Tătar Liliana -Gabriela [620005]

1
UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Specializarea: Contabilitate și informatică de gestiune

ANALIZA PERFORMANȚEI SECTORULUI BANCAR ROMÂNESC ÎN
PERIOADA 2005 -2016

Cordonator științific:
Lector univ.dr. Anca Munteanu
Absolvent: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

CAP 1. REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE
1.1. Noțiuni introductive …………… ……….. ……………. ………………………. …………………. ……..4
1.2. Problematica cercetării. ……………………. ………………. ………………… ………… …………….. .4
1.3. Studii relevante pentru această temă………………………… ……………. ……………………. ..5
CAP 2. METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU DETERMINAREA EVOLUȚIEI
PERFORMANȚEI SECTORULUO BANCAR ROMÂNESC
2.1. Descrierea metodologiei de studiu………………………………………. ………………………. .12
2.2. Sectorul bancar românesc în anii 2005 și 2016………………………………………………..13
2.2.1. Sectorul bancar românesc în anul 2005……………………………………………….13
2.2.2. Sectorul bancar românesc în anul 2016…… ………………………………………….15
2.3. Indicatori ai performanței bancare……. ……………………………….. ………….. ……………17
2.3.1. Indicatori tradiționali …………………….. ………………………………… ………………..17
2.3.2. Indicatori economici ……………………………………. ……………. ……………………… 19
2.3.3. Indicatori de piață …………………………………. ……….. ……………………….. ………..20
CAP 3. STUDIUL DE CAZ
3.1. Preluarea și prelucrarea informațiilor de la nivelul ficărei instituții de
credit…….. …………………………………………………………. …….. …………………………….. ……22
3.2. Analiza evoluției în timp a principalilor indicatori de performanță ……………… ….27
3.3. Concluziile studiului de caz …………………………………………………………………. ………… 44
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………… …………….45
Anexe………………………………………………………………………………………………………… ……………….47

3

Introducere
Lucrarea de față își propune să prezinte aspectele relevante legate de performanța sectorului
bancar, prin prezentarea aspectelor teoretice, pentru o mai bună întelegere a principalelor concepte
legate de tema propusă, precum și a celor practice, utilizate ulterior în studiul de caz.
Primul capitol al lucrării, care presupune revizuirea literaturii de specialitate, prezintă în prima
parte noțiunile introductive, constând în definiții ale performanței, atât în sens general cât și
particular, cu referire doar la sectorul bancar precum și în informații privind importanța menținerii
sau îmbunătățirii acesteia. A doua parte a acestui capitol, face referire la problematica cercetării ,
respectiv la enunțarea întrebărilor la care se va răspunde în această lucrare. Cea de -a treia parte a
acestui capitol prezintă câteva studii relevante pentru tema propusă în cadrul cărora se prezintă o
parte din factorii care influențează performanța bancară și anume: solvabilitatea, rata creditelor
neperformante , rata riscului de credit , rata inflației, PIB -ul, reformele structurale și evoluția
tehnologiei .
Cel de -al doilea capitol prezintă metodologia utilizată în studiul de caz, o scu rtă descriere a
sistemului bancar românesc în anii 2005 și 2016 precum și principalii ind icatori tradiționali,
economici și de piață utilizați în analiza performanței bancare. O parte dintre acești indicatori vor fi
utilizați în cadrul studiului de caz, cu rezultate prezentate în capitolul următor.
Ultimul capitol intitulat „Studiul de caz” presupune analiza unor indicator i de performanță:
rata rentabilității economice, rata rentabilității financiare, raportul cost -venit, marja netă de dobândă
precum și a ratelor de piață (în cazul celor două bănci listate la bursă: BRD si BT) atât la nivelul
celor 5 bănci analizate cât și la nivelul întregului sistem bancar , în cazul ROA și ROE . Pentru
determinarea acestora, am preluat informații din situațiile financiare ,rapoartele anuale și din
rapoartele AGA ale băncilor, precum și din rapoartele anuale ale BNR . Rezultatele studiului su nt
prezentate sub formă de grafice și tabele , prin intermediul cărora se poate urmări evoluția în timp a
principalilor indicatori de performanță bancară. Limitele întâlnite în realizarea studiului fac referire
la imposibilitatea de a analiza, în anumite ca zuri, o parte dintre indicatori, din cauza faptului că nu
am avut acces la informațiile necesare, în special pentru perioadele mai vechi.

4
CAP 1. REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE
1.1. Noțiuni introductive
Etimologic, cuvântul performanță, provine de la verbul din limba engleză „to perform”, care î n
limbajul specific sectorului de afaceri , se referă la îndeplinirea unei sarcini. În schimb, substantivul
performance face referire doar la procesul executării sarcinilor.
Performanța întreprinderii reprezintă „o stare de competitivitate a întreprinderii, atinsă printr –
un nivel de eficacitate și product ivitat e care -i asigură o prezenț ă durabilă pe piață”1 . Din aceasta
reiese că pentru a fi performantă, o întreprindere trebuie sa fie eficace si productivă, acestea
confe rindu-i longevitate pe piață.
Strategia de dezvoltare a unei unități economice se manifestă prin performanța economico –
financiară. Analiza acestor performanțe se bazează pe bilanț, cont de profit și pierdere, analiza
evoluției anumitor indicatori și a soldurilor intermediare de gestiu ne.
Un nivel sporit al performanței financiare, conduce la maximizarea nivelului capitalurilor
proprii sau a avuției acționarilor. Performanța financiară a întreprinderii este influențată de evoluția
cursului titlurilor pe piața de capital.
Performanța b ancară , ca parte a managementului bancar dar și ca efect al îmbunătățirii
acestuia, este un instrument de analiză cu o importanță semnificativă pentru managerii acelei bănci,
pentru actionari și pentru toți cei care participă pe piețele financiare. Perform anța face referire la
gradul de stabilitate a activității ba ncare și se caracterizează prin riscuri reduse și un trend de
creștere a profitului.
1.2. Problematica cercetării
Problematica dezvoltată în prezenta lucrare, presupune abordarea aspecte lor relevante , aflate
în strânsă interdependență cu fenomenul studiat, care v a fi supus studiului și analizei , pornind de la
un set de întrebări:
– Care sunt factori i care influențează performanța bancară?
– Cum putem identifica punctele forte si punctele slabe ale sectoru lui bancar?
– Cum au evoluat în ultimul deceniu principalii indicatori ai performanței bancare?

1 Andronic B.C. – Performanța firmei . Abordare transdisciplinară în analiza m icroeconomică , Editura
Polirom, Iasi ,2000, pagina 25

5
Pentru a răspunde acestui set de întrebări, am folosit un număr de 4 cărți și 5 articole în cadrul
cărora am identificat atât aspectele teoretice, necesare pentru o mai bună înțelegere a principalelor
concepte , cât și practice , implicând o analiză concretă a principalelor concepte .

1.3. Studii relevante pentru această temă
În continuare, am analizat un studiu teoretic privind cuantificarea performanței și 4 studii
empirice , în cadrul cărora, din punctul meu de vedere s-au abordat teme de mare interes, ajutâ ndu-
mă să îmi răspund la un set de întreb ări legate de impactul pe care î l au anumiți factori asupra
performanței bancare.
Factorii care au fost anal izați în cadrul acestor studii sunt : evoluția tehnologi ei, reformele nou –
apărute, dar și alți factori care influențează 2 dintre indica torii tradiționali de măsurare a i
performanței și anume rata rentabilității economice (ROA) și rata rentabilitații financ iare (ROE) ,
Ovidiu Stoica , Alina Sargu și Seyed Mehdian(2013)2 au analizat prima temă care m i-a stârnit
interesul , adică influența pe care o are evoluția tehnologiei asupra sistemului bancar. Ei au analizat,
din punctul meu de vedere , influența celei mai importante inovații financiare corelate cu sectorul
bancar, care are avantaje bilaterale, atât pentru bancă cât și pentru clienții acesteia și anume, internet
banking -ul.
Internet banking -ul este o inovație financiară care s -a dezvoltat semnificativ în ultimul
deceniu. Principalul argument pentru această dezvoltare a serviciilor bancare online îl reprezintă , din
perspectiva bănc ilor, costurile diminuate, iar, î n ceea ce pr ivește avantajele clienților, se poate vorbi
despre ușurința și rapiditatea cu care se efectuează diverse tranzacții. În România, primele servicii
de internet banking au fost introduse de către Banca Turco -română în anul 1999.
Datorită creșterii semnific ative a numărului de utilizatori , băncile românești sunt determi nate
să ofere asemenea servicii . Principalele operațiuni pe care u tilizatorii le pot realiza sunt : examinarea
contului, transferuri de sume dintr -un cont în altul , plata facturilor și, uneori, crearea unor depozite
la termen.
Metodologiile utilizate în cadrul acestui studiu, care arată care e influența home banking -ului
asupra performanței bancare, sunt DEA (Data Envelopment Analysis) care implică modele

2 Ovidiu Stoica* ᵃ, Alina Sargu ᵃ, Seyed Mehdian ᵇ – The impact of internet banking on the performance of Romanian
banks: DEA&PCA Approach , GEBA 2013
ᵃ Faculty of Economics&Business Administration, „ Alexandru Ioan Cuza ” University of Iași, Romania
ᵇ School of Management, University of Michingan -Flint USA

