Talharia. Forme de Manifestare Si Dificultati de Interventie. Strategii Si Campanii de Prevenire a Infractiunilor de Talharie

LUCRARE DE DISERTAȚIE

STUDIU DE CAZ : TÂLHĂRIA

FORME DE MANIFESTARE ȘI DIFICULTĂȚI DE INTERVENȚIE

STRATEGII ȘI CAMPANII DE PREVENIRE

A INFRACȚIUNILOR DE TÂLHĂRIE

CUPRINS

Parte teoretică

Introducere

Abordarea erotetică prin prisma Psihologiei

a. Erotetica. Definiție și importanță

b. Aplicabilitatea eroteticii în știință socio-umană

c. Aplicabilitate , Domenii

d. Caracteristici ale erotericii judiciare

e. Metodele de utilizare a eroteticii judiciare, de ce trebuie cunoascute

f. Martori și victime

PROFILUL PSIHOCOMPORTAMENTAL AL CELOR CARE COMIT INFRACȚIUNI

Specificitatea Actului Judiciar

Prezentare generală

Probleme și orientări

Comportamentului simulat. Investigarea psihologică a acestuia

Victima și victimologia

Tehnici prevenire a Comportamentelor Infracționale

Prevenire infracțiuni prin modificarea contextuală

Strategii adresate copiilor

Tehnici de prevenire a abuzului sexual asupra copiilor adresate părinților

INFRACȚIUNEA FENOMEN

-Infracțiunea

– Strategii de prevenire a infracțiunilor și a altor fapte anti-sociale

– Trăsăturile activității de prevenire

– Importanța activității de prevenire

– Obiective ale activității de prevenire

– Principiile activității de prevenire

– Coordonatele și etapele activității de prevenire

– Etape

– Poliția română își desfășoară activitățileIV. ACTIVITĂȚILEDE PREVENIRE DESFĂȘURATE DE STRUCTURILE TERITORIALE DE ORDINE PUBLICĂ IMPLICATE ÎN PREVENIREA CRIMINALITĂȚII

– Tipuri de activități și modalități de prevenire

– Activități de prevenire (tipuri) cu caracter interactiv

– Moduri de prevenire a criminalității

– Instrumente de promovare a activității de prevenire a criminalității, cu caracter interactiv

– Surse de finanțare a activităților de prevenire a criminalității

-Concluzie : Informații preluate din Analiza activității Poliției Române din anul 2013

VII. STUDIU DE CAZ : TÂLHĂRIA. FORME DE MANIFESTARE ȘI DIFICULTĂȚI DE INTERVENȚIE. STRATEGII ȘI CAMPANII DE PREVENIRE A INFRACȚIUNILOR DE TÂLHĂRIE

Noțiune

Cercetare la nivelul Județului Iași

Tipologia infracțiunilor

Distribuția tâlhăriilor în funcție de locul în care au fost comise

VIII. CAMPANII DE PREVENIRE A INFRACȚIUNILOR DE TALHARIE DESFĂȘURATE DE CĂTRE POLIȚIȘTII IEȘENI LA NIVELUL MUNICIPIULUI

Campania de prevenire «  Alege un alt final 

Campania «  FII PRUDENTĂ! POȚI PREVENI TÂLHĂRIA

Moduri de operare

Modalități de prevenire a tâlhăriilor

Campanie de prevenire a tâlhăriilor

Increderea. Concluzii

IX. REFERAT DE TERMINARE A URMĂRIRII PENALE

X. BIBLIOGRAFIE

.

INTRODUCERE

Atât Ministerul de Interne prin intermediul Poliției, Jandarmilor, Primăriile prin activitatea Poliției Locale, Ministerul de Justiție prin intermediul Parchetelor joacă un rol important în viața socială, ducând o luptă acerbă, pentru eradicarea flagelului infracționalității sau cel puțin menținerea acestuia la limite cât mai scăzute.

Flagel ce-și pune amprenta, atât asupra individului, dar mai ales asupra societății în ansamblu ei.

Astfel în concepția actuală și probabil în cea viitoare funcționarii instituțiilor mai sus menționate, nu mai sunt doar simpli specialiști în niște domenii înguste de activitate ci niște profesioniști cu un vast bagaj de deprinderi și cunoștințe care să le fie sprijin în desfășurarea activității, având în vedere paleta vastă de persoane cu care relaționează zilnic.

Comunicarea reprezintă elementul vital, al funcționării optime, influiențând și transformând percepții sentimente, stări de spirit, opinii, aplanând stări conflictuale, realizarea unor informări corecte, eficiente, realizarea în condiții optime a solicitărilor interne și externe și în concordanță cu obiectivele manageriale și organizaționale stabilite.

Pentru o bună comunicare polițistul luat în speță și în genere funcționarul trebuie să respecte câteva nevoi comunicaționale fundamentale, care țin de aptitudini, experiență și pregătire. Aceste nevoi sunt:

-de a ști( cunoștințe profesionale necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu, executării funcției).

– de a înțelege( nu trebuie doar să știi să faci un lucru, ci trebuie să înțelegi de ce trebuie făcut).

-de a se exprima( este extrem de importantă opinia ta și necesară aducerea la cunoștință celor din nivelele ierarhice superioare).

La nivel de instituții, comunicarea internă are un rol foarte important, fiind un instrument de management. Astfel oficialii unei instituții, aici mă refer la manageri, comandanți, șefi, inspectori, șefi servicii, șefi birouri, schimbă informații între ei, modul de relaționare cu angajații sub aspect operațional și strategic.

Comunicarea de marketing în acest domeniu, presupune campaniile de promovare, de prevenire și informare a cetățenilor cu privire anumite pericole, măsuri pentru evitarea acestora, zone cu expunere mare , cu risc ridicat, campanii de presă, pliante, comunicate de presă, informări directe ale cetățenilor.

În ceia ce privește gestionarea situațiilor de criză, mass-media deține un rol foarte important. In relațiile publice menținerea canalului de informare deschis între poliție prin purtătorii de cuvânt și societatea civilă prin intermediul presei constituie liantul prin care sunt transmise și receptate în timp util cerințele așteptările și nemulțumirile partenerilor la viața socială.

ABORDAREA EROTETICĂ PRIN PRISMA PSIHOLOGIEI

Erotetica. Definiție și importanță

« Erotetica, etimologic provine de la grecescul “erotema” care înseamnă întrebare.

Erotetica-știința și arta de a pune întrebări și a obține răspunsuri, folosind propoziții interogative, raționale. »

b.Aplicabilitatea în știință socio-umană

În orice activitate desfășurată în care subiecții implicați sunt oameni, purtarea discuțiilor trebuie șă aibă loc ținându-se cont de faptul că aceștia pot foarte ușor fi răniți, inhibați iar un atac direct , brutal, o agresiune verbală, psihică, emoțională poate conduce la un eșec al rezolvării problemelor asupra cărora se încearcă a interveni.

In consecință metodele de a interveni trebuie să aibă o finețe, tatonând prin diferite metode subtile caracterul persoanei simțindu-i starea, predispozițiile abia apoi trecând la întrebări mai directe, cu caracter mai intim.

c.Aplicabilitate. Domenii.

Tehnica eroteticii are o aplicabilitate bună și în domenii ca :

-teologie

-medicină

-armată

-poliție

-justiție

-presă

-sociologie

Caracteristicile eroteticii judiciare

Se știe foarte bine faptul, că nu este ușor să convingi un delicvent să-și recunoască fapta săvârșită. În trecut, singura modalitate de a-i determina să facă acest lucru era tortura, însă această metodă reușea de foarte multe ori să aducă la condamnare foarte mulți oameni nevinovați, care de teama torturii sau din cauză că nu mai rezistau acesteia, recunoșteau lucruri despre care nu știau nimic și pe care nu le săvârșiseră.

Astfel în zilele noastre în anchetele judiciare se folosește metoda eroteticii judiciare, o tehnică folosită cu succes, prin care specialistul cu întrebări bine plasate, reușeste în cele mai multe cazuri să demonteze eșafodajul de minciuni, construit de către infractor, demonstrându-i acestuia că se bazează pe o argumentare falsă prin care dorește să evite rigorile legii.

Abordarea conform metodei erotetice se face diferit de la persoană la persoană. Astfel specialistul anchetator trebuie să aibă și calitățile unui bun psiholog, să citească foarte bine persoana din fața sa pentru a-și construi strategia de abordare a acesteea chiar înainte de a începe interogatoriul făptuitorului, audierea în cazul martorilor, victimele, deasemeni, trebuie abordate cu o foarte mare atenție, copii etc.

În timpul desfășurării anchetei întrebările trebuie să fie axate pe fapta sau faptele de interes, comentariile permise a fi făcute vor fi cu referire exactă la dosarul aflat în anchetă iar răspunsurile primite trebuie să aducă lămuririle sau completările necesare clarificării și rezolvării cazului aflat în cercetare.

