Taxa pe valoarea adăugată a fost discutată, examinată și criticată în literatura de [602175]

1
INTRODUCERE

Taxa pe valoarea adăugată a fost discutată, examinată și criticată în literatura de
specialitate, din cauza influenței sale asupra consumatorului, întreprinderii și bugetului de stat.
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect către consumul ce are un
caracter general, calculată și utilizată în orice etapă a circuitului bunurilor și serviciilor pornind
cu procesul de producție și terminând cu stadiul con sumului final.
Această taxă a fost o condiție pentru intrarea în Uniunea Europeană, data sa de aplicare
fiind 1 iulie 1993. Spre deosebire de impozitul pe circulația mărfurilor, taxa pe valoarea adăugată
reprezintă acel impozit indirect care se aplică pe t ot circuitul economic.Înțelegerea taxei pe
valoarea adăugată a fost realizată sub forma cotelor procentuale ce difereau în funcție de criterii,
dar pentru același produs se ia același impozit fără a conta care este întinderea circuitului
economic parcursă.
Lucrarea de față, numită “Studiu de caz privind TVA -ul la SC NIKMOB SA ” este
formată din trei capitol astfel: primul capitol prezintă aspecte le teoretice privind impozitele și
taxele,structura veniturilor bugetului de stat , cel de -al doilea capitol prezintă reglementarea
juridică a tva -ului, iar cel de -al treilea capitol prezintă atât societatea SC NIKMOB SA cât și
studiul de caz la această societate.
Primul capitol “Aspecte teoretice privind impozitele și taxele,structura veniturilor
bugetului de st at ” format din trei subcapitole prezintă conceptele de impozite și
taxe,apariția,evoluția,conținutul și caracteristicile acestora,gruparea veniturilor bugetului de stat
și instituții investite cu dreptul de a stabili,încasa și urmări piața impozitelor și a taxelor.
Cel de -al doilea capitol “Reglementarea juridică a TV -ului ” format din trei subcapitole
prezintă apariția tva -ului în diferite țări,locul tva -ului în structura prelevărilor fiscale în
România,elementele tehnice ale tva -ului,acest subcapitol fii nd și el format din șase
subcapitole,operațiuni și persoane impozabile,operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a tva –
ului,faptul generator și exigibilitatea tva -ului,bazele de impozitare și cotele tva și operațiunile
scutite de taxă.
Cel de -al treilea c apitol “Studiu de caz privind TVA -ul la SC NIKMOB SA” format din
patru suub capitol e prezintă un scurt istoric despre înființarea și dezvoltarea societății,obiectul de
activitate,produsele firmei și studiul de caz la societatea respectivă.

2
CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice privind impozitele și
taxele,structura veniturilor bugetului de stat

1.1 Conceptele de impozite și taxe
Originile impozitului sunt legate de existența statului și a banilor.Acesta este o
importantă resursă financiară,în același timp fiind și cea mai veche .
Noțiunea de impozit este definită de către autorul Oliver Wendell Holmes Jr. astfel :
“Impozitele sunt ceea ce pl ătim pentru o societate civilizată. ” 1
Impozitul a urmat dezvoltarea civilizației umane încă de la primele forme de organizare
statală apărute până în zilele noastre,formând astfel un pro dus al istoriei.Impozitul reprezintă
noțiune a complexă,rezultat ul posibilității autorităților statale de a preleva o anumită parte din
veniturile create,pentru a putea susține finanțarea obligațiilor sociale și a îndeplini funcțiile și
sarcinile lor.
Etimologic,noțiunea de impozit provine din latinescul impositum ,prin care se desemnează
o obligație publică.Definiția impozitului a evoluat odată cu dezvoltarea statului și a funcțiilor
sale.Astfel,primele definiții date noțiunii de impozit evidențiau în sfera lor semnificația de
schimb pentru serviciile publice asigu rate de către stat,fie un avans sau o primă de asigurare.În
concepția lui Thomas Hobbes,impozitul apare ca “emptae pacis pretium”,adică un preț de
cumpărare pentru asigurarea păcii și apărării statului,iar John Locke aprecia impozitul ca fiind o
contrapart idă pentru protecția vieții,bunurilor și libertății indivizilor. 2

Cuvântul taxă provine din limba greacă taxis ce poartă semnificația de fixare de impozit.
Ca formă a impozit elor indirecte,taxele sunt plățile ce sunt efectuate de diverse persoane
fizice și/sau juridice pentru serviciile efectuate în favoarea lor de anumite ins tituții
publice.Taxele adună majoritatea trăsăturilor specifice impozitelor,și anume caracter
obligatoriu,titlu nerambursabil,urm ărirea în caz de neplată. Este de precizat însă că taxele conțin
deseori și adevăratele eleme nte de impozit ,deoarece nivelul acestora este superior costului
serviciilor prestate de instituțiile respective.
1.1.1Scurt istoric privind apariția și evoluția impozitelor și
taxelor,evoluția rolului lor în activ itatea economică
Odată cu destrămarea economiei primitive are loc apariția și evoluția
impozitelor.Acestea se extind odată cu apariția proprietății private,a statului,a relațiilor prin care
marfa se cumpăra cu bani.

1 Sursa: http://www.citatepedia.ro/index.php?q=impozit&r=e
2 Cornel Lazăr,Mirela Matei,Jean Andrei ,”Finanțe”,Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești,2007,pagina 149

3
Relațiile sclavagiste apar in Dacia in p rima jumătate a secolului I î.e.n.,însă acestea
ajung la forma lor caracteristică după ce Dacia a fost cucerită de romani,iar în Dobrogea acestea
apar în secolul VII î.e.n.
După spusele legendei,tezaurul de la Sarmisegetuza ce a fost capturat de romani în anul
106 î.e.n. avea în compoziția sa 165.000 kg de aur și 331.000 kg de argint,acesta fiind benefic
romanilor ducând la reducerea impozitelor.
După ce a fost cucerită de romani,gestiunea Daciei era ținută de către procurator,acesta
încasând impozitul fina nciar,darea pentru eliberarea scavilor,dările pentru arendarea salinelor și
pășunilor,impozitul direct și personal plătit pe cap de locuitor,impozit direct și fix stabilit pe
clase.
Înmulțirea dărilor a avut loc în prima parte a formării statului feudal.Ac estea sunt :
– albinăritul era darea pe stupi,pe miere și pe ceară de albine
– darea asupra porcilor
– vinăritul, era o dare pe vadra de vin
– podgonăritul a fost un impozit trecător asupra străinilor care aveau terenuri plantate cu
viță de vie (a fost introdusă în anul 1662)
– pripășitul ,era o taxa asupra vitelor de pripas prin sate
– tutunăritul,era un impozit ce se plătea asupra terenurilor cultivate cu tutun
– oieritul,era o dare pe oi
– văcăritul ,introdus în 1580,era o dare percepută pe boi,cai,vaci
– săpunăritul,darea pe săpun