6
matematice liniare și ia în calcul 6 variabil e,care sunt atât financiare cât si nefinanciare și PCA
(Principal components analysis ) în scopul delimitării informațiilor relevante de cele inutile.
Rezultatele studiului relevă faptul că din cele 24 de bănci analizate, 15 dintre ele au o
eficiență de 100% , luând în calcul toate cele 6 variabile: depozite, costuri, număr de angajați,
valoarea echipamentelor deținute , venituri nete si rata medie de accesare a site -ului de către
utilizatori.
În cadrul s ectorul ui bancar româ nesc se prac tică două strategii: una orientată pe costuri iar
cealaltă orientată pe internet banking. Băncile capabile să utilizeze eficient Internet banking -ul
pentru a -și îmbunătăți per formanțele sunt puține la număr , cele mai multe mixând serviciile de
internet banking cu strategiile de reducere a costurilor.
În concluzie, beneficiile apărute ca urmare a dezvoltării continue a tehnologiei, și -au făcut
simțită prezența și în sectorul bancar . Internetul a facilitat modul în care clienții bănc ilor pot efectua
diverse operațiuni de acasă fără a mai fi necesară deplasarea până la această instituție , acest lucru
conducând totodată la o creștere a profiturilor băncilor datorită diminu ării chelutielilor bă ncilor prin
scăderea necesității unei rețele teritoriale largi
Asupra performanțelor bancare , o influență semnificativă au avut -o liberalizarea și
internaționalizarea acestui sistem . În continuare, pentru a vedea modul în care reformele sistemului
bancar influențează performanța acestuia am analizat studiul intitulat “ The impact of the banking
system reform on banks performance ”3, realizat de profesorii universitari: Alin Marius Andries ,
Vasile Cocriș , Anisoara Niculina Apetrei în anul 2011.
În ultimele decenii, cele mai multe țări ale Europei centrale si de est au implementat, în
vederea creșterii dimensiunii , stabilității și a eficienței sistemului financiar , o serie de reforme
structurale . Astfel , a crescut competitivitatea care a influențat băncile să își diminueze costurile
concomi tent cu plasarea de resurse în scopul tehnologizării.
Scopul studiului a fost de a vedea care a fost influența reformelor asupra performanței
sectorului bancar. Au fost utilizate variabile microeconomice precum mărimea băncilor , exprimată
ca suma activelor , rentabilitate economică și financiară , nivelul provizioanelor băncii și sumele
împrumutate , dar și variabile macroeconomice precum: PIB și rata inflației.

3 Alin Marius Andries ᵃ, Vasile Cocris ᵇ, Anisoara Niculina Apetrei – The impact of the banking syst em re form on banks
performance , 2011
ᵃFacultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor, Universitatea „Ioan Cuza ”, Iași
ᵇUniversitatea „ Ștefan cel Mare ”, Suceava

7
În cadrul acestui studiu, au fost analizate băncile din Bulgaria, Romănia , Polonia, Ungaria și
Slovacia .
La nivelul țărilor analizate , se observă că în Ungaria există cel mai mare nivel de reforme
structurale , astfel existând aici cea mai mare liberalizare a sistemului bancar, iar cel mai mic nivel
este înregistrat in România. Tot în țara noastră s -a înregistrat și cel mai mare nivel al ratei dobânzii
dar și cel mai mic nivel de intermediere financiară din UE.
Rezultatele acestui studiu arată că atât reformele financiare cât și cele bancare au o influență
pozitivă asupra indic ilor performanței bancare, rata dobanzii , indicele performantei operationa le sau
rentabilitatea activelor . Acest lucru înseamnă că o diminuare a indicilor legați de reformele
financiare și bancare determină o diminuare a performanței bancare.
Criza economi că izbucnită la sfârșitul anului 2007 a avut un impact major asupra activității
bancare prin diminuarea profitabilității acestora, unele ajungând în situația de insolvență iar altele au
putut să își continue activitatea numai cu ajutorul guvernului. Măsuri le luate în acea perioadă,
precum scăderea ratei dobânzii, au dus la creșterea volumului de credite neperformante și, deci, la
scăderea profitabilității.
Maria -Daciana Rodean și Nicolae Balteș4 au analizat în articolul intitulat „Study regarding
the performance of romanian banking system” (2014) principalii factori externi și interni, care
influențează profitabilitatea bancară.
• Factorii interni care au fost analizați în cadrul acestui studiu sunt:
-solvabilitatea , care face r eferire la capacitatea instituției bancare de a -și achita datoriile
-rata creditelor neperformante , definite ca sumele împrumutate pentru care debitorul nu si -a
efectuat plățile având o întârziere mai mare de 90 de zile
• Factorii externi care au fost analizați în cadrul acestui studiu sunt: :
-PIB, cara reprezintă valoarea tuturor bunirilor și serviciilor produse într -un interval de timp
pe teritoriul unei țări
-Rata inflației , care ilustrează, sub formă procentuală, evoluția inflației într -un int erval de
timp.

4 Maria -Daciana Rodean ( Cozma) PhD Student , Professor Nicolae Baltes PhD – Study regarding the performance of
romanian banking system , „Lucian Blaga University” of Sibiu, Faculty of economics, 2014

8
Metodologia de studiu folosită:
În cadrul acestui studiu au fost preluate date legate de sistemul bancar românesc pe o perioadă
de 6 ani , respectiv din perioada 2008 -2013. Analiza a fost realizată prin prisma indicatorilor
rentabilitate economică și rentabilitate financiară. Plecând de la ideea că asupra performanței
bancare au influență factori interni si externi, au fost luați în calcul câte doi factori pentru fiecar e
categorie, și anume: solvabilitatea și creditele neperformante, respe ctiv rata inflației și PIB. În
perioada analizată se observ ă o diminuare a profitabilității sectorului bancar din țara noastră.
În urma cercetării, s -a determinat că, în ceea ce priveșste factorii interni, rata de solvabilitate
are un impact mai mare asupra performanței bancare, coeficientul de corelatie dintre acest factor și
indicatorii ROA și ROE fiind echivalent cu -0.9, pe când, în cazul creditelor neperformante , acesta
are valorile de -0.74 în cazul ROA și -0.75 în cazul ROE , existând, in ambele cazuri o legătură
negativă între acestea , astfel , o majorare a valorii acestor factori, determină o diminuare a celor doi
indicatori.
În ceea ce privește factorii externi, rata inflației are un impact mai mare asupra performanței,
coeficientul de corelație dintre acest factor și cei doi indicatori fiind de 0.78 în cazul ROA și 0.77 în
cazul ROE , pe când , în cazul PIB -ului, valorile coeficientului sunt de -0.44 în ca zul ROA și de –
0.45 în cazul ROE .
Concluzie:
Studiul relevă faptul că există o corelație mai puternică între factorii interni și performanță
spre deosebire de factorii externi .
Totodată, acest studiu deschide orizonturi noi de cercetare , mergând pe p remisa că acordul
Basel III impune noi cerințe de capital care trebuie să fie implementat e până în anul 2019. Acest
lucru poate influența performanța bancară , astfel, se poate realiza o nouă cercetare în scopul
studierii legăturii dintre structura capitalu lui și performanța bancară obținută.
Un alt factor care poate influența performanța bancară este rata riscului de credit . Adela
Socol și Adina Elena Dănulățeanu ( 2013 )5 au analiza t influenț a ratei riscului de credit asupra
performanței băncilor , în ultimii ani băncile confruntându -se cu o diminuare a ritmului de creștere a
creditelor și cu probleme în ceea ce privește creditele neperformante.

5 Adela Socol , Adina Elena Dănulețiu – Analysis of the romanian banks performance through ROA, ROE and non
performing loan models , Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, „1 Decembrie 1918” University of Alba
Iulia, 2013.

9

Metodologia utilizată :
Revizuirea literaturii a constituit pilonul de bază al acestui studiu, facilitând înțelegerea
principalelor teorii și teste realizate în acest sens. Metodologia utilizată a implicat mai mulți pași:
stabilirea scopului , crearea unui plan , documentarea , evaluarea și sinteza principalelor informații
culese.
Cea de -a doua metodologie utilizată a fost metoda regresiei, metodă care permite analiza
existenței legăturii dintre o variabilă y și una sau mai multe variabile x, astfel creându -se doua
modele de regresi e pentru a determina dacă rata riscului de credit influențează rentabilitatea
economică, respectiv dacă rata riscului de credit influențează rentabilitatea financiară.
Rezultatele cercetă rii arată faptul că rata riscului de credit are un im pact negativ asu pra
rentabilităț ii economice și financiare a instituțiilor de credit , lucru care poate fi explicat prin
influența pe care o au asupra profitului , creditele neperformante. Rentabilitatea activelor se
diminuează cu 3.97% , iar cea financiară cu 4.32% la creșterea cu un procent a ratei riscului de
credit. Studiul relevă faptul că dacă băncile românești nu vor reuși să își gestioneze eficient
portofoliul de credite , acestea sunt supuse ricului generat de prezența creditelor n eperformante.
Conform BNR, unul din principalele puncte slabe ale sectorului bancar românesc îl reprezintă
creditele nepe rformante. În ultimii ani, s -a înregistrat o creștere a acestor credite , lucru care a condus
la mărirea nivelului provizioanelor , fiind afectați astfel indicatorii profitabilității.
Loredana Ciurlău (2009) 6 afirmă că “profitul reprezintă principala sursă din care băncile își
constituie fonduri de rezervă, contribuind în acest fel, la îmbunătățirea capitalizării băncii,
protejându -le față de eventualele pierderi înregistrate în exercițiile financiare. ”
Profitul, ca principal obiectiv al acestei activități, constituie cea mai importantă sursă de creare
a rezervelor bancare. În scopul evidențierii interdependențelor în progresul performanțe lor bancare
și ale modalităților de acțiun e pentru optimizarea acestora, profitul trebuie raportat la o serie de
indicatori:
• Rata rentabilității financiare : indică acționarilor eficacitatea investițiilor făcute și este cea
mai importantă expresie a profitului. Acest indicator generează un set de aspect precum efectul
pârghie și eficiența operațională

6 Loredana Ciurlău – Modalități de cuantificare a performanțelor din sistemul bancar românesc , Analele Universității
“Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria E conomie, Nr. 3/2009

