Taxa pe Valoare Adaugata
C U P R I N S
CAPITOLUL I
I. ISTORICUL ȘI EVOLUȚIA
TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
I.1. Apariția taxei pe valoarea adăugată în lume
Crearea și perfecționarea unui sistem fiscal care să corespundă principiilor generale ale impunerii ( echitate fiscală , randament fiscal, satisfacerea unor cerințe economice și social – politice și obiectivelor pe care le urmărește statul prin intermediul unor categorii de impozite, reprezintă un proces de durată, care presupune experimentare și generalizare, în funcție de rezultatele obținute. Un model din acest punct de vedere ne oferă Franța.
După primul război mondial Franța a trecut la impunerea indirectă (asupra cheltuielilor). La început s-a procedat la organizarea unui sistem de impunere generală asupra cheltuielilor, care s-a manifestat prin introducerea , în 1917 , a taxei proporționale asupra plăților, prin aplicarea de timbre pe facturi, înlocuită în 1920 prin impozitul pe cifra de afaceri ( asupra nivelului vânzărilor totale ).
În perioada 1925-1936 s-au aplicat taxe unice pentru diferite produse ( așezate fie în faza de producție, fie în cea a comercializării ), ajungându-se la peste 30 de taxe unice.
Din anul 1937 s-a instituit taxa unică asupra producției ( aplicabilă tuturor produselor în faza producției ), urmată de o taxă asupra prestațiilor .
În 1948 se trece la sistemul plăților fracționate ( fiecare producător își plătește taxa asupra vânzărilor sale totale, fiind autorizat să deducă taxa pe care a achitat-o pentru cumpărăturile sale, pentru care impozitul nu mai avea caracter cumulativ), iar prin perfecționarea taxei pe producție se instituie impozitul indirect fundamental, cu o cotă unică, care a ajuns la nivelul de 15,35%.
Această evoluție este considerată în doctrină drept o etapă premergătoare introducerii taxei pe valoarea adăugată în Franța, care a pregătit terenul pentru instaurarea noului impozit. Abia în perioada 1954-1955 se trece, pentru prima dată în Franța la instituirea taxei pe valoarea adăugată, pentru a se înlocui taxele asupra cifrei de afaceri printr-o taxă unică pe cifra de afaceri plătită în diferite stadii ale producției de către diferiți producători , fără a fi însă un impozit cumulat.
Astfel, fiecare producător avea dreptul să deducă taxele pe valoarea adăugată suportate anterior proceselor de producție. Față de sistemul din 1948, taxa pe valoarea adăugată, permite a se deduce nu numai cheltuielile cu materiile prime introduse în produse , ci și cheltuielile de investiții.
Conceptul de taxă pe valoarea adăugată este definit în lucrarea ,, Nouveau lexiquie d’ economie “ , editată la Paris în anul 1978, de Jaques și Pilippe Vuitton , ca fiind
,, diferența între valoarea unui bun obținută în urma vânzării și valoarea tuturor bunurilor și serviciilor care au fost achiziționate pentru a realiza acest bun “.
Reforma fiscală din anii 1954-1955 este urmată de alte reforme care au dus la perfecționarea taxei pe valoarea adăugată în Franța.
Astfel în 1958 regimul juridic al taxei pe valoarea adăugată suferă o profundă simplificare și se generalizează prin lărgirea sferei de cuprindere a produselor, iar numărul cotelor se reduce la cinci.
Generalizarea taxei pe valoarea adăugată a avut loc tot în Franța în anul 1968 după care și alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adăugată, iar în Uniunea Europeană organele de decizie au declarat acest impozit ca fiind general pentru state, mergând ulterior pe linia armonizării legislației țărilor comunitare. O cotă prelevată din taxa pe valoarea adăugată colectată de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.
De asemenea , aplicarea taxei pe valoarea adăugată de către state , nu trebuie să ducă la apariția de fenomene inflaționiste.
Un element important al taxei pe valoarea adăugată este cota de impozitare, numărul cotelor reducându-se pe măsura perfecționării taxei.
În anul 1966 se trece la o nouă reducere a cotelor la patru:
Cota normală
Cota majorată
Cota intermediară
Cota redusă
O lărgire a sferei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată are loc prin Legea financiară din 29 decembrie 1978, devenind, în acest fel, principalul impozit indirect și sursa de bază în alimentarea bugetului general al statului.
Acest nou impozit a fost adoptat , începând cu 1 ianuarie 1970, de către țările membre ale Pieței Comune, urmărindu-se eliminarea impunerii în cascadă ( impuneri repetate ) ce se practică prin impozitul pe cifra de afaceri.
În 1977 s-a realizat armonizarea definitivă a taxei pe valoarea adăugată în țările membre ale Uniunii Europene. Mecanismul taxei pe valoarea adăugată s-a extins rapid cuprinzând în prezent toate statele membre O.C.D.E. și majoritatea statelor lumii a treia.
Astfel până în 1988, taxa pe valoarea adăugată a fost adoptată în peste 50 de țări. De altfel, introducerea taxei pe valoarea adăugată este și o cerință esențială a membrilor Uniunii Europene, căci aplicarea ei facilitează legăturile comerciale între statele membre.
Taxa pe valoarea adăugată a fost adoptată în ultimii ani, în Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Ubekistan.
Numărul cotelor de impozitare este diferit pe plan mondial în funcție de reglementările fiscale proprii ale fiecărui stat.
I.2 Taxa pe valoarea adăugată un impozit indirect
În vederea procurării resurselor financiare necesare statului se instituie pe lângă impozitele directe și impozite indirecte .
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar , economicși social , dar în mod diferit de la o etapă de dezvoltare la alta .Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar , deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice . Prin intermediul impozitelor și taxelor statul preia de la buget între trei și patru zecimi și chiar mai mult din P.I.B. , iar în țările dezvoltate și între două și trei zecimi în țările în curs de dezvoltare .
În țările dezvoltate , de regulă , aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decât cel al impozitelor directe și al contribuțiilor pentru asigurări sociale luate împreună. În țările în curs de dezvoltate , de regulă , ponderea impozitelor indirecte o devasează pe cea a impozitelor directe , în totalul veniturilor fiscale ale statului. Preferința majorității acestor țări pentru impozitele indirecte este determinată de nivelul redus al veniturilor realizate de țărani, meșteșugari, mici negustori, muncitori.
Totodată sistemul impunerii consumului de bunuri și servicii corespunde atât unor interese interne, cât și celor al firmelor străine care s-au construit singure sau în cooperare cu societăți locale , unități de producție ori de comercializare pe teritoriile țărilor în curs de dezvoltare.
Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vânzărilor de mărfuri și prestări servicii.
Drept urmare impozitele indirecte lasă impresia că afectează în aceeași măsură veniturilor tuturor categotiilor sociale. În realitate ele afectează în mod deosebit pe cei cu venituri mici deoarece impozitele indirecte se percep de regulă la vânzarea bunurilor de larg consum . Prin urmare , în cazul impozitelor indirecte nu este vorba de o constrângere politică , așa cum se întâmlă la impozitele directe , ci de una de ordin ecomonic.
Impozitele indirecte sunt surse ale veniturilor bugerate care se realizează – în principal- sub forma impozitelor pe consum , percepându-se la vânzarea unor mărfurilor sau la prestarea anumitor servicii .
Dintre cele mai importante impozite impozitelor indirecte face parte și taxa pe valoarea adăugată .
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit unic multistadial așezat asupra valorii adăugate realizate în fiecare stadiu al circuitului economic . Impozitul este suportat de ultimul consumator, dar este așezat asupra transferului de proprietate de orice fel cu excepțiile care privesc scutirile sau livrările la export și alte asemenea devieri de la regula de bază . De aceea cunoașterea caracteristicilor acestui impozit este necesară , plătitorul trebuie să cunoască atât cota acestui imozit dar și operațiunile pentru care se plătește și pe cele exonerate de la plata lui.
La începutul acestui deceniu, taxa pe valoarea adăugată a contribuit la eliminarea distorsiunilor economice generate de economia centralizată , reprezentând un important obiectiv realizat al reformei fiscale și economiei în general .
I.3. Instituirea taxei pe valoarea adăugată în România
În țara noastră, în condițiile trecerii la economia de piață și ca urmare a urmăririi alinierii fiscalității la practica țărilor dezvoltate , impozitul pe circulația mărfurilor, care funcționa ca un impozit indirect , a fost înlocuit cu taxa pe valoarea adăugată.
Valoarea adăugată a tuturor agenților economici la nivel macro-economic reprezintă produsul intern brut ( P.I.B.) . Într-o formulare apropiată , valoarea adăugată este definită prin Ordonanța Guvernului ca fiind echivalentă cu ,, diferența dintre vânzările și cumpărările aceluiași stadiu al circuitului economic’’
Pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată au fost luate o serie de măsuri referitoare la impozitul pe circulația mărfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul.
Cu toate acestea , se impune reducerea numărului cotelor impozitului pe circulația mărfurilor la una sau la două, precum și includerea în sfera de impozitare a acestuia a majorității bunurilor și serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulația mărfurilor nu era impozitat comerțul cu amănuntul.
Înainte de implementarea taxei pe valoarea adăugată s-a căutat să se extindă câmpul de aplicare a impozitului pe circulația mărfurilor la unele produse și prestări de servicii cum ar fi : produsele agricole, activitatea poștală și telecomunicații, transportul de călători și de mărfuri etc.
Efortul de perfecționare a sistemului fiscal a fost materializat prin introducerea în țara noastră a taxei pe valoarea adăugată.
În baza Legii 81/1992 , care abilita Guvernul să emită ordonanțe pentru stabilirea și modificarea unor impozite și taxe , Guvernul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, aprobată prin Legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu aplicare de la data de 1 ianuarie 1993. În acest sens, s-a adoptat Legea nr.32/1993, care a stabilit data de aplicare a legislației taxei pe valoarea adăugată începând cu 1 iulie 1993, Ministerul de Finanțe elaborând norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, reguli de impozitare, operațiunile impozabile, baza de calcul, plătitorii, obligațiile și drepturile acestora.
Începând cu ordonanța Guvernului nr. 3/1992 și până în prezent Legea 571/2003 privind Codul Fiscal taxa pe valorea adăugată prezintă un cadru legislativ foarte complex prin care aceasta a suferit numeroase modificări și adaptări în raport de politica fiscală promovată în ultimii ani.
I.4. Caracteristicile și avantajele taxei pe valoarea adăugată
Caracteristicile și avantajele taxei pe valoarea adăugată ca impozit indirect, adică un impozit general de consum, care se stabilește asupra operațiunilor privind transferul bunurilor și prestărilor de servicii cu plată sau asimilate sunt bazate pe următoarele principii care stau la baza ei :
A. Universalitatea ( sfera de aplicare ) impozitului
B. Teritorialitatea ( aria de aplicare) impozitului
C. Deductibilitatea impozitului
D. Transparența impozitului
E. Unicitatea impozitului
F. Fracționalitatea impozitului
A. Universalitatea
Este un impozit universal , deoarece se aplică asupra cvasitotalității bunurilor economice rezultate atât din activitatea de exploatarea de exploatare, cât și din activitatea financiară de fructificare a capitalului. Mai mult spus se aplică tuturor operațiunilor cu plată și asimilate ( cu excepțiile prevăzute de lege) efectuate în mod independent , de către persoanele fizice și juridice.
B. Teritorialitatea impozitului
Se referă la locul unde are loc impunerea circulației bunurilor și serviciilor .
La stabilirea teritorialității taxei pe valoarea adăugată stau la bază principiile originii și destinației.
Din punct de vedere al originii în stabilirea taxei pe valoarea adăugată determină să fie supuse impozitării atât bunurile care vor fi produse și consumate în țară cât și bunurile care vor fi produse și la export. Deci , se impozitează valoarea adăugată obținută pe teritoriul național indiferent de destinația bunurilor. În acest caz , importurile de bunuri nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată deoarece la momentul importului acestea nu au creat plusvaloare pe teritoriul național.
Sistemul aplicării taxei pe valoarea adăugată având la bază principiul originii este compatibil cu calculul taxei pe valoarea adăugată pe venit , astfel spus , cota taxei pe valoarea adăugată se aplică asupra diferenței dintre volumul vânzărilor și volumul achizițiilor de la alte firme, taxa pe valoarea adăugată are o arie de răspândire redusă , exemplu : Argetina, Peru, majoritatea țărilor apelând la calculul taxei pe valoarea adăugată pe consum.
În cazul aplicării principiului destinației impozitarea cu taxa pe valoarea adăugată are loc impunerea valorii adăugate pentru bunurile consumate pe teritoriul național, indiferent dacă această valoare adăugată este realizată în țară sau în străinatate.
Ca urmare a aplicarii acestui principiu are loc impunerea consumului intern , indiferent dacă provine din producție proprie sau din import, iar exporturile sunt exonerate ( la noi în țară se acordă dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă exporturilor, exportul fiind o operațiune supusă taxei pe valoarea adăugată având însă cota de impozitare 0%).
Acest sistem este aplicat de marea majoritate a statelor care au adoptat acest impozit indirect.