Amnestia fiscală a apărut în momentul în care anumite dări erau greu de plătit,acest lucru
împingându -i pe cei ce contribuiau ,să conteste aceste dări încercând să ajungă la o înțelegere cu
fiscul.
Odată cu î nsușirea regulamentelor organice în Muntenia (iulie 1831) și Moldova (ianuarie
1832),au fost înlocuite dările cu impozite directe și fixe,stabilite atât pe cap de locuitor câ t și pe
clase sociale.
Din cauza bătăilor,a exploatării și a chinurilor la care erau supuși țăranii din țara
noastră,consulul din Anglia în Principatul (1814 -1821) a fost de părere că țăranii din Muntenia și
Moldova plătesc dări peste puterile lor.
După crearea sistemului roman modern au avut loc modificări ale impozitelor,acestea
fiind :
– impozitul funciar (înființat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,în Moldova
în 1859,Muntenia în 1860 și a fost unificat în 1862 și desființat prin reformele din
1921 și 1923.)
– contribuția personală si contribuția pentru poduri (menținută până în 1877)
– impozitul pe imobile

4
– impozitul pe salarii (înființat în 1877,desființat în 1891 și refinanțat în 1900 )
– impozitul pe băuturile spirtoase (înființat în 1867)
– impozitul industrial asupra veniturilor industriale (înființat în 1912)
– impozitul profesional asupra veniturilor oamenilor de litere,artă și știință,precum și
veniturilor liber -profesionale
– impozitul succesoral (1921)
– impozitul de lux și pe cifra d e afaceri (1921)
– impozitul pe automobile (înființat la 1 aprilie 1939).
Impozitul pe venit a fost introdus prin intermediul legilor ce au adus noutăți în domeniul
financiar,legi din anii 1921 și 1923.3

1.1.2 Conținutul și caracteristicile impozitelo r și taxelor
Un rol important în cadrul instrumentelor economici -financiare pe care statul le
utilizează în vederea mobilizării și redistribuirii fondurilor bănești,aflate la dispoziția sa,est e
deținut de impozite.
Mirabeau,în lucrarea “L’Adresse aux Francais ”,afirma că impozitul nu este decât un
avans pentru a obține o protec ție de ordin social,considerând impozitul “obligația comună a
tuturor cetățenilor și prețul avantajelor pe care societatea le poate procura acestora”. Într -o altă
opinie4impozitul reprezi ntă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil,datorată
conform legii,bugetului de stat de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile pe care le
obțin sau bunurile pe care le posedă.Alți specialiști consideră că impozitul repre zintă o formă de
prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția
statului,în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Din definițiile prezentate anterior,precum și din reglementarea legală( Legea
nr.500/20 02)rezultă și caracteristicile impozitelor.
În primul rând trebuie menționat caracterul obligatoriu al impozitelor, care trebuie
înțeles,în sensul că plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și/sau
juridice care realizeaz ă venit dintr -o sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care
conform legii,datorează impozit.Impozitul se prezintă deci,ca o obligație și nu ca o

3 Sursa : “http://docslide.n et/documents/aparitia -si-evolutia -istorica -a-impozitelor -si-taxelorconspectemd.html”
4 Șaguna Dan Drosu,Șova Dan, “Drept fiscal”,Editura C.H Beck,București 2006,pagina 79

5
opțiune.Caracterul obligatoriu al impozitului decurge din dreptul general de impunere al
statului.Statu l poate supune la plata impozitelor atât personae fizice,cât și persoane juridice care
realizează venit sau dețin un anumit tip de avere.Această obligativitate este instituită și prevăzută
chiar prin Constituția României,unde se precizează că cetățenii au obligația să contribuie prin
impozite și taxe,la cheltuielile publice,iar sistemul legal al impunerii trebuie să asigure așezarea
justă a sarcinii fiscal e,interzicând totodată orice alte prestații,în afara celor instituite în situații
excepționale.
În al d oilea rând, impozitele sunt datorate conform dispozițiilor legale, în sensul că nici
un impozit al statului nu se poate stabili și percepe decât în puterea unei legi,conform
principiului după care, nullum impositum sine lege. Instituire a impozitelor este o pre rogativă a
Parlamentului,care se pronunță asupra oportunității impozitelor de importanță
națională,generală,iar la nivel local,autoritățile ad inistrației publice locale,au caracter
deliberativ ,pot introduce impozite și taxe numai în favoarea unităților adm inistrativ -teritoriale pe
care le administrează.
În al treilea rând, impozitele reprezintă prelevări cu titlu nerambursabil,fără
contraprestație sau echivalent, în sensul că odată achitate,plătitorii acestor impozite nu pot
solici ta statului prestarea unui c ontraserviciu,iar fondurile obținute astfel sunt utilizate pentru
finanțarea unor acțiuni și obiective cu caracter general,la nivelul întregii societăți.
Statul este obligat ,în schimbul încasării impozitelor,să creeze și să asigure un cadru
general favora bil desfă șurării tuturor activității economice,sociale și politice pentru toți membrii
săi ,respectând principiul “cine achită impozite,are dreptul de a se bucura de protective din partea
statului”.Impozitele și taxele îndeplinesc în societate un rol compl ex,atât economic și
financiar,cât și social,cunoscând diferențieri de la o etapă de dezvoltare la alta.5
După natura lor,taxele pot fi clasificate astfel: taxe judecătorești,taxe de notariat,taxe
consulare și taxe de administrație.
Taxele judecătorști se înacasează de către instanțele jurisdicționale în legătură cu
acțiunile introduse spre judecare de către diferite persoane fizice sau juridice.
Taxele de notariat sunt plătite atât pentru eliberarea și legalizarea de acte sau copii
precum și pentru autenti ficarea de diferite acte,copii etc.,fiind încasate de către notariate.
Taxele consulare se încasează de cosnsulate pentru eliberarea de certificare de
origine,acordarea de vize etc.
Taxele de administrație sunt încasate de diverse organe ale admin istrației de stat pentru
eliberarea de autorizații,permise,legitimații etc.,atunci când sunt cerute de anumite persoane.