10
• Rata rentabilității ec onomice : reprezintă efortul băncii de a obține profit prin utilizarea
resurselor de care dispune
• Efectul de pârghie: se referă la gradul de utilizare a resurselor suplimentare ce pot influența
în mod pozitiv rentabilitatea financiară (ROE) . Pe măsură ce crește ponderea capitaluril or
proprii,efectul de pârghie se diminuează
• Rata profitului : atunci când se dorește o diminuare a costurilor , acesta este cel mai important
indicator de analiză. Mărimea acestuia depinde de raportul dintre veniturile și cheltuielile băncii
precum și de s tructura acestora .
• Gradul de utilizare a activelor : este în interdependență cu nivelul ratei dobânzii și cu
structura activelor instituțiilor de credit. Pentru a se obține un nivel maxim al acestui indicator, se
crește ponderea activelor aducătoare de cel e mai mari venituri.
Performanțele bancare pot fi analizate cu ajutorul modelului DuPont , care compară ris cul cu
profitul obținut prin punerea în balanță a câștigurilor cu pierderile rezultate ulterior producerii
riscului , dar și cu ajutorul altor modele bazate pe: rate de exploatare, rate de structură, rate de
gestiune .
Analiza performanțelor bancare devine mai puțin relevantă în cazul în care, din cauza unor
politici manageriale eronate, apare situația de neperformanță . O gestionare necorespunzătoare a
resurselor poate fi concretizată printr -o pondere mare a activelor pe termen scurt, a activelor fixe , un
nivel redus al capitalului propriu în comparație cu obligațiile. Acestea conduc la expunerea băncii la
risc precum și la un trend de scădere a profitur ilor.
În scopul identificării punctelor slabe și forte pot fi utilizate diverse mijloace de măsurare a
performanței bancare, ulteorior optimizării activelor și pasivelor și a raportului venit -risc . În acest
sens, trebuie:
-să se observe tendințele veniturilor din anumite active productive, sa se constate activele ale
căror rentabilitate poate crește și să se realizeze o comparabilitate intre veniturile brute aferente
acelei bănci cu cele aferente unei instituții asemănătoare.
-să se evalueze venitu rile provenite din alte surse, care nu sunt purtătoare de
dobândă.Specialiștii susțin că, deși în cazul majorității bancilor românești, nivelul acestui tip de
venit este unul redus, pe viitor , contribuția la venituri se va majora.
-să fie luate în calcul s uma dobânzilor plătite de către bancă pentru sursele atrase și eficiența
costurilor necesare funcționării. Costurile ridicate pot indica zone în care există posibilitatea
prezenței unor deficiențe.

11
În situația în care nivelul performanței este determinat p e baza anumitor indicatori , în caz de
neperformanță, aceasta este ușor de detectat pe baza informațiilor din bilanț și contul de profit și
pierdere.
Prin structura sa, bilanțul oferă posibilitatea comparării și cunoașterii modificărilor apărute în
structur a elementelor de activ și pasiv.
Contul de profit și pierdere este un document care oferă informații legate de profitabili tatea
băncii, conținând informații privind veniturile și cheltuielile acelei bănci și reflectă rezultatele din
activitatea de exploa tare, financiară și extraordinară , pe o perioadă determinată de timp.
Analiza componentelor contului de profit și pierdere se realizează în dinamică , iar evoluția
rezultatelor financiare se analizează pe categorii, astfel rezultând contribuția fiecărei as tfel de
categorii la eficiența activității precum și cât de semnificativă e fiecare subactivitate în totalul
activităților băncii respective.
Pe lângă analiza dinamicii rezultatelor , analiza profitabilității presupune și analiza dinamicii și
structurii diferitelor tipuri de venituri și cheltuieli ( din/cu dobânzi, comisioane, operațiuni
financiare și altele ) și a calității portofoliului.
Analiza structurii veniturilor oferă analis tului posibilitatea de a determina calitate a, stabilitatea
și sursele profitului băncii precum și modificările ce apar în structura veniturilor.Pentru analiza
structurii veniturilor se vor calcula rate specifice fiecărei categorii de venit , determinate ca raport
între totalul veniturilor din categoria respectivă și veniturile totale , evidențiindu -se ponderea fiecărei
categorii de venituri în total venituri.
Structura cheltuielilor evidențiază consumul de resurse ale băncii în scopul obținerii de
venituri. P entru analiza structurii cheltuielilor se vor calcula rate specifice fiecărei categorii de
cheltuieli, similar ratelor utilizate pentru analiza veniturilor.
Analiza performanțelor bancare se conturează în practică prin folosirea unei serii de indicatori,
prezentați ulterior în capitolul al doilea.
În concluzie, în urma studierii mai detaliate a temei abordate de mine în această lucrare, prin
intermediul studiilor și al cărtilor studiate am putut răspunde la primele două întrebări privind
performanța bancară. În primul rând, putem afirma că aceasta e ste puternic influențată de factori
interni și externi precum evoluția tehnologiei , reformele nou -apărute, solvabilitatea, rata creditelor
neperformante, PIB, rata inflației și rata riscului de credit, toate având un impact asupra
performantei bancare. În al doilea rând, prin monitorizarea constantă a veniturilor și cheltuielilor
băncii se pot determina punctele slabe și forte ale acesteia.

12
CAP 2. METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU DETERMINAREA E VOLUȚIEI
PERFORMANȚEI SECTORULUI BANCAR ROMÂNESC

2.1. Descrierea metodologiei de studiu

Cerasella Crăciun (2015) spune despre conceptul de metodologie că „desemnează un
sistem de principii și norme de organizare a cercetării, riguros stabilite prin intermediul cărora sunt
elaborate metode, procedee și tehnici de cercetare. Metodologia […]este produsul inte racțiunii dintre
teorie și cercetarea empirică. ”7
În scopul studierii evoluției performanțelor bancare s -a determina t o serie de indicatori
reprezentativi în acest sens, prezentați în subcapitolul următor, care oferă o imagine mai clară asupra
fenomenulu i studiat .
Acești indicatori au fost obținuți pe baza informațiilor obținute din bilanțul8, contul de profit și
pierdere9, situația fluxurilor de trezorerie10 și rapoartele AGA11 al principalelor instituții bancare din
România : Banca Transilvania , BCR, BRD , Raiffeisen si UniCredit, care în anul anterior au fost cele
mai profitabile.
Pentru determinarea acestor indicatori , am utilizat tabele de lucru în Excel , care au cuprins
informații atâ t generale, sub formă de medie a valorii indicatorilor obținuți la ni velul tuturor
instituțiilor analizate cât și particulare, culese din situațiile financiare ale fiecă rei instituții analizate
adică elemente de active, datorii, capital propriu , regăsite în bilanț dar și elemente de venituri și
cheltuieli regăsite în contul de profit și pierdere. Pe baza informațiilor obținute, au fost realizate
grafice corespunzătoare fiecărui indicator atât anual căt și pentru toată perioada analizată.
În urma acestor demersuri se va putea realiza o comparabilitate în timp a acestor in dicatori la
principalele bănci românești dar și posibil itatea de a analiza cum au evoluat performanț ele
sectorului bancar în ultimul deceniu , respectiv perio ada 2005 -2016 .

7 CERASELLA CRĂCIUN – Metode și tehnici de cercetare , pag. 18, EDITURA UNIVERSITARĂ , București, 2015 ,
8 Anexa 2 – Exemplu bilanț utilizat
9 Anexa 3 -Exemplu cont de profit și pierdere utilizat
10 Anexa 4 -Exemplu s ituați e a modificării fluxu rilor de trezorerie utilizată
11 Anexa 5 -Exemplu raport AGA utilizat

13
2.2. S ectorul bancar românesc în anii 2005 și 2016
2.2.1Sectorul bancar românesc în anul 2005

a. Structura sistemului bancar românesc:
Confo rm BNR, la finalul anului 2005 , sistemul bancar românesc era format din 40 de bănci,
inclusiv Banca Centrala cooperatistă Creditcoop , dintre care:
-38 de bănci cu capital majoritar privat, dintre care:
– 30 cu capital majoritar străin (6 dintre acestea fiind sucursale ale unor bănci străine)
-8 cu capital autohton
-2 bănci cu capital integral de stat
Ponderea activelor băncilor cu capital privat în totalul de active ale sistemului bancar a fost de
94% , iar a băncilor cu capital străin a fost de 62.2% . Băncile cu capital auistriac dețin cea mai
mare cotă de piață, urmate de cele cu capital grecesc.
b.Profitabilitatea sectorului bancar:
În acea perioadă, caracteristică sectorului b ancar, era nivelul ridicat al profitabilității. Acest
fenomen a apărut ca urmare a privatizării băncilor de stat și a măsurilor de restructurare adoptate de
BNR, manifestate prin eliminarea din sistem a băncilor fără potențial și dezvoltarea celorlaltor
bănci.
În ultimii 6 ani, sectorul bancar a înregistrat profit, valoarea acestuia ridicându -se la 2113
milioane lei în anul 2005, în creștere față de anul 2004 cu 338 milioane lei. Cel mai mare aport, de
58%, l -au avut veniturile nete din dobânzi. Cele mai r idicate niveluri ale profitabilității au fost
înregistrate le nivelul băncilor mari, băncile mici înregistrând valori mai mici, acest lucru având
impact asupra dezvoltării lor ulterioare.
Principalii indicatori de performanță ai sistemului bancar, ROA și ROE au avut valori
pozitive de 1,9% , respectiv 15.4%.
Indicatorul de solvabilitate a avut de ase menea valoare pozitivă, de 21.1% , situându -se peste
limita minimă reglementată de 12% .
c.Riscurile sistemului bancar
Riscul de credit în anul 2005 era moderat, având însă o tendință de creștere. În acel moment,
despre calitatea portofoliilor de credite se afirma că este una bună, iar pentru perioadele imediat
următoare nu erau prevăzuți factori care să afecteze această calitate.

