Tatiana C. BREȘUG (PISTRUI) [602726]
1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER
– ADMINISTRA ȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC –
LUCRARE DE
DISERTAȚIE
Coordonator științific:
Conf.univ.dr. AGATA MIHAELA PO PESCU
Absolvent: [anonimizat] 2017
UNIVERSIT ATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER
– ADMINISTRA ȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC –
TEMA:
CONTROLUL OB ȚINERII, DERULĂRII ȘI UTILIZĂRII FONDURILOR
EUROPENE DIN CADRUL PROGR AMULUI OPERAȚIONAL CAPITAL
UMAN PENTRU PERIOADA 2014 -2020
Coordonator științific:
Conf.univ.dr. AGATA MIHAELA POPESCU
Absolvent: [anonimizat] 2017
3
CUPRINS:
CAPITOLUL I
Aspecte generale privind fondurile eu ropene …………………………………………… .9
1.1. Fondurile structurale și de coeziune, programele operaționale, o biectivele acestora
pentru perioada 2014 -2020……………………………………………………………………………… …9
1.2. Aspecte generale privind Fonul Social European…………….. …………………………. ………12
1.3. Prezentare a pol iticii sociale la nivel național………………………… …………………………. ..16
1.4. Rolul Fondului Social European în dezvoltarea politicii sociale din România.. ……..19
1.5. Evoluția politicii sociale la nivel european………………….. ………………………………….. ..21
CAPITOLUL II
Mecanismul implimentării fondurilor europene prin Pro gramul Operațional Capital
Uman (POCU). Rolul și responsabili tățile Direcției Generale Programe Europene
Capital Uman (DG P ECU)…………… ……………… ………………………………… .27
2.1. Cadrul general național……………………………………………………………………………….. .29
2.2. Rolul și responsabilitățile DG P ECU/ AM POCU și Organismelor Intermediare
în implementarea POCU …. ………………………………………… …………………………. ……..30
2.3. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate …………….. …………. ….35
2.4. Principalele rezultate (“lecții învățate ”) în fosta perioadă de programare 2007 – 2013
…………………. ……….. ………………………………………………….. …………….. …………………..37
CAPITOLUL III
Controlul obținerii, utili zării, derulării ți utilizării al fondurilor e uropene provenite
din cadrul POCU ………………………………………… …………………… ……… ……… 39
3.1. Cadru legislativ. Legislația aplicabil ă în domeniu ……………………………… ..…..39
3.2. Exercitarea controlului administrativ la nivelul autorităților de management.. ………….40
3.3. Activitatea de raportare a neregulilor…………………………….. ……………………… ……………42
3.3.1. Procedura Operațională privind Managementul Neregulilor ………………… ……….42
3.3.2. Rolu l Structurii de control……………………………………….. ………………… ………….. .44
3.3.3. Procedura Operațională prind recuperarea debitel or/fondurilor europene. ………54
3.3.4 . Strategia Națională de Luptă Antifra udă (SNLAF) , pentru Pr otecția Intereselor
financiare ale Uniunii Europene în România, 2017 -2023 ……………………. ……..56
3.4. Cooperarea cu instituții le relevante în materie……………………………………. …………….. 58
CAPITOLUL IV
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene (PIF) , perspective privind derularea
fondurilor provenite din Fondul Social European în perioada de programare 2014 –
2020 ………………………………………………. ………………………… …………………….. …………. …………. ……61
4.1. Perspective asumate privind politica socială a României în cadrul Strategiei UE
2020…………………………………………………………………………………… ……………………… ..63
4.1.1. Baza legală comunitară pentru PIF………………………………………………………… …68
4.1.2. Actorii implicați în PIF la nivel UE………………………………………………….. ………70
4.1.3. Actorii implicați în PIF la niv el național……………………………………. ………….. …71
5
4.1.4.Consolidarea cadrului normativ a ntifraud ă și a bunelor practici antifraudă…… 74
4.2. Obiectivele asumate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administra ției Publice și
Fondurilor Europene în prezentul cadru financiar 2014 -2020……………………….. ….75
CAPITOLUL V
Studiu de caz ……………………….. …………………………. …………………………………. …………………… ….78
5.1. Verificarea admin istrativă……………………………………..………………………78
5.2. Verificarea la sediul beneficiarului ………………………. …………………………….. ……85
Concluzii ……………………………… ……………………. …………………………. ……………………………. …89
ABREVIERI
AA – Autoritate de Audit
AC– Autoritate de Certificare
AFCOS – Structurile de coordonare anti -fraudă din statele membre UE
AM – Autoritat ea de Management / Autoritatea de Management pentru Programul
Operațional Capital Uman, în conformitate cu prevederile art. 125 din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013
ANAF –Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANI – Agenția Națională de Integritate
ANAP – Agenția Națională pentru Achiziții Publice
AP – Acord de Parteneriat
BCNA – Biroul Constatare Nereguli și Antifraudă
BN – Birou Nereguli
BNMA – Biroul Nereguli și Monitorizare Audit
CE – Comunitatea Europeană
CTC – Contestații titlu de creanță
DG IEF – Direcția Generală de Inspecție Economico – Financiară
DG PECU – Direcția Generală Programe Europene Capital Uman
DLAF – Departamentul pentru Luptă Anti -Fraudă
DNA – Direcția Națională Anti -Corupție
DSC – Decizie soluționare contestație
ECA – Autoritate Europe ană de Audit
FC – Fondul de Coeziune
7
FEAD – Fondul de ajutor European destinat celor mai defavorizate persoane
FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională
FESI – Fondurile europene structurale și de investiții
FSE – Fondul Social European
HG – Hotărâre de Guvern
MFP – Ministerul Finanțelor Publice
OC – Ofițer Control
OG – Ordonanța Guvernului
OIR – Organismul Intermediar Regional
OLAF – Oficiul pentru Luptă Anti -fraudă
OUG – Ordonanță de Urgență a Guvernului
PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy – Polonia Ungaria
Ajutor pentru Reconstrucția Economiei
PO – Program Operațional
POAT – Programul Operațional Asistență Tehnică
PO CU – Programul Operațional Capital Uman
PODCA – Programul Operațional Dezvoltarea Capacită ții Administrative
POR – Programul Operațional Regional
POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSDRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
POS Mediu – Programul Operațional Sectorial Mediu
PVC/NC/ Decizie – Proces verbal de constatare/notă de control, în cazul în care pentru
același proiect au fostr emise mai multe titluri de creanță acestea vor fi codificate în
ordinea cronologică emiterii acestora PVC1/PVC2 astfel încât să corespundă cu SN1, SN2
PVD/ D – Proces verbal de dobândă/ decizie de stabilire dobândă
RAI – Raport annual de implementare
RCFL – Raport de control la fața locului
RFI – Raport final de implementare
RPV – Raport verificare preliminară
SEAP – Sistemul Electronic al Achiziții lor Publice
SF – Suspiciune de fraudă
SFC 2014 – Sistemul pentru gestionarea fondurilor în Uniunea Europeană (System for
Fund Management in the European Union)
SMIS – Sistemul informatic unitar, gestionat de Ministerul Dezvoltării Re gionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene, are posibilitatea să interacționeze
eficient cu sistemul informatic al Comisiei Europene (SFC 2014) astfel încât să
poată oferi raportări specifice și de taliate, în funcție de nevoile utilizatorilor,
răspunzând nevoilor sistemului de coordonare, gestionare și control
SN – Suspiciune de neregulă
SNLAF – Strategia Națională de Luptă Antifraudă, pentru P rotecția Intereselor
Financiare ale Uniunii Europene în România 2017 -2023
UE – Uniunea Europeană
9
CAPITOLUL I
Aspecte generale privind fondurile europene
Fondurile europene au reprezentat, după aderarea României la Uniunea Europeană din
anul 2007, o șansă extraordinară de dez voltare și recuperare a decalajelor funcționale și de
infrastructură. Măsura în care țara noastră a reușit sau nu să profite de această șansă istorică este
una singură: gradul de absorbție, capacitatea instituțională de a pune la lucru în folosul fiecărui
cetățean și al fiecărei comunități aceste instrumente financiare a căror valoare s -a ridicat la
aproximativ 20 miliarde de euro, pentru perioada de programare 2007 -2013.1
Pentru perioada 2014 -2020, fondurile europene urmează aceeași logică precum cea din
perioada anterioară, cu noi orientări în funcție de Strategia 2020 și conjunctura econ omică
europeană și mondială.
În anul 2010, Comisia Europeană a lansat S trategia Europa 2020 – o strategie europeană
pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă i ncluziunii.
Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) în
deceniul 2011 -2020, printr -o abordare tematică unitară a reformelor în plan economic și social,
concentrată pe un număr de 3 priorități reprezentative, structu rate în 7 inițiative emblematice și
cuantificabile în 5 obiective principale.2
1.1.Fondurile structurale și de coeziune, programele operaționale, obiectivele acestora
pentru perioada 2014 -2020
Fondurile structurale și de coeziune reprezintă instrumente financi are prin care Uniunea
Europeană acționează pentru realizarea celor trei obiective ale politicii de coeziune prin
1 Succese în implementarea fondurilor structurale România 2007 -2013 , p. 5
2 ILIE, Georgeta, Man egementul Proiectelor cu finanțare europeană, Ediția a III – a revizuită, Editura Universitară, București,
2015 , p.17 ;
implementarea programelor operaționale, pentru eliminarea disparităților economice și sociale
între regiuni, în scopul realizării coeziunii eco nomice și sociale.3
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE. Această politică se
adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de
muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea ec onomică, dezvoltarea durabilă și
îmbunătățirea calității vieții. Politica de coeziune are un impact puternic în multe domenii, stă la
baza solidarității europene. Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune
sunt orientate către ță rile și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora
în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în
continuare la nivelul UE .
Până în anul 2020, UE urmărește îndeplinirea a cinci obi ective concrete – referitoare la
ocupare a forței de muncă, inovare, educație, incluziune socială și climă/energie. Fiecare stat
membru a adoptat propriile obiec tive naționale în aceste domenii.
În perioada 2014 -2020, au fost alocate 351,8 miliarde de eur o – aproximativ o treime din
bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a
îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.4
Investițiile contribuie la îndeplinirea multor altor obiective de politică ale UE. Politica de
coeziune vine în completarea altor politici ale UE, precum cele din domeniul educației, ocupării
forței de muncă, energiei, mediului, pieței unice, cercetării și inovării. Politica de coeziune
asigură, în special, cadrul și strategia de investiții necesare îndeplinirii obiectivelor de creș tere
convenite (S trategia Europa 2020 – ec.europa.eu/eu2020) .
Politica de coeziune are 11 obiective tematice destinate creșterii pentru perioada 2014 –
2020:
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
3 ILIE, Georgeta, Managementul Proiectelor cu finanțare europeană, Ediția a III – a revizuită , Editura Universitară, București,
2015 , p.15 ;
4 Ibidem ;
11
2. Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și
îmbunătățirea utilizării și calității acestora
3. Sporirea competitivității IMM -urilor
4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse d e carbon
5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării
riscurilor
6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor
7. Promovarea unui transport durabil și îmbunătățirea infrastructurilor rețelelor
8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității
lucrătorilor
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
10. Efectuarea de investiții în domeniul educației, al instruirii și al învățării pe tot parcursul
vieții
11. Îmbunătățirea eficienței admi nistrației publice.
Investițiile din FEDR vor sprijini toate cele 11 obiective, însă obiectivele 1 -4 sunt
principalele priorități de investiții. Principalele priorități ale FSE sunt obiectiv ele 8 -11, cu toate
că fondul sprijină, de asemenea, obiectivele 1 -4. Fondul de coeziune sprijină obiectivele 4 -7 și
11.5
Noua perspectivă financiară 2014 -2020 a UE prevede o nouă abordare în materie de
programare strategică pentru politica de coeziune, con form obiectivelor Strategiei Europa
2020. O comparatie succinta a celor doua perspective financiare ar pune in evidenta
urmatoarele6:
5http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf)
6 Idem
Analiza comparativă a principalelor caracteristici ale fondurilor europene alocate
pentru perioada 2017 -2014 și perioada 2 014-20207
Programare 2007 -2013 Programare 2014 -2020
Cadrul Strategic Național de Referință
(FEDR, FC, FSE) Acordul de Parteneriat
(FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM)
Orientare strategică și de programare ‐ linii
directoare CE privind coeziunea economică,
socia lă și teritorială, ținând seama de politicile
comunitare relevante Strategia Europa 2020
Document de poziție al serviciilor CE
Recomandări specifice de țară
Rezerva de performanta, 3% la latitudinea SM Rezerva de performanță, 6 % , obligatorie
Indicatori de rezultat și realizare imediată
(output) stabiliți pe baza unor linii orientative
CE
(comunicate pe parcursul implementării) Indicatori comuni stabiliți prin regulamentele
de fond:
‐ de output (FEDR, FSE, FC, FEADR)
‐ de rezultat (FSE)
Concentrare tema tică ‐ nu 11 Obiective Tematice; alocări financiare
condiționate prin regulamentele specifice de
fond FEDR / FSE
Priorități / fond Priorități de investiții/fond/obiectiv tematic
Fara instrumente de dezvoltare teritorială
predefinite ITI
CLLD
Fara condiț ionare finanțare Condiționalități ex ‐ante
8
1.2.Prezentarea politicii sociale la nivel național
7 http://www.fonduri -ue.ro/po
8ILIE, Georgeta, Man agementul Proiectelor cu finanțare europeană, Ediția a III – a revizuită, Editura Universitară, București,
2015, p.18;
13
În perioada 2014 -2020, milioane de persoane au beneficiat și vor beneficia de sprijinul
FSE, grație investițiilor de 86,4 miliarde EUR de la bugetul UE. În această perioadă de
programare, FSE se concentrează asupra unui număr limitat de priorități, pentru a asigura un
impact maxim, punând accentul pe încadrarea în muncă a tinerilor și pe incluziunea socială
Comisia Europeană este instituția executivă a Uniunii Europ ene și promovează interesul
general al acesteia.
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia
Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din
Fondurile Structurale este desti nat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a
consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.
În ultimii șaizeci de ani, Fondul Social E uropean a ajutat milioane de europeni să își
găsească un loc de muncă, să dobândeasc ă o calificare sau un certificat și să -și îmbunătățească
competențele. Aceste rezultate au fost obținute prin intermediul a mii de proiecte desfășurate în
întreaga Europă.
Uniunea Europeană investește în oameni! În fiecare an, Fondul Social European ajută
aproximativ 10 milioane de oameni la locul lor de muncă sau la îmbunătățirea competențelor
pentru a -și găsi de lucru în viitor.
Responsabilitatea pentru politicile din domeniul ocupării forței de muncă, afacerilor
sociale și incluziunii revine atât Uniunii , cât și statelor membre.
Comisia Europeană:
coordonează și monitorizează politicile naționale,
promovează schimbul de bune practici în domenii precum ocuparea forței de muncă,
pensii, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale,
elaborează acte legislat ive și monitorizează punerea în aplicare a acestora în domenii
precum drepturile la locul de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială.
FSE este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanțează obiectivele
strategice ale politicii de ocupare. De cincizeci de ani, Fondul Social European a investit în
programe dedicate creșterii gradului de ocupare în statele membre, principalul instrument
financiar al Uniunii Europene care promovează coeziunea economică și socială care finanțează
coeziunea în Europa prin concentrarea cheltuielilor în regiunile mai puțin dezvoltate.
FSE este destinat să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și posibilitățile de
ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană. Acesta intervine în cadrul obiectivelor
Convergență și Competivitate regional și ocuparea forței de muncă. Conform art.162 din Tratatul
privind Funcționarea Uniunii Europene, Fondul Social European urmărește promovarea în c adrul
Uniunii a facilităților de ocupare a forței de muncă și a mobilității geografice și profesionale a
lucrătorilor, precum și facilitarea adaptării la transformările industriale și la evoluția sistemelor
de producție, în special prin formare și reconver sie profesională.
Anul 2017 marchează cea de -a 60 -a aniversare a Fondului Social European (FSE),
principalul și cel mai vechi instrument eur opean care investește în oameni.9
În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de munc ă și
pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a
incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc esențial de asigurare a unor oportunități mai
echitabile pentru toți cetățenii.
FSE este principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă,
ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai
echitabile pentru toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al
Europei – angajați i, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10
miliarde EUR pe an îmbunătățește perspectivele de angajare pentru milioane de europeni, în
special pentru cei cărora le este dificil să își găsească de lucru.10
Uniunea Europe ană și -a asumat angajamentul de a crea locuri de muncă mai multe și mai
bune și o societate favorabilă incluziunii sociale. Acestea sunt obiectivele centrale ale strategiei
9 http://ec.europa.eu/esf/ ;
10 Ibidem
15
Europa 2020 pentru a ge nera o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în UE. Criza
economică actuală accentuează și mai mult dificultatea acestei provocări. FSE joacă un rol
important în realizarea obiectivelor Europei și în atenuarea consecințelor crizei econom ice – în
special a creșterii șomajului și a nivelurilor de sărăcie.
În parteneriat, Comisia Europeană și țările UE stabilesc prioritățile FSE și modul de
alocare a resurselor acestuia. Una dintre priorități o reprezintă adaptabilitatea angajaților , prin
formarea de competențe noi, și a întreprinderilor, prin adoptarea unor metode noi de lucru. Alte
priorități se concentrează asupra sporirii accesului la locuri de muncă : ajutând tinerii în tranziția
de la școală pe piața muncii sau asigurându -le formare profesională celor aflați în căutarea unui
loc de muncă, pentru a le îmbunătăți perspectivele de angajare.
Într-adevăr, formarea vocațională și învățarea pe tot parcursul vieții în vederea
dobândirii de noi competențe constituie o parte semnificativă a numeroase proiecte FSE.
O altă prioritate vizează spriji nirea persoanelor din grupurile defavorizate pentru
obținerea unui loc de muncă. Această preocupare se înscrie în sfera sporirii „incluziunii sociale”
– semn al rolului important pe care î l are ocuparea forței de muncă în sprijinirea oamenilor de a
se integra mai bine în societate și în viața de zi cu zi. Criza financiară a dus la o nouă dublare a
eforturilor de a menține ocuparea forței de muncă sau de a ajuta oamenii să se reangajeze în s curt
timp dacă își pierd locul de muncă.
Proiecte pentru oameni – FSE nu este o agenție de ocupare a forței de muncă – acesta
nu face reclamă locurilor de muncă. În schimb, Fondul finanțează zeci de mii de proiecte locale,
regionale și naționale de pe întreg teritoriul Europei pe tema ocupării forței de muncă: de la
proiecte mici derulate de organizații de caritate de cartier pentru a ajuta persoanele locale cu
dizabilități să își găsească un loc de muncă adecvat, până la proiecte de anvergură națională, care
promovează formarea vocațională în rândul întregii populații.
Proiectele FSE prezintă o mare varietate în ceea ce privește natura, amploarea și
obiectivele lor și se adresează unor grup uri-țintă foarte diverse. Există proiecte care vizează
sistemele de învățământ, profesorii și elevii, tinerii și vârstnicii aflați în căutarea unui loc de
muncă și potențialii întreprinzători proveniți din toate mediile.
Oamenii reprezintă centrul atenție i FSE.
1.3. Pre zentarea politicii sociale la nivelul național
Incluziunea socială – componenta esențială de dezvoltare a politicii sociale. Politica
socială definește setul de politici publice ce urmăresc realizarea protecției sociale și a bunăstări i.
Ca disciplină academică, politica socială este o arie multidisciplinară, ce folosește concepte și
metode din economie, știința politică, sociologie, asistență socială, psihologie, management,
filozofie și drept. Politica socială studiază fenomene ce tra nscend acțiunile și politicile
guvernamentale: dincolo de serviciile sociale politica socială studiază o gamă largă de fenomene
sociale și economice legate de bunăstarea la nivel individual, familial sau la nivelul colectivității.
