Taxonomia din Punct de Vedere Statistica
.
SUMAR EXECUTIV
va fi completat la final
Analiza politicilor publice este o disciplină în cadrul științelor sociale aplicate care utilizează metode multiple de cercetare și argumentare pentru a produce și transforma informația relevantă în procesul de luare a deciziei care poate fi utilizată în cadrul politic pentru a rezolva probleme de politici publice
} Evaluarea strategică:
} Evaluarea strategică:
} Care este impactul principal? Ar trebui schimbate politicile și scopul
acestora în cadrul unor politici generale sau sectoriale?
} Evaluare operațională sau legată de performanță:
} Care este eficacitatea și eficiența măsurilor întreprinse?
ACONIME UTILIZATE
Necesita revizuire si completare
SUMAR EXECUTIV
ACONIME UTILIZATE
1 Context și obiective
1.1 Obiectivele proiectului
1.2 Cadrul metodologic
1.2.1 Instrumente metodologice
1.2.2 Colectarea informațiilor
1.2.3 Surse de date statistice
1.2.4 Limitele cercetării
2 Taxonomie. Societatea informațională, din punct de vedere statistic
3 Abordări strategice comunitare și naționale
3.1 Cadrul politic comunitar. Abordări strategice.
3.2 Principiile de intervenție comunitare pentru 2007-2013
3.3 Cadrul normativ al politicii de coeziune 2007-2013
3.4 Cadrul strategic național privind instrumentele structurale
3.5 Cadrul instituțional general pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România 30
3.6 Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice
3.7 Cadrul instituțional pentru intervențiile structurale POS CCE
3.7.1 Autoritatea de Management POS CCE
3.7.2 Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI)
4 Abordări strategice comunitare și naționale în domeniul TIC
4.1 Politici și strategii naționale pentru domeniul TIC în perioada 2007-2014
5 Cadrul legislativ și dinamica modificărilor în perioada 2007-2013
5.1 Cadrul legislativ comunitar aplicabil Instrumentelor Structurale
5.2 Cadrul legislativ național aplicabil Instrumentelor Structurale
5.2.1 Legislație generală privind gestionarea asistenței comunitare nerambursabile
5.2.2 .Legislație privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței comunitare nerambursabile alocate României
5.3 Legislație abrogată:
5.4 Legislație specifică domeniului TIC și dinamica modificărilor
5.5 Concurenta si Ajutorul de Stat
5.6 Legislație privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare
5.7 Legislație în domeniul finanțelor publice cu prevederi specifice Fondurilor Externe Nerambursabile
5.8 Legislație în domeniul achizițiilor publice
5.9 Dinamica legislativă de reglementare și coordonării afacerilor europene
6 Capacitatea administrativă pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România și dinamica modificărilor
6.1.1 Despre POS CCE si separatea rolurilor si responsabilitatilor
6.1.2 Dinamica modificărilor cadrului administrativ pentru Axa III POS CCE
7 Dimensiunea și dinamica domeniul TIC
7.1 Sondare seturi de date macroeconomice
7.1.1 Dinamica domeniului TIC din perspective statistice
7.1.2 Limitări
7.2 Date statistice de prognoză
8 Analiza documentară privind principatele aspecte identificate in procesul de implementare
8.1 Din punct de vedere al sistemului de implementare
8.2 Din punct de vedere al beneficiarilor din sectorul privat, in special
8.3 Din punct de vedere al beneficiarilor din sectorul public
8.4 Alte probleme – factori externi
8.5 Necorelarea datelor despre proiecte, introd use in SMIS si proiectele primite
9 ANALIZĂ PRIVIND PROBLEMELE ÎN IMPLEMENTARE
10 PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE
11 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA 1 – Lista interviurilor cu stakeholderii și ghidul orientativ utilizat de consultanți
ANEXA 2 – Chestionarul de sondare al beneficiarilor
Anexa 3 – Adresă solicitare interviu și grila orientativă utilizată de consultanți
ANEXA 4 – Legislație specifică TIC
Legislație specifică la nivel European
Legislație specifică națională
Context și obiective
Obiectivele proiectului
În urma unei cereri de oferte s-a încheiat prezentul contract de prestare de servicii cu Ministerul Societății Informaționale, având ca obiectiv realizarea Activității nr.2 din Contractul de Finanțare nr…………… ”Studiu privind Dinamica Implementarii Programelor finantate prin Instrumentele Structurale 2007-2013”, finanțat prin Programul Operațional de Asistență Tehnică, cod SMIS-CSNR 48820. Activitatea s-a desfășurat pe o perioada de 80 de zile, în lunile iunie-septembrie 2014, perioada care a inclus și elaborarea prezentului studiu.
Obiectivul principal al acestui studiu este acela de a realiza un set de date și analize cu privire la modul în care au fost implementate proiectele finanțate din instrumentele structurale 2007-2013 în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, în vederea pregătirii viitoarei perioade de finanțare 2014-2020.
Obiectivele specifice au vizat identificarea situației actuale privind implementarea fondurilor structurale în perioada 2007-2013, respectiv:
realizarea unui set de date și informații privind implementarea curentă a fondurilor comunitare, inclusiv o analiză succintă din punctul de vedere al principalelor categorii de beneficiari (entități publice centrale, entități publice locale, sector privat, ONG/societate civilă – după caz);
analiză privind problemele în implementare (instituționale, administrative, la nivelul beneficiarilor privați, după caz);
Studiul acoperă și adresează identificarea situației actuale privind implementarea fondurilor structurale 2007-2013 prin:
O analiza documentară
S-a realizat o analiză a documentelor interne relevante pentru sectorul TIC (legislația în vigoare, studii, rapoarte de evaluare, politici publice și strategii, ghidurile și procedurile aferente perioadei 2007-2013). Analiza documentară a cercetat statisticile disponibile până în prezent, cu privire la indicatorii și aspectele relevante din sector, precum și date statistice și de prognoză de la instituțiile abilitate.
O analiza a politicilor comunitare și naționale relevante la acest moment, precum și a legislației specifice pentru acest sector economic
Analiza a vizat identificarea celor mai importante prevederi din strategiile, politicile și legislația existente la nivel național și al UE, cu accent pe acele prevederi care au impact asupra elaborării programelor și intervențiilor de finanțare, precum și cu prezentarea de sugestii de îmbunătățire a legislației în vigoare pentru facilitarea implementării noilor direcții strategice, aferente perioadei de programare 2014-2020.
O analiză privind problemele în implementare (instituționale, administrative, la nivelul beneficiarilor privați, după caz);
Pe baza studiilor, analizelor și consultărilor efectuate, analiza a vizat problemele relevante de gestiune a fondurilor comunitare în perioada 2007-2013.
Cadrul metodologic
Studierea problemei identificarii situației actuale privind implementare programelor finanțate prin Instrumentele Structurale 2007-2013 a permis obținerea datelor relevante atât de natură cantitativă cât și calitativă, sprijinind interpretarea fenomenului în cauză. Drept metode principale în realizarea studiului s-au utilizat:
analiza documentară (studierea legislației în vigoare, rapoartelor anuale ale MCSI/MSI, AM POS CCE, Comisiei Europene, OECD, Parlamentului european etc);
culegerea informației, obiective (analiza datelor statistice la nivel european și național);
observația,comparația între implementarea politicilor sectorului TIC la nivel național și european, studii de caz și analize de conținut (materiale ale conferințelor științifice, discursuri publice etc.).
Analiza documentară a implicat o lectura completă, aprofundată și obiectivă a articolelor selecționate, permite compararea informațiilor furnizate de două sau mai multe surse primare, asupra unei aceleiași teme (ipoteze de lucru, metodologii, rezultate, concluzii), pentru a permite compararea informațiilor furnizate de surse primare cu activitatea sectorului TIC, și care au condus la acumularea de cunoștințe generale/speciale care sunt prezentate în studiu.
Pentru elaborarea studiului activitățile au fost împărțite în două etape principale: o primă fază pentru colectarea de informații și un al doilea pentru analiza dovezile empirice colectate si inscrie in context. În a doua fază, inițial informațiile colectate au fost validate și analitic condensat. Numai atunci a fost fi posibilă răspunde la întrebările cheie de cercetare generate de acest studiu și să elaboreze recomandări pentru viitor acțiuni.
Provocările realizării studiului au fost utilizarea surselor de informații eterogene, utilizare diferită a taxonomiei, interpretări diferite ai termenilor utilizați în acest sector și în documentele oficiale, disponibilitatea datelor într-un timp scurt pentru a permite analiza, disponibilitatea actorilor din sectorul public (diferite ministere și agenții, părțile interesate din sistemul de management al fondurilor structurale etc). Sursele de informare sunt mentionate pe parcursul textului ca referinte de subsol.
Abordarea metodologică a acestui studiu a fost concepută astfel încât să se poată realiza o acoperire multi-dimensională a tipurilor de instituții și a tipurilor de intervenții care fac obiectul analizei implementarii programelor finanțate prin Instrumentele Structurale 2007-2013 în domeniul TIC:
Instituții de la nivel central, responsabile pentru gestionarea implementarii instrumentelor structurale
Beneficiari publici si privati ai finantarilor prin Instrumente Structurale, respectiv ai Programului Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice 2007-2013, Axa Prioritara 3, Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor pentru Sectoarele Privat si Public
Etapele realizării studiului au vizat:
Instrumente metodologice
Un rol important a fost acordat procesului de documentare și anume:
identificarea surselor de informare cu conținutul relevant de informație
culegerea surselor ce implică obținerea informației stocarea și examinarea sumară a conținutului informației,
studierea surselor prin analiza utilității ideilor din aceste surse și relevanța lor pentru studiul dat;
utilizarea informației la elaborarea studiului.
Pentru colectarea informațiilor supuse analizei si realizării obiectivelor stabilite, s-au utilizat o serie de instrumente de culegere a datelor, alegerea unuia sau a altuia dintre acestea depinzând de metoda aleasă anterior. Astfel:
în cazul anchetelor au fost utilizate chestionarele;
în cazul interviurilor în profunzime se utilizează ghidul de de interviu structurat, iar selectarea participanților la songaj s-a realizat de MSI fapt care a permis alegerea acelor persoane ce corespund scopului cercetării din punct de vedere al unor criterii prestabilite;
Metodologia de efectuare a studiului s-a axat pe analiza interventiilor structurale în domeniul TIC, care are un conținut complex multifactorial. Astfel în procesul de analiză au fost considerați:
factorii de spațiali, care a determinat de efectuarea studiului pe zone geografice;
factorii temporali, și anume analiza fenomenului economic pe perioade de timp;
factorii economici si anume măsurarea fenomenului economic (domeniul TIC) care a stat la baza dezvoltarii sectorului TIC și a programării interventiilor structural în perioada 2007-2013
Studiul evidentiază și explică dinamica implementarii programelor finanțate prin Instrumentele Structurale 2007-2013 în domeniul TIC și prezinta principalii indicatori macroenomici și, corelarea indicatorilor specifici acestui sector cu cei de la nivel UE.
Colectarea informațiilor
Analiza surse primare și secundare, și a documente existente la nivel UE și național (regulamente, normative naționale etc) au vizat documentarea asupra surselor de date publice relevante privind elementele de legislație, decizii, strategii, statistici naționale și internaționale, studii comparative pe domenii.
În realizarea acestei cector și în documentele oficiale, disponibilitatea datelor într-un timp scurt pentru a permite analiza, disponibilitatea actorilor din sectorul public (diferite ministere și agenții, părțile interesate din sistemul de management al fondurilor structurale etc). Sursele de informare sunt mentionate pe parcursul textului ca referinte de subsol.
Abordarea metodologică a acestui studiu a fost concepută astfel încât să se poată realiza o acoperire multi-dimensională a tipurilor de instituții și a tipurilor de intervenții care fac obiectul analizei implementarii programelor finanțate prin Instrumentele Structurale 2007-2013 în domeniul TIC:
Instituții de la nivel central, responsabile pentru gestionarea implementarii instrumentelor structurale
Beneficiari publici si privati ai finantarilor prin Instrumente Structurale, respectiv ai Programului Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice 2007-2013, Axa Prioritara 3, Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor pentru Sectoarele Privat si Public
Etapele realizării studiului au vizat:
Instrumente metodologice
Un rol important a fost acordat procesului de documentare și anume:
identificarea surselor de informare cu conținutul relevant de informație
culegerea surselor ce implică obținerea informației stocarea și examinarea sumară a conținutului informației,
studierea surselor prin analiza utilității ideilor din aceste surse și relevanța lor pentru studiul dat;
utilizarea informației la elaborarea studiului.
Pentru colectarea informațiilor supuse analizei si realizării obiectivelor stabilite, s-au utilizat o serie de instrumente de culegere a datelor, alegerea unuia sau a altuia dintre acestea depinzând de metoda aleasă anterior. Astfel:
în cazul anchetelor au fost utilizate chestionarele;
în cazul interviurilor în profunzime se utilizează ghidul de de interviu structurat, iar selectarea participanților la songaj s-a realizat de MSI fapt care a permis alegerea acelor persoane ce corespund scopului cercetării din punct de vedere al unor criterii prestabilite;
Metodologia de efectuare a studiului s-a axat pe analiza interventiilor structurale în domeniul TIC, care are un conținut complex multifactorial. Astfel în procesul de analiză au fost considerați:
factorii de spațiali, care a determinat de efectuarea studiului pe zone geografice;
factorii temporali, și anume analiza fenomenului economic pe perioade de timp;
factorii economici si anume măsurarea fenomenului economic (domeniul TIC) care a stat la baza dezvoltarii sectorului TIC și a programării interventiilor structural în perioada 2007-2013
Studiul evidentiază și explică dinamica implementarii programelor finanțate prin Instrumentele Structurale 2007-2013 în domeniul TIC și prezinta principalii indicatori macroenomici și, corelarea indicatorilor specifici acestui sector cu cei de la nivel UE.
Colectarea informațiilor
Analiza surse primare și secundare, și a documente existente la nivel UE și național (regulamente, normative naționale etc) au vizat documentarea asupra surselor de date publice relevante privind elementele de legislație, decizii, strategii, statistici naționale și internaționale, studii comparative pe domenii.
În realizarea acestei cercetări echipa de consultanți s-a bazat pe analiza documentelor existente în domeniile referitoare la:
Etapele de integrarea europeană, și programarea intervențiilor structurale
Legislația europeană privind politicile publice economice și sociale și din diverse sectoare conexe,
Modul de funcționare al instituțiilor europene și internaționale,
Reglementările comunitare și legislației naționale (inclusiv a evoluției acesteia pe parcursul perioadei de dinaintea aderării la UE dar și ulterior, până la începutul anului 2014)
Studiilor și analizelor realizate de către Academia Română, institute de cercetare și diferite ONG-uri, Guvernul României prin diferite ministere și agenții, Comisia Europeană și guvernele statelor membre UE, INSSE, Eurostat, Banca Mondială și alte surse disponibile pe Internet
De asemenea, o sursă importantă de date, informații și interpretări se bazează pe elaborarea politicilor publice din domeniul coeziunii economice și sociale, activități ce țin de coordonarea la nivel național a asistenței financiare nerambursabile oferită țării noastre de Comisia Europeană și Statele membre UE, precum și în coordonarea elaborării Planului Național de Aderare a României la UE, a Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, a Cadrului Național Strategic de Referință 2007-2013, coordonarea Programelor Operaționale, de negociere cu UE a capitolului 21 – Coordonarea Politicilor de Dezvoltare și Instrumente Structurale, reprezentant național în diverse comitete și comisii de înalt nivel la Comisia Europeană și Consiliului Europei pe problematica dezvoltării regionale și coordonării fondurilor europene.
Pentru Anchete stakeholderi, în aceastã etapã de culegere a datelor, instrumentul de colectare de date suplimentar folosite a fost chestionarul.
Chestionarul a fost transmis unui numãr de 600 de instituții, astfel:
Beneficiari de finantari ai Axei Prioritare 3 POS CCE
Au fost primite rãspunsuri de la 19 instituții, astfel:
Oficiul National al Registrului Comertului
7 Consilii Judetene
11 Beneficiari privati
Formatul chestionarului care a fost transmis grupurilor țintã este inclus în Anexa 1.
Echipa de experți implicatã în realizarea acestui studiu a primit numeroase solicitãri de sprijin și clarificãri privind informațiile solicitate prin chestionar și modalitatea așteptatã de formulare a rãspunsurilor. Drept urmare au fost oferite clarificãri și îndrumãri tuturor solicitanților care au solicitat acest sprijin, fiind astfel facilitatã completarea chestionarului și fiind asigurat un grad corepunzãtor al calitãții rãspunsurilor primite.
În furnizarea concluziilor cu privire la informatiile prezentate in raspunsurile la chestionare, dorim sa mentionam existenta unor limitari referitoare la:
procentul de raspuns extrem de scazut al Beneficiarilor (3.12 %)
informatiile incluse. Multi dintre respondenti au furnizat informatii superficiale, uneori lipsite de fundament, ceea ce sugereaza faptul ca recomandarile rezultate pot avea un grad mare de incertitudine.
A patra etapă de culegere a datelor a avut ca abordare metodologică o etapă de cercetare calitativă, care a presupus utilizarea metodei de cercetare prin interviu. Echipa consultantului a utilizat ca instrument de intervievare un ghid de interviu, agreat in prelabil cu MSI și care a fost folosit strict pentru orientarea consultanților pe durata desfășurării interviurilor.
Aceasta etapă s-a derulat prin intervievarea unui număr restrâns de instituții cu impact direct asupra implementarării proiectelor finanțate din fonduri structurale, precum și a unui număr restrâns de beneficiari ai finanțărilor prin axa III POS CCE.
Au fost realizate interviuri cu un număr de …….. persoane desemnate de …… instituții de la nivel central, în scopul completării volumului de informații colectate prin chestionare, al verificării unora dintre constatările formulate pe baza informațiilor din chestionare, precum si al obținerii de informații suplimentare care să confirme sau să infirme anumite presupuneri de natură cauzală.
Lista interviurilor programate se află în Anexa 2.
Surse de date statistice
Conform legii nr. 226/2009, statistica națională acoperă ansamblul activităților organizate pentru colectarea, procesarea, analiza, diseminarea datelor statistice, dezvoltarea culturii statistice, constituirea și administrarea seriilor de date statistice oficiale realizate de:
autoritățile și instituțiile publice, exclusiv Banca Națională a României, cuprinzând date și informații cu caracter demografic, social, economic, de mediu, financiar și juridic, necesare cunoașterii realităților economice și sociale, fundamentării strategiilor de dezvoltare și prognozelor, a deciziilor guvernamentale și ale operatorilor economici, elaborării cercetărilor științifice, informării opiniei publice și cooperării internaționale în domeniul statistic;
Banca Națională a României, pentru domeniile în care are atribuții potrivit legii proprii de organizare și funcționare
Datele statistice oficiale, reprezintă rezultatul obținut prin procesarea datelor individuale de către producătorul de statistici oficiale, în conformitate cu legislația statistică sau alte acte legislative și publicate, așa cum sunt cerute de regulamentele oficiale Datele de natură statistică sau de altă natură, elaborate în afara condițiilor menționate mai sus, nu sunt considerate date statistice oficiale.
Furnizorii de statistici oficiale recunoscute la nivel Eurostat sunt:
Institului Național de Statistică
precum și alte autoritățile și instituțiile publice:
Ministerul Administratiei și Internelor
Ministerul Sanatatii
Ministerul Educației Naționale
Ministerul Transporturilor
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Ministerul pentru Societatea Informațională
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Biblioteca Națională a României
Ministerul Finanțelor Publice
Agenția Națională de Administrare Fiscală
Ministerul Economiei
Ministerul Justiției
Oficiul Național al Registrului Comerțului
Consiliul Superior al Magistraturii
Consultantul a analizat, pentru fiecare dintre furnizorii de date identificați, din punctul de vedere al cu relevanța pentru obiectivele prezentului contract, următoarele elemente:
datele statistice produse /culese
regularitatea / periodicitatea culegerii datelor
formatul în care datele sunt deținute
seriile de date deținute (din ce an există informații disponibile pentru a fi colectate)
disponibilitatea, condițiile și modalitățile prin care autoritățile locale/naționale pot furniza datele
impedimentele care afectează colectarea datelor într-un format adecvat
Având în vedere durata prezentului contract culegerea de date statistice relevante prin realizarea protocoalelor interinstituționale și semnarea acestora de către MSI cu furnizorii de date statistice în baza legii nr. 226/2009 a organizării și functionării statisticii oficiale în Romania nu a fost posibilă, și nici nu a fost în responsabilitatea Consultantului.
În prezent, există două instituții care calculează valoarea exporturilor de bunuri și servicii în România: Institutul Național de Statistică și Banca Națională.
Dacă INS publică date despre exporturile de bunuri și face aceste calcule pe baza declarațiilor vamale pe care le primește lunar de la Direcția Generală a Vămilor, Banca Națională se ocupă de exporturile de servicii pe care le „vede“ în încasările valutare, având în vedere că toate transferurile în valută trec prin rețeaua bancară.