Metodele de utilizare a eroteticii judiciare, de ce trebuie cunoascute

Având în vedere faptul că principiul de bază de la care trebuie să se plece într-un proces, la nivel mondial, trebuie să fie prezumția de nevinovăție, anchetatorul are obligația să demonstreze argumentat și prin probe fără de tăgadă dacă o persoană este vinovată și trebuie pusă sub acuzare sau din contră este nevinovată și trebuie scoasă din cauză.

In anumite situații, în infracțiuni în care sunt implicați complici, anchetatorul se poate folosi de anumite «  daruri » (promisiunea unei pedepse mai mici în schimbul unei colaborări cu anchetatorul de caz) acestea având caracter psihologic, precum și anumite laude, îmbărbătări, lucrând foarte mult asupra personalității acestora.

Martorii și victimele

Lucrând cu martorii și victimele anchetatorul trebuie să schimbe tehnica de abordare, acestora trebuie să li se asigure un sentiment de siguranță și confort din punct de vedere emoțional, ei sunt audiați și nu interogați.. Aceștia pot fi stăpâniți de frică, pot fi amenințăți de către infractori, pot fi șantajați emoțional de către aceștia, pot dori să colaboreze cu anchetatorii, dar pot să nu dorească acest lucru. Trebuie de asemenea analizat foarte bine dacă motivele pentru care aceștia își asumă calitatea de martor sunt reale și nu sunt antrenați în această dorință de a depune mărturie doar de o dorință de răzbunare față de cel cercetat în cauză.

Este total neindicat să se folosească în timpul audierii întrebarea de tip sugestiv.

Trebuie verificat pe timpul audierilor dacă martorul rămâne în zona faptelor reale și dacă nu cumva are tendința de a construi scenarii, de a fabula pe marginea cauzei pentru a-i da nuanța dorită de el. Acest lucru se face prin anumite întrebări capcană, menite a-i vedea reacțiile, de al face să-și desconspire siguranța sau nesiguranța. De aici reacții în lanț :se încurcă, uită ce a vrut să spună, înghite în sec, rămâne fără salivă, se înroșește sau se precipită dând detalii fără noimă, se jură că ce spune este exact cum s-a întămplat, își ferește privirea sau încearcă să privească susținut privirea anchetatorului…dar privirea îl dă de gol….ori dacă omul spune într-adevăr adevărul, toate aceste reacții nu au loc iar audierea îsi menține cursul fără probleme.

La audierea victimei, anchetatorul trebuie în primul rând să țină seama de starea psihică a acesteea.stabilind împreună cu aceasta câteva reguli de comunicare pentru eficiența audierii. Cu cât mai bine, cel ce audiază, manageriază situația cu atât mai bine audierea victimei este mai eficientă, această fiind un pion foarte important în desfășurarea unui proces,

Astfel victima :

Să spună în orice moment dacă nu a înțeles o întrebare ;

Poate solicita în orice moment precizări, explicații referitoare la activitatea din timpul interviului;

Este puțin probabil să-și amintească tot ce i s-a întâmplat și că nu este nici o problemă dacă nu își va aminti totul. Stările amnezice, din cauza șocului trăit fiind obișnuite în astfel de situații ;

Că în timpul audierii ar putea să i se pună anumite întrebări care să-i provoace amintiri nu prea plăcute și care să o întristeze ;

Că poate cere mai mult timp pentru răspunsuri sau poate cere o pauză în orice moment ;

Că trebuie să redea tot ce-și amintește fără a ascunde nimic ;

Pot stabili un semn non-verbal prin care cel ce o audiază să înteleagă că are nevoie de o pauză ;

Trebuie să se convingă de faptul că victima a înțeles foarte bine ce i s-a spus ;

Să fie întrebată dacă este de acoeștia, pot dori să colaboreze cu anchetatorii, dar pot să nu dorească acest lucru. Trebuie de asemenea analizat foarte bine dacă motivele pentru care aceștia își asumă calitatea de martor sunt reale și nu sunt antrenați în această dorință de a depune mărturie doar de o dorință de răzbunare față de cel cercetat în cauză.

Este total neindicat să se folosească în timpul audierii întrebarea de tip sugestiv.

Trebuie verificat pe timpul audierilor dacă martorul rămâne în zona faptelor reale și dacă nu cumva are tendința de a construi scenarii, de a fabula pe marginea cauzei pentru a-i da nuanța dorită de el. Acest lucru se face prin anumite întrebări capcană, menite a-i vedea reacțiile, de al face să-și desconspire siguranța sau nesiguranța. De aici reacții în lanț :se încurcă, uită ce a vrut să spună, înghite în sec, rămâne fără salivă, se înroșește sau se precipită dând detalii fără noimă, se jură că ce spune este exact cum s-a întămplat, își ferește privirea sau încearcă să privească susținut privirea anchetatorului…dar privirea îl dă de gol….ori dacă omul spune într-adevăr adevărul, toate aceste reacții nu au loc iar audierea îsi menține cursul fără probleme.

La audierea victimei, anchetatorul trebuie în primul rând să țină seama de starea psihică a acesteea.stabilind împreună cu aceasta câteva reguli de comunicare pentru eficiența audierii. Cu cât mai bine, cel ce audiază, manageriază situația cu atât mai bine audierea victimei este mai eficientă, această fiind un pion foarte important în desfășurarea unui proces,

Astfel victima :

Să spună în orice moment dacă nu a înțeles o întrebare ;

Poate solicita în orice moment precizări, explicații referitoare la activitatea din timpul interviului;

Este puțin probabil să-și amintească tot ce i s-a întâmplat și că nu este nici o problemă dacă nu își va aminti totul. Stările amnezice, din cauza șocului trăit fiind obișnuite în astfel de situații ;

Că în timpul audierii ar putea să i se pună anumite întrebări care să-i provoace amintiri nu prea plăcute și care să o întristeze ;

Că poate cere mai mult timp pentru răspunsuri sau poate cere o pauză în orice moment ;

Că trebuie să redea tot ce-și amintește fără a ascunde nimic ;

Pot stabili un semn non-verbal prin care cel ce o audiază să înteleagă că are nevoie de o pauză ;

Trebuie să se convingă de faptul că victima a înțeles foarte bine ce i s-a spus ;

Să fie întrebată dacă este de acord să fie audiată.

Tăcerea voită în ancheta judiciară

Tăcerea poate fi definită ca o stare opusă exprimării verbale.

Prin tăcere se pot exprima o multitudine de stări și sentimente :” supărare, mânie, furie, dar și bună dispoziție, bucurie, veselie; deasemenea tăcerea mai este și caracteristica indiferenței, îndoielii, dezacordului.” Se mai spune faptul că uneori o tăcere face cât o mie de cuvinte.

În activitatea judiciară cei doi interlocutori, anchetatorul și anchetatul, fiecare din cei doi urmărind primul să afle adevărul, al doilea să-și susțină nevinovăția la un moment dat fiecare din cei doi trebuie să tacă, pentru a asculta întrebările sau a primi răspunsul.

In timpul anchetei un bun anchetator o să știe să tacă pentru a-l asculta pe anchetat, deoarece acesta este cel ce trebuie să ofere informații. Adoptând această atitudine de tăcere, tăcere de așteptare care îi va crea celui anchetat stresul că anchetatorul nu-l crede, că este nemulțumit de informațiile primite de calitatea sau cantitatea lor. Si atunci va începe să vorbească pentru a umple acel gol al tăcerii prelungite, scăpând în această pălăvrăgeală informații importante, incriminitoare de care polițistul să se poată folosi pentru continuarea anchetei.

O tăcere prelungită a polițistului poate crea impresia celui anchetat că polițistul știe foarte multe despre caz și că doar îl testează să vadă dacă spune adevărul.

Un alt aspect de care se poate folosi un bun anchetator în desfășurarea anchetei, este mimica sugestivă. Nu întotdeauna, el trebuie să vorbească pentru a pune întrebări sau a solicita un răspuns. O simplă ridicare din sprînceană, țuguierea buzelor, încruntarea frunții pot fi gesturi de comunicare foarte eficiente, care pot pune presiune psihică pe cel anchetat.

PROFILUL PSIHOCOMPORTAMENTAL

AL CELOR CARE COMIT INFRACȚIUNI

Specificitatea Actului Judiciar

Prezentare generală

Orice infracțiune are ca bază de pornire (la infractori) tendința de a trăi fără muncă, pe seama altora, o degradare a simțului moral, un mod de viață parazitar, agresivitate, sau lipsa lor (la victime) la acestea din urmă adăugându-se un refuz mental provenit din ignoranță, că ar putea fi victime

Aceste explicații au rolul să ofere posibilitatea și suportul științific pentru o înțelegere a mecanismelor fiziologice care susțin sau favorizează comiterea de infracțiuni,

Agresivitatea reprezintă o parte normală a comportamentului uman prin moștenirea genetică de la primate sau dobândită ca rezultantă a condițiilor sociale și de mediu? Nici una din aceste teorii nu o exclude pe cealaltă (Geen 1990) , atât una cât și cealaltă sunt un răspuns agresiv la anumite situații de mediu.