Astfel, ariile de interes în studiul politicii sociale cuprind:
1. practici administrative și politici în domeniul serviciilor sociale, incluzând servicii
medicale, asigurări sociale, educație, angajare și formare profesională, servicii
comunitare, locuire;
2. probleme sociale, incluzân d criminalitate, handicap, șomaj, sănătate mintală,
bătrânețe;
3. discriminare și dezavantaje: rasă, etnie, gen, sărăcie și inegalitate economică.
Incluziunea socială și excluziunea sunt concepte multidimensionale. Dimensiunea
economică – venit și angajare – este fără îndoială decis ivă. Dimensiunile urbane, sociale,
culturale și politice trebuie, de asemenea, luate în considerare. Cineva poate fi acceptat din punct
de vedere economic dar poate fi exclus din punct de vedere urban cum ar fi (dacă locuiește într -o
zonă considerată a fi foarte proastă).
Schimbările de natură economică și socială care au avut loc în Europa în ultimele trei
decade au dus la o dezbatere accentuată care s -a centrat pe crearea politicilor de răspuns la
„divizarea socială” între majorita tea cetățenilor care „au profitat de oportunitățile crescânde și
și-au îmbunătățit condițiile de lucru și de trai”, pe de o parte, și „o minoritate substanțială chiar
în dezvoltare care suferă de sărăcie, șomaj și alte forme de handicap social și economic ”, pe de
altă parte. Acum se acceptă faptul că procesele multidimensionale de excluziune pot fi prevenite
17
doar prin politici care implică „mobilizarea generală a tuturor și o combinare a măsurilor
economice și sociale” (Comisia Europeană, 1994).
Termenul d e „excluziune socială” a fost des utilizat începând cu anii 1980. Autoritățile
publice, atât la nivel european cât și la nivel guvernamental, sunt acum implicate direct în
dezvoltarea politicilor anti -excluziune. Implementarea și evaluarea unor astfel de p olitici
reprezintă demersuri complexe.
Dificultățile sunt direct legate de diversitatea grupurilor sociale afectate, de perioadele
sărăciei și excluziunii cât și de faptul că frecvența de repetare a lor este variată. La acestea se
adaugă tipul diferit de e xcluziune. Oricum, concentrându -se asupra dezvoltării oportunităților
pentru o mai mare participare a indivizilor la activități diverse din cadrul comunității, conceptul
de „incluziune socială” a început să ia amploare treptat.
De la inițiativa minimă din cadrul Tratatului de la Amsterdam, desemnat „să încurajeze
cooperarea între Statele Membre […] cu scopul de a combate excluziunea socială”, până la cele
mai recente comunicări ale Comisiei, eradicarea sărăciei și a excluderii sociale au fost percepute
ca obiective care trebuiau îndeplinite până în 2010 (Consiliul European de la Lisabona, martie
2000).
Sistemele sociale europene sunt considerate astăzi competitive, cu costuri reale nete
comparabile cu cele din SUA, cu o repartizare mai echitabilă a beneficii lor și cu un nivel
asemănător de productivitate. Toate aceste rezultate sunt datorate în principal angajamentului
politic al Europei pentru reforme economice și sociale.
Pentru perioada de programare 2007 – 2013, scopul intervențiilor Fondul So cial European
este de a susține statele membre să anticipeze și să administreze eficient schimbările economice
și sociale. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1304/2013 privind Fondul
Social European propune domeniile și principiile p rin care se poate realiza dezvoltarea resursel or
Umane în perioada următoare.
Fondul Social European finanțează următoarele priorități:
Creșterea adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor;
Creșterea accesului și a participării pe piața muncii;
Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării și facilitarea
accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.
Statele membre și regiunile Uniunii Europene au acces la finanțare din Fondul Social
European în cadrul unei perioade d e programare de șapte ani. Actualul exercițiu de programare
se desfășoară pe perioada 2007 -2013. Pentru a beneficia de asistența Fondul Social European,
statele membre elaborează programe oper aționale prin care se stabilesc prioritățile de finanțare în
regiunile mai puțin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergență, Fondul Social
European susține:
Investițiile în capital uman, în special prin îmbunătățirea sistemelor de educație și
formare;
Acțiuni având drept scop dezvoltarea capacității instit uționale și a eficienței
administrațiilor publice, la nivel național, regional sau local.
România și -a stabilit obiective și priorități în domeniul incluziunii sociale și ocupării,
legate de caracteristicile regionale ale sistemului de educație și formare profesională, precum și
ale pieței muncii.
Fenomenul masiv al migrației peste granițele externe ale României, precum și cel al
migrației interne, dintre zonele rurale și urbane, perturbă mediul social, iar sărăcia afectează, în
principal, populația rurală, persoanele cu dizabilități și grupurile vulnerabile.
În acest context, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
a elaborat opt Planuri Regionale de Acțiune pentru Ocupare și Incluziune Socială (PRAOIS) într –
o abordare de t ip de „jos în sus”.
În vederea facilitării implementării acestor Planuri Regionale de Acțiune, au fost
înființate opt Pacte pentru Ocupare și Incluziune Socială, câte unul în fiecare regiune de
dezvoltare, ca și catalizatori ai promovării dezvoltării local e.
19
Pactele Regionale reunesc reprezentanți ai administrației publice locale, ai structurilor de
concentrate ale administrației publice centrale, ai societății civile și ai clerului, cu responsabilități
în domeniul ocupării forței de muncă și incluziunii s ociale.
Pactele propun abordarea problemelor identificate, la nivel regional, prin aplicarea
principiului parteneriatului, în contextul socio -economic existent.
Pactele Regionale au rolul de a crea cadrul necesar inițierii și dezvoltării unor procese
participative de elaborare și implementare de strategii și politici active de ocupare și incluziune
socială în mod descentralizat și de utilizare a tuturor oportunităților de finanțare existente, în
special a Fondului Social European (FSE).
În același timp, P actele promovează inițiativele de dezvoltare locală care își propun să
impulsioneze dezvoltarea durabilă, reducerea șomajului și combaterea fenomenului de
excluziune socială.
În prezent, funcționează toate cele 8 Pacte Regionale, corespunzătoare celor 8 re giuni de
dezvoltare economico -socială a României, 41 de parteneriate județene pentru ocupare și
incluziune socială și au fost totodata create si fo rmate mai multe grupuri de lucru, pentru
elaborarea de proiecte prin FSE.
Lipsa oportunităților de ocupare și a accesului la programele și serviciile de asistență
socială existente, la nivelul comunităților locale, constituie aspecte asupra cărora POSDRU
intervine și poate oferi o contribuție solidă î n sprijinul dezvoltării locale.
1.4. Rolul Fondului Social Eur opean în dezvoltarea politicii sociale din România
Pentru România, țară în curs de aderare la UE și confruntată cu presiunea schimbărilor
necesare alinierii la standardele comunitare, se poate spune că politica socială reprezintă un
exemplu de succes în i storia procesului de negociere. Aceasta deorece Capitolul 13 de negociere,
corespunzător politicii sociale, a fost deschis în al doilea semestru al anului 2001 și închis
provizoriu în primul semestru al anului 2002 – ceea ce înseamnă că au fost stabilite el ementele de
bază ale tuturor domeniilor semnificative în acest sector, chiar dacă procesul de corelare cu
politica UE continuă încă.
Domeniile de activitate ale politicii sociale naționale sunt:
a) Piața forței de muncă (inclusiv șomajul) și politicile salari ale;
b) Pensiile și alte drepturi de asigurări sociale;
c) Asistența socială și politicile familiale;
d) Relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă.
Așa cum politica socială a Uniunii Europene este în continuă transformare, și politica
României în aceast ă direcție nu reprezintă o etapă finală de dezvoltare, ci progresează
permane nt, adaptându -se atât unor priorități comunitare cât și unor priorități naționale specifice.
La momentul actual se află în discuție o serie de acte legislative și se desfășoară o serie de
proiecte cu asistență internațională, ce au în vedere dezvoltarea unui cadru instituțional adecvat,
perfectarea dialogului social și a comunicării inter -ministeriale, precum și dezvoltarea de sisteme
de monitorizare a progresului -elemente cheie al e unei politici sociale eficiente.
Programele Operaționale pe care FSE le finanțează în România iau în considerare
complexitatea problematicii economice și sociale, urmărind să apropie educația și formarea
profesională, inclusiv studiile de doctorat și cer cetarea universitară de cerințele pieței muncii. De
asemenea, FSE sprijină adaptarea forței de muncă la condițiile economice în schimbare, creșterea
participării pe piața muncii și modernizarea substanțială a administrației publice.
Având în vedere provocă rile cu care se confruntă România, programele operaționale FSE
se focalizează pe două direcții principale:
„Dezvol tarea resurselor umane” și urmărește dezvoltarea capitalului uman din
România – POSDRU
„Dezvol tarea capacității administrative”, urmărește î mbunătățirea infrastructurii
de servicii și de politici publice – PODCA
21
România , cu un PIB pe cap de locuitor de mai puțin de 75% din media UE -25, România
este eligibilă în cadrul obiectivului “Convergență”.
De peste 50 de ani, FSE investește în programe d estinate dezvoltării abilităților și
creșterii gradului de ocupare în statele member UE.
În perioada de programare 2007 -2013, intervențiile Fondului Social European (FSE) au
ca obiectiv sprijinirea statelor member pentru a anticipa și a gestiona în mod efi cient schimbările
economice și sociale.
Regulamentul Parlamentului European și Consiliului nr. 1304/2013 privind Fondul Social
European propune domeniile și principiile de baza cărora se va realiza dezvoltarea resurselor
umane, în perioada următoare.
FSE f inanțează următoarele priorități:
– Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor;
– Creșterea accesului și participării pe piața muncii;
– Promovarea incluziunii sociale, prin combaterea discriminării și facilitarea accesului
persoanelor aparținâ nd grupurilor vulneravile pe piața muncii;
– Promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniul ocupării forței de muncă și al
incluziunii sociale.
1.5. Evoluția politicii sociale la nivel european
Politica socială a Comunității Europene a debutat odată cu Tratatul de Constituire a
acesteia, în 1957.
Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la
libera circulație a muncitorilor și la libertatea de stabilire a acestora, în contextul creării pieței
comune.
Tot prin acest tratat a fost prevăzută și crearea Fondului Social European, ca instrument
de finanțare a politicii sociale. Acesta este, de altfel, cel mai vechi dintre fondurile structurale la
nivel european.
Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană
finanțează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De peste 50 de ani, Fondul Social
European a investit în programe dedicate creșterii gradului de ocupare în statele membre
Anul 1989 constituie un moment important al construcției sociale europene prin adoptarea
primului document programatic al politicii sociale – Carta Socială, ce stabilește drepturile sociale
fundamentale și, odată cu acestea, direcțiile de acțiune ale politicii sociale.
Un an mai târziu, în 1990, Tratatul de la Maastricht (ratificat în 1992) stabilește unul din
obiectivele Uniunii – atingerea unui „nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și al protecției
sociale, egalitatea între femei și bărbaț i […] creșterea standardelor de viață și a calității vieții…”
(Articolul 2).
În 1991 a fost adoptat Protocolul Social (Social Policy Protocol ), ce a fost anexat
Tratatului de la Maastricht și care stabilește obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta
Socială ): promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă,
combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea resurselor umane, etc. (semnat de 11 state membre,
nu și de Marea Britanie).
Cartea Verde (Green Paper ), lansată în 1993, deschide procesul de discuție asupra
viitorului politicilor sociale la nivel comunitar și este urmată, în 1994, de Cartea Albă (White
Paper ) – ce stabilește prioritățile politicii sociale până în anul 2000. Acestea sunt concretizate în
programele de acțiune socială pentru perioadele 1995 -1997 și 1998 -2000.
În 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat în 1999) este abrogat Protocolul Social,
și este lansat Acordul Social (Social Policy Agreement ) și este integrat un nou articol în Tratatul
UE, care se referă la ocuparea forței de muncă și cunoscut ca Titlul VIII .
1998 este anul în care Marea Britanie semnează Acordul Social și participă astfel la
politica socială comunitară.
23
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, ocuparea f orței de muncă a
devenit un obiectiv comunitar prioritar, transformându -se într -o așa numită “problemă de interes
comun”. Fără a slăbi competitivitatea, se are în vedere “atingerea unui nivel ridicat al ocupării
forței de muncă”. Pentru atingerea acestui o biectiv se urmărește realizarea unei “strategii
coordonate” care vizează ocuparea forței de muncă. Tratatul de la Amsterdam a restabilit
unitatea și coerența politicii sociale. Se subliniază că politica socială este responsabilitatea, atât, a
UE cât și a s tatelor membre.
Obiectivele politicii sociale urmăresc nu numai promovarea ocupării forței de muncă, ci
și ameliorarea condițiilor de viață și de muncă, o protecție socială corespunzătoare, dialog social,
dezvoltarea resurselor umane care să permită un ni vel ridicat și durabil al ocupării forței de
muncă și lupta împotriva oricărei forme de marginalizare și de excluziune socială.
Prin articolul 137 al Tratatului se prevede luarea hotărârilor împreună cu Parlamentul
European doar după consultarea Comitetul ui Economic și Social și a Comitetului Regional.
Hotărârile privesc o serie de domenii:
• sănătatea și securitatea socială;
• condițiile de muncă;
• integrarea pe piața muncii a persoanelor care, din diverse motive, nu au un loc de
muncă;
• informarea și c onsultarea salariaților;
• egalitatea între bărbați și femei (șanse egale de acces pe piața muncii șitratamentul egal
la locul de muncă).
Se menține măsura respectării unanimității în cazul hotărârilor care privesc:
• securitatea și protecția socială a luc rătorilor;
• protecția lucrătorilor în cazul rezilierii contractului de muncă;
• reprezentarea și apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor și a angajatorilor;
• condițiile de angajare a cetățenilor din terțe țări – pentru cei care se află legal pe
teritoriul UE;
• contribuțiile fi nanciare vizând promovarea ocupării forței de muncă și crearea de noi
locuri de muncă.
În ceea ce privește remunerarea, dreptul de asociere, dreptul la grevă, aceste probleme
rămân în afara competenței UE. Tratatul de la Amst erdam confirrmă recunoașterea,
bidirecțională, a rolului fundamental al partenerilor sociali:
• la nivel național : statele membre pot încredința partenerilor sociali punerea în aplicare a
anumitor directive (art. 137, p. 4);
• la nivel comunitar : Comisia E uropeană are ca sarcină promovarea consultării
partenerilor sociali și luarea oricărei măsuri utile facilitării dialogului, urmărind
susținerea echilibrată a părților.
Tratatul de la Amsterdam a plasat egalitatea între femei și bărbați printre obiectivele
comunitare prioritare. Noua abordare vizează lărgirea și aprofundarea conceptului de egalitate a
sexelor. Strategia Lisabona – Anul 2000 constituie un moment major în evoluția politicii
sociale.
Prin adoptarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy ) este stabilit la nivelul Uniunii
Europene, pe zece ani, obiectivul de transformarea economiei comunitare in cea mai
competitivă economie bazată pe cunoaștere . Tot în același an a fost adoptată și Agenda
Politicii Sociale, ce preia obiective specifice și ele mente ale strategiei care țin de politica socială
și le convertește într -un program de acțiune pe 5 ani. În cadrul acestei strategii Uniunii Europene
acvea ca obiectiv:
• pregătind tranziția către o economie și o societate bazate pe cunoaștere;
• promovând reformele economice propice accentuării competitivității și inovației;
• modernizând modelul social european prin investiția în resursele umane și în lupta
împotriva
25
excluziunii sociale;
• menținând o justă dozare a politicilor macroeconomice în vede rea unei creșteri durabile.
Strategia permite Uniunii Europene crearea condițiilor de ocupare deplină a forței de
muncă și întărirea coeziunii regionale în UE.
Concluziile summit -ului se referă, de asemenea la modalități de comunicare în cadrul
Comisiei Eu ropene urmărind, astfel, prezentarea unui nou program de politică socială.
În cadrul Consiliul European de la Nisa (decembrie 2000) a fost adoptată Agenda Socială
Europeană care definește, în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Lisabona,
prioritățile de acțiune concrete în domeniul politicii sociale.
În ceea ce privește strategia europeană împotriva excluziunii sociale și a tuturor formelor
de discriminare, Consiliul European de la Nisa a aprobat obiectivele de luptă împotriva sărăciei
și excluziunii sociale care recomandă statelor membre dezvoltarea politicilor care să aibă în
vedere aceste obiective.
În legătură cu modernizarea protecției sociale, Consiliul European de la Nisa a luat act de
rapoartele Grupului constituit la nivel înalt a supra protecției sociale a persoanelor vârstnice după
retragere (“Protecția socială”) și ale Comitetului de politică economică cu privire la implicațiile
îmbătrânirii populației. S-a urmărit o abordare globală a sistemelor de pensionare.
Primul obiectiv a l strategiei europene privind ocuparea forței de muncă era atingerea –
până în 2010 – a nivelului de 70% de ocupare a forței de muncă, convenit la Lisabona.
În privința concretizării modelului social european, al legislației sociale, Consiliul
European a rem arcat acordul politic între Consiliu și Parlamentul European cu privire la
directivele „informare -consultare a salariaților” și “protecția salariaților în caz de insolvabilitate
a angajatorului”. S -a insistat asupra prevenirii și rezolvării conflictelor so ciale, cat și a
conflictelor sociale transnaționale.
“Modelul social european”, este astfel conceput încât cetățenii europeni să fie
diferențiațiîn raport cu forțele existente pe piața muncii. Pe plan social acești cetățeni beneficiază
de unul dintre “pilo nii cei mai puternici din lume” ai societății deoarece UE are ferma
convingere că, o puternică concurență între întreprinderi este indispensabilă pentru ameliorarea
productivității muncii și a creșterii economice. Crearea unei puternice solidarități într e cetățeni
este astfel indispensabilă pentru dezvoltarea unei societăți stabile, cu un grad ridicat de
prosperitate, împărtășită de un număr cât se poate de mare de oameni.
În martie 2005, Consiliul European de primăvară reunit la Bruxelles a analizat rezu ltatele
obținute în implementarea Agendei Lisabona și a lansat Strategia Lisabona Revizuită , prin care
se reafirmă angajamentul de a susține dezvoltarea durabilă și de a m oderniza modelul social
european, bazat pe dinamism economic, coeziune socială și responsabilitate față de mediu.
Strategia Lisabona pentru creștere economică și ocupare a forței de muncă, inițiată în
anul 2000 și revizuită în 2005, s -a încheiat în 2010. Pentru a reuși în competiția globală,
Uniunea Europeană (UE) are nevoie de o nouă strategie care să definească obiectivele și
prioritățile strategice prin care să poată răspunde provocărilor și să consolideze competitivitatea
europeană pe piețele globale.
Documentul Comisiei Europene cu privire la strategia UE 2020, lansat la 24 noiembrie
2009, surprinde principalele dimensiuni ale unei strategii comunitare pentru reluarea creșterii
economice în condițiile respectării obiectivelor de mediu și de incluziun e socială.
27
CAPITOLUL II
Mecanismul implimentării fondurilor europene prin Programul Operațional Capital Um an
(POCU). Rolul și responsabili tățile Direcției Generale Programe Europene Capital Uman
(DG P ECU)
Programul Operațional Capital Uman (PO CU) stabilește prioritățile de investiții,
obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane,
continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007 ‐2013 și
contribuind, totodată, la atinge rea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014 ‐
2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a
reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE.
Strategia POCU urmărește integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul
programelor și politicilor publice ale României, ca SM al UE și are în vedere valorizarea
capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor .
Obiectivul general al Programului Operațional Capital Uman este susținerea creșterii
economice inclusive, prin investiții în:
– Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și
persoanelor situate în afara pieții muncii ;
– Promovarea inclu ziunii sociale și combaterea sărăciei ;
– Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot
parcursul vieții
Cele trei obiective POCU sunt repartzate pe șapte axe prioritare.