Ambele instituții publică statistici privind evoluția indicatorului legat de export, dar până în prezent atenția, în discursurile oficialilor, era concentrată pe datele privind exporturile de bunuri.
Datele utilizate au avut ca surse de date:
Institutul Național de Statistică, limitandu-se la seriile de date pentru Produsul Intern Brut și contribuția domeniul TIC la acesta
EUROSTAT
Rapoartele Digital scoreboard emise de JRC-IPTS calculatii si estimări bazate de sursa de date Eurostat, care exclude subsectorul Telecomunicații
Rapoarte anuale de implementare AM POS CCE
Rapoarte ale OIPSI
Limitele cercetării
Raportul are anumite limite pe care le-am identificat pe parcursul cercetării, după cum urmează:
La nivel european există limitări în legătură cu informațiile privind efectele economice concrete privind impactul fondurilor structurale. Din informațiile deținute aceste date statistice sunt punctuale, incomplete de la un an la altul, diferite de la o țară la alta ca și referință de calcul, sau deținute de diverse institute și organizații, care au realizat anumite cercetări pentru guvernele lor sau pentru Comisia Europeană, și care sunt sub drepturi de proprietate intelectuală;
Nu au fost luate în calcul efectele directe ale crizei financiare din anul 2009 asupra indicatorilor statistici la nivel național și care se manifestă și la acest moment, atât la nivel comunitar cât și la nivel național, cu un important potențial impact asupra viitorilor indicatori de dezvoltare a competitivității economice și a nivelului de dezvoltare la nivel european;
Considerăm că ar fi fost util să dispunem de mai multe date agregate la nivel național în ceea ce privește complementariatatea cu alte programe operationale ( interventii FEDR) – analizate și la nivel regional/județean – la implementarea diferitelor programe și proiecte relevante pentru filosofia domeniilor majore cuprinse în Strategiile de Dezvoltare Regionale și în Planul Național de Dezvoltare, sau după caz, în acțiunile adiționale intervențiilor comunitare.
Dinamica schimbărilor de la nivelul administrației naționale în perioada 2008-2014, în ceea ce privește anumite politici sectoriale și modul în care sunt acestea conectate cu politicile europene a fost una foarte mare și fără elemente de ordin tehnic care să prezinte cauzele sau argumentele pentru care acestea au fost modificate – fapt care a condus la o excludere a ”situațiilor și efectelor” pe care le-au generat din analiza realizată în aceast raport .
Taxonomie. Societatea informațională, din punct de vedere statistic
Pentru ultimul deceniu și mai mult, progresele în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) au atras o atenție sporită. Nevoia de statistici și analize pentru a sprijini și informa elaboratorii de politici în acest domeniu a crescut în paralel. Nu există un cadru statistic atotcuprinzător pentru societatea informațională nici în ziua de astăzi.
Evoluția definirii cadrului statistic începe cu anul 1999, când grupul de lucru WPIIS al OECD a furnizat un documentul de lucru privind indicatorii pentru societatea informațională, care a reprezentat principalul instrument de standarde de statistică și date comparabile atât în țările membre UE cât și pentru o largă comunitate internațională. Mai mult decât atât, WPIIS a analizat aceste statistici, în scopul de a evalua impactul TIC asupra creșterii, a productivității, inovației și educației. De asemeni, OECD a dat prima definiție a sectorului ICT sector în 1998, bazată pe ISIC Rev.3.
WPIIS oferă un forum pentru experții naționali privind statisticile în domeniul TIC pentru a veni împreună, pentru a împărți experiențe naționale și agreere cu privire la standardele de măsurare societatea informațională într-un mod comparabil între țări.
Cu dezvoltările ulterioare ale ISIC Rev. 4, OECD a revizuit definiția TIC in 2007, ca o combinație de industrii de fabricație și de servicii, ale căror produse captarea, transmiterea sau date de afișare și informații pe cale electronică. În plus, "producția (bunuri și servicii), trebuie să fie în primul rând scopul de a îndeplini sau a activa funcția de procesare a informațiilor și de comunicare prin mijloace electronice, inclusiv transmiterea și afișarea "(OECD, 2007). Aceasta include, de asemenea, producerea de componente electronice.
În domeniul de indicatori și statistici în domeniul TIC, WPIIS a contribuit la stabilirea un sistem de măsurare a indicatorilor TIC, coordonat cu alte foruri internaționale. În acest context, OECD în domeniul Masurarii Dezvoltării sectorului TIC aduce împreună principalele organizații internaționale în domeniul TIC, cum ar fi Eurostat, ITU, UNCTAD, Banca Mondială și mai multe comisii economice regionale ale ONU.
În particular, WPIIS a dezvoltat definiții ale Sectorului TIC și produse, comerț electronic și infrastructură TIC. WPIIS a stabilit două modele de sondaje pentru colectarea statisticilor privind accesul TIC și utilizarea de către gospodării și persoane fizice, și altul pentru utilizarea TIC de către întreprinderi.
Aceste standarde statistice au fost adoptate nu numai de către membrii OCDE, dar și de către Uniunea Europeană și Comisia de Statistică a Națiunilor Unite.
Un model conceptual posibil de colectare a informațiilor statistice este prezentată în figura de mai jos și cuprinde elemente de aprovizionare TIC, cererea TIC, infrastructura TIC, produse TIC și "conținut", conform figurii de mai jos:
Figură 2-1 Cadrul conceptual de statistici în domeniul TIC
Un cadru complementar este S-curba (Figură 2-2 de mai jos), dezvoltat pentru a descrie indicatorii de comerț electronic, dar de multe ori folosit pentru a descrie infrastructura TIC și a cererii TIC, în general etste ilustrat mai jos:
Se consideră trei etape, după cum urmează:
E-pregătire – pregătirea infrastructurilor tehnice, comerciale și sociale necesare pentru a sprijini e-commerce. Indicatori de E-readiness permite fiecărei țări de a construi o imagine statistică a stării de pregătire a infrastructurii necesare pentru a se angaja în e-commerce.
E-intensitate – starea de utilizare e-commerce, volum, valoare și natura tranzacțiilor.
Indicatori de E-intensitate permite țărilor la profil care se exploatează e-commerce posibilități și care nu este, și de a identifica sectoarele de conducere și aplicații.
E-impact – valoarea adăugată potențial creat de e-commerce. Statisticile sunt necesare pentru a să evalueze dacă și în ce măsură e-commerce face o diferență în ceea ce privește eficiența și / sau crearea de noi surse de bogăție.
Figură 2-3 Dezvoltarea pieței de e-commerce ( comerț electronic) și prioritățile de măsurare
Cadrul legislativ la nivel european are în vedere în domeniul statistic următoarele regulamente:
Regulamentele Cadru privind Statisticile Comunității Societății Informaționale utilizate de Eurostat pentru colectarea și agregarea datelor, sunt:
Regulament Cadru (EC) Nr 808/2004
Regulament Cadru (EC) No 1006/2009 amending Regulation (EC) No 808/2004
Regulamente ale CE privind implementarea Regulamentului (EC) No 808/2004
Regulamentul Comisiei (EC) No 859/2013
Regulamentul Comisiei (EC) No 1083/2012
Regulamentul Comisiei (EC) No 937/2011
Regulamentul Comisiei (EC) No 821/2010
Regulamentul Comisiei (EC) No 1023/2009
Regulamentul Comisiei (EC) No 960/2008
Regulamentul Comisiei (EC) No 847/2007
Regulamentul Comisiei (EC) No 1031/2006
Regulamentul Comisiei (EC) No 1099/2005
Cu toate acestea, nu există o definiție standard a sectorului ICT care ar fi acceptată de toate statele lumii, dar definiția utilizată de statele UE care se bazează pe nomenclatorul european CAEN rev. 2 este adoptată de marea majoritate.
În statele UE sectorul TIC este considerat parte componentă a Sectorului Informațional (care mai include, de asemenea, sectorul de conținut). Sectorul TIC este compus din toate industriile ce produc bunuri și servicii pentru societatea informațională. O definiție “tipică” a sectorului TIC, se reflectă în datele statistice bazate pe CAEN rev. 2:
Serviciile TI&C
Telecomunicații (CAEN 61)
Software și Servicii TI
Editarea produselor software (CAEN 582)
Servicii în tehnologia informației (CAEN 620)
Portaluri web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe
(CAEN 631),
Repararea calculatoarelor și a echipamentelor de comunicații (CAEN 951)
Industria prelucrătoare TI&C
Hardware și electronică
Fabricarea componentelor electronice –(CAEN 261)
Fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor periferice – (CAEN 262)
Fabricarea echipamentelor de comunicații – (CAEN 263)
Fabricarea produselor electronice de larg consum – (CAEN 264)
Această structura este conformă cu noua clasificare NACE Rev.2 , cu clasificarea internațională ISIC Rev.4 și corespunde definiției sectoriale OECD a activităților TIC.
În acest raport va fi aplicată, pentru o uniformitate de interpretare a diverșilor termeni utilizați in documentele existente pe teritoriul Romîniei, definiția revizuită in 2011 sectorului TIC propusă de OECD și uzitată atât de Eurostat cât și de INSSE, pentru raportarea informațiilor statistice.
Abordări strategice comunitare și naționale
Deși acest studiu nu își propune să devină un compendiu al intervențiilor structurale, pentru comprehensiunea analizei în domeniul TIC am considerat necesar să rememorăm abordările strategice comunitare și cele naționale pentru a revizui logica intervențiilor structurale în perioada 2007-2013, și a le corela în analizele ulterioare.
Cadrul politic comunitar. Abordări strategice.
Cadrul normativ legislativ existent la nivelul european crează premizele Comisiei a se concentra asupra unei abordări strategice, care este adevărata valoare adăugată comunitară. Această simplificare se manifestă în special prin reducerea numărului de Fonduri și a etapelor de derulare a programelor. Regulile care guvernează Fondul de Coeziune și Fondurile Structurale sunt armonizate. Pe de altă parte, ansamblul teritoriului și cetățenilor Uniunii poate să beneficieze, de acum înainte, de politica de coeziune datorită schimbării regulilor de eligibilitate geografică.
Ajutorul financiar este mai puțin dispersat și se concentrează pe categorii ce decurg din strategia Uniunii Europene în favoarea i) asigurării unei creșterii economice susținute, de durată și ii) de crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune (numită Strategia de la Lisabona). Axele prioritate sunt: cercetarea și dezvoltarea tehnologică, inovația și spiritul întreprinzător, societatea informației, transporturile, energia, protecția mediului, precum și investiția în capitalul uman, politica pieței forței de muncă și o mai bună adaptare a muncitorilor și societăților. Comisia Europeană este, într-un fel, garanta punerii în practică a acestei strategii prin derularea unor programe. Ea se asigură de faptul că investițiile se concentrează pe aceste priorități.
Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale. În termeni termeni financiari, financiari, aceste instrumente instrumente ocupă al doilea loc ca pondere ca pondere în bugetul în bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. Acestea cuprind:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului, care susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local,
Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului,
Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului, prin care se finanțează proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport transeuropene.
Împreună, aceste trei fonduri sunt cunoscute sub denumirea de Instrumente Structurale. Cheltuielile eligibile sunt specifice fiecărui fond structural. Sistemul de achiziție publică este unul național, pe baza reglementărilor europene.
Pentru perioada 2007-2013, politicii de coeziune i-a fost atribuit un buget de aproximativ 347 de miliarde de euro, peste o treime din întregul buget european și care nu se rezumă la un simplu ajutor financiar, ci a vizat ameliorarea competitivității și potențialului de creștere la nivel local, regional și național.
Statele membre au o marjă de manevră mai mare pentru administrarea programelor operaționale. Regulile de eligibilitate a cheltuielilor sunt, de acum înainte, naționale, în loc să fie comunitare. Dar marea schimbare privește regulile de control. Dacă statul aduce dovada, de la început, că sistemul său de control este fiabil, obligațiile sale sunt mai puțin importante față de Comisie, care se bazează pe declarația de asigurare stabilită de un organism de control național.
Orientările strategice comunitare și cadrul de referință strategic național sunt principalele aporturi ale noii reglementări.
Retinem din Obiectivele prioritare ale Instrumentelor Structurale pentru perioada 2007-2013, reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006, numai pe acelea care au subcris intevențiile în domeniul TIC. Astfel:
Obiectivul 1- Convergență: promovează dezvoltarea și ajustările structurale ale regiunilor care înregistrează întârzieri în dezvoltare. Este finanțat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune. Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE.
Obiectivul 2- Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă: sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență. Este finanțat de FEDR și FSE. Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-județ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări socio-economice în sectoarele industrial și de servicii, zone rurale în declin, zone urbane în dificultate și zone dependente de pescuit.
Principiile de intervenție comunitare pentru 2007-2013
În cadrul celor trei obiective, principiile de intervenție sunt: complementaritate, coerență, coordonare, conformitate și adiționalitate. Sunt introduse principii noi: proporționalitatea, egalitatea între bărbați și femei și nediscriminarea, dezvoltarea durabilă și concentrarea Fondurilor asupra priorităților de la Lisabona. Aceste principii sunt comune celor trei obiective.
Principiul de adiționalitate: pentru regiunile acoperite de obiectivul convergență, Comisia și statul membru verifică nivelul cheltuielilor publice. Fondurile Structurale nu trebuie să se substituie cheltuielilor structurale publice ale unui stat. Pentru noua perioadă de derulare a programelor, există în plus un mecanism de corecție financiară în caz de nerespectare a acestui principiu.
Fondurile trebuie, de acum înainte, să țintească prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește promovarea competitivității și crearea locurilor de muncă (astfel cum au fost definite prin anexa 4 la regulamentul general). Comisia și statele membre se preocupă ca cel puțin 60% din cheltuielile tuturor statelor membre pentru obiectivul convergență și cel puțin 75% din cheltuielile pentru obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă să se atribuie acestor priorități.
Principiul de proporționalitate: nou introdus, constă în modularea obligațiilor imputate statelor membre, în funcție de suma totală a cheltuielilor unui program operațional.
Această regulă privește:
alegerea indicatorilor pentru a măsura un program, obligațiile în materie de evaluare, de gestionare, de rapoarte;
controlul: dacă programul nu depășește 750 milioane de euro și contribuția Comisiei nu depășește 40% din totalul de cheltuieli publice, statul are mai puține obligații. Autoritatea de audit nu este obligată să prezinte Comisiei o strategie de audit ;
Principiul de parteneriat este vast, și anume orice organ corespunzător reprezentând societatea civilă, partenerii ecologiști, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile de promovarea egalității între bărbați și femei pot să participe la negocierile privind utilizarea Fondurilor structurale. Nu participă doar la gestionare, ci și la fiecare stadiu al programării (punerea în aplicare, supraveghere și evaluare).
Cadrul normativ al politicii de coeziune 2007-2013
În 2007 România aderă la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, adaugând o presiune suplimentară Uniunii de face față unor provocări rezultând dintr-o accelerare a restructurării economice ca urmare a globalizării, a deschiderii schimburilor, a efectelor revoluției tehnologice, a dezvoltării economiei cunoașterii, a unei populații pe cale de îmbătrânire și a unei creșteri a imigrației.
Pachetul legislativ pentru perioada 2007-2013 este compus din următoarele elemente :
un regulament general, care definește regulile comune, aplicabile Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondului Social European (FSE) și Fondului de Coeziune , care constituie Instrumentele Structurale în perioada 2007-2013). Pe baza principiului gestionării împărțite între Uniune, statele membre și regiuni, acest regulament prezintă un nou proces de derulare a programelor, precum și norme noi pentru gestionarea financiară, controlul și evaluarea proiectelor.
un regulament pentru fiecare din sursele de finanțare [Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Instrumentul de asistență pentru preaderare;
un regulament nou creează o autoritate transfrontalieră pentru a pune în practică programele de cooperare.
Pentru perioada 2007-2013, baza legala a instrumentelor care va susține realizarea acestor obiective este reprezentată de un pachet de cinci regulamente, adoptate de Consiliul UE si de Parlamentul European in iulie 2006, aplicabile tuturor statelor membre.
Astfel,
Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (abroga Regulamentul nr. 1260/1999) contine prevederile generale aplicabile FEDR, FSE si FC. Un Regulament General, care definește principiile comune, regulile și standardele de implementare ale celor trei instrumente structurale.
Conform art.59, Desemnarea autorităților:
Pentru fiecare program operațional, statul membru desemnează:
autoritate de gestionare / de management: o autoritate publică sau un organism public sau privat național, regional sau local desemnat de statul membru pentru gestionarea programului opera țional;
autoritate de certificare: o autoritate publică sau un organism public sau privat național, regional sau local desemnat de statul membru pentru certificarea cheltuielilor și cererilor de plată înainte de trimiterea acestora la Comisie;
autoritate de audit: o autoritate publică sau un organism public sau privat național, regional sau local, independent de autoritatea de gestionare și de autoritatea de certificare din punct de vedere funcțional, desemnat de statul membru pentru fiecare program operațional și însărcinat cu verificarea funcționării eficiente a sistemului de gestionare și de control.
Aceeași autoritate poate fi desemnată pentru mai multe programe operaționale.
Statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru realizarea integrală sau parțială a atribuțiilor autorității de gestionare sau ale autorității de certificare sub supravegherea autorității respective.
Statul membru adoptă normele de reglementare ale relațiilor cu autoritățile menționate la alineatul (1) și ale relatiilor cu Comisia. Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament, statul membru definește relațiile mutuale dintre autoritățile menționate la alineatul (1) care își îndeplinesc sarcinile în conformitate cu sistemele instituționale și financiare din statul membru în cauză.
Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006(abroga Regulamentul 1783/1999) contine prevederile referitoare la FEDR. Regulamentul FEDR defineste rolul FEDR si domeniile de interventie, precum promovarea investitiilor publice si private care contribuie la reducerea disparitatilor regionale in cadrul Uniunii. FEDR va sustine programe care vizeaza dezvoltarea regionala, progresul economic, cresterea competitivitatii si cooperarea teritoriala. Prioritatile de finantare includ cercetarea, inovarea, protectia mediului si prevenirea riscurilor, dar si investitiile in infrastructura (in regiunile cel mai putin dezvoltate).
Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 (abroga Regulamentul nr. 1784/1999) contine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE).
FSE va fi implementat in conformitate cu Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si se va concentra pe patru domenii principale: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, imbunatatirea accesului la ocupare si participare pe piata muncii, imbunatatirea nivelului de incluziune sociala prin combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, precum si promovarea parteneriatului pentru reforma in domeniile ocuparii si ale incluziunii.
Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 iulie 2006(abroga Regulamentul nr. 1164/94) contine prevederile referitoare la Fondul de Coeziune (FC). FC sustine masurile din domeniul protectiei mediului si al retelelor pan-europene de transport. În cei 7 ani care vor urma, FC va sustine alaturi de FEDR programe multi-anuale de investitii gestionate in mod descentralizat si nu proiecte individuale care necesita aprobarea Comisiei.
Cadrul strategic național privind instrumentele structurale
În 2006 autoritățile române responsabile au negociat cu reprezentanții Comisiei Europene prioritățile și alocările financiare pentru perioada 2007-2013. Asistența financiară prin Instrumentele Structurale pe care o poate accesa România pentru perioada 2007-2013 este de 31 miliarde Euro, comparativ cu 19 miliare in etapa de preaderare.
Alocarea Fondurilor Structurale și de Coeziune se face prin intermediul Programelor Operaționale, care detaliază domeniile de finanțare ce corespund priorităților naționale și ale UE. Aceste priorități au fost transpuse în:
Planului Național de Dezvoltare (PND), adoptat in decembrie 2005 prin hotărâre de Guvern, cuprinde prioritățile de dezvoltare a României în perioada 2007-2013, inclusiv Fondurile Structurale și de Coeziune, precum și alte surse de finanțare (fondurile pentru agricultură și pescuit, împrumuturi externe etc.).
Cadrul de referință strategic național (CRSN) este un nou tip de instrument al sistemului de derulare a programelor, aplicabil în cursul perioadei 2007-2013. Nu este un instrument de gestionare ci definește mai ales prioritățile politice, propunând totodată elemente cheie de implementare.
Fiecare Stat Membru trebuie să dețină un Cadrul de referință strategic național (CRSN) pentru a accesa fondurile structurale. CSNR se pregătește de către guvernele Statelor Membre și trebuie să conțină:
Analiza Analiza nivelului nivelului de dezvoltare dezvoltare socio-economic economică: disparit disparitățile, vulnerabilit vulnerabilitățile și potențialul existent
Strategia aleasă pe baza analizei de mai sus, cu priorități tematice și teritoriale
Lista programelor operaționale, pentru Obiectivele 1 și 2.