Comportamentul agresiv

Condiții care facilitează producerea unui astfel de comportament;

Influențe de mediu ce conduc , producând condiții propice desfășurării unui astfel de comportament.

Condiții de menținere a comportamentului agresiv.

Imposibilitatea eliminării agresivității. Motive.

Oamenii pricep foarte repede că această atitudine este recompensată ;

Nici un individ nu poate să evite sentimente negative de stres, neâmpliniri, nefericiri ce conduc către astfel de manifestări agresive, ostile și nu în ultimul rând la violență. Constituind relația de cauză-efect.

Cînd subiectul resimte emoții negative devin cu atât mai agresiv cu cât :

Atribuie sursa frustrării celeilalte persoane ;

Consideră obstacolul fiindu-i special destinat;

Consider ăatitudinea celuilalt improprie din punctde vedere social;

Nefericirile, nemulțumirile, sentimentele negative resimțite devin sursa principal de generare a comportamentului agresiv. Alte surse generatoare de agresivitate ar mai fi și :

-depresia

-durerea fizică

-amenințarea la adresa identității

Comportamentului simulat. Investigarea psihologicăș a acestuia.

Situațiile care apar zi de zi în viața oamenilor, îi determină la abordarea unor atitudini diferite de multe ori în contradictoriu cu starea de moment sși chiar cu convingerile intime ale persoanei, cu proprile sisteme de valori. Motivele pot fi diverse : teamă, rușine, inhibare sau poate gândul de moment că nu ar putea fi descoperit. Acestea de multe ori se transformă în dileme de comportament iar pentru depășirea lor este necesară o maturitate socială, o putere psihică și o atitudine comportamentală care să dovedească suplețe și maleabilitate.

Au fost identificate două moduri de răspuns comportamental :

Aparent( « overt behavior ») bazat pe reacții exteriorizate ale persoanei, observabile direct, limbaj vorbit, gestual, mimică, activitați de mișcare membre sau corp.

Inaparent(« covert behavior ») implică modificări la nivel intern,care insoțesc procesele gândirii, emoției, limbajului, amintim aici: modificări ale ritmului cardiac, respirație, secreții salivare, intensificări de activitate a glandei sudoripare, creștere de conductanță electrică a pielii, modificări de nivel chimic hormonal și sangvin.

O problemă des întâlnită în activitatea judiciară este cea a comportamentului simulat al persoanelor care au săvârșit diverse fapte de natură penală.

Funcție de situațiile în care se găsește persoana respectivă dar și de experiența pe care aceasta o are în domeniul infracțional poate încerca să simuleze diferite conduite pentru a ascunde stări de fapt, realități, lucruri și afirmații total contradictorii cu ceea ce gândește defapt.

Simularea nefiind o eroare ci fiind caracterizată prin intenționalitate, având ca scop direct, intenție direct, inducerea în eroare și conducerea pe o pistă greșită a anchetatorului, îndepartarea acestuia de realitate. Folosită în genere pentru disculpare, apărarea altei persoane, dorința de răzbunare, pentru a rezista normelor coercitive ale societății, acționând după o logică elastică pentru a-și atinge ținta în cel mai scurt timp, simulanții de obicei având foarte bine însușit talentul de a-și regiza scenariile prin inventare, exagerare, diminuare, omisiune, substituire, transformare, tăcere, etc.

Unitatea psiho-somatică a simularii, posibilitatea certă de investigare și depistare a comportamentelor simulate.

POATE FI CONSIDERATĂ INFRACȚIONALITATEA O BOALĂ ?

In nici o teorie științifică, nu se poate susține cu argumente ideea că, comportamentul infracțional ar ține de patologie, dar nici contrariul nu a fost demonstrat științific.

VICTIMA ȘI VICTIMOLOGIA

Rolul victimei la comiterea infracțiunilor

Victima- poate fi considerată orice persoană care suferă o acțiune directă sau indirectă de natură criminală ce îi provoacă consecințe fizice, materiale sau morale .

Cercetătorii victimologi susțin ideea că victimele pot să împartă vina într-o anumită măsură cu infractorii ce săvârșesc actul infracțional asupra lor.

Concepte propuse

Factori luați în calcul în estimarea gradului de vulnerabilitate :

Factori personali :

Factori situaționali :

Aspecte privind tipologia din victimologie

Copii( maltratarea, abuzul, folosirea lor ca, complici pentru alte infracțiuni)

Femeile( victimizarea în scop material sau sexual)

Vârsnicii( scop material)

Consumatorii stupefiante sau alcool

Imigranții

Minoritățile etnice

Indivizii normali cu o inteligența redusă

Indivizii(temporar) deprimați

Indivizii cu un stil de viață dezordonat

Indivizii solitari

Indivizii «  blocați »

Din punct de vedere al participării se diferențiază :

Victime care anterior acțiunii nu au avut nici un fel de relatie, legătură cu făptașul

Victime provocatoare

Victime care prin atitudine grăbesc declanșarea acțiunii răufăcatorului

Victime slabe sub aspect biologic dar și din punct de vedere social

Victime autovictimizate

Acuzarea victimei poate apărea într-o triplă ipostază:

Ca o explicație individualist pentru problemele sociale

Ca proces psihologic

Ca un mod de a vedea al infractorilor

În cadrul apărării victimei există două perspective :

Blamarea infractorului

Acuzarea sistemului

Tehnici prevenire a Comportamentelor Infracționale

Prevenirea Primară :

Populația țintă – non-infractorii.

În cazul acestora se pot identifica anumiți factori de risc. Resursele sunt direcționate spre prevenirea apariției unui comportament de natură infracțională.

În anul 1940 s-a încercat un experiment bazat pe intervenția în familiile cu risc infracțional, astfel un grup de tineri au primit consiliere personală și socială din partea unor asistenți sociali. Apoi, o perioadă de 5 ani în care au primit asistență școlară Individuală, iar alt grup a constituit grupul de control. După 30 de ani nu s-a constatat nicio diferență în ceia ce privește istoricul comportamentului infracțional. Există posibilitatea ca acest program să fi intervenit prea tarziu sau eventualul stigmat  constituit de implicarea în acest program să fi acționat precum o profeție care se auto-împlinește, sau calitatea « tratamentului » să nu fi fost corespunzătoare.

Factori determinanți, la săvârșrea de infracțiuni, în rândul copiilor care provin din familii dezorganizate și dezavantajate sunt impulsivitatea și lipsa de empatie.

În scopul prevenirii s-au organizat traininguri parentale, pachete informative în sprijinul practicienilor, identificarea acestor indicatori timpurii ai violenței domestice sau ai abuzurilor, grupuri de suport pentru mamele tinere, care probabil nu posedă abilități necesare pentru a putea să se implice în creșterea și educarea unui copil.

Prevenția secundară

Se intervine atunci când individual are semne de comportament antisocial sau déjà a săvârșit o infracțiune minoră.

Intervenția este realizată în scopul minimalizării intervenției legale, întrucât prin trecerea prin sistemul de justiție și etichetarea ca infractor individul riscă dezvoltarea unei identități criminale și săvârșirea mai multor infracțiuni ulterior. Ca măsură de coerciție acestora li se oferea un tratament intermediar și de reparare. Introdus în 1970, acestora li se ofereau activități educative și recreative sub supravegherea asistenților sociali și serviciilor de probațiune. Tinerii erau scoși din mediul lor oferindu-le posibilitatea de dezvoltare personală, corectarea comportamentelor într-un mediu diferit de cel în care trăiseră, unde erau dezavantajați.

Deasemeni, aveau posibilitatea de a-și cere scuze de la victimă sau să ofere o recompensare financiară, să repare chiar unele stricăciuni pe care le-a produs, intrând astfel într-un proces de reparare…acest proces este mai costisitor dar foarte eficient pentru reducerea recidivelor, fiind de multe ori benefic si pentru victime.

Prevenția terțiară

-Oferirea de tratament și asistență infractorilor foarte periculoși cu tulburări psihice grave

-încarcerarea infractorilor periculosi

Prevenirea infracțiunilor prin modificare contextuală

Au două scopuri :

reducerea oportunitățile pentru realizarea de infractiuni.

creșterea riscurilor pentru detectarea celor ce săvarșesc aceste infracțiuni.

Reducerea oportunităților

Reducerea oportunităților, conduce la renunțarea la săvârșirea infracțiunii si automat la scăderea numărul de infracțiuni.