5 Cornel Lazăr,Mirela Matei,Jean Andrei ,”Finanțe”,Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești,2007,pagina 150

6
În funcție de obiectul operațiunii ca re se efectuează și urmează să fie taxată,taxele sunt
grupate în două categorii ,taxe de timbru ș i taxe de înregistrare.
Taxele de timbru se folosesc pentru efectuarea unor operații de instituțiile publice ,cum
sunt:autentificarea de acte,eliberarea unor documente(cărți de identitate,pașapoarte,permise de
conducere auto),legalizări de acte etc. Taxele de timbre sunt denumite astfel deoarece încasarea
lor se face prin aplicarea de timbre fiscal e.
Taxele de înregistrare se folosesc la vânzări de imobile,la constituirea,fuzionarea sau
dizolvarea societăților de capital.De asemenea ele se percep asupra fiec ărei o perații de vânzare și
respectiv ,cumpărare la bursă etc.6

1.2 Gruparea veniturilor bugetului de stat
Gruparea veniturilor bugetului de stat se face prin intermediul unor criterii.Această
grupare se găsește în Clasificația bugetară . Astfel,conform Anexei nr.1 ce aparține
Clasificației bugetare ,în privința veniturilor avem :

I.VENITURI CURENTE
A) Venituri fiscale
A.1) Impozit pe venit,profit și câștiguri din capital
A.1.1) Impozit pe venit,profit și câștiguri din capital de la persoane juridice
A.1.2) Impozit pe venit,profit și câștiguri din capital de la persoane fizice
A.1.3) Alte impozite pe venit,profit și câștiguri din capital
A.2) Impozit pe salarii – total – restanțe ani anteriori – impozit pe salarii – total
A.3) Impozite și taxe pe proprietate
A.4) Impozite si taxe pe bunuri și servicii – taxa pe valoarea adăugată
A.5) Impozite pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale
A.6) Alte impozite si taxe fiscale
B) Contribuții de asigurări

6 Iulian Văcărel , ”Finan țe Publice ”, Ediția a II -a,Editura Didactică și Pedagogică – București 2000,pagina 472

7
C) Venituri nefiscale
C.1) Venituri in proprietate
C.2) Vânzări de bunuri și servicii
II. VENITURI DIN CAPITAL – venituri din valorificarea unor bunuri
III. OPERAȚIUNI FINANCIARE – încasări din rambursarea împrumut urilor acordate
IV. SUBVENȚII – donații din străinătate 7

1.3 Instituții investite cu dreptul de a stabili i,încasa și
urmăr ii plata impozitelor și taxelor
Majoritatea impozitelor și taxelor se colectează de către unitățile subordonate ale
Ministerului Finanțelor Publice și primării.Mai există o serie de instituții publice care
administrează anumite impozite ca de exemplu : Administrația Fondului pentru Mediu sau
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.
Parțial aceste creanțe se colectează electronic în special agenții economici plătesc
sumele datorate la stat prin ordin de plată.
Din păcate există și agenți economici care preferă să plătească în numerar impoz itele și
taxele datorate deoarece consideră că nivelul comisioanelor bancare practicate este nejustificat
de mare.Parțial este îndreptățită această atitudine,în special la firmele mici,deoarece impozitele și
contribuțiile salariale se virează pe zece ordin e de plată,iar în cazul firmelor care au doar câțiva
angajați comisioanele bancare pot fi mai mari decât sumele virate la buget.
Persoanele fizice continuă să utilizeze în cea mai mare parte plățile prin numerar
deoarece,de obicei,nu dețin conturi curente la bancă,iar dacă totuși au astfel de conturi nu știu
sau nu doresc să facă viramente aici.
Din păcate completarea unui ordin de plată către trezoreria statului nu este un lucru
chiar foarte ușor.Ministerul Finanțelor Publice a creat un program de calculat or care să faciliteze
generarea ordinului de plată,dar de aici și până la a completa fără nici -o problemă ordinul de
plată este cale lungă.Nu trebuie să uităm că programul ne pune la dispoziție liste de trezorerii și
mai mult de zece pagini de coduri IBAN aferent fiecărei trezorerii.Acest lucru este necesar
trezoreriei pentru a putea prelucra corect sumele încasate,dar din punctul de vedere al
contribuabilului este de multe ori ceva neînțeles.

7Sursa : Ministerul Finan țelor Publice – “Clasificațiile bugetare” Anexa nr.1

8
Îmbunătățirea gradului de colectare electronică se poate realiza doar printr -o politică de
încurajare a utilizării mijloacelor electronice.O primă măsură ar fi reducerea costurilor.8

Capitolul 2. Reglementarea juridi că a TVA
2.1 Apariția TVA în diferite țări
Impozitul pe circulația mărfurilor este cel datorită căruia a apărut taxa pe valoarea
adăugată.Această taxă a apărut în anul 1954 în Franța, cuprinzând atât serviciile cât și comerțul
cu ridicata.După care aceasta s -a extins și către comețul cu amănuntul, această generalizarea
producându -se tot în Franța însă în ia nuarie 1968.Totodată cu Franța au adoptat această taxă și
alte state ale lumii, în Uniunea Europeană aceasta fiind declarată drept impozit general.Odată cu
trecerea la economia de piață și aplicarea fiscalității din țările dezvoltate, impozitul pe circulaț ia
mărfurilor, ce era considerat impozit indirect a fost schimbat cu taxa pe valoarea
adăugată.Această taxă fiind o condiție pentru intrarea în Uniunea Europeană.După ce au fost
emise anumite acte normative pregătitoare,această taxă este introdusă în Român ia prin
Ordonanța de Guvern nr.3/1992, aprobată prin legea nr.130 din 19 decembrie 1992, data sa de
aplicare fiind 1 ianuarie 1993,dar taxa a fost aplicată de la 1 iulie 1993. Spre deosebire de
impozitul pe circulația mărfurilor, taxa pe valoarea adăugată r eprezintă acel impozit indirect care
se aplică pe tot circuitul economic.Înțelegerea taxei pe valoarea adăugată a fost realizată sub
forma cotelor procentuale ce difereau în funcție de criterii, dar pentru același produs se ia același
impozit fără a conta care este întinderea circuitului economic parcursă.Taxa pe valoarea adăug ată
poate fi :
– Taxa pe valoarea adăugată colectată reprezintă taxa pentru livrările de bunuri ori
prestări de servicii.
– Taxa pe valoarea adăugată deductibilă reprezintă taxa pentru cumpărarea de bunuri sau
recepționarea serviciilor.
– Taxa pe valoarea adăugată de dedus care este taxa deductibilă,putând fi dedusă din
taxa colectată, reprezentând aplicarea proratei de deducere la această taxă.
– Taxa pe valoarea adăugată de plată pe c are o deducem din diferența dintre taxa
colectată și ce adăugată de dedus. În cazul în care diferența acestora este negativă, rezultatul se
numește taxă pe valoarea adăugată de recuperat.