Descrierea modului în care cheltuielile sub Obiectivele 1 și 2 contribuie la prioritățile Uniunii Europene de promovare a competitivității și creare de locuri de muncă
Alocarea anuală orientativă din fiecare Fond pe programe
Descrierea modului în care se coordonează politica de coeziune a UE cu politicile naționale sectoriale și regionale relevante ale respectivului Stat Membru.
Prioritățile eligibile pentru finanțare au fost stabilite prin Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) și detaliate în cadrul programelor operaționale (PO), așa cum se poate vedea în figura care urmează:
Figură 3-1 Schema Programelor Operationale
Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) este documentul prin care se stabileste strategia națională privind se prioritățile de intervenție ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune).
CSNR face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare, stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, adoptat de catre Guvernul Romaniei in decembrie 2005 și prioritățile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 și Strategia Lisabona revizuită.
CSNR cuprinde strategia global de utilizare a Fondurilor Structurale și de Coeziune, iar PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR.
Pornind de la situația socio-economică actuală și de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.
În acest sens, au fost identificate patru priorități tematice și o prioritate teritorială:
Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;
Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România;
Consolidarea unei capacități administrative eficiente
Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate
Corespondența între PND și CNSR este ilustrată comparativ mai jos:
Cadrul general de implementare a Instrumentelor Structurale
Figură 3-2 Cadrul general de implementare al Instrumentelor Structurale
CSNR se implementează prin Programele Operaționale din cadrul Obiectivelor “Convergență” și “Cooperare Teritorială Europeană”. În continuare este prezentată lista Programelor Operaționale elaborate de România sau la elaborarea cărora colaborează cu alte state membre și nemembre UE, precum și instituțiile responsabile de gestionarea acestor programe. CSNR cuprinde o prezentare generală a Programelor Operaționale din cadrul Obiectivului “Convergență”.
Cadrul instituțional general pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România
Atribuțiile instituțiilor implicate în gestionarea Instrumentelor Structurale din România au fost stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 cu modificările și completările ulterioare.
Tabel 3-1Atributiile in gestionarea Instrumentelor Structurale din România
Coordonarea la nivel național a gestionării acestor fonduri revine Ministerului Economiei și Finanțelor, în timp ce coordonarea strategică va fi asigurată de Comitetul Național de Coordonare pentru Instrumentele Structurale, înființat conform HG nr. 1200/2004. Managementul Programelor Operaționale a fost reglementat prin HG nr. 497/2004 cu modificările și completările ulterioare, fiind stabilite Autoritățile de Management și Organismele Intermediare.
Tabel 3-2 Alocările financiare pentru fiecare Program Operational
În ceea ce privește managementul financiar și controlul, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost desemnat să îndeplinească rolul de Autoritate de Certificare pentru toate Programele Operaționale. Organismul competent responsabil cu primirea plăților de la Comisia Europeană aferente contribuțiilor din FEDR, FSE și FC este Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.
Organismele responsabile cu efectuarea plăților către beneficiari sunt:
Autoritatea de Certificare și Plată pentru POS Mediu și POS Transport (plăți directe);
Unitățile de Plată înființate în cadrul ministerelor în care funcționează Autoritățile de Management pentru celelalte Programe Operaționale (plăți indirecte).
Un organism independent de pe lângă Curtea de Conturi din România a fost desemnat ca Autoritate de Audit.
Ministerul Economiei și Finanțelor a elaborat CSNR în cooperare cu un număr mare de instituții și organizații. În plus, consultările dintre parteneri cu privire la elaborarea PND și a Programelor Operaționale au generat reacții substanțiale din partea partenerilor relevanți, acestea fiind luate în considerare în procesul de elaborare a CSNR.
Potrivit actelor normative în vigoare, structura instituțională pentru gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune cuprinde următoarele autorități și instituții:
Comitetul Național de Coordonare
Comitetele de monitorizare
Autoritatea pentru Coordonarea Instr mentelor Str cturale
Autoritățile de management pentru Programele Operaționale
Organismele intermediare
Autoritatea de certificare/plată
Autoritatea de audit
În afara acestora, mai pot interveni în procesul de gestionarea a Fondurilor Structurale și de Coeziune:
Autoritatea Națională pentr u Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
Departamentul pentru Luptă Anti-fraudă
Agenția Națională pentru Administrare Fiscală
Autoritatea de Audit
În vederea întăririi coordonării instrumentelor structurale, Guvernul României a decis crearea unui Comitet Național de Coordonare (CNC) a procesului de pregătire pentru gestionarea instrumentelor structurale precum și pentru monitorizarea instrumentelor structurale. În acest sens, CNC a fost constituit în 2004, conform HG nr. 1200/2004.
Comitetul Național de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea instrumentelor structurale organismul care asigură coordonarea la nivel național a procesului de pregătire a cadrului legislativ, instituțional și procedural pentru implementarea instrumentelor structurale în concordanță cu angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor la Capitolul 21 – Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale.
Figură 3-3 Schema instituțională unui Program Operațional
Comitetele de monitorizare asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum și urmărirea eficacității și calității implementării asistenței comunitare, modul de utilizare și impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Există un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operațional.
Autoritățile de management pentru Programele Operaționale sunt organismele publice care asigură gestionarea asistenței financiare din instr umentele structurale responsabile cu asigurarea unui management și a unei implementări eficiente și corecte a programelor finanțate din Instrumentele Structurale pentru a aduce beneficii economice maxime domeniilor vizate – în concordanță cu politicile guvernamentale.
Organismele intermediare sunt desemnate de autoritățile de management și implementează măsurile din programele operaționale prin delegare de atribuții pe bază contractuală
Autoritatea de certificare/plată elaborează și înaintează cererile de plată și primește de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale și Fondului de Coeziune.
Autoritatea de audit este înființată pe lângă Curtea de Conturi prin Legea nr. 200/2005 privind aprobarea OUG nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, si realizează auditul de sistem, verificări pe bază de eșantion pentr u FC, FEDR și FSE și declarații la finalizarea proiectelor. Exista câte o unitate de audit intern independentă i) pentru fiecare autoritate de management, autoritate de plată, ii) pentru fiecare organism intermediar.
Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice
Programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice” (POS CCE) este unul dintre cele șapte programe operaționale sectoriale (POS-uri) – instrumente pentru realizarea priorităților trasate prin Cadrul Național Strategic de Referința (CNSR) si prin Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013. Aceste documente strategice urmăresc consolidarea si aplicarea in România a politicii de coeziune sociala si economica, a politicii regionale a Uniunii Europene si a Strategiei Lisabona, orientata către o creștere economica durabila si crearea de noi locuri de munca. POS CCE răspunde pe de o parte primei prioritati a PND 2007 – 2013: „Creșterea competitivității economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere” si pe de alta parte prioritatii a doua a CNSR, respectiv „Creșterea competitivității economice pe termen lung”, contribuind in același timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati tematice ale CNSR.
Documentul cadru de implementare a POS CCE (DCI) este elaborat pe baza programului operațional și conține informații suplimentare acestuia – o descriere detaliată a operațiunilor eligibile în cadrul fiecărei axe prioritare (AP) si al domeniilor majore de intervenție (DMI). DCI definește principiile pentru implementarea fiecarei AP, contribuie la detalierea implementării Fondurilor Structurale ale UE și stabilește prioritățile si criteriile de selecție ale proiectelor. Termenii și condițiile detaliate și obligatorii pentru beneficiari vor fi publicate odată cu anunțarea programului. Totodată, DCI cuprinde forma de finanțare și sumele alocate pentru fiecare domeniu de intervenție, cheltuielile eligibile, beneficiarii, etc., care sunt cuprinse în cadrul specific al POS CCE, aprobat de Comisia Europeana pe 12 iunie 2007.
DCI conține elemente detaliate ale programului la nivel de măsuri / axe prioritare astfel:
Activități eligibile
Cheltuieli eligibile
Elemente legate de finanțare și co-finanțare
Beneficiarii finali eligibili Beneficiarii finali eligibili
Grupuri și Zone Țintă specifice
Criterii de selecție pentru proiecte
Calendar orientativ al licitațiilor de proiecte
Indicatori de monitorizare și evaluare
Organismele implicate
Planul financiar detaliat
Sistemul de implementare
Având în vedere pe de o parte, posibilitățile identificate de îmbunătățire a poziției competitive a întreprinderilor din România pentru a putea face față provocărilor pieței unice și pentru a putea beneficia de pe urma posibilităților oferite de aceasta precum și domeniile eligibile pentru finanțare din fondul FEDR, pe de alta parte, au fost identificate în POS CCE următoarele axe prioritare:
Axele prioritare ale strategiei de competitivitate a României sunt în conformitate cu liniile directoare din propunerea Comisiei Europene privind Cadrul pentru competitivitate și inovare 2007-2013 și iau in considerare liniile directoare stabilite de către Comisie privind politica de coeziune pentru 2007-2013.
Sistemul de indicatori folosit pentru un program în etapa de programare au fost:
Indicatori de context
PIB regional, PIB per capita –media regiunii
Rata șomajului sau a ocupării
Creșterea în sectoarele țintă ale economiei, măsurată în Valoarea Adăugată Brută
(Gross Added Value) sau în nivelul exporturilor
Nivelul investițiilor pe regiune sau pe sector
Numărul de firme înregistrate sau noi Numărul de firme înregistrate sau noi
Indicatori de resurse
Indicatori specifici programului
Indicatori ai ieșirilor (output)
Indicatori ai rezultatelor (outcome)
Indicatori ai impactului
Cadrul instituțional pentru intervențiile structurale POS CCE
În etapa de planificarea a CSNR , deficiențele de ordin structural din economia României care au fost considerate un obstacol pentru creșterea economică l-a constitui si domeniul TIC.
Din punct de vedere al implementării unui Program Operațional, Autorității de Management:
I se deleagă responsabilitatea Programului Operațional de către Statul Membru,
Răspunde de eficiența și valabilitatea gestionării și supervizării proiectelor, pe parcursul implementării Programului,
Verifică direct sau prin intermediul Organismului Intermediar managementul proiectelor din partea Beneficiarilor,
Asigură:
Conformitatea cu reglementările comunitare,
Corectitudinea și legalitatea plăților,
Controlul intern și măsurile corective,
Acțiunile de informare și publicitate despre măsurile Programului
Responsabilitățile vizează:
Crearea sistemului de management, monitorizare și cercetare,
Raportare și control,
Evaluare,
Transferuri financiare,
Comunicare și publicitate
Prin Decizia Comisiei Europene nr.3472/12.07.2007 a fost aprobat Programul Operațional Sectorial “ Creșterea Competitivității Economice”(POS CCE) 2007-2013.
Obiectivele generale ale POS CCE au vizat:
Creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE
Creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual pâna în 2015 și atingerea unui nivel de aproximativ 55% din media UE.
Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ și eco-eficient de producție
Axa Prioritară 2: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare
Axa Prioritară 3: Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele privat și public
Axa Prioritară 4: Creșterea eficienței energetice și a securitatii furnizării in contextul combaterii schimbărilor climatice
Axa Prioritară 5: Asistența tehnică
Autoritatea de Management POS CCE
Autoritatea de Management POS CCE este desemnată Ministerul Economiei. Schematic, managmentul unui PO este ilustrat grafic mai jos:
Figură 3-4 Managementul unui Program Operațional
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI)
Acordurile de delegare a unor atribuții privind implementarea operațiunilor în cadrul axelor prioritare 1-4 au fost semnate cu fiecare cu OI. Pentru AP 3, Promovarea Societății Informaționale, s-a semnat între AM și Ministerul Comunicațiilor și tehnologiei Informațiilor un Acord de Delegare în 12.02.2008 pentru implementarea AP 3 „Tehnologia Informațiilor si Comunicații pentru sectorul public si privat”.
Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI) din cadrul Ministerului Societății Informaționale are rolul de a gestiona proiectele finanțate în cadrul Axei prioritare III – Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele privat și public, din Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE).
Obiectivele specifice ale Axei prioritare III sunt:
Valorificarea pe deplin a potențialului TIC de către sectoarele privat și public;
Se subscriu obiectivelor POS CCE.
Alocare financiară
Axa III – TIC pentru sectoarele privat și public reprezentă 15% din fondurile alocate POS CCE, respectiv 383 mil Euro din fonduri structurale și 86 mil Euro contribuția națională publică. Structura instituțională pentru POS CCE este reglementată prin HG nr. 457/21.04.2008, care a stabilit pentru AM si OI-uri funcțiile generale în implementarea POS CCE, în concordanță cu prevederile Regulamentelor europene [Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1080/2006, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006, Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006].
Abordări strategice comunitare și naționale în domeniul TIC
Evoluția temporală a politicilor in domeniul TIC urmează cinci perioade distincte în ultimii 15 ani, fiecare perioada nouă marchează noi abordări atât ca o consecință a dialogului pertenerial, evoluțiile sectorului cât și schimbărilor socio-economice și obiectivelor de politică externa a UE.
Perioada 1999-2002
Trecerea la o economie digitală bazată pe cunoaștere este prevazută a fi un factor puternic de creștere, competitivitate și crearea de locuri de muncă, ajutând la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și protejarea mediului înconjurător. Pentru a crea aceasta "societate informațională pentru toți", în 1999, Comisia a lansat inițiativa politică e-Europe- Information Society for All, pentru a se asigura că Uniunea Europeană beneficiază din plin de schimbările pe care societatea informațională le aduce.
Obiectivele principale ale inițiativei sunt:
pentru a aduce fiecare cetățean, acasă și la școală, fiecare afacere și fiecare administrație în era digitală și on-line;
pentru a crea o Europă digitală, susținută de o cultură antreprenorială gata să finanțeze și să dezvolte idei noi;
pentru a se asigura că întregul proces este favorabilă incluziunii sociale, construiește încrederea consumatorilor și a consolida coeziunea socială.
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia a propus zece priorități:
Aducerea tineretului european în era digitală
Alfabetizarea digitală trebuie să fie transformată într-una dintre competențele de bază ale tinerilor europeni. Resursele Internet și multimedia trebuie să fie introduse în școli și educație trebuie să fie adaptate la era digitală.
Acces mai ieftin la Internet
Concurența trebuie să crească pentru a reduce prețurile și puterea de alegere a consumatorului. În ciuda liberalizării pieței de infrastructură și servicii de telecomunicații, operatorii tradiționali sunt încă într-o poziție dominantă, în special în bucla locală. Aceste obstacole (care sunt analizate în revizuirea comunicărilor din 1999) trebuie să fie depășită cât mai curând posibil pentru a oferi consumatorilor mai multe opțiuni și prețuri competitive pentru acces la internet de mare viteză.
Accelerarea e-commerce
Europa trebuie să accelereze creșterea de e-commerce, în special pentru IMM-uri. În acest sens, un cadru juridic de încredere pentru piața internă trebuie să fie stabilită cât mai curând posibil (în special a Directivei privind aspectele juridice ale e-commerce).
Europa trebuie să se asigure, de asemenea, că administrațiile publice facilitează utilizarea procedurilor de achiziții publice electronice.
Acces rapid la Internet pentru cercetători și studenți
În ceea ce privește cercetători și studenți, obiectivul la nivel european este de a deschide accesul la Internet pentru toate comunitățile de învățământ și de cercetare. Acest lucru va permite o cooperare mai eficientă și cercetare interactivă între diferite universități și laboratoare din Europa, pentru a beneficia de cercetare și de formare.
Smart card-urile de acces electronic securizat
"Carduri inteligente" se referă la cardurile care asigură accesul la serviciile de sănătate, de plată electronică, Internet mobil, transport public, TV cu plată, etc. O infrastructura nouă trebuie să fie stabilită în Europa, astfel încât aceste carduri pot fi folosite oriunde. Pentru ca acest lucru să se întâmple, furnizorii europeni, prestatorii de servicii și administrațiile publice vor trebui să colaboreze îndeaproape pentru a defini specificațiile comune în domenii cum ar fi mobilitatea, securitatea, confidențialitatea și de control al utilizatorului.
Capital de risc pentru IMM-uri high-tech
Piața europeană de capital de risc este încă slab dezvoltată, acest fapt afectează în mod direct performanța UE în noua economie. Prin urmare, ar trebui să fie create condițiile pentru a dezvolta idei pentru aplicații comerciale și să le finanțeze în cadrul Uniunii, în scopul de a face capital de risc maxim disponibil pentru IMM-uri high-tech.
e-participare pentru persoanele cu handicap
Comisia intenționează să se asigure că dezvoltarea societății informaționale ține pe deplin cont de nevoile persoanelor cu handicap.
Healthcare on-line
Utilizarea de rețele și tehnologii de monitorizare a sănătății, accesul la informații și asistență medicală inteligente ar putea îmbunătăți cu adevărat eficiența serviciilor de sănătate pentru toți cetățenii. Până la sfârșitul anului 2003 toți cetățenii europeni ar trebui să aibă posibilitatea de a avea un card de sănătate inteligent oferind acces securizat, informații confidențiale ale pacientului în rețea.
transport inteligent
Cu tehnologiile digitale, este posibil să se facă un transport mai sigur și îmbunătăți calitatea transportului public. Până la sfârșitul anului 2001 toți cetățenii care călătoresc în Europa ar trebui să aibă acces, ori de câte ori acestea sunt, de suport multilingv, apela serviciile de localizare și de urgență prin apelarea 112 Până la sfârșitul anului 2004, toate rutele aeriene majore ar trebui să fie deservite de aer, sol sau infrastructură spațială capabilă să contribuie la reducerea congestiei în timp ce ridicarea standardelor de siguranță.
Guvernare on-line
Internetul ar putea oferi tuturor cetățenilor și întreprinderile acces mai ușor la sectorul public. Prin urmare, sectorul public este chemat pentru a da tuturor cetățenilor acces mai ușor on-line la informații administrative, servicii și proceduri de luare a deciziilor. Până la sfârșitul anului 2000, statele membre și Comisia ar trebui să asigure că cetățenii au acces electronic la interacțiuni de bază care să le permită atât să primească informații și să depună declarațiile.
Perioada 2002-2005
Consiliul European, pe baza succeselor înregistrate în ariile cadrului legislativ pentru o economie bazată pe cunoaștere și creșterea gradului de conectvitate laInterbet atât a sectorului public, cât și privat, a solicitat Comisiei să redacteze un plan de acțiune eEurope care să se axeze pe ”existența și utilizarea universală până în anul 2005 a rețelelor în bandă largă pe tot cuprinsul Uniunii Europene, dezvoltarea protocolului Internet IPv6 și securitatea rețelelor și informațiilor, eGovernment, eLearning, eHealth și eBusiness”. Acest plan de acțiune a succedat planului de acțiune eEurope 2002 aprobat de Consiliul European în reuniunea de la Feira din iunie 2002, și este cunoscut su denumirea de eEurope 2005.
Obiectivul Planului de acțiune eEurope 2005: o societate informațională pentru toți este asigurarea unui mediu favorabil pentru investițiile private, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creșterea productivității, pentru modernizarea serviciilor publice și pentru a se oferi tuturor oportunitatea de a participa la societatea informațională globală.
Planul de acțiune eEurope 2005 a avut drept inițiative precum: stimularea serviciilor sigure, a aplicațiilor și conținutul bazat pe o infrastructură de rețele de comunicații în bandă largă disponibilă la nivel mondial:
Servicii publice moderne (e-guvernare, e-educatie, e-sanatate)
Mediu dinamic pentru e-business
Infrastructură de informații sigură
Acces la Internet pe scară largă și la prețuri competitive
Etaloane de referință (benchmark) și diseminări de bune practici
Perioada 2005-2010
După evaluarea intermediară a Strategiei de Lisabona, în 2005, stragegia sectorială pentru domeniul TIC a fost revizuită și materializată prin Strategia i2010, care devine noul cadru strategic al Comisiei Europene privind orientările de politică generale pentru societatea informațională și mass-media. Scopul acestei politici noi, integrate este de a încuraja cunoaștere și inovare cu scopul de a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă mai bună calitate.
Strategia i2010 a Comisiei este de avea o abordare integrată a societății informaționale și a politicilor audio-vizuale și mass-media în Uniunea Europeană. Acesta are scopul de a coordona acțiunile întreprinse de statele membre pentru a facilita convergența digitală și de a răspunde provocărilor legate de societatea informațională. În dezvoltarea acestei strategii, Comisia a elaborat în consultare cu părțile interesate la nivel în ceea ce privește inițiativele anterioare și instrumente, cum ar fi și comunicarea cu privire la eEurope și comunicarea privind viitorul politicii europene de audio-vizual de reglementare.
Comisia propune trei priorități pentru societatea informațională a Europei și mass-media pentru a fi atinse până în 2010:
crearea unui spațiu european unic de informații;
promovarea inovației și a investițiilor în cercetarea în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC);
realizarea unei societăți informaționale și mass-media europeană
Un spațiu unic european de informare
În scopul de a promova o piață internă deschisă și competitivă pentru societatea informațională și mass-media, primul obiectiv al i2010 este de a stabili un spațiu informațional european unic care oferă prețuri accesibile și sigure de comunicații de mare lățime de bandă, conținut bogat și variat și servicii digitale. Comisia își propune să atingă patru obiective principale:
pentru a crește viteza de servicii de bandă largă în Europa;
pentru a încuraja noi servicii și conținut on-line;
pentru a promova dispozitive și platforme care "vorbesc unul cu altul"; și
pentru a face internetul mai sigur de la autorii fraudelor, conținut dăunător și eșecuri tehnologice.