Astfel în Germania a fost luată măsura blocării volanului la mașinile noi, cu dispozitive speciale, fapt ce a scazut cu 60% furtul de auto , o legislație asemănătoare în Anglia a dat rezultate similare.

Întărirea țintei

Constă în modificarea caracteristicilor țintei, pentru a fi mai greu accesibilă.

Ex. : -prevenirea spargerii rezervoarelor de monezi la telefoanelor publice prin înlocuirea cu telefoane ce funcționează pe bază de cartelă.

Iluminarea permanentă

instalarea alarmelor

dispozitive de blocare a volanului și dispozitive care nu permit pornirea motorului decât cu cheia originală a mașinii

încuietori complexe la uși

porți înalte

sisteme pentru iluminat de securitate

în caz de spargere dispozitive de alarmare

Îndepărtarea țintei

Banii lichizi au fost înlocuiți cu cărțile de credit iar transferurile bancare electronic le vor inlocui pe cele cu mașini blindate, transport public nocturn pentru cei ce lucrează în serviciul de noapte etc. .

Măsuri pentru ridicarea riscului de detectare

Au fost introduse și instalate camere de luat vederi în zone cu risc. Printru-un studiu realizat la metroul din Londra după introducerea unei astfel de camere se constatată o scădere însemnată a frecvenței furturilor, a jafurilor și a trecerilor fără permis cu aproximativ 70%.

Supravegherea informală. Creșterea riscului de detectare

Această metodă s-a dovedit extrem de eficientă și puțin costisitoare, realizându-se cu voluntari, în special pensionari dar și alte categorii sociale, întărește spiritul civic, prin supravegherea și raportări sprijină activitatea poliției, crește nivelul de siguranță a cetățenilor iar probabilitatea de raportare a incidentelor suspecte ce se pregătesc în comunitate este foarte

mare.

Caracteristici ce pot avea efecte descurajatoare pentru potențiali infractori :

Imbunătățirea condițiilor de iluminat exterior

reducerea condițiilor de fugă sau pentru a se ascunde ale infractorilor

reducerea numărului de spații deschise, neatribuite

creșterea activității pietonale în anumite zone

un număr mai mare de alei sau căi de acces

Activitatea și plasarea voluntarilor în aceste zone va fi intensă mărind riscul de detectare și prindere a infractorilor.

Strategii adresate copiilor

educarea copiilor cu privire anumite atingeri pe ntru a face distincția clară între o atingere normală sau una anormală.

dezvoltarea ideii de proprietate a corpului și informarea despre dreptul de a controla și hotărî cine îl atinge și cine nu.

dezvoltarea discernământului de a ști că nimeni nu are dreptul să-i impună să nu spună un anumit lucru.

dezvoltarea abilitătilor de reacție atunci când o atingere, o propunere îl fac să simtă discomfort

dezvoltarea abilității de a spune “nu” la apărarea fizică

existența unor sistemede support pentru cazurile de copii abuzați, maltratați.

Tehnici de prevenire a abuzului sexual asupra copiilor adresate părinților

creșterea nivelului de cunoștințe referitoare la dezvoltarea copiilor și la sarcinile ce le revin în calitate de părinți

pentru a face față stresului generat de creșterea unui copil se va pune accentul pe dezvoltarea abilităților parentale

întărirea relației părinte-copil. Metode de îmbunătățire a comunicării emoționale

dezvoltarea abilitătilor parentale de îngrilire a copilului cu nevoi speciale

perfecționarea accesului la sistemul de sănătate

Campaniile « Toleranță Zero »

Introdus în anii 1990 a beneficiat de o largă apreciere printre tehnicile utilizate de poliție, în scopul stopării infracționalității. Bazată pe principiul intervențiilor rapide, eficiente asupra acțiunilor minore ( cum ar fi: cerșit, călătorii fără bilet cu mijloace de transport în comun) pot avea drept rezultat reducerea infracțiunilor majore( infracțiuni cu violențe, crime, jafuri)

Această politică introdusă la New York în anul 1992, a crescut numărul arestărilor cu 25%, numărul infracțiunilor cu violență scade semnificativ.

Un beneficiu secundar, o parte din cei arestați pentru infracțiuni minorese dovedesc a fi autorii unor infracțiuni nerezolvate anterior.

Probleme și orientări

«  Agresivitatea, are ca sursă conflictul dintre sine, eu și supraeu. Prin agresivitatea, se urmărește depășirea propriilor sentimente de inferioritate și exprimă dorința de putere.

Agresivitatea cea mai periculoasă este cea transmisă sau obținută prin folosind puterea cuvântului. »

Forme de agresivitate prin cuvânt -Calomnia

-Ironia

-Sarcasmul

-emanciparea femeii

-paricidul

-violența

INFRACȚIUNEA- FENOMEN

Infracțiunea- Definiție : este fapta săvârșită cu intenție și care prezintă pericol social ridicat. « Ca fenomen poate fi considerată o desfășurare particulară și obiectivă, direct constatabilă la nivelul climatului social. Noțiunea de fenomen infracțional este generală și complexă, incluzând totalitatea elementelor componente ale infracționalități umane: procese infracționale, acțiuni, acte infracționale, însușiri infracționale, fenomene infracționale.  »

Drept penal, parteagenerală Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1992, p.67-114

Strategii de prevenire a infracțiunilor și a altor fapte anti-sociale

Conform datelor statistice privind fenomenul infracțional, sunt înregistrate creșteri la majoritatea genurilor de infrascțiuni. De asemenea se constată o continuă” specializare” a infractorilor, aceștia diversificându-și modul de operare, instrumentele folosite și pregătirea minuțioasă a acțiunilor.

De asemeni internaționalizarea activității infracționale, reprezintă o altă problemă, aceștia extinzându-și aria de acțiune.

În conformitate cu prevederile Dispoziției I.G.P.R. nr. 28/15.06.2010 , prevenirea criminalității constituie, alături de combaterea acesteia, unul din atributele esențiale ale activitătii Poliției Române care contribuie la apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor și ale comunității, a proprietății private și publice, precum și la apărarea ordinii publice. 

Trăsăturile activității de prevenire

Caracter statal – prin actele normative emise stabilește :

Locul

Rolul

Cadrul de desfășurare a activităților de prevenire

Caracter umanitar- prin conținut și finalitate prevenirea asigură :

integritatea valorilor create de cetățeni ;

afirmarea personalității umane ;

exercitarea drepturilor și libertăților personale ;

îi sprijină pe oameni să respecte normele de convețuire socială ;

sancțiunea coercitivă este aplicată doar în cazurile în care celelalte măsuri de prevenire și convingere nu au dat rezultate.

Caracter multilateral- presupunere o adaptare permanentă a activităților de prevenire la genurile de infracțiuni ce se săvârșesc.

Caracterul organizat și continuu – rezultă din necesitatea apărării permanente a valorilor ocrotite de lege.

Caracterul științific- studierea permanentă și complexă a fenomenului infracțional iar în funcție de concluziile rezultate se stabilesc programme de prevenire la nivel național, cu aportul mai multor specialiști : polițiști, juriști, economiști, psihologi, sociologi, etc.

Importanța activității de prevenire

Cetățenii sunt împiedicați să devină infractori- deci să suporte rigorile legii ;

Se evită producerea unor pagube materiale- care sunt greu sau chiar imposibil de recuperat ;

Membrii societății au un sentiment de siguranță, simt un climat de securitate și liniște trăiesc cu convingerea că integritatea fizică, psihică, proprietatea publică și privată sunt apărate.

Este împiedicată destrămarea sau dezorganizarea vremelnică a unor familii;

Se reduce considerabil volumul de muncă al organelor judiciare și se economisesc importante sume de bani.

Obiective ale activității de prevenire

Reducerea numărului infracțiunilor și al participanților la săvârșirea acestora ;

Reducerea riscului de victimizare ;

Diminuarea consecințelor încălcării legii ;

Creșterea încrederii populației în poliție ;

Asigurarea unui climat de siguranță publică ;

Principiile activității de prevenire

Respectării drepturilor și libertătilor omului ;

Legalitatea parteneriatului social ;

Echidistanța în relațiile parteneriale ;

Transparența ;

Continuitatea ;

Flexibilitatea în adaptarea activității la diversitatea problemelor comunității.

Coordonatele și etapele activității de prevenire

Cordonate :

In baza consultării comunității – cu caracter interactiv, poliția în parteneriat cu structuri sociale și cu membri ai societății acționează pentru îndepărtarea cauzelor ce favorizează comiterea de fapte anti-sociale.