C. Deductibilitatea impozitului
Prin aplicarea taxei pe valoarea adăugată se oferă posbilitatea deducerii taxei pe valoarea adăugată platită anterior din taxa pe valoarea colectată ca urmare a vânzării bunurilor și serviciilor prestate , taxa pe valoarea adăugată care este datorată statului reprezentând diferența dintre taxa colectată și achitată ca urmare a cumpărărilor sau beneficierii de prestarea unor servicii.
Astfel se face diferența dintre „ TVA colectată ’’ și ,, TVA deductibilă ’’.
Există și unele excepții de la aplicarea acestui principiu, care se referă la neacordarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată plătită la aprovizionare ( reglementate expres prin actele normative ) , însă ca regulă generală , putem reține : deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată.
D. Transparența impozitului
Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează prin transparență , întrucât asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaște exact și concret care este mărimea impozitului și a obligației de plată ce-i revine .
E. Unicitatea impozitului
Este un impozit neutru unic , dar cu plata fracționată. Este eliminată discriminarea, deoarece cotele sale se aplică asupra tuturor activităților economice . Faptul că plata este fracționată rezultă din aceea că se calculează pe fiecare verigă ( stadiu ) care intervine în realizarea și valorificarea produsului.
Perceperea taxei pe valoarea adăugată s-a făcut sub forma unor cote procentuale diferențiate în funcție de anumite criterii, însă pentru același produs se percepe același impozit , indiferent de întinderea circuitului economic pe care acesta îl parcurge.
Ca urmare a acestui fapt taxa percepută procentual în final este egală cu cea rezultată prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori finale pe care o primește produsul în faza transmiterii sale în proprietatea consumatorului final indiferent de circuitul pe care îl parcurge.
F. Fracționalitatea plății impozitului
Taxa pe valoarea adăugată este percepută fracționat la trecerea de la un stadiu la altul, în funcție de fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs. Perceperea taxei are loc fragmentat, în fiecare fază a circuitului economic, corespunzător cu valoarea care i se adaugă în fiecare fază a circuitului.
Conceperea și funcționarea taxei pe valoarea adăugată a avut în vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale în sensul că neplata ei în fazele anterioare duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic. Ca urmare a acestui fapt , agenții economici care cumpără produse sau bunuri sunt interesați să verifice dacă furnizorul acestora a calculat corect partea de taxă care îi revenea.
Caracteristici :
În raport cu impozitul pe circulația mărfurilor pot fi sintetizate următoarele caracteristici:
– este un impozit unic cu două cote de impozitare în prezent ;
– este un impozit neutru care elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere a produselor ;
– este un impozit modern care, permițând reduceri de taxe pentru achiziții de echipamente industriale și pentru bunuri și servicii procurate în cadrul cheltuielilor generale , simulează modernizarea intreprinderilor;
– este un impozit clasic , simulativ pentru micii producători prin scutiri de impozit pentru intreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote în funcție de cifra de afaceri;
Prin stabilirea valorii adăugate ca obiect impozabil se evită înregistrările repetate ale consumurilor externe de la terți ale intreprinderilor productive. Practic , aceasta cuprinde marja comercială din revânzarea mărfurilor și aportul inductrial propriu din activitatea de exploatare.
În concluzie, adoptarea taxei pe valoarea adăugată în practica financiară a României poate fi considerată o premiză pentru stimularea exporturilor și diminuarea importurilor, pentru accelerarea circuitului economic din întreprinderi , pentru stimularea investițiilor și cresterea productivității muncii, în general pentru îmbunătățirea activității economico- financiare a unităților economice.
Toate aceste efecte se bazează pe faptul că, pentru a nu suporta prea mult timp taxa pe valoarea adăugată , cumpărătorii de bunuri și servicii trebuie să devină într-un timp cât mai scurt vânzători. Aceasta presupune aprovizionarea numai cu cantitățile absolut necesare de utilaje, materii și materiale , o bună organizare a producției și a muncii pentru ca produsele obținute să corespundă calitativ și sortimental contractelor încheiate și, respectiv, cererii manifestate pe piață, astfel ca încasarea contravalorii mărfurilor înseamnă, implicit, întârzierea recuperării sumelor vărsate statului cu titlu de taxa pe valoarea adăugată , cu efecte negative asupra vitezei de rotație a fondurilor, asupra situației financiare a unității.
CAPITOLUL II
II. CADRUL LEGAL AL APLICĂRII
TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
ÎN ROMÂNIA
Aplicabilitatea concretă a TVA-ului , în România , este asigurată de rezolvarea reglementată a următoarelor probleme, pe care le voi împărți în cinci subcapitole:
II.1. Sfera de aplicare ;
II.2. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;
II.3. Baza de impozitare ;
II.4. Cotele de impozitare;
II.5. Regimul deducerilor;
II.6. Obligațiile plătitorilor taxei pe valoarea adăugată;
Cadrul legal de aplicare a taxei pe valoarea adăugată în prezent este Legea 345/2002 , Legea 571/2003 privind Codul Fiscal , Ordinul 545/2004
În baza acestor legi vom prezenta pe larg impozitul universal de tip modern ,, Taxa pe valoarea adăugată “ în România.
II.1. SFERA DE APLICARE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Reglementarea normativă a sferei de aplicate a taxei pe valoarea adăugată presupune :
II.1.1. Definirea operațiunilor impozabile
II.1.2. Nominalizarea operațiunilor impozabile
II.1.3. Teritorialitatea operațiunilor supuse taxei pe valoarea adăugată
II.1.4. Regimul legal de impozitare ,nominalizarea operațiunilor scutite privind taxa pe valoarea adăugată
II.1.1. Definirea operațiunilor impozabile
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt cuprinse operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Să constituie o livrare de bunuri sau prestări de servicii efectuate cu plată sau operațiuni asimilate acestora;
Locul de livrare a bunurilor sau prestărilor de servicii să fie în România;
Livrarea de bunuri sau prestarea de servicii sa fie realizate de persoane impozabile ( orice persoană care desfășoară activități economice );
Livrarea de bunuri sau prestări de servicii să rezulte din activități economice ( activitățile producătorilor , comercianților sau prestatorilor de servicii , profesii libere, exploararea bunurilor corporale și necorporale în scopul obținerii de venit );
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprinde și importul de bunuri.
Operațiunile care se cuprind în sfera de apliacre a taxe pe valoarea adăugată sunt denumite operațiuni impozabile .
Persoanele impozabile pot fi :
orice persoană care desfășoară activități economice
instituțiile publice pentru activitățle desfășurate în calitate de autorități publice , dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurențiale ;
instituțiile publice , pentru activitățile desfășurate în aceleași condiții legale ca și cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt restate în calitate de operatori economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică , precum și pentru activitățile următoare :
telecomunicații ;
furnizare de apă, gaze, energie electrică, termică, agent frigorific;
transportul de bunuri și persoane ;
servicii prestate de porturi și aeroporturi ;
livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
activitatea târgurilor și expozițiilor ;
depozitarea;
activitățile organelor de publicitate comercială ;
activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restauranteși alte localuri asemănătoare ;
II.1.2. Nominalizarea operațiunilor impozabile
Principalele operațiuni ce cad sub incidența taxei pe valoarea adăugată sunt :
Livrările de bunuri
Prestarea de servicii
Schimbul de bunuri sau servicii
Importul de bunuri
Livrările de bunuri
Prin livrări de bunuri se înțelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acționează în numele acestora.
În sensul acesta sunt considerate livrări de bunuri:
Bunuri mobile corporale cum sunt :
-materiile prime
-materialele
-obiectele de inventar
-mijloace fixe care pot fi detașate
Bunurile immobile cum sunt :
-locuințele
-construcțiile industriale , comerciale sau agricole
-terenurile agricole ,
-terenurile pentru construcțiiși cele adiacente acestora
-alte amenajări
Bunuri de natură mobilă care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor înseși sau care devin bunuri imobiliare prin destinație
Energia electrică , energia termică, gazele naturale, agentul frigorific;
Sunt considerate de asemenea livrări de bunuri cu plată:
Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite;
Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de lege referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acestuia , în schimbul unei despăgubiri ;
Transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare;
Vânzarea de bunuri cu plata în rate ;
Bunurile constatate lipsă din gestiune cu unele excepții prevăzute în lege;
Preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziționate sau fabricate de către aceștia pentru a fi utilizate în scopuri care au sau nu legătură cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit ,dacă taxa pe valoarea adăugată a fost dedusă total sau parțial. Excepție fac bunurile acordate în mod gratuit în limitele destinațiilor prevăzute de lege.
Orice distribuție de bunuri din activele unei societăți comerciale către asociații sau acționari , inclusiv distribuirea de bunuri legată de lichidarea sau dizolvarea fară lichidare a societății. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către două sau mai multe persoane impozabile , prin intermediul mai multor tranzacții , fiecare tranzacție se consideră o livrare separată, fiind distinct , chiar dacă bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final .
Nuse consideră livrare de bunuri transferul total sau parțial al activelor și pasivelor unei persoane impozabile , cu plată sau cu titlu gratuit , efectuat cu ocazia operațiunilor de fuziune și divizare a societăților comerciale .
Nu se consideră livrări de bunuri aportul în natură la capitalul social al unei societăți comerciale , în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are
dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adăugată , dacă taxa ar fi aplicabilă la transferul respectiv . În acest caz beneficiarul este considerat a fi succesorul celui care efectuează transferul . În situația în care beneficiarul este o persoană impozabilă care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parțial , operațiunea se consideră livrare de bunuri , dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.
Prestarea de servicii
Prin prestare de servicii se înțelege orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri.
În sensul acesta sunt considerate prestări de servicii:
Orice muncă fizică sau intelectuală
Închirierea de bunuri sau transmiterea folosinței bunurilor în baza unui contract de leasing, arendarea, concesionarea de bunuri mobile sau immobile;
Lucrări de construcții – montaj;
Transport de persoane și mărfuri;
servicii de poștă și telecomunicații,de transmisii radio și TV;
reparații de orice natură , servicii de publicitate;
Închirierea , arendarea și concesionarea de bunuri mobile sau imobile;
Transferul , transmiterea folosinței dreptului de autor, brevete, licențe, mărci comerciale ;
Cesiuni și concesiuni ;
Servicii de publicitate ;
Operațiuni bancare , financiare, de asigurare,sau reasigurare ;
Punere la dispoziție de personal;
Mandatarea ;
Amenajarea de spații de parcare , de depozitare și de camping ;
Activități hoteliere și de alimentație publică ;
Operațiuni de intermediere sau de comision;
Prestațiile consilierilor , inginerilor, avocaților, notarilor pulici, executori judecătorești , auditori, experți contabili, birouri de studii, prelucrarea de date și furnizarea de informații;
Operațiuni de leasing;
Următoarele bunuri sunt asimilate prestărilor de servicii :
Utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică , sau pentru a fi puse la dispoziție, altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total.
Prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică , pentru uzul personal al angajaților săi sau altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parțial .
Schimbul de bunuri sau servicii
În cazul unei operațiuni care implică o livrare de bunuri sau prestări de servicii în schimbul unei livrări de bunuri sau prestări de servicii , fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată
Importul de bunuri
Prin importul de bunuri se înțelege introducerea în țară de bunuri provenind din străinătate de către orice persoană, indiferent de statutul său juridic, direct sau prin intermediari.
II.1.3. Teritorialitatea operațiunilor supuse taxei pe valoarea adăugată
Locul unei livrări de bunuri se consideră a fi în România atunci când , potrivit prevederilor legale locul livrării este situat pe teritoriul României.
Potrivit Codului Fiscal se consideră a fi locul livrării de bunuri:
Locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul;
Locul unde se efectuează instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau montaj;
Locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea , în cazul bunurilor care nu sunt transportate sau expediate;
Locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul țării;
Locul de sosire a transportului de pasageri, ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul țării, pentru pasagerii care s-au îmbarcat in interiorul țării;
Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul de servicii își are stabil sediul sau sediul permanent de la care serviciile sunt executate. Fac excepție următoarele prestări de servicii la care locul prestării de servici este considerat următorul:
Locul unde imobilul este situat pentru prestările de servicii efectuate în legătură directă cu un imobil, inclusiv prestațiile agențiilor imobiliare și de expertiză, sau prestațiile efectuate de arhitecți;
Locul unde se efectuiază transportul, în funcție de distanțele parcurse , cum ar fi transportul de bunuri și persoane;
Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activității sau , în lipsa acestuia , domiciliul stabil al acestuia . În această categorie se află:
– închirierea de bunuri mobile corporale;
– operațiuni de leasing având ca scop utilizarea bunurilor mobile corporale;
– transferul și transmitera folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărci de fabricăși de comerț ;
– servicii de publicitate și marketing;
– servicii de consultanță, de inginerie, avocatură, contabilitate, experți contabili, avocați;
– prelucrarea de date , furnizarea de informații, realizarea sau furnizarea de programe informatice sau licențe de programe informatice ;
– operațiuni bancare, financiare, de asigurări și reasigurări ;
– telecomunicații;
– servicii de radiodifuziune și de televiziune;
– punere la dispoziție de personal ;
Locul unde serviciile sunt efectiv prestate:
– sevicii culturale, artistice, sportive, științifice, educative, de divertisment;
– prestările accesorii ale transportului cum sunt încărcarea, descărcarea, manipularea, paza, depozitarea bunurilor și alte servicii asimilate;
– expertize pentru bunurile mobile corporale;
– prestările efectuate asupra bunurilor mobile corporale;
II.1.4. Regimul legal de impozitare , nominalizarea operațiunilor scutite privind taxa pe valoarea adăugată
Operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se clasifică din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:
Operațiuni taxabile , la care se aplică cotele de 19% , respectiv 9% ( cota redusă ). Nivelul cotelor se stabilește prin lege .
Operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere , pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată dar este permis deducerea ei datorată, sau plătită pentru bunurile sau serviciile achiziționate.
Operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată și nu este permisă deducerea ei.
Operațiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Nominalizarea operațiunilor scutite :
A. Scutiri pentru operațiuni din interiorul țării
B. Scutiri la import
C. Scutiri la export
D. Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri
Scutiri pentru operațiuni din interiorul țării
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele activități de interes general:
Spitalizarea, îngrijirile medicale , inclusiv veterinare, operațiunile strâns legate de acestea , desfăsurate de unități autorizate pentru astfel de activități, precum sanatorii, spitale, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete medicale inclusiv serviciile funerare prestate de unitățile sanitare.Sunt deasemenea , scutite serviciile de cazare , masă și tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice și a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament , precum și serviciile funerare prestate de unitățile sanitare.
Prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunilor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și tehnicieni dentari.
Prestări de îngrijire și supraveghere la domiciliu efectuată de personal medical și paramedical.
Livrări de organe , de sânge și de lapte , de proveniență umană.
Activități de învățământ prevăzută de Legea învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, activitățile căminelor și cantinelor organizate pe lângă aceste instituții, formarea profesională a adulților.
Prestări de servicii strâns legate de asistența socială, efectuate de instituții publice sau entități recunoscute având caracter social, cazarea, masa, tratamentul prestate de persoane impozabile care își desfăsoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice , dacă au contracte semnate cu Casa Națională de Pensii.
Prestări de servicii strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituții și entități recunoscute ca având caracter social.
Prestări de servicii sau livrări de bunuri furnizate de organizații fară scop patrimonial ce au ca obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, profesională sau civilă în condițiile în care această scutire nu provoacă concurență.
Prestările de servicii ce au legătură cu practicarea sportului sau a educației fizice efectuată de organizații fără scop patrimonial.
Realizarea și difuzarea programelor de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate.
Vânzarea de licențe de filme sau de programe , drepturi de difuzare , cu excepția celor de publicitate.
Transportul bolnavilor sau răniților cu vehicule special amenajate și autorizate în acest sens.
Activități de cercetare – dezvoltare și inovare pentru realizarea programelor și proiectelor, precum și acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare și dezvoltare și în planurile sectoriale prevăzute în O.G. nr. 57/2002 cu modificările ulterioare. Sunt deasemenea scutite b, activitățile de cercetare – dezvoltare și inovare finanțare în parteneriat internațional , regional și bilateral.
Livrările de bunuri și prestări de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali.
Următoarele operațiuni bancare și financiare :
Acordarea de credite , inclusiv acordarea de împrumuturi de asociații sau acționarii societăților comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societății, precum și acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridică ;
Operațiunile specifice efectuate de Banca Națională a României ( nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată achizițiile de aur , argint, alte metale și pietre prețioase , efectuate de Banca Națională a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitorii de taxa pe valoarea adăugată ) , operațiunile de investiții financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare și instrumente financiare derivate, precum și alte instrumente financiare, intermedierea în plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate de acesta.
Operațiuni prevăzute de art. 8 din Legea bancară nr 58/1998 , cu modificările și complectările ulterioare , efectuate de băncile persoane juridice române , sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine, organisme financiar- bancare internaționale , casele de economii , casele de ajutor reciproc , cooperativele de credit, și alte societăți de credit , casele de schimb valutar precum și alte persoane juridice autorizate să desfășoare activități bancare . Exceptie fac următoarele operațiuni : operațiuni de leasing financiar , închiirierea de casete de siguranță , tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu metale prețioase , obiecte confecționate din acestea și pietre prețioase , expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanță , evaluări de patrimoniu .
Gestiunea fondurilor comune de plasament și a fondurilor comune de creanță efectuate de Fondul de garantare a depozitelor în sistem bancar, Fondul nRomân de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii privați – S.A. , Fondul de Garantare a Creditului Rural – S.A.A, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A. , precum și alte organisme constituite în acest scop.
Operațiuni de asigurare și reasigurare precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare.
Activitățile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc efectuate de Compania Națională ,,Loteria Română’’- S.A. și contribuabilii autorizați de Comisia de coordonare , avizare și atestare a jocurilor de noroc.
Livrări de bunuri sau prestări de servicii realizate cu deținuți de unități din sistemul penitenciar.
Lucrări de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru monumente comemorative ale combatanților , eroilor, victimelor de război și ale Revoluției din decembrie 1989 , precum și pentru muzee, case memoriale, monumente istorice și de arhitectură.
Încasările din taxe de intrare la castele, muzee, târguri și expoziții, grădini zoologice și botanice, biblioteci, precum și operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole.
Editarea , tipărirea și sau vânzarea manualelor școlare sau de cărți , exclusiv activitatea de publicitate.
Livrări de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum și de produse ortopedice.
Transportul fluvial de persoane în Delta Dunării și pe rutele Orșova – Moldova Nouă, Brăila – Hârșova și Galați – Grindu.
Valorificarea obiectelor și veșmintelor de cult , tipărirea cărților de cult , teologice sau cu conținut bisericesc , necesare practicării cultului, precum și a celor asimilate obiectelor de cult conform art 1. Legea nr. 130/1992.
Transferul dreptului de proprietate al bunurilor către Agenția de Valorificare a Activelor Bancare, ca efect al dării în plată pentru stingerea obligației de plată a debitorului.
Transferul dreptului de proprietate al bunurilor către AVAB , ca efect al dării în plată pentru stingerea obligației de plată a debitorului , total sau parțial , conform prevederilor art. 26 alin (2) din OUG nr. 51/ 1998 privind valorificarea unor active bancare , aprobată și modificată prin legea nr. 409/2001 , cu modificările și complectările ulterioare.
Regimul special de scutire din interiorul țării :
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activitățile persoanelor impozabile cu venituri din operațiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual până la 2 miliarde lei inclusiv , denumit plafon de scutire.
Persoanele impozabile care depășesc în cursul anului acest plafon sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatării depășirii.
Data depășirii plafonului este considerată sfârșitul lunii calendaristice în care a avut loc depășirea de plafon. De la momentul depășirii de plafon și până la înregistrarea efectivă ca plătitor de taxa pe valorea adăugată în regim normal,
Codul fiscal prevede că se va aplica regimul de scutire de taxă pe valoarea adăugată. În situația în care se constată că persoana în cauză a solicitat cu întârziere înscrirea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, autoritatea fiscală competentă poate cere restituirea de taxa pe valorea adăugată aferentă perioadei scurse între data la care ar fi trebuit să solicite înregistrarea și data la care acesta a efectuat această operațiune.
În toate cazurile, după ce persoana juridică în cauză depășește plafonul de scutire, nu mai poate solicita revenirea la aplicarea a regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut de lege.
Ordinul nr.545/2004 reglementează procedura acordării avizului pentru înregistrarea mențiunilor referitoare la luarea sau scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată a persoanelor juridice.
Avizul se eliberează de către autoritatea fiscală în a cărei rază teritorială este înregistrată persoana juridică. Avizul astfel obținut are o valabilitate de 10 zile de la data eliberării. În interval de 10 zile de la obținerea avizului persoana juridică trebuie să se prezinte la Biroul Unic de pe lângă Regisrtrul comerțului și să depună actele în vederea înregistrării mențiunii referitoere la luarea în evidență ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată.
Scutiri la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
Bunurile importate destinate comercializării în regim duty–free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora.
Bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice.
Reparațiile și transformările denave și aeronave românești în străinătate , precum și carburanții și alte bunuri , aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave sau aeronave .
Importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul țării.
Importul de bunuri către misiunile diplomatice și birouri consulare precum și către cetățenii străini cu statut consular în România.
Licențe de filme și programe, drepturi de transmisie , abonamente la agenții de știri externe și altele de această natură , destinate activității de radio și televiziune.
Importul de spoturi materiale , cum ar fi pelicule , benzi magnetice, discuri.
Importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter umanitar , social, filantropic, religios, de apărare a sănătății , cultural , artistic, educativ, stiințific, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură și importurile de bunuri finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate României de organisme internaționale, de guverne străine sau de organizații nonprofit și de caritate.
Importul următoarelor bunuri: monstre fără valoare comercială, materiale publicitare și de documentare, bunurile de origine română, bunurile străinecare potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție , bunuri care se înapoiază în țară în urma unei expedieri eronate, echipamente pentru protecția mediului stabilite prin Hotărâre de Guvern.
Scutiri pentru exporturi
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
Exportul de bunuri expediate sau transportate în afara țării de cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul țării,sau de altă persoană în contul său.
Exportul de bunuri, transportul și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum și bunurile comercializate prin magazinele duty-free.
Transportul internațional de persoane în și din străinătate, precum și prestările de servicii legate direct de acesta.
Trecerea mijloacelor de transport de mărfuri și de călători cu mijloace detransport fluvial specializate , între România și statele vecine.
Reparațiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiarii din străinătate .
În cazul navelor utilizate pentru transportul internațional de persoane și de mărfuri pentru pescuit sau alte activități legate de acestea, pentru salvare sau asistență pe mare în cazul navelor de război următoarele operațiuni sunt scutite: livrarea de carburanți, echipamente utilizate pe nave, cu excepția celor pentru pescuitul fluvial.
În cazul aeronavelor care prestează transporturi internaționale de persoane și mărfuri.
Prestări de servicii efectuate în aeroporturi aferente navelor aflate în proprietatea companiilor de navigație care își desfășoară activitatea în regim special maritim sau operate de acestea, precum și livrările de nave în întregul lor către aceste companii.
Livrări de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a misiunilor diplomatice și oficiile consulare , precum și a personalului acestora, pe bază de reciprocitate.
Livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a reprezentanțelor internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și a personalului acestora.
Bunuri cumpărate din expozițiile organizate în România , precum și din rețeaua comercială , expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul în România .
Livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de către guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice.
Construcția, extinderea, reabilitarea și consolidarea lăcașurilor de cult religios.
Livrări de utilaje, echipamente și prestările de servicii legate nemijlocit de operațiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine.
Prestările de servicii efectuate de intermediari care acționează în numele sau în contul altuia .
Livrările de bunuri sau prestări de servicii , către forțele armate ale statelor străine membre NATO , pentru uzul forțelor armate sau al personalului civil care însoțește forțele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor , dacă forțele iau parte la efortul de apărare comun ; în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate în afara țării și pentru prestările de servicii , scutirea se acordă potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice .
Construirea , extinderea , restaurarea și restabilirea locașurilor de cult religios sau a altor clădiri utilizate în acest scop.
Serviciile prestate de persoane din România , în contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul în străinătate , pentru bunurile din import aflate în perioada de garanție .
Scutiri speciale legate de traficul internațional
Livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozil vamal.
Livrarea de bunuri destinate plasării în magazinele dutz-free situate în aeroporturile internaționale (O.G. nr. 86/2003).
Introducerea de bunuri străine într-o zonă liberă sau port liber , în vederea simplei depozitări fără întocmirea de formalități vamale .
Scoaterea de bunuri străine din zona liberă sau portul liber ,în afara țării, fără întocmirea de declarații vamale de export , bunurile fiind în aceeași stare ca și în momentul introducerii lor în zona respectivă.
Operațiunile comerciale de vânzare – cumpărare a mărfurilor străine între diverși operatori din zona liberă sau portul liber.
II.2. FAPTUL GENERATOR ȘI EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naștere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietății bunurilor imobile și / sau prestării de servicii cu următoarele excepții, când exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naștere la:
Data înregistrării declarației vamale, în cazul bunurilor plasate în regim de import.
Data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate pentru care locul prestării se consideră a fi în România.
Data plății prestatorului extern, în cazul plăților efectuate fără factură pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori care au sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România.
Data la care bunurile aflate într-un regim vamal suspensiv sunt plasate în regim de import.
Data stabilirii debitului pe bază de factură pentru prestările de servicii care dau loc la decontări sau plăți succesive, acestea fiind considerate că au fost efectuate în momentul expirării perioadelor aferente acestor decontări sau plăți.
Data vânzării bunurilor către beneficiari, în cazul operațiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignație.
Data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea de către persoane impozabile a unor bunuri achiziționate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de acestea sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice ori juridice în mod gratuity.
Data documentelor prin care se confirmă prestatarea de către persoane juridice impozabile a unor servicii în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de acestea sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuity.
Data colectării monedelor din mașină pentru mărfurile vândute prin mașini automate.
Termenele de plată a ratelor prevăzute în contractele de leasing ; dacă se efectuează plăți în avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data efectuării plății.
Pentru livrările de bunuri cu plata în rate , exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.
Pentru livrările de bunuri și / sau prestările de servicii care se efectuează continuu cum sunt : energia electrică și termică , gaze naturale , apă, servicii telefonice și altele similare precum și pentru cele la care se încasează , de regulă, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factură fiscală sau de alt document legal.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de taxă pe valoarea adăugată, plata acesteia către bugetul de stat la o anumită dată. Principial, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naștere concomitent cu faptul generator de TV A cu excepțiile prevăzute de lege.