POCU 2014 -2020 aduce o serie de ELEMEN TE DE NOUTATE față de POSDRU, între
care se evidențiază următoarele:
– Aloc ări speciale din Inițiativa “Locuri de muncă pentru tineri ” (YEI): integrarea
durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, pentru trei regiuni eligibile în care rata
șomajului în râ ndul tinerilor este mai mare de 25%: Centru, Sud -Est și Muntenia ;
– Măsuri orientate către angajarea pe cont propriu (self employment) și încurajarea
antreprenoriatului, inclusiv sprijin pentru înființarea unor întreprinderi, inclusiv prin
utilizarea instrum entelor financiare
– Măsuri dedicate comunitățilot dezavantajate, în particular comunitățile de romi ;
– Accent de proiecte integrate care răspund nevoilor comunității (domenii vizate :
educa ție, ocupare, servicii sociale și de sănătate , locuire, voluntariat );
– Scheme care vi zează încurajarea antreprenoriatul social, inclusiv prin utilizarea
instrumentelor financiare ;
– Utilizarea de scheme de global grants în implementarea intervențiilor (cu precădere
pentru antreprenoriat, incluziune socială) ;
– Utilizarea instrumen tului CLLD .
CCI 2014RO05M90P001
Titlul Program Operațional Capital Uman
Versiunea 2
Primul an 2014
Ultimul an 2020
Eligibil de la 01.01.2014
Eligibil până la 31.12.2023
Numărul
deciziei CE C(2017)1722
Data deciziei 13.03.2017
Regiunile
NUTS
(Nome nclatoru
l comun al
unităților
teritoriale de
statistică)
acoperite de
programul
operațional RO – ROMÂNIA
RO1 – MACROREGIUNEA UNU
RO11 – Nord -Vest
RO12 – Centru
RO21 – Nord -Est
RO22 – Sud-Est
RO3 – MACROREGIUNEA TREI
RO31 – Sud-Muntenia
RO32 – București -Ilfov
RO4 – MACROREGIUNEA PATRU
RO41 – Sud-Vest Oltenia
RO42 – Vest
*(Sursa: http://www.fonduri -ue.ro)
29
Programul Operațional Capital Uman are o alocare financiară de aproximativ 5,05 miliarde
euro, din care 4,22 miliarde euro contribuția din Fondul Social Eu ropean, iar aproximativ 105
milioane euro reprezintă fondurile provenite din inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”. 11
2.1. Cadrul general național
În conformitate cu HG nr. 15/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Dezvoltării Regiona le, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), ministerul
se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Pentru realizarea obiectivelor din dome niul său de activitate, MDRAPFE exercită
funcțiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor
măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte
normative.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 15/2017 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene, în structura MDRAPFE, în cadrul numărului de posturi aprobat, își
11 http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014
desfășoară activitatea Autoritatea de Management pentru Programul Operați onal Capital Uman
2014 – 2020.
2.2. Rolul și responsabilitățile DG P ECU/AM POCU și Organismelor Intermediare în
implementarea POCU
În baza Acordurilor de Delegare, Organismul Intermediar Regional (OIR) este organism
intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020 , responsabil cu gestionarea
proiectelor finanțate prin program în cadrul axelor prioritare delegate, cu respectarea principiilor
managementului eficie nt, transparenței și principiului parteneriatului.
În vederea îndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor delegate în cadrul în Acordul de
delegare a anumitor atribuții privind implementarea Programului Operațional Capital Uman 2014
– 2020, la nivelul fie cărui Organism Intermediar au fost elaborate și aprobate documentele cadru
de organizare și funcționare (Regulamentul de Organizare și Funcționare, organigrama și statul
de funcții, fișe de post).
Organismele Intermediare Regionale pentru Programul Operați onal Capital Uman 2014 –
2020 (OIR POCU) sunt organizate și funcționează în conformitate cu prevederile art.12 din HG
nr.15/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), cu modificările și completările
ulterioare (Schema 2) .
Prin Ordinul viceprim -ministrului, ministrului dezvoltării regionale, administrației
publice și fondurilor europene nr. 317/21.02.2017 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare și funcționare a Min isterului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene au fost stabilite structura și atribuțiile Direcției Generale Programe
Europene Capital Uman care îndeplinește rolul de AM pentru POCU (Schema 1) .
Conducerea operativă a Direcți ei Generale Programe Europene Capital Uman este
asigurată de către director general și un director general adjunct. Cele opt Direcții Regionale
(Organisme Intermediare) se subordone ază direct directorului general, sunt opt strcuturi cu
personalitate juridi că. Directorul General Adjunct este responsabil de coordonarea procesului de
31
închidere și raportare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013, de gestionarea activității Agenției de Implementare PHARE precum și de coordona rea
implementării Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014 -2020.
Potrivit Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene aprobat prin Ordinul MDRAPFE nr.
317/21.02.2017, Direcția Coordonare Sistem și Monitorizare sprijină autoritățile și organismele
cu rol în gestionarea Instrumentelor Structurale, FEPAM, IPA II, ENI și FEAD în procesul de
desemnare și asigură monitorizarea desemnării, prin furnizarea de îndrumări autorităților de
management în ceea ce privește descrierea de sistem, inițierea de măsuri pentru soluționarea
aspectelor orizontale, asigurarea dialogul cu AA și informarea unitară a tuturor autorităților de
management precum și elaborarea și promovarea legislației de desemnare. Pentru îndeplinirea
atribuțiilor alocate, Direcția Coordonare Sistem și Monitorizare aplică prevederile Procedurii
Monitorizare Desemnare.
Scopul procedurii de monitorizare a desemnării este de a asigura că au toritățile și
organismele cu rol în gestionarea FEDR, FSE, FC, FEAD, FEPAM, IPA II și ENI pentru
exercițiul financiar 2014 -2020, respectiv AM și AC, sunt desemnate în conformitate cu
prevederile europene în domeniu și continuă să respecte criteriile de des emnare pe întreaga
perioadă pentru care au primit acreditarea și că dispun de structura necesară și adecvată pentru
sistemul de management și control care să le permită să își îndeplinească responsabilitățile .
Prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2 015, cu modificările și completările ulterioare pentru
stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de
investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a
instrumentelor structurale 2007 -2013, au fost nominalizate autoritățile și organismele implicate
în gestionarea fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programarea
2014 – 2020. Astfel, pentru Programul Operațional Capital Uman, au fost nominalizate
următoarele autorități:
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene –
autoritate de management;
Ministerul Finanțelor Publice – autoritate de certificare;
Autoritatea de Audit din cadrul Curții de C onturi a României – autoritate de audit.
Ministerul Educației Naționale – organism intermediar;
Ministerul Muncii și Justiției Sociale – organism intermediar.
Totodată, potrivit dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 398/2015, cu modificările și
completările ulterioare, pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a
fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului
instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structu rale 2007 – 2013, Ministerul
Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este autoritate de
management pentru Programul Operațional Capital Uman și asigură îndeplinirea atribuțiilor ce
decurg din funcțiile prevăzute la art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
În conformitate cu prevederile 4 lit.b) MDRAPFE are calitatea de coordonator cu rol în
desemnarea autorităților și organismelor cu rol în gestionarea FEDR, FSE, FC, FEPAM, IPA II
și ENI și monitorizarea desemnă rii acestor entități.
În condițiile prevăzute de art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, potrivit art. 4
lit. n) din H.G. nr. 398/2015, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor
Publice este nominalizat ca autorita te de certificare pentru Programul Operațional Capital Uman,
îndeplinind funcțiile prevăzute de art. 126 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
În acest sens, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și
funcționa rea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare,
Autoritatea de Certificare este organizată și funcționează ca direcție generală în cadrul
Ministerului Finanțelor Publice. AC este structura organizatorică responsabilă de cer tificarea
sumelor cuprinse în declarațiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană și pentru primirea
fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European, Fondul de Coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate
persoane și asigurarea transferului acestora către autoritățile de management, precum și a
sumelor de pre -finanțare și cofinanțare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat,
inclusiv pentru Programul Operaț ional Capital Uman.
33
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 4 lit. t) din H.G. nr. 398/2015, cu
modificările și completările ulterioare, funcțiile autorității de audit pentru Programul Operațional
Capital Uman sunt îndeplinite de Auto ritatea de Audit, în condițiile art. 13 alin. (2) din Legea nr.
94/1992, republicată.
Autoritatea de Audit este organismul abilitat să asigure auditul public extern asupra
modului de gestionare și de utilizare a fondurilor comunitare alocate Rom âniei de către Uniunea
Europeană, îndeplinind funcțiile prevăzute la art. 127 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.
Autoritatea de Audit este organism fără personalitate juridică, în cadrul Curții de Conturi,
independentă din punct de vedere ope rațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte
autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile,
respectiv Autoritatea de Management și Autoritatea de Certificare, care funcționează în structura
unor min istere din subordinea Guvernului României.
Pentru buna desfășurare a relațiilor externe în perioada de programare 2014 -2020, AM
POCU a încheiat următoarele acorduri/protocoale:
cu autoritățile naționale implicate în sistemul de management și con trol al POCU:
Acordul de colaborare privind managementul financiar și controlul la nivelul POCU,
aferent perioadei de programare 2014 -2020, încheiat între AM POCU și ACP, semnat la
data de 8.07.2016. Acorduri pentru delegarea unor atribuții cu: Organismul intermediar
Regional Nord – Est în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Regional Sud – Est în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Regional Sud Muntenia în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Regional Sud – Vest în data de 20.04.2017 ;
Organismul intermediar Regional Vest în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Regional Nord – Vest în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Regional Centru în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Regional București – Ilfov în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Ministerul Educației Naționale în data de 20.04.2017;
Organismul intermediar Ministerul Muncii și Justiției Sociale în data de 31.03.2017
cu alte instituții naționale:
Protocolul de cooperare/colaborare interinstituțională privind măsurile
legislative/administrative, măsurile operaționale și schimbul de informații, cu privire la
posibile fapte de natură penală, încheiat între MDRAP/MFE și DLAF (MDRAP nr
10173 9/31.10.2016, MFE nr.926/15.06.2015);
Protocolul de colaborare instituțională privind sesizările cu privire la potențialele
conflicte de interese și incompatibilități ce reies din derularea programelor ori
proiectelor finanțate din fonduri externe sau buge tare, încheiat între MDRAP și ANI
(înregistrat sub nr. 90202/MDRAP/22.09.2016) – încheiat la data de 25.10.2016 și Actul
adițional 1 (pe circuitul intern de avizare MDRAPFE);
Protocolul de colaborare în cadrul mecanismului de coordonare interinstituțion ală menit
să asigure coerența și consecvența interpretărilor între instituții cu atribuții specifice în
domeniul achizițiilor publice, încheiat între Agenția Națională pentru Achiziții
Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fo ndurilor
Europene Europene, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Consiliul Național
de Soluționare a Contestațiilor, Curtea de Conturi a României și Autori tatea de Audit (
MFE nr.2512/20.10.2015, Act adițional nr. 1 cu nr. de înregistrare
19828/MDRAP/24.02.2016, data la care MDRAP a devenit parte semnatară a acestui
protocol);
Protocolul privind colaborarea interinstituțională în mecanismul de verificare a
respectării normelor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din POCU,
încheiat între AM POCU și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (MFE
nr.2210/CG /10.10.2016, MDRAP 115890/09.12.2016);
Acordul de colaborare în contextul i mplementării fondurilor europene alocate
României în perioada 2014 -2020, pentru aplicarea condiționalităților ex -ante din
domeniile: antidiscriminare, egalitate de șanse și dizabilitate, încheiat între Consiliul
Național pentru Combaterea Discriminării, Mi nisterul Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Dezvoltării
35
Autoritatea de Audit Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Euro pene Europene (nr.
79919/MDRAP/21.09.2015, MFE nr.1366/24.07.2015);
Protocolul pentru asigurarea accesului gratuit al AM POCU la informațiile privind
datele înregistrate în Registrul comerțului computerizat, prin serviciul RECOM online
al Oficiul Națion al al Registrului Comerțului (nr. MFE nr.414/04.05.2015), cu
modificările aduse prin actul adițional nr. 1 (nr. 1235/MFE/31.03.2016).
Protocolul de colaborare între Autoritatea de Management, Autoritatea de Certificare și
Autoritatea de Audit pentru perioa da de programare financiară 2014 – 2020 în aplicarea
prevederilor art. 138 din Regulamentul nr. 1303/2013 și respectiv art. 4 8 din
Regulamentul nr. 223/2014.
2.3. Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014 -2020 (POAD)
Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane sprijină acțiunile
statelor Uniunii Europene menite să ofere asistență materială celor mai s ărace categorii ale
populației. România oferă ajutoare alimentare și asistență materială de bază prin intermediul
Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014 -2020 (POAD).
Programul contribuie la consolidarea coeziunii sociale și la reducerea sărăciei extreme
prin dis tribuirea de alimente de bază (sub formă de pachete alimentare și mâncare preparată), de
materialele școlare pentru copii, trusouri pentru nou -născuți, articole de îmbrăcăminte și
încălțăminte și produse de igienă către persoanele cele mai defavorizate. Aj utorul European prin
POAD este completat de schemele naționale care se adresează persoanelor aflate în sărăcie
extremă.
Autoritatea de Certificare
Comisia Europeană
POAD a fost aprobat de Comisia Europeană în noiembrie 2014 prin Decizia nr. C(2014)
9102 final. Ulterior, Programul a fost modificat pri n Decizia nr. C(2015)7016 din octombrie
2015, respectiv prin Decizia nr. C(2017)1086 din februarie 2017.
Alocarea financiară pentru acest Program Operațional este de 518.838.876 euro , din
care 441.013.044 euro, respectiv 85%, reprezintă contribuția din par tea Fondului de ajutor
european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) , diferența de 15% reprezentând
cofinanțarea națională.
Pentru punerea în aplicare a programului, s -a elaborat Hotărârea Guvernului nr.
799/2014 privind implementarea POAD, modi ficată prin HG nr. 80/2015, HG nr. 627/2015 și
HG 909/2016. O nouă Hotărâre de Guvern este în lucru la ora actuală, pentru a reflecta noua
versiune a POAD, aprobată de Comisia Europeană în februarie 2017.
Operațiunile prevăzute în program, precum și alocar ea financiară totală pentru fiecare
operațiune, sunt:
Distribuția de ajutoare alimentare (lipsa alimentelor de bază) – 409.496.933 euro
Distribuția de materiale școlare (lipsa materialelor școlare) – 27.000.000 euro
Distribuția trusourilor pentru nou -născu ți – 12.000.000 euro
Distribuția articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte etc. pentru persoanele fără
adăpost – 6.000.000 euro
Distribuția produselor de igienă – 38.400.000 euro
Asistență tehnică – 25.941.943 euro
Grupul țintă (destinatarii finali ai ti purilor de ajutoare prevăzute prin program) este
descris la art. 3 (1) din Program și acoperă întreg teritoriul țării.
Sistemul instituțional pentru implementarea programului este format din următoarele
organisme cheie:
37
Beneficiari:
1. Ministerul Dezvoltări i Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în
calitate de Beneficiar, responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor, cu excepția
celor privind materialele școlare;
2. Ministerul Educației Naționale, în calitate de Beneficiar, respon sabil de inițierea și
implementarea operațiunilor privind materialele școlare;
Organizații partenere:
Organizații partenere, organisme publice și/sau organizații nonprofit care distribuie
alimentele și/sau asistența materială de bază și oferă totodată măsu ri auxiliare, direct sau prin
intermediul altor organizații partenere;
Sistemul de management:
1. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în
calitate de Autoritate de Management, responsabilă cu gestionarea programului
operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;
2. Autoritatea de Certificare și Plată ( AC) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, în
calitate de Autoritate de Certificare pentru POAD;
3. Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Cont uri a României, în calitate de Autoritate
de Audit pentru POAD.
2.4. Principalele rezultate ( “lecții învățate”) în fosta perioadă de programare 2007 -2013
Conform prevederilor contractului de finan țare, beneficiarul trebuie să asigure
managementul și imple mentarea proiectului în concordanță cu prevederile contractului, a
legislației comunitare și naționale și instrucțiunilor emise de autoritățile de management, cu
maxim de profesionalism, eficiență și în conformitate cu cele mai bune practici din domeniu.12
12 Manualul Beneficiarului, Programul Operațional Sectorial Dezvoltar ea Resurselor Umane 2007 -2013, București, 2009, p. 21;
Implementarea unui proiect POSDRU înseamnă în primul rând RESPONSABILITATE,
ceea ce se traduce prin :
Coeren ța activităților
Rigurozitatea planificării și organizării
Existența resurselor
Disponibilitatea grupului țintă
Competența partenerilor
Este evident pentru toată lumea că pentru ca un proiect să fie aprobat, aceste trebuie să se
încadreze în obiectivele Strategiei Naționale a Programului, Domeniului Major de Intervenție,
etc., dar, cel puțin la fel de important, este ca acel proiect să se înscrie în mo d natural în strategia
organizaț iei care îl implementează.
În cadrul proiectului, încă din faza scrierii cererii de finanțare și în timpul implementării
se au în vedere obiective strategice care vor ajuta în faza de sustenabilitate. Întotdeauna se va
privi înainte anticipând problemele care pot apare pe parcurs.
Implementarea unui proiect POSDRU înseamnă în pri mul rând RESPONSABILITATE,
ceea ce se traduce prin:
Înțelegerea rolurilor în cadrul parteneriatului
Comunicare eficientă în cadrul echipei
Comunicare a eficientă cu autoritatea cantractantă
Cunoașterea tuturor procedurilor
Cunoașterea legislației în vigoare .
39
CAPITOLUL III
Controlul obținerii, utilizării, derulării ți utilizării al fondurilor europene provenite
din cadrul POCU
Conform prevederilor Art. 18 (1) din OUG 66/2011: “Autoritățile cu competențe în
gestionarea fondurilor europene au obligația să înregistreze și să transmită, în scopul investigării,
în termen de 10 zile lucrătoare, structurilor de control prevăzute la art. 20 toate constatările c u
implicații financiare sau cu posibile implicații financiare ”.
De asemenea, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de căre autoritățile cu competențe în gestionarea
fondurilor eur opene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora ,
conform Art .20.
3.1. Cadru legislativ. Legislația aplicabilă în domeniu
Reglementările comunitare și documentele de referință/ conexe, sunt esențiale în materia
fonduri lor europene, precum:
Regulamentul (UE) nr.1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul
european de dezvoltare regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pent ru pescuit și afaceri
maritime;
Regulamentul (UE) nr.1304/2013 privind Fondul Social European;
Actul delegat (UE) nr.240/2014 privind Codul european de conduită pentru parteneriat în
cadrul Fondurilor Europene Structurale și de Investiții;
Regulamentul del egat (UE) NR. 480/2014 AL COMISIEI din 3 martie 2014 de
completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european , Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de
stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime.
Regulamentul de punere în aplicare (UE) NR. 2015/207 AL COMISIEI din 20 ianuarie
2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.
1303/2013 al Parlamen tului European și al Consiliului în ceea ce privește modelele
pentru raportul de progres, transmiterea informațiilor privind un proiect major, planul de
acțiune comun, rapoartele de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru
creștere econom ică și locuri de muncă, declarația de gestiune, strategia de audit, opinia de
audit și raportul anual de control și în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei
cost-beneficiu și, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului, în ceea ce privește modelul pentru rapoartele de implementare
pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană
Reglementări naționale
– Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea si funcționarea Ministerului Fondurilor
Europene, cu modificările și completările ulterioare;
– HG nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a
fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului
instituțional de coor donare și gestionare a instrumentelor structurale 20072013
41
Alte documente relevante:
Acordul de parteneriat 2014 -2020;
Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020, aprobat prin Decizia Comisiei nr.
C(2015) 1287 final din 25.02.20 15;
Regulamentul de Organizare și Funcționare al CM POCU.
3.2. Exercitarea controlului administrativ la nivelul autorităților de management
Prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei, și recuperarea sumelor
plătite necuvenit, împ reună cu dobânzile de întârziere este unul din obiectivele controlului intern
aplicabil la toate nivelurile gestionării fondurilor și reprezintă unul dintre principiile generale ale
sistemului de management și control al AM POCU (în aplicarea prevederilor articolului 72 litera
(h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013).