Prin mijloace specifice – acțiunile au rolul de a determina potențialii infractori să renunțe la intenția de a comite fapte ilicite( controale, razii, patrulări, pânde în zone/locuri/medii cu risc criminogen ridicat, identificarea și aplanarea în faza incipientă, a stărilor conflictuale interfamiliale, interetnice și de grup)

Ca răspuns la solicitări – ca urmare a comiterii unor fapte ilegale în scopul aplicării unor măsuri legale în consecință.( valorificarea unor informații de interes operativ, colaborarea cu instituții din țara și străinătate, verificări și investigații.

Etape :

Studierea fenomenului infracțional și a cauzelor care îl generează ;

Analizarea schimbărilor cantitative și calitative ale structurii criminalității pe termen mediu sau lung pe toate nivelele de organizare.

Derularea cantitativă și calitativă a rezultatelor obținute;

evaluarea cantitativă și calitativă a rezultatelor obținute;

Poliția Română își desfășoară activitățile menționate mai sus cu :

efective proprii

cooperare cu celelalte unități ale M.A.I. și Poliția Locală

colaborare cu :

instituții guvernamentale și autorități publice locale ;

organizații neguvernamentale și cu alți parteneri din sectorul public și privat ;

mass-media ;

membrii comunității care doresc să participe la acțiunile inițiate de poliție, voluntari.

ACTIVITĂȚILEDE PREVENIRE DESFĂȘURATE

DE STRUCTURILE TERITORIALE DE ORDINE PUBLICĂ

Metode de prevenire a criminalității

Elaborarea de programe locale de prevenire, organizarea și participarea la simpozioane, seminarii, cursuri în domeniu, idemtificarea condițiilor și cauzelor care generează săvârșirea unui anumit gen de fapte, revine structurilor de analiză și prevenire a criminalității( de la nivelul I.P.J-urilor și DGPMB).

Tipuri de activități și modalități de prevenire

Pentru o bună cunoaștere a contextului social și infracțional structurile implicate în misiunea de prevenirea criminalității desfășoară activități de analiză și cunoaștere.

Dinamica și formele de manifestarea criminalității, pesagmente diferite ;

Cauzeși condiții favorizante pentru comiterea infracțiunii ;

Locuri predilecte săvârșirii ;

Intervalle critice de timp ;

Caracteristici ale victimelor și autorilor infracțiunilor și a eventualelor grupuri de risc.

Activități de prevenire (tipuri) cu caracter interactiv, orientate catre victimă, autor, grupuri de risc și inițiate de către poliție :

Modalități de protecție adecvate, prezentate în întâlniri cu grupuri țintă ;

Transmiterea de mesaje informative de prevenire prin intermediul mass-media ;

Realizare și distribuirea de materiale cu informații destinate reducerii riscului infracțional și de victimizare ;

Organizarea unor sesiuni de training pentru persoane de diverse categorii sociale în vederea diseminării informațiilor specifice acestui domeniu.

Instruirea personalului propriu și a altor instituții și organizații cu privire la cunoașterea și desfășurarea activităților de prevenire a criminalității ;

Identificarea și colaborarea cu diverși parteneri în vederea eliminării condițiilor favorizante pentru comiterea de infracțiuni, prin securizarea anumitor zone și prin implementarea conceptelor de « tehno –protecție ».

Organizarea de acțiuni de sensibilizare și conștientizare a populației care săș urmărească și să obțină creșterea gradului de implicare a cetățenilor în asigurarea unui climat de siguranță în comunitate- reacție la fapte anti-sociale, paza vecimătăților.

Ca urmare a schimburilor de experiență cu alte state, implementarea celor mai bune ș mai eficiente metode de prevenire a criminalității.

Organizarea de mese rotunde, simpozioane, seminarii, colocvii , conferințe pentru informarea și propunerea de strategii de prevenire a criminalității cu diferite instituții, organizații cu atribuții și interes în reducerea criminalității.

Constituirea și dezvoltarea unor rețele de voluntari care să desfășoare activități de prevenire.

Metode de prevenire a criminalității

Activitățile de prevenire, care au un caracter interactiv pot fi desfășurate astfel :

Cu resurse proprii – inițiate și desfășurate de către structuri de analiză și prevenire a criminalității dacăse considera că această modalitate de analiză poate duce la rezolvarea problemelor abordate ;

In sistem integrat – activitățile desfașurate astfel de structurile de analiză și prevenire a criminalității constituie o componentă a intervenției poliției completată cu acțiuni specifice altor formațiuni, demersuri focalizate pe aceeași problemă.

In cadrul unor parteneriate – consultări cu instituții, organizații cu membrii comunității și cu alți parametri sociali, în scopul creșterii nivelului de siguranță civică.

Instrumente de promovare a activității de prevenire a criminalității, cu caracter interactiv :

Programe – caracterizate prin abordare la nivel național, regional, zonal, județean a fenomenul pe care se doreste intervenția.

Proiecte – modul de organizare al activității caracterizat prin resurse prestabile, timp determinat și obiective bine definite ;

Campanii – care vizează, în special, informarea populației despre fapte cu character infracțional ce au loc la un moment dat în cadrul comunității precum și măsuri de protecție adecvate.

Surse de finanțare a activităților de prevenire a criminalității

Bugetare – repartizare de fonduri din bugetul Poliției Române, pentru activități specifice domeniului.

Extrabugetare – presupune identificarea șin valorificarea unor resurse financiare necesare derulării unor activități preventive concrete sau în cadrul unor proiecte/ campanii :

Programme/ proiecte parteneriale : fonduri asigurate de partenerii cooptați în activitățile de prevenire.

Accesare de fonduri prin ordonatorul de credite ;

Obținere de sponzorizări, în condițiile legii ;

Fonduri de la autoritățile locale, în condițiile legii ;

Fonduri internaționale : UNICEF, ambasade, etc.

Ca o concluzie :

Informații preluate din Analiza activității Poliției Române din anul 2013 

Obiective stabilite și urmărite de Poliția Română, în anul 2013:

« – Ridicarea gradului de protecțieși siguranță pentru cetățeni;

– Combaterea și prevenirea criminalității organizate și transfrontaliere;

– Asigurarea unui climat de legalitate în mediul de afaceri ;

– Asigurarea de resurse umane și a mijloace necesare pentru dezvoltărea și menținerea capacității operaționale a Poliției Române.

În anul 2013 siguranța cetățeanului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani.

Aceste date se regăsesc în statistici, precum și în percepția cetățeanului, fiind criteriul cel mai important în aprecierea oricărei instituții publice. Încrederea populației în poliție a crescut la o valoare de 55%, una dintre cele mai mari înregistrate în ultimii ani.

Eurobarometru 80 publicat în luna decembrie, confirmă acest aspect aratand o scădere a percepției criminalității, atat în plan personal dar mai ales la nivel național.

Analizând în aceste condiții evoluția fenomenului infracțional din România evidențiem faptul că în decursul anului 2013, fenomenul criminalității, sesizată , scade pentru al doilea an consecutiv. Ajungând aproximativ la nivelul indicilor din anul 2008, înaintea de a se declanșa criza economică.

Trebuie evidențiat faptul că, în ultimii 10 ani, criminalitatea de natură judiciară nu crește , ci a scăzut cu peste 9%.

Infracțiunile de mare violență, scad cu 7% fată de anul 2012.

 Se înregistrează scăderi importante la majoritatea categoriilor de fapte:

omor (-17,2%),

tentativa de omor (-7,8%)

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (-40,3%),

tâlhărie cu moartea victimei (-60%).

Relevant este faptul că aceste categorii de fapte în totalitate au scăzut mai ales în mediul stradal, unde au un impact este foarte important din punctul de vedere al percepției asupra siguranței cetățeanului.

Colaborare eficientă a poliției cu unitățile de parchet a dus la creșterea procentului de identificare a autorilor, în acest mod, în dosarele penale de omor, rata acestuia a fost de 97,3% față de 96,8% în anul 2012.

Eforturilor susținute ale Poliției Române, Poliției Locale , Jandarmi, flagelul numit Infracționalitate atât în mediul urban, mediul rural, precum și în mediul stradal, a fost redusa Pentru prima în 7 ani se simte o scădere, chiar semnificativă procentul nefiind de neglijat (-18,7%), aflându-se sub valorile care s-au înregistrat în anul 2007. În flagrant de către polițiști au fost depistate un procent de 16,9% din numărul total al infracțiunilor stradale sesizate.

Criminalitatea stradală fiind mai mult specifică mediului urban (89%).

Referitor la criminalitatea de natură judiciară, din analiza evoluției acesteia a reieșit faptul că infracționalitatea gravă, comisă cu violență, se menține la valori reduse, înregistrând una dintre cele mai mici valori din ultimii 8 ani.

 Infracțiunile contra patrimoniului, care reprezintă peste 51% din infracțiunile sesizate, după 10(zece) ani de creștere, înregistrând o scădere cu 6,4% .