Pentru livrările de bunuri cu plata în rate, exigibilitatea intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.
Prin derogare, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator atunci când:
Factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor.
Contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea livrării sau prestării acestora.
Se încasează avansuri , cu exceptia:
-avansurilor pentru plata importurilor și a datoriei vamale;
-avansurilor pentru realizarea producției destinate exportului;
-avansurilor pentru efectuarea de plăți în contul clientului;
-avansurilor pentru livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de taxă pe valoarea adăugată;
În cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data cănd se generează drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislației în vigoare
II.3. BAZA DE IMPOZITARE
Generic, baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată o reprezintă prețurile de achiziție sau, în lipsa acestora prețul de cost, determinat la momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor, precum și tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț , inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni , exclusiv taxa pe valoarea adăugată , cum ar fi:
Impozitele, taxele, dacă prin lege nu este prevăzut altfel.
Cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Nu se include în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:
Rabaturile, remizele, risturile, sconturile, și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților în vederea simulării vânzărilor , în condițiile prevăzute în contractele încheiate .
Sumele care reprezintă daune stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, penalizările sau alte sume solicitate pentru neplata obligațiilor contractuale , dacă sunt percepute peste prețul sau tarifele negociate.
Dobânzile percepute pentru plăți de întârziere, livrări cu plata în rate, operațiuni de leasing.
Sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se deconectează acestuia.
Valoarea ambalajelor care circulă la schimb între furnizori și clienți fără facturare.
Taxe de reclamă și publicitate, taxa hotelieră care sunt percepute de autoritățile publice locale prin intermediul prestatorilor.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se deduce corespunzător:
În cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, prețurile sau altele cuprinse în facturi ori alte documente legal aprobate.
În situația în care reducerile de preț sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
În cazul în care cumpărătorii returnează ambalaje în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Pentru bunurile importate , baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă , determinată potrivit legii , la care se adaugă taxele vamale , comisionul vamal, accizele și alte taxe datorate potrivit legii pană la primul loc de destinație a bunurilor în România. Prinul loc de destinație îl reprezintă , destinația stipulată în documentul de transport, sau orice alt document însoțitor.
Pentru nave și aeronave baza de impozitare nu include serviciile de reparare care au fost efectuate în străinătate, carburanții și alte bunuri aprovizionate din străinătate.
II.4. COTELE DE IMPOZITARE
Actualmente în România avem cota standard și cota redusă.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată, sau care nu este supusă cotei redusă.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoareleprestări de servicii sau livrări de bunuri :
– dreptul de intrare la castele , muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură, arheologice , grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții.
-livrarea de manuale școlare , cărți , ziare și reviste , cu excepția celor destinate exclusiv publicității.
-livrările de proteze și accesoriile acestora cu excepția protezelor dentare.
-livrările de produse ortopedice.
-medicamente de uz uman și veterinar.
-cazarea în cadrul sectorului hotelier sau terenuri amenajate pentru camping.
Cota de taxa pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator.
Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată nu coincide cu faptul generator ( atunci când bunurile sunt livrate cu plata în rate , atunci când factura fiscală este întocmită înaintea livrării bunurilor, când se încasează avansuri ), se aplică cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilă.
În cazul modificării cotelor prin lege pentru operațiunile în care se încasează avansuri înaintea livrării bunurilor, excepție făcând avansurile încasate pentru importuri se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării bunurilor sau prestărilor de servicii.
Regularizarea se va efectua prin refacturarea integrală a contravalorii livrărilor de bunuri sau prestări de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naștere faptul generator și scăderea în cadrul aceleiași facturi a sumelor facturate anterior.
Excepție fac operațiunile următoare pentru care regularizarea se face aplicând cota în vigoare la data exigibilității taxei:
Livrările de bunuri și servicii care se efectuează continuu : energia electrică, termică, gaze naturale, apa, servicii de telecomunicații.
Sume obținute din vânzarea bunurilor comercializate prin comerțul cu amănuntul cum sunt magazinele comerciale, consignațiile , unități de alimentație publică sau alte unități care au relații directe cu populația ale căror prețuri conțin taxa pe valoarea adăugată
Sume obținute din vânzarea de bunuri pe bază de licitații, pe bază de evaluare sau de expertiză, precum și alte situații similare.
Compensații pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile în domeniul public, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică.
Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.
Se aplică procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată , respectiv 19 x 100/119 în cazul cotei standard și 9 x 100/109 în cazul cotei reduse , atunci când prețul de vânzare include și taxa pe valoarea adăugată . De regulă prețul include taxa pe valoarea adăugată la livrarea de bunuri sau servicii direct către populație în cazul când nu este necesară emiterea unei facturi fiscale
II.5. REGIMUL DEDUCERII TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabilește ca diferență între valoarea taxei facturată pentru bunurile livrate și servicile prestate, denumită ,, TVA colectată ” și valoarea taxei aferentă intrărilor de bunuri și servicii denumit ,, TVA deductibilă ”.
Pentru a-și putea exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată deductibilă, persoanele impozabile sunt obligate să justifice suma taxei prin documente întocmite conform legii de către contribuabili înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată .
Dreptul de deducere ia naștere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă.
Au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată numai persoanele impozabile înregistrate la organele fiscale teritoriale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.
Dreptul de deducere se acordă :
Dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor sale taxabile , orice persoană impozabilă înregistrată înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată are dreptul să deducă taxa pe valoarea adăugată :
Pentru orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată pentru taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunrile sau prestările de servcii care i-au fost livrate de o altă persoană impozabilă.
Pentru taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.
De asemenea seacordă deducerea taxei pe valoarea adăugată oricărei persoane impozabile , înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată , dacă bunurile și serviciile achiziționate sunt destinate utilizării pentru realizarea următoarelor operațiuni :
Pentru livrări de bunuri și sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată prevăzute de lege ( codul fiscal art 143 al 1 ,atr. 144 al 1).
Operațiuni rezultînd din activități economice , pentru care locul livrării sau a prestării de servicii este considerat a fi în străinătate , dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi deductibilă,în cazul în care operațiunea s-ar desfășura în țară.
Acțiuni de sponsorizare , publicitate, protocol precum și alte acțiuni prevăzute de lege , cu respectarea limitelor legale.
Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru:
Bunuri sau servicii achiziționate de furnizori în contul clinților și care apoi se decontează acestora.
Băuturi alcoolice și produse din tutun destinate acțiunilor de protocol.
Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată orice persoană trebuie să justifice suma taxei cu următoarele documente:
Pentru bunurile sau prestările de servicii livrate sau care urmează a fi livrate, achitate sau pentru prestările de servicii și sau bunurile care i-au fost prestate ori urmează să fie prestate pot fi deduse în baza unei facturi complectate conform legii care cuprinde informațiile necesare.
Pentru importurile de bunuri , în baza declarației vamale de import sau a actului constatator emis de autoritățile vamale.
Pentru bunurile importate care beneficiază de amânarea la plată a taxei vamale , se va prezenta și documentul care confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată.
Sunt prevăzute norme speciale prin care taxa pe valoarea adăugată poate fi dedusă în baza altor documente în afara celor menționate mai sus.
Sunt cazuri speciale stabilite prin norme când taxa pe valoarea adăugată poatefi ajustată .
În cazul în care o persoană impozabilă care a beneficiat de regimul special de scutire (cifra de afaceri sub 2 mild lei) și ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxa pe valoare adăugată poate deduce taxa la data inregistrării ca plătitor dacă îndeplinește următoarele condiții pentru :
bunuri de natura stocurilor , care se află în stoc la data la care persoana respectivă a fost înrefistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată ;
bunuri de natura mijloacelor fixe , care au fost achiziționate cu cel mult 90 de zile anterior datei de înregistrare ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată
Pentru exercitarea dreptului de deducere asupra bunurilor amintite mai sus trebuie îndeplinite următoarele condiții :
– bunurile respective urmează a fi folosite pentru operațiuni cu drept de deducere.
– persoana impozabilă trebuie să dețină o factură fiscală sau un alt document legal aprobat care justifică suma pentru deducerea taxei pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate , destinate realizării obiectivelor proprii de investiții , aferentă stocurilor de produse cu destinație specialo , finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale , se deduce conform prevederilor legale .
Cu taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru realizarea obiectivelor proprii de investiții se vor reîntregi obligatoriu disponibilitățile de investiții . Sumele deduse în cursul unui an fiscal pentru aceste investiții pot fi utilizate numai pentru plăți aferente aceluiași obiectiv de investiții.
La încheierea exercițiului financiar sumele neutilizate se virează la bugetul statului sau la bugetele locale în conturile și la termenele stabilite prin lege.
Dreptul de deducere se exercită lunar prin scăderea taxei deductibile din suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată facturată pentru bunurile livrate și sau serviciile prestate, denumita taxa colectata.
Potrivit alin (2) art 146 din Codul Fiscal pentru persoanele care nu au depășit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv , la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent , perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
Persoanele care se încadrează prevederilor de mai sus sunt obligate de a depune o declarație până la 25 ianuarie , în care să specifice cifra de afaceri a anului precedent.
Persoanele care iau ființă în cursul anului trebuie să declare cu ocazia înregistrării fiscale , cifra de afaceri pe care o preconizează să o realizeze, iar dacă aceasta nu depășește 100.000 euro inclusiv , sunt obligați să depună deconturi trimestriale în anul înființării.
Daca cifra de afaceri va fi mai mare de 100.000 euro inclusiv în anul următor vor depune deconturi lunare.
Persoanele impozabile care realizează operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere se numesc plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu regim mixt.
Achizițiile de bunuri și servicii destinate excusiv realizării de operațiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investiții destinate realizării de astfel de operațiuni, se înscriu într-un jurnal pentru cumpărări , care se întocmește separat pentru aceste operațiuni , și taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora se deduce integral.
Achizițiile de bunuri și servicii destinate exclusiv realizării care nu dau drept de deducere , precum și de investiții care sunt destinate realizării de astfel de operațiuni se înscriu în jurnalul pentru cumpărări , care se întocmește separat pentru aceste operațiuni , iar taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora nu se deduce.
Bunurile și serviciile pentru care nu se cunoaște destinația în momentul achiziției, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau operațiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere, se evidențiază într-un jurnal pentru cumpărări întocmit separat.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor achiziții se deduce pe bază de pro-rata. În decursul unui an este permisă rectificarea taxei pe valoarea adăugată care ulterior se constată că a avut altă destinație decît cea prevăzută la data achiziționării.
Rectificările se evidențiază pe rândurile de regularizare din decontul de taxă pe valoarea adăugată.
II.5.1. Pro-rata.
Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obținute din operațiuni care dau drept de deducere, inclusiv subvențiile legate direct de prețul acestora, la numărător, iar la numitor veniturile de la numărător plus veniturile obținute din operațiuni care nu dau drept de deducere.
Pro-rata V. din operațiuni cu drept de deducere____________
V. din oper. cu drept de deducere + V.obt. fară drept de deducere
unde V – venituri obținute
În calculul pro-rata, la numitor se adaugă alocațiile , subvențiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanțării de activități scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată .
Se exclud din calcul veniturile financiare , dacă acestea sunt accesorii activității principale . Nu se include în calcul pro-rata serviciilor efectuate de prestatorii stabiliți în străinătate, pentru care beneficiarii au obligația plății taxei pe valoarea adăugată .
Pro-rata se determină anual, situație în care elementele prevăzute la numitor și numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin excepție , aceasta poate fi determinată lunar sau trimestrial, după caz.
Pro-rata aplicată provizoriu pentru un an fiscal este ori pro-rata definitivă determinată pentru anul precedent, ori pro-rata estimată în funcție de operațiunile prevăzute a fi realizate în anul curent.
Persoanele impozabile trebuie să comunice până la data de 25 ianuarie , nivelul pro-rata provizorie aplicată, precum și modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adăugată de dedus se determină prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferentă achizițiilor detinate atât realizării de operațiuni care dau drept de deducere , cât și celor care nu dau drept de deducere .
Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la începutul anului , deoarece nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul anului, și care ulterior realizează astfel de operațiuni nu au obligația să calculeze și să utilizeze pro-rata provizorie. În cursul anului este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată.
La sfârșitul anului vor aplica următoarele reguli:
Dacă se pot efectua separarea achizițiilor de bunuri și sau servicii pe destinații (operațiuni care dau respectiv nu dau drept de deducere), se vor regulariza astfel: din taxa dedusă în cursul anului se scade taxa de dedus rezultată prin aplicarea pro-ratei definitivă pentru achizițiile destinate atât realizării de operațiuni cu drept de deducere cât și pentru operațiuni fără drept de deducere iar diferența rezultată se însrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului ,ca taxă de plată la bugetul de stat.
Dacă nu se poate efectua separarea pe destinații ( achiziții de bunuri sau servicii care dau drept de deducere sau nu ), se aplică pro-rata definitivă asupra tuturor achizițiilor de bunuri și sau servicii efectuate în cursul anului, iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului.