8 Sursa : “http://ramp.ase.ro/_data/fil es/articole/6_13.pdf”

9
2.2 Locul TVA în structura prelevărilor fiscal e din
România
Locul livrării de bunuri
Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, Articolul 132, se consideră a fi locul
livrării de bunuri, locul unde se găsesc bunurile în momentul începerii expedierii sau
transportului, pentru bunurilor ce sunt expediate sau transportate de furnizor,de cumpărător sau
de terț.În cazul în care locul livrării,stabilit conform prezentei prevederi,este stabilit în afara
teritoriulul comunitar,locul livrării realizate de către importator și locul oricărei livrări ulterioare
se consideră în stat ul membru de import al bunurilor,iar bunurile se consideră a fi transportate
sau expediate din statul membru .În cazul în care bunurile nu sunt expediate sau
transportate,acestea se găsesc în locul în care sunt puse la dispoziția cumpărătorului.Pentru
bunur ile ce reprezintă obiectul unui montaj sau a unei instalări,locul livrării este acela în care are
loc montarea sau instalarea,de către furnizor sau de o persoană care reprezintă furnizorul.În cazul
în care bunurile sunt livrate la bordul unui vapor,avion s au tren,locul livrării este locul de plecare
a transportului de pasageri.În ceea ce constă livrarea de gaz cu ajutorul unui sistem de gaze
naturale care este plasat pe teritoriul Comunității sau cu ajutorul oricărei rețele conectate la un
astfel de sistem, al livrării de energie electrică,de energie termică ori agent frigorific cu ajutorul
rețelelor de încălzire ori de răcire,către un comerciant ce este o persoană impozabilă,locul livrării
se consideră a fi locul în care acel comerciant deține o activitate economică ori un sediu fix
pentru care se livrează bunurile,iar în cazul în care acesta nu deține aceste locuri,locul livrării va
fi domiciliul său stabil sau reședința sa obișnuită.9
Locul importului de bunuri
În momentul încheierii expedierii sau transportului de bunuri,locul în care acestea se
importă se consideră pe teritoriul statului membru în care se află în acel moment.
Pentru achiziția intracomunitară,în cazul în care cumpărătorul îl informează pe furnizor
cu privire la un cod d e înregistrare în scopuri de taxă pe valoare adăugată valabil, elaborat de
autoritățile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziția intracomunita ră,atunci locul
achiziției are loc în statul membru care a elaborat codul de înregistrare în scopuri de taxă pe
valoare adăugată.10

Locul prestării de servicii
Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă ce acționează ca atare este
locul în care respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale

9Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art.132,Capitolul 5, Titlul
VI
10 Idem,articolul 132^1

10
economice. Dacă serviciile sunt date către un sediu fix ce este deținut de persoana
impozabilă,acesta aflându -se într -un loc diferit de cel în care aceasta deține se diul activității
economice,locul de prestare al serviciilor este cel în care se află respectivul sediu fix al persoanei
ce primește serviciile.În cazul în care persoana impozabilă nu deține un astfel de loc,locul
destinat prestării de servicii este domicil iul stabil sau reședința obișnuită a acesteia.
Pentru o persoană neimpozabilă,locul destinat prestării de servicii este acel loc în care
prestatorul deține sediul activității sale economice.În cazul în care serviciile sunt efectuate de la
un sediu fix al p restatorului,locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu
fix. În cazul în prestatorul nu deține un astfel de loc,locul destinat prestării de servicii este
domiciliul stabil sau reședința obișnuită a acesteia.11
2.3 Eleme nte teh nice ale TVA -ului
Modul prin care se regelementează impunerea fiscală este format din elemente specifice
fiecărui impozit introdus în practica fiscală.
Printre aceste elemente se pot enunța :
a) denumirea impozitului a apărut ca taxă pe valoarea adăugată sugerând foarte clar
faptul că se aplică asupra valorii adăugate create de firme.
b) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri și servicii: persoane le fizice,
persoanele juridice și persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de t axă pe valoare
adăugată . Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau deducerii acestui impozit.
c) obiectul impunerii este baza de calcul a taxei pe valoare a adăugată ( prețul de
vânzare pentru taxa stabilită de furnizor,prețul de cumpărare al bunurilor pentru taxa stabilită de
cumpără tor,valoarea în vamă pentru care taxa este stabilită de organele vamale,marja profitului
adică diferența dintre prețul de vânzare și cos tul de achiziție al bunurilor).
Baza de calcul nu include și rabaturile,remizele,sconturile,dobânzile etc.
d) sursa impozitului este dată de contravaloarea t axei pe valoarea adăugată recăpătată
în urma vânzării de bunuri și servicii.
e) unitatea de impu nere este unitatea de măsură ce exprimă mărimea operațiunilor
impozabile.
f) cota de impunere este aferentă unei unități de impunere .
g) asieta este totalitatea măsurilor adoptate de organele fiscale,pentru a identifica
fiecare contribuabil, a stabili mărimea și calculul impozitului ce este datorat statului.

11 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art.133,Capitolul 5,
Titlul VI

11
h) termenul de plată reprezintă termenul scadent la care acest impozit trebuie plătit la
bugetul statului. 12

2.3.1 Operațiuni impozabile
Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal,Articoul 126,operațiu nile impozabile în
România sunt acele operațiuni care formează sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri ori
prestare de servicii în cadrul taxei e fectuate cu plată,livrările de bunuri ori prestarea de servicii
efectuată de o persoană impozabilă,importuril e de bunuri realizate în România de către orice
persoană,achiziționarea intracomunitară a mijloacelor de transport,a produselor
accizabile,realizată doar de o persoană impozabilă. Regulile ce pot fi puse în practică în cazul în
care a fost depășit plafonul pentru achiziții le intracomunitar e ce reprezintă valoarea totală a
acestora , nu depășește pe parcursul anul ui calendaristic anterior ori nu a depășit pe parcursul
anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro , ori cel al exercitării opțiunii sunt stabilite
prin norme. Operațiunile impozabile sunt compuse din operațiunile taxabile, cele scutite de taxă
cu drept de deducere și este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții, cele
scutite de taxă fără drept deducere si cărora nu le este permisă deducerea acesteia, și din
achizițiile intracomunitare și importuri scutite de taxă .13

2.3.2 Persoane impozabile
Persoana impozab ilă este orice persoană,indiferent de statutul său juridic ce efectuează
de o manieră independentă activități economice,indiferent de scopul și rezultatul acestor
activități.14
În ceea ce privește persoana impozabilă,activitățile economice sunt alcătuite din
activitățile comercianților,producătorilor,ale prestatorilor de servicii, activitățile
agricole,extractive, profesiile libere, astfel exploatarea bunurilor corporale sau necorporale
reprezintă activitate economică în sensul dobândirii de venituri cu caracter de continuitate.
Instituțiile publice sunt persoane impozabile în momentul prestării de activități în
calitate de autorități publice,fiind scutite de taxă.Acestea mai pot fi persoane impozabile și
pentru alte activități ( furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent
frigorific,telecomunicții, transport de bunuri și de persoane, activități le agenților de călătorie,
activitățile organismelor de publicitate comercială,etc.).