14
La finele anului 2005 ca litatea creditelor era corespunzătoare, superioară celei din anul 2000.
Ponderea creanțelor incerte nete față de persoanele fizice în total creanțe persoane fizice a avut un
trend descendend în ultima perioadă, fiind de aporximativ 0.26% , iar ponderea cre anțelor incerte
brute față de persoanele fizice, a fost de 0.47%.
Riscul de lichiditate : în anul 2005, la sectorului bancar avea un nivel ridicat lichidității, însă
cu un trend descendent, însa, pentru perioada următoare, nu se prevedea o majorare acestui risc,
întrucât creditul pe termen scurt avea o pondere mai mare de 25% d in creditul neguvernamental, iar
nivelul depozitelor la banca centrală era ridicat.
Riscul de piață la nivelul sectorului bancar era relativ redus, instituțiile de credit fiind expuse
moderat la modificarea ratei dobânzii și nesemnificativ la modificarea cursu lui de schimb și a
acțiunilor, î nsă, riscul se manifesta la nivelul calității portofoliului de credite.
d.Structura activelor și a pasivelor
La finalul anului 2005, creanțele asupra sectorului nebancar autohton , aveau cea mai mare
pondere în totalul activelor bancare, reprezentând 48.5% din aceste a, procent împărțit astfel:
creanțele față de sectorul guvernamental au fost de 1.9%, cele asupra corporațiilor de 30.2%, iar cele
asupra populației au fost de 16.4%. Creditele imobiliare au reprezentat un sfert din creditul total
acordat populației . Creanțele față de sectorul bancar au reprezentat 40% din total active, iar activele
externe și alte active au reprezentat 3.5%, respectiv 8%.
În ceea ce privește pasivele, depozitele atrase de la rezidenți au avut cea mai mare pondere în
total, de 63.5% , procent împărțit astfel: 2.45% depozite interbancare, iar 61% depozite atrase de la
sectorul nebancar. Capitalul și rezervele au reprezen tat 12.2% din total, iar pasivele externe și alte
pasive – 20.9, respectiv 3.4%.
e.Adecvarea capitalului
„Din punct de vedere al stabilității financiare, un nivel adecvat al capitalizării instituțiilor de
credit reprezintă o garanție a capacității acestora de a absorbi pierderile potențiale generate de
practici de management al riscului mai puțin prudente sau diferite șocuri exogene. ”12
În anul 200 5, nivelul capitalizării instituțiilor de credit a fost unul corespunzător. La nivelul
capitalurilor proprii, cea mai dinamică componentă a fost capitalul social, 28 din cele 40 de instituții
de credit care activau în acel moment pe teritoriul României, și -au majorat capitalul social în cursul
anului 2005.

12 Raport asupra stabilității financiare, pagina 57 , BNR, anul 2006,

15

2.2.2 Sector ul bancar românesc în anul 2016
a. Structura sistemului bancar româ nesc
Conform BNR, l a finalul anul ui 2015 , sistemul b ancar românesc era format din 36 de bănci,
inclusiv Banca Centrala cooperatistă Creditcoop , dintre care:
-27 de bănci cu capital majoritar privat, dintre care:
– 23 cu capital majoritar străin (7 dintre acestea fiind sucursale ale unor bănci străine)
-4 cu capital majoritar autohton
-2 bănci cu capital integral de stat
Ponderea activelor băncilor cu capital privat în totalul de active ale sistemului bancar a fost de
91.7% , iar a băncil or cu capital străin a fost de 90.4% . Băncile cu capital austriac dețineau cea mai
mare cotă de piață (33.3 %) , urmate de cele cu capital francez (13.5%) și grecesc (10.6%).
În anul 2016, sistemul bancar era format din 37 de bănci, 8 dintre acestea fi ind sucursale ale
unor bănci străine. Ponderea activelor băncilor cu capital străin a fost de 91%.
b.Profitabilitatea sectorului bancar
În ceea ce priveș te profitabilitatea sectorului bancar se observ ă o îmbunătățire a acesteia pe
fondul creșterii profitu lui operațional și a diminuării cheltuielilor cu provizioanele.
Principalii indicatori de performanț ă bancară, ROA și ROE au înregistrat valori superioare
comparativ cu exercițiile financiare precedente , de 1.3% , respectiv 12.3%. Profitul net a fost în
sumă de 3.7 miliarde lei, cea mai mare contribu ție având -o băncile de talie mare, în propor ție de
aproximatv 86%. Majoritatea băncilor au avut rezultate financiare pozitive, cota de pia ță a celor care
au înregistra t pierderi fiind de 5.9%, în scădere fa ță de anul 2015 când aceasta era de 14.3%. Cu
toate că profitabilitatea băncilor a crescut, aceasta se situează sub nivelul profitabilită ții economiei
reale, adică al companiilor nefinanciare.
Dupa 5 ani în care au a vut un trend negativ, veniturile nete din dobânzi au intrat pe creș tere în
anul 2016, datorită diminuării cheltuielilor cu dobânzi. Veniturile opera ționale au avut, un trend
pozitiv, veniturile nete din dobânzi fiind principala componentă a ace stora. Veni turile nete din
comisioane au înregistrat creșteri de asemenea.
Indicatorul cost -venit a înregistrat, de asemenea, îmbunătățiri fată de valorile din ultimii ani, în
septembrie 2016 fiind de 51.1% . Această îmbunătățire a apărut pe fondul majorării venituri lor
operaționale.

16

c.Riscul sistemului bancar
Riscul de credit: rata creditelor neperformante, a atins valoarea de 10% în septembrie 2016,
diminuându -se cu 3.5 procente față de finele anului anterior . Cu toate acestea, nivelul acestei rate
este mult superior mediei UE, de 5.5%. Calitatea portofoliilor de credite a avuct un impact negativ
asupra profitabilității băncilor și asupra capacității de creditare. Cel mai mare nivel al ratei creditelor
neperfor mante a fost înregistrat la băncile mai mari. Cel mai riscant sector a fost cel al companiilor
nefinanciare, cu o rată de 19% iar cele mai putin riscante credite s -a înregistrat la nivelul populației,
rata riscului de credit fiind de 8,1% în acest caz ..
Riscul de piață : aportul acestuia la activele ponderate la risc la nivelul sectorului bancar era
relativ redus, de aproximativ 3% , însă efectele majorării ratei de dobândă asupra rezultatelor
financiare ale băncilor au importanâă în ceea ce privește stabilit atea acestora. Impactul modificării
cursului de schimb asupra fondurilor proprii este redus, iar al riscului de rată a dobânzii
înregistrează o ușoară creștere.
d.Structura activelor bancare
Activele instituțiilor de credit, în cuantu m de 411.7 miliarde le i, au reprezentat 56% din PIB ,
72.4% dintre acestea fiind deținute de băncile mari, cu o cotă de piață a activelor care depășește 5
procente. Creanțele asupra sectorului privat au avut cea mai mare pondere în totalul activelor, de
52.7%. În ceea ce privește lichiditatea, valoarea medie a indicatorului de acoperire a acesteia, era de
245%, în condițiile existenței unui nivel minim reglementat de 70% , care, în anul 2016 a fost
depășit de toate băncil e.
e. Adecvarea capitalului
De la u ltimul raport, indicatorii de adecvare a capitalului au înregistrat îmmbunătățiri, rata
fondurilor proprii totale a fost de 18.8%, fiind superioară mediei UE. În ceea ce privește efectul de
pârghie, indicator de prudență bancară, acesta a avut valori de 8. 6 puncte procentuale, depășind
astfel minimul reglementat de 3%. La nivelul tuturor băncilor românești s -au înregistrat valori ale
acestui indicator superioare minimului reglementat.

17

2.3. INDICATORI AI PERFORMANȚEI BANCARE
În scopul evaluării situaței economico -financiare a băncilor se utilizează o serie de indicatori
de performanță care se împart în 3 mari categorii :
1. Indicatori tradiționali
2. Indicatori economici
3. Indicatori de piață

2.3.1 Indicatori tradiționali de măsurare a performanței

Acești indicatori sunt similari celor utilizați în alte industrii. Din această categorie fac parte :
rata rentabilității economice , rata rentabilității financiare și raportul cost -venit . În plus , ținandu –
se cont de funcția de intermediere a băncilor , și marja netă din dobânzi joacă un rol important în
evaluarea performanței bancare.
Rata rentabilității economice

Rata rentabilității economice, sau a active lor, ilustrează efectul capacității manageriale de a
utiliza resursele bancare în scopul obținerii de profit. Un trend descendent al acestui indicator
sugerează faptul că banca întâmpină greutăți în a realiza venituri, iar un trend ascendent poate
sugera atât un lucru pozitiv cât și riscuri mai mari asumate de bancă. Se determină ca raport între
profitul net si totalul activelor.

𝑅𝑟𝑒 =𝑃𝑁
𝑇𝐴𝑥100

În literatura de specia litate se consideră că această rată este cel mai relevant indicator al
eficienței băncii.

,unde :
Rre= Rata rentabilității economice
PN=Profit net
TA= Total active

18

Rata rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare sau a capitalului propriu este cea mai importantă expresie a
profitului și ilustrează acționarilor rezultatul angajării lor , facând referire la gradul de rentabilitate a
investițiilor făcute . Pentru a fi mai atractive acțiunile băncii și pentru a le majora cursul bursier, este
de preferat ca această rata să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață.
O valoare prea m are a acestui indicator, arată o mărime necorespunzătoare a capitalului
propriu ceea ce ilustrează o capacitate diminuată de atragere a fondurilor de pe piața financiară.
Matematic, se determină ca raport î ntre profitul net si capital.