Pro-rata definită se determină în luna decembrie , în funcție de realizările efective din cursul anului , potrivit formulei de calcul . Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie se realizează prin aplicarea pro-rata definitivă asupra sumei taxei pe valoarea adăugată deductibilă aferentă achizițiilor pentru care nu se cunoaște destinația în momentul achiziției. Diferența în plus sau în minus față de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie , se însctie pe rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.
În situații speciale , când pro-rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu asigură determinarea corectă a taxei de dedus , Ministerul Finanțelor Publice , prin direcția de specialitate , poate aproba aplicarea unei pro-rata specială, la solicitarea persoanelor impozabile în cauză, pe baza justificării prezentate. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul anului , persoanele impozabile au obligația să recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutul anului pe bază de prorată specială numai la începutul anului calendaristic și sunt obligate să anunțe organele fiscale.
La cerere organele fiscale pot aproba ca pro-rata să fie determinată lunar sau trimestrial, după caz.În anul în care a fost acordată aprobarea , persoanele impozabile au obligația să recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutul anului pe bază de pro-rata lunară sau trimestrială .
Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată cu regim mixt pot renunța la aolicarea pro-ratei lunare sau trimestrile numai la începutul anului fiscal și sunt obligate să anunțe organele fiscale . Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive și nu se regularizează la sfârșitul anului.
II.5.2. Determinarea taxei de plată sau a sumei negative
În cazul în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și, sau serviciilor prestate de o persoană impozabilă , care este dedusă într-o perioadă fiscală ( lună sau trimestru după caz ) denumită și ,,T.V.A. deductibilă’’,contul de operare 4426 este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată ,,T.V.A. colectată’’ contul de operare 4427 aferentă operațiunlor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare , denumită în continuare ,,suma negativă’’ a taxei pe valoarea adăugată sau ,,T.V.A. de Recuperat’’ contul de operare 4424.
T.V.A. de Recuperat
T.V.A Deductibilă T.V.A. Colectată sau ,,suma negativă’’
Contul 4426 – Contul 4427 = Contul 4424
În cazul în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor taxabile , exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită ,,T.V.A. Colectată’’ contul de operare 4427, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate denumită ,, T.V.A. Deductibilă’’ contul de operare 4426, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o diferență denumită ,, T.V.A. de Plată’’ contul de operare 4423, pentru perioada fiscală de raportare.
T.V.A. Colectată T.V.A. Deductibilă T.V.A. de Plată
Contul 4427 – Contul 4426 = Contul 4423
II.5.3. Regularizarea și rambursarea taxei pe valoarea adăugată
II.5.3.1. Regularizarea
După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a tavei pe valoarea adăugată pentru operațiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările prin decontul de taxă pe valoarea adăugată.
Se determină taxa pe valoarea adăugată de încasat cumulată , prin adăugarea la suma negativă a taxei pe valoaea adăugată rezultată în perioada de raportare , a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu a fost solicitată rambursarea lui.
Se determină taxa pe valoarea adăugată de plată cumulată , în perioada fiscală de raportare , prin adăugarea la taxa pe valoarea adăugată de plată din perioada de raportare , a sumelor neachitate la bugetul de stat pînă la data depunerii decontului din soldul sumei de plată a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală precedentă.
Prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se determină diferența dintre cele două sume de încasat și de plată , care reprezintă regularizările de taxă și stabilirea soldului taxei pe valoarea adăugată de plată sau a soldului sumei negative sau de încasat a taxei pe valoarea adăugată. Dacă suma negativă de taxă pe valoarea adăugată cumulată este mai mare decât suma de plata a taxei pe valoarea adăugată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adăugată în perioada de raportare .
T.V.A. de Recuperat T.V.A. de Plată T.V.A de Recuperat
Contul 4424 Contul 4423 Contul 4424
Dacă taxa pe valoarea adăugată de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată, rezultă un sold de taxă pe valoarea adăugată de plată în perioada fiscală de raportare .
T.V.A. de Plată T.V.A. de Recuperat T.V.A. de Plată
Contul 4423 Contul 4424 Contul 4423
Taxa de rambursat pentru luna de raportare , stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se regularizează în ordinea următoare:
Prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei rămase de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare , după caz, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată;
Prin compensarea cu alte impozite și taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau , după caz, la solicitarea expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare;
Rambursarea efectuată de organele fiscale.
II.5.3.2. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată
Rambursarea sumei negative din decontul de taxă pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare se poate solicita de către persoanele impozbile înregistrate ca plătitor dacă suma solicitată este de 50 milioane lei inclusiv, iar dacă suma este mai mică se va reporta în decontul perioadei fiscale următoare. Solicitarea se face prin bifarea căsuței corespunzătoare din decontul de taxa pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare , decontul fiind în același timp și cerere de rambursare . Dacă o persoamă impozabilă solicită rambursarea sumei negative și bifează căsuța corespunzătoare , această sumă nu se mai reportează în perioada fiscală următoare.
În cazul persoanelor juridice care se divizează sau sunt absorbite de altă persoană impozabilă, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat în decontul persoanei care a preluat activitatea. În cazul în care două sau mai multe persoane juridice impozabile fuzionează persoana impozabilă care preia activitatea va prelua și soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată respectiv soldul sumei de plată la bugetul de stat.
Rambursarea sumei negative a taxei pe valoarea adăugată de către organele fiscale se face astfel:
Rambursarea diferenței de taxă pe valoarea adăugată rămasă după compensare se efectuează de organele fiscale , în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare , pe baza documentației stabilite prin ordin al Ministerului Finanțelor Publice și a verificărilor efectuate de organele de control fiscal .
Prin derogare , organele fiscale teritoriale pot efectua , la solicitarea persoanelor impozabile care se încadreză în condițiile stabilite prin norme de aplicare a Legii 345/2002, rambursări de taxa pe valoarea adăugată în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare , cu verificarea ulterioară a documentației , respectiv semestrial .
Persoanele impozabile pot solicita rambursarea sumei negative prin bifarea casetei corspunzătoare din decontul de taxă pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare , decontul fiind și cerere de rambursare ,cererile de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, sunt completate în rubrica de identificare a contribuabilului , inclusiv cu numerele de telefon și fax , se depun la organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice unde contribuabilii sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe , denumite în continuare organe fiscale.
Decontul de taxă pe valoarea adăugată astfel complectat și semnat de conducerea contribuabililor , personal sau de reprezentanții săi legali , însoțit de cererea de compensare dacă este cazul se depune la organele fiscale teritoriale . Organele fiscale vor verifica corelația sumelor solicitate în cererea de rambursare cu sumele înscrise în deconturile privind taxa pe valoarea adăugată și vor transmite o adresă la direcția de control fiscal din județ, însoțită de o copie de pe cererea de rambursare , în vederea efectuării controlului fiscal , și de o fișă de evidență pe plătitor care cuprinde situația fiscală la zi a contribuabilul.
Rezultatele verificării efectuate de către organele de control fiscal vor fi înscrise în procesul-verbal de control care va cuprinde , pe lângă alte elemente și următoarele:
Suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată pentru care se solicită rambursarea;
Suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată pentru care contribuabilul are drept de rambursare ;
Suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată care nu se justifică a fi rambursată;
Suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată de reportat în decontul lunii următoare;
Procesul verbal de control nu va conține operațiuni de compensare a taxei pe valoarea adăugată de rambursat cu alte obligații bugetare neachitate la scadență.
Organele de control fiscal transmit compartimentelor de colectare și executare silită, sau de administrare a veniturilor statului , după caz, un dosar care va conține:
Procesul verbal de control, verificat de șeful de serviciu și aprobat de directorul general coordonator din cadrul M.F.;
Anexele la procesul-verbal de control ;
Avizul de rambursare întocmit de organul de control fiscal;
O copie a declarației pe proprie răspundere a contribuabilului supus controlului , că actele care stau la baza controlului sunt reale și legale;
Fișa contribuabilului actualizată;
Dispoziția de urmărire;
Lista nominală a furnizorilor neachitați și , sau principalii clienți neîncasați la data încheierii controlului;
Dosarul va fi trimis astfel încât cererea de rambursare să poată fi soluționată în termen legal.
Sumele reprezentând diferențele de impozite, și taxe , alte venituri la bugetul de stat, majorările de întârziere și penalitățile stabilite în urma controlului se înscriu în dispoziția de urmărire ce se înaintează compartimentelor de colectare . În baza dosarului cu rezultatele controlului se va întocmi un referat privind soluționarea cererii de rambursare a taxei pe valoarea adăugată , se va întocmi de către compartimentele de colectare un document intitulat ,, Notă privind compensarea impozitelor , taxelor și alte venituri bugetare’’ , dacă este cazul de compensare , iar diferența de restituit rămasă după compensare se efectuează pe baza unei ,, Note privind restituirea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată’’. Unitățile teritoriale de trezorerie vor efectua compensarea , respectiv restituirea în baza acestor Note .
II.6. OBLIGAȚIILE PLĂTITORILOR DE TAXĂ PE VALOREA ADĂUGATĂ
Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea , schimbarea și încetarea activității sale ca persoană impozabilă.
Orice persoană înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusiv operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidență ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată. În cazul încetării activității , în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situația respectivă se va solicita scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
Taxa datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată , cu excepția situației în care activitatea acestuia a fost preluată de altă persoană impozabilă .
Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au obligația să emită facturi fiscale pentru livrările de bunuri sau prestări de servicii efectuate, către fiecare beneficiar.
Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, nu au dreptul să emită facturi fiscale și nici să înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și sau prestări de servicii efectuate către altă persoană, în documentele emise.
Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare celei în care prestarea a fost efectuată. Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire a mărfii , factura fiscală trebuie întocmită în termen de cel mult 5 zile lucrătoere de la data livrării fără a depăși finele lunii în care a avut loc livrarea.
Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori străini , pentru care beneficiarii prestației sunt plătitori de taxa pe valoarea adăugată , trebuie să autofactureze operațiunile respective , prin emiterea unei facturi fiscale , la data primirii facturii prestatorului sau la data plății către prestator în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la acea dată.
În cazul operațiunilor de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din România , la data stabilită prin contract pentru plata ratelor de leasing și sau la data plății sumei în avans. Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuează continuu: energia electrică , energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice și altele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.
În cazul operațiunilor de leasing intern , operațiunilor de închiriere , concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fiecare din datele specificate în contract , pentru plata ratelor, chiriei, redevenței sau arendei, după caz. În cazul încasării de avansuri , față de data prevăzută în contract se emite factură fiscală la data încasării avansului.
Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei inclusiv, la aceste facturi se anexează și copii de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxe pe valoarea adăugată.
Persoanele impozabile plătitoare de taxa pe valoarea adăugată sunt obligate să solicite de la furnizori sau prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate și să verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru operațiunile cu o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei , sunt obligate să solicite și copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxa pe valorea adăugată a furnizorului sau prestatorului.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu au obligații să emită facturi fiscale pentru următoarele operațiuni:
Transport cu taximetre , transport de persoane pe bază de bilete de călătorie și abonamente.
Livrări de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestări de servicii către populație, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătorului. La cererea cumpărătorilor, furnizorii sau prestatorii pot să emită facturi fiscale .
Livrările de bunuri și prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin lege.
Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informații:
– Seria și numărul facturii.
Data emiterii facturii.
Numele, adresa și codul de înregistrare fiscală a persoanei care emite factura.
Numele , adresa și codul de înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii ,
Denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate.
Valoarea bunurilor sau serviciilor , exclusiv taxa pe valorea adăugată.
Cota de taxă pe valoarea adăugată sau mențiunea scutit cu drept de deducere , scutit fără drept de deducere , neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare după caz.
Valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile.
Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată au următoarele obligații cu privire la evidența operațiunilor :
Să țină evidența contabilă potrivit legii , astfel încât să poată determina baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și sau prestările de servicii efectuate , precum și cea deductibilă aferentă achiizițiilor.
Să asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată.
Să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operațiunilor realizate atât la sediul principal, cât și la subunități.
Să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiunile asocierilor în participațiune. Drepturile și obligațiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile, potrivit contractului încheiat între părți. La sfârșitul perioadei de raportare , veniturile și cheltuielile , înregistrate pe natură, se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.
Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au obligația să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.Persoanele neînregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată , dar sunt beneficiari ai unor operațiuni prevăzute de lege pentru deducerea taxei pe valoarea adăugată , trebuie să întocmească un decont special potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice , pe care îl depun la organul fiscal competent numai atunci când realizează astfel de operațiuni .
Decontul se depune până în 25 a lunii următoare celei în care a fost primită factura prestatorului sau a fost efectuată plata către prestator , în cazul plăților fără factură .
Plata taxei pe valoarea adăugată la bugetul de stat stabilită prin decontul de taxa , pentru fiecare perioadă fiscală se efectuează până la data depunerii acestuia respectiv 25 a lunii următoare perioadei fiscale. Pentru importatorii de bunuri , cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată , se plătește la organul vamal, în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import.
Persoanele care au obținut certificate de exonerare nu vor face plata taxei pe valoarea adăugată către organele vamale pentru următoarele bunuri din import:
– Importul de mașini industriale , utilaje tehnologice, instalații, echipamente, aparate de masură și control, automatizări, destinate realizării de investiții, precum și importul de mașini agricole și mijloace de transport destinate realizării de activități productive;
– Importul de materii prime și materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în țară, stabilite prin norme, și sunt destinate utilizării în cadrul activității economice a persoanei care realizează importul ;
Pentru a beneficia de aceste facilități persoanele impozabile trebuie să solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata în vamă , a taxei pe valoarea adăugată , emis de către organele fiscale competente.