12 Cornel Lazăr,Mirela Matei,Jean Andrei, “Finanțe ”, Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești,2007,pag152
13Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art.126 ,Ca pitolul 2,
Titlul VI
14 Doru Băjan, “Impozitarea agenților economici ”, Editura Tribuna Economică,2003,pag.62

12
O persoană ce desfășoară livrări intracomunitare de mijloace noi de transport,
desfășoară independent fără a ține cont de loc, activități economice este considerate perso ană
impozabilă.
Conform limitelor și condițiilor precizate, un grup fiscal unic este format dintr -un grup
de persoane impozabile stabilite în România,ce sunt independente juridic, însă
organizatoric,economic și financiar sunt apropiate una de alta.
Un asoc iat sau un partener al unei asocieri sau al unei organizații ce nu are o
personalitate juridică reprezintă persoana impozabilă separate pentru acele activități economice
care nu sunt desfășurate în numele asocierii sau organizației respective.15

2.3.3 Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a TVA

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intră livrările de bunuri,prestările de
servicii,achizițiile intracomunitare și importul de bunuri.16
Sunt asemănătoare livrărilor de bunuri realizate cu plată și prelucrarea de o persoană
impozabilă a bunurilor mobile procurate ori realizate de aceasta pentru a fi folosite în roluri ce nu
au legătură cu activitatea economică realizată, prelucrarea de o persoană impozabilă a bunurilor
procurate ori realizate de aceasta pentru a fi puse la dispoziția altor persoane în mod gratuit,
prelucrarea de o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale procurate ori realizate de
aceasta, altele decât bunurile de capital, pentru a fi utilizate în scopul unor operațiuni care nu dau
drept integral de deducere.
Nu repre zintă livrare de bunuri darea gratuită a bunurilor din rezerva de stat ca ajutoare
umanitare externe sau interne, în scopul unei reclame ori a unei stimulări a vânzărilor ori, în
scopuri legate de realizarea unei activități economice ,darea bunurilor de valoare mică pentru
acțiunile de sponsorizare,protocol/reprezentare,mecenat.
Livrarea intracomunitară constituie livrare a de bunuri, ce sunt expediate sau
transportate dintr -un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de p ersoana către care
se realizează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.
Transferul realizat de o persoană impozabilă de bunuri ce țin de activitatea sa
economică din cadrul României într -un alt stat membru,făcând, este asemănător cu livrarea
intracomunitară cu plată, făcând excepție nontransferurile ce țin de livrarea bunului efectuată de
persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat ori transportat
privind vânzarea la distanță,livrările cu instalare ori asamblare, livrarea gazului printr -un sistem

15 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art.127 ,Capitolul 3,
Titlul VI
16 George Alin Haralambi e, “Fiscalitate”, Editura Pro Universitaria, 2013, pagina 150

13
de gaze naturale,livrarea de energie termică ori agent frigorific cu ajutorul rețelelor de încălzire
ori de răcire,etc.17
Prestarea de servicii
Orice operațiune ce nu realizează livrare de bunuri este considerată prestare de
servicii.Operațiunile cuprinse de prestările de servicii sunt reprezentate de închirierea de bunuri
ori transmiterea folosirii bunurilor în cadrul unui contract de leasing, cesiunea bunurilor
necorporale, fără a ține cont dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept de proprietate, asigurarea
de a nu efectua o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană ori de a tolera o acțiune
ori o situație, efectuarea de servicii realizate pe baza unui ordin emis de/ori în numele unei
autorități publice sau potrivit legii, servicii de intermediere realizate de persoane ce acționează în
numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într -o livrare de bunuri ori o prestare de
servicii .
Prestarea serviciilor realizate cu plată sunt asemănătoare cu folosirea bunurilor, altele
decât bunurile de capital, ce fac aparțin activelor folosite în cadrul activității economice a
persoanei impozabile în folosul propriu ori de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la
dispoziție pentru utilizarea în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea
activității sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă tota l sau parțial, cu
excepția bunurilor a căror achiziție face obiectul limitării la 50 % a dreptului de deducere, ori cu
serviciile realizate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu ori al
personalului acesteia, ori pentru uzul alto r persoane, pentru alte scopuri decât realizarea
activității sale economice.18

Schimbul de bunuri sau servicii
Pentru operațiunile ce necesită o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii în
schimbul unei livrări de bunuri și/sau prestări de servicii ,oricare persoană impozabilă se
consideră că a efectuat o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu plată.19

Achizițiile intracomunitare de bunuri
Este considerată achiziție int racomunitară de bunuri dobândirea dreptului de a avea, la
fel ca un proprietar, de bunur i mobile corporale expediate ori transportate la destinația indicată
de cumpărător, de către f urnizor, de către cumpărător ori de către altă persoană, în contul
furnizorului ori al cumpărătorului, către un stat membru, altu l decât ce l de plecare a transportului
ori de expediere a bunurilor.
Aplicarea în România, de o persoană impozabilă, având ca obiectiv desfășurarea
activității economice proprii , a unor bunuri transportate ori expediate de aceasta sau de al tă
persoană, din statul membru pe teritoriul căru ia aceste bunuri au fost realizate , extrase,

17 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art.128 ,Capitolul 4,
Titlul VI
18 Idem,articolul 129
19 Ibidem,articolul 130

14
achiziționate, dobândite ori impo rtate de către aceasta,cu rolul desfășurării activității economice
proprii, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care acesta ar fi fost realizat
din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru ,
preluarea de către forțele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din
cadrul forțelor armate, de bunuri pe car e le-au dobândit în alt stat membru, la a căror achiziție nu
s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, în situația în care importul
bunurilor respective nu a putut beneficia de scutire, sunt asemănătoare cu achizițiile
intracom unitare cu plată .20

2.3.4 Faptul generator și exigibilitatea TVA
Faptul generator constituie faptul prin care sunt efectuate condițiile legale necesare
pentru exigibilitatea taxei . Exigib ilitatea taxei constituie data la care autorit atea fiscală devine
autorizată , în baza legi i, să ceară remunerarea de către persoanele ce sunt obligate la remunerarea
taxei, chiar dacă remunerarea acestei a poate fi amânată,mai constituie și data la care o persoană
este obligată să plătească taxa la bugetu statului. Rolul acestei date este acela de a stabili
momentul de la care se adaugă majorări de întârziere pentru neplata taxei.
Regimul de impozitare ce se aplică pentru opera țiunile impozabile este regimul în
vigoare la data la care intervine faptul generator, pentru ca re se aplică regimul de impozitare în
vigoare la data exigibilității taxei.
În cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare, regimul de
impozitare aplicabil este regimul în vigoare la data la care se intervine faptul generator, cu
excepția situațiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans ,înainte de data la care
intervine faptul generator. În aceste situații se aplică regimul de impozitare în vigoare la data
emiterii facturii sau la dat a încasării avansului, după caz .21
2.3.5 Baza de impozitare, cotele TVA
Baza de impozitare este formată din impozite și taxe,cheltuielile accesorii
(comisioanele,cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către
furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului).22
Baza de impozitare se reduce în cazul anulării totale ori parțiale a contractului pentru
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, însă au fost emise

20 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art. 130^1 ,Capitolul 4,
Titlul VI
21 Dan Drosu Șaguna, “Drept fiscal ”, Editura C.H.Beck,2013,pag.190
22 George Alin Haralambie, “Fiscalitate”, Editura Pro Universitaria, 2013, pagina 160