Conform art. 125 din Regulamentul UE nr. 1303/2014, autoritatea de management este
responsabilă de gestionarea programului operațional în conformitate cu principiul bunei
gestionări.
Astfel, a utoritatea de management instituie măsuri eficace și proporționale de combatere
a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate. În acest context, Comisia Europeană a
elaborat Ghidul privind evaluarea riscurilor de fraudă și de adoptare de măsuri eficace și
proporționale anti -fraudă.
Pornind de la acest Ghid, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional
Capital Uman a elaborat procedura operațională PO.DGPECU.02 „Evaluarea riscurilor de fraudă
pentru POCU”, procedură în care sunt descrise următoarele:
modul în care trebuie realizată această activitate
modul de constituire a echipei desemnate cu realizarea evaluării riscului de fraudă
frecvența evaluării
responsabilitatea structurilor pentru implementare a măsurilor antifraudă propuse.
Proce dura descrie procesul privind evaluarea riscurilor de fraudă și de adoptare de măsuri
eficiente și proporționale ant i-fraudă la nivelul Autorităților de Management și este utilizată de
către aceast ea pe întreaga perioadă de implemen tare a programului opera țional.
Măsurile antifraudă sunt structurate pe cele patru elemente cheie ale ciclului antifraudă:
prevenție, detectare, corectare și sancționare.
Pentru fiecare proces sunt enumerate riscurile specifice relevante, pe care Autoritatea de
Management le poat e completa și cu alte riscuri specifice identificate. Autoritatea de
Management poate modifica/adapta riscurile de fraudă identificate, utilizând și alte
riscuri/indicatori de fraudă în funcție de specificul programului operațional gestionat, inclusiv pe
baza experienței din perioada de programare 2007 -2013.
3.3 Activitatea de raportare a neregulilor
Biroul nereguli și monitorizare audit r eprezintă structură de specialitate care îndeplinește
atribuțiile specifice îndeplinirii funcțiilor privind managemen tul neregulilor, inclusiv prin
elaborarea și urmărirea implementării planurilor de acțiune pentru corectarea neregulilor la
nivelul DG PECU și OI, monitorizarea progresului și raportarea neregulilor și monitorizarea
recomandărilor de audit pentru POCU.
3.3.1. Procedura Operațională privind Managementul Neregulilor
Activitatea de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor se declanșează la
primirea de către BCNA (Biroul Constatare Nereguli și Antifraudă) a suspiciunilor de
neregulă/fraude primi te de la Biroul Nereguli și Monitorizare Audit, potrivit art.18 din OUG
nr.66/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este împărțită
în două subactivități:
subactivit atea de constatare a neregulii și de stabilire a creanței bugetare;
subactivitatea de stabilire a debitorului pentru neregula/creanța constatată.
Această activitate se realizează în termen de 10 zile de la data primirii de către structura
de control a sus piciunii de neregulă/fraudă, având anexată sursa sesizării respectiv, rapoarte
emise de catre: AA, ACP. ECA, sau sesizari whistleblowing , etc.
43
În baza suspiciunii structura de control va emite Mandatul de constituire a echipei de
control, ce va fi avizat de conducerea SC și aprobat de șeful AM. Echipa de control va verifica
informațiile cuprinse în constat ările/sesizările care însoțesc suspiciunea de neregulă/fraudă,
precum și documentele existente la nivelul AM. (ex: Cererea de finanțare, dosarul administrativ
al proiectului, dosarul achiziției etc.).
Pentru actele de control emise de DLAF, rapoartele de i nspecție emise de OLAF și
documentele de constatare emise de AA/CE/ECA, organizarea și efectuarea verificărilor
necesare stabilirii creanței bugetare rezultate din nereguli și emiterii titlurilor de creanță se
realizează în maximum 60 de zile de la data c omunicării acestora.
În cazul suspiciunilor de neregulă/fraudă emise în baza sesizărilor de neregulă
organizarea și efectuarea verificărilor necesare stabilirii creanței bugetare rezultate din nereguli
și emiterii titlurilor de creanță se realizează în max imum 90 de zile de la data transmiterii
acestora către structura de control. Termenul de 90 de zile se aplică și pentru sesizările emise pe
baza raportului de verificare AC, raportului de control ANRMAP/ANAP.
În cazul în care activitatea de constatare viz ează mai mulți beneficiari și/sau întreaga
perioadă în care, potrivit OUG 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, pot fi luate
măsuri de recuperare a creanțelor, precum și în cazuri justificate în care – în scopul verificării –
este necesară c olaborarea cu alte instituții, termenul de finalizare a activității de verificare poate
fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult decât termenul legal.
Pentru realizarea deplină a sarcinilor ce îi revin, echipa de control are acces la
informațiile și documentele specifice care privesc AM, direcțiile implicate din cadrul
MDRAPFE, precum și la datele și documentele justificative privind proiectul verificat aflate la
Beneficiar și/sau la structura verificată, inclusiv la toate locurile de depozitare ș i producere a
valorilor materiale care au legătura cu implementarea proiectului, în limitele legii.
Referitor la informarea către Direcția Generală de Inspecție Economico -Financiară
(DGIEF) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, conform prevederilor legale, ofițerul de
nereguli are obligația înaintării suspiciunii de neregula/fraudă, în termen de 2 zile lucrătoare de
la aprobarea acesteia, spre soluționare, Ministerul Finanțelor Publice, în următoarele cazuri:
a) când este necesară investigarea unor po sibile nereguli în gestiunea fondurilor europene
pentru care DGPECU are calitatea de beneficiar,
b) când este necesară investigarea unor posibile nereguli pentru care DGPECU poate fi
stabilită ca debitor.
c) când beneficiarul este o structură din cadrul MDRAPFE .
ON îndosariază o copie a notificării transmise în Dosarul suspiciunilor de
neregulă/fraudă.
După finalizarea investigațiilor, DGIEF transmite MDRAPFE/DGPECU rezultatul
investigațiilor, sub forma PVC/NC. ON are obligația de a înscrie în Registrul neregu lilor și al
debitelor titlul de creanță rezultat din nereguli, în 3 zile lucrătoare de la data primirii acestuia. De
asemenea ON întocmește și transmite Autorității de Certificare, notificarea privind creanța
bugetară însoțită de o c opie a titlului de cre anță.
3.3.2. Rolul Structurii de control
Biroul constatare nereguli și antifraudă r eprezintă structură de specialitate în domeniul
îndeplinirea funcțiilor de control antifraudă, prin coordonarea procesului de evaluare a riscurilor
de fraudă, desfășurarea d e acțiuni de verificare (ad -hoc, ex -post) și verificarea, stabilirea și
individualizarea obligației de plată și emiterea titlului de creanță.
Mandatul pentru efectuarea misiunii de control este necesar legitimării echipei de control
în acțiunile de verifi care și se întocmește de către echipa nominalizată prin rezoluția șefului
BCNA și se aprobă de către conducerea AM, în termen de 3 zile de la emitere.
Mandatul are următoarele specificații:
a) baza legală;
b) indicarea proiectelor și structurilor supuse verific ărilor;
c) echipa de control desemnată pentru realizarea verificărilor;
d) scopul și obiectivele acțiunii de control și verificare;
45
e) perioada în care se va desfășura misiunea de control și verificare, cu respectarea
prevederilor legislative, respectiv între 60/90 de zile, în funcție de volumul de muncă și
gradul de încărcare al personalului;
f) perioada și locul în care/unde se va realiza activitatea de constatare.
Componență echipelor de control este stabilită în funcție de obiectul suspiciunilor de
neregulă/fraudă, de complexitatea și amploarea verificărilor, de necesarul de personal, de gradul
de încărcare a personalului din cadrul SC și de planul de rotație a funcțiilor sensibile.
Dacă pentru proiectul supus verificării există mai multe suspiciuni de neregulă/fra udă
neinvestigate la data demarării misiunii de control, acestea vor fi luate in calcul în cadrul
aceleiași misiuni de verificare constatările urmând a fi incluse într -un singur titlu de creanță
(PVC/NC).
În funcție de complexitatea obiectului misiunilor de control, în cadrul echipelor pot fi
cooptate: persoane din alte compartimente de specialitate ale AM, persoane din alte structuri
MDRAPFE sau experți din cadrul altor instituții.
În vederea stabilirii necesității cooptării acestor persoane, se întocmeșt e o Notă
Justificativă în care se prezintă motivele pentru care complexitatea obiectului misiunii de control
necesită cooptarea de personal suplimentar specializat, se detaliază necesitatea competențelor și a
specializărilor necesare, atribuțiile personalu lui cooptat în cadrul echipelor de control, mandatul
acestora, perioada estimată necesară verificărilor, actele pe care le întocmesc și/sau semnează,
precum și alte date și informații, după caz.
Nota Justificativă se întocmește de către echipa de control nominalizată prin mandat, se
verifică de șeful SC, se avizează de către șeful AM și, în cazul persoanelor din cadrul altor
structuri MDRAPFE sau experți din cadrul altor instituții se aprobă de șeful ierarhic superior. În
temeiul Notei Justificative, se so licită structurii din cadrul AM/ structurii din cadrul MDRAPFE/
entității care deține competențele necesare desemnarea persoanei/ persoanelor conform
competențelor stabilite prin Nota Justificativă.
Experții care participă la misiunea de control vor întoc mi un Raport cu privire la
concluziile expertizei efectuate, care va face parte integrantă din titlul de creanță emis.
Notificarea structurii verificate, atunci când sunt necesare activități de verificare la fața
locului, notificarea structurii verificate se realizează de către echipa de control cu cel puțin 5 zile
lucrătoare înainte de data declanșării acțiunii, precizându -se scopul și durata misiunii, cu
excepția cazurilor în care notificarea ar putea prejudicia obiectul misiunilor de control. Echipa de
control transmite notificarea prin fax, poștă cu confirmare de primire, e -mail cu confirmare de
primire.
Verificarea administrativă la sediul AM – se realizează pe baza
documentelor/informațiilor existente la sediul AM sau solicitate, în scris în copie “con form cu
originalul”, de la beneficiar de către echipa de control, parcurgându -se următoarele etape:
(a) solicitarea, în scris, de la structurile de specialitate din cadrul AM a documentelor aferente
proiectului necesare realizării activității de control, cu pr ecizarea termenului de transmitere a
acestora;
(b) notificarea beneficiarului cu privire la demararea activității de verificare la sediul AM,
scopul, obiectivele și durata misiunii de verificare;
(c) Echipa de control va solicita beneficiarului, în scris în copie ”Conform cu originalul”,
documentele necesare activității de verificare, în situația în care acestea nu se regăsesc la
nivelul AM, cu precizarea termenului de transmitere a acestora;
(d) dacă urmare a verificărilor la sediul AM, se constată necesitatea depla sării la sediul
beneficiarului, echipa de control va notifica structura verificată cu privire la data/perioada
activității de constatare la fața locului cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data
declanșării acțiunii de verificare la fața locului.
Pregătirea activității de constatare la fața locului este realizată de membrii echipei de control
desemnați prin mandat, care solicită, în scris, de la structurile supuse verificărilor date,
informații, precum și copii, certificate pentru conformitate, ale doc umentelor care au exclusiv
legătură cu proiectul verificat.
Documentele solicitate vor fi înscrise în anexa raportului de control la fața locului, care
certifică prezența echipei de control la sediul beneficiarului, documentele verificate și ridicate în
copie conform cu originalul, notele explicative, precum și punctul de vedere al beneficiarului
47
solicitat de echipa de control pentru clarificarea unor aspecte semnalate cu ocazia verificării,
după caz.
În cazul constatării unor nereguli care prezintă indic ii privind posibile fraude, echipa de
control are obligația să sesizeze de îndată DLAF și să continue activitatea de verificare.
Stabilirea debitorului pentru neregula/creanță constatată se realizează pe baza motivelor
de fapt, a temeiului de drept și a co ncluziilor activității de verificare efectuate de echipa de
control. Conducerea AM nominalizează prin act administrativ persoana/ persoanele din cadrul
AM pentru a îndeplini funcția de responsabil cu această activitate, vor completa punctele 12,
12.1 și 12 .3 din PVC, respectiv pct. 13,13.1, 13.2 din NC și vor semna, alături de echipa de
control aceste documente.
Finalizarea activității de constatare a neregulilor și stabilire a creanței bugetare constă în
întocmirea unui proces -verbal de către echipa de con trol, sau a unei note de constatare a
neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, documente care sunt acte administrative și care
reprezintă titlu de creanță.
Echipa de control emite PVC în cazul în care:
(a) constată caracterul neeligibil al unor cheltuieli plătite/rambursate beneficiarilor,
(b) la finalul perioadei de monitorizare, respectiv dupa efectuarea vizitei de monitorizare
constată că indicatorii/obiectivele proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri
publice naționale aferente acestora nu au fost realizați/realizate integral sau au fost
realizați/realizate parțial și există sume plătite / rambursate necuvenit,
(c) pe parcursul perioadei de implementare constată că proiectul nu respectă cerințele de
durabilitate/sustenabilitate pre văzute de reglementările aplicabile și există sume plătite /
rambursate necuvenit.
Echipa de control emite NC în cazul în care se constată nereguli/abateri în aplicarea de
către beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziție, fie în raport cu reglementările
naționale și comunitare în vigoare în domeniul achizițiilor publice, fie în raport cu procedurile
specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați. În cuprinsul Notelor de constatare, la pct.
Concluziile verificărilor efectuate, se va specifica și procentul corecției financiare ce va fi
aplicat cererilor de rambursare următoare.
În cazul în care echipa de control observă, în timpul activității de constatare, că această
creanță bugetară depinde de existența unei fapte penale/fraud e, propune conducerii AM
constatarea suspendării de drept a emiterii titlului de creanță până la obținerea deciziei definitive
și irevocabile a instanței privind caracterul penal sau nu al faptei incriminate și dispune aplicarea
măsurilor asiguratorii. Ast fel echipa de control face constatările, stabilește concluziile, inclusiv
calculul creanței, fără a se emite titlul de creanță.
Pentru beneficiarii publici, măsurile asiguratorii se instituie în cazul confirmării de către
DLAF/DNA a indiciilor de fraudă ș i începerea urmăririi penale, în limita prejudiciului calculat.
Elaborarea titlurilor de creanță PVC/NC se realizează după primirea punctului de vedere
al structurii verificate, sau după caz, al expirării termenului prevăzut de lege pentru formularea
de ob servații, respectiv 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului de PVC/NC, cu încadrarea
în termenul de 60/90 de zile de la demararea misiunii de control.
PVC/NC se prezintă spre aprobare conducerii AM însoțit de punctul de vedere al
structurii verif icate.
PVC/NC se întocmește în cel puțin 4 exemplare originale, astfel: pentru structura
verificată; pentru Structura de control (se arhivează la Dosarul de control); pentru structura
financiară 2 exemplare – înregistrare în contabilitate și transmitere că tre Trezorerie sau ANAF
dacă este cazul.
La stabilirea cuantumului creanțelor bugetare se iau în considerare numai sumele plătite
necuvenit de către AM în cadrul proiectului unde a fost sesizată neregula și această creanță se
calculează ținând cont de sume le plătite/rambursate efectiv, către beneficiari cu titlu de
rambursare.
Structura de control/echipa de control verifică faptul că informațiile privind debitorul
sunt corecte și să asigure că respectiva creanță bugetară este: certă și nu este condiționat ă, în
sumă fixă, exprimată în lei, exigibilă la data emiterii titlului de creanță.
49
Perioada estimată și recomandată pentru aprobarea a PVC/NC de către șeful AM este de
3 zile lucrătoare de la transmiterea de către echipa de control. La transmiterea spre ap robare se
va avea în vedere ca data aprobării să nu depășească 90 de zile de la data finalizării activității de
organizare a verificării, respectiv de 60 de zile de la data comunicării pentru actele de control
emise de DLAF, rapoartele de inspecție emise d e OLAF și documentele de constatare emise de
Autoritatea de Audit, AC și/sau Comisia Europeană.
Comunicarea PVC/NC structurii verificate/debitorului se efectuează în termen de 3 zile
lucrătoare de la aprobare. Procedura de comunicare este efectuată de cătr e echipa de control. În
lipsa membrilor echipei de control, pentru a nu se depăși termenele procedurale și legale, șeful
SC va desemna o persoană pentru a efectua procedura de comunicare.
PVC/NC va include și mențiunea privind posibilitatea beneficiarului de a contesta in
termen de maxim 30 zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță, conform
prevederilor OUG 66/2011 cu modificările și completările ulterioare.
Echipa de control va notifica structurii de specialitate din cadrul AM, prin e -mail sau prin
notificarea de transmitere a PVC/NC, cu privire la data comunicării titlului de creanță în vederea
urmăririi recuperării creanței
PVC/NC este transmis în copie ON, în termen de 1 zi de la aprobare în vederea
înregistrării acestuia în Registr ul debitorilor, în cel mult 3 zile de la comunicare. Un exemplar al
PVC/NC este transmis în original/copie structurii de specialitate din cadrul AM care este
responsabilă cu recuperarea debitelor, în cel mult 3 zile de la aprobare.
În termen de maximum 7 z ile de la emiterea PVC/NC, va fi trimisă persoanei/instituției
care a făcut sesizarea, o informare privind rezultatul verificării.
AM va transmite o copie certificată ”conform cu originalul”, în situația în care verificarea
a fost solicitată de către DLAF, DNA, AA/alte structuri de audit/ OLAF/ANAP.
Echipa de control are obligația înregistrării în SMIS a creanțelor stabilite prin PVC/NC,
în cadrul modulului „Audit&Control”, sub -modulul „Control”.
Plata creanțelor bugetare stabilite prin PVC/NC este scadent ă la expirarea termenului de
plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării acestuia.
Echipa de control va notifica structurile de specialitate din AM, prin e -mail sau prin
notificarea de transmitere a PVC/NC, cu privir e la data comunicării titlului de creanță în vederea
urmăririi recuperării creanței.
Debitorul datorează pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de
creanță o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la sol dul rămas de
plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de
plată stabilit în titlul de creanță. Dobânda datorată pentru neachitarea la termen a obligațiilor
prevăzute în titlul de creanță se calculează la sumele rămase de plată, stabilite și/sau exprimate în
lei după următoarea recuperare.
În vederea încasării de la debitor a dobânzii, pe baza informațiilor primite de la Direcția
Plati si Contabilitate Proiecte (extrase de cont) și înregistrate de ON în Registrul debitorilor
structura responsabila cu recuperarea debitelor are obligatia de a calcula cuantumul dobânzii
datorate și de a emite un proces verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea
dobânzii datorate, act ce constituie titlu de creanță și se comunică debitorului. Persoanele
responsabile din cadrul structurii de recuperare a debitelor intocmesc Procesul verbal de stabilire
a dobanzii datorate, il transmit catre beneficiar si catre ofiterul de nereguli.
Dobânda se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la valoarea creanței bugetare
stabilită prin titlu de creanță sau la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței
bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit, până la data stingerii
(înregistrare cerere de rambursare din care s -a dedus debitul la AM/ recuperării aces teia (data
extrasului de cont/data creditării contului AM).
ON-BNMA inregistrează Procesul verbal de stabilire a dobânzii in registrul neregulilor și
al debitelor și notifică AC în legătură cu titlul de creanță.
Personalul desemnat prin mandat arhivează Procesul verbal de stabilire a dobânzii și documente
conexe la dosarul unic de proiect;
51
În ceea ce privește modul în care sunt transmise informațiile la autoritatea de certificare
de către autoritatea de management cu privire la nereguli/fraude acesta este descris la secțiunea
2.2.3.9. “Descrierea modului în care sunt transmise informațiile la autoritatea de certificare de
către autoritatea de management, inclusiv informațiile referitoare la deficiențele și/sau neregulile
(inclusiv cele referitoare la o fra udă suspectată sau stabilită) depistate și la urmărirea lor în
contextul verificărilor de gestiune, auditurilor și controalelor exercitate de Uniune sau de
organismele naționale”.