În scopul de a crea spațiu informațional european unic, Comisia intenționează să:
revizuiască cadrului de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice; aceasta include definirea unei strategii de gestionare eficientă a spectrului;
creeze un cadru coerent pe piața internă pentru societatea informațională și serviciile mass-media prin:
modernizarea cadrului juridic pentru serviciile audiovizuale, începând cu revizuirea Televiziune fără frontiere (2005);
a face modificările necesare pentru a acquis-ului comunitar care afectează societatea informațională și serviciile mass-media (2007);
promovarea punerii în aplicare rapidă și eficientă a acquis-ului existent și actualizate.
continue să sprijine crearea și circulația conținutului european, cum ar fi programele de eLearning și eContentplus și succesorii lor;
definească și a pune în aplicare o strategie pentru o societate europeană sigură de informații, în special prin creșterea gradului de conștientizare a nevoii de auto-protecție, fiind vigilent și monitorizarea amenințărilor, și de a răspunde rapid și eficient la atacuri și eșecuri de sistem;
identifice și să promoveze acțiuni specifice privind interoperabilitatea, de gestionare a drepturilor digitale în special.
Inovare și investiții în cercetare
În scopul de a stimula inovarea și investițiile în cercetare în domeniul TIC, Comisia dorește să încurajeze performanță de clasă mondială în cercetarea și inovarea în domeniul TIC prin eliminarea decalajului cu concurenții de top din Europa prin:
creșterea sprijinului comunitar de cercetare în domeniul TIC cu 80% până în 2010 și invită statele membre să facă același lucru;
prioritizarea piloni de tehnologie fundamentali ai al 7-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PCCD), cum ar fi tehnologiile de cunoștințe, conținut și creativitate, rețele avansate și deschise de comunicare, software sigure și de încredere, sisteme integrate și nanoelectronica;
lansarea unor inițiative de cercetare și de implementare a depăși blocajele cheie cum ar fi interoperabilitatea, securitate și fiabilitate, și de gestionare a identității și a drepturilor, care necesită ambele soluții tehnologice și organizaționale;
definirea măsuri complementare pentru a încuraja investițiile private în cercetare și inovare (2006) TIC;
face propuneri specifice pe o "societate informațională pentru toți", în Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea pentru perioada 2007-13;
definirea politicilor de e-commerce care vizează eliminarea barierelor tehnologice, organizaționale și juridice pentru adoptarea TIC, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);
dezvoltarea de instrumente pentru a sprijini noile modele de muncă de consolidare a inovării în întreprinderi și adaptarea la noile nevoi de calificare.
Incluziunii, ameliorarea serviciilor publice și a calității vieții
Prin Coeziunea socială, economică și teritorială prin crearea unei societăți informaționale europene, Comisia își propune să promoveze creșterea economică și ocuparea forței de muncă într-un mod care este în concordanță cu dezvoltarea durabilă și care să acorde prioritate ameliorării serviciilor publice și a calității vieții. Pentru a atinge scopul de a unei societăți informaționale incluzive, oferind servicii publice de calitate și îmbunătățirea calității vieții, Comisia intenționează să:
orientare politica problemă pe e-accesibilitate și acoperirea de bandă largă pentru a face sistemele TIC mai ușor de utilizat pentru un număr mai mare de persoane (2005);
propune o inițiativă europeană privind e-incluziunea, abordând aspecte cum ar fi egalitatea de șanse, competențe TIC și discrepanțelor regionale (2008);
să adopte un plan de acțiune privind guvernarea electronică pe precum și orientări strategice care să încurajeze serviciile publice de a utiliza TIC. Acesta va lansa proiecte demonstrative pentru a testa, la o scară operațional, soluții tehnologice, juridice și organizatorice pentru a aduce serviciile publice on-line;
lansa trei inițiative-pilot în domeniul TIC pentru a îmbunătăți calitatea vieții: îngrijirea persoanelor într-o societate în curs de îmbătrânire, un transport mai sigur și mai curat (și, în special, "masina inteligenta") și bibliotecile digitale pentru a încuraja diversitatea culturală.
Guvernare
Comisia intenționează să elaboreze propuneri pentru actualizarea cadrului de reglementare pentru comunicații electronice, precum și societatea informațională și serviciile mass-media. Se propune, de asemenea, folosind instrumente financiare ale Comunității pentru a stimula investițiile în cercetare strategice și pentru a depăși blocajele care obstrucționează inovare în domeniul TIC. În cele din urmă, ea își propune să sprijine politicile pentru a aborda incluziune și calitatea vieții.
Statele membre, prin intermediul programelor naționale de reformă, s-au angajat să adopte prioritățile societății informaționale, în conformitate cu Liniile directoare integrate pentru creștere economică și locuri de muncă de la mijlocul lunii octombrie 2005, au scopul de a:
asigura transpunerea rapidă și aprofundată a noul cadru de reglementare care afectează convergență digitală, cu un accent pe piețe deschise și competitive;
creșterea ponderii cercetării în domeniul TIC a cheltuielilor naționale pentru dezvoltarea serviciilor bazate pe TIC moderne, interoperabile publice;
folosesc de investiții pentru a încuraja inovarea în sectorul TIC;
adopte obiective ambițioase pentru dezvoltarea societății informaționale la nivel național.
Pentru a se asigura că toate părțile interesate sunt implicate, Comisia propune utilizarea metodei deschise de comunicare, care include un schimb de bune practici și a rapoartelor anuale de punere în aplicare în ceea ce privește obiectivele de la Lisabona.
Perioada 2010-2012
Inițiativa emblematică „O agendă digitală pentru Europa”, astfel cum a fost revizuită de către Comisie în decembrie 2012, identifică mai multe domenii importante în care este nevoie de acțiuni mai susținute, în vederea creșterii economice și creării de locuri de muncă în Europa. Revizuirea are loc într-un moment în care este nevoie de mai multe eforturi în vederea redinamizării economiei europene și în care economia digitală crește de șapte ori mai repede decât celelalte sectoare economice. Cele șapte priorități/acțiuni transformatoare pentru 2013-2014 sunt:
crearea unui cadru de reglementare nou și stabil pentru conexiunea în bandă largă;
dezvoltarea de noi infrastructuri pentru serviciile digitale publice, prin mecanismul „Conectarea Europei”;
lansarea „Marii coaliții privind competențele și locurile de muncă în domeniul digital”;
pregătirea unei strategii și a unei directive europene privind securitatea informatică;
actualizarea cadrului UE privind drepturile de autor;
accelerarea dezvoltării cloud computing-ului prin valorificarea puterii de cumpărare a sectorului public;
lansarea noii strategii industriale în domeniul electronic – „Un Airbus al cipurilor”.
Europa are nevoie în special de o conștientizare rapidă a faptului că banda largă de mare viteză trebuie să se răspândească rapid. Internetul de mare viteză reprezintă baza economiei digitale; în lipsa lui, servicii esențiale precum cloud computing-ul, e-sănătatea, orașele inteligente, serviciile audiovizuale – și avantajele aferente – nu vor putea să se dezvolte.
Perioada 2012- până în prezent
Comisia propune o nouă strategie politică „Europa 2020” pentru a susține creșterea numărului locurilor de muncă, a productivității și a coeziunii sociale. Uniunea Europeană (UE) trece în prezent printr-o perioadă de transformare, care rezultă în principal din globalizare, schimbările climatice și îmbătrânirea populației. În plus, criza financiară din 2008 a repus în discuție progresele sociale și economice înregistrate de țările UE. Astfel, reluarea creșterii economice începute în 2010 trebuie să fie însoțită de o serie de reforme pentru a asigura dezvoltarea durabilă a UE în deceniul următor.
Comisia prezintă strategia care trebuie să îi permită Uniunii Europene (UE) să atingă o creștere:
inteligentă, prin dezvoltarea cunoștințelor și a inovării;
durabilă, bazată pe o economie mai ecologică, mai eficientă în gestionarea resurselor și mai competitivă;
favorabilă incluziunii, vizând consolidarea ocupării forței de muncă, a coeziunii sociale și teritoriale.
În plus, Comisia propune o serie de obiective de atins până în 2020 cel târziu:
creșterea la 75 % a procentului din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani care are un loc de muncă;
investirea a 3 % din Produsul Intern Brut (PIB) în cercetare și dezvoltare;
reducerea cu 20 % a emisiilor de dioxid de carbon (și cu 30 % dacă există condiții favorabile), creșterea cu 20 % a procentului energiilor regenerabile și creșterea cu 20 % a eficienței energetice;
reducerea ratei abandonului școlar la mai puțin de 10 % și creșterea la 40 % a procentului diplomelor de învățământ superior;
reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor amenințate cu sărăcia.
Programul UE 2020
Comisia prezintă șapte inițiative emblematice care trebuie puse în aplicare la nivel european și în țările UE:
Uniunea inovării, care trebuie să sprijine producerea de produse și servicii inovatoare, legate în special de schimbările climatice, eficiența energetică, sănătate și îmbătrânirea populației;
inițiativa Tineretul în mișcare, care trebuie să permită îmbunătățirea performanțelor sistemului de învățământ, învățarea neformală și informală, mobilitatea studenților și a cercetătorilor, dar și accesul tinerilor pe piața muncii;
agenda digitală pentru Europa, care trebuie să favorizeze crearea unei piețe digitale unice, caracterizate printr-un nivel ridicat de securitate și un cadru juridic clar. În plus, internetul de mare viteză, apoi cel de foarte mare viteză, trebuie să fie accesibil întregii populații;
inițiativa pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care trebuie să sprijine gestionarea durabilă a resurselor și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, susținând în același timp competitivitatea economiei europene și securitatea sa energetică;
inițiativa pentru o politică industrială adaptată erei globalizării, care trebuie să ajute întreprinderile din sector să depășească criza economică, să se integreze în comerțul mondial și să adopte modalități de producție mai ecologice;
strategia pentru noi competențe și noi locuri de muncă, care trebuie să permită o mai bună ocupare a forței de muncă și viabilitatea sistemelor sociale. Este vorba, în principal, despre încurajarea strategiilor de flexibilitate, formarea lucrătorilor și a studenților, dar și a egalității de șanse între bărbați și femei și a locurilor de muncă pentru persoanele în vârstă;
Platforma europeană de combatere a sărăciei, care trebuie să sporească cooperarea dintre statele membre și să urmeze metoda deschisă de coordonare în materie de excluziune și de protecție socială. Obiectivul platformei trebuie să fie coeziunea economică, socială și teritorială a UE, precum și incluziunea socială a persoanelor care se confruntă cu sărăcia.
Punerea în aplicare a strategiei
Strategia trebuie să fie prezentată prin 10 orientări integrate „Europa 2020”, adoptate de către Consiliul European din iunie 2010. Acestea trebuie să înlocuiască cele 24 de orientări actuale pentru ocuparea forței de muncă și principalele orientări ale politicilor economice.
Consiliul va putea, de asemenea, să adreseze recomandări politice statelor membre, în materie de chestiuni economice și bugetare, precum și pentru toate domeniile tematice incluse în strategie.
O parte importantă a strategiei trebuie să fie pusă în aplicare de autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre, prin asocierea parlamentelor naționale, a partenerilor sociali și a societății civile. Trebuie întreprinse acțiuni de sensibilizare în rândul cetățenilor europeni.
Comisia este responsabilă cu monitorizarea progreselor. Comisia prezintă rapoarte anuale, inclusiv privind realizarea programelor de stabilitate și convergență.
Un sumar sintetic al evoluției obiectivelor cu impact asupra domeniul TIC este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabel 3-3 Sinteza evoluție obiective strategice la nivel european pentru domeniul TIC
Politici și strategii naționale pentru domeniul TIC în perioada 2007-2014
În elaborarea Planului Național de Dezvoltare, s-a avut în vedere Studiul privind competitivitatea statelor lumii efectuat de World Economic Forum (WEF) pentru anul 2005, care situa România pe locul 67 din 117 țări analizate, în urma țărilor recent intrate în UE, dar și a celorlalte țări candidate: Bulgaria (locul 58) și Turcia (locul 66). Analiza competitivității s-a făcut pe baza a trei categorii de factori: tehnologia, cadrul instituțional și mediul macroeconomic, plecând de la premisa că fărătehnologie nu poate fi menținut pe termen lung un standard înalt de viață realizat doar pe baza acumulăriide capital, că instituțiile sunt cele care asigură dreptul de proprietate, respectarea contractelor, eficiența șitransparența cheltuielilor guvernamentale, în timp ce politicile monetare și fiscale și stabilitatea instituțiilor financiare au un important rol în asigurarea dezvoltării pe termen lung. Raportul Competitivității Globale –World Economic Forum, 2003 și 2004 situa România în ceea ce privește tehnologia poziția 55, din punct de vedere al mediului macroeconomic pe locul 58, iar din punct de vedere al instituțiilor publice pe
locul 67 din 80 de țări analizate.
Extinderea permanentă și susținută a pieței tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) constituia un factor important care contribuie la dezvoltarea infrastructurii informaționale și la creșterea competitivității economiei. România înregista, conform unui studiu EITO (European Information Technology Observatory) una dintre cele mai mari dinamici la nivel regional. Cu toate acestea, cheltuielile totale cu TIC ca procentaj din PIB a atins maxim 1,34% în 2004, mult sub media UE -15 (3%).
Evoluția pozitivă a sectorului de tehnologie a informației a determinat World Economic Forum în Raportul Global privind Tehnologia Informației 2004-2005, care măsoară gradul de pregătire al unei țări de a participa și de a beneficia de dezvoltarea IT, să situeze România pe locul 53 din 104 țări, în creștere față de anul 2003, când se afla pe locul 61 din 102 țări.
IMM-urile sunt mai puțin pregătite să utilizeze Tehnologia Informației, din cauza lipsei unor anumite componente de infrastructură (calculatoare și acces la Internet). IMM-urile folosesc în mică măsură Internetul pentru promovarea produselor și serviciilor proprii. Impactul TIC asupra vânzărilor, adică utilizarea comerțului electronic, reprezintă încă un procent neglijabil.
Probleme cheie semnalate
Cheltuieli IT/PIB și pe cap de locuitor cu valori reduse în comparație cu media UE-15 și chiar cu media noilor State Membre UE;
Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii specifice Societății Informaționale (hardware, software,mijloace de comunicații);
Rata de penetrare a Internetului, precum și dotarea cu PC-uri (în special în sistemul educațional preuniversitar) sunt reduse în comparație cu media UE-15;
Decalajul semnificativ între mediul urban și cel rural, respectiv la nivel regional privind accesul la infrastructura TIC;
Insuficienta utilizare a noilor tehnologii informaționale și de comunicații în mediul de afaceri;
Insuficienta dezvoltare a serviciilor de tip e-commerce și e-banking;
Penetrare redusă a ICT în sectorul administrație, (e-goverment), educație (e-learning), sănătate(e-health)
au fost adresate și transpuse ca obiective tematice orizontale în ceea ce privește competitivitatea economică a României în CSNR 2007-2013.
Aceste documente strategice s-au materializat într-o descriere detaliată în DCI a operațiunilor eligibile în cadrul fiecărei axe prioritare (AP) și domeniilor majore de intervenție (DMI). DCI definește principiile pentru implementarea fiecărei AP, contribuie la detalierea implementării Fondurilor Structurale ale UE și stabilește prioritățile și criteriile de selecție ale proiectelor.
Termenii și condițiile detaliate și obligatorii pentru beneficiari vor fi publicate odată cu anunțarea fiecărui apel de proiecte. Totodată, DCI cuprinde detalii privind forma de finanțare și sumele alocate pentru fiecare DMI, cheltuielile și beneficiarii eligibili, schemele de ajutor de stat aplicabile etc, conform cadrului specific al POS CCE, aprobat de Comisia Europeană pe 12 iunie 2007.
Figură 4-1 Matricea cadrului logic de intervenție
Pentru crearea premiselor durabile ale implementarii societatii informationale in Romania se constituie Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 271/2001 privind infiintarea grupului de lucru "Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei in Romania". În realitate, acest Grup, coordonat de Primul ministru nu s-a demonstrat a fi operațional, fărăo cadență de lucru predictibilă.
Deși a fost preluată nevoia de intervenții în domeniul TIC, această tematică orizontală nu s-a regăsit decât declarativ în Strategiile Guvernului.
În cadrul ședinței Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților din 20 decembrie 2008 s-a luat notă de faptul că este necesară revizuirea legislației MCTI, întrucât cadrul instituțional din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației nu a susținut suficient funcționarea corespunzătoare a acestuia, forța ministerului în guvern a fost limitată, existând și o insuficientă alocare bugetară.
Inițiativele strategice sunt consemnate cronologic:
2010
Strategia națională privind implementarea serviciului universal
Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicațiilor electronice în bandă largă în România
2011
Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestră
Strategia de Securitate Cibernetica a Romaniei.
Agenda Digitală pentru Europa – Cadru general de acțiune
2012
Actualizare Strategie privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național
2013
Strategia Nationala Agenda Digitala pentru Romania
2014
Strategia Nationala privind Agenda Digitala pentru Romania 2014 – 2020
Planul National de Dezvoltare pentru Reteaua Infrastructurii Next Generation (NGN & NGA)
Cadrul legislativ și dinamica modificărilor în perioada 2007-2013
În acest capitol ne rezumăm numai la a consemna cadrul legislativ comunitar și național care afectează intervențiile structurale și cel complementar (legislație privind achizițiile publice, care facilitează desfăsurarea procesului de implementare a fondurilor structurale.O listă a legislației naționale, care reglementează sectorul TIC, fără a pretinde că este atotcuprinzătoare, se află în Anexa nr.4.
O analiză critică a impactului acestor prevederi legislative este consemnată într-un capitol ulterior, urmare a problemelor de implementare semnalate de beneficiarii fondurilor structurale, precum și consemnări ale unor institute de cercetare sau ONG-uri pe același subiect.
Cadrul legislativ comunitar aplicabil Instrumentelor Structurale
REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului
REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
REGULAMENTUL (UE) NR. 1301/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006
REGULAMENTUL (UE) NR. 1300/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006
Regulament 966/2012 Normele financiare aplicabile bugetului general al UE
Regulament 1268/2012 Normele de aplicare a Regulamentului 966/2012
Regulament 539/2010 Modificarea Regulamentului 1083/2006
Regulament 437/2010 Modificare a Regulamentului 1080/2006
Regulament 846/2009 Modificarea Regulamentului 1828/2006
Regulament 397/2009 Modificare Regulament 1080/2006
Regulament 396/2009 Modificarea Regulamentului 1081/2006
Regulament 284/2009 Modificarea Regulamentului 1083/2006
Regulament 1084/2006 Referitor la Fondul de Coeziune
Regulament 1083/2006 Prevederi generale Instrumentele Structurale
Regulament 1082/2006 Grupările europene de cooperare teritorială
Regulament 1081/2006 Referitor la Fondul Social European
Regulament 1080/2006 Referitor la Fondul European de Dezvoltare Regională
Regulament 1828/2006 Implementarea Regulamentului 1083/2006
Regulament 800/2008 Regulament de exceptare generală, categorii compatibibile ajutor
Regulament 1998/2006 Regulament de aplicare a Ajutorului de Minimis
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene a fost semnat în capitala portugheză la 13 decembrie 2007 de reprezentanții celor douăzeci și șapte de state membre. Tratatul a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, după ce a fost ratificat de toate statele membre.
Cadrul legislativ național aplicabil Instrumentelor Structurale
Principalele acte normative ce reglementează în prezent cadrul de gestionare a Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) în România pot fi împărțite astfel:
Legislație generală privind gestionarea asistenței comunitare nerambursabile
Cele mai importante prevederi legislative prima, secundare si tertiare sunt:
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările ulterioare
H.G. nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de Dezvoltare, cu modificările ulterioare
H.G. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale
O.G. nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, cu modificările ulterioare
H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările ulterioare
H.G. nr. 764/2007 pentru aprobarea constituirii comitetelor regionale de evaluare strategică și corelare și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a acestora
H.G. nr. 1.485/2007 privind constituirea secretariatelor tehnice comune și a punctelor de informare în vederea implementării programelor operaționale de cooperare teritorială europeană – componenta transfrontalieră
H.G. nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice
Memorandum pentru aprobarea Strategiei naționale de comunicare a Instrumentelor Structurale 2007-2013
.Legislație privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței comunitare nerambursabile alocate României
O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cumodificările ulterioare
Ordin nr. 911/2007 al ministrului economiei și finanțelor pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, cu modificările ulterioare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 29 din 28 mai 2014 (Monitorul Oficial nr. 407 din 2 iunie 2014) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență
Ordinul MFE Nr. 1.126/18.10.2013 pentru aprobarea Instrucțiunii privind posibilitatea reducerii valorii minime a certificatelor interimare de plată în cadrul contractelor de lucrări finanțate prin Programul operațional sectorial Mediu și Programul operațional sectorial Transport (Monitorul Oficial nr. 667 din 31 octombrie 2013)
Ordonanță de urgență nr 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență – procedură decontare cereri de plată beneficiari privați (Monitorul Oficial nr. 579 din 4 septembrie 2013)
Ordonanță de urgență 76/2013 pentru modificarea și completarea OUG 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările și completările ulterioare. (Monitorul Oficial nr. 389 din 29 iunie 2013).