15
facturi în avans,refuzurile totale sau parțiale privind cantitatea, ca litatea ori prețurile bunurilor
livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul desființării totale ori parțiale a contractului
pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui accord scris între părți sau ca urmare a
unei hotărâri judecăto rești definitive și irevocabile sau în urma unui arbitraj.
Acestea se mai reduc și când remizele,rabaturile,risturnele și celelalte reduceri de preț
sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, în momentul în care
contravaloarea bunuri lor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza
falimentului beneficiarului și în momentul în care cumpărătorii înapoiază ambalajele în care s -a
expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.23
Cotele
Din punctu l de vedere al mărimii taxei, operațiunile impozabile pot fi : operațiuni
taxabile; operațiuni scutite de taxa cu drept de deducere; operațiuni scutite de taxa fără drept de
deducere; importuri și achiziții intracomunitare, scutite de taxa; operațiuni taxa bile și operațiuni
scutite de taxă, fără drept de deducere.24
În România există trei niveluri ale cotei de impunere pentr u taxa pe valoarea adăugată.
Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile
impozabile care nu su nt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse .
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru manuale școlare, cărți,
ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității, produse
ortopedice, acces ul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de
arhitectură și arheologie, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale,
cinematografe, medicamente de uz uman și veterinar,cazare hotelieră,etc.
Cota redus ă de 5% se aplică pentru baza de impozitare pentru livrarea locuințelor ca
parte a politicii sociale, inclusiv a ter enului pe care sunt construite.25
2.3.6 Opera țiuni scutite de taxă
Scutiri pentr u operțiuni de interiorul țării
Conform reglementărilor fiscale, în operațiunile scutite de taxă sunt incluse spitalizările,
serviciile stomatologice, transportarea bolnavilor și a persoanelor ce au suferit accidente,
meditațiile susținute în particular de către cadre didactice , realizarea serviciilor și livrarea

23 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art. 138 ,Capitolul 7,
Titlul VI
24 George Alin Haralambie, “Fiscalitate”, Editura Pro Universitaria, 2013, pagina 162
25 Idem,articolul 140

16
bunurilor pentru asistența și protecția socială, realizarea serviciilor legate de practicarea sportului
dar și serviciile poștale.
În ceea ce constau serviciile financiar -bancare operațiunile scutite de taxă constau în
acordarea și negocierea de credite și a garanțiilor de credite,dar și administrarea acestora de
persoana ce le acordă , în tranzacțiile și negocierea conturilor de depozit ori cele
curente,plățile,viramentele,cecurile, valuta, bancnotele, monedele, în opera țiunile pentru
administrarea fondurilor speciale de investiții (asigurare, reasigurare, pariuri, loterii, jocuri de
noroc, închirierea, leasingul, arendarea,etc.) .26

Scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare
Importurile de bun uri și achizițiile intracomunitare sunt scutite de taxă atunci când sunt
importate și livrate în România , când persoana ce procură bunuri are dreptul la restituirea taxei
care se datorează, când importul este în regim diplomatic ori consular, când importul este
efectuat în România de către organismele internaționale și de către forțele armate ce sunt
membre NATO, când importul este efectuat de întreprinderile de pescuit maritim, când aurul este
importat de Banca Națională a României iar gazul este importat cu ajutorul oricărei rețele
conectate la un sistem de gaze naturale.27

Scutiri le ce se aplică pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări
intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar sunt acele operațiuni
ce se referă la livrări de bunuri ce sunt expediate ori transportate în afara Comunității de furnizor
ori de altă persoană în contul său, la realizarea serviciilor și a transportului legat și de exportul de
bunuri , la prestarea serviciilor realizate în România a supra bunu rilor mobile procurate ori
importate pentru prelucrarea acestora în țară,după care sunt transportate în afara Comunității de
client ori cel care realizează serviciile,livrările de aur de către Banca Națională a României.
Acestea se mai referă și la transportul internațional de persoane, cel intracomunitar de
bunuri, la navele ce navighează în largul mării și sunt utilizate pentru diverse transporturi,călători
sau bunuri și la livrări de bunuri și realizarea serviciilor în favoarea misiunilor dipl omatice și a
oficiilor consulare.28
Scutiri le speciale legate de traficul internațional de bunuri este compus din plasarea
în regim vamal de admitere temporară, în regim de antrepozit vamal, în regim de perfecționare
activă, în regim de transit vamal extern, din prezentarea autorităților vamale în vederea vămuirii,
din introducerea într -o zonă liberă și din admiterea în apele teritoriale .29

26 Legea 571/2003 privind Co dul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.4/2015, Art. 141 ,Capitolul 9,
Titlul VI
27Idem,articolul 142
28 George Alin Haralambie, “Fiscalitate”, Editura Pro Universitaria, 2013, pagina 166
29 Ibidem,articolul 144

17
2.4 Metodologia privind controlul TVA
Documentele ce pot fi solicitate de Fisc la controlul de TVA sunt contractele
comerciale, documentele vamale, facturile vamale, jurnalele de vânzări și cumpărări, balanțele
de verificare, declarațiile de tva ce sunt predate pentru perioadele fiscale pentru care este
solicitată rambursarea tva -ului și diverse documente s pecific domeniului de activitate.
În cazul î n care documentele ce au fost solicitate de către fisc nu sunt redactate în
limba română , organele de control pot solicita traducerile autorizate aferente.
Conform Codului Fiscal , documentele ori mesajele pe suport hârtie sau în format
electronic considerate ca facturi în cazul în care acestea dețin : data emiterii facturii, data la care
au fost livrate bunurile sau realizate serviciile sau data la care a fos t încasat un avans, denumirea
sau numele, adresa, codul de identifcare fiscală, codul de înregistrare în scopuri de tva,denumirea
sau numele furnizorului, ce nu are domiciliul stabilit în România, și a beneficiarului bunurilor
sau serviciilor, denumirea ș i cantit atea bunurilor livrate, serviciilor prestate, și particularităț ile
privind definirea bunurilor, baza de impozitare, cota de taxă și suma taxei colectate .30
Capitolul 3. Studiu de caz privind TVA -ul la
SC NIKMOB SA
3.1 Scurt istoric privind înființarea și dezvoltarea
SC NIKMOB SA
Această firmă se găsește în inima României,fiind o societate privată ce are sediul social
în județul Buzău, orașul Nehoiu.Aceasta are o tradiție de peste 100 de ani atât pentru exploatarea
lemnului cât și pentru prelucrarea acestuia. În anul 1907 a început activitatea de exploatare a
lemnului și prelucrarea acestuia în Nehoiu, când firma austriacă Goetz a construit în oraș ce a mai
mare fabrică de acest gen d in Europa.Pe parcusul anilor fa brica dezvoltându -se tot mai mult,iar
în 1999 aceasta a fost privatiz ată denumirea acesteia schimbându -se în Nikmob SA. Cu un nou
capital și o nouă tehnologie,firma și -a creat un renume printre firmele producătoare de mobili er
și distribuitorii acestuia.
Firma are o formă juridică de scoietate pe acțiuni. Acționarul majoritar al companiei
este Borșoș Nicolae Arpad,cu o deținere de 81,80 %,restul fiind acționari p ersoane fizice. Aceasta
este înființată în anul 1991 și înregist rată la Registrul Comerțului sub nr. J10/275/1991, Codul
Unic de Înregistrare 1174145 și deține un capital soci al în valoare de 15 524 003 lei. Firma