Pot solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligații bugetare restante, reprezentând impozite , taxe, contribuții , inclusiv contribuțiile individuale ale salariațiilor și orice alte venituri bugetare, cu excepția celor eșalonate și sau reeșalonate la plată.
Pe baza certificatelor prezentate de importatori , organele vamale au obligația să acorde liberul de vamă pentru bunurile importate . Importatorii care au obținut certificatele de exonerare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată , evidențiază taxa pe valorea adăugată aferentă bunurilor importate în decontul de taxă pe valoarea adăugată , atât ca taxă colectată, cât și ca taxa deductibilă.
Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată portă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat și pentru depunerea la termen a decontului de taxă pe valoarea adăugată, la organul fiscal competent .
Termenul de prescripție a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorului cu privire la taxa pe valoarea adăugată este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora. Neplata integrală a taxei pe valoarea adăugată , în termenul stabilit de lege atrage majorări de întârziere la suma de plată pentru fiecare zi care este de 0,06%.
CAPITOLUL III
III. SUBSISTEMUL CONTURILOR DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ , DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU EVIDENȚIEREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
III.1. Modelul și conținutul formularelor necesare în vederea aplicării taxei pe valoarea adăugată
Modelul și conținutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate , jurnale pentru cumpăraări , jurnale pentru vânzări , borderouri zilnice de vânzare/ încasare și alte documente necesare se stabilesc de către Ministerul Finanțelor Publice și sunt obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată.
III.1.1. Factura fiscală
Circulă la furnizor și la cumpărător. Formular cu regim special de tipărire , înseriere și numerotare , tipărit în blocuri cu câte 150 de file , formate din 50 de seturi cu câte 3 file în culori diferite : – albastru exemplarul 1, roșu exemplarul 2, verde exemplarul 3.
Servește ca :
document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a bunurilor ;
document de însoțire a bunurilor pe timpul transportului ;
document de încărcare în gestiune;
document justificativ de înregistrare în contabilitatea emitentului , furnizorului și a cumpărătorului;
Se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul în trei exemplare , la livrarea bunurilor sau serviciilor prestate .Se semnează de emitent, furnizor și de cumpărător.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, bunurile sunt însoțite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare numărul și data avizului de însoțire a mărfii se înscriu în formularul de factură . În partea stângă jos a facturii fiscale vor fi menționate și datele de identificare a persoanei care efectuează livrarea bunurilor și anume: numele și prenumele , seria și numărul actului de identitate ( buletin de identitate, carte de identitate sau pașaport), codul numeric personal .
Factura fiscală circulă:
– la furnizor la compartimentul la care se efectuează operațiunea de control financiar preventiv, pentru acordarea vizei ( toate exemplarele), după care rămâne doar exemplarul 3 ;
– la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la bancă al unității ( toate exemplarele);
– la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidențele operative și pentru eventualele reclamații ale clienților ( exemplarul 2, la care se anexează dispoziția de livrare);
– la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate ( exemplarul 3 );
La cumpărător:
– la compartimentul aprovizionare , pentru confirmarea operațiunii, având atașat exemplarul din avizul de însoțire a mărfii, dacă este cazul, inclusiv nota de recepție și constatare de diferențe (exemplarul1);
– la compartimentul care efectuează operațiunea de control financiar preventiv, pentru acordarea vizei ( exemplarul 1 , împreună cu avizul de însoțire a mărfii inclusiv nota de recepție și constatare de diferențe după caz);
– la compartimentul financiar –contabil , pentru acceptarea plății , precum și pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 , împeună cu avizul de însoțire a mărfii , inclusiv nota de recepție și constatare de diferențe după caz);
Factura fiscală se arhivează :
– la furnizor , la compartimentul de desfacere ( exemplarul 2), la compartimentul financiar- contabil ( exemplarul 3 ).
– la cumpărător , la compartimentul financiar-contabil ( exemplarul 1)
În cazul executărilor silite, în locul facturii fiscale se utilizează ,, Factura fiscală de executare silită’’ , care conține date suplimentare privind modalitățile și termenele de plată.
Agenții economici neplătitori de taxe pe valoarea adăugată , utilizează în locul facturii fiscale, factura nefiscală care are același regim special de tipărire, înscriere și numerotare cele permise de lege sunt personalizate începând cu 01.01. 2005.
III.1.2. Jurnalul pentru vânzări
Prezentat în tabelul nr 1.
Are format X4 , tipărit pe ambele fețe , în carnete a câte 100 de file .
Servește ca : jurnal auxiliar pentru înregistrarea livrărilor de bunuri și /sau a prestorilor de servicii, ca document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată, ca document de control al unor operațiuni înregistrate în contabilitate.
Se întocmește într-un exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic sau lunar , după caz, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată colectată și datorată.
Acest jurnal se completează la compartimentul financiar – contabil pe baza documentelor tipizate comune și specifice( facturi fiscale sau alte documente legal aprobate) privind livrările de bunuri și servicii precum și pe baza Borderoului de vânzare ( încasare ) data… și /sau pe baza raportului fiscal de închidere zilnică emis de casele de marcat .
Livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate sunt evidențiate în jurnalul pentru vânzări cu respectarea prevederilor Titlului VI din Codul fiscal. Prestările de servicii și livrările de bunuri pentru care locul prestării , respectiv locul livrării nu sunt considerate a fi în România conform art 132, 133 din Codul fiscal efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată , se evidențiază în jurnalul de vânzări pe baza facturilor externe emise.
Pentru operațiunile pentru care se aplica reguli speciale se țin jurnale de vânzări , sau după caz borderouri de vânzări ,( încasări), separate de operațiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adăugată , în care se evidențiază numai totalul documentului de vănzare inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata taxei pe valoarea adăugată în vamă, evidențiază baza de impozitare și taxa aferentă importului în jurnalul pentru vânzări pe baza declarației vamale de import, sau după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală.
În cazul operațiunilor prevăzute la art. 150,151 (1) lit b din Codul fiscal , persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată înregistrează în jurnalul de vânzări baza de impozitare și taxa aferentă pe baza facturii fiscale emise prin autofacturare.
Persoanele impozabile care sunt în regim special de scutire trebuie să țină evidența operațiunilor taxabile și a operațiunilor scutite cu drept de deducere în jurnalul de vânzări numai în scopul de a face dovada că nu a depășit plafonul de scutire stabilit , conform legii.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru care perioada fiscală este trimestrul vor totaliza informațiile evidențiate în jurnalul de vânzări numai la finele trimestrului.
Jurnalul pentru vânzări circulă la compartimentul financiar-contabil , pentru verificarea sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată.
Se arhivează la compartimentul financiar – contabil.
III.1.3. Jurnalul pentru cumpărări
Prezentat în tabelul nr 2
Are format X4 tipărit pe ambele fețe , în carnete a câte 100 de file .
Servește ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea achizițiilor de bunuri și servicii , ca document de stabilire lunară sau trimestrială , după caz,a taxei pe valoarea adăugată deductibile, ca document de control al unor operațiuni înregistrate în contabilitate.
Se întocmește într-un exemplar , având paginile numerotate în care se înregistrează zilnic sau lunar , după caz, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibile.
Se întocmesc jurnale separate pentru achizițiile de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni care dau drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată , pentru achizițiile de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată și pentru achizițiile de bunuri sau servicii destinate atât realizării de operațiuni care dau drept de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată.
Achizițiile destinate realizării operațiunilor pentru care se aplică reguli speciale se evidențiază în jurnale de cumpărări separate de operațiunile pentru care se aplică regimul normal de taxa pe valoarea adăugată.
Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata taxei pe valoarea adăugată în vamă, evidențiază taxa pe valoarea adăugată aferentă importului în jurnalul pentru cumpărări pe baza declarației vamale de import, sau , după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală. Operațiunile prevăzute la art. 150,151 (1) b din Codul fiscal , se înregistrează de către beneficiarii , persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în jurnalele de cumpărări pe baza facturii fiscale emise prin autofacturare .
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adugată pentru care perioada fiscală este trimestrul vor totaliza informațiile evidențiate în jurnalul de cumpărări numai la finele trimestrului.
Acest jurnal se completează la compartimentul financiar – contabil pe baza documentelor tipizate comune și specifice ( facturi fiscale sau alte documente legale aprobate ) privind achizițiile de bunuri și servicii .
Jurnalul pentru cumpărări circulă la compartimentul financiar-contabil , pentru verificarea sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată.
Se arhivează la compartimentul financiar- contabil.
III.1.4. Borderou de vânzare ( încasare)
Prezentat în tabelul nr 3.
Sunt tipărite în format X4 pe ambele fețe, în carnete a câte 100 de file.
Borderoul de vânzare servrește ca document de centralizare zilnică a vânzărilor ( încasărilor) realizate de unitățile care nu au obligația , conform legii să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale , la înregistrarea vânzărilor ( încasărilor) în jurnalul pentru vânzări , ca document de stabilire a taxei pe valoarea adăugată colectate.
Se întocmește într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil pe formulare tipizate sau cu ajutorul tehnicii de calcul cu respectarea modelului formularului tipizat ,pe baza monetarelor sau a documentelor de centralizare a vânzărilor ( încasărilor) pe unități, cum sunt : borderourile , bonurile de vânzare , borderoul notelor de plată, centralizatorul vânzărilor pe ospătari, centralizatorul vânzărilor cu plata în rate , borderourile de decontare a prestațiilor, rapoartele fiscale de închidere zilnică , emise de aparatele de marcat electronice fiscale etc.
Circulă la persoana care întocmește jurnalul pentru vânzări.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
III.1.5. Borderou pentru livrări de bunuri și prestări servicii
Prezentat în tabelul nr .4
Servește ca document pentru înregistrarea taxei pe valoarea adăugată pentru operațiunile asimilate livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care nu se emite factură fiscală, realizate în luna/trimestrul…..
Servește ca document pentru înregistrarea taxei pe valoarea adăugată pentru alte operațiuni care se consideră livrări de bunuri și /sau prestări de servicii în sensul taxei pe valoarea adăugată , dar pentru care nu se emite facturi fiscale cum sunt:
bunuri constatate lipsă di gestiune pentru care este obligatorie colectarea taxei pe valoarea adăugată ;
bunuri achiziționate sau fabricate de orice agent economic , care sunt utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată , sau pentru a fi puse gratuit la dispoziția altor persoane, în măsura în care s-a dedus taxa pe valoarea adăugată pentru aceste bunuri;
bunurile distribuite din activele unei societăți comerciale către acționarii sau asociații săi, efectuată cu ocazia lichidării;
orice distribuire de bunuri din activele unei societăți comerciale către asociații sau acționarii săi , inclusiv o distribuire de bunuri de lichidare sau dizolvarea fără lichidare a societății;
prestările de servicii prevăzute la art. 129 din Codul fiscal.
Se întocmește într-un singur exemplar de către compartimentul financiar contabil pe baza datelor din contabilitate.
Nu circulă fiind document de înregistrare în contabilitate.
Se arhivează la compartimentul financiar – contabil.
III .2. Corectarea documentelor
Corectarea informațiilor înscrise în facturile fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua stfel:
în cazul în care documentul nu afost trimis către beneficiar , acesta se anulează și se emite un alt document;
în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului , se emite un nou document care trebuie să cuprindă , pe de o parte , informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus , iar , pe de altă parte , informațiile și valorile corecte.
Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzări , respectiv, de la beneficiar , pentru perioada în care a avut loc corectarea.
În situațiile ajustării bazei de impozitare dacă este cazul , furnizorii de bunuri și sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi fiscale sau alte documente legal aprobate , cu valorile înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se diminuează sau, după caz , fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului.
Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vînzări , respectiv de cumpărări și vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor și respectiv de beneficiar pentru perioada fiscală în care s-a efectuat ajustarea.
Tabelul nr. 1
JURNAL PENTRU VÂNZĂRI
– lei –
Tabelul nr. 2
JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI
-lei-
Tabelul nr 3
BORDEROU
Data……………………
– Lei –
Tabelul nr 4
BORDEROU
Data……………………
– Lei –
III.3. Subsistemul conturilor de TVA și principalele fluxuri contabile
Potrivit OMF nr. 306/2002 și OMF nr. 94/2001 operaținile privind taxa pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442,, Taxa pe valoarea adăugată’’ detaliat în următoarele conturi operaționale de gradul II : 4426 ,, TVA deductibilă “ , 4427 ,, TVA colectată” , 4428 ,, TVA neexigibilă “ , 4423 ,, TVA de plată “ , 4424 ,, TVA de recuperat “.
TVA deductibilă (imput tax) – contul 4426
Reprezintă taxa pe valoarea adăugată inclusă în prețul pe care un cumpărător îl plătește pentru bunurile sau serviciile pe care le achiziționează pentru a le utiliza în activitatea sa economică . Acest impozit poate fi dedus din taxa pe valoarea adăugată colectată (brută/exigibilă) datorată de aceeași persoană asupra sumei reprezentând prețul cu care vinde produsul sau serviciul executat ( respectiv prețul aferent bunului sau serviciului facturat).