Ordonanță de urgență 27/2013 pentru modificarea și completarea OUG 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, cu modificările și completările ulterioare, precum și adoptarea unor măsuri financiare pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene (Monitorul Oficial nr. 223 din 18 aprilie 2013).
Ordin al ministrului finanțelor publice pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergență
OMFP nr. 2370/2011 privind modificarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG 64/2009
OMFP nr. 2359/2011 privind modificarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG 64/2009
OUG nr. 120 din 23/12/2010 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenta (Monitorul Oficial nr. 888 din 30 decembrie 2010)
Ordinul nr. 12/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 64/2009
Ordinul nr. 1080/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 2548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 64/2009 (Monitorul Oficial nr. 345 din 25 mai 2010)
Ordinul nr. 2548 din 25/08/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergență – Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 25 mai 2010
OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor Structurale și utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergență- Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30 decembrie 2010.
Legislație abrogată:
Ordin nr. 3154/2008 al ministrului economiei și finanțelor pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007, aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 911/2007
O.G. nr. 19 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat
Legea nr. 249 din 12/07/2007 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență
Ordin MEF nr. 911 din 10/08/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 249/2007
Ordinul MFP nr. 469/10.03.2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007
Legislație specifică domeniului TIC și dinamica modificărilor
Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicațiilor electronice în bandă largă în România pentru perioada 2009-2015
Strategia privind tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digital terestră și implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național
Strategia privind Serviciul universal
Agenda Digitală pentru Europa Cadru general de acțiune – publicat la data de 24 octombrie 2011.
Agenda Digitală pentru Europa 2020, care reprezintă una dintre cele șapte inițiative-pilot ale Strategiei Europa 2020 dezvoltată de Comisia Europeană. Obiectivul Agendei Digitale pentru Europa 2020 este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potențialul social și economic al TIC.
Legislația specifică domeniului TIC se afă în Anexa nr. 4.
Concurenta si Ajutorul de Stat
Pe parcursul anului 2007 a fost adoptată schema de “Ajutor de minimis pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în vederea accesului la broadband și la serviciile conexe”, aferentă operațiunii 3.1.1 „Sprijinirea accesului la broadband și la serviciile conexe”, Domeniul major de intervenție 3.1 „Susținerea utilizării tehnologiei informației”, Axa prioritară 3 „Tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public”. Aceasta schema de ajutor de minimis a fost elaborata in conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene nr.1998/2006 pentru aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al UE L379/5/28.12.2006.
Scopul schemei este creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), inclusiv a microîntreprinderilor, prin facilitarea accesului la Tehnologia Informației și Comunicațiilor. Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt întreprinderile mici și mijlocii (inclusiv microîntreprinderile). Bugetul total estimat al schemei de minimis pentru perioada 2008-2013 este de maxim 48 mil. Euro (echivalent în lei).
Anul 2008 a reprezentat debutul implementării operațiunilor gestionate de program, continuându-se în paralel și activitățile de natură instituțională, de elaborare a documentelor pentru lansarea cererilor de propuneri de proiecte și de pregătire a procesului de implementare.
În acest sens, în perioada martie-mai 2008, au fost aprobate versiunile definitive ale procedurilor interne, cu detalierea pe activități pentru AM și OI. O parte dintre aceste proceduri, respectiv variantele de lucru ale procedurilor pentru: procesul de programare, procesul de implementare, procesul de management financiar și control, de monitorizare și raportare, procesul de evaluare și pentru procesul de informare și publicitate, au fost elaborate cu sprijinul proiectului Phare RO 2004–016772.04.03.01.04 Europeaid/121448/D/SV/RO.
Chetuielile eligibile pentru Axa III au fost aprobate prin:
Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 724 din 13.03.2008 pentru Aprobarea Listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul operațiunii 3.1.1 „Sprijinirea accesului la broadband și la serviciile conexe”Domeniul Major de Intervenție 1 – Susținerea utilizării tehnologiei informației și a comunicațiilor și al operațiunile 3.3.1 și 3.3.2 din cadrul Domeniului Major de Intervenție 3 – Dezvoltarea e-economiei, Axa Prioritară 3 – Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor pentru Sectoarele Privat și Public din cadrul Programului Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) 2007-2013;
Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 2241 din 22.07.2008 pentru aprobarea Listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanțate în cadrul operațiunii 3.1.4 “Susținerea conectării școlilor la broadband”, domeniul major de intervenție 1 „Susținerea utilizării Tehnologiei Informației și Comunicațiilor” și în cadrul operațiunilor din domeniul major de intervenție 2 „Dezvoltarea și creșterea eficienței serviciilor publice electronice”, Axa Prioritară 3 „Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public” din cadrul Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) 2007-2013
Ordinul Ministerului Economiei nr. 1.193 din 12 iunie 2009 privind modificarea anexei la Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr.2229/25.07.2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Ajutor pentru investiții realizate de întreprinderile mici și mijlocii în vedereadezvoltării e-economiei”, aferentă operațiunilor 3.3.1 „Sprijin pentru sistemele TIC integrate și alte aplicații electronice pentru afaceri” și 3.3.2 „Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerț electronic și a altor soluții on-line pentru afaceri”, domeniul major de intervenție 3.3 „Susținerea e-economiei”, axa prioritară 3 „Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public” din cadrul Programului operațional sectorial „Creșterea competitivității economice”
La sfârșitul anului 2013 a fost elaborată de AM POS CCE, aprobată de Ministerul Economiei și avizată de către Consiliul Concurenței „Schema transparentă de ajutor de minimis sub formă de împrumuturi cu subvenție parțială de dobândă, ca parte integrantă a implementării inițiativeiJEREMIE România”. Această schemă prevede încheierea de către fondul European de Investiții a unuia sau mai multor acorduri operaționale cu unul sau mai mulți intermediari financiari (bănci) în scopul acordării de credite cu dobândă subvenționată pentru IMM-uri. Suma maximă a fiecărui credit acordat unui IMM eligibil va fi de 200 000 euro (echivalent-subvenție brut).
În urma deciziei Comisiei Europene de prelungire a valabilității Regulamentelor CE nr. 800/2008 privind ajutorul de stat și nr.1998/2006 privind aplicarea art. 87 și 88 din Tratatul ajutoarelor de minimis, corelată cu necesitatea prelungirii perioadei de contractare pentru unele operațiuni POS CCE și după 31 decembrie 2013, în urma consultărilor cu Consiliul Concurenței, AM POS CCE, a modificat ordinele privind aprobarea schemelor de ajutor de stat/deminimis, cu reformularea cuprinsului acestora cu privire la prelungirea perioadei de contractare a proiectelor ce fac obiectul contractelor de finanțare cu beneficiarii POS CCE. Termenul limită de semnare a contractelor de finanțare pe baza schemelor modificate de ajutor de stat/de minimis a fost prelungit de la 31 decembrie 2013, la 30 iunie 2014.
Schemele modificate, relevante pentru domeniul TIC, în sensul celor de mai sus sunt:
Schema de ajutor de minimis „Sprijin acordat IMM pentru implementarea standardelor internaționale și pentru creșterea competitivității prin accesul pe noi piețe și internaționalizare”.
Schema de ajutor de minimis „Sprijin pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii prin servicii de consultanță”.
Schema de ajutor de minimis „Sprijin pentru consultanță specifică și instruire specializată acordată întreprinderilor mici și mijlocii pentru elaborarea și implementarea proiectelor de investiții”.
„Schema transparentă de ajutor de minimis „Schema transparentă de ajutor de minimis sub forma de garanții de portofolii de credite, ca parte integrantă a implementării inițiativei JEREMIE România”.
Schema de ajutor de stat sub formă de capital de risc prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de capital de risc , ca parte integrată a implementării inițiativei JEREMIE România”.
Legislație privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare
H.G. nr. 1.306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător
OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.
Legea nr. 205 din 02/07/2007 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător
O.G. nr. 12 din 31/01/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător
H.G. nr. 1358 din 27/09/2006 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2003.
O.G. nr. 53 din 25/08/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar și al contabilității publice
H.G. nr. 2396 din 21/12/2004 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2003
O.G. nr. 94 din 26/08/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare
H.G. nr. 1510 din 18/12/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător
Legea nr. 529 din 11/12/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător
O.G. nr. 79 din 28/08/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător
Legislație în domeniul finanțelor publice cu prevederi specifice Fondurilor Externe Nerambursabile
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările ulterioare
H.G. nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private
H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentruobiective de investiții și lucrări de intervenții
H.G. nr. 406/2009 pentru modificarea limitelor valorice privind competențele de aprobare a documentațiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi
Ordin nr. 1.917/2005 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările ulterioare
Hotărârea nr. 874 din 18/08/2010 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 264/2003 privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor și limitelor pentru efectuarea de plăți în avans din fonduri publice (Monitorul Oficial nr. 615 din 31 august 2010)
Hotărârea nr. 1883 din 24/11/2010 privind aprobarea listei cuprinzând proiectele finanțate în cadrul Programului operațional sectorial "Mediu" pentru care se aplica prevederile art. 52 alin. (9) lit. b) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice si ale art. 54 alin. (9 1) lit. b) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (Monitorul Oficial nr. 854 din 21 decembrie 2010)
Ordin comun MMP/MAI/MADR/MDRT nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private
OUG nr. 57 din 26/06/2010 pentru completarea unor acte normative din domeniul finanțelor publice (Monitorul Oficial nr. 436 din 29 iunie 2010)
OMFP nr. 673 din 13/04/2009 pentru modificarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 752/2006 privind aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice și fizice, a certificatului de obligații bugetare, precum și a modelului și conținutului acestora (Monitorul Oficial nr. 355 din 27 mai 2009)
Ordin comun MAI/MFP nr. 75/767 din 30/04/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, desfășurată de către organele fiscale locale
H.G. nr. 445 din 8/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului
Legislație în domeniul achizițiilor publice
Ordonanta de urgență nr. 51/2014 (MO) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin al ministrului fondurilor europene nr. 1.120/2013 privind aprobarea Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, obiectivul „Convergență”, precum și în cadrul proiectelor finanțate prin mecanismele financiare SEE și norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări. (Monitorul Oficial al României nr. 650/22.10.2013)
Ordinul 1050 – abrogat prin Ordinul 1120/2013
Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene (MOF 01.08.2013). Ghidul a fost adoptat prin Ordin comun al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice, al Ministrului Economiei, al Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, al Ministrului Transporturilor, respectiv al Ministrului Fondurilor Europene.
Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. (Monitorul Oficial nr. 387 din 28 iunie 2013)
Instrucțiunile nr. 1/2013, ale președintelui ANRMAP, emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin.1050 din 29.10.2012 privind aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale, obiectivul Convergență
OUG nr. 52 / 2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
Ordin ANRMAP nr. 302/2011 – Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice privind aprobarea formularelor standard ale Procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
HG nr. 802/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul implementării instrumentelor structural
HG nr. 801/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționareaAutorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
H.G. nr. 71 din 24/01/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
H.G. nr. 525 din 30/05/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
H.G. nr. 942 din 19/07/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică
OUG nr. 30 din 12/04/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, cu modificările și completările ulterioare- Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 15 octombrie 2009
Legea nr. 228 din 04/07/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică
OUG nr. 34 din 19/04/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare- Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 31 decembrie 2010
H.G. nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii – Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 27 iulie 2009
Ordinul ANRMAP nr. 183 din 03/11/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media
H.G. nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
H.G. nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
O.U.G. nr. 74 din 29/06/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
Legea nr. 111 din 27/04/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
La data de 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1177/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE si 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 314/64 din 1 decembrie 2009.
O altă modificare prevede că pentru orice contestație depusă pe parcursul unei proceduri de achiziție publică Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) va avea la dispoziție maximum 10 zile să soluționeze o contestație făcută pe anumite excepții din procedurile de achiziții și cel mult 20 de zile contestațiile pe fondul cauzei.
OUG 76/2010 aduce și modificări privitoare la garanția de participare la procedurile de achizitii publice. Mai întâi, solicitarea garanției de participare devine obligatorie, în sumă fixă de până la 2% din valoarea estimată a contractului. Apoi, se stabileste și un plafon minim al garanției, ce nu poate fi mai mică decât sumele pe care o autoritate contractanta le poate reține în cazul în care o contestație a fost respinsă de CNSC.
Prin OUG 76/2010 au fost detaliate, intre altele, noile conditii pentru incheierea contractelor in urma contestatiilor, si anume – fara a se mai astepta decizia Curtii de Apel. In data de 31decembrie 2010 a fost publicata in Monitorul Oficial Legea de aprobare a OUG 76/2010 privind achizitiile publice. Potrivit acesteia, cei care vor sa depuna contestatii in procedurile de achizitii publice nu mai pot opta intre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si instanta de judecata, ci doar CNSC va primi contestatii. Astfel, contractele vor fi incheiate dupa pronuntarea deciziei de catre CNSC, iar contestatarii se pot adresa justitiei pentru a ataca decizia CNSC. Prin aceste modificari autoritatile au dorit sa combata fenomenul prelungirii cu luni de zile a unei decizii referitoare la o contestatie, cu efecte negative asupra incheierii contractelor si derularii acestora.
Normele interne de achiziții elaborate de AM POS CCE pentru beneficiarii întreprinderi, care nu intră sub incidența OUG nr.34/2006, au fost adaptate în vederea alinierii la modificările legislative menționate.
Dinamica legislativă de reglementare și coordonării afacerilor europene
1992-1996 HG 141 din 20 martie 1995 prin care este creat Departamentul pentru Integrare Europeană în cadrul Guvernului, subordonat direct primului-ministru, care are ca obiect de activitate fundamentarea si coordonarea politicii de integrare europeană a României.
1996-2000 HG 41 din 20 ianuarie 2000 prin care MAE este însărcinat cu fundamentarea și coordonarea politicii de integrare europeană a României. Departamentul pentru Integrare Europeană este transferat în componența MAE și reorganizat în Departament pentru afaceri europene.
2000-2004 HG 14 din 4 ianuarie 2001 prin care este înfiintat Ministerul Integrării Europene care asigură fundamentarea și coordonarea procesului de pregătire a aderării României la UE, precum și conducerea negocierilor de aderare HG nr.1.075 din 25 octombrie 2001 prin care se întărește poziția și rolul MIE în procesul de coordonare a afacerilor europene la nivel intern
2004-2008 OUG 133 din 21 decembrie 2006 prin care MIE este desființat și este creat Departamentul pentru Afaceri Europene, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, subordonată primului-ministru, responsabilă cu coordonarea la nivel național a afacerilor europene. Au fost preluate activitatea, posturile și personalul Secretariatului permanent pentru afaceri europene din cadrul Cancelariei Primului-Ministru și activitatea, posturile și personalul Direcției generale evaluare și pregătire pentru aderare și Direcției generale armonizare cu acquis-ul comunitar din cadrul Ministerului Integrării Europene; HG 457 din 21 aprilie 2008 prin care este modificat sistemul intern de coordonare a Instrumentelor Structurale. ACIS funcționează în cadrul Ministerul Economiei și Finanțelor ca direcție Generală
2008-2012: OUG 26 din 17 martie 2011 prin care ACIS se reorganizează prin trecerea în aparatul de lucru al Guvernului și în subordinea primului-ministru; OUG 78 din 21 septembrie 2011 prin care este înființat Ministerul Afacerilor Europene, care preia DAE și ACIS. ACIS redevine direcție generală.
2012-2013: OUG 96 din 22 decembrie 2012 prin care este înființat Ministerul Fondurilor Europene, prin reorganizarea MAEur. ACIS rămâne în componența Ministerului Fondurilor Europene; OUG 96 din 22 12 2012 prin careMinisterul Afacerilor Externe preia activitatea și structurile în domeniul afacerilor europene de la MAEur (Departamentul Pentru politici Europene și Agentul RO la CJUE si TUE)14; HG 8 din 09 ianuarie 2013 prin care este reglementat statutul MAE de coordonator principal în domeniul afacerilor europene pentru implementarea obiectivelor rezultând din calitatea României de stat membru al UE, dar și dubla subordonare a secretarului de stat coordonator, în mod direct față de propriul ministru și, tot direct, față de primul-ministru.
După 1 ianuarie 2007 sistemul de coordonare existent a suferit modificări substanțiale, atât în direcția erodării raporturilor dintre actorii participanți, cât și în direcția dezagregării arhitecturii de coordonare a afacerilor europene prin dizolvarea Ministerului Integrării Europene. În același timp, rolul Ministerului Afacerilor Externe în coordonarea afacerilor europene s-a întărit, în timp ce, în cazul ministerelor de linie, se reducea semnificativ contingentul de personal specializat în afaceri europene (în unele ministere contingentul s-a redus chiar cu două treimi față de perioada de preaderare). Aceasta a fost, desigur, o greșeală, nefiind respectat un principiu definitoriu al procesului de consolidare a capacității administrative, și anume asigurarea continuității procesului de instituționalizare a gestionării eficiente a afacerilor europene. Astfel, în locul consolidării unei structuri principale de coordonare a afacerilor europene au fost dezvoltate mecanisme și proceduri paralele între MAE și aparatul de lucru al Guvernului în cadrul căruia, în perioada ianuarie 2007 – septembrie 2011, a funcționat Departamentul pentru Afaceri Europene58. Prin urmare, a fost instituționalizată o coordonare bicefală a afacerilor europene, iar acest aranjament paralel de subordonare pare a se perpetua chiar și după reorganizarea structurii Guvernului României din 22 decembrie 2012
De la aderarea României la UE este evident faptul că aranjamentele instituționale interne privind coordonarea afacerilor europene rămân ineficiente, chiar dacă, de-a lungul anilor 2011 și 2012 au fost depuse eforturi sporite pentru consolidarea autorității coordonatoare a afacerilor europene. Inclusiv reorganizarea aflată în derulare la ora definitivării acestui text64 se realizează în numele mult doritei eficientizări a coordonării afacerilor europene. Mai mult decât atât, aranjamentele instituționale actuale ar putea genera un dezechilibru între puterea legislativă și cea executivă când ar trebui să existe un echilibru între autoritățile guvernamentale și structurile parlamentare responsabile de gestionarea afacerilor europene. Și, dacă pe perioada negocierilor de aderare, rolul mai scăzut și oarecum previzibil al Parlamentului era de acceptat având în vedere sensul tare al executivului în negocieri, menținerea inegalității între executiv și legislativ nu mai are nici o justificare acum, când România este membru UE, Parlamentul, instituție reprezentativă a democrației, trebuind să-și recâștige statutul de instituție egală în drepturi cu executivul în coordonarea afacerilor europene și definirea pozițiilor României în fața UE. Cu atât mai mult cu cât, prin Tratatul de la Lisabona, putem considera parlamentele naționale ca și instituții de fapt ale UE.
Capacitatea administrativă pentru gestionarea Instrumentelor Structurale în România și dinamica modificărilor
Despre POS CCE si separatea rolurilor si responsabilitatilor
Prin Decizia Comisiei Europene nr.3472/12.07.2007 a fost aprobat Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”(POS CCE) 2007-2013.
Obiectivele generale ale POS CCE au vizat:
Creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE
creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual pâna în 2015 și atingerea unui nivel de aproximativ 55% din media UE.
AXA PRIORITARĂ III, Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele privat și public are ca obiectiv ”Creșterea competitivității economice prin valorificarea pe deplin a potentialului TIC de către sectorul privat și public”.
Dinamica modificărilor cadrului administrativ pentru Axa III POS CCE
Sistemul general de implmentare al POS CCE este ilustrat mai jos:
De dezvoltat rol ( atributii) , resurse umane, alocari financiare
Dinamica AM ( Ministerul Industriilor, Ministerul economiei, Ministerul fondurilor etc..)- o ilustrare grafica a apartenentei instituionale a acestora
Dinamica OIPSI- de precizat cum este organizata structura OIPSI, dept financiar
Organism Intermediar (Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale) este instituția desemnată de autoritățile de management și/sau de autoritatea de plată care, prin delegare de atribuții de la acestea, implementează măsurile din programele operaționale. Delegarea de atribuții către organismul intermediar și reglementarea mecanismelor de coordonare și control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază de acord/protocol. Autoritățile de management și/sau autoritatea de plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.