30 Sursa : “http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36341/Ce -documente -verifica -Fiscul -in-cazul -unui-control –
de-TVA.html ”

18
dispune de mai mult de 400 de angajați ce dețin o experiență de 15 ani în domeniu. Repartizarea
angajațilo r este următoarea :
 Director general
 Director general adjunct
 Director de achiziții
 Director calitate
 Director financiar
 Director planificare
 Director producție
 Director resurse umane
 3 ingineri șefi
 10 maiștrii
 12 șefi de echipă
 muncitori
În ultimii 20 de ani Nikmob a produs mobilier pentru copii,acesta fiind distribuit de
către retaileri cu acoperire globală în 37 de țări,de pe 4 continente. Suprafața de întindere a firmei
este de 39000 mp,aici prelucrându -se anual 45000 mc de buștean.Pent ru încălzirea fabricii sunt
folosite deșeurile rezultate,acestea fiind și reciclate ca brichete,în acest mod fabrica dând dovadă
de preocuparea sa pentru protecția mediului.31
3.2 Obiectul de activitate al SC NIKMOB SA
Obiectul de activitate al societății constă în fabricarea pătuțurilor pentru copii dar și în
fabricarea mobilierului.
Activitatea principală a firmei este conform codului CAEN 3109 fabricarea de
mobilă N.C.A.
SC NIKMOB SA deține mai multe echipamente : pentru croit (pendule și circulare de
spintecat Holytek,cu o capacitate de prelucrare de 80 𝑚3/zi), rindeluit profilat (speedmac cu 9
arbori de lucru,prelucrează piese între 20 -200 mm lățime și 10 -15 mm grosime,capacitatea de
prelucrare 850 -1000 ml/oră), îmbinări,prelucrări (agregat de dimens ionat -profilat), șlefuit
(mașini de șlefuit canturi Tecnolegno,pentru canturi drepte și profilate), decupat -frezat (linia de
decupat -frezat automat pentru repere profilate cu dimensiuni între 600 -800 mm lungime și 80 -90
mm lățime), găurit (mașini de găurit cu alimentare automată Comec,pot găuri repere de la 300 –
2000 mm lungime,10 -100 mm lățime și 5 -50 mm grosime,mașini de găurit și de scobit cu 14
grupuri ,cu încărcare automată) ,finisat (finisare suprafețelor : linii de finisaj UV,unde se pot finisa
panouri cu lacuri opace,dar și cu lacuri transparente și baiț.Panourile pot avea dimensiuni între
350-2000 mm lungime,600 mm lățime și între 10 -30 mm grosime. Finisarea canturilor : cabinele

31 Sursa : “http://www.nikmob.ro/”

19
de pulverizat, finisarea baluștrilor : tehnologie brevetată de Nikmob),asamblat (prese pneumatice
pentru asamblat rame,linie automată de asamblat).32

3.3 Produse SC NIKMOB SA

 Pătuț NIKI
Dimensiuni produs : lungime 123,8 cm, lățime 66 cm,înălțimea ansamblului
81,8 cm.
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite, pătuțul nu
are saltea inclusă ,dimensiunile acesteia fiind 60×120.

 Pătuț CARMEN
Dimensiuni produs : lungime 123,6 cm, lățime 65,5 cm,înălțimea ansamblului
83,3 cm.

32 Sursa : “http://www.nikmob.ro/”

20
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite,pătuțul nu
are saltea inclusă,dimensiunile acesteia fiind 60×120.

 Pătuț ANDREI
Dimensiuni produs : lungime 124 cm, lățime 66 cm,înălțimea ansamblului 80
cm.
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite,pătuțul nu
are saltea inclusă,dimensiunile acesteia fiind 60×120 ,are inclusă o măsuță pe
care copilul poate fi înfășat .

 Pătuț AIDA
Dimensiuni produs : lungime 124 cm, lățime 66 cm,înălțimea an samblului 80
cm.

21
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite,pătuțul nu
are saltea inclusă,dimensiunile acesteia fiind 60×120,are inclusă o măsuță pe
care copilul poate fi înfășat.

 Pătuț SARA
Dimensiuni produs : lungime 124 cm, lățime 66 cm,înălțimea ansamblului 80
cm.
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite,pătuțul nu
are saltea inclusă,dimensiunile acesteia fiind 60×120,are inclusă o măsuță pe
care copilul poate fi înfășat.

 Pat copil 70×140
Dimensiuni produs : lungime 144 cm, lățime 74,6 cm,înălțimea ansamblului
79,5 cm.

22
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite,pătuțul nu
are saltea inclusă,dimensiunile acesteia fiind 70×140,are inclusă o măsuță pe
care copilul poate fi înfășat ,se pot demonta trei baluștrii pentru a putea urca sau
coborî copilul în momentul în care acesta merge singur.

23
 Țarc de joacă
Dimensiuni produs : lungime 98,5 cm, lățime 97,5 cm,înălțimea ansamblului 74
cm.
Caracteristici cheie : somiera poate fi așezată la două înălțimi diferite,pătuțul nu
are saltea inclusă,dimensiunile acesteia fiind 930×930,are inclusă o măsuță pe
care copilul poate fi înfășat. Poate fi folosit și ca pătuț.

 Rafturi
Dimensiuni produs : corp mare – L=60 cm,l=30 cm, h=55 cm ; corp mijlociu –
L=55 cm,l=30 cm, h= 35 cm ; corp mic – L=35 cm,l=30 cm, h= 30 cm.
Caracteristici cheie : rafturi modulare pentru depozitare,se pot aranja în diverse
feluri.

24

25
3.4 În luna ianuarie 2014 au avut loc următoarele
operațiuni cu TVA -ul la SC NIKMOB SA

1) Se primește factura combustibililor în valoare de 41569,41 lei, tva 24%.