Este un cont de activ .
În debitul contului se înregistrează :
– sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii
– taxa pe valoarea adăugată evidențiată anterior ca amânată la plată.
În creditul contului se înregistrează :
– sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată colectată,
– diferențe rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă și taxa -pe valoarea adăugată colectată,
– prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, devenită nedeductibilă.
Contul nu prezintă sold la sfârșitul perioadei .
Contabilizarea curentă în timpul lunii a ,,TVA-ului deductibil” , așezat pe cumpărări , reprezentând o ,, creanță brută din TVA” față de bugetul de stat , cu ajutorul contului 4426 ,, TVA deductibilă” , potrivit schemei prezentate mai jos .
Preț de cumpărare
exclusiv TVA
Preț de cumpărare inclusiv TVA
TVA deductibilă
Figura III.3.1. Fluxurile contabile curente ale ,,TVA-ului deductibil”
Sursa: Anastasiu Popa – Contabilitatea financiară Cluj Napoca , pag 757
Din figura prezentată rezultă că formula contabilă generică pentru înregistrarea ,, TVA-ului deductibil “este următoarea :
% 40x ,, Furnizori și conturi asimilat “
2xx ,, Conturi de imobilizări “
3xx ,, Conturi de stocuri “
6xx ,, Conturi de cheltuieli “
4426 ,, TVA deductibil “
TVA colectată ( brută/ exigibilă) ( Output tax ) – contul 4427
Noțiunea este utilizată în legătură cu taxa pe valoarea adăugată , casă desemneze impozitul datorat asupra vânzărilor de bunuri și servicii de către aceia care sunt subiecți ai impozitului ( Output tax ), în contrast cu taxa pe valoarea adăugată deductibilă (Input tax ) pentru care se acordă un credit . Concret este vorba de taxa pe valoarea adăugată care face obiectul facturii bunurilor livrate sau serviciilor prestate.
Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează :
– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor de bunuri ,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor executate și serviciilor prestate,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor imputate,
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită exigibilă ,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit,
– cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură,
– taxa pe valoarea aferentă avansurilor încasate .
În debitul contului se înregistrează :
– taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului ,
– sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii ,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă garanțiilor pentru buna execuție a lucrărilor reținute de beneficiari,
– decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate .
Contul nu prezintă sold la sfârșitul perioadei .
Contabilizarea curentă ( în timpul lunii )a ,, TVA- ului colectat “, așezat pe vânzări ,reprezentând o ,,datorie brută din TVA” față de bugetul de stat , cu ajutorul contului 4427 ,,TVA colectată” , este prezentat în figura următoare :
Preț vânzare exclusiv TVA
Preț vânzare inclusiv TVA
TVA colectată
Figura III.3.2. Fluxurile contabile curente ale TVA-ului colectat”
Sursa: Anastasiu Popa – Contabilitatea financiară Cluj Napoca , pag 756
Din figura prezentată mai sus rezultă că formula contabilă generică pentru înregistrarea tva- ului colectat “este :
41x ,,Clienți “ %
70x ,, Cifra de afaceri “
4427 ,, TVA colectată “
TVA neexigibilă- contul 4428
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
Este un cont bifuncțional.
În creditul contului se înregistrează :
– taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri , prestări de servicii,cu plata în rate ,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor comerciale din unitățile cu amănuntul ,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri , prestări de servicii pentru care nu s-a întocmit factură,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în rate aferentă facturilor sosite devenită deductibilă.
În debitul contului se înrefistrează :
– taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul,
– taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate , devenită exigibilă în cursul exercițiului ,
– taxa pe valoarea adăugată amânată la plată.
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
TVA de plată – contul 4423
Este un cont de pasiv .
În creditul lui se înregistrează :
– diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă .
În debitul contului se înregistrează :
– plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată
– datorii anulate.
Soldul reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.
O datorie netă din TVA față de bugetul de stat , dacă datoria brută din TVA reflectată în rulajul creditor al contului 4427 ,,TVA colectată “este mai mare decât creanța brută din TVA reflectată în rulajul debitor al contului 4426 ,,TVA deductibilă” . Într-o astfel de situație schema de contabilizare a ,,Decontului de TVA “este prezentată mai jos:
Rulaj debitor al contului 4426
Rulaj creditor al contului 4427
Obligația netă de TVA
Figura III.3.3. Fluxurile contabile ale ,,TVA-ului de plată “
Sursa: Anastasiu Popa – Contabilitatea financiară Cluj Napoca , pag 757
Din figura de mai susu rezultă că datoria netă din TVA față de bugetul statului se contabilizează cu ajutorul contului 4423 ,,TVA de plată “prin formula generică :
4427 ,, TVA colectată “ %
4426 ,, TVA deductibilă “
4423 ,, TVA de plată “
TVA de recuperat – contul 4424
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
Este un cont de activ.
În debitul lui se înregistrează :
– diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă și taxa pe valoarea adăugată colectată.
În creditul contului se înregistrează :
– taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată.
Soldul reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul de stat.
O creanță netă din TVA față de bugetul de stat , dacă creanța brută din TVA reflectată în rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibilă “este mai mare decât datoria brută din TVA reflectată în rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată “. Într-o astfel de situație schema de contabilizare a decontului de TVA” este prezentată mai jos :
Rulaj creditor al
contului 4427
Rulaj debitor al contului 4426
Creanța netă din TVA
Figura III.3.1. Fluxurile contabile curente ale,, TVA-ului deductibil”
Sursa: Anastasiu Popa – Contabilitatea financiară Cluj Napoca , pag 758
Din figura prezentată rezultă că, creanța netă din TVA față de bugetul de stat se contabilizează cu ajutorul contului 4424,, TVA de recuperat “prin formula contabilă generică
% 4426 ,, TVA deductibilă “
4427 ,, TVA colectată “
4424 ,, TVA de recuperat “
CAPITOLUL IV
IV.1. STUDIU DE CAZ LA
S.C . SALUBRI S.A. ALESD
,, R A M B U R S A R E A “
S.C . SALUBRI S.A , are sediul în Aleșd , Județul Bihor, strada Lalelelor nr. 2 , înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J05/437/1995 și la Direcția Finanțelor Publice cu CUI 8334634 .Societatea este plătitoare de taxa pe valoarea adăugată de la înființare.
S.C. SALUBRI S.A. a fost înființată în 1995 prin divizarea fostului R.A.G.C.L., devenind o societate comercială pe acțiuni cu capital de stat subordonată Consiliului Local Alesd. Acționar majoritar este Primăria orașului Aleșd , respectiv Consiliul Local , care reprezintă Adunarea Generală a Acționarilor.
Domeniul de activitate a firmei este : ,,Captarea , tratarea și furnizarea apei potabile către populație precum și activități de salubrizare”.
Alte activități auxiliare sunt : închirierea de spații comerciale către agenți economici, închirierea de spații tip locuință către persoane fizice( chirii locuințe) . Activitatea se desfășoară la nivelul orașului Aleșd și al localităților Pădurea Neagră, Tinăud, Peștiș.
Societatea are relații contractuale cu 1400 persoane fizice , 100 Asociații de Proprietari și 200 de agenți economici .
Capitalul social vărsat este de 4.646.275.000 lei
Cifra de afaceri realizată pe anul 2004 este de 7.991.133.435 lei.
Lunar societatea realizează în medie o cifră de afaceri de 665.927.786. lei.
Organizarea și conducerea contabilității se face conform Legii 82/1991 republicată ,modificată și completată prin Ordonanța Guvernului 61/2001 precum și Reglementările din 2002 /M.O. 279/25 aprilie 2002, reglementări contabile simplificate.
Prezentul studiu î-și propune să prezinte modul de aplicare , calculare și înregistrare din punct de vedere fiscal , în principalele documente (Jurnal de vânzări, Jurnal de cumpărări, Deconutul privind taxa pe valoarea adăugată,etc) a taxei pe valoarea adăugată la societatea sus amintită.
Societatea este plătitoare de taxa pe valoarea adăugată de la înființare . Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată este ,,cota standard’’ de 19%.
Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra tuturor operațiunilor de prestări de servicii pe care le desfășoară societatea: furnizarea de apă potabilă, captarea (canlizare ), salubritate(gunoi menajer )chirii agenți, mai puțin chirii locuințe către persoane fizice, care sunt scutite ( sunt locuințe din fondul de stat).
Perioada fiscală la care se încadrează societatea conform codului fiscal , pentru depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată este luna calendaristică deoarece cifra de afaceri realizată la sfârșitul anului precedent depășește 100000 euro Art. 146 (4) Codul Fiscal. Menționăm faptul că facturarea serviciilor se face separat pe două gestiuni : populație și agenți economici .
AUGUST 2004
În luna august 2004 S.C. SALUBRI S.A. Aleșd a emis facturi către clienți în valoare de 1.022.940.526 lei din care T.V.A.- colectată în cota de 19% valoare de 162.218.841 lei , din care :
Livrări către populație în valoare de 186.644.940 lei din care T.V.A 28.692.656 lei defalcate după cum urmează:
Facturi apă,canal,salubritate ,valoare totală 179.706.635 lei
F.de la nr.5333465-la nr.5334665
Facturi chirii locuințe 6.938.305 lei
F.de la nr.5334666 -la nr.5334685
Chiriile locuințe sunt scutite de TVA 0
TOTAL FACTURI POPULAȚIE 186.644.940 lei
Din care T.V.A 19% 28.692.656 lei
Livrări către agenți economici în valoare de 836.295.580 lei din care T.V.A. 133.526.185 lei defalcate după cum urmează:
Facturi apă,canal,salubritate, valoare totală 640.154.958 lei
F.de la nr.5432001-la nr.5432201
Facturi vânzări spații comerciale valoare totală 189.901.386 lei
F.de la nr.5432202-la nr.5432203
Facturi chirii spații comerciale valoare totală 6.239.236 lei
F.de la nr 5432204-5432404
TOTAL FACTURI AGENȚI 836.295.580 lei
Din care T.V.A.19% 133.526.185 lei
TOTAL FACTURI VÂNZĂRI 1.022.940.520 lei
DIN CARE TVA COLECTATĂ 19% 162.218.841 lei
Înregistrarea în conturile de TVA
411 ,, Clienți “ % 1.022.940.520 lei
704 ,, Venituri din prestări servicii” 848.540.319 lei
706 ,, Venituri din chirii “ 12.181.360 lei
4427 ,, TVA colectată “ 162.218.841 lei
În baza acestor facturi s-a întocmit ,,Jurnalul pentru vânzări ’’ pe luna august 2004 care este prezentat în anexa nr .1
În luna august 2004 societatea a achiziționat bunuri respectiv prestări de servicii după cum urmează:
Facturi materiale ,rechizite în valoare totală de 276.711.945 lei
Tichete de masă comision 718.641 lei
Fctruri prestări servicii ,alte utilități după cum urmează:
F.289995 -PATRIAL 36.593.567 lei
F.3039875-FLAMINGO 19.174.470 lei
F.5347308-RADIO 2.000.000 lei
F.3524372-A.N.R.S.C . 7.650.000 lei
F.5910100-ROMGAMA 535.500 lei
F.6586299-ELECTRICA 78.825.765 lei
F.7388756-TELEMOBIL 10.228.733 lei
F.4340909-ROMTELECOM- 4.213.000 lei
TOTAL ACHIZIȚII 436.651.621 lei
DIN CARE TVA DEDUCTIBILĂ 19 % 69.717.485 lei
Înregistrarea în conturile de TVA
% 401 ,, Furnizori “ 436.651.621 lei
602x ..,, Cheltuieli materiale “ 232.531.046 lei
6xx… ,, Conturi de cheltuieli “ 134.403.090 lei
4426 ,, TVA deductibilă “ 69.717.485 lei
În baza acestor facturi s-a complectat ,,Jurnalul de cumpărări’’ pentru luna agust 2004 care este prezentat în anexa nr . 2.
În urma completării jurnalelor se efectuează operația de deducere a taxei pe valoarea adăugată la sfârșitul lunii august 2004 ,situația în conturile de TVA se prezintă astfel:
TVA colectată (sold creditor al contului 4427)…………………………162.218.841 lei
TVA deductibilă(sold debitor al contului 4426)…………………….…. 69.717.485 lei
TVA de plată (rd.1-rd.2sold creditor al contului 4423)…………………92.501.356 lei
Închiderea conturilor de TVA pentru luna august 2004
4427,, TVA colectată % 162.218.841 lei
,, TVA deductibila “ 69.717.485 lei
4423 ,, TVA de plată “ 92.501.356 lei
În data de 25 a lunii septembrie 2004 se depune la Direcția Administrativă Teritorială a Finanțelor Publice Aleșd ,,Decontul de taxa pe valoarea adăugată” care este prezentat în anexa nr.3.
În urma analizării balanței se constată că taxa pe valoarea adăugată aferentă lunii august nu se achită în termenul legal din lipsă de lichidități, fapt pentru care se va plăti la bugetul statului majorări de întârziere de 0,06% pentru fiecare zi și penalități de 0,5%/lună întârziere.