Modificarea/ Reverificarea/Anularea titlurilor de creanță
Emiterea unui nou PVC/NC est e posibilă în urmatoarele situaț ii:
Conform art. 31 din OUG 66 /2011 cu modificarile si completarile ulterioare respectiv
cand sunt identificate erori de calcul, care conduc la modificarea debitului, sau cand apar date si
informatii noi care nu a u fost cunoscute la momentul efectuarii misiunii de control;
– sau ca urmare a admiterii partiale a contestațiilor de către Comisia de Soluționare a
Contestațiilor din cadrul Compartimentului Contestatii;
– sau în cazul anulării partiale a titlului de creanta prin hotărâre definitivă și irevocabilă
a instanțelor judecătorești a titlurilor de creanță, conform prevederilor art. 27 din HG 261/2012;
Pentru situațiile în care NC/PVC se reface ca urmare a identificării sau sesizării unor
erori de calcul, se v a face mențiune în cadrul noului PVC/NV cu privire la
anularea/nevalabilitatea titlului de creanță emis anterior și echipa de control va emite un nou
PVC/NC.
Anularea titlurilor de creanță rezultate din nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor
europ ene și a fondurilor publice nationale aferente acestora se poate realiza, în tot sau în parte,
numai în următoarele condiții:
(a) ca urmare a soluționării unei contestații administrative depuse împotriva titlului de
creanță, prin decizie motivată de admit ere în tot sau în parte a contestației în favoarea
debitorului;
(b) prin hotărâre definitivă și irevocabilă a instanțelor judecătorești.
În cazul în care, prin hotărâre definitivă și irevocabilă a instanțelor judecătorești, se
anulează un titlu de creanță, AM are obligația să analizeze natura motivelor invocate de instanță
pentru anularea titlului de creanță și să procedeze după cum urmează:
Dacă în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanței de judecată se dispune
admiterea în parte a debitului st abilit prin titlul de creanță (diminuarea creanței bugetare),
structura de control va proceda la întocmirea unui nou titlu de creanță în care se vor individualiza
doar sumele validate de instanță.
a. Dacă în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanțe i de judecată se dispune
anularea titlului de creanță din motive de formă sau de nelegalitate a stabilirii
debitorului, structura de control va proceda la elaborarea unui nou titlu de creanță,
conform prevederilor art. 27 ^1 din HG nr. 875/2011, cu modific ările și completările
ulterioare.
b. Noul titlu de creanță poate fi întocmit de aceeași echipă de control sau de altă echipă
de control numită prin mandat elaborat conform prezentei proceduri.
Direcția Juridică din cadrul MDRAPFE va transmite, în copie, AM to ate hotărârile
judecătorești definitive și irevocabile care vizează un titlu de creanță, indiferent de rezoluția
instanței.
Închiderea activității de control și verificare are loc daca se constată că sesizarea nu
întrunește toate condițiile pentru a se fin aliza printr -un PVC/NC. Astfel echipa de control,
desemnată prin mandat, va întocmi o notă care va fi avizată de către conducătorul SC și aprobată
de șeful AM.
În situația în care existența creanței bugetare depinde de existența unei fapte penale,
respecti v a unei fraude, și a fost sesizat/sesizată DLAF/ANI, emiterea titlului de creanță este
suspendată de drept până la obținerea deciziei definitive a instanței privind caracterul penal sau
nepenal al faptei. În această situație, echipa de control va propune prin elaborarea unei note
luarea măsurilor asiguratorii care va fi supusă aprobării șefului AM.
Îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul titlurilor de creanță sunt efectuate de echipa de
control. În cazul în care, după comunicarea titlului de creanță c ătre beneficiari, echipa de control
53
constată, din oficiu sau i se semnalează faptul că există erori de calcul în cuprinsul său, aceasta
procedează după cum urmează:
(a) dacă erorile de calcul nu conduc la modificarea debitului stabilit în sarcina beneficiarulu i sau
conduc la diminuarea debitului atunci se întocmește o Erată la PVC/NC/Decizie
menționându -se în cuprinsul acesteia, punctual, modificările operate. Nota de îndreptare a
erorii materiale se elaborează în baza unei Note justificative aprobată de condu cerea AM, va
face parte integrantă din titlul de creanță modificat și va fi transmisă tuturor celor cărora le -a
fost comunicat titlul de creanță inițial.
(b) dacă erorile de calcul conduc la majorarea debitului stabilit în sarcina beneficiarului se va
proceda la emiterea unui nou titlu de creanță pentru diferențele necesare până la acoperirea
integrală a prejudiciului.
Stabilirea corecțiilor financiare este în sarcina responsabililor de verificare, care vor
propune șefului AM, cu avizul structurii de specialita te, aplicarea de reduceri procentuale, în
următoarele situații:
(a) În cazul în care constată, la momentul verificărilor administrative sau la fața locului a
cererilor de rambursare, că beneficiarul a încălcat prevederile legislației achizițiilor publice
în vigoare,
(b) În cazul în care, la finalizarea proiectului, se constată că există indicatori nerealizați sau
numai parțial realizați de rezultat/output – în special cei care au fost utilizați în procesul de
evaluare care a condus la aprobarea finanțării proiect ului și pentru care beneficiarul și -a
angajat răspunderea în baza contractului/deciziei de finanțare.
În situația în care proiectul nu și -a atins scopul propus prin contractele/deciziile de finanțare,
iar sumele solicitate la plată sunt mai mici decât sume le de recuperat, structura de control/echipa
de control din cadrul AM la sesizarea BNMA va declanșa activitatea de constatare a neregulilor,
conform prevederilor procedurii și va întocmi procesul verbal de constatare a neregulilor și de
stabilire a creanțe lor bugetare.
3.3.3. Procedura Operațională prind recuperarea debitelor/fondurilor europene
Procesul de recuperare a fondurilor atribuite unui beneficiar al unui contract finanțat în
cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 -2020 se demarează în următoarele situa ții:
Rezilierea unui contract de finanțare conform prevederilor contractului de finanțare
încheiat cu un beneficiar;
Identificarea unor cheltuieli neeligibile sau nejustificate;
Emiterea unor note de debit de către Comisia Europeană;
Recuperarea prefinanțării rămase necheltuite la finalizarea proiectului.
Persoanele cu atribuții privind recuperarea debitelor furnizează compartimentelor de
specialitate informațiile necesare pentru întocmirea declarației de gestiune și a rezumatului anual,
conform prevederilor din Procedura Operațională Elaborarea declarației de g estiune și a
rezumatului anual.
Modalitățile de stingere a creanțelor stabilite sunt:
prin plată voluntară
Beneficiarul poate achita debitul prin plată voluntară în conturile indic ate în Procesul
verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/ Nota de constatare a
neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare.
Data stingerii efective a debitului în Registrul Debitorilor și în SMIS 2014+/MySMIS este
data efectuării plății de către beneficiar.
prin deducere din plățile/ rambursările ulterioare pentru proiectele în implementare
Pentru cazul în care se află în procesare o Cerere de Rambursare a proiectului, dacă aceasta
se prelucrează înaintea expirării termenului de 30 zile pe care îl are beneficiarul pentru
efectuarea plății debitului ofițerul de contract din cadrul DAP/SVC va solicita acordul scris
al beneficiarului pentru reținerea debitului din CR. Pentru această situație, debitorul nu
datorează dobâ nzi aferente debitului.
55
Pentru cazul în care recuperarea debitului se face prin reținere din cererile de rambursare
următoare, după expirarea termenului de 30 zile de la data confirmării de primire a Notei de
constatare, debitorul datorează dobânzi calcula te de SCRC, conform legislației în vigoare, de la
data scadenței menționată în Procesul Verbal de Constatare a neregulilor și de stabilire a
creanțelor bugetare/ Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare până la
data depuner ii cererii de rambursare la AM/ OI, termen la care se stinge obligația de plată
aferentă sumei recuperate de la beneficiar, prevăzută în Procesul Verbal de Constatare.
Stingerea efectivă a debitului în SMIS (Registrul Debitorilor) și în contabilitate se
efectuează la data debitării contului AM cu plata aferentă cererii de rambursare din care a
fost reținut debitul. În cazul în care, după plata cererii de rambursare finale, debitul nu este
recuperat integral, Procesul Verbal de Constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare/ Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare va fi
transmisă la DGJRP în vederea comunicării către ANAF cu specificarea sumelor rămase
de recuperat.
prin executare silită
o Dacă Beneficiarul nu e fectuează plata în mod voluntar, iar debitul nu a fost dedus
în integralitate din cererile de rambursare ulterioare, SCRC va transmite Procesul
Verbal de Constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/ Nota de
constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare în original, împreună
cu dovada comunicării către debitor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
după data la care PVC/ NC devine titlu executoriu (din a 31 a zi de la data primirii
de către beneficiar a actului de control).
o Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de
plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 zile de la data primirii titlului de
creanță. După recuperarea integrală a debitului, SCRC va calcula pentru
neachitarea la termen a obligațiilor prevăzute în titlul de creanță dobânda datorată.
o La încasarea sumelor în contul de recuperare debite, Serviciul Plăți si Declaratii
Cheltuieli (SPDLC) din cadrul DPCP va transmite o copie a extrasului de cont către
SCR C și DAP/ SVC. Ofiterul contabil din cadrul SCRC va înregistra în
contabilitate sumele recuperate, împărțite pe surse și va informa BCNA. Ofițerul de
recuperare din cadrul SCRC va înregistra în SMIS (Registrul Debitorilor) și va
solicita organelor fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală
(ANAF) încetarea executării silite pentru suma recuperată.
prin anulare
o Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/
Nota de Constatare a neregulilor și de sta bilire a corecțiilor financiare poate fi
anulat/ă prin:
decizia de soluționare a contestațiilor
hotărâre judecătorească definitivă.
În cazul în care Procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare/ Nota de Constatare a n eregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare a fost
anulat/ă, titlul de creanță anulat va rămâne înregistrat pentru a menține o pistă de audit
completă în Registrul Debitorilor, cu mențiunea anulat total/ în parte, reflectându -se o
valoare nouă a de bitului, atunci când este cazul.
3.3.4. Strategia Națională de Luptă Antifraudă (SNLAF), pentru Protecția Intereselor
financiare ale Uniunii Europene în România, 2017 -2023
Baza legală pentru lupta antifraudă la nivel european este reprezentată d e art. 310, 317 și
325 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene , prin care Uniunea și statele
membre combat frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare
ale Uniunii prin măsuri luate în conformitate cu preze ntul articol, măsuri care descurajează
fraudele și oferă o protecție efectivă în statele membre, precum și în instituțiile, organele, oficiile
și agențiile Uniunii .
Statele membre adoptă aceleași măsuri pe care le adoptă pentru a combate frauda care
aduce atingere propriilor lor interese financiare pentru a combate frauda care aduce atingere
intereselor financiare ale Uniunii.
57
Două acte normative de interes major pentru protecția intereselor financiare ale
Uniunii Europene se află în negociere la nivel eur opean :
– Propunerea de Directivă privind lupta împotriva fraudării intereselor financiare ale Uniunii
Europene prin măsuri de drept penal – COM(2012) 363 final,
– Propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European – COM(2013)
534 fin al.
Personalul din cadrul MDRAPFE sau orice sursă prin care se identifică sau suspectează
o neregulă, raportează, structurii de specialitate din cadrul AM în a cărei arii de competență a
fost identificată neregula, în termen de 2 zile de la d ata identificării sau data apariției constatării
suspiciunii privind neregula – Notificarea privind sesizarea de nereguli.
Autoritatea de Management are obligația înregistrării acesteia în Registrul de nereguli și
verificării tuturor sesizărilor de neregul ă primite din exteriorul MDRAPFE sau din cadrul
structurilor MDRAPFE, altele decât structurile AM, utilizând Fișa de verificare a notificării
privind neregula .
ON întocmește suspiciuni de neregulă pentru toate sesizările de neregulă validate ca
urmare a verificării acestora și notificărilor primite din cadrul AM și le înregistrează în termen de
2 zile lucrătoare în Registrul neregulilor și al debitorilor, păstrat în format excel la nivelul AM.
Pentru toate notificările de suspiciuni de neregula primite, ON deschide un dosar în care sunt
îndosariate toate documentele ce fac referire la cazul semnalat și care rezultă în procesul de
investigare a acesteia.
Verificarea suspiciunilor de neregulă
ON verifică notificările suspiciunilor de neregulă și co mpletează, în termen de 3 zile
lucrătoare Fișa de verificare a notificării privind neregula , care este aprobată de către șef AM.
Totodată ON are obligația de a întocmi suspiciuni de neregula pentru toate constatările cu
posibile implicații financiare/impl icații financiare, rezultate din rapoartele de audit AA, CE,
ECA, rapoartele de verificare AC, notele control OLAF/DLAF, rapoarte verificare/ monitorizare
întocmite de structurile AM, pentru care există sume plătite de AM/AC.
În șapte zile de la data valid ării suspiciunilor de nereguli, ON are obligația să notifice AC
în acest sens. Suspiciunea de neregulă se întocmește doar pentru sumele plătite de AM
beneficiarului de proiect în cadrul căruia s -a sesizat neregula.
Sesizarea structurii de control din cadru l AM
În termen de 10 zile/5 zile de la înregistrarea notificării de suspiciune de neregulă/sesizării, ON
transmite, cu aprobarea șefului AM, structurii de control toate constatările cu implicații
financiare sau cu posibile implicații financiare rezultate.
ON va transmite în termen de 2 zile lucrătoare structurii de control: fișa de verificare a
notificării privind neregula, o copie a suspiciunii de neregula, toate documentele pe baza cărora
ON a întocmit fisa de verificare .
Structura de control va prelua sub sub semnătură toate documentele mai sus menționate.
3.4. Cooperarea cu alte instituții relevante în materie
Pentru îndeplinirea funcțiilor de management și control ale AM POCU, Direcția Generală
Programe Europene Capital Uman din cadrul MDRAPF E are următoarele relații externe:
cu membrii Comitetului de Monitorizare a POCU (CM) precum și cu Comitetul de
coordonare pentru managementul Acordului de Parteneriat (CCMAP), Subcomitetele de
coordonare tematice (SCT); Grupurile de lucru funcționale(GLF) ;
în sistemul de management și control al POCU cu:
Autoritatea de Certificare desemnată pentru POCU, structură organizată la nivel de
direcție generală în cadrul Ministerului Finanțelor Publice;
Autoritatea de Audit (AA) din cadrul Curții de Conturi a Româ niei, autoritate națională
competentă pentru auditul extern al fondurilor, reprezentând organismul de audit
independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de
celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea f ondurilor comunitare
nerambursabile.
în cadrul MDRAPFE, în principal, cu următoarele structuri suport:
59
Direcția generală management financiar, resurse umane și administrativ (DGMFRUA),
prin Direcția buget, financiar, contabilitate, Direcția resurse umane, Direcția IT, Direcția
administrativ și logistică;
Direcția generală achiziții – Direcția achiziții publice (DAP);
Direcția generală juridică, relația cu Parlamentul și afaceri europene (DGJRPAE);
Direcția generală managementul proiectelor europene și comun icare instrumente
structurale (DGMPECIS );
Direcția integritate, bună guvernare și politici publice (DIBGPP);
Direcția audit public intern (DAPI);
Direcția Comun icare (DC).
cu Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) – structură în cadrul aparatului de lucru
al Guvernului, în coordonarea primului -ministru, instituție de contract cu Oficiul European de
Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul CE și de coordonator național al luptei antifraudă,
asigurând inclusiv raportarea către OLAF a cazurilor de nereguli con statate și controale de
specialitate privind indiciile de fraudă transmise de către AM POCU;
cu alte instituții/autorități naționale implicate în verificarea/controlul fondurilor :
ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice) în subordinea MFP;
DGIEF (Direcția Generală de Inspecție Economico – Financiară) din cadrul MFP, în
vederea constatării neregulilor și individualizării creanțelor bugetare aferente proiectelor
pentru care desfășurarea activității de verificare pentru constatarea neregulilor este
incompatibilă cu activitățile AM POCU, respectiv pentru cazurile proiectelor de
asistență tehnică și ale situațiilor când MDRAPFE ar putea fi debitor;
ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) în subordinea MFP, în vederea
asigurării recuperării debit elor prin executare silită;
ANI (Agenția Națională de Integritate) – autoritate națională administrativă autonomă
care asigură realizarea investigațiilor de specialitate referitoare la identificarea
conflictelor de interese și gestionează sistemul informat ic ”Prevent” (prevenirea în timp
real a conflictelor de interese);
DNA (Direcția Națională Anticorupție) și alte parchete, în vederea realizării
investigațiilor suspiciunilor de fraudă;
cu Beneficiarii POCU ;
cu alte părți interesate – administrație, mediul de afaceri, societatea civilă, cetățeni;
direct sau indirect, prin intermediul MDRAPFE, AA, ACP, DLAF, etc., cu CE, serviciile de
specialitate ale Comisiei și grupurile de experți tehnici, ECA, OLAF, etc.
61
CAPITOLUL IV
Protejarea interes elor financiare ale Uniunii Europene (PIF), perspective privind derularea
fondurilor provenite din Fondul Social European în perioada de programare 2014 -2020
Având în vedere protejarea intereselor financiare este interesant de observat modalitatea
de sist ematizare a infracțiunilor contra intereselor financiare ale Comunităților Europene în
legislația noastră națională, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a înțeles să incrimineze toate
modalitățile de comitere a fraudei comunitare din Convenția PIF.
Potrivi t Curții de Justiție a Comunităților Europene sintagma “interesele financiare ale
UE” se referă la:
veniturile și cheltuielile cuprinse în bugetul organismelor, oficiilor și agențiilor
precum și cele prevăzute de art.268 din Tratat;
veniturile și cheltuie lile angajate să fie făcute în legătură cu bugetul CE, fie că
aceasta este directă, fie indirectă prin intermediul bugetelor gestionate de
instituțiile comunitare.13
În temeiul principiului cooperării loiale, statuat de art. 4 alin. 3 din Tratatul privind
Uniunea Europeană: Guvernul României adoptă și implementează măsuri generale sau speciale
pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor care decurg din tratate sau care rezultă din actele
instituțiilor Uniunii.
Pentru cadrul financiar multianual 2014 -2020, Co misia Europeană pune accent pe
măsurile de prevenire a fraudei, aceasta fiind cerința prevăzută de art. 125 alin. 4 lit. c) din
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie
2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții
13 Transparency International Romania, Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene. Excelență și integritate în
achizițiile publice , p 2.
generale p rivind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului; în acest context, Comisia Europeană a elabor at Ghidul
pentru Evaluarea riscului de fraudă și măsuri antifraudă eficace și proporționale și Ghidul
pentru Evaluarea riscului de fraudă și a altor nereguli grave care afectează bugetul
Politicii Agricole Comune, instrumente de lucru ce oferă orientări au torităților de
management.14
În domeniul administrativ, cadrul legal pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii
Europene în România este reprezentat de:
– OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în
obținere a și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente
acestora, cu modificările și completările ulterioare,
– HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr . 66/2011 privind prevenirea, constatarea și
sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a
fondurilor publice naționale aferente acestora.
În domeniul penal, cadrul legal antifraudă este reprezentat de:
– Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție,
cu modificările și completările ulterioare,
– Codul penal și alte legi speciale.
Din punct de vedere instituțional, specificul sistemului național este dat de existența unui
serviciu de coordonare antifraudă – AFCOS, Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF,
care are dublă bază legală, europeană (art. 3 alin. 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr.
883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privin d
investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a
14 Strategia Națională de Luptă Antifraudă, pentru P rotecția Intereselor Financiare ale Uniunii Europene în România 2017 -2023 ,
P.6
63
Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului) și națională (Legea nr. 61/ 2011 privind
organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, cu modificările
ulterioare și HG nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al
Departamentulu i pentru lupta antifraudă – DLA
4.1. Pers pective asumate privind politica socială a Româ niei în cadrul Strategiei UE 2020
Guvernul României acordă suportul politic deplin pentru elaborarea și implementarea
Strategiei naționale de luptă antifraudă, pentru protecția intereselor financiare ale Uniun ii
Europene în România, 2017 -2023 (denumită, în continuare, SNLAF), legitimând și sprijinind,
astfel, acțiunile instituțiilor naționale orientate către o absorbție corectă și extinsă a fondurilor
europene și către o contribuție completă la bugetul Uniunii Europene.15
Recenta criză economică a anulat multe din progresele înregistr ate în ultimii ani. Pentru Strategia
2020, cadru de referință pentru obiectivele europene în perioada 2014 -2020, ieșirea din criză a devenit
provocarea imediată, iar prioritățile cre șterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii au influențat și
perspectiva asupra CDI (Cercetare -Dezvoltare – Inovare).