𝑅𝑟𝑓 =𝑃𝑁
𝐾

Raportul cost -venit

Raportul cost -venituri arată capacitatea băncii de a genera profituri dintr -un flux de venituri dat.
Pentru calculul acestui indicator sunt excluse cheltuielile cu deprecierea.
Un nivel scăzut al acestui indicator indică un management eficient și este mai profitabil pentru
investitori pentru că un procent diminuat al veniturilor din exploatare sunt alocate acoperirii
cheltuielilor. Acest indic ator poate indica totodată care sunt principalele puncte slabe ale instituției ,
astfel încât , prin luarea unor măsuri corespunzătoare, investitorii își pot proteja profitul.
Matematic, se determină astfel:

C/V= 𝐶𝐸
𝑉𝐸

Marja netă din dobânzi

Această marjă ilustrează măsura în care activele valorificate, generatoare de venituri, participă
la obținerea de câștiguri din dobânzi.
,unde:
CE= Cheltuieli de exploatare
VE= Venituri din exploatare ,unde:
Rrf=Rata rentabilității financiare
PN=Profit net
K=Capital propriu

19
Reprezintă raportul dintre venitul net din dobânzi ( determinat ca diferență între dobânzile
încasate și cele plătite) și activele valorificate (determinate ca diferență între total active și activele
nevalorificate, dintre care amintim: casa, activele imo bilizate corporale și necorporale, stocuri și
obiecte de inventar , decontări și debitor i și alte active). Deci, marja netă din dobânzi se determină
astfel :

𝑀𝑛𝑑 =𝐷î−𝐷𝑝
𝐴𝑣𝑥100

Un nivel cât mai mare al acestui indicator exprimă o activitate profitabilă, deci o bună
administrare a activelor si pasivelor băncii, dar poate sugera și angajarea băncii în activități riscante
de creditare. Acest nivel este specific băncilor de detaliu care dețin o rețea de sucursale, filiale,
costul procurării resurselor fiind scăzut.
Un nivel diminuat al acestui indicator exprimă cheltuieli ridicate cu dobânzile, dar și
comportament mai prudent al băncii, lucru care duce la venituri mai reduse din dobânzi. Acest nivel
este specific băncilor cu ridicata , costul procurării resurselor fiind ridicat.
2.3.2 Indicatori economici de măsurare a performanței

• Indicatori corelați cu profitabilitatea totală a băncii, bazați pe conceptu l de cost de
oportunitate.
Cel mai utiliza t astfel de indicator este EVA
EVA (Valoare adaugată economică) este o măsură a performanței în exploatare a
întreprinderii.13
Matematic, acest indicator se determină astfel:
𝐸𝑉𝐴 =𝑃𝑁𝐸 −𝐾 𝑎𝑛𝑔 ∗𝐶𝑀𝑃

*Capitalul angajat este suma capitalurilor proprii și a datoriilor financiare:

13 Andronic B.C. – Performanța firmei, abordare transdisciplinară în analiza microeconomică, editura Polirom, Iași 2000,
pag 52 -54 ,unde:
PNE= profit net din exploatare
*K ang. = capital angajat
**CMP= Costul mediu
ponderat al capitalului
,unde:
Mnd=Marja netă din dobânzi
Dî=Dobânzi încasate
Dp=Dobânzi plătite
Av=Active valorificate

20
𝐾 𝑎𝑛𝑔 =𝐾𝑃+𝐷𝑓
**Costul mediu pondera t al capitalurilor proprii (CMP) se determină matematic astfel:
𝐶𝑀𝑃 =𝐾𝑃
𝐾 𝑎𝑛𝑔∗𝑟𝐾𝑃 +𝐷∗𝑟𝑑∗(1−𝛿)
*** Rentabilitatea așteptată a capitalului propriu:
𝑟𝐾𝑃=𝑟𝑓𝑟+(𝑟𝑚𝑑 −𝑟𝑓𝑟)∗𝛽

• Indicatori care au la bază ris cul asociat activitații bancare :
Cel mai utilizat astfel de indicator este RAROC
RAROC (profitabilitatea ajustată cu riscurile asumate) permite băncilor să aloce capitaluri
societăților în funcție de riscul pe c are îl prezintă acestea. Similar indicatorului prezentat anterior,
EVA , și acesta ia în considerare costul de capital al băncii, dar, spre deosebire de acesta, RAROC
ajustează valoarea adăugată în rap ort cu capitalul necesar. Literatura de specialitate este destul de
critică față de acest indicator ca instrument de analiză a performanței deoarece este dificil să fie
determinat fără a avea acces la datele in terne ale societății respective.

𝑅𝐴𝑅𝑂𝐶 =𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 −𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 −𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑎ș𝑡𝑒𝑝𝑡𝑎𝑡 ă+𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙

2.3.3 Indicatori de piață de măsurare a performanței
Indicatorii de piață de măsurare a performanței caracterizează modul în care s e evaluează pe
piețele de capital activitatea unei bănci , prin comparație cu valiarea sa economică sau contabilă
estimată. Cei mai utilizați astfel de indicatori sunt : rata preț -venit, rata preț -valoare contabilă,
rentabilitatea totală a acțiunilor și swapul pe riscul de credit.
• Rata preț – venituri , reprezintă partea din profitul unei comanii alocată fiecărei acțiuni și
ilustrează randamentul de piață al acțiunii. Matematic, se determină ca raport î ntre valoarea de piață
a unei acțiuni și câștigul per acțiune
R p/v=𝑉𝑃/𝐴
𝐶/𝐴

,unde:
D=Datorii totale
***rKP= rentabilitatea capitalului
propriu așteptată de acționari
𝛿 = Cota de impozit pe profit
rd=rata dobânzii
rmd=rata medie a dobânzii pe piață
β=Coeficientul de risc sistemic ,unde:
Df=datorii financiare

21
• Rata preț – valoare contabilă , care corelează valoarea de piață a unei acțiun i cu valoarea
contabilă a acesteia . Valoarea contabilă a acțiunii se determină ca raport între capitalurile proprii ale
băncii și numărul total de acțiuni.
Se determină împarțind prețul curent al unei acțiuni la valoarea contabilă a acesteia din ultimul
trimestru .
𝑅 p/vc = 𝑉𝑃/𝐴
𝑉𝐶/𝐴
• Rentabilitatea totală a acțiunilor ( TSR ) , este o rată internă de rentabilitate a tuturor
fluxurilor de numerar către un investitor în perioada în care acesta este acționar la acea societate.
Această rată corelează creșterea prețului de piață a acțiunilor pe parcursul unui an și dividendele
obținute în acel an .
Matematic, se determină ca raport între suma dintre dividende și câștigul de capital și valoarea
acțiunilor la începutul anului.
TSR=(𝑉𝑃𝐴 𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡 𝑎𝑛 –𝑉𝑃𝐴 î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑎𝑛)+𝐷𝑖𝑣𝐴
𝑉𝑃𝐴 î𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑎𝑛

• Swap pe riscul de credit (Credit Default Swap) care reprezintă cos tul asigurării unei
obligațiuni negara ntate pentru o perioadă de timp, astfel cumpărătorul acestei ob ligațiuni face plăți
către vânzătorul acesteia până la data scadenței , iar vânzătorul , în cazul în care întâmpină probleme
financiare, îi va plăti cumpăr ătorului prima de asigurare plus dobâ nzile care trebuiesc a fi plătite
până la acea dată.

,unde:
VPA= valoarea de piață a acțiunii
Div A= Dividend/acțiune

22

CAP. III – Studiul de caz
3.1. Preluarea și prelucrarea informațiilor de la nivelul ficărei instituții de
credit

1. BRD

Tabel 1.1 .1.1 Determinarea principalilor indicatori de profitabilitate la BRD

23

2. BANCA TRANSILVANIA

Tabel 1. 1.1.2 Determinarea principalilor indicatori de profitabilitate la BT

24

3. BCR

Tabel 1 .1.1.3 Determinarea principalilor indicatori de profitabilitate la BCR

25

4. Raiffeisen

Tabel 1. 1.1.4 Determinarea principalilor indicatori de profitabilitate la Raiffeisen Bank

26
5. Unicredit

Tabel 1.1. 5. Determinarea principalilor indicatori de profitabilitate la Unicredit

27
3.2. Analiza evoluției în timp a principalilor indicatori de performanță

1. Rata rentabilității economice

a. Valori înregistrate la nivelul ficărei instituții și la nivel de sector
Anul Instituția ROA mediu
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit 5 bănci Sector
2005 2.88 2.11 1.92 1.69 – 2.15 1.6
2006 2.34 1.3 1.62 1.31 – 1.64 1.28
2007 2.35 2.27 1.47 1.94 2.05 2.02 1.01
2008 2.75 2.1 2.95 3.17 2.05 2.60 1.56
2009 1.68 0.32 1.25 1.43 1.77 1.29 0.25
2010 2.06 0.45 0.65 1.73 0.96 1.17 -0.16
2011 0.96 0.89 0.09 1.76 0.68 0.88 -0.23
2012 -0.69 1.08 -1.68 1.65 0.69 0.21 -0.64
2013 -0.82 1.17 0.9 1.82 0.27 0.67 0.01
2014 0.1 1.22 -4.53 1.78 0.28 -0.23 -1.3
2015 0.9 5.11 1.48 1.35 1.95 2.16 1.2
2016 1.44 2.37 1.54 1.34 2.12 1.76 1.3

b. Abaterea față de media băncilor analizate (MBA) și media sectorului bancar (MSB)