Infracțiunile de furt, după 6 ani de ceștere, înregistrează o scădere semnificativă (-8,3%) și constituind în continuare principala infracțiune săvârșită în România. Scad, în principal, procentual faptele de furt din locuințe (-11,7%), furturile din bănci (- 30,8%), furturile din case de schimb valutar și amanet (- 14,3%) precum și la furturile din case de bani (-64,5%). 

Numărul infracțiunilor de tâlhărie scad semnificativ (-23,9%) pentru înregistrând valoarea cea mai mică din ultimii 10(zece) ani. De asemenea au fost înregistrate scăderi semnificative la aproape toate categoriile de fapte privind tâlhăria. Procentaje de infracțiuni descoperite în flagrant 8,3% față de 7,4% anul trecut. »

Sursa : Internet : INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI

EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE

DE I.P.J. IAȘI ÎN CURSUL ANULUI 2013 COMPARATIV CU ANUL 2012

STUDIU DE CAZ : TÂLHĂRIA

FORME DE MANIFESTARE ȘI DIFICULTĂȚI DE INTERVENȚIE

STRATEGII ȘI CAMPANII DE PREVENIRE

A INFRACȚIUNILOR DE TÂLHĂRIE

NOȚIUNE:

Definim talhâria ca fiind fapta de furt săvârșită prin utilizare de violențe sau amenințări, punerea victimei în stare de inconștiență, imposibilitatea de a se apăra, dar și furtul urmat de astfel de acțiuni în scopul păstrării bunurilor sau îndepărtării urmelor.

Conform prevederilor  art. 234 Noul Cod Penal, fapta îmbracă formă calificată dacă:

Este săvârșită cu folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante;

prin folosire de calitați oficiale;

de o persoana ce folosește o mască, este deghizată sau travestită;

în timpul nopții;

fapta se consumă într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

prin violare de domiciliu sau sediu profesional,

1. Cercetare la nivelul județului Iași

Studiu realizat pentru perioada 2012– 2013, tâlhăriile făcând parte din categoria infracțiunilor săvârșite cu violență, comise în județul Iași

De asemenea, trebuie avut în vedere impactul social al acestui tip de infracțiune asupra stării de siguranță a cetățeanului. Acest aspect a fost evidențiat și în sondajul de opinie în rândul populației realizat Biroul de cercetarea și Prevenirea Criminalității la nivelul municipiului Iași, în care peste 70% dintre subiecți au apreciat tâlhăria ca o problemă gravă pentru comunitatea în care trăiesc.

Studiul bazat pe nivelul de manifestare a fenomenului în județul Iași, având în vedere numărul de infracțiuni de tâlhărie comise anual, reprezentând în ultimii ani o scădere din totalul infracțiunilor de acest gen înregistrate la nivelul țării. Totodată, se estimează că într-o aglomerare urbană de nivelul municipiului Iași având în vedere faptul că este Centru Universitar, fenomenul are o varietate de forme de manifestare care permite o mai bună cunoaștere a acestuia.

Cunoașterea acestui tip de infracțiune, a implicațiile, în plan social precum și identificarea modalităților de intervenție pentru o creștere a gradului de siguranță pentru cetățeni reprezintă scopul principal acestei cercetări.

Obiectivele generale au fost:

cunoașterea dimensiunilor fenomenului în municipiul Iași;

tipologia autorilor infracțiunilor de tâlhărie;

realizarea unei tipologii a victimei;

analiza măsurilor judiciare în controlul tâlhăriei și fundamentarea unui program de prevenire.

Obiective specifice:

cunoașterea contextului producerii tâlhăriilor (locul, momentul comiterii faptei, comportamentul victimei etc.);

analiza modurilor de operare, stabilirea unor legături între comiterea tâlhăriilor și alte tipuri de infracțiuni și determinarea zonelor din municipiul Iași cu risc ridicat în producerea tâlhăriilor.

Documentarea s-a desfășurat în baza datelor din Evaluarea activității Poliției Județului Iași pe anul 2013 comparativ cu anul 2012.

Analiză documentară: analiza dosarelor penale de tâlhărie existente la nivelul secțiilor de poliție și la I.P.J. Iași.

Studierea dosarelor s-a realizat pe baza unei fișe de înregistrare a infracțiunii, care a cuprins indicatori referitori la:

locul și momentul comiterii faptei,

modul de operare,

prejudiciul produs,

indicatori referitori la victime și autori (sex, vârstă, ocupație etc.).

Interpretarea datelor și concluziile acestui studiu se bazează pe analiza unui număr de 246 de fapte de tâlhărie constatate ca fiind comise pe raza municipiului Iași începând cu 1 ianuarie 2013 până în momentul realizării documentării la fiecare secție de poliție, față de 287 constatate în cursul anului 2012. Se înregistrează o scădere fața de anul 2012 cu 14%.

Prin analiză au fost identificate diferențe, atât în ceea ce privește locul comiterii faptei, categoria din care fac parte victimele, modul de operare al autorului sau valoarea prejudiciului produs. Există însă unele elemente caracteristice ale modului de săvârșire a acestui gen de infracțiune la nivelul municipiului Iași:

Fapta este comisă cu o frecvență mai mare în zone aglomerate, atât în cartiere situate în zona periferică cât și în zona centrală a orașului;

Ponderea locurilor în care se comit tâlhăriile este cu precădere strada, 69% din faptele de tâlhărie analizate fiind comise în spații deschise: artere principale, piețe, alei, parcări, parcuri, în apropierea școlilor etc.

În marea majoritate, autorii sunt bărbați tineri, 83,5% din autorii infracțiunilor studiate având sub 25 ani.

Majoritatea victimelor (77,5%) sunt femei și minori, persoanele de sex masculin peste 18 ani reprezentând numai 22,5% din totalul victimelor tâlhăriilor studiate.

În cele mai multe cazuri, victimele nu sunt rănite sau sunt doar ușor rănite, majoritatea tâlhăriilor sunt comise prin smulgere, prin amenințare verbală ori cu un obiect.

Multe dintre tâlhării sunt comise de un singur autor sau prin asocierea cu o altă persoană. Grupările de mai mulți autori organizate în scopul comiterii tâlhăriilor dețin o pondere destul de redusă (18%).

Peste jumătate dintre tâlhării se comit la lumina zilei, iar, dintre acestea, marea majoritate (81%) au loc în plină zi, la ore de vârf.

Mai sus au fost evidențiate trăsături caracteristice ale infracțiunii așa-zis „standard”, comisă cu precădere în marile orașe, cum este și cazul Mun. Iași. Studiul a încercat însă să pună în evidență diverse fațete ale manifestării infracționale, demersul a marca diferențele existente între diversele tipuri de tâlhării, realizând unele clasificări sau tipologii, o imagine de perspectivă asupra tâlhăriei, faptă antisocială și autorul acesteia.

TIPOLOGIA INFRACȚIUNILOR

clasificări ale infracțiunilor de tâlhărie pe baza următoarelor criterii

Momentul comiterii faptei

După locul comiterii faptei

Modul de operare

După locul comiterii faptei

I. Cele mai multe infracțiuni (69%) sunt comise în spații deschise: pe aleile dintre blocuri, străduțe lăturalnice, întunecate, în pasaje subterane, în parcuri, în zona piețelor și a complexelor comerciale, pe stradă cât și în zona stațiilor de transport public urban precum și în zona școlilor.

Distribuția tâlhăriilor în funcție de locul în care au fost comise

Infracțiunea de tâlhărie săvârșită în spațiul stradal deține ponderea cea mai mare din totalul tâlhăriilor săvârșite pe raza Mun. Iași (63%), săvârșite în apropierea domiciliului, în stații R.A.T.B, pe stradă, în pasaje subterane sau alte locuri, care favorizează comiterea acestora.

CAMPANII DE PREVENIRE

A INFRACȚIUNILOR DE TALHARIE DESFĂȘURATE

DE CĂTRE

POLIȚIȘTII IEȘENI LA NIVELUL MUNICIPIULUI

Campania de prevenire «  Alege un alt final »

Martie- Iunie 2013

Desfășurată de I.P.J. Iași

prin

Compartimentul de Analiză și Prevenirea a Criminalitătii

Această campanie s-a desfășurat în cadrul a 151 de activități preventive, în 40 de unități de învațământ liceale din județul Iași. S-a discutat cu un număr de peste 7500 elevi și aproximativ 300 cadre didactice cu privire la prevenirea actelor săvârșite cu violență, în special a infracțiunilor de tâlhărie.