Strategia fixează 5 obiective asumate la nivel europen, concrete și cuantificabile în
domeniile: ocupare, cercetare, mediu -energ ie, educa ție și combaterea sărăciei -incluziune socială.
Aceste obiective sunt transpuse în ținte naționale suficient de ambițioase, dar și adaptate
realităților naționale.
Noua Strategie Europeană păstrează obiectivul de 3% și pune accentual pe încurajarea
investițților în cercetare, inovare și antreprenoriat în fiecare stat membru și regiune UE, în vederea
exploatării potențialului European.
România este a șaptea țară din UE după populație (20,12 milioane16) și a doua țară din grupul
noilor state membre, du pă Polonia.
Ținând cont de situația și de politicile macroeconomice, alături de blocajele în dezvoltare la nivel
național, Guvernul României a stabilit anumite priorități de finanțare pentru utilizarea Fondurilor
15 Strategia Națională de Luptă Antifraudă, pentru Protecția Intereselor Financiare ale Uniunii Europene în România 2017 -2023 ;
16 Conform rezultatelor definitive ale recensământu lui populației și locuințelor 2011 -INS
Europene Structurale și de Investiții în Ac ordul de Parteneriat 2014 -2020, cu obiectivul global de a
reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE.
Afluxul mare de fonduri UE din următorii ani va avea impact la nivel macroeconomic. Efectele
potențial e care pot fi generate de Fondurile ESI prin investiția în infrastructură, capital uman sau ajutor
direct către sectorul privat ar putea fi estimate prin aplicarea modelării economice.
Prin utilizarea modelului R -GREM, România va avea posibiltatea de a exa mina reacția economiei
la imjecția financiară din perioada 2012 -2020, cu accent pe impactul asupra evoluției PIB. Modelul va
proiecta, de asemenea, influența altor parametric macroeconomici cheie, inclusive ocuparea forței de
muncă în sectoare tranzacționa bile (producție) și netranzacționabile (servicii) și în formarea brută de
capital (investiții).
Analiza va fi efectuată prin compararea unui scenariu de bază “făro fonduri UE” cu un scenariu
“cu fonduri UE”. Diferența constă în faptul că scenariul “cu fond uri UE” se va baza pe fondurile
planificate în Acordul de Parteneriat 2014 -2020, efectuând o analiză de sensibilitate pe baza diferitelor
rate de absorbție.
Pornind de la constatările evidențiate de analiza provocărilor și de analiza SWOT, nevoile de
dezvo ltare identificate corespund primelor rezultate ale Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă în perspectiva anului 2020, Strategiei Naționale pentru Competitivitate , precum și Planul
Național pentru Ocuparea Tinerilor .
Conform Strategiei Europa 2020 și Acordul Preventiv cu UE și FMI, strategia economică pe
termen mediu a Guvernului României este orientate spre promovarea creșterii economice și a locurilor de
muncă, spre consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare. În această pri vință, Guvernul
României a adoptat Strategia fiscal -bugetară 2014 -2016, care vizează atingerea a 7 obiective în ceea ce
privește dezvoltarea economică, consolidarea fiscal, disciplina bugetară, eficiența alocărilor bugetare,
cadrele bugetare naționale, tra nsparența în utilizarea fondurilor publice și gestionarea datoriei publice.
Cele mai importante deficiențe identificate în aplicarea politicilor și a programelor din domeniul
resurselor umane pot fi sintetizate după cum urmează:
Principalele zone de interv enție nu au fost abordate în mod strategic și coerent. Nu a existat o
abordare strategică în identificarea sectoarelor de pe piata muncii care au nevoie de forță de muncă
calificată și sistemul de educație și formarr. Proiectele strategice care vizau ocupa rea forței de muncă și
incluziunea socială în zonele rurale au indicat, de asemenea, o coordonare ineficace la nivel
65
regional/județean. O acoperire mai bună a nevoilor specifice din zonele rurale presupune o mai bună
coordonare între diferitele surse de fi nanțare în general, precum și între actorii interesați la nivel local.
Nu a fost asigurată complementaritatea dintre investițiile în proiectele de infrastructură
educațională finanțate în cadrul POR și PNDR 2007 -2013 și proiectele finanțate în cadrul POSDR U, ceea
ce a condus la eficacitate și sustenabilitate scăzută a proiectelor FSE destinate educației și formării.
Promovarea investițiilor viitoare în infrastructură ar trebui să fie coordonată cu proiectele FSE relevante;
Nu a existat o coordonare între re sursele alocate principalelor domenii de intervenție și impactul
preconizat al investițiilor (de exemplu, unele intervenții au fost insuficient finanțate, atunci când s -au
alocat resurse doctoranzilor și postdoctoranzilor, nu s -au evaluat viitoarele benefi cii, inclusiv în ceea ce
privește potențialul acestora de a influența poziția României pe piața internațională);
Procedurile administrative și alte aspecte tehnice mult prea complexe, au împiedicat menținerea
concentrării strategice în toate fazele impleme ntării. La nivel central, sistemul este supraîncărcat în
special în ceea ce privește procedurile administrative și de “audit”/contabilitate, fără a se acorda, în
paralel, atenție aspectelor strategice referitoare la evoluția pieții muncii, educației, formă rii profesionale
ș.a.m.d.
De asemenea, rata de absorbție a POSDRU în perioada 2007 -2013 indică necesitatea unor
schimbări în ceea ce privește cadrul juridic, instituțional și procedural pentru perioada de programare
2014 -2020, ca de exemplu: simplificarea orientărilor pentru solicitanți, reducerea cerințelor privind
documentația, îmbunătătțirea legislației privind achizițiile publice și utilizarea opțiunilor costurilor
simplificate.
Direcții de acțiune pentru respectarea țintelor Strategiei UE 2020
Lansar ea unui nou ciclu strategic la nivel european în mijlocul crizei economice impune o dezbatere
aprofundată asupra modalității de a combina obiective pe termen lung cu cele impuse de situația imediată,
caracterizată de scăderea acută a cererii de forță de mu ncă.
Strategia Europa 2020 impune modernizarea și consolidarea politicilor aplicate de România în
materie de ocupare a forței de muncă, de educație și de formare, precum și a sistemelor de protecție
socială.
România pornește de la un nivel mai scăzut al ra tei ocupării determinat de profundele transformări
economice și sociale pe care le -am traversat în ultimele două decenii. De aceea, ținta europeană de 75%,
în anul 2020, a ratei ocupării este translatată de România la un nivel de 70%.
Chiar dacă ținta Româ niei se situează sub cea europeană, este suficient de ambițioasă având în vedere
că presupune o creștere cu aprox. 1,3 milioane de persoane a populației din grupa de vârstă 20 -64 ani care
să aibă un loc de muncă.
Pentru îndeplinirea acestei ținte trebuie s ă depășim o serie de dificultăți structurale de ordin economic
și social prin urmărirea următoarelor obiective:
1. promovarea adaptabilității întreprinderilor și lucrătorilor la progresul tehnologic și
cerințele unei economii eco -eficiente;
2. creșterea nivelul ui de educație și extinderea accesului la forme de învățare pe
întreg parcursul vieții,
3. implementarea eficientă a măsurior active de ocupare prin adaptarea la cerințele
individuale și dinamica pieței muncii;
4. asigurarea accesului la prestații sociale într -o manieră care să nu reducă
atractivitatea muncii.
Din perspectiva grupurilor care necesita o atenție deosebită în urmărirea acestor obiective,
menționăm că România se confruntă cu o serie de dezichilibre care afectează nivelul de
performanță în domeniul o cupării, după cum urmează:
a. Nivelul scăzut de activitate și, implicit, ocupare, în rândul femeilor. România
înregistrează o diferență de aprox. 15 puncte procentuale între nivelul de ocupare în
rândul bărbaților față de cel al femeilor;
b. Rata semnificativă a șomajului în rândul tinerilor, de aproximativ 3 ori mai mare
decât șomajul în rândul adulților;
c. Ponderea importantă a ocupării în sectorul agriculturii (cea mai ridicată în țările
Uniunii Europene).
Constatăm astfel că pierdem resurse importante de muncă, fie din cauza tendinței de inactivizare
în rândul femeilor, fie a tranziției ineficiente de la școală la muncă sau lipsei oportunităților de ocupare în
mediul rural în alte domenii decât agricultura.
Obiectivul de creștere la nivelului de ocupare a forței de muncă din România va fi urmărit, în
perioada 2011 -2013 printr -o serie de măsuri orientate pe îmbunătățirea funcționării pieței muncii,
67
facilitarea tranzițiilor de la șomaj sau inactivitate către ocupare, consolidarea competențelor profesionale
ale forț ei de muncă și optimizarea structurii ocupaționale .
Alături de bugetele naționale, o sursă importantă pentru finanțarea implementarii Strategiei
Europa 2020 este viitorul cadru financiar la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020. Modul
în car e politica europeană de coeziune va fi reflectată în acest cadru financiar trebuie să sprijine realizarea
obiectivelor majore asumate prin Strategia Europa 2020 în domeniul social – creșterea ocupării forței de
muncă și reducerea incidenței sărăciei.
Miza majoră a României este edificarea unui nou cadru financiar care să sprijine ferm reducerea
decalajelor de dezvoltare economică și socială;
Mecanismele de utilizare a resurselor financiare europene trebuie astfel adaptate încât să nu
genereze o “competiție” pentru atragerea acestora la nivelul statelor membre, ci să asigure o distribuire
armonioasă și o utilizare facilă la nivelul statelor recent intrate în Uniunea Europeană (a căror provocare
majoră este o capacitate insuficient dezvoltată din punct de vede re instituțional, dar și la nivelul
promotorilor de proiecte).
În România, fenomenul sărăciei a cunoscut o evoluție sinusoidală, cu o tendință
ascendentă în perioada 2003 -2007 și atingând un maxim pentru întreg intervalul considerat în
2006, rata sărăciei relative fiind de 18,6%. Pentru perioada 2007 – 2009, acest indicator a avut o
evoluție relativ constantă. Pentru a reflecta și alte fațete ale sărăciei, la nivel european au mai fost
propuși alți doi indicatori și anume deprivarea materială și gospodării f ără niciun membru
ocupat. La nivelul anului 2008, România înregistra următoarele valori: 32,9 % ponderea
populației afectată de deprivare materială și 6,7% ponderea populației care locuiește în
gospodării în care membrii acestuia nu au locuri de muncă. Persoanele cele mai afectate de
sărăcie și expuse riscului de excluziune socială sunt cele aparținând următoarelor grupuri
vulnerabile: copiii, persoanele care au abandonat studiile de timpuriu, romii, familiile
monoparentale, tinerii, persoanele cu handicap, șomerii, persoanele fără adăpost. Analizând
datele privind rata sărăciei relative în România, pentru anul 2008, au fost înregistrate valori mari
pentru următoarele categorii: copii: 25,9%, tineri (16 – 24 ani): 20,9%, șomeri: 37,6%, familii
monoparentale: 30%, familiile cu 3 și mai mulți copii: 47%.
În condițiile actualei crize economice, a devenit evidentă cerința implementării măsurilor
active și țintite către grupurile cele mai dezavantajate, astfel încât resursele reduse să fie utilizate
cu efect maxim . Totodată, se vor pune în practică măsuri pentru a crește implicarea persoanelor,
a familiilor sau a comunităților în procesul de luare a deciziilor, precum și în procesul de
implementare a măsurilor privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.
Ținta națională asumată pentru acest domeniu este reducerea cu 580.000 a numărulu i de
persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială până în 2020, față de 2008, ceea ce
reprezintă o reducere cu cca. 15% a numărului de persoane aflate în situație de sărăcie. La
stabilirea acestei ținte naționale a fost luat în calcul indicator ul rata sărăciei relative, potrivit
metodologiei aplicate la nivelul tuturor statelor membre, EU -SILC. Conform estimărilor,
tendința generală până în 2020 este de scădere graduală a valorii indicatorului, analizele realizate
având la bază o serie de calcul e ce se bazează pe prognoza ratei sărăciei relative luând ca an de
referință anul 2008. ( Sursa: Institutul Național de Statistică pentru anii 2007 -2008, Comisia
Națională de Prognoză 2009 -2020).
4.1.1. Baza legală comunitară pentru PIF
De-a lungul timpul ui, problematica protecției fondurilor comunitare s -a aflat pe agenda
europeană constituind inițial doar baza unor rapoarte, pentru ca apoi să fie cuprinse în diferite
acte normative europene.
Necesitatea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europ ene reprezintă un deziderat
important atât al instituțiilor comunitare, cât și al autorităților naționale ale statelor membre,
fiind, probabil, una din cele mai acute probleme în gestionarea fondurilor europene.
În egală măsură, s -a pus și problema n ecesit ății unei protecții penale a intereselor
financiare ale UE. În acest sens a fost adoptată Convenția din data de 26 iulie 1995 elaborată în Anul 2007 2008 2009 2010 2013 2015 2020
Rata sărăciei relative (conform EU –
SILC) 24,8 23,4 22,4
Rata sărăciei relative (conform ABF) 18,5 18,2 18,5 18,3 17,8 17,2 16,0
69
temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare
ale Comunităților Europene, la care se adaugă 3 protocoale ulterioare elaborate în temeiul
aceluiași articol din Tratat .
Convenția PIF – Actul Consiliului din 26 iulie 1995 referitor la protecția intereselor
financiare ale Comunităților europene și cele trei protocoale adi ționale.
Primul protocol – sancționarea penală actelor de corupție activă și pasivă a funcționarilor
național și comunitari.
Al II – lea protocol – sancționarea spălării banilor, răspunderea penală a persoanelor
juridice pentru fraudă, corupție activă și pasivă și spălarea banilor (în curs de ratificare )
Al III – lea protocol – interpretarea, cu titlul preleminar, de către CJCE a Convenției PIF.
În paragraful 1 al Convenției este definitit termenul de fraudă care se poate materializa în
două direcții – frauda în materie de cheltuieli și frauda în materie de venituri. De altfel, cele două
modalități ale fraudei sunt definite distinct la lit. a) și la lit. b) din paragraful menționat.
FRAUDA ÎN MATERIE DE CHELTUIELI (ART.1 (1)) – orice act sau
omisiune cu in tenție cu privire la :
folosireau sau pr ezentarea unor declarații sau documente
false, inexacte sau incomplete care au ca efect perceperea sau
reținerea pe nedrept de fonduri care provin din bugetul general al Cumintății
Europene sau din bugetele gestionate de Comunitățile Europene sau în numele
acestora,
necomunicarea unei informații cu încălcarea unei obligații
specifice, având același efect,
deturnarea acestor fonduri în alte scopuri decât celr pentru
care au fost acordate inițial, având același efect.
FRAUDA ÎN MATERIE DE VENITURI (ART.1 ( 2)) – orice act sau omisiune
cu intenție cu privire la:
folosirea sau prezentarea unor declarații sau documente false, inexacte sau
incomplete, care au ca efect diminuarea ilegală aresurselor bugetului general al
Comunit ăților Europene sau ale bugetelor gestionate de Comunitățile Europene
sau în numele acestora,
necomunicarea unei informații cu încălcarea unei obligații specifice, având același
efect,
deturnarea unui avantaj obținut în mod legal, având același efect.
4.1.2. Actorii implicați în PIF la niv el UE
Direcția Gen erală pentru Politici Regionale (DG REGIO) este responsabilă pentru
implementarea fondurilor europene în cadrul politicii ei regionale (în principal FEDR și FC) .
Aceasta nu administrează propriu -zis fondu rile UE, ci verifică dacă statele membre au
sisteme de management și control eficiente – rol de supraveghere și audit.
DG REGIO devine activă numai dacă există dovada proastei funcționări a instituției de
audit la nivel național și supraveghează auditoria/s upervizorii statelor membre, conduce audituri
la fața locului.
De asemenea, în cazul în care există vreo dovadă că au existat acte de fraudă sau de
corupție, DG REGIO sesizează OLAF.
Obiectivul general al Oficiului European de Luptă Anti -Fraudă (OLAF) este acela de a
“proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei, corupției sau a oricăror ale activități
ilegale […]”. Devine activ pe baza informa țiilor primite din diverse surse avertizori de integritate
din autoritățile naționale, companii, DG REGIO , punctele de contact naționale ale OLAF, etc).
OLAF cooperând îndeaproape cu punctele de contact naționale, are puterea de a conduce
investigații complete, mai precis are acces la documentele autorităților naționale.
71
Autoritățile naționale trebuie să ofer e sprijinul necesar pentru ca OLAF să -și poată duce
la bun sfârșit investigațiile.
Uniunea Europeană (UE) a adoptat programul Hercule III care finanțează proiecte având
drept scop combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale care contravin intereselor
financiare ale UE.
Regulamentul (UE) nr. 250/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26
februarie 2014 de instituire a unui program în vederea pr omovării unor activități în domeniul
protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene (programul „Hercule III”) și de abrogare a
Deciziei nr. 804/2004/CE.
Principalul obiectiv al programului Hercule III este de a combate diferite activități
frauduloa se și corupte (cum ar fi contrabanda cu țigări și contrafacerea de țigări) îndreptate
împotriva bugetului UE, protejând astfel banii contribuabililor din UE. Programul este
administrat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).17
În cadrul Uniunii Europene, Direcția Generală pentru PIAȚA INTERNĂ (Internal
Market ) este responsabilă de formularea și implementarea politicilor europene în domeniul
achizițiilor publice (împreu nă cu Consiliul UE și Parlamentul UE) și este responsabilă cu
verificarea dacă Statele Membre au transpus corect directivele CE referitoare la achizițiile pulice.
Dacă DG MARKT consideră că legislația privind achizițiile publice a unui Stat Membru
nu este în linie cu directivele CE, poate să deschidă o procedură de încălcare (infrigement)
împotriva respectivului Stat Membru (a se vedea secțiunea dedicate politicii CE în domeniul
achizițiilor publice ).
4.1.3. Actorii implicați în PIF la nivel național
Depart amentul pentru Lupta Anti -fraudă (DLAF) asigură protecția intereselor financiare
ale Uniunii Europene în România.
DLAF este coordonatorul național al luptei împotriva fraudei ce afectează bugetul UE și
elaborează, în cooperare cu alte instituții naționale, și transmite ulterior contribuția României la
17 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/
Raportul Anual al Comisiei Europene privind măsurile adoptate pentru implementarea
prevederilor art.325 Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
În urma controlului, în cazul unor nereguli, DLAF monitor izează toate măsurile luate de
Autoritățile de Management pentru recuperarea sumelor datorate.
De asemenea, coordonează lupta anti -fraudă la nivel național, precum și efectuează la
fața locului controale ale proiectelor finanțate din fonduri europene. DLAF a constituit un sistem
de coordonare antifraudă la nivel național :
detectarea la timp a posibilelor cazuri de nereguli sau fraudă
coordonarea acțiunilor de control în funcție de specificul faptei descoperite
sesizarea procurorilor în cazul constatării un or elemente de natură penală.
Sistemul anifraudă coordonat de DLAF este structurat pe 3 niveluri
nivelul informațional – facilitează schimbul de informațiimîntre Agențiile de
Implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene
nivelul controlului adm inistrativ – cooperarea operațională între autoritățile de control și
acordarea de suport operațional reciproc pentru acțiunile de control desfășurate cu privire
la nereguli sau fraude detectate de oricare dintre instituțiile naționale pertenere
nivelul ju diciar – privește cooperarea cu procurorii. La acest nivel se realizează
valorificarea actului de control.