Anul BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit
MBA MSB MBA MSB MBA MSB MBA MSB MAB MSB
2005 0.73 1.28 -0.04 0.51 -0.23 -1.6 -0.46 0.09 – –
2006 0.70 1.06 -0.34 0.02 -0.02 -1.28 -0.33 0.03 – –
2007 0.33 1.34 0.25 1.26 -0.55 -1.01 -0.08 0.93 0.03 1.04
2008 0.15 1.19 -0.50 0.54 0.35 -1.56 0.57 1.61 -0.55 0.49
2009 0.39 1.43 -0.97 0.07 -0.04 -0.25 0.14 1.18 0.48 1.52
2010 0.89 2.22 -0.72 0.61 -0.52 0.16 0.56 1.89 -0.21 1.12
2011 0.08 1.19 0.01 1.12 -0.79 0.23 0.88 1.99 -0.20 0.91
2012 -0.90 -0.05 0.87 1.72 -1.89 0.64 1.44 2.29 0.48 1.33
2013 -1.49 -0.83 0.50 1.16 0.23 -0.01 1.15 1.81 -0.40 0.26
2014 0.33 1.40 1.45 2.52 -4.30 1.3 2.01 3.08 0.51 1.58
2015 -1.26 -0.30 2.95 3.91 -0.68 -1.2 -0.81 0.15 -0.21 0.75
2016 -0.32 0.14 0.61 1.07 -0.22 -1.3 -0.42 0.04 0.36 0.82

Tabel 2.1.1.1. – Valori ROA în perioada 2005 -2016
Tabel 2.1.1.2 – Abaterea ROA la nivelul fiecărei insitituții analizate față de medie în perioada 2005 -2016

28
Grafic 2.2.1.5. Nivelul ROA în anul 2009 Grafic 2.2.1.6. Nivelul ROA în anul 2010
Grafic 2.2.1.7. Nivelul ROA în anul 2011 Grafic 2.2.1.8 Nivelul ROA în anul 2012 c. Nivelul anual al ROA în perioada 2005 -2016

00.511.522.53
2005BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M. Sector
00.511.522.5
2006BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M. B. Analizate
M. Sector
00.511.522.5
2007BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analizate
M. Sector
01234
2008BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analizate
M. Sector
00.511.52
2009BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analziate
M. Sector
-0.500.511.522.5
2010BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analizate
M.sector
-0.500.511.52
2011BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analizate
M. sector
-2-1012
2012BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.Analizate
M. SectorGrafic 2.2.1.1. – nivelul ROA în anul 2005 Grafic 2.2.1.2 – nivelul ROA în anul 2006
Grafic 2.2.1.3 – nivelul ROA în anul 2007
2007 Grafic 2.2.1.4 – nivelul ROA în anul 2008
2007

29
Grafic 2.2.1.9 Nivelul ROA în anul 2013 Grafic 2.2.1.10 Nivelul ROA în anul 2014
Grafic 2.2.1.11. Nivelul ROA în anul 2015 Grafic 2.2.1.12 Nivelul ROA în anul 2016

d. Evoluția ROA în perioada 2005 -2016 este prezentată în graficul următor:
-6-4-20246
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
medie 5 banci
medie sector bancar
-1-0.500.511.52
2013BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analizate
M.Sector
-6-4-202
2014BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B. Analizate
M.Sector
0123456
2015BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
00.511.522.5
2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
Grafic 2.2.1.13. Evoluția ROA în perioada 2005 -2016

30
2. Rata rentabilității financiare (ROE)

a. Valori înregistrate ale ROE la nivelul fiecărei instituții și la nivel de sector

Anul Instituția ROE mediu
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit 5 bănci sector
2005 29.38 20.74 17.01 17.59 – 21.18 12.7
2006 28.1 13.66 18.09 14.55 – 18.60 10.24
2007 26.5 25.09 19.18 20.35 17.36 21.70 9.43
2008 30.77 21.74 32.03 28.69 19.73 26.59 17.04
2009 17.49 3.37 13.17 13.24 16.61 12.78 2.89
2010 17.86 4.86 6.73 15.78 8.43 10.73 -1.73
2011 7.96 9.87 0.94 15.83 6.2 8.16 -2.56
2012 -5.99 11.88 -18.08 13.86 6.4 1.61 -5.92
2013 -7.48 12.13 8.07 15.72 2.66 6.22 0.13
2014 0.78 11.72 -56.9 15.39 2.74 -5.25 -12.5
2015 7.44 39.53 15.69 13.28 18.93 18.97 11.8
2016 11.43 20.52 15.29 13.72 21.26 16.44 12.13

b. Abaterea față de media băncilor analizate (MBA) și media sectorului bancar (MSB) :

Anul BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit
MBA MSB MBA MSB MBA MSB MBA MSB MBA MSB
2005 8.20 16.68 -0.44 8.04 -4.17 4.31 -3.59 4.89 – –
2006 9.50 17.86 -4.94 3.42 -0.51 7.85 -4.05 4.31 – –
2007 4.80 17.07 3.39 15.66 -2.52 9.75 -1.35 10.92 -4.34 7.93
2008 4.18 13.73 -4.85 4.70 5.44 14.99 2.10 11.65 -6.86 2.69
2009 4.71 14.60 -9.41 0.48 0.39 10.28 0.46 10.35 3.83 13.72
2010 7.13 19.59 -5.87 6.59 -4.00 8.46 5.05 17.51 -2.30 10.16
2011 -0.20 10.52 1.71 12.43 -7.22 3.5 7.67 18.39 -1.96 8.76
2012 -7.60 -0.07 10.27 17.80 -19.69 -12.2 12.25 19.78 4.79 12.32
2013 -13.70 -7.61 5.91 12.00 1.85 7.94 9.50 15.59 -3.56 2.53
2014 6.03 13.28 16.97 24.22 -51.65 -44.4 20.64 27.89 7.99 15.24
2015 -11.53 -4.36 20.56 27.73 -3.28 3.89 -5.69 1.48 -0.04 7.13
2016 -5.01 -0.70 4.08 8.39 -1.15 3.16 -2.72 1.59 4.82 9.13

Tabel 2.1.2.1 – Valori ROE în perioada 2005 -2016
Tabel 2.1.2.2 – Abaterea ROE la nivelul fiecărei instituții analizate față de medie în perioada 2005 -2016

31
Grafic 2.2.2.1. Nivelul ROE în anul 2005 Grafic 2.2.2.2. Nivelul ROE în anul 2006
Grafic 2.2.2.3 Nivelul ROE în anul 2007 Grafic 2.2.2.4. Nivelul ROE în anul 2008
Grafic 2.2.2.5. Nivelul ROE în anul 2009 Grafic 2.2.2.6. Nivelul ROE în anul 2010
Grafic 2.2.2.7. Nivelul ROE în anul 2011 Grafic 2.2.2.8. Nivelul ROE în anul 2012 c. Nivelul anual al ROE, în perioada 2005 -2016

051015202530
2005BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
051015202530
2006BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
051015202530
2007BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
010203040
2008BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
05101520
2009BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
-505101520
2010BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
-505101520
2011BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
-20-1001020
2012BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector

32
Grafic 2.2.2.9. Nivelul ROE în anul 2013 Grafic 2.2.2.10. Nivelul ROE în anul 2014
Grafic 2.2.2.11. Nivelul ROE în anul 2015 Grafic 2.2.2.12. Nivelul ROE în anul 2016

d. Evoluția ROE în perioada 2005 -2016 :

-80-60-40-200204060
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Medie 5 banci
Medie sector bancar
-10-505101520
2013BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
-60-40-20020
2014BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
010203040
2015BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
0510152025
2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
M.sector
Grafic 2.2.2.13. Evoluția ROE în perioada 2005 -2016

33

3. Raportul Cost -Venit:

a. Valori înregistrate ale raportului cost -venit la nivelul fiecărei instituții
Anul Instituția C/V mediu
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit 5 bănci
2005 46.55 46.65 61.06 73.52 56.95
2006 48.91 50.87 58.41 70.27 57.12
2007 47.66 51.03 59.23 35.52 51.38 48.96
2008 38.37 55.75 44.97 31.49 48.21 43.76
2009 42.62 53.92 34.38 35.5 47.1 42.70
2010 41.63 47.88 36.94 37.3 42.87 41.32
2011 44.08 51.62 41.03 36.46 50.05 44.65
2012 46.48 49.97 41.65 34.02 50.77 44.58
2013 47.12 48.76 40.69 58.46 52.63 49.53
2014 50.2 41.41 43.52 55.5 53.05 48.74
2015 51.19 48.85 49.2 60.32 52.78 52.47
2016 49.73 41.24 54.78 53.93 49.76 49.89

b. Abaterea față de media băncilor analizate (MBA) și media sectorului bancar (MSB):

Anul Instituția
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit
2005 -10.40 -10.30 4.12 16.58 –
2006 -8.21 -6.24 1.29 13.15 –
2007 -1.30 2.06 10.27 -13.44 2.42
2008 -5.39 11.99 1.21 -12.27 4.45
2009 -0.08 11.21 -8.32 -7.20 4.40
2010 0.31 6.56 -4.38 -4.02 1.55
2011 -0.57 6.97 -3.62 -8.19 5.40
2012 1.90 5.39 -2.93 -10.56 6.19
2013 -2.41 -0.77 -8.84 8.93 3.10
2014 1.46 -7.33 -5.22 6.76 4.31
2015 -1.28 -3.62 -3.27 7.85 0.31
2016 -0.16 -8.65 4.89 4.04 -0.13

Tabel 2.1.3.1 – Valori ale raportului cost/venit în perioada 2005 -2016
Tabel 2.1.3.2 – Abaterea raportului cost/venit la nivelul fiecărei instituții analizate față de medie în perioada
2005 -2016

