anii 2014 și 2013, în ciuda mediului bancar dificil, influențat de dominația ratelor de piață cu trend descendent.

Profitul obținut de Raiffeisen Bank în anul 2015 este mai mic decât cel din anii precedenți, fiind puternic influențat de scăderea veniturilor din comisioane și majorarea impozitului pe profit.

Analizând contul de profit și pierdere din tabelul 1.1. se observă că anul 2015 se situează cu veniturile și cheltuielile între cei doi ani precedenți, dar mult mai apropiat de anul 2013. Dacă în anul 2014 s-a înregistrat o majorare a profitului net cu aproximativ 7%, în anul 2015 acesta scade 17 % față de 2014 și 10% fată de anul 2013.

Diminuarea veniturilor din comisioane se datorează creșterii cheltuielilor determinate de tranzacțiile cu numerar, precum și diminuării activităților de investiții bancare. Ușoara creștere a veniturilor din tranzacționare se datorează creșterii veniturilor din activitățile de schimb valutar, influențate de dezvoltarea schimburilor prin intermediul platformei online pusă de Raiffeisen la dispoziția clienților, mai ales cei cu personalitate juridică.

Creșterea veniturilor din dobânzi se datorează scăderii cheltuielilor cu dobânzile și creșterii portofoliului de credite, prin preluarea unui portofoliu de credite de la o altă companie aparținând Grupului Raiffeisen International, compensând influența negativă a scăderii dobânzilor din sistemul bancar, influențate de cotațiile ROBOR menținute la niveluri minime față de toți anii anteriori.

Din Tabelul 1.2. se observă o creștere a capitalului asimilat comparativ cu anii precedenți, rămânând în schimb lichid, diversificat și prudent poziționat.

Influența pozitivă este determinată de dezvoltarea activității economice, depozitele de la clienți suferind o creștere de 12% comparativ cu anul 2014 și o creștere de 20% față de anul 2013. De altfel o creștere semnificativă o au și depozitele de la bănci (17%). Aceste majorări demonstrează încrederea clienților în capacitatea băncii Raiffeisen de a administra profitabil lichiditățile lor, chiar dacă nivelul dobânzilor rămâne scăzut.

Din punct de vedere al resurselor umane, Raiffeisen Bank a încheiat anul 2015 cu un număr de 5349 angajați, activi, evaluați la normă de 8 ore. Volumul de resurse umane este în creștere comparativ cu anii 2014 și 2013, dar această creștere este determinată de preluarea personalului angajat în leasing ca angajați ai băncii și nu de dezvoltarea rețelei de unități bancare. Totuși Raiffeisen Bank dispune de unadintre cele mai dezvoltate rețele naționale, cu multiple sucursale în orașele mari și sucursale dechise în aproape toate orașele mici, la sfârșitul anului 2015 dispunând de 510 unități bancare.

Strategia băncii privind diversificarea permanentă a produselor și serviciilor oferite diferitelor segmente de clientelă și îmbunătățirea continuă a calității acestora a dus la creșterea ponderii operațiunilor de decontare prin practicarea Direct Debitului, a serviciului de standing order și internet banking.

Dintre serviciile de finanțare puse la dispoziție pentru persoanele juridice, serviciului de factoring s-a dezvoltat față de anii anteriori, datorită promovării intense la nivel de sucursale și mai ales includerii acestuia în pachetele de servicii atașate conturilor curente, alături de serviciile de plăți și încasări precum cash management, tranzacții valutare online, managementul lichidităților.

O dezvoltare semnificativă se constată și la utilizarea documentelor în format electronic, determinată de diminuarea costurilor ce sunt legate de utilizarea documentelor pe suport de hârtie, cel puțin pentru documentele utilizate în operațiunile intrabancare și pentru operațiunile dintre Raiffeisen și băncile partenere.

Viitorul rezervă o continuare a perfecționării și simplificării operațiunilor de decontări, mai ales ale celor interbancare, pentru care există încă obligativitatea prezentării documentelor pe suport de hârtie., ceea ce implică costuri de imprimare, procesare și curierat. Scopul este de a elimina timpii morți din cadrul tranzacțiilor, de diminuarea a costurilor de tranzacționare și realizarea acestra în timp real, indiferent de felul decontărilor, de valoarea acestora sau de unitățile bancare între care se realizează. Aceste îmbunătățiri vor permite evaluarea fondurilor disponibile în timp util atât pentru bancă, dar mai ales pentru clienții acesteia.

Banca Raiffeisen rămâne o bancă puternică, solidă, cu o poziție bine determinată în sistemul bancar românesc, implicată activ în dezvoltarea socială a personalului său, dar și a clienților săi, deplin conștientă de responsabilitățile corporative pe care le are.

Conducerea băncii va continua să mențină poziția de top prin prioritizarea dezvoltării tehnologice, determinând creșterea calitatea serviciilor oferite, ușurarea interacțiunilor clienților cu banca, prin digitalizarea operațiunilor bancare și adaptarea legislației la tehnologia avansată, prin dinamica continuă a produselor și serviciilor bancare oferite, influențată permanent de interesele și nevoile clienților.

Bibliografie

Dedu Vasile, Enciu Adrian, Contabilitate bancară, Ediția a III-a, Editura Economică, București, 2014

Popescu Mihai, Tehnici și operațiuni bancare, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, 2008

Trenca I. Ioan, Metode și Tehnici Bancare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002

Ungureanu Pavel, Banking. Produse și operațiuni bancare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Petre Mihail Alexandru, Contabilitate Bancară, http://www.academia.edu/7229198/

Norme cadru nr.6/ 8 martie 1994 privind comerțul făcut de societățile bancare cu cambii și bilete la ordin

https://www.raiffeisen.ro

http://conspecte.com/Activitatea-Bancara/esenta-operatiunilor-de-plati-si-decontari-in-cadrul-bancii-comerciale.html

http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/Contabilitatea-operatiunilor-i695.php

http://contabilul.manager.ro/a/362/3-documente-si-tehnici-de-evidenta-a-disponibilitatilor-banesti.html

Anexa 1

Principalii indicatori financiari

Mii Euro –