73
Cooperarea DLAF -OLAF
primește sesizările OLAF privind posibile nereguli ce afectează inresele financiare
ale Uniunii Europene și efectuează controa lele corespunzătoare
pune la dispoziția Oficiului actul de control ce conține aspectele constatate, precum
și toate datele și informațiile solicitate
desfășoară controale comune la fața locului în echipe mixte cu investigatorii OLAF
solicită asistență tehn ică e xperților OLAF
facilitează solicitările de asistență tehnică experților OLAF
facilitează solicitările de asistență tehnică adresate OLAF de către instituțiile
național
informează periodic OLAF asupra cazurilor în care sunt identificate posibile
fraude18.
4.1.4.Consolidarea cadrului normativ a ntifraud ă și a b unelor practici antifraudă
DLAF este coordonatorul național al luptei împotriva fraudei ce afectează bugetul UE.
Departamentul coordonează, la nivel național, adoptarea de măsuri legislative, adm inistrative și
operaționale pentru combaterea fraudei și a oricăror alte activități ilegale care aduc atingere
intereselor financiare ale Uniunii Europene.
DLAF cooperează cu autoritățile din statele membre, cu instituțiile europene sau cu alte
entități fi nanciare europene pentru a asigura o protecție efectivă și echivalentă a intereselor
financiare ale Uniunii Europene.
DLAF elaborează, în cooperare cu alte instituții naționale, și transmite ulterior contribuția
României la Raportul Anual al Comisiei Euro pene privind măsurile adoptate pentru
implementarea prevederilor art.325 Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene (UE) este o prioritate a instituțiilor
europene, pentru a garanta utilizarea o ptimă a banilor contribuabililor. Există un oficiu special
antifraudă (OLAF), însărcinat cu investigarea situațiilor în care există suspiciuni privind
utilizarea inadecvată a fondurilor alocate din bugetul UE sau sustragerea de la plata impozitelor
și a ta xelor care alimentează bugetul UE. OLAF poate analiza și cazuri precum presupuse abateri
grave ale oficialilor, nereguli în desfășurarea licitațiilor, conflicte de interese falsificarea banilor,
încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și corupți e – atât la nivel european, cât și la nivel
mondial.
Temeiul juridic al luptei î mpotriva fraudei este Art. 325 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene.19
18 https://www.transparency.org.ro
19 http://eur -lex.europa.eu
75
Programul vizează:
dezvoltarea unor acțiuni noi , atât la nivelul UE, cât și al țărilor UE, privind
combaterea fraudei și a activităților de contrafacere;
intensificarea cooperării și a coordonării între țările UE, Comisie și OLAF;
formarea personalului din administrațiile, curțile de justiție și sistemele de asigurare a
respectării aplicării leg ii, institutele de învățământ și de cercetare etc. ale țărilor din
UE și din afara UE, în vederea prevenirii fraudei.
Prin achiziția în comun de echipamente specializate și de baze de date, Hercule III va
genera economii pentru toate părțile implicate în protejarea intereselor financiare ale UE.
OLAF consideră că modul de funcționare a principalelor modus operandi ( moduri de
funcționare ) și deficiențele detectate în sistemele de punere în aplicare vor ajuta Comisia și
autoritățile naționale competente să își orienteze mai bine activitățile de control și să asigure o
protecție mai eficientă împotriva fraudei și a neregulilor.20
4.2. Obiectivele asumate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene în prezentul cadru financiar 2014 -2020
Cele trei priorități ale Strategiei Europa 2020 care definesc viziunea U niunii Europene asupra
economiei sociale de piață pentru secolul XXI vizează21:
Creșterea inteligentă, prin dezvoltarea unui economii bazate pe cunoaștere și inov are;
Creșterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice și mai
competitive;
20 SEMETA, Algirdas, Compedium of Anonymised Cases, Structural Actions, Operational & Policy Support Fraud Preventi on &
Intelligence, European Commission, Bruxelles, 2012, p. 7;
21 http://www.fseromania.ro/images/doc/prioritati14_20.pdf
Creșterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocuăpare
a forței de muncă care să asigure coeziunea socială și terit orială.
Cele cinci obiective principale propuse pentru atingerea celor trei priorități, la nivelul UE, până
în 2020 sunt:
Rată de ocupare a populației cu vârsta de 20 -64 ani de 75 %;
Investiții (public și private) în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB -ul UE;
Atingerea obiectivului “20/20/20” în domeniul energiei și al schimbărilor climatice;
Un nivel maxim de 10% al ratei părărsirii timpurii a școlii și un nivel de 4 minim de 40% al
ratei de absolvire a unei forme de învățământ terțiar în rândul tinerilo r cu vârsta de 30 și 34
ani;
Reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetățeni europeni amenințati de sărăcie și
excluziune socială.
La data de 27 aprilie 2010 Comisia Europeană a publicat un set de recomandări constând în 10
orientări integrate pentru S trategia Europa 2020 , din care 6 orinetări integrate pentru politica
economicăși, respectiv, 4 privind ocuparea forței de muncă . Cele 4 recomandări în domeniul ocupării
sunt:
Orientarea integrată 7: Creșterea participării la piața muncii pentru femei și
bărbați, reducerea șomajului structurat și promovarea calității locurilor de muncă.
Orientarea integrată 8: dezvoltarea unei forțe de muncă calificată care să
răspundă cerințelor pieței munci și promovarea învățării pe tot parcursul vieții.
Orientarea integr ată 9: Îmbunătățirea calității și a performanței sistemelor de
educație și formare la toate nivelurile și creșterea participării la învățământul
terțiar sau cel echivalent.
Orientarea integrată 10: Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăcie.
În ceea ce privește țintele naționale și măsurile prioritare pentru atingerea acestora amintite în
Strategie, trebuie precizat faptul că rata de ocupare asumată de România trebuie să ajungă la 70% pentru
grupa de vârstă 20 -64 la orizontul anului 2020.
77
Măsuril e prioritare vizate în acest sens sunt grupate pe 4 direcții de acțiune:
Îmbunătățirea funcționării pieții muncii
Facilitarea tranzițiilor de la șomaj sau inactivitate către ocupare
Consolidarea competențelor profesionale ale forței de muncă
Integrarea pe piața muncii a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor și a femeilor.
În domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei, se vizează reducera numărului de persoane aflate în
risc de sărăcie și incluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020.
Măsurile vizate în acest sens sunt structurate pe 4 direcții de acțiune :
Reforma sistemului de asistență socială
Ocuparea și incluziunea socială activă
Dezvoltarea insfrastructurii sociale
Reforma sistemului national de sănătate22.
22 http://www.fonduri -structurale.ro
CAPITOLU L V
STUDIU DE CAZ
Control efectuat la nivelul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane,
aferent perioadei de programare financiară 2007 – 2013
Activitatea de control din cadrul POSDRU pentru perioada de implementare 2007 -2013 se
realiza , pe baza unui Plan -trimestrial de control aprobat de conducerea DG /OIPOSDRU, și se
desfășoară în două moduri:
Verificarea administrativă (docume ntară) – nu implică deplasarea la sediul beneficiarului și se
realizează pe baza documentelor existen te la sediul DG / OIPOSDRU;
Verificarea la sediul beneficiarului (operativă) – implică deplasarea la sediul beneficiarului, se
realizează în baza documentelor furnizate de acesta la solicitarea echipei de control și se
finalizează prin întocmirea unui Rap ort de control la fața locului al cărui model este prevăzut în
anexă la Procedura Opera țională Managementul Neregulilor .
5.1. Verificarea administrativă
Studiu de caz
RAPORT – SC AB SPCJ SRL – proiec te aflate în implementare la Organismul Intermediar
Autoritatea de Management a primit pe de la Organismul Intermediar trei suspiciuni de fraudă cu
privirea la implementarea de către SC AB SPCJ SRL a trei proiecte finanțate din Fondul Social
European, respectiv:
Suspiciunile de fraud ă au vizat următoarele aspecte:
1. Beneficiarul nu a dat curs solicitărilor de clarificare a aspectelor ce vizează încadrarea
Societății Comerciale Internaționale CD LTD în categoria firmelor de tip off shore cu acționariat
ascuns sau cu acționari nominali și directori nominali.
79
În acest sens nu se poate încadra Societatea Comercială Internațională CD LTD în categoria
societăților cu acționariat cunoscut.
2. Beneficiarul nu a dat curs solicitărilor de clarificare a aspectelor ce vizează oportunitatea
modif icării structurii acționariatului SC AB SPCJ SRL – Consultanță pentru Fonduri Structurale SC
S.R.L. din perspectiva optimizării și îmbunătățirii managementul proiectului in vederea atingerii
indicatorilor propuși prin cererea de finanțare.
3. Certificatul d e bonitate al Societății Comerciale Internaționale CD LTD nu atestă bonitatea
financiară a societății, ci doar atesta înregistrarea acestei societăți în Registrul Societăților comerciale
internaționale.
4. Certificatul de bonitate al Societății Comerciale Internaționale CD LTD nu atestă cat egoria
firmei, dacă acesta este sau nu o societate de tip off shore.
5. Modificarea repartizării capitalului social la nivelul partenerului SC AB SPCJ SRL –
Consultanță pentru Fonduri Structurale SCFS S.R.L către Societate a Comercială Internațională European
Funds LTD, determină finanțarea indirectă a unor operațiuni către o entitate juridică care își are sediul
social în afara spațiului Uniunii Europene, având în vedere că în conformitate cu prevederile art.1 lit.b din
Ordinul MMFPS/MFP nr. 0.0/2.00/2010.
6. Modificarea repartizării capitalului social (părțile sociale) la nivelul partenerului SC AB SPCJ
SRL– Consultanță pentru Fonduri Structurale SCFS S.R.L către Societatea Comercială Internațională
European Funds LTD , care deține astfel controlul majoritar al societății pin cele 99 parți sociale d in
capitalul social reprezintă o încălcare a dispozițiilor art.10 alin.3 din contractul de finanțare având în
vedere prevederile art.1 lit .b din Ordinul MMFPS/MFP nr. 0.0/2.00/2010 întrucât se transferă implicit
drepturile și obligațiile ce rezultă din implementarea contractul de finanțare de la acționarul XZ la
Societatea Comercială Internațională European Funds LTD .
7. Modificarea repartizării capitalului social (părțile sociale) prin cesionarea la nivelul
beneficiarului SC AB SPCJ SRL , a părților sociale deținute de către domnu l M.A. către domnul XY prin
intermediul Hotărârii AGA nr.2/20.12.2010 și semnarea actului Actului adițional din data de 20.12.2010
la Actul constitutiv al s ocietății, Actul Constitutiv actualizat și înregistrarea la ORCTB reprezintă o
încălcare a dispozițiilor art.10 alin.3 din contractul de finanțare, întrucât drepturile și obligațiile ce
rezulta din implementarea contractul de finanțare fac obiectul unei ce siuni parțiale .
8. Av ând în vedere numărul mare de cereri de finanț are pe care beneficiarul le are în
implementare aproximativ 30 de proiecte și 4 0 proiecte în evaluare (posibil contractare), se pune în
discuție capacitatea administrativă de implementare a beneficiarului.
În urma primirii acestor suspiciuni de fraudă, Autoritatea de Management a informat Autoritatea
de Certificare și Plată (conform procedurii operaționale “Managementul Neregulilor” și Acordului privind
managementul financiar și controlul la nivelul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, aferent perioadei de programare financiară 2007 – 2013, în România încheiat între DG POCU și
Autoritatea de Certificare și Plată) prin adresele nr. E 0200/CI/09.09.2011, E0001/CI/09.0 9.2011 și
E0000/CI/09.09.2011.
În conformitate cu prevederile legislative în vigoare (art. 8 din OUG nr. 66/2011 privind
prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene
și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora), DG POCU a înștiințat Departamentul pentru
Lupta Antifraudă (DLAF) prin adresa nr. E xxx/CI/00.00.2011.
OIR POSDRU a sesizat și Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova în
legătură cu grave abateri de nere guli intenționate care întrunesc elementele constitutive de suspiciune de
fraudă.
În aplicarea prevederilor art. 23 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și
sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sa u a fondurilor publice
naționale aferente acestora, OIR POSDRU a continuat activitatea de verificare a aspectelor sesizate.
În perioada 15 -17.09.2011 o echipă de verificare de la OIR POSDRU a efectuat o misiune de
verificare. Decalajul între data sesizări i suspiciunii de fraudă (23.06.2011) și data realizării misiunii de
verificare la fața locului este justificat de faptul că beneficiarul, notificat cu privire la desfășurarea unei
misiuni de verificare în perioada 23 -24.08.2011, nu a fost de accord cu peri oada inițială, motivând prin
faptul că salariații pe proiecte se aflau în concediu de odihnă.
Concluziile misiunii de verificare:
În ceea ce privește beneficiarul:
plăți nejustificate și excesive prin registrul de casă;
81
ștatele de plată aferente lunilor ianuarie 2011, februarie 2011, martie 2011 și iunie 2011 sunt
semnate, dar netrecute în registrul de casă , banii nu figurează ca ridicați din bancă ca și
retragere de numerar;
contribuțiile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și fonduri sociale și valoarea
impozitului nu au fost plătite pe lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie și iulie 2011;
declarație falsă transmisă în contractare privind resursele administrative .
Beneficiarul a declarat că evoluția personalului angajat a fost de la 0 angajați în anul 2008 la 5
angajați în anul 2009, res pectiv 9 angajați în anul 2010. D in verificările bilanțurilor contabile a reieșit
faptul că singura cifră care coincide cu declarația este cea din 2009, cifrele reale pentru anii 2009 și 2010
fiind de un angajat în fiecare an.
De asemenea, valorile declarate în adeverința nr. 100/02.10.2010 eliberată de Inspectoratul
Teritorial de Muncă București (79 contracte de muncă) nu coincid cu documentele verificate la fața
locului (s -au identificat 49 contr acte civile de prestări servicii încheiate la data de 01.03.2010 pe o durată
de un an în care persoanele erau/urmau să fie angajate pe alt proiect, 14 contracte civile de prestări
servicii – contracte de comisionar în care persoanele desemnate urmau să iden tifice clienți, fără a avea nici
o legătură cu cele 3 proiecte, 2 contracte de prestări servicii de consultanță pe proiecte europene, analiză
financiară și proiecții bugetare).
Din analiza documentelor a reieșit faptul că nici unul din contracte le mai sus menționate nu are
legătură cu activitatea de implementare a celor 3 proiecte .
Din acest motiv, echipa de verificare a apreciat că adeverința eliberată de Inspectoratul
Teritorial de Muncă București este falsă, deoarece nu reflectă realitatea . Capacitatea administrativă a
beneficiarului este redusă și având în vedere numărul mare de proiecte pe care beneficiarul le are de
implementat (din adresa ACIS înregistrată la OIR POSDRU sub nr. xxxxx/15.09.2011 reiese faptul că
beneficiarul figurează cu un număr de 28 proiecte introduse în SMIS din care 14 proiecte au contract de
finanțare ), echipa de verificare consideră că beneficiarul se află în situația de a nu putea implementa
proiectele în condiții normale.
Folosirea fondurilor în alte scopuri – FRAUD Ă.
Beneficiarul a primit prefinanțarea corespunzător cererilor de prefinanțare depuse în valoare
totală (pentru cele 3 proiecte) de 1.5 18.176 lei.
Partenerul a primit prefinanțare pentru cele 3 proiecte mai sus menționate prin transfer
bancar de la beneficiar în valoare totală de 503.332,10 lei.
Beneficiarul a efectuat plăți prin registrul de casă către diferiți furnizori care nu au
legătură cu proiectele în valoare totală de 817.848 lei, ceea ce reprezintă 42% din valoarea totală a
prefinanțări i acordate.
o Plăți excesive prin registrul de casă.
Beneficiarul a efectuat plăți prin registrul de casă către diferiți furnizori care nu au legătură cu
proiectele în valoare totală de 817.848 lei, ceea ce reprezintă 42% din valoarea totală a prefinanț ării
acordate. Echipa de verificare consideră că aproximativ 60% din valoarea totală a prefinanțării
pentru cele 3 proiecte o reprezintă plata chiriei și a furnizorilor de diferite prestații ce nu au legătură
cu activitățile proiectelor – FRAUDĂ.
o Neachitar ea salariilor personalului angajat în detrimentul achitării diverșilor furnizori
ce nu au legătură cu proiectele implementate;
o Neachitarea furnizorilor pentru care s -au primit și recepționat produse și servicii –
135.138,68 lei (cu TVA);
o Transfer fonduri d in proiectul POSDRU/0/0.1/G/00000 în proiectul
POSDRU/0/0.1/G/00001 în valoare de 35.052,10 lei;
o Întocmirea registrelor de casă atât la beneficiar, cât și la partener în timpul nopții în
perioada de desfășurare a misiunii de verificare.
o Constatarea echipe i de verificare se bazează pe faptul că documentele aferente
registrelor de casă nu erau puse în ordine cronologică și nu erau prinse la registrele de
casă.
o Ștate de salarii nesemnate de anumite persoane/ștate semnate în timpul misiunii de
verificare cu de clarații semnate în timpul misiunii de verificare;
o Ridicări de numerar din bancă sub acoperirea de plăți diverse și acoperirea ulterioară
a acestui numerar prin diferite plăți ce nu au legătură cu proiectul;
83
o Gradul de implementare este scăzut și nu se just ifică plata salariilor destul de
exagerate;
o Nesinceritatea beneficiarului, motivată de faptul că la momentul semnării
contractelor de finanțare beneficiarul avea cunoștință de schimbarea acționariatului,
introducând în aceeași zi un nou acționar – o societ ate de tip off shore cu sediul în
Republica Seychelle;
o Declarația falsă privind plata salariilor aferente lunilor ianuarie, februarie, martie și
iunie în 2011.
o Ștatele sunt semnate că s -ar fi primit banii de către salariați, dar în registrele de casă
nu sunt operate;
o Folosirea fondurilor de pe proiecte în alte scopuri – fenomenul de tip “suveică”.
Beneficiarul împrumută SC M I Consult SRL cu suma de 206.188,60 lei pentru
perioada 03.12.2010 -08.03.2011; iar în data de 10.12.2010 transferă sub formă de
plată chirie suma de 206.188,60 lei, care se returnează parțial (mai puțin
contravaloarea chiriei) tot în luna martie 2011. Returnarea sumelor transferate nu s -a
realizat în aceleași conturi de unde s -au transferat inițial – FRAUDĂ;
o achitarea din prefinanțare a unor debite, amenzi, penalități pe care beneficiarul le -a
constituit/primit înainte de demararea începerii implementării (suma de 73.633,00 lei
plătită către AFP Sec tor 2) – FRAUDĂ – folosirea fondurilor alocate în alte scopuri;
o neachitarea obligațiilor față de bugetul statului corespunzător salariilor achitate
(254.533 lei);
o neprezentarea de către beneficiar și partener a balanțelor de verificare lunară pentru
perioada implementării proiectelor.
În ceea ce privește partenerul (domnul XY, este și director ul general al SC M I Consult
SRL – Consultanță pentru fonduri structurale):
o contribuțiile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și fonduri sociale și
valoarea impozitului nu au fost plătite pe lunile februarie și martie 2011;
plăți nejustificate și excesive prin registrul de casă;
Echipa de verificare a formulat următoarele propuneri :
confirmarea fraudei și transmiterea raportului către Autoritatea de Management , DLAF și
DNA;
întocmirea proceselor verbale de constatare;
recuperarea prefinanțării și rezilierea contractului de finanțare
În urma misiunii de verificare și ca urmare a recomandărilor formulate, au fost întocmite procese
verbale, după cum urmează:
– Proiect – POSDRU/000/5.1/G/1111 – proces verbal de constatare nr. 0/25.10.2011, debitul fiind
în cuantum de 639.387,00 lei;
– Proiect – POSDRU/111/5.1/G/22222 – proces verbal de constatare nr. 1/25.10.2011, debitul fiind
în cuantum de 639.387,00 lei
– Proiect – POSDRU/222/5.1/G/33333 – proces verbal de constatare nr. 2/24.10.2011, debitul fi ind
în cuantum de 639.402,00 lei
Ca urmare a faptului că OIR POSDRU a respins actele adiționale nr. 1 depuse de beneficiar
pentru fiecare proiect, beneficiarul a acționat MMFPSPV, DG POCU și Organismul Intermediar în
instanță.