34
Grafic 2.2.3 .1. Raportul cost/venit în anul 2005 Grafic 2.2.3 .2. Raportul cost/venit în anul 2006
Grafic 2.2.3 .3 Raportul cost/venit în anul 2007 Grafic 2.2.3 .4. Raportul cost/venit în anul 2008
Grafic 2.2.3 .5. Raportul cost/venit în anul 2009 Grafic 2.2.3 .6. Raportul cost/venit în anul 2010
Grafic 2.2.3 .7. Raportul cost/venit în anul 2011 Grafic 2.2.3 .8. Raportul cost/venit în anul 2012 c. Nivelul anual al raportului cost -venit , în perioada 2005 -2016

020406080
2005BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
020406080
2006BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2007BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2008BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2009BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
01020304050
2010BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2011BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2012BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate

35
Grafic 2.2.3 .9. Raportul cost/venit în anul 2013 Grafic 2.2.3 .10. Raportul cost/venit în anul 2014
Grafic 2.2.3 .11. Raportul cost/venit în anul 2015 Grafic 2.2.3 .12. Raportul cost/venit în anul 2016

d. Evoluția raportului cost -venit în perioada 2005 -2016 :

01020304050607080
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Medie bănci analizate
0102030405060
2013BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2014BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
020406080
2015BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
0102030405060
2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
M.B.analizate
Grafic 2.2.3.13. Evoluția raportului cost/venit în perioada 2005 -2016

36
4. Marja netă din dobânzi

a. Valori înregistrate la nivelul fiecărei instituție analizate
Anul Instituția MND medie
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit 5 bănci
2005 5.49 7.21 5.85 5.43 6.00
2006 4.79 5.75 5.37 5.56 5.37
2007 4.47 4.56 4.76 6.33 3.25 4.67
2008 5.67 5.1 5.69 7.93 2.27 5.33
2009 5.75 4.35 5.57 7.14 1.35 4.83
2010 6.37 5.79 5.87 6.46 3.81 5.66
2011 6.05 3.87 5.35 6.31 3.08 4.93
2012 3.69 3.8 4.78 5.78 2.75 4.16
2013 2.91 3.32 4.65 4.89 3.26 3.81
2014 4.43 3.7 4.95 4.91 3.11 4.22
2015 3.48 3.09 4.06 4.4 2.99 3.60
2016 3.34 3.92 3.42 5.16 0.21 3.21

b. Abaterea valorilor individuale ale marjei nete de dobândă față de media băncilor
analizate :
Anul Instituția
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit
2005 -0.50 1.22 -0.15 -0.57
2006 -0.58 0.38 0.00 0.19
2007 -0.20 -0.11 0.09 1.66 -1.42
2008 0.34 -0.23 0.36 2.60 -3.06
2009 0.92 -0.48 0.74 2.31 -3.48
2010 0.71 0.13 0.21 0.80 -1.85
2011 1.12 -1.06 0.42 1.38 -1.85
2012 -0.47 -0.36 0.62 1.62 -1.41
2013 -0.90 -0.49 0.84 1.08 -0.55
2014 0.21 -0.52 0.73 0.69 -1.11
2015 -0.12 -0.51 0.46 0.80 -0.61
2016 0.13 0.71 0.21 1.95 -3.00

Tabel 2.1.4.1 – Valori ale MND în perioada 2005 -2016
Tabel 2.1.4.2 – Abaterea MND la nivelul fiecărei instituții analizate față de medie în perioada 2005 -2016

37
Grafic 2.2.4 .1. Nivelul MND în anul 2005 Grafic 2.2.4 .2. Nivelul MND în anul 2006
Grafic 2.2.4 .3 Nivelul MND în anul 2007 Grafic 2.2.4 .4. Nivelul MND în anul 2008
Grafic 2.2.4 .5. Nivelul MND în anul 2009 Grafic 2.2.4 .6. Nivelul MND în anul 2010
Grafic 2.2.4 .7. Nivelul MND în anul 2011 Grafic 2.2.4 .8. Nivelul MND în anul 2012 c. Nivelul anual al marjei nete de dobândă, în perioada 2005 -2016

0123456
2006BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
02468
2005BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
02468
2007BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
02468
2008BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
02468
2009BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
02468
2010BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
02468
2011BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
0123456
2012BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu

38
Grafic 2.2.4 .9. Nivelul MND în anul 2013 Grafic 2.2.4 .10. Nivelul MND în anul 2014
Grafic 2.2.4 .11. Nivelul MND în anul 2015 Grafic 2.2.4 .12. Nivelul MND în anul 2016

d. Evoluția generală a marjei de dobândă în perioada 2005 -2016

0123456789
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Medie bănci analizate
012345
2013BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
012345
2014BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
012345
2015BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
0123456
2016BRD
BT
BCR
Raiffeisen
Unicredit
Mediu
Grafic 2.2.4.13. Evoluția marjei nete de dobândă în perioada 2005 -2016

39
5. RATA PREȚ / VALOARE CONTABILĂ14

a. Valori înregistrate la nivelul fiecărei instituție analizate :

b. Abaterea ratei preț -valoare contabilă față de medie

14 Anexa 1. Anul BRD BT MEDIA
2006 5.53 5 5.265
2007 5.65 4.32 4.985
2008 1.31 0.7 1.005
2009 2.03 1.26 1.645
2010 1.54 0.87 1.205
2011 1.27 0.68 0.975
2012 1.02 0.9 0.96
2013 1.22 1.18 1.2
2014 1.11 1.31 1.21
2015 1.41 0.99 1.2
2016 1.3 1.45 1.375 Anul BRD BT BCC MEDIA
2006 6.9 9.17 5.36 7.14
2007 4.27 6.09 2.2 4.19
2008 1.16 0.96 1.05 1.06
2009 2.41 1.41 0.97 1.60
2010 – – – –
2011 1.39 0.97 0.77 1.04
2012 1.03 0.85 0.46 0.78
2013 1.11 1.29 0.51 0.97
2014 1.37 1.71 0.28 1.12
2015 1.13 1.36 1.9 1.46
2016 1.36 1.68 1.42 1.49
Anul BRD BT
2006 0.27 -0.27
2007 0.67 -0.67
2008 0.31 -0.31
2009 0.39 -0.39
2010 0.34 -0.34
2011 0.30 -0.30
2012 0.06 -0.06
2013 0.02 -0.02
2014 -0.10 0.10
2015 0.21 -0.21
2016 -0.08 0.08 Anul BRD BT BCC
2006 -0.24 2.03 -1.78
2007 0.08 1.90 -1.99
2008 0.10 -0.09 -0.01
2009 0.81 -0.18 -0.63
2010 – – –
2011 0.34 -0.07 -0.27
2012 0.25 0.07 -0.32
2013 0.14 0.32 -0.46
2014 0.25 0.59 -0.84
2015 -0.33 -0.10 0.44
2016 -0.12 0.19 -0.07 Tabel 2.1.5 .1.- Valori ale ratei preț -valoare contabilă
în perioada 2006 -2016
Sursa:calcule proprii Tabel 2.1.5.2. – Valori ale ratei preț -valoare contabilă
în perioada 2006 -2016
Sursa: calcule BVB
Tabel 2.1. 5.3- Abaterea ratei preț -valoare contabilă
la nivelul fiecărei instituții analizate față de medie
în perioada 2006 -2016
Sursa: calcule proprii

Tabel 2.1.5 .4.- Abaterea ratei preț -valoare contabilă la
nivelul fiecărei instituții analizate față de medie în
perioada 2006 -2016
Sursa: calcule BVB

40
c. Evoluția ratei p reț- valoare contabilă în perioada 2006 -2016

0123456
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
MEDIA
012345678910
2006 2007 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
BCC
MEDIAGrafic 2.2.5.1. Evoluția ratei preț -valoare contabilă în perioada 2006 -2016
Sursa: Calcule proprii
Grafic 2.2.5.2. Evoluția ratei preț -valoare contabilă în perioada 2006 -2016
Sursa: calcule BVB

41
6. RATA PREȚ -VENIT 15

a. Valori înregistrate la nivelul fiecărei instituție analizate

-Calcule proprii -Informații preluate de pe BVB

b. Abaterea ratei preț -venit față de medie
-Calcule proprii -Informații preluate de pe BVB

15 Anexa 1 ANUL BRD BT MEDIA
2006 19.69 36.59 28.14
2007 21.31 17.21 19.26
2008 4.25 3.24 3.75
2009 11.63 37.5 24.57
2010 8.64 16.61 12.63
2011 15.92 6.85 11.39
2012 -17.08 7.61 -4.74
2013 -16.25 9.73 -3.26
2014 141.83 11.21 76.52
2015 18.95 2.527 10.74
2016 11.37 7.08 9.23 ANUL BRD BT BCC MEDIA
2006 24.56 38.37 44.16 35.70
2007 16.11 25.26 52.88 31.42
2008 3.76 1.93 311.2 105.63
2009 10.87 49.72 44.54 35.04
2010 24.18 19.9 -1.61 14.16
2011 15.29 15.6 -5.35 8.51
2012 -17.15 7.16 7.77 -0.74
2013 -14.9 10.6 5.22 0.31
2014 174.39 14.56 2.91 63.95
2015 15.15 3.43 -2.86 5.24
2016 11.9 8.21 -5.22 4.96
Anul BRD BT
2006 -8.45 8.45
2007 2.05 -2.05
2008 0.51 -0.51
2009 -12.94 12.94
2010 -3.99 3.99
2011 4.54 -4.54
2012 -12.35 12.35
2013 -12.99 12.99
2014 65.31 -65.31
2015 8.21 -8.21
2016 2.15 -2.15 Anul BRD BT BCC
2006 -11.14 2.67 8.46
2007 -15.31 -6.16 21.46
2008 -101.87 -103.70 205.57
2009 -24.17 14.68 9.50
2010 10.2 5.74 -15.77
2011 6.78 7.09 -13.86
2012 -16.41 7.90 8.51
2013 -15.21 10.29 4.91
2014 110.44 -49.39 -61.04
2015 9.91 -1.81 -8.10
2016 6.94 3.25 -10.18 Tabel 2.1.6.1. – Valori ale rat ei/preț venit în perioada
2006 -2016
Sursa:calcule proprii Tabel 2.1.6 .2..- Valori ale rat ei preț/ venit în perioada
2006 -2016
Sursa: calcule BVB
Tabel 2.1.6.3 – Abaterea ratei preț/ venit la nivelul
fiecărei instituții analizate față de medie în perioada
2006 -2016
Sursa: calcule proprii