Schema de implementare pentru Axa III este:
Figură 8-2 Schema de implementare pentru Axa III
Alocările financiare la nivelul Axei III se prezintă astfel:
Figură 8-3 Alocările financiare Axa III
Din care, alocările pe domenii de intervenție se prezintă astfel:
Figura 12- Alocari financiare pe DMI
Dimensiunea și dinamica domeniul TIC
Sondare seturi de date macroeconomice
Se vor prezenta date statistice PIB, PIB/locuitor,etc..date specifice de la INSSE, Eurostat, Scoreboard
Dinamica domeniului TIC din perspective statistice
Evoluția PIB ( CAEN rev.2) este reprezentată mai jos. Valorile sunt in miliarde lei.
Figură 9-1 PIB in miliarde lei
Contribuția domeniului Informații și Comunicații la alcătuirea PIB ( CAEN rev.2) este reprezentată mai jos. Valorile sunt in miliarde lei.
Figură 9-2- Contribuția domeniului TIC la construcția PIB național
Din punct de vedere al dinamicii sectorului, putem aprecia ca este într-un trend ascendent.
Figura 16
Figura 17
Din care, în subsector cercetare în domeniul TIC:
Figura 18
Din perspectiva cheltuielilor publice in Sectorul de cercetare:
Figura 19
Piața IT din România – să rămână în 2013 orientate spre export
În ultimii câțiva ani, filiala romaneasca de IT a fost puternic afectat de situația macroeconomică sărace din țară. Sectorul doar puțin recuperat după o criză dramatică în 2009, din cauza crizei financiare. IT outsourcing, dezvoltare software și alte servicii legate de export, IT, care au fost intotdeauna un punct forte de companii de IT din România și le-a permis să raporteze rezultate sanatoase, au devenit recent chiar mai important.
Estimăm că valoarea totală a pieței românești de IT, masurata prin suma cheltuielilor IT interne și externe a înregistrat o creștere de 6,6% în 2012, un an mai devreme pe piață a crescut cu 7,5%. În 2013 ne așteptăm ca rata de creștere de 4,8%, ceea ce ar aduce valoarea pieței de mai sus € 2 miliarde. În general însă, începând cu 2008, când piața a atins un maxim de aproape 2,5 miliarde €, cheltuielile IT intern în România au scăzut cu mai mult de 40% și IT exporturile au scăzut cu aproape 20% în 2009, din cauza crizei financiare care a afectat puternic ambele companii publice și private . În segmentul de consum, cheltuielile IT au fost printre primele care urmează să fie redus, în timp ce companiile au redus, de asemenea, cheltuielilor IT în încercarea de a-și reorganiza activitatea lor.
Este demn de remarcat pe piata romaneasca de IT a fost extrem de afectată de scăderea dramatică a investițiilor străine directe în țară, un fenomen evident că a făcut pagube mari în economia românească în ultimii ani. După cinci ani de neîntreruptă creștere, consecutiv în investiții străine directe, 2009 a fost primul an în care a văzut un trend negativ în acest domeniu. Valoarea totală a acestor investiții în România a scăzut cu 63% în acel an la o valoare estimată de 3,5 miliarde € și a fost pe o pantă descendentă de atunci, așa cum acesta a scăzut cu 36% în 2010 și 14% în 2011, când cifra a fost de cinci ori mai mică decât vârful din 2008 Această tendință a avut un mare impact asupra pieței de IT, unul dintre cele mai atractive industrii din economia românească pentru investitorii străini.
Tendințe și evenimente-cheie
În general, piața de IT a stagnat în 2011-2012, cu doar câteva companii, mai ales printre cei mai mari jucători din sector, înregistrând o creștere în 2012 Declinul vânzărilor de hardware de calculator a continuat să se deterioreze de afaceri a distribuitorilor IT și comercianți cu amănuntul, în scădere de asteptat creștere ca urmare a tot mai mare de vânzări în alte segmente ale pieței.
Mai multe companii de distributie IT a trecut prin turbulențe ca afacerile lor au fost temporar închis, la începutul anului 2012, când au fost suspectat de fraudă fiscală. Scop Computers, RHS Company și Romsoft CNDPI au avut conturile lor bancare și operațiunile blocate de către autoritățile române pentru aproape o lună și, în timp ce primele două au reușit să-și continue afacerea lor după acest incident, al treilea distribuitor a dat faliment și au dispărut de pe piață. Companiile sunt încă în curs de investigare.
Pe o notă pozitivă de smartphone-uri și tablete de vânzări a explodat pe piata romaneasca de IT ca a existat o diferență semnificativă în anii anteriori și consumatorii care au amânat anterior astfel de achiziții a decis să le facă în 2012 un factor important care trebuie luat în considerare este fapt care producătorii locali au intrat pe această piață cu dispozitive low-cost, care a suferit o mare parte a creșterii înregistrate în acest segment de piață. Mai mult de 150.000 de tablete au fost vândute pe piață anul trecut, in timp ce vanzarile de smartphone-uri a ajuns la un milion de unități, 70% mai mari față de anul precedent. Am prognozează că, în general, vanzarile de computere portabile va conduce piața de IT intern în următorii câțiva ani, deși 2013 este considerat în continuare un an dificil pentru toate segmentele de piață, ca sectorul public – cheltuitor principal pe piata – reduce în continuare nivelul de cheltuielile, o situație de așteptat să se schimbe în următorii câțiva ani. Între 2013 și 2017, sectorul portabile va avea o creștere anuală de 7,5%, cea mai mare din întreaga industrie, din cauza cererii mai mare in randul consumatorilor. Prin 2017, mai mult de jumătate din toate veniturile generate pe piata de hardware IT va fi reprezentat de computere portabile, comparativ cu 47% anul trecut.
Nu în ultimul rând, industria IT a văzut mai multe tranzactii anul trecut, cele mai multe dintre ele pe cont de strategiile investitorilor străini de a intra pe piața românească. Cel mai important a fost achiziția a 70% din cel mai mare retailer online din tara, eMAG, prin fondul de investiții sud-african Naspers pentru un € 60m estimat. Pe lângă alte active Naspers controlează, de asemenea Allegro.pl, de departe cea mai mare platforma de licitatii online din Polonia.
exportă IT
Piața de software din România reprezintă încă o mică parte a industriei locale de IT. Atât administrarea corporativă și publică în continuare aloca cea mai importantă parte din bugetele lor IT pentru componentele hardware și infrastructură, lăsând în același timp software-ul trecut pe lista lor de priorități. Nu este surprinzator românești de software și servicii IT furnizorii caute oportunități de a vinde produsele și serviciile sale în străinătate. În general, se exportă în România a depășit 1 miliard € in 2012, potrivit estimarilor de la Asociatia de Software și Servicii Industrie din România (ANIS), o valoare care include veniturile asociate cu toate tipurile de servicii IT, printre care sunt servicii de outsourcing, call servicii de centre, servicii de dezvoltare software și servicii de suport diferit legate de IT. Vânzările la export de dezvoltare de software outsourcing au fost de aproximativ 150 de milioane € de anul trecut, în timp ce vânzările la export de servicii de outsourcing IT traversat € 850m.
Limitări
Având în vedere durata prezentului contract culegerea de date statistice relevante prin realizarea protocoalelor interinstituționale și semnarea acestora de către MSI cu furnizorii de date statistice în baza legii nr. 226/2009 a organizării și functionării statisticii oficiale în Romania nu a fost posibilă, și nu a fost în responsabilitatea Consultantului.
Nu se face analiza de impact! Analiza
Date statistice de prognoză
În prezent nu am regăsit prezența unor date oficiale de prognoză pentru acest sector. Prezența unor date de prognoză a fost semnalată la companii de cercetare de piață cum ar fi GFK, Pierre Audoin, și alții, dar accesul la aceste rapoarte este posibilă contra cost. Datorită costului foarte ridicat al obținerii acestor documente (în jur de 12000 Euro per raport), prezenta analiză nu include aceste date de prognoză. Cu toate acestea, au menționat ca prelucrează date de la cele mai mari 20 de firme a căror cifra de afaceri acoperă 60-70% din piața TIC, și nu ofera niciun fel de informații privind contribuția asistenței comunitare ca indicator utilizat.
De discutat cu MSi daca are date de prognoza efectutate de departamentele sale, daca nu se vor folosi cele existente la CNP ssi INSSE
Analiza documentară privind principatele aspecte identificate in procesul de implementare
Necesita revizuire, alta forma de prezentare si continut
Intrucat lucrarea de licenta are doar cadru teoretic, metoda de cercetare potrivita este analiza de documente.
Este o metoda ce se refera la analiza cantitativa a documentelor, urmarindu-se
punerea in evidenta de teme, tendinte, atitudini, valori sau de pattern-uri de
asociere a unor teme si evaluari (de atitudini si de valori). Analiza de continut este proprie documentelor ce contin informatie complexa,celor cu valoare comunicationalt ridicata: mass-media, literatura, statistici oficiale, dari de seama, rapoarte, legi si decrete, corespondenta personala, jurnale intime etc.
Avand stabilita problema de studiat si fiind alese documentele corespun-
zatoare, analiza de continut se desfasoara in urmatorii pasi:
1. printr-o parcurgere atenta a materialului supus analizei, formulam ipoteze pe care le traducem in categorii, iar acestea, la randul lor, in indicatori direct numarabili in text. Transcrierea unei probleme (ipoteze) in categorii si indicatori, carora le atribuim coduri, inseamna intocmirea unui chestionar cu care mergem in fata documentului si filtram materialul brut.
2. odata ce avem grila de categorii si sistemul de indicatori, intereseaza cum putem face numararea la nivelul textului, ce unitatii de analiza utilizam. Se distinge, in acest sens, intre unitatea de reper ca fiind lungimea textului in care este recunoscuta tema si unitatea de context, adica lungimea minima a textului care trebuie citit pentru a desemna daca tema este prezentata favorabil, defavorabil sau neutru. Se în]elege ca unitatea de context este mai mare sau cel putin egala cu cea de reper. In practica, lucrurile sunt destul de complicate, unitatea de reperaj si cea de context trebuind alese in functie de organizarea documentului in spatiu si timp. La carti se pot lua ca unitate de reper paragrafe, pagini la reviste si ziare, numere la emisiunile radio si la TV ore sau zile.
De asemenea, analiza de continut are o serie de calitati, precum:
Ea aduce nota de rigoare in interpretarea documentelor, depaseste planul
impresiei, al afirmatiilor fara acoperire empirica
Analiza de continut are o relevanta deosebita in analiza temeinica a productiilor stiintifice, in dublu sens: in cele sociologice, ca analiza secundara a datelor; in cele stiintiifice, in general, pentru a decela mai precis ce teme sunt cercetate, raportul teoretic-empiric, fundamental-aplicativ, ce caracteristici socio-demografice au producatorii de stiinta (varsta, sex etc.).
Problema in analiza clasica de continut este aceea ca interpretarea atitudinilor, valorilor si intentiilor autorului documentului supus investigatiei nu se rezolva doar prin relevarea tendintelor statistice. Este justificata atat inferenta directa, cand continutul este luat ca atare (face value), cat si inferenta indirecta, cand opusul afirmatiilor din continut trebuie considerat ca adevarat. Ramane, asadar, la alegerea cercetatorului de a aprecia intentia manifesta in sens direct sau nu. Se face, din aceasta perspectiva, distinctia intre analiza pe plan orizontal (caracteristicile documentului in sine) si aceea pe plan vertical (cauzele, antecedentele si intentiile ce au produs documentul).
Prin analiza de continut se releva nu numai tendinte in interiorul unui
document sau al mai multor documente, la un moment dat, intr-o anume
temporalitate, ci si evolutia comparativa a unor teme si aprecieri pe secvente
mai mari de timp. Analiza de continut poate lua si forma analizei longitudinale.
Problemele identificate in procesul de implementare a proiectelor finantate prin Axa Prioritara 3 a POS CCE au fost mentionate in fiecare Raport Anual de Implementare. Unele dintre acestea se repeta, desi fiecare raport a sugerat masuri de remediere. Le evidentiem mai jos pe cele mai relevante dintre acestea, si aflate in curs de solutionare/ nesolutionate pana in prezent:
Problemele cu caracter orizontal se pot clasifica în funcție de actorii principali ai procesului de implementare a programului (punctele 1 – 3 de mai jos). În plus, tot cu impact orizontal asupra implementării, respectiv absorbției se mai adaugă și alte probleme, factori externi, de context.
Din punct de vedere al sistemului de implementare
Una dintre problemele majore cu care se confruntă întregul sistem de management al POS CCE (AM și OI-uri) o reprezintă resursele umane insuficiente și, uneori, slab motivate financiar, aceasta în situația în care volumul de activitate este în creștere permanentă (număr mare de apeluri lansate concomitent, număr mare de cereri de finanțare depuse), în special la nivelul unor activități precum evaluarea de proiecte sau verificarea cererilor de rambursare.
Volumul mare de muncă și gradul ridicat de responsabilitate al activităților desfășurate de personalul din AM/OI conduce la o fluctuație a personalului ce a acumulat expertiză în gestionarea acestor fonduri cu efecte ce se manifesta deja in implementare pe diverse faze precum: întârzieri în elaborarea ghidurilor pentru solicitanți și în contractarea de asistență tehnică; întârzieri în finalizarea pregătirii proiectelor majore; întârzieri în implementarea proiectelor, cu impact direct asupra gradului de absorbție și nu în ultimul rând, cu întârzieri în verificarea cererilor de rambursare și efectuarea plăților către beneficiary
Suprapunerea de verificări a cererilor de rambursare (CR) – în condițiile în care atât AM cât și OI fac verificări de 100% a documentelor conduce la durate mari și posibile blocaje în această activitate.
Schimbări majore în sistemul de management a POS CCE prin desființarea și absorbția în AM a OI pentru IMM
Modificarea pistei de audit (elaborare de nou document Descriere SMC POSCCE, modificare ROF, organigrama, fișe de post)
Suspiciuni de fraudă / conflict de interese la nivelul OI IMM și a unor firme beneficiare sau de consultanță
Suspiciuni de nereguli în respectarea procedurilor de achiziții
Întârzieri în introducerea datelor în SMIS și concilierea cu ACP în special pe corecții
Dificultăți pregătirea unor proiecte majore, cu beneficiari mari cu decizie lenta si birocrație
Procesul de contractare este îngreunat datorită contestațiilor primite din partea beneficiarilor, și / sau datorită neprezentării în termen a documentelor solicitate, în special a dovezii capacității de cofinanțare, ceea ce determină întârzierea procesului.
Mai trebuie completat
Din punct de vedere al beneficiarilor din sectorul privat, in special
Una dintre problemele importante la nivelul beneficiarilor, semnalate încă de la sfârșitul anului 2008, este reprezentată de dificultățile bemeficiarilor în întocmirea unui dosar de cerere de finanțare, din punct de vedere al efortului financiar și de timp;
Odată proiectele aprobate la nivelul autorităților de management / organismelor intermediare, unele dificultăți și întârzieri au apărut la faza de încheiere a contractelor de finanțare, din motive precum: nerespectarea termenelor de către beneficiari în ceea ce privește transmiterea documentelor, transmiterea de către beneficiari a unor documente incomplete sau incorect completate; indisponibilitatea reprezentanților legali al beneficiarilor ș.a. cele mai multe dintre aceste motive nefiind sub controlul direct al autorităților;
Pe fondul crizei financiare, accentuată în 2009, beneficiarii au dovedit o capacitate redusă de asigurare a cofinanțării fie datorită scăderii performanțelor economice ale firmei, fie datorită faptului că proiectele depuse în perioada 2008-2009 necesitau cheltuieli în valută într-o proporție însemnată și al căror buget a fost estimat de beneficiarii respectivi în lei, la cursul valutar în vigoare la acea dată. Urmare a deprecierii leului (deprecierea valorii monedei naționale în raport cu Euro a fost de cca 20%), precum și a întârzierilor înregistrate în procesul de evaluare și selecție a proiectelor, echivalentul în lei al bugetelor proiectelor selectate a crescut uneori substanțial în raport cu necesarul estimat inițial de beneficiari, ceea ce a condus la imposibilitatea asigurării cofinanțării, în conditiile estimate la depunerea cererii de finanțare; consecința imediată a fosr fie retragerea proiectelor, dupa selecție, fie rezilierea contractului, beneficiarul nemaiputând susține financiar proiectul;
În strânsă corelare cu cele semnalate mai sus, se adaugă și politica prudentă a băncilor în acordarea de credite, emiterea de scrisori de garanție pentru prefinanțare etc.
Mai trebuie completat
Din punct de vedere al beneficiarilor din sectorul public
Capacitatea și expertiza destul de limitată a beneficiarilor din administrația centrală și locală de a pregăti și implementa corespunzător proiecte este dublată de deficiențe care vizează în principal: inexistența unui personal specializat suficient, cu experiență si motivat salarial, lipsa unei planificări strategice și a unei bugetări riguroase a proiectelor, competențe scăzute în domenii cheie precum managementul de proiecte, achizițiile publice sau managementul financiar-bugetar.
Dificultăți sunt întâmpinate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică.
Au fost înregistrate întârzieri în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, din cauza unor factori precum:
Lipsa unor ghiduri orientative și de bune practici pentru autoritățile publice contractante, adaptate specificului diverselor contracte de achiziție: interpretări diferite ale unor aspecte legislative ale achizițiilor publice de către reprezentanții organismelor desemnate cu rol în monitorizare și control (ANRMAP, UCVAP și CNSC), au dus la întârzierea proceselor de atribuire a contractelor prin emiterea unor Note intermediare /Avize consultative, anularea procedurilor etc;
lipsa unor modele de contracte de achiziție sectoriale, care să fie utilizate de beneficiari ca reper la încheierea contractelor rezultate în urma finalizării procedurilor de achiziție, numărul mare de contestații ale procedurilor de achiziții publice, la care se adaugă termenele mari de emitere a deciziei CNSC și procese amânate la Curtea de Apel, inclusiv anularea, respectiv reluarea procedurilor de achiziție publică;
Problemele semnalate mai sus au condus la o implementare lentă, cu extinderea duratei de implementare în mod sistematic la peste 90% dintre contractele semnate (ceea ce poate constitui un semnal de alarmă privind riscul de dezangajare automată la nivel de program cu atât mai mult cu cât durata de implementare contractuală pentru unele proiecte este de 3 ani);
Datorită restricțiilor bugetare, în situația actualei crize economice, întarzierile în implementarea proiectelor se amplifică și datorită imposibilității asigurării cashflowului.
Mai trebuie completat
Alte probleme – factori externi
Piață imatură a consultanței care oferă servicii de calitate inegală, conducând la dificultăți atât în accesarea fondurilor, cât și în implementare;
Toți beneficiarii, indiferent dacă sunt publici sau privați, par să își supraestimeze capacitatea de implementare atât din punct de vedere financiar, cât și al asigurării expertizei necesare ( management de proiect, management financiar al proiectelor etc);
Persistă unele neclarități sau deficiențe în materie de reglementare cu impact direct asupra programului, precum: corecții financiare (cuantumul și situațiile în care se aplică), sursa și modalitatea de finanțare a cheltuielilor neincluse, din varii motive, în declarațiile de cheltuieli, răspunderea personală a funcționarului public pentru eventuale erori.
Necorelarea datelor despre proiecte, introd use in SMIS si proiectele primite
În cursul anului 2008 SMIS a devenit operațional și a fost actualizată de ACIS instanța de producție cu informații aferente POS CCE, iar la sfârșitul anului 2008 sistemul a fost testat de Autoritatea de Audit.
Procedura de introducere a datelor în SMIS prevede succesiunea etapelor astfel: se introduc întâi datele de programare și apoi datele despre proiecte. Dat fiind că volumul informaților de introdus în sistem a fost foarte mare într-o perioadă scurtă de timp (informații de programare pentru întregul program, informații despre proiecte în situația lansării concomitente pentru mai multe operațiuni), au fost înregistrate necorelări a datelor și întârzieri, uneori semnificative.
Întărzieri foarte mari în introducerea proiectelor în SMIS și generarea de Declarații de cheltuieli lunare din SMIS
Probleme înregistrate în operarea sistemului SMIS.
Cea mai mare întârziere în lansare și, ca urmare cea mai mare problemă în finalizarea implementării până în 31 decembrie 2015 a fost înregistrată de operațiunea Sprijin pentru pentru realizarea rețelelor de broadband în zonele de eșec al pieței (zone rurale și zone mici urbane defavorizate din punct de vedere al accesului).
În 2010 unul dintre principalii operatori de telecomunicații a anunțat o acoperire la nivel național de circa 90% pentru conexiune 3G (de tip broadband), ceea ce a pus în discuție utilitatea acestei intervenții publice cu finanțare europeană.
După discuții cu DG Regio s-a luat decizia în cadrul CM, să se realizeze o reevaluare a contextului de piață, un studio comparativ al parametrilor 3G cu cei ai infrastructurii de broadband, dar și accesibilitatea acestora (tarife, calitate, servicii).