SEPTEMBRIE 2004
În luna septembrie 2004 societatea achiziționează un compactor (mijloc fix) necesar pentru curățenia orașului în valoare de 3.570.000.000 lei ceea ce duce la o situație a taxei pe valoarea adăugată diferită de luna precedentă.
Astfel avem :
Livrări de prestări servicii apă,canal, salubritate, chirii către populație:
Facturi apă,canal, salubritate valoare totală 165.996.996 lei
F.de la nr.5334686-la nr.5335885
Facturi chirii locuințe valoare totală 6.784.040 lei
F.de la nr.5335886- la nr.5335905
Chiriile locuințe sunt scutite de TVA 0
TOTAL FACTURI POPULATIE 172.781.036 lei
Din care TVA 19% 26.503.722 lei
Livrări de prestări servicii apă,canal,salubritate,chirii ,alte, agenți economici:
Facturi apă,canal, salubritate valoare totală 668.784.074 lei
F.de la nr.5432215 – la nr.5432415
Facturi chirii spatii comerciale valoare totală 12.236.759 lei
F.de la nr.5432416-la nr.5432426
F.spațiu comercial PAVICOM 950.000.000 lei
F.5432427
TOTAL FACTURI AGENȚI ECONOMICI 1.631.020.833 lei
Din care TVA 19% 260.415.091 lei
TOTAL FACTURI VÂVZĂRI 1.803.805.869 lei
DIN CARE TVA COLECTATĂ 286.918.813 lei
Înregistrarea în conturile de TVA
411 ,, Clienți “ % 1.803.801.869 lei
704 ,, Venituri din prestări servicii” 848.540.319 lei
706 ,, Venituri din chirii “ 17.067.031 lei
7583 ,, Venituri din vânzarea activelor” 798.319.327 lei
4427 ,, TVA colectată “ 286.918.813 lei
În baza acestor facturi se completează ,,Jurnalul de vînzări “ pentru luna septembrie 2004 anexa nr .4.
În luna septembrie 2004 societatea achiziționează bunuri și servicii după cum urmează:
F. materiale , rechizite , alte bunuri de consum valoare totală 261.549.169 lei
Factură comision tichete de masă 928.200 lei
Alte prestări servicii efectuate de terți, energie electrică, telefon
F.4256421- KEVIN 24.542.600 lei
F.5642333- ROMTELECOM 4.542.600 lei
F.6425582- ZAPP 2.452.000 lei
F.6587998-ELECTRICA 69.785.984 lei
F.3345045-APELE ROMÂNE 36.425.840 lei
Achiziționarea unui compactor(mijloace fixe) în valoare totală de 3.000.000.000 lei
F.2334651
TOTAL ACHIZIȚII 3.400.226.393 lei
DIN CARE TVA 19% 542.893.290 lei
Înregistrarea în conturile de TVA
% 401 ,, Furnizori “ 3.400.226.393 lei
602x ..,, Cheltuieli materiale “ 219.789.218 lei
6xx… ,, Conturi de cheltuieli “ 116.529.483 lei
212x,,Conturideimobilizări“ 2.521.008.402 lei
4426 ,, TVA deductibilă 542.899.290 lei
În baza acestor facturi se completează ,,Jurnalul de cumpărări “pentru luna septembrie 2004 anexa nr .5
Se efectuează operația de deducere a taxei pe valoarea adăugată pe luna septembrie 2004,situația în conturile de TVA se prezintă astfel :
TVA colectată (sold creditor al contului 4427)……………….………..286.918.813 lei
TVA deductibilă(sold debitor al contului 4426)………………………..542.893.290 lei
TVA de recuperat (sold debitor al contului 4424)…………….……….255.974.477 lei
Închiderea conturilor de TVA pentru luna septembrie 2004
% 4426 ,, TVA deductibilă “ 542.893.290 lei
4427 ,, TVA colectată “ 286.918.813 lei
4424 ,, TVA de plată “ 255.974.477 lei
Regularizarea TVA
În practica curentă , la înregistrarea lunară a ,,Declarației de TVA “ trebuie să se țină cont și de eventualele ,, datorii sau creanțe nete din TVA “provenite din lunile precedente , așa cum este și situația noastră.
La sfârșitul perioadei de raportare a taxei pe valoarea adăugată în cazul nostru luna septembrie , situația în conturile de TVA se prezintă astfel:
TVA colectată ( sold creditor al contului 4427)…………………….…286.918.813 lei
TVA deductibilă(sold debitor al contului 4426)……………………….542.893.290 lei
TVA de plată (sold creditor al contului 4423 neachitat la data depunerii decontului de TVA pe luna septembrie 2004)……..……………….………………….92.501.356 lei
TVA de recuperat sau soldul sumei negative
la sfârșitul perioadei de raportare………………………………………163.473.121 lei
Regularizarea conturilor de TVA
4423 ,, TVA de plată “ 4424 ,, TVA de plată “ 92.501.356 lei
Depunerea ,,Decontului de TVA” se face la data de 25 octombrie 2004 prezentat în anexa nr.6.
Solicitarea rambursării sumei negative
Pentru rambursarea taxei pe valoarea adăugată ,în decontul lunii septembrie 2004 se complectează cu ,,X” căsuța pentru solicitarea sumei de rambursat după compensarea efectuată în limita taxei rămase de plată rezultate din decontul lunii anterioare, compensare ce se poate efectua fără avizul organelor fiscale.
Decontul de taxă pe valoarea adăugată complectat în căsuța pentru rambursare ține loc de cerere de rambursare către organele fiscale.
În termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, SC SALUBRI SA solicită Administrației Financiare Teritoriale Aleșd efectuare unui control care constă în verificarea:
– dacă persoana impozabilă care a solicitat rambursarea se încadrează în condițiile stabilite de lege ;
– verificarea ulterioară a documentației , și a documentelor care stau la baza rambursării , facturi ,etc,verificare care se face cel puțin pe ultimele trei luni ;
– verificarea și determinarea unor eventuale obligații neachitate către bugetul statului;
– verificarea sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor din țară, pentru care nu beneficiază de rambursare dacă este cazul, facturile furnizorilor nechitați precum și declarația pe proprie răspundere prin care persoana impozabilă declară sumele valoarei taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate;
Concluzii în urma controlului.
În urma controlului s-a stabilit că societatea se încadrează din punct de vedere al clasificării deconturilor cu obțiunea de rambursare cu risc scăzut . Nu s-au găsit alte obligații neachitate la bugetul de stat , mai puțin TVA-ul aferent lunii august 2004 pentru care s-au calculat majorări în sumă de 1.665.043 lei și penalități de 462.512 lei care s-au achitat cu chit .459042/10.11.2004.
Facturi neachitate către furnizori sunt în sumă de 350.000.000 lei S.C. ALTCONS S.A. PLOIEȘTI care va fi trecută în lista nominală cu furnizorii neachitați prezentată în anexa nr.7 .
În final s-a întocmit ,,Nota de constatare “care cuprinde:
suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată pentru care se solicită rambursarea este de 163.473.121 lei;
suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată pentru care S.C. SALUBRI S.A. are drept de rambursare este de 107.590.768 lei;
suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată care nu se justifică a fi rambursată este de 55.882.353 lei ;
suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată de reportat în decontul lunii următoare 55.882.353 lei;
Această Notă este înaintată împreună cu Decontul , Fișa de calcul a SIN-ului (riscul de rambursare ) și Fișa de analiză spre avizare și aprobare organului coordonator. După aprobare se transmite compartimentului de control fiscal , dosarul solicitării. Compartimentul de control fiscal întocmește un Raport de inspecție fiscală . În maxim 35 de zile calendaristice de la data depunerii decontului societatea a obținut Decizia de rambursare de taxa pe valoarea adăugată însoțită de Nota de compensare și sau rambursare
În Nota /Decizia de rambursare anexa .nr. 8 este specificată suma de 107.590.768 lei pe care SC SALUBRI SA o are de încasat de la bugetul statului prin Trezoreria Alesd în contul societății la data de 30.11.2004.
Înregistrarea în conturi a sumei încasate
5121 ,, Conturi la bănci în lei “ 4424 ,, TVA de recuperat “ 107.590.768 lei
IV.2. ANEXE LA STUDIUL DE CAZ
IV.2.1. JURNAL PENTRU VÂNZĂRI AUGUST 2004 – ANEXA 1
IV.2.2. JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI AUGUST 2004 – ANEXA 2
IV.2.3 DECONT TVA LUNA AUGUST 2004 – ANEXA 3
IV.2.4. JURNAL PENTRU VÂNZĂRI SEPTEMBRIE 2004 – ANEXA 4
IV.2.5. JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI SEPTEMBRIE 2004 – ANEXA 5
IV.2.6. DECONT TVA LUNA SEPTEMBRIE 2004 – ANEXA 6
IV.2.7. LISTA FURNIZORILOR NEACHIRATI – ANEXA 7
IV.2.8. NOTA / DECIZIA DE RAMBURSARE – ANEXA 8
Anexa nr 1
JURNAL PENTRU VÂNZĂRI
LUNA AUGUST 2004
-Lei –
Sursa: Jurnal pentru vânzări luna august 2004 S.C. SALUBRI S.A – ALEȘD
Anexa nr. 2
JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI
LUNA AUGUST 2004
-Lei-
Sursa: Jurnal pentru cumpărări luna august 2004 S.C. SALUBRI SA – ALEȘD
ANEXA 3
Anexa nr 4
JURNAL PENTRU VÂNZĂRI
LUNA SEPTEMBRIE 2004
-Lei –
Sursa: Jurnal pentru vânzări luna septembrie 2004 S.C. SALUBRI S.A. ALESD
JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI Anexa nr 5
LUNA SEPTEMBRIE 2004
-Lei-
Sursa: Jurnal pentru cumpărări luna septembrie 2004 S.C. SALUBRI S.A. – ALESD
ANEXA 6
Anexa nr.7
SC SALUBRI SA – ALEȘD
CUI : 8334634
LISTA FURNIZORILOR NEACHITAȚI
La 30.10.2004
-Lei-
Sursa: ,, Dosar de rambursare S.C .Salubri S.A.
Director , Compartimentul financiar
Anexa nr 8
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE
D.G.F.P. ORADEA
A.F.P. ALEȘD
DECIZIE DE RESTITUIRE
A sumelor de la bugetul :Statului
Către:
Denumirea contribuabilului SC Salubri SA, cu domiciliul fiscal în localitatea Aleșd , str. Lalelelor nr 2 ,Județul Bihor
Cod de identificare fiscală 8334634
În baza art 112 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură Fiscal ,a Cererii/ Decont de restituire nr3799/25.10.2004
s-a stabilit cuantumul sumei de restituit , astfel:
suma solicitată la restituire :163.473.121 lei
suma compensată:
Suma aprobată pentru restituire :107.590.768 lei
Împotriva acestui înscris cel interesat poate formula contestație la organul de soluționare competent , în conformitate cu prevederile art.174/OG92/2203
Verificat, Întocmit ,
Funcția Funcția
Numele și prenumele ……………. Numele și prenumele ……………..
Data ………………………………. Data ……………………………….
Semnătura ………………………… Semnătura …………………………
Sursa: Dosar de rambursare S.C. Salubri S.A . – ALEȘD
CONCLUZII
În condițiile trecerii la economia de piață a trebuit să se renunțe la impozitul pe circulația marfurilor, și să se introducă un impozit care să perfectioneze sistemul fiscal si sa corespunda economiei de piata si cerintelor standardelor europene.
Implementarea taxei pe valoarea adăugată necesită o buna cunoaștere a mecanismului funcționarii ei, și mai ales pentru agenții economici trebuie asigurată o tehnică de calcul si formularele necesare.
Taxa pe valoarea adăugata se aplica pe intreg circuitul economic, de la producator până la utilizatorul final al produselor și serviciilor.
Conceperea și funcționalitatea ei în economie a avut în vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale, în sensul că neplata ei in fazele anterioare, duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic, determinându-i pe agenții economici să verifice dacă furnizorul bunurilor cumparate a calculat corect partea de taxă ce îi revenea.
Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată sunt pasibili de amenzi contravențiionale în cazul în care nu î-și îndeplinesc obligațiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, țin eronat evidența contabila sau nu î-și platesc taxa pe valoarea adăugată datorată la buget.
BIBLIOGRAFIE
Prof.univ. dr.Atanasiu Pop – ,,Contabilitatea financiară românească “
Editura Intelcredo , Cluj Napoca 2002
Dr. Ec. Emilian Duca -,, Noua Legislație Fiscală “
Finanțe. Net Revista de economie și finanțe
3. Ioan Condor – ,,Drept Fiscal și financiar “
Editura Tribuna Economică , București 1996
4. M. Herbei , A. Cristea, L. Saszaraz , S. Horj – ,, Finanțe “ – Editura Durton 2002
5. Vasile Darie, Emilian Drehuiță, Constantin Gorbănescu , Dr. Vasile Pătruț , Drd. Aristița Rotilă – ,, Manualul Expertului Contabil “
Editura Agora ,Bacău 1998
6. xxx – Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală
Editura Rentrop & Straton ,București 2004
7. xxx – Ordinul 171/2004
8. xxx – Legea 345/2002
9. xxx – Monitor Oficial nr. 231 din 16 Martie 2004
10. xxx – Colecția revistei ,, Tribuna Economică , anul 2004, 2005
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Taxa pe Valoare Adaugata (ID: 130540)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.