Tabel 2.1.6.4. – Abaterea ratei preț/ venit la nivelul
fiecărei instituții analizate față de medie în perioada
2006 -2016
Sursa: calcule BVB

42
c. Evoluția ratei preț -venit în perioada 2005 -2016

:

-40-20020406080100120140160
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
MEDIA
-50050100150200250300350
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016BRD
BT
BCC
MEDIAGrafic 2.2.6.1. Evoluția ratei preț -venit în perioada 2006 -2016
Sursa: Calcule proprii
Grafic 2.2.6.2. Evoluția ratei preț -venit în perioada 2006 -2016
Sursa: Informații BVB

43
a. Valori medii ale indicatorilor de performanță la nivelul fiecărei instituții de credit pe perioada
2005 -2016 :
BRD BT BCR Raiffeisen Unicredit
ROA 1.33 1.7 0.64 1.75 1.28
ROE 13.69 16.26 5.94 16.5 12.03
CV 46.21 49.00 47.16 48.52 49.86
MND 4.7 4.54 5.03 5.86 2.61
P/V 20.02 14.20 – – –
P/C 2.13 1.7 – – –
RA 0.06 0.18 – – –
Tabel 2.3.1.1. Valori medii indicatori de performanță
b. Clasamentul băncilor în funcție de fiecare indicator:
ROA ROE CV MND Rata
preț/val.ct b. Rata
preț/venit Rentab.
acțiunilor
1 Raiff eisen Raiff eisen BRD Raiff esen BT BT BT
2 BT BT BCR BCR BRD BRD BRD
3 BRD BRD Raiff eisen BRD – – –
4 Unicredit Unicredit BT BT – – –
5 BCR BCR Unicredit Unicredit – – –
Tabel 2.3.1.2. Clasament al băncilor pentru fiecare indicator
c. Clasamentul băncilor în funcție de totalitatea indicatorilor :

1. 2. 3. 4. 5.
Raiffeisen Banca Transilvania BRD BCR Unicredit
Tabel 2.3.1.3. Clasament general al băncilor
Din punctul meu de vedere, în perioada analizată, cea mai performantă bancă s -a dovedit a fi
Raiffeisen Bank , obținând cele mai bune valori la 3 din cei 4 indicatori analizați. Valorile
indicatorilor obținuți de această bancă, au fost relativ constanți, neînregistrându -se diferențe mari
de la un an la altul și nici valori negative, lucru care înseamnă că instituția de credit nu a înregistrat
pierderi în ultimul deceniu.
Cea de -a doua cea mai performantă bancă din punctul meu de vedere este Banca
Transilvania care, în perioada analizată a înregistrat în medie valori similare cu BRD, însă nu a
înregistrat pierderi. În ceea ce privește ratele de piață, din pun ctul meu de vedere a în registrat valori
superioare BRD , atât rat a preț-venit cât și rata preț -valoare contabilă având în medie valori mai
mici.

44

3.3. Concluzii le studiului

În concluzie, în ultimul deceniu, la nivelul sectorului bancar s -au înregistrat fluctuații în ceea ce
privește principalii indicatori de profitabilitate. În medie, cele mai bune valori au fost obținute până
în anul 2008, inclusiv, criza economică izb ucnită în acest an, având un impact negativ asupra
profitabilității bancare. În aceast ă perioadă niciuna dintre instituțiile de cred it analizate nu a
înregistrat pierderi. De asemenea, indicatorii ROA și ROE medii la nivel de sec tor au avut în această
perioadă valori pozitive, ceea ce înseamnă că, pe ansamblu, activitatea bancară a fost una
profitabilă.
Începând cu anul 2009, s -a înregistrat un regres în ceea c e privește performanța bancară, lucru
care s -a menținut până în anul 2014 când, la nivel de sector, au fost înregistrate cele mai mici valori
ale ROA și ROE, de -1.3% , respectiv -12.5% . La nivelul băncilor analizate, în această perioadă,
două au înregistrat pierderi, respectiv BRD în anii 2012 și 2013 și BCR în anii 2012 și 2014.
Din anul 2015 se remarcă o îmbunătățire a performanței bancare, la nivelul băncilor analizate
nema iînregistrându -se pierderi iar la nivel de sector, s -au înregistrat valori pozitive în ceea ce
privește principalii indicatori de profitabilitate , ROA având valori medii de 1.2% în 2015 și 1.3% în
2016, iar ROE de 11.8% în 2015, respectiv de 12.13% în 2016.
În ceea ce privește ceilalți doi indicatori de performanță analizați la nivelul celor 5 bănci, se
poate afirma că, în ceea ce privește raportul cost -venit, acesta a fost relativ constant în ultimii ani,
valoare medie minimă a acestuia fiind înregistrată în 2010, respectiv de 41.32%, iar valoarea medie
maximă de 57.12% în anul 2006 . După acest an, singurul în care s -au mai înregistrat valori de peste
50% a fost anul 2015 , ceea ce înseamnă că băncile au reușit să își diminueze cheltuielile în raport cu
veniturile operaționale obținute. În privința marjei nete de dobândă, în medie s -au înregistrat
fluctuații ale valorii acesteia, cele mai bune valori fiind înregistrate până în anul 2011 inclusiv, cu
maximul de 6% în anul 2005, iar minimul a fost de 3.21% în anul 2016, la nivelul celor 5 bănci
analizate.

45

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Bătrâncea, Andrei Moscviciov, Maria Bătrâncea, Larisa Bătrâncea , Anamaria Popa,
Anca Nichita – Analiza financiară în bănci, editura Risoprind, Cluj Napoca 20 10
2. Nicoleta Bărbuță -Mișu – Finanțarea și performanța întreprinderii, editura Didactică și
Pedagogică, București, 2009
3. Vasile Dedu – Gestiune și audit bancare, Editura economica, 2003
4. Cristi Spulbăr -Management bancar, ediția a doua, editura Sitech, 2008
5. Ovidiu Stoica, Alina Sargu, Seyed Mehdian – The impact of internet banking on the
performance of Romanian banks: DEA&PCA Approach, GEBA 2013
6. Alin Marius Andries ᵃ, Vasile Cocris ᵇ, Anisoara Niculina Apetrei – The impact of the
banking system reform on banks performance, 2011
7. Maria -Daciana Rodean ( Cozma) PhD Student, Professor Nicolae Baltes PhD – Study
regarding the performance of romanian banking system, „Lucian Blaga University” of Sibiu,
Faculty of economics, 2014
8. Adela Socol, Adina Elena Dănulețiu – Analysis of the romanian banks performance through
ROA, ROE and non performing loan models, Annales Universitatis Apulensis Series
Oeconomica, „1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia, 201 3.
9. Loredana Ciurlău – Modalități de cuantificare a performanțelor din sistemul bancar românesc,
Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2009
10. Cerasela Crăciun – Metode și tehnici de cercetare, pag. 18, EDITURA UNIVERS ITARĂ,
București, 2015
11. Andr onic B.C. – Performanța firmei . Abordare transdisciplinară în analiza microeconomică,
Editura Polirom, Iasi,2000, pagina 25
12. Beyond ROE, how to measure bank performance, 2010
13. http://ww w.investopedia.com/
14. https://www.brd.ro/despre -brd/investitori -si-actionari/comunicare -financiara/rezultate –
financiare
15. https://www.bancatransilvania.ro/actionari/rezultate -financiare/
16. https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare
17. https://www.raiffeisen.ro/despre -noi/guvernanta -corporativa/rapoarte -anuale/

46

18. https://www.unicredit.ro/ro/institutional/Rezultate/Rapoarte –
financiare.html#rezultatefinanciare
19. http://www.bvb.ro/FinancialInstrume nts/SelectedData/Indicators
20. http://www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204.aspx#ctl00_ctl00_CPH1_CPH1_19966_lnkTitle

47

ANEXE
Anexa 1
BRD BT BCC DATA
BVB PBV PER PBV PER PBV PER
2006 6.9 24.56 9.17* 38.37* 5.36 44.16 24.04.2017
2007 4.27 16.11 6.09 25.26 2.2 52.88 09.05.2008
2008 1.16 3.76 0.96* 1.93* 1.05 311.2 30.04.2009
2009 2.41* 10.87* 1.41* 49.72* 0.97* 44.54* 27.04.2010
2010 – 24.18 – 19.9* – -1.61 03.05.2011
2011 1.39 15.29 0.97 15.6 0.77 -5.35 11.05.2012
2012 1.03 -17.15 0.85 7.16 0.46 7.77 22.05.2013
2013 1.11 -14.9 1.29 10.6 0.51 5.22 02.05.2014
2014 1.37 174.39 1.71 14.56 0.28 2.91 06.05.2015
2015 1.13 15.15 1.36 3.43 1.9 -2.86 09.05.2016
2016 1.36 11.9 1.68 8.21 1.42 -5.22 08.05.2017

*- informații corespunzătoare lunii septembrie

48

Anexa 2
Bilanț

Sursa: Raport anual Raiffeisen 2016

49

Anexa 3
Cont de profit si pierdere

Sursa: Raport anual Raiffeisen 2016

50

Anexa 4
Situația modificării fluxurilor de trezorerie

51

Sursa: Raport anual Raiffeisen 2016

52

Anexa 5
Hotărâre AGA

Sursa: Hotărâre AGA Raiffeisen Bank 2016