Datele privind acoperirea urmau să fie verificate în teren de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Pentru finalizarea acestui studiu, în luna martie 2010 ANCOM a transmis furnizorilor (1147) de servicii de comunicații electronice un chestionar privind serviciile de comunicații în bană largă în pentru cele 9315 localități.
Până la data de 6 octombrie 2010 ANCOM a primit răspuns din partea a 1134 de furnizori. În ceea ce privea planurile de investiții pentru următorii 3 ani, nici unul dintre furnizori nu a transmis documente care să demonstreze caracterul plauzibil al investiției planificate. Urma a fi luată decizia lansării sau nu a acestei operațiuni, inclusiv dimensionarea, financiară, a acesteia.
DG Regio a recomandat continuarea implementării operațiunilor.
În octombrie 2010, ANCOM a trimis OIPSI studiul rezultat din analiza celor 9315 localități privind acoperirea cu conexiuni broadband. CM din octombrie 2010 a propus ca OIPSI să analizeze acest studiu privind acoperirea broadband la nivel național urmând a fi stabilite etapele în implementarea acestei operațiuni și dimensionarea acesteia în funcție de rezultatele studiului.
Raportul ANCOM privind identificarea zonelor defavorizate în ceea ce privește asigurarea accesului la serviciile de comunicații electronice în bandă largă din România – octombrie 2010 menționează în concluzii că în baza datelor primite de la majoritatea furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice până la data de 19 mai 2010, se constată o scădere accentuată atât a numărului de localități în care nu există rețele de acces de comunicații electronice care să permită furnizarea de servicii de comunicații electronice în bandă largă, de la 9.315 localități la sfârșitul anului 2008, la 846 de localități în martie 2010, cât și a procentului populației care nu ar putea beneficia de conexiuni de acces la internet în bandă largă, de la circa 19% la aproximativ 1% din totalul populației României.
În data de 28 decembrie 2010 a fost aprobată de Guvernul României o Notă privind constituirea unei echipe de proiect pentru implementarea proiectului de dezvoltare a unei infrastructuri de internet de banda largă în zonele defavorizate, urmare a unei adrese din partea DG Regio. Echipa de proiect a fost constituită din reprezentanți ai MCSI, ACIS, ANCOM, AMși OIPSI. Ulterior au fost cooptați și reprezentanți ai Consiliului Concurenței și ai Serviciului de Transmisiuni Speciale, precum și reprezentantul Jaspers în România.
Echipa a avut mai multe întâlniri în 2011, ocazii cu care s-au analizat atât aspecte privind tipul de beneficiar (beneficiar public – MCSI sau beneficiari privați -operatorii), variantele de implementare(proiect major sau mai multe proiecte ce pot fi considerate independent), definirea clară a zonelor albe, respectiv estimarea valorii proiectului/proiectelor, cât și detalii privind dezvoltarea soluției tehnice, cu scopul de a contura condițiile pentru elaborarea unui model de implementare, cu activități, termene și responsabilități concrete ce pot fi adoptate în vederea realizării unei infrastructuri de comunicații în bandă largă în zonele defavorizate, în deplină conformitate cu legislația națională și comunitară în domeniul comunicațiilor electronice, fondurilor structurale, ajutorului de stat și a concurenței.
Având în vedere observațiile realizate de furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice în cadrul consultărilor publice organizate, observațiile reprezentanților Comisiei Europene (DG Regio), în urma prezentării de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a ideilor principale ale modelului propus, în cadrul întâlnirii organizate în data de 22 februarie 2011, ținând seamă, în cel mai înalt grad, și de prevederile Comunicării Comisiei Europene 2009/C 235/04 -2.
O altă operațiune cu întârziere în implementare este 3.1.4. Susținerea conectării unităților școlare la internet prin conexiuni broadband, cu beneficiar Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS). Proiectul constă în conectarea la internet a școlilor și a inspectoratelor școlare județene prin conexiuni broadband și achiziționarea echipamentelor TIC conexe. Contractele de finanțare încheiate în 2009 au fost reziliate în iulie 2010, datorită depășirii termenului de lansare a procedurii de achiziție publică.
ANALIZĂ PRIVIND PROBLEMELE ÎN IMPLEMENTARE
De completat
PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE
De completat
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA 1 – Lista interviurilor cu stakeholderii și ghidul orientativ utilizat de consultanți
ANEXA 2 – Chestionarul de sondare al beneficiarilor
CHESTIONAR PENTRU GRUPURILE TINTA
Date de identificare
Vă rugăm să adăugați atâtea rânduri câte considerați necesar
I. Situația curentă privind practica gestionarii proiectelor din cadrul instituției Dumneavoastră
I.1 Va rugam prezentati succint proiectul/ proiectele finantate din Axa 3 a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (va rugam introduceti atatea randuri, cate considerati necesar)
Denumire proiect:
Domeniul Major de Interventie:
Axa Prioritara:
Buget:
Data de inceput:
Data de finalizare:
Principalii indicatori asumati:
I.2 Cum ati aflat de posibilitatea obtinerii unei finantari pentru proiectul dumneavoastra?
Media
Internet
Consultanti/ Companii de consultanta
Altele (va rugam specificati):
I.3 Cum apreciati exercitiul elaborarii Aplicatiei de Finantare
Dificil de realizat
Nu mi s-a parut un efort deosebit
Simplu de realizat
Nu am o opinie
I.4 Cum ati elaborat Aplicatia de Finantare
Intern, de catre personalul angajat
Am contractat servicii de consultanta
I.5 Ce achizitii publice ati realizat in cadrul proiectului? (Va rugam mentionati pe scurt si inserati atatea randuri, cate considerati necesar):
Obiectul achizitiei:
Buget:
Procedura utilizata:
Durata procesului (de la lansare pana la semnarea contractului):
Contestatii (da/nu) si modul de solutionare al acestora:
Comentarii (dacă există – de exemplu probleme intampinate in procesul de achizitii):
I.6 Cum ati asigurat managementul de proiect?
Personal intern
Personal contractat, specializat
Comentarii (dacă există):
I.7 Va rugam indicati pozitiile de expert din cadrul proiectului si calificarile asimilate acestora:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.8a Personalul din cadrul instituției Dumneavoastră a participat la instruiri în domeniul implementarii proiectelor finantate din instrumente structurale?
Da
Nu
Nu știu
Dacă da, vă rugăm să specificați topica instruirilor de care a beneficiat personalul din cadrul instituției Dumneavoastră
I.8.b. Cum apreciati nivelul de competenta in institutia dumnavoastra in urmatoarele 6 arii :
Managementul proiectelor / programelor
Scazut Mediu Ridicat
Analiza datelor
Scazut Mediu Ridicat
Analiza politicilor
Scazut Mediu Ridicat
Stabilirea obiectivelor proiectelor/ programelor
Scazut Mediu Ridicat
Managementul bugetului
Scazut Mediu Ridicat
Evaluarea performantei
Scazut Mediu Ridicat
I.9. Care a fost contributia financiara a organizatiei dvs. pentru implementarea proiectului? Va rugam precizati si modalitatea in care ati utilizat aceste resurse (de ex. Prefinantare, cheltuieli neeligibile, etc.)
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
I.10 Care au fost indicatorii asumati de catre dvs. in cadrul aplicatiei de finantare? Ce devieri s-au inregistrat pe parcursul implementarii?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.11 Ce rezultate ati obtinut in cadrul proiectului?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
I.12. Cum ati aprecia relatia cu finantatorul (AM/ OI)?
Excelenta
Buna
Deficitara
Nu știu
Comentarii (dacă există):
I.13 a. Care sunt sistemele de monitorizare utilizate în cadrul instituției Dumneavoastră?
(Vă rugăm să descrieți succint)
I.13.b. Exista persoane desemnate din cadrul conducerii organizatiei dumneavoastra avand in responsabilitate colectarea si utilizarea informatiilor despre performanta proiectelor implementate?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(Intrebarile I.13c, I.13d si I.13e sunt adresate numai institutiilor publice)
I.13.c. Informatiile referitoare la nivelul de performanta al proiectelor sunt utilizate ca baza pentru fundamentarea deciziilor privind cheltuielile publice si managementul interventiilor publice?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.13.d. Exista legaturi evidente intre alocarile bugetare anuale si nivelul de performanta al proiectelor din institutia dumneavoastra?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.13.e. Exista roluri si responsabilitati in mod formalizat alocate (prin fisa postului) pentru colectarea de date privind performanta si folosirea lor pentru luarea deciziilor?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.13.f. Care sunt, in opinia dvs., principalii factori care ar motiva mai bine personalul responsabil pentru implementarea proiectelor cu finantare europeana din cadrul organizatiei dvs.?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.14 Instituția Dumneavoastră are proceduri interne referitoare la implementarea proiectelor finantate din Instrumente Structurale?
În cadrul instituției noastre nu există proceduri interne referitoare la acest tip de proiecte
În cadrul instituției noastre există proceduri interne pentru acest tip de proiecte
Alte elemente relevante (vă rugăm să precizați)
Comentarii (dacă există):
I.15a. Care au fost blocajele aparute pe parcursul implementarii proiectului/ proiectelor dvs.?
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.15b. Care au fost solutiile identificate in scopul solutionarii blocajelor mentionate anterior?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.16. Care au fost experientele pozitive legate de implementarea proiectului/ proiectelor dvs.?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.17 Puteti cuantifica beneficiile aduse de proiect pentru activitatea organizatiei dvs.? Va rugam sa indicati cele mai importante 3 beneficii pe care le resimtiti ca urmare a implementarii contractului finantat.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.18. Organizatia dvs. a mai beneficiat si de alte finantari externe?
Da
Nu
Nu știu
Dacă da, vă rugăm să specificați pe scurt, comparativ, opinia dvs. legata de implementarea proiectelor finantate prin POS CCE fata de implementarea proiectelor finantate prin alte programe operationale si/sau alte tipuri de fonduri
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.19 Intentionati sa aplicati pentru finantarea proiectelor dvs. si in viitor?
Da
Nu, deoarece:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Nu stiu
II. Perspective legate de viitoarele proiecte finantate din Instrumente Structurale
II.1 În cadrul organizației Dvs. se resimte nevoia de informare privind viitoarele proiecte?
Da, în mare măsură
Da, într-o oarecare măsură
Nu
Comentarii (dacă există):
II.2 Vă rugăm să specificați prevederile legale pe care le considerați necesare pentru facilitarea accesului la finantare din Instrumentele Structurale, precum si pentru facilitarea implementarii proiectelor
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II.3 Ce sugestii aveti legate de imbunatatirea sistemului de implementare a viitoarelor Programe finantate din Instrumente Structurale?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II.4. Organizatia dvs. are in vedere solicitarea de finantari viitoare pentru implementarea unor proiecte in domeniul Tehnologiei Informatiilor si Comunicatiilor?
Da
Nu
Nu stiu
Daca da, va rugam mentionati pe scurt obiectivele proiectului si bugetul estimat
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
VĂ MULȚUMIM!
Pentru orice informații suplimentare, vă rugăm să contactați echipa noastră de experți: Rodica Bizdoaca ([anonimizat]) și Simona Videa ([anonimizat])
Anexa 3 – Adresă solicitare interviu și grila orientativă utilizată de consultanți
Model adresă
Proiectul „Analiza la nivel national a Sectorului Societate Informationala si planificarea pentru cadrul financiar 2014 – 2020”. finantat prin POAT, al carui Beneficiar este Ministerul pentru Societatea Informationala, are în vedere evaluarea politicilor relevante (la nivel comunitar și național) și a legislației sectoriale specifice, cu prezentarea unor propuneri de îmbunătățire, precum și realizarea unei consultări publice, care să implice toți actorii relevanți și să țină cont de specificitățile fiecărui sector în parte.
Această consultare este esențială întrucât condiționează în mod definitoriu calitatea procesului de programare a fondurilor structurale și de investiții pentru perioada 2014-2020, precum și implemetarea acestora. Valoarea adăugată a proiectului este dată atât de scopul și rezultatele propuse, cât și de maniera în care va fi implementat. Prin obiectivul și prin modul de implementare (într-un cadru partenerial extins), proiectul are în vedere optimizarea procesului de programare a instrumentelor structurale pentru această perioadă.
Totodată, prin proiect, se are în vedere o mai bună coordonare a intervențiilor la nivel teritorial, în scopul asigurării coeziunii și promovării creșterii economice prin coordonarea tuturor investițiilor din domeniul TIC cu alte interventii sectoriale naționale și regionale. De asemenea, proiectul contribuie și la sprijinirea în mod direct și integrat a întregului sistem instituțional de gestionare și implementare a FESI din România prin asigurarea eficienței și eficacității procesului de programare, implementare, monitorizare, management financiar, control și audit intern al instrumentelor structurale.
Proiectul are in vedere, printre altele, realizarea unui Studiu privind Dinamica Implementarii Programelor finantate prin Instrumentele Structurale 2007 – 2013 in domeniul TIC si pregatirea pentru perioada de programare 2014 – 2020. Acest studiu poate fi realizat numai printr-o cooperare strânsă și prin participarea comunității în ansamblul său, incluzând Beneficiarii si Autoritatile responsabile pentru gestionarea Instrummentelor Structurale. Expertiza profesională și opiniile tuturor factorilor interesați sunt esențiale în atingerea unor rezultate sustenabile.
Va rugam, prin urmare, sa aveti amabilitatea de a ne sprijini in acest demers prin desemnarea unei persoane competente din cadrul institutiei pe care o reprezentati, in scopul participarii la o discutie cu durata de aprox. 30 minute, discutie care sa acopere elemente relevante legate de problemele aparute pe parcursul implementarii Programelor finantate prin Instrumentele Structurale 2007 – 2013, precum si legate de structura noilor programe operationale 2014 – 2020.
Va rugam, de asemenea, sa propuneti data si ora la care acest interviu poate avea loc, in intervalul calendaristic …………. 2014.
Pentru orice nelamuriri, va rugam sa nu ezitati sa contactati echipa de experti implicata in elaborarea acestui studiu.
Puncte de contact: doamna Rodica Bizdoaca – consultant senior al echipei de proiect, telefon 0723 235129, e-mail: [anonimizat]; doamna Simona Videa – consultant senior al echipei de proiect, telefon 0722 458369, e-mail: [anonimizat]
Asigurandu-va de intreaga noastra consideratie, va multumim pentru colaborarea si sprijinul dvs.
CHESTIONAR PENTRU GRUPURILE TINTA
Date de identificare
Vă rugăm să adăugați atâtea rânduri câte considerați necesar
I. Situația curentă privind practica gestionarii proiectelor din cadrul instituției Dumneavoastră
I.1 Va rugam prezentati succint proiectul/ proiectele finantate din Axa 3 a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (va rugam introduceti atatea randuri, cate considerati necesar)
Denumire proiect:
Domeniul Major de Interventie:
Axa Prioritara:
Buget:
Data de inceput:
Data de finalizare:
Principalii indicatori asumati:
I.2 Cum ati aflat de posibilitatea obtinerii unei finantari pentru proiectul dumneavoastra?
Media
Internet
Consultanti/ Companii de consultanta
Altele (va rugam specificati):
I.3 Cum apreciati exercitiul elaborarii Aplicatiei de Finantare
Dificil de realizat
Nu mi s-a parut un efort deosebit
Simplu de realizat
Nu am o opinie
I.4 Cum ati elaborat Aplicatia de Finantare
Intern, de catre personalul angajat
Am contractat servicii de consultanta
I.5 Ce achizitii publice ati realizat in cadrul proiectului? (Va rugam mentionati pe scurt si inserati atatea randuri, cate considerati necesar):
Obiectul achizitiei:
Buget:
Procedura utilizata:
Durata procesului (de la lansare pana la semnarea contractului):
Contestatii (da/nu) si modul de solutionare al acestora:
Comentarii (dacă există – de exemplu probleme intampinate in procesul de achizitii):
I.6 Cum ati asigurat managementul de proiect?
Personal intern
Personal contractat, specializat
Comentarii (dacă există):
I.7 Va rugam indicati pozitiile de expert din cadrul proiectului si calificarile asimilate acestora:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.8a Personalul din cadrul instituției Dumneavoastră a participat la instruiri în domeniul implementarii proiectelor finantate din instrumente structurale?
Da
Nu
Nu știu
Dacă da, vă rugăm să specificați topica instruirilor de care a beneficiat personalul din cadrul instituției Dumneavoastră
I.8.b. Cum apreciati nivelul de competenta in institutia dumnavoastra in urmatoarele 6 arii :
Managementul proiectelor / programelor
Scazut Mediu Ridicat
Analiza datelor
Scazut Mediu Ridicat
Analiza politicilor
Scazut Mediu Ridicat
Stabilirea obiectivelor proiectelor/ programelor
Scazut Mediu Ridicat
Managementul bugetului
Scazut Mediu Ridicat
Evaluarea performantei
Scazut Mediu Ridicat
I.9. Care a fost contributia financiara a organizatiei dvs. pentru implementarea proiectului? Va rugam precizati si modalitatea in care ati utilizat aceste resurse (de ex. Prefinantare, cheltuieli neeligibile, etc.)
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
I.10 Care au fost indicatorii asumati de catre dvs. in cadrul aplicatiei de finantare? Ce devieri s-au inregistrat pe parcursul implementarii?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.11 Ce rezultate ati obtinut in cadrul proiectului?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Comentarii (dacă există):
I.12. Cum ati aprecia relatia cu finantatorul (AM/ OI)?
Excelenta
Buna
Deficitara
Nu știu
Comentarii (dacă există):
I.13 a. Care sunt sistemele de monitorizare utilizate în cadrul instituției Dumneavoastră?
(Vă rugăm să descrieți succint)
I.13.b. Exista persoane desemnate din cadrul conducerii organizatiei dumneavoastra avand in responsabilitate colectarea si utilizarea informatiilor despre performanta proiectelor implementate?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(Intrebarile I.13c, I.13d si I.13e sunt adresate numai institutiilor publice)
I.13.c. Informatiile referitoare la nivelul de performanta al proiectelor sunt utilizate ca baza pentru fundamentarea deciziilor privind cheltuielile publice si managementul interventiilor publice?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.13.d. Exista legaturi evidente intre alocarile bugetare anuale si nivelul de performanta al proiectelor din institutia dumneavoastra?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.13.e. Exista roluri si responsabilitati in mod formalizat alocate (prin fisa postului) pentru colectarea de date privind performanta si folosirea lor pentru luarea deciziilor?
DA NU NU STIU
Va rugam exemplificati/ justificati raspunsul
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.13.f. Care sunt, in opinia dvs., principalii factori care ar motiva mai bine personalul responsabil pentru implementarea proiectelor cu finantare europeana din cadrul organizatiei dvs.?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.14 Instituția Dumneavoastră are proceduri interne referitoare la implementarea proiectelor finantate din Instrumente Structurale?
În cadrul instituției noastre nu există proceduri interne referitoare la acest tip de proiecte
În cadrul instituției noastre există proceduri interne pentru acest tip de proiecte
Alte elemente relevante (vă rugăm să precizați)
Comentarii (dacă există):
I.15a. Care au fost blocajele aparute pe parcursul implementarii proiectului/ proiectelor dvs.?
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.15b. Care au fost solutiile identificate in scopul solutionarii blocajelor mentionate anterior?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.16. Care au fost experientele pozitive legate de implementarea proiectului/ proiectelor dvs.?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.17 Puteti cuantifica beneficiile aduse de proiect pentru activitatea organizatiei dvs.? Va rugam sa indicati cele mai importante 3 beneficii pe care le resimtiti ca urmare a implementarii contractului finantat.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.18. Organizatia dvs. a mai beneficiat si de alte finantari externe?
Da
Nu
Nu știu
Dacă da, vă rugăm să specificați pe scurt, comparativ, opinia dvs. legata de implementarea proiectelor finantate prin POS CCE fata de implementarea proiectelor finantate prin alte programe operationale si/sau alte tipuri de fonduri
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I.19 Intentionati sa aplicati pentru finantarea proiectelor dvs. si in viitor?
Da
Nu, deoarece:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Nu stiu
II. Perspective legate de viitoarele proiecte finantate din Instrumente Structurale
II.1 În cadrul organizației Dvs. se resimte nevoia de informare privind viitoarele proiecte?
Da, în mare măsură
Da, într-o oarecare măsură
Nu
Comentarii (dacă există):
II.2 Vă rugăm să specificați prevederile legale pe care le considerați necesare pentru facilitarea accesului la finantare din Instrumentele Structurale, precum si pentru facilitarea implementarii proiectelor
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II.3 Ce sugestii aveti legate de imbunatatirea sistemului de implementare a viitoarelor Programe finantate din Instrumente Structurale?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
II.4. Organizatia dvs. are in vedere solicitarea de finantari viitoare pentru implementarea unor proiecte in domeniul Tehnologiei Informatiilor si Comunicatiilor?