Tribunalul București a dis pus arestarea preventivă a inculpatului pe un termen de 29 de zile, în
sarcina căruia s -au reținut următoarele infracțiuni:
Tentativă la infracțiunea de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (3
actemateriale);
Infracțiune de sch imbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din
bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele
lor, în formă continuată (4 acte materiale);
Fals material în înscrisuri of iciale, în formă continuată (189 de cate materiale), etc
85
În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor
aparținând inculpatului XY.23
5.2. Verificarea la sediul beneficiarului
Studiu de caz – Benefici ar AAA
Autoritatea de Management a primit pe adresa de sesizări ( sesizari.proiecte.fse@fseromania.ro ) o
sesizare cu privire la modul în care sunt implementate 4 proiecte ale căror beneficiar este AAA , unul
dintre parteneri – cel la care se referă de fapt sesizarea fiind CCC Ialomița.
În urma acestei sesizări transmise de Autoritatea de Management către OIR Vest în data de
01.09.2011, organismul intermediar a demarat procedura de verificare a aspectelor sesizate prin
organizarea unei misiuni de verificare la sediul beneficiarului. Rezultatul acestor verificări s -a concretizat
prin elaborarea și transmiterea raportului de constatare pe fiecare proiect în parte.
1. Proiect – POSDRU/00/6.3 /S/00000. Echipa de verificare a desfășurat misiunea de verificare în
perioada 07 – 09.09.2011, în urma acestei verificări a constatat următoarele:
Beneficiarul a deschis 2 con turi de proiect (un cont de prefinanțare și un cont de rambursare).
Conform prevederilor legale în vigoare (OUG nr. 64/2009) beneficiarul trebuia să utilizeze 3
conturi: unul de parteneriat (transit), unul de prefinanțare și unul de rambursare.
Benefici arul a motivat acest aspect prin neînțelegerea legislației referitoare la conturile de proiect.
Din analiza documentelor puse la dispoziție de beneficiar a reieșit faptul că acesta a utilizat sumele
primate cu titlu de prefinanțare și pentru alte tranzacți i decât cele aferente proiectului, acesta fiind motivul
pentru care OI CNDIPT a informat DG POCU cu privire la existența unei suspiciuni de fraudă prin
adresa nr. 0000/28.07.2011. DG POCU a informat DLAF cu privire la acest aspect prin adresa
E0000/CI/02.0 8.2011.
Beneficiarul a transferat suma de 396.944,00 lei din contul de prefinanțare în contul current, după
care a reîntregit contul de prefinanțare cu suma de 344.275,05 lei, rezultând o diferență de 52.668,95 lei;
23 http://www.pna.ro
din această diferență, beneficiarul a e xplicat că suma de 51.700,95 lei a folosit -o din contul instituției
pentru plăți aferente implementării proiectului.
Beneficiarul nu a notificat partenerii cu privire la transferul cotei parte din prefinanțarea primită,
nerespectând prevederile OMFP 2548/ 25.08.2009.
beneficiarul nu a avut asigurată pe perioada implementării proiectului (de la demarare până la momentul
misiunii de verificare) continuitatea în ceea ce privește activitatea de consilier juridic (perioada
01.07.2010 -31.01.2011)
Contractele de muncă pentru formatorii care au susținut cursurile de formare pe domeniul electric –
energetic nu respectă prevederile legale, în sensul că nu sunt trecute elementele minime necesare în ceea
ce privește durata muncii (punctul H din contract) și salariul (pu nctul J din contract), ceea ce atrage
nulitatea contractelor și neeligibilitatea cheltuielilor cu salariile.
Echipa de verificare a formulat următoarele propuneri :
recuperarea prefinanțării, inclusiv a dobânzilor și penalităților aferente și rezilierea
contractului de finanțare;
transmiterea către DLAF a suspiciunii de fraudă
2. Proiect – POSDRU/00/6.1 /S/11111. Echipa de verificare a desfășurat misiunea de verificare în
perioada 07 -09.09.2011; în urma acestei verificări a constatat următoarele:
Beneficiaru l a deschis 2 conturi de proiect (un cont de prefinanțare și un cont de rambursare).
Conform prevederilor legale în vigoare , OUG nr. 64/2009, beneficiarul trebuia să utilizeze 3
conturi: unul de parteneriat (transit), unul de prefinanțare și unul de rambu rsare.
Beneficiarul a motivat acest aspect prin neînțelegerea legislației referitoare la conturile de proiect.
Din analiza documentelor puse la dispoziție de beneficiar a reieșit faptul că acesta a utilizat sumele
primate cu titlu de prefinanțare și pent ru alte tranzacții decât cele aferente proiectului, acesta fiind motivul
pentru care OI CNDIPT a informat autoritatea de management cu privire la existența unei suspiciuni de
fraudă prin adresa nr. xx/28.07.2011.
AM a informat DLAF cu privire la acest as pect prin adresa 000/CI/02.08.2011.
87
Din analiza documentelor puse la dispoziție de beneficiar a reieșit faptul că actele adiționale ale
echipei de management nu sunt încheiate pe întreaga perioadă de derulare a proiectului.
Echipa de verificare a formulat următoarele propuneri :
recuperarea prefinanțării și rezilierea contractului de finanțare;
transmiterea către DLAF a suspiciunii de fraudă
1. Proiect – POSDRU/00/6 .3/S/00000 . Echipa de verificare a desfășurat misiunea de verificare în
perioada 07 -09.09.2011, în urma acestei verificări a constatat următoarele:
Beneficiarul a deschis 2 conturi de proiect (un cont de prefinanțare și un cont de rambursare).
Conform prevederilor legale în vigoare OUG nr. 64/2009, beneficiarul trebuia să utilizeze 3
conturi: un ul de parteneriat (transit), unul de prefinanțare și unul de rambursare. Beneficiarul a
motivat acest aspect prin neînțelegerea legislației referitoare la conturile de proiect.
Din analiza documentelor puse la dispoziție de beneficiar a reieșit faptul că acesta a utilizat sumele
primate cu titlu de prefinanțare și pentru alte tranzacții decât cele aferente proiectului, acesta fiind motivul
pentru care OI R a informat AM cu privire la existența unei suspiciuni de fraudă prin adresa nr.
009/28.07.2011.
AM a informat DLAF cu privire la acest aspect prin adresa EXXX/CI/02.08.2011.
Beneficiarul a efectuat plăți din contul de prefinanțare în contul de disponibil al CCC București
pentru plata salariilor angajaților.
Beneficiarul a motivat că a operat aces te transferuri pentru deblocarea situației financiare existente
la data primirii finanțărilor aferente proiectelor din fonduri nerambursabile care era dificilă și
impunea măsuri speciale pentru a evita încetarea activității CCC București.
Din analiza do cumentelor puse la dispoziție de beneficiar a reieșit faptul că există un conflict de
interese la nivelul echipei de management, în sensul că asistentul de proiect este rudă de gradul I
(fiica) cu managerul de proiect, nerespectându -se prevederile art.11 a lin. (1) din contractul de
finanțare.
Ehipa de verificare a formulat următoarele propuneri :
rezilierea contractului de finanțare;
sesizarea organelor de urmărire penală pentru comiterea infracțiunii de deturnare de
fonduri;
recuperarea prefinanțării, inclu siv a dobânzilor și penalităților aferente;
excluderea beneficiarului de la participarea la selecția publică de proiecte și neacordarea
finanțării nerambursabile pe o perioadă de 2 ani.
3. Proiect – POSDRU/00/2.3/S/00100. Echipa de verificare a desfășurat m isiunea de verificare în
perioada 07 -09.09.2011, în urma acestei verificări a constatat următoarele:
Beneficiarul a deschis 2 conturi de proiect (un cont de prefinanțare și un cont de rambursare).
Conform prevederilor legale în vigoare, OUG nr. 64/2009 , beneficiarul trebuia să utilizeze 3
conturi: unul de parteneriat (transit), unul de prefinanțare și unul de rambursare.
Beneficiarul a motivat acest aspect prin neînțelegerea legislației referitoare la conturile de proiect.
Din analiza documentelor p use la dispoziție de beneficiar a reieșit faptul că acesta a utilizat sumele
primate cu titlu de prefinanțare și pentru alte tranzacții decât cele aferente proiectului, acesta fiind motivul
pentru care OI CNDIPT a informat DG POCU cu privire la existența u nei suspiciuni de fraudă prin adresa
nr. ZZZ/28.07.2011. AM a informat DLAF cu privire la acest aspect prin adresa EXX/CI/02.08.2011.
Beneficiarul nu a notificat partenerii cu privire la transferul cotei parte din prefinanțarea primită,
nerespectând prev ederile OMFP 0000/25.08.2009.
Beneficiarul a efectuat plăți din contul de prefinanțare în contul d e disponibil al CCC București și a
motivat transferul ca pe o acțiune fără de care activitatea curentă a CCC București intra în blocaj și
implicit și activit ățile derulate prin proiect.
În ceea ce privește partenerii, s -a constatat faptul că lipsea ștampila “Solicitat rambursare FSE
POSDRU – COD CONTRACT…” pe documentele originale.
De asemenea, documentele financiar – contabile (cu excepția extraselor de co nt) nu poartă
semnătura și ștampila expertului contabil, acestea se regăsesc doar pe copiile conform cu originalul.
Echipa de verificare a formulat următoarele propuneri :
89
rezilierea contractului de finanțare;
sesizarea organelor de urmărire penală pentru comiterea infracțiunii de deturnare de
fonduri;
recuperarea prefinanțării, inclusiv a dobânzilor și penalităților aferente;
excluderea beneficiarului de la participarea la selecția publică de proiecte și neacordarea
finanțării nerambursabile pe o perioadă de 2 ani.
Concluzii
În cadrul sistemului de gestiune repartizată a fondurilor structurale, statele membre sunt
principalii responsabili în ceea ce privește crearea unor sisteme de gestiune și control care
respectă cerințele comunitare, verificarea efic ienței în funcționare a acestor sisteme, prin audituri
efectuate de organele desemnate, în vederea prevenirii, detectării și corectării neregulilor și
fraudei.
Lupta împotriva fraudei are un obiectiv cheie pentru buna implementare a fondurilor
europene.
Întrucât responsabilitatea principală pentru prevenirea fraudei revine autorităților de
management, descurajarea cu succes a fraudelor poate să depindă de o combinație între eforturile
autorităților de management și ale auditorilor.24
Exemple de puncte slabe ale sistemelor de control intern sunt deficiențele referitoare la:
supraveghere și revizuire;
separarea funcțiilor;
aprobarea de către organele de conducere;
controlul sistemelor.25
24 COCOF 09/0003/00 -RO, a se vedea „The Handbook of Fraud Deterrence” de Harry Cendrowski, James P.
Martin și Louis W. Petro, 2007, p. 29 ;.
Scopul trebuie să fie reducerea elementului de oportunitate în triunghiul fraudei.
Autoritatea de management trebuie să posede suficiente cunoștințe privind identificarea
indicatorilor de fraudă și să cunoască obligația de a raporta neregulile și suspiciunile de fraudă în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Ministerul D ezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene dezvoltă
o viziune pragmatică în sensul adoptării unor măsuri administrative, instituționale și legislative
pentru a preveni și pentru a combate fraudele.
Lupta împotriva fraudei este un obiectiv cheie și în perioada de programare 2014 -2020 și
este nevoie de un efort comun din partea tuturor factorilor implicați pentru a implementa corect
și cu succes fondurile europene, prin dezvoltarea unui sistem de management și control cât mai
riguros .
Trebuie să folosim fondurile europene pentru a investi în viitorul nostru, în creșterea
economică a României și a Uniunii Europene.
Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale Uniunii Europene este una
dintre prioritățile Guvernului Român iei, care este implicat și ferm angajat în promovarea unei
bune cooperări cu structurile naționale și cu cele europene, pentru a defini și implementa
mecanismele anti -fraudă și anti -corupție.
Capacitatea de absorbție a fondurilor europene nerambursabile de pinde de menținerea
ritmului planificat în procesul de programare, de capacitatea beneficiarilor de a genera proiecte
de calitate, precum și de capacitatea de management și implementare a contractelor de finanțare.
Lecții învățate pentru perioada următoar e de programare (1)
– Stabilirea unor intervenții focalizate mai mult pentru sprijinul persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile, persoanelor de etnie romă, tinerilor (în special șomeri și cu un nivel de educație
redus)
– Asigurarea unei mai bune complemen tarități între programele operaționale
25 Conceptul de triunghi al fraudei a fost inițiat de cercetătorul în domeniul fraudelor Dr. Donald R. Cressey. A se
vedea „The Handbook of Fraud Deterrence” , de Harry Cendrowski, James P. Martin și Louis W. Petro, 2007, p. 41 ;
91
– Utilizarea unei abordări regionale pentru perioada următoare de programare
– Întărirea rolului strategic al AM și delegarea tuturor funcțiilor care vizează nivelul de proiect la
OI
– Stabilirea unei strategii de comunicar e eficiente
– Asigurarea unei mai bune comunicări a rezultatelor pozitive din cadrul proiectelor
–
Lecții învățate pentru perioada următoare de programare (2)
– Implicarea actorilor relevanți în activitățile de programare, monitorizare și evaluare la nivel de
program
– Simplificarea sistemului de rambursare
– Elaborarea de documente de lucru, ghiduri și instrucțiuni clare pentru beneficiari și personalul OI
– Stabilirea unei mai bune conexiuni între obiective – activități – indicatori – grup țintă, atât la
nivel de pr ogram, cât și la nivel de proiect
– Designul unui program orientat pe rezultate
– Designul de proiecte orientate pe rezultate.
BIBLIOGRAFIE:
LEGISLAȚIE EUROPEANĂ:
Regulamente specifice fondurilor europene – Perioada de programare 2007 -2013 și 2014 –
2020:
1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, referitor la protecția intereselor
financiare ale UE ( Art. 325) ;
2. Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2988/1995 privind protecția
intereselor financiare ale Comunităților Europene;
3. Regulamentul Co nsiliului (CE, EURATOM) nr. 2185/1996 privind controalele și
inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare
ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor nereguli;
4. Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 1073/1999 privind
investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);
5. Regulamentul Consiliului (EURATOM) nr. 1074/1999 privind investigațiile efectuate
de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);
6. Decizi a Comisiei nr. 352/1999 de instituire a Oficiului European de Luptă Antifraudă
(OLAF);
7. Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 de stabilire a regulilor pentru
implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a
prevederilor general e cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1260/1999;
8. Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1848/2006 privind neregulile și recuperarea sumelor
plătite necuvenit în cadrul finanțării Politicii Agricole Comune, precum și organizarea
unui sistem de informare în acest domeniu, și de abrogare a Regulamentului Consiliului
(CEE) nr. 595/1991;
93
9. Regulamentul (UE) Nr.1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1081/2006 al Consiliului privind Fondul Social European.
LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ:
1. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupți e,
cu modificările și completările ulterioare;
2. Legea nr.61/2011 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru lupta
antifrauda – DLAF;
3. Hotărârea Guvernului nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei naționale de luptă
antifraudă pentru protecți a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;
4. Hotărârea Guvernului nr. 1.211/2006 pentru modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei naționale de luptă antifraudă pentru
protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România;
5. Ordonanța de urgență nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor
publice naționale aferente acestora;
6. Hotărârea Guvern ului nr. 738/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare al Departamentului pentru lupta antifraud -DLAF;
7. Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență nr.66/ 2011;
8. Strategia Națională Anticorupție: HG nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei
Naționale Anticorupție pe perioada 2012 -2015, a Inventarului măsurilor p reventive
anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum si a Planului național de acțiune pentru
implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012 -2015.
CĂRȚI:
1. ALEXANDRU, Ioan; CĂRĂUȘAN, Mihaela, Drept administrativ , Ediția a III -a
revizuită și a dăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2009;
2. BREZOIANU, Dumitru; OPRICAN Mariana, Administrația publică în România, Ed.
C.H. Beck, București, 2009;
3. CORBEANU, Ion, Drept administrativ, Editura LUMINA Lex, București, 2002;
4. COSTEA, Maria, Integrarea Român iei în Uniunea Europeană , Institutul European
2007;
5. FUEREA, Augustin, Manualul Uniunii Europene , Universul Juridic, București 2011;
6. FUEREA, Augustin, Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, Ed. C.H.Beck,
Bucure ști, 2015 ;
7. ILIE, Georgeta, Managementul Proiectelor cu finanțare europeană, Ediția a III – a
revizuită , Editura Universitară , București, 2015;
8. IORGOVAN, Antonie , Tratat de drept administrativ , Ed. All Beck, vol. I și II
București, 2005;
9. NEGULESCU, Paul, Tratat de drept administrativ. Principii g enerale, vol. I Ed. a IV -a,
Institutul de arte Grafice E Marvan, București, 1934;
10. OROVEANU, Mihail, Tratat de drept administrativ, Ed.Cerma, București, 1998;
11. POEDE, George, Politici sociale , editura TipoMoldova, Iași, 2002;
12. Proiect finanțat din Fondul Soci al European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, Evaluare Ad -hoc a intervenției Posdru privind tinerii,
Raport de evaluare ;
13. Proiect finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselo r Umane, A doua evaluare intermediară a POSDRU 2007 -2013;
14. Proiect finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, Evaluare Ad -hoc a intervenției Posdru 2007 -2013 ;
15. SOTTOU, Franck, A to Z Guide for Perf ect European Managers , Paris, 2010;
16. TARANGUL, Erast Diti, Tratat de drept administrativ român, Ed. Glasul Bucuvinei,
Cernăuți, 1944;
95
17. TEODORESCU, Anibal, Tratat de drept administrativ, vol. I, Institutul de arte grafice
Eminescu, București, 1935;
18. TOFAN, Dan a, Drept administrativ , Ed. All Beck, București, 2008;
19. ȘAGUNA, DROSU Dan, GĂINUȘĂ NICOLAE Raluca, Fondurile Structurale ale
Uniunii Europene, Curs Universitar , Universul Juridic, București, 2011;
20. SEMETA, Algirdas, Compedium of Anonymised Cases, Structural Actions, Operational
& Policy Support Fraud Prevention & Intelligence, European Commission, Bruxelles,
2012;
21. VERDINAȘ, Verginia , Drept administrativ , ediția a IV -a, Ed. Uni versul Juridic,
București, 2009
ARTICOLE /BROȘURI /PROCEDURI :
22. Analele Universității C onstantin Brâncuși – Seria Științe Juridice, Nr. 3/2010, p.79 -88;
23. Dobleagă, Ovidiu; Baciu, Maria -Magdalena; Benke, Karoly, Infracțiuni împotriva
intereselor financiare ale Comunității Europene , Revista de Drept Penal. Serie noua, An
2008, XV / nr.4 -2008, 4 (oct.-dec.), p. 152 -162;
24. European Anti -Fraud Office , Deterring Fraud by Informing the Public, Round Table
on Antifraud Communication , Third Edition , Bruxelles, 2009 ;
25. Manualul Beneficiarului, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 200 7-2013 , București, 2009 ;
26. Regulament de organizare și funcționare – DIRECȚIA GENERALĂ PROGRAME
EUROPENE CAPITAL UMAN
27. Revista de Drept Penal, Anul XVII NR.1, Ianuarie -Martie, București 2010 ;
28. Strategia Națională de Luptă Antifraudă, pentru Protecția Interese lor Financiare
ale Uniunii Europene în România 2017 -2023
29. Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, București, 2015
Surse de internet:
1. Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013
2. Cadrul Strategic de Referință 2007 -2013
3. http://www.fonduri -ue.ro/pocu
4. http://www.fseromania.ro/index.php
5. http://www.fonduri -ue.ro/
6. http://europa.eu/index_ro.htm
7. http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_en.htm
8. http://www.antifrauda.gov.ro/en/
9. http://www.pna.ro
10. http://www.anaf.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Tatiana C. BREȘUG (PISTRUI) [602726] (ID: 602726)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.