401 Furni zori P + C 51546,07 lei
6022 Cheltuieli combustibili A + D 41569,41 lei
4426 TVA deductibilă A + D 9976,66 lei

% = 401 51546,07 lei
6022 41569,41 lei
4426 9976,66 lei
2) Se primește factura materialelor de ambalat în valoare de 209934,12 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 260318,31 lei
6023 Cheltuieli materiale de ambalat A + D 209934,12 lei
4426 TVA deductibilă A + D 50384,19 lei

% = 401 260318,31 lei
6023 209934,12 lei
4426 50384,19 lei
3) Se primește factura pieselor de schimb în valoare de 18735,71 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 23232,28 lei
6024 Cheltuieli piese de schimb A + D 18735,71 lei
4426 TVA deductibilă A + D 4496,57 lei

26
% = 401 23232,28 lei
6024 18735,71 lei
4426 4496,57 lei
4) Se primește factura energiei și apei în valoare de 202747,89 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 251407,38 lei
605 Cheltuieli energie și apă A + D 202747,89 lei
4426 TVA deduc tibilă A + D 48659,49 lei

% = 401 251407,38 lei
605 202747,89 lei
4426 48659,49 lei

5) Se primește factura mărfurilor în valoare de 28,62 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 35,4 9 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile A + D 28,62 lei
4426 TVA deductibilă A + D 6,87 lei

% = 401 35,49 lei
607 28,62 lei
4426 6,87 lei
6) Se primește factura întreținerii și reparațiilor în valoare de 9598,70 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 11901,67 lei
611 Che ltuieli întreținere și reparații A + D 9598,70 lei
4426 TVA deductibilă A + D 2302,97 lei

27

% = 401 11901,67 lei
611 9598,70 lei
4426 2302,97 lei

7) Se primește factura deplasărilor,detașărilo r și transportului în valoare de 9943,10 lei,
tva 24%.

401 Furnizori P + C 12329,44 lei
625 Cheltuieli deplasări,detașări,trans. A + D 9943,10 lei
4426 TVA deductibilă A + D 2386,34 lei

% = 401 12329,44 lei
625 9943,10 lei
4426 2386,34 lei

8) Se primește factura telecomunicațiilor în valoare de 5157,52 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 6395,32 lei
626 Cheltuieli poștale, telecomunicații A + D 5157,52 lei
4426 TVA deductibilă A + D 1237,80 lei

% = 401 6395,32 lei
626 5157,52 lei
4426 1237,80 lei

28
9) Se primește factura cheltuielilor cu personalul în valoare de 820009,10 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 1016 811,28 lei
64 Cheltuieli cu personalul A + D 820009,10 lei
4426 TVA deductibilă A + D 196802,18 lei

% = 401 1016811,28 lei
64 820009,10 lei
4426 196802,18 lei

10) Se primește factura cheltuielilor cu tichetele de masă în valoare de 69994,10 lei, tva
24%.

401 Furnizori P + C 86792,67 le i
642 Cheltuieli cu tichete de masă A + D 69994,10 lei
4426 TVA deductibilă A + D 16798,58 lei

% = 401 86792,67 lei
642 69994,10 lei
4426 16798,58 lei

11) Se vinde unu i client conform facturii produse finite în valoare de 5285857,09 lei ,
tva 24%.

701 Venituri din vânzări produse finite P + C 5285857,09 lei
4111 Clienți A + D 6554462,79 lei
4427 TVA colectat A + D 1268605,70 lei

29

4111 = % 6554462,79 lei
701 5285857,09 lei
4427 1268605,70 lei

12) Se vinde unui client confo rm facturii marfă în valoare de 28,62 lei , tva 24%.

707 Venituri din vânzarea mărfurilor P + C 28,62 lei
4111 Clienți A + D 35,49 lei
4427 TVA colectat A + D 6,87 lei

4111 = % 35,49 lei
707 28,62 lei
4427 6,87 lei

3.5 În luna ianuarie 2015 au avut loc următoarele
operațiuni cu TVA -ul la SC NIKMOB SA

1) Se vinde unui client conform facturii produse finite în valoare de 5848306,16 lei , tva
24%.

701 Venituri din vânzări produse finite P + C 5848306,16 lei
4111 Clienți A + D 7251899 ,64 lei
4427 TVA colectat A + D 1403593,48 lei

30
4111 = % 7251899,64 lei
701 5848306,16 lei
4427 1403593,48 lei

2) Se primește factura combustibililor în valoare de 32402,05 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 40178,54 lei
6022 Cheltuieli combustibili A + D 32402,05 lei
4426 TVA deductibilă A + D 7776,49 lei

% = 401 40178,54 lei
6022 32402,05 lei
4426 7776,49 lei

3) Se primește factur a materialelor de ambalat în valoare de 236908,75 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 293766,85 lei
6023 Cheltuieli materiale de ambalat A + D 236908,75 lei
4426 TVA deductib ilă A + D 56858,1 lei

% = 401 293766,85 lei
6023 236908,75 lei
4426 56858,1 lei

4) Se primește factura pieselor de schimb în valoare de 23358,29 lei, tva 24%.

31
401 Furnizori P + C 28964,28 lei
6024 Cheltuieli piese de schimb A + D 23358,29 lei
4426 TVA deductibilă A + D 5605,99 lei

% = 401 28964 ,28 lei
6024 23358,29 lei
4426 5605,99 lei

5) Se primește factura energiei și apei î n valoare de 169764,90 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 210508,48 lei
605 Cheltuieli energie și apă A + D 169764,90 lei
4426 TVA deductibilă A + D 40743,58 lei

% = 401 210508,48 lei
605 169764,90 lei
4426 40743,58 lei

6) Se primește factura întreținerii și repara țiilor în valoare de 18371,11 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 22780,18 lei
611 Cheltuieli întreținere și reparații A + D 18371,11 lei
4426 TVA deductibilă A + D 4409,07 lei

32
% = 401 22780,18 lei
611 18371,11 lei
4426 4409,07 lei

7) Se primește factura deplasărilor,detașărilor și tran sportului în valoare de 11202,87
lei, tva 2 4%.

401 Furnizori P + C 13891,76 lei
625 Cheltuieli deplasări,detașări,trans. A + D 11202,87 lei
4426 TVA deducti bilă A + D 2688,89 lei

% = 401 13891,76 lei
625 11202,87 lei
4426 2688,89 lei

8) ) Se primește factura telecomunicațiilor în valoare de 5879,04 lei, tva 24%.

401 Furnizori P + C 7290,01 lei
626 Cheltuieli poștale, telecomunicații A + D 5879,04 lei
4426 TVA deductibilă A + D 1410,97 lei

% = 401 7290,01 lei
626 5879,04 lei
4426 1410,97 le i

9) Se primește factura cheltuielilor cu personalul în valoare de 790525,85 lei, tva 24%.

33
401 Furnizori P + C 980252,05 lei
64 Cheltuieli cu personalul A + D 790525,85 lei
4426 TVA deductibilă A + D 189726,20 lei

% = 401 980252,05 lei
64 790252,85 lei
4426 189726,20 lei

10) Se primește factura cheltuielilor cu tichetele de masă în valoare de 68918,85 lei, tva
24%.

401 Furnizori P + C 85459,37 lei
642 Cheltuieli cu tichete de masă A + D 68918,85 lei
4426 TVA deductibilă A + D 16540,52 lei

% = 401 85459,37 lei
642 68918,85 lei
4426 16540,52 lei

34