Da
Nu
Nu stiu
Daca da, va rugam mentionati pe scurt obiectivele proiectului si bugetul estimat
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
VĂ MULȚUMIM!
Pentru orice informații suplimentare, vă rugăm să contactați echipa noastră de experți: Rodica Bizdoaca ([anonimizat]) și Simona Videa ([anonimizat])
ANEXA 4 – Legislație specifică TIC
Enumerarea actelor legislative din această secțiune are la baza sursa http://www.legi-internet.ro/legi-si-practica-judiciara-straina.html.
Legislație specifică la nivel European
Prezenta enumerare a actelor normative nu au in vedere Tratate Internaționale.
Directive ale Uniniunii Europene
Directiva 2011/83/UE din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE si a Directivei 1999/44/CE si de abrogare a Directivei 85/577/CEE și a i a Directivei 97/7/CE
Directiva 2010/45/UE din 13 iulie 2010 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata in ceea ce priveste normele privind facturarea (factura electronica)
Directiva 2008/95/CE din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislatiilor statelor membre cu privire la marci
Directiva 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata (contine prevederi privind factura electronica)
Directive 2006/58/EC of 27 June 2006 amending Council Directive 2002/38/EC as regards the period of application of the value added tax arrangements applicable to radio and television broadcasting services and certain electronically supplied services
Directiva 2006/24/CE din 15 martie 2006 privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE (Directiva privind retinerea datelor)
Directiva 2004/48/CE din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala
Directiva 2003/98/CE din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informatiilor din sectorul public
Directiva 2002/38/EC din 7 Mai 2002 de modificare și de modificare temporara a Directivei 77/388/CEE in ceea ce priveste regimul privind taxa pe valoarea adaugata aplicabil serviciilor de radiodifuziune si televiziune si anumitor servicii furnizate electronic
Directiva 2001/29/CE din 22 mai 2001 de armonizare a anumitor aspecte privind dreptul de autor si drepturile conexe in societatea informationala
Directiva 2000/46/CE din 18 septembrie 2000 privind initierea, exercitarea si supravegherea prudentiala a activitatii institutiilor de bani electronici
Directiva 2000/31/CE din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, in special comertului electronic, pe piata interna (directiva privind comertul electronic)
Directiva 1999/93/CE din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice
Directiva 1997/7/CE din 20 mai 1997 privind protectia consumatorilor în cazul contractelor la distanta
Directiva 95/46/CE din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date
Alte acte normative ale Uniunii Europene referitoare la domeniul Tehnologiei Informatiei
Regulation (EC) No 733/2002 of the European Parliament and of the Council of 22 April 2002 on the implementation of the.eu Top Level Domain
Council Resolution of 25 March 2002 on the eEurope Action Plan 2002: accessibility of public websites and their content
Regulamentul (CE) nr. 45/2001 din 18 decembrie 2000 privind protectia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre institutiile si organele comunitare si privind libera circulatie a acestor date
Multiannual Community Action Plan on promoting safer use of the Internet – Decision No 276/1999/EC of the European Parliament and of the Council of 25 January 1999
Directive referitoare la comunicațiile electronice
Directiva 2009/140/CE din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru retelele si serviciile de comunicatii electronice, 2002/19/CE privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora si 2002/20/CE privind autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice ;
Directiva 2009/136/CE din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale si protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritatile nationale insarcinate sa asigure aplicarea legislatiei in materie de protectie a consumatorului ;
Directiva 2002/58/CE din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice (Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice) ;
Directiva 2002/19/CE din 7 martie 2002 privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora (Directiva privind accesul) ;
Directiva 2002/20/CE din 7 martie 2002 privind autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice (Directiva privind autorizarea) ;
Directiva 2002/21/CE din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru retelele si serviciile de comunicatiielectronice (Directiva cadru) ;
Directiva 2002/22/CE din 7 martie 2002 privind serviciile universale si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile electronice de comunicatii (Directiva privind serviciul universal)
Nota : Unele dintre traducerile in limba romana ale actelor europene au fost realizate de Institutul European din Romania.
Documente ale institutiilor europene din domeniul protectiei datelor
Avizul nr.1/2012 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind propunerile de revizuire a legislatiei europene privind protectia datelor cu caracter personal (martie 2012) – doar in limba engleza
Avizul Autoritatii Europene pentru protectia datelor privind pachetul de reforma in domeniul protectiei datelor cu caracter personal (martie 2012) – doar in limba engleza
Avizul Autoritatii Europene pentru Protectia Datelor privind neutralitatea Internetului, gestionarea traficului si protectia datelor cu caracter personal si vieții private (octombrie 2011) – doar in limba engleza
Avizul nr.15/2011 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind consimtamantul (referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal) (iulie 2011)
Avizul nr.14/2011 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind aspecte de protectie a datelor legate de prevenirea spalarii banilor si a finantarii terorismului (iunie 2011) ;. Anexa (doar in limba engleza)
Avizul nr.13/2011 al grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind serviciile de localizare geografica pe dispozitivele mobile inteligente (mai 2011) ;
Avizul nr. 12/2011 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind contorizarea inteligenta (aprilie 2011) ;
Avizul nr.10/2011 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor referitor la propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor de terorism si a infractiunilor grave (aprilie 2011) ;
Avizul nr.9/2011 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind propunerea revizuita a sectorului industrial referitoare la un cadru de evaluare a impactului aplicatiilor RFID asupra protectiei vietii private si a datelor (februarie 2011) ;
Avizul nr. 8/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind dreptul aplicabil in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal in temeiul Directivei 95/46/CE (decembrie 2010) ;
Avizul nr. 7/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor cu privire la Comunicarea Comisiei Europene privind o abordare globală referitoare la transferul de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) catre tari terte (noiembrie 2010) ;
Avizul nr.5/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind o propunere din partea industriei pentru un cadru de evaluare a impactului asupra protectiei datelor si a vietii private in cazul aplicatiilor RFID (iulie 2010) ;
Avizul nr.4/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind Codul de conduită european al FEDMA (Federatia Europeana pentru Marketing Direct si Interactiv) pentru utilizarea datelor cu caracter personal in cadrul marketingului direct (iulie 2010) ;
Avizul nr.3/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind principiul responsabilitatii (iulie 2010) ;
Avizul nr. 2/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind publicitatea comportamentala online (iunie 2010) ;
Avizul nr. 1/2010 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind conceptele de operator si persoana imputernicita de catre operator (februarie 2010) ;
Avizul Autoritatii Europene pentru Protectia Datelor privind promovarea increderii in societatea informationala prin incurajarea protectiei datelor si a confidentialitatii (2010) ;
Avizul nr.5/2009 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind socializarea in retea online (iunie 2009) ;
Avizul nr.2/2009 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind protectia datelor cu caracter personal ale copiilor (Orientari generale si cazul special al scolilor) (februarie 2009) ;
Avizul nr.1/2009 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor referitor la propunerile de modificare a Directivei 2002/58/CE privind confidentialitatea si comunicatiile electronice (februarie 2009) ;
Avizul nr.1/2008 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind aspecte de protectie a datelor legate de motoarele de cautare (aprilie 2008) ;
Avizul nr.4/2007 al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind conceptul de date cu caracter personal (iunie 2007) ;
Document de lucru al Grupului de lucru "Articolul 29" pentru protectia datelor privind prelucrarea datelor medicale cu caracter personal din dosarul electronic de sanatate (februarie 2007) ;
Consiliul Europei
Protocolul Aditional la Conventia privind Criminalitatea informatica, referitor la incriminarea actelor de natura rasista si xenofoba savarsite prin intermediul sistemelor informatice (2003)
Conventia privind criminalitatea informatica (2001)
Recommendation CM/Rec(2011) of the Committee of Ministers to member states on the protection and promotion of the universality, integrity and openness of the Internet (septembrie 2011)
Declaration of the Committee of Ministers on Internet governance principles (septembrie 2011) – traducere neoficiala in limba romana
Recommendation CM/Rec(2011) of the Committee of Ministers to member states on a new notion of media (septembrie 2011)
Declaration by the Committee of Ministers on the protection of freedom of expression and information and freedom of assembly and association with regard to Internet domain names and name strings (septembrie 2011)
Declaration of the Committee of Ministers on network neutrality (2010)
Declaration of the Committee of Ministers on the management of the Internet protocol address resources in the public interest (2010)
Recommendation CM/Rec(2009) of the Committee of Ministers to member states on measures to protect children against harmful content and behaviour and to promote their active participation in the new information and communications environment
Recommendation 1882 (2009) of the Parliamentary Assembly – The promotion of Internet and online media services appropriate for minors
Recommendation CM/Rec(2008) of the Committee of Ministers to member states on measures to promote the respect for freedom of expression and information with regard to Internet filters
Declaration of the Committee of Ministers on protecting the dignity, security and privacy of children on the Internet (februarie 2008)
Human rights guidelines for online games providers (2008)
Human rights guidelines for Internet service providers (2008)
Recommendation CM/Rec(2007) of the Committee of Ministers to member states on measures to promote the public service value of the Internet
Recommendation CM/Rec(2007) of the Committee of Ministers to member states on promoting freedom of expression and information in the new information and communications environment
Recommendation Rec(2006) of the Committee of Ministers to member states on empowering children in the new information and communications environment
Declaration of the Committee of Ministers on human rights and the rule of law in the Information Society (2005)
Declaratie privind libertatea comunicarii pe Internet (2003) – Versiunea Romana (Neoficiala) – Versiunea Engleza
Convention on Information and Legal Co-operation concerning "Information Society Services" (2001)
Recommendation No. R (2001) 8 of the Committee of Ministers on self-regulation concerning cyber content and its Explanatory Memorandum
Recommendation No.R(2001)7 of the Committee of Ministers to member states on measures to protect copyright and neighbouring rights and combat privacy, specially in the digital environment
Legislație specifică națională
Legislatie privind comertul electronic
Legea comertului electronic 365/2002 Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 403 din 10 mai 2006
Hotarirea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic
Legea 121/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic
Legea 365/2002 privind comertul electronic – versiunea initiala
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta 130/2000 – Republicat in Monitorul Oficial cu numarul 177 din data de 7 martie 2008
Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta – versiunea initiala
Legea 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta
Ordonanta nr. 85 din 19 august 2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare – Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007 – modificata de OUG 65/2009 si Legea nr.196/2010
Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori – Republicata in Monitorul Oficial no.. 305 din 18 Aprilie 2008 – modificata de legea 160/2010
Ordinul nr.72/2010 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind unele masuri de informare a consumatorilor, publicat in Monitorul Oficial nr.164 din 15 martie 2010
Legislatie privind dreptul de autor
Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe cu modificarile aduse pina in aprilie 2011
Lege nr. 329 din 14 iulie 2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
Ordonanta de Urgenta nr. 123 din 1 septembrie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe ( versiunea in vigoare pina la 30 Iulie 2004 )
Decret 321 din 18 Iunie 1956 privind dreptul de autor – valabil pina la data de 14 martie 1996
Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor – Republicat in Monitorul Oficial nr. 657 din 18.09.2008 – cu modificarile aduse prin OUG nr. 43/2010
Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor – varianta initiala
Legea 364/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor
Metodologia privind stabilirea remuneratiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publica a fonogramelor de comert prin intermediul serviciilor online sau mobile, publicata in Monitorul Oficial nr.691 din 29 septembrie 2011
Metodologia privind stabilirea remuneratiilor cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pentru reproducerea si/sau comunicarea publica a operelor muzicale prin servicii online sau mobile publicata in Monitorul Oficial nr. 273 din 27 Aprilie 2010
Protocol din 10/04/2009 privind Lista suporturilor si aparatelor pentru care se datoreaza remuneratia compensatorie pentru copia privata pentru operele reproduse dupa inregistrari sonore sau audiovizuale, precum si cuantumul acestei remuneratii, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 13/05/2009
Metodologia pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pentru telefoanele mobile si drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor publicata in Monitorul Oficial nr. 58 / 18 Ianuarie 2005
Legea 533/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing publicata in Monitorul Oficial nr. 1 135 / 1 decembrie 2004 ( Legea leasingului pentru software )
Legislatie privind documente electronice
Legea semnaturii electronice – 455 / 2001 – Publicat in Monitorul Oficial nr 429/2001
Norme tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica – HG 1259/2001, modificat prin HG 2303/2004
Ordinul Ministrului Comunicatiilor si Societatii Informationale nr.473/2009 privind procedura de acordare, suspendare si retragere a deciziei de acreditare a furnizorilor de servicii de certificare
Legea privind marca temporala nr. 451/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1021
Ordinul Ministrului Comunicatiilor si Societatii Informationale nr. 492/2009 din 15/06/2009 privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala
Lege privind regimul juridic al activitatii electronice notariale – 589/2004 Publicata in Monitorul Oficial numarul 1227/20 decembrie 2004
Ordinul Ministrului Comunicatiilor si Societatii Informationale nr. 500/2009 privind Normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 589/2004 privind regimul juridic al activitatii electronice notariale
Lege privind arhivarea documentelor in forma electronica 135/2007 – Publicata in Monitorul Oficial nr. 345 din 22 Mai 2007
Ordinul Ministrului Comunicatiilor si Societatii Informationale nr. 493/2009 privind Normele tehnice si metodologice pentru aplicarea pentru aplicarea Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica
Legea nr.148/2012 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice
Legislatie privind platile electronice
Regulamentul BNR nr.8/2011 privind institutiile emitente de moneda electronica
Legea nr.127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica
Regulamentul BNR 6 din 11 Octombrie 2006 privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente
Ordonanta de Urgenta nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului – Titlu IV: Institutii emitente de moneda electronica – Conform OUG nr. 26/2010, prevederile acestui Titlu au fost abrogate incepand cu data de 30 aprilie 2011.
Ordinul MCTI nr. 389 din 27 iunie 2007 privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor internet-banking, home-banking sau mobile-banking (abroga Ordinul MCTI 218/2004) – Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 485 din data de 19 iulie 2007
Legislatie privind publicitatea online
Legea 158/2008 privind publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa
Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea
Legea nr. 457 din 1 noiembrie 2004 privind publicitatea si sponsorizarea pentru produsele din tutun
Acte normative care cuprind referiri la spam (mesaje comerciale nesolicitate):
Legea comertului electronic (art. 1 pct. 8, Art. 6)
Normele metodologice pentru legea comertului electronic (art. 7-9)
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta (art.15)
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice- 506/2004 ( art. 12)
A se vedea si Standardele IAB Romania (Interactive Advertising Bureau)
Legislatie privind viata privata
Legea nr.82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice
Codul Civil al Romaniei – dispozitii privind viata privata (in vigoare incepand cu 1 octombrie 2011)
Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date – 677 / 2001
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice- 506/2004
OUG nr.13/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice
Decizie ANSPDCP nr.52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video
Decizia ANSPDCP nr.132/2011 privind conditiile prelucrarii codului numeric personal si a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala
Lege nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrarii datelor cu caracter personal de catre structurile/unitatile Ministerului Administratiei si Internelor in activitatile de prevenire, cercetare si combatere a infractiunilor, precum si de mentinere si asigurare a ordinii publice
Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice – declarata neconstitutionala prin Decizia 1258/2009 a Curtii Constitutionale.
Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal -102/2005
Ordinul Avocatului Poporului nr. 52 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Cerintelor minime de securitate a prelucrarilor de date cu caracter personal
HG 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun in circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului acestora
Legislatie privind criminalitatea informatica
Dispozitii privind prevenirea si combaterea criminalitatii informatice (Titlul III din Legea 161 din 19/04/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei – actualizat la data de 22.04.2011)
Legea nr. 64 din 24/03/2004 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatica, adoptata la Budapesta la 23 noiembrie 2001
Legea nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, precum si pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice – declarata neconstitutionala prin Decizia 1258/2009 a Curtii Constitutionale.
Legislatie privind pornografia pe Internet
Legea nr. 196 din 13 mai 2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei – varianta republicata in Monitorul Oficial cu numarul 87 din data de 4 februarie 2008
Legea privind prevenirea si combaterea pornografiei – 196/2003 publicata in Monitorul Oficial Nr. 342 / 20 mai 2003 – varianta initiala
Legea 496/2004 pentru modificarea legii privind prevenirea si combaterea pornografiei 196/2003 Publicata in Monitorul Oficial. nr. 1070 / 18 noiembrie. 2004
Legislatie privind comunicatiile electronice
Legea nr.154/2012 privind regimul infrastructurii retelelor de comunicatii electronice
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2011 privind comunicatiile electronice
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.19/2011 privind unele masuri pentru modificarea unor acte normative in domeniul comunicatiilor electronice
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 22/2009 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii
Ordin MCSI nr.461/2009 pentru aprobarea Strategiei nationale privind implementarea serviciului universal in sectorul comunicatiilor electronice
Pe pagina web a Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) se pot gasi si alte acte normative din domeniile comunicatiilor electronice, servicii postale si radiofrecvente, ca si legislatia secundara din domeniul comunicatiilor electronice
Legislatie privind guvernarea electronica
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.117/2011 privind constituirea Infrastructurii comune de comunicatii electronice a statului roman – respinsă prin Legea nr.139/2012
Hotarare Guvernului nr. 195/2010 privind aprobarea Strategiei nationale "e-Romania"
Sistemul Electronic National – Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare; Titlul II – Transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice;
Punctul de contact unic electronic
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotararea Guvernului nr.922/2010 privind organizarea si functionarea Punctului de contact unic electronic.
Sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor
– Ordonanta Guvernului nr.24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale, cu modificarile si completarile ulterioare -> Hotarare de Guvern nr. 181/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind implementarea Sistemului electronic de incasare a impozitelor si taxelor locale;
– Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata, cu modificarile si completarile ulterioare;
– Ordinul nr.435/2005 privind procedura de selectare a procesatorilor de plati on-line cu carduri in vederea operationalizarii sistemului Ghiseu virtual de plati, emis de catre Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
– Hotararea de Guvern nr.1235/2010 privind aprobarea realizarii Sistemului national electronic de plata online a taxelor si impozitelor utilizand cardul bancar;
– Ordinul MCSI, MAI, MFP nr.168/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind Sistemul national electronic de plata online a taxelor si impozitelor utilizand cardul bancar.
– Ordin MCSI nr.173/2011 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul national electronic de plata online a taxelor si impozitelor utilizand cardul bancar
Hotararea Guvernului nr.1173/2003 privind atribuirea electronica a autorizatiilor de transport rutier international de marfa
Ordonanta Guvernului nr.19/2003 privind obligativitatea utilizarii sistemului electronic de colectare a datelor statistice, cu modificarile si completarile ulterioare
Achizitii publice prin mijloace electronice
Ordonanta de urgenta nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotarare nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006
Hotarare nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006
Declaratia unica privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate
HG nr.1397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate
Carduri nationale
Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul IX, Capitolul III – Cardul national de asigurari sociale de sanatate
Ordin nr. 520/2011 pentru aprobarea specificatiilor informatice ale sistemului national al cardurilor nationale de asigurari sociale de sanatate (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate)
Cartea electronica de identitate – Ordonanta Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate
Legislatie privind servicii video pe Internet
Audio-vizual
Legea audivizualului nr.504/2002 (actualizata pana in aprilie 2012)
Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr.320/2012 privind furnizarea serviciilor media audiovizuale la cerere
Alte acte normative
Ordonanta de urgenta nr.77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc
Hotararea Guvernului nr.870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr.150/2011 si Hotararea Guvernului nr.823/2011
Legea marcilor si indicatiilor geografice nr 84/1998 – republicata 2010 – Monitorul Oficial, Partea I nr. 350 din 27 mai 2010
pentru versiuni mai vechi vezi Legea marcilor si indicatiilor geografice nr 84/1998 (modificata prin legea 66/2010)
Regulamentul de aplicare a legii marcilor 84/1998
Legea nr.109/2007 privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice
Lege nr. 183 din 16 mai 2006 privind utilizarea codificarii standardizate a setului de caractere in documentele in forma electronica
Ordinul MCTI nr. 414 din 25 septembrie 2006 cu privire la utilizarea codarii standardizate a seturilor de caractere in documentele in forma electronica
Legea privind concurenta neloiala – 11/1991
Legea concurentei – 21/1996
Lege nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator
Hotarirea Guvernului nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
Ordin nr. 1453 din 1 martie 2001 privind completarea Clasificarii ocupatiilor din Romania (contine ocupatia de Designer pagini web )
Legea nr. 111 din 15 mai 2008 pentru ratificarea Tratatului de extradare dintre Romania si Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007
Auto-reglementare
Codul de bune practici pentru Comertul Online din Romania – Asociatia Romana a Magazinelor online
Standardele privind publicitatea online IAB Romania (Interactive Advertising Bureau)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Taxonomia din Punct de Vedere Statistica (ID: 124410)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.