Elevii din liceele din municipiile si orașele județului Iași, precum si populația urbană din județul Iași, au reprezentat grupul țintă al campaniei.
Acest demers a avut drept scop informarea si promovarea unei culturi de responsabilizare si preventie in randul tinerilor cu privire la consecintele negative ale implicarii intr-o infractiune de talharie (atat ca faptuitor, dar si ca victima).
In cadrul campaniei, în unitățile de învățământ, polițiștii au prezentat elevilor aspecte legate de implicarea in comiterea unor acte de violență, cu accent pe infracțiunea de tâlhărie. Mesajele campaniei au avut in vedere nu numai potențialii făptuitori, dar si potențialele victime prin prezentarea principalelor măsuri pe care o persoană trebuie sa le ia pentru a nu deveni victima unui infractor.

Cu privire la acest aspect elevii au fost învățați cum să își protejeze bunurile personale (telefoane mobile, bani, bijuterii) și cum să le folosească în spațiile publice astfel încât siguranța personală să nu fie afectată.

CAMPANIA

FII PRUDENTĂ! POȚI PREVENI TÂLHĂRIA

A fost inițiată și desfășurată

De către

Inspectoratul de Poliție Județean Iași, prin Compartimentul de
Analiză și Prevenire a Criminalității

 la nivel național, în perioada iulie – august 2013, și are ca scop creșterea gradului de informare a femeilor cu privire la modalitățile de prevenire a tâlhăriilor.

Obiectivele campaniei :

a)Întâlniri cu reprezentantele asociațiilor de femei, ale firmelor cu un număr mare de angajate și asociațiilor profesionale în cadrul cărora polițiștii să ofere sfaturi utile pentru prevenirea tâlhăriilor prin smulgere.

b) Polițiștii vor organiza totodată și acțiuni de informare în zone intens circulate din municipii și orașe pentru a atrage atenția asupra măsurilor de siguranță personală pe care cetățenii trebuie să le pună în practică, dar și pentru descurajarea potențialilor infractori.

Materialele de suport ale campaniei constau în :

tipărituri,

spoturi audio, precum ;

aplicație pentru rețelele de socializare.

Mesajul campaniei va fi transmis

prin organizarea de acțiuni de informare în locuri publice cum sunt parcurile sau zonele comerciale.

informații de background:

prin intermediul principalelor canale de informare în masă,

în cadrul întâlnirilor pe care polițiștii le vor
avea cu grupurile țintă.

TALHARIA PRIN SMULGERE DE OBIECTE

– forme de manifestare –

Peste 50% dintre fapte sunt comise în orașe – concentrarea acestui gen de criminalitate în zonele cu o mai mare aglomerare

Creșterea numărului de tâlhării în perioada sezonului cald (lunile mai – septembrie), ținuta lejeră de vară permite expunerea bijuteriilor și a telefoanelor mobile, ceea ce provoacă interesul tâlharilor și facilitează acțiunea infractorilor.

Comiterea a acestor infracțiuni are loc cu precădere în stradă, fie în plină zi – în zonele central ale orașelor, fie noaptea – pe străduțe lăturalnice și prost iluminate de la periferie.

Peste jumătate dintre tâlhării se comit ziua, iar dintre acestea marea majoritate (80%) au loc la ore de vârf.

Autorii tâlhăriilor:

sunt bărbați tineri, sub 25 de ani;

nivelul de școlarizare este extrem de scăzut, marea majoritate având cel mult studii gimnaziale;

cei mai mulți dintre ei nu au nici o ocupație;

au domiciliul în localitate sau în localitățile limitrofe;

în majoritatea cazurilor, acționează singuri sau, în puține situații, sunt ajutați de un complice;

agresorii nu cunosc victima înainte de infracțiune, fapta comisă având un caracter spontan;

Moduri de operare:

Cel mai frecvent, autorii acționează rapid, venind în fugă din spatele victimei sau apropiindu-se din sens opus și smulgând obiectul vizat. Fiind comise în spații deschise, autorii au posibilitatea de a se îndepărta cu ușurință de victimă, pierzându-se în mulțime sau dispărând pe străduțe lăturalnice, înainte ca victima să poată reacționa.

În alte situații autorii abordează victima sub diverse pretexte și apoi acționează cu rapiditate, bazându-se pe surprinderea acesteia.

În cazul smulgerilor comise în mijloacele de transport, autorii acționează în stații, când ușile se deschid, victima rămânând ulterior blocată înăuntru, un factor favorizant fiind aglomerația la urcarea și coborârea din acestea.

În stațiile de transport în comun, autorul studiază cu atenție victima, în timp ce aceasta este în așteptare, având posibilitatea de a acționa atunci când persoana vizată nu este atentă sau când urcă în autobuz.

De regulă, victimile acestui gen de infracțiuni sunt femeile, acestea fiind cel mai frecvent deposedate prin smulgere de telefonul mobil,  bijuterii sau genți.

Modalități de prevenire a tâlhăriilor:

Manifestarea unui grad sporit de atenție atunci când vă aflați pe stradă! Evitarea transmiterii de mesaje sau a vorbitului la telefon, a accesării Internetului, a rețelelor de socializare sau citirea presei.

Purtarea poșetei pe umăr, lipită de corp și protejată cu brațul.

Prudență față de persoanele care vă abordează sub diverse pretexte sau vor să vă distragă atenția.

Evitarea plimbărilor și a deplasărilor la ore târzii prin parcuri, locuri izolate sau întunecoase.

Refuzul de a urca în lift cu persoane necunoscute.

Atenție sporită la intrarea în imobil pentru a observa din timp eventuale persoane suspecte, pretabile la comiterea de infracțiuni.

Evitarea utilizării telefonului mobil la urcarea sau coborârea din autoturism.

Exemplu :

Infractori la doar 13 ani! Banda de talhari minori din Iasi prinsa de politisti

Articol de Cristian Amariei

Pe data de 14 mai polițiștii din cadrul B.I.C., în colaborare cu polițiști din cadrul Sectiei 3 Poliție au organizat o acțiune pentru prevenirea infracțiunilor stradale, precum și pentru identificarea și aducerea la cercetări a persoanelor bănuite de comiterea de talhârii.

În cadrul acțiunii au fost conduși la sediul poliției 3 minori, cu vârste de 13 si 14 ani,  bănuiți de comiterea a 4 tâlhării in perioada 9 – 12 mai.

“In urma cercetărilor, a rezultat că minorii ar fi deposedat victimele de gențile personale, prin folosirea de violențe. Până în prezent prejudiciul a fost recuperat in proporție de 50%, doi dintre minori urmând a fi expertizați psihiatric, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie in formă continuată”, anunță IPJ Iași.

Încrederea

Astfel întocmindu-se documentarea asupra obiectivelor stabilite precum și a strategiilor de combatere și prevenire a înfracțiunilor de tâlhărie, discuțiile purtate în grupurile țintă, în cadrul campaniilor, punerea în practică a diferitelor scenarii în care se produce săvârșirea acestor fapte, s-au tras următoarele concluzii:

subiecții implicați direct în aceste campanii, care au intrat în contact direct cu polițiștii, se declară mulțumiți de inițiativa poliției;

declară că ideea după care mergeau era că lor nu li se poate întâmpla, acum nu mai cred acest lucru și vor încerca să țină cont de toate indicațiile polițiștilor în privința, metodelor de prevenire a tâlhăriilor, pentru a nu se transforma în victime.

necesitatea inițierii și demarării a cât mai multe campanii de prevenire atât pe infracțiunea de tâlhărie cât și pe celelalte infracțiuni.

Un lucru pozitiv…puntea de comunicare creată între poliție și cetățeni…ÎNCREDEREA.

REFERAT

DE TERMINARE A URMĂRIRII PENALE

Studiind dosarele penale cu numarele de mai sus în care :

1. La data de 17.07.2008 s-a dispus începerea urmăririi penale IN REM, la data de 02.08. 2008 s-a dispus începerea urmăririi penale și prin ordonanța din 02.10. 2008 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva:

– Inc. V.R., zis  «  Fulgeraș », fiul lui…… și al………născut la data de 29.04.1991, în Mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în municipiul Iași, strada Ion Arvinte, nr. 11 , Bl A2, Sc.4 Etj. 4, ap. 4, jud. Iași, cetățenie română, 9 clase, elev în clasa a-X-a, în cadrul Grupului Scolar- «  Ion Arvinte » Iași, necăsătorit, cunoscut cu antecedente penale, CNP 1910429224444.

– cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de «  furt calificat », « tentativă la furt calificat » și « tâlhărie », fapte prevăzute și pedepsite de art. 208 alin.1, art.209 alin. 1 lit. a,e,g și i C.P. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.P. , art. 20 C.P. raportat la art.208 alin 1, 4, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g și i , C. P. și art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.c C.P. și cu aplicarea art.33 lit. a C.P. și art.99 alin. 3 C.P. pentru cele trei infracțiuni,

-constând în aceea că (1)în perioada 20/21. 06.2008 – 02.10.2008, în bazaaceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alți minori și majori, din loc public, prin escaladare și efracție, a comis cinci acte material de furt calificat din societățicomerciale și din unități d învățământ de pe razaq municipiului Iași, în dauna a cinci părți vătămate, (2) în noaptea de 05/06.09.2008, împreună cu alt minor, prin efracție a încercat să sustragă autoturismul Dacia Supernova cu nr. De înmatriculareIS 04 POP, parcat în loc public,autoturism aparținând părții vătămate Popovici Ofelia, în scopul de a-l folosi pe nedrept, fără a reuși efectiv acest lucru,

(3)în după-amiaza zilei de 18. 07.2008, în jurul orelor 15.30, în timp ce se afla în loc public, prin întrebuințarea de violențe, a deposedat partea vătămată BRATU VASILE de un telefon mobil, cauzândun prejudiciu în valoare totală de 27082RON.

CONSTAT URMĂTOARELE :

Inculpatul V.R. zis « Fulgeraș » este minor, fiind în categoria de vârstă 16-18 ani.

Provine din familie dezorganizată, monoparentală, mama acestuia decedând în anul 1998, fiind bolnavă de leucemie. Inculpatul locuiește cu tatăl V. A. și cu o soră V.E., într-un apartament compus din trei camere, situat în municipiul Iași, strada Ion Arvinte, nr. 11 , Bl A2, Sc.4 Etj. 4, ap. 4, jud. Iași,De la o vârstă fragedă, inculpatul, a fost atras de anturaje nepotrivite, formate din minori cu preocupări antisociale. Acest aspect a generat un sentiment de repulsie din partea celor ce intră în contact cu învinuitul, acesta fiind cunoscut pentru comportamentul său teribilist și sustragerea de sub supravegherea parentală.

In data de 17.07. 2008, în jurul orelor 12.00, inculpatul V.R. s-a deplasat în Bazarul Iași pentru a căuta unele bunuri de cumpărat. Pe traseul de întoarcere spre domiciliu, în jurul orelor 15.30, în timp ce se deplasa pe bld. Nicolae Iorga din municipiul Iași, în stația de tramvai din dreptul Pieței Agroalimentare Nicolina Iași, inculpatul V.R. a observat pe partea vătămată B.V și pe martorul D.C. ce mergeau spre Restaurantul COTNARI. Inculpatul a sesizat fapul că ce doi, partea vătămată și martorul, aveau buzunare proieminente, semn că aveau bunuri asupra lor, și s-a hotărât, în mod spontan, să sustragă bunuri din posesia acestora.

Inculpatul V.R. s-a apropiat de partea vătămată B.V.sub pretextul că ar fi sunat-o pe prietena sa. Partea vătămată și martorul D.C. au solicitat inculpatului să-i lase în pace, întrucât se putea să-i fi confundat cu alte persoane. Inculpatul nu a dat importanță spuselor celor doi tineri și a rugat pe partea vătămată B.V. să scoată telefonul mobil și să prezinte desfășurătorul convorbirilor telefonice, pentru a stabili dacă partea vătămată sunase sau nu pe prietena inculpatului V.R. .

Partea vătămată s-a speriat de situația în care se afla, însă a dat curs cererii inculpatului, ținând telefonul în mâna sa și prezentându-i lista apelurilor telefonice.Sub pretextul că nu vedea bine desfășurătorul convorbirilor, inculpatul a cerut părții vătămate să-i înmâneze telefonul mobil pentru a se uita personal la desfășurător.

Partea vătămată a înmânat inculpatului V.R. telefonul mobil marca NOKIA 6710, iar acesta din urmă, prin întrebuințarea de violențe, a refuzat să mai restituie, telefonul în cauză.În fapt, inculpatul a prins cu mâna de gât pe partea vătă mată B.V., arătând că nu-i va înapoia telefonul mobil.

În aceste împrejurări, inculpatul V.R. a indus părții vătămate B.V. o puternică stare de frică, aceasta din urmă începând să plângă, apoi a plecat la domiciliu și a povestit părinților cele petrecute în după-amiaza zilei respective.

Scena sustragerii telefonului mobil din posesia părții vătămate B.V. a fost percepută, în mod direct, de către martorul D.C., ce însoțea pe partea vătămată. Martorul D.C. confirmă faptul că înculpatul V.R. a întrebuințat violențe, în sensul arătat mai sus, la momentul sustragerii telefonului mobil marca NOKIA 6710 din posesia părții vătămate B.V..

În cursul zilei de 17.07.2008 inculpatul V.R. s-a deplasat în zona Cartier Tudor Vladimirescu din Mun. Iași și a vândut telefonul mobil sustras unei persoane ce a rămas necunoscută contra sumei de 200 RON, bani pe care i-a cheltuit în i9nteres personal.

În cauză au fost efectuate recunoașteri după grup de fotografii, ocazie cu care partea vătămată B.V. și martorul D.C. au indicat, fără nici o ezitare, fotografia inculpatuluiV.R. , precizând că acesta este persoana care în după-amiaza zilei de 17.07.2008, prin întrebuințarea de violențe a deposedat pe partea vătămată B.V. de telefonul NOKIA 6710.

Fiind audiat inculpatul V.R. a recunoscut comiterea faptei, pe care o regretă. Prejudiciul este în valoare de 400 lei si nu a fost recuperat, iar partea vătămată B.V. se constituie parte civilă în procesul penal cu această sumă.

Fapta reținută în sarcina inculpatului V.R. se probează cu :

plângerea și declarația părții vătămate B.V. ;

proces-verbal de cercetare la fața locului+ planșa foto ;

proces-verbal de prezentare pentru recunpașteredin grup de fotografii ;

declarație martorD.C. ;

cazier inculpat V.R.

declarații inculpatul V.R.

În sarcina inculpatului fiind probate mai multe fapte, voi prezenta doar infracțiunea de tâlhărie.

În data de 30.09.2008 organele de cercetare penală au emis ordonanță de reținere pentru o durată de 24 ore pe numele inculpatuluiV.R. apoi a fost prezentat la Judecăria Iași cu propunere de arestare preventivă, ocazie cu care instanța a respins propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași. Ulterior, la data de 27.10.2008 inculpatul a fost prezentat din nou , la Judecătoria Iași cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 19 zile.

Materialul de urmarire penală a fost prezentat de procuror la data de 07.11.2008, ocazie cu care inculpatul a recunoscut fapta comisă nepropunând probe noi.

Având în vedere că cercetarea a fost terminată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și a dreptului la apărare,

PROPUN :

În temeiul art.258 C.P.P, întocmirea rechizitoriului pentru faptele descrise la punctele 3,5 ,7, 8 și sesizarea instanței competente să-l judece pe inculpatul V. R. pentru săvârșirea infracțiunilor de « furt calificat », « tentativă la furt calificat » și «  tâlhărie », fapte prevăzute și pedepsite de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1, lit. a,e,g,și i C.P., cu aplicarea art 41 alin 2 C.P., (două acte materiale), art. 20 C.P. raportat la art. 208 alin. 1, 4, art. 209 alin. 1 lit. a, e,g și I C.P. și art. 211 alin, 1, alin,2, lit. c C.P. și cu aplicarea art. 33 lit a C.P. și art. 99 alin. 3 C.P. pentru cele trei infracțiuni.

În temeiul art. 256 C.P.P. întocmirea rechizitoriului, punerea în mișcare a acțiunii penale pentru faptele descrise la punctele 2 și 9, și sesizarea instan ței competente să-l judece pe învinuitul V.R. pentru săvârșirea infracțiunii de « furt calificat » , faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin1 lit. a, g și i din C.P., cu aplicarea art,. 41 alin. 2 C.P. )două acte material).

În temeiul art. 38 C.P.P., disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de învinuitul V.R. pentru fapta descrisă la punctul 1 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de « furt calificat », faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 , art 209 alin.1 lit. a, g, i din C.P. cu aplicarea art 99 alin.3 C.P..

BIBLIOGRAFIE

Surse documentare :

14458097/Rezumat-Teza-Doctorat-Marius-Mihaila

.protectia-consumatorilor.ro/campanie-de-prevenire-a-talhariilor-2/

zvonulcorect.blogspot.com/

politiaromana.ro/BILANT_%202013.docx

observatordeconstanta.ro/239527/58

indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/despre-talharie-si-piraterie/

58510535/Noul-Cod-Penal

criminologie.ro/S

Campania de prevenire «  Alege un alt final »Martie 2013 desfășurată de I.P.J. Iași

Campania de prevenire « FII PRUDENTĂ! POȚI PREVENI TÂLHĂRIA» desfășurată de către I.P.J. Iași darși la nivel național – August 2013

Drept penal, parteagenerală Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1992, p.67-114

Sursa : Internet : INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI

EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE

DE I.P.J. IAȘI ÎN CURSUL ANULUI 2013 COMPARATIV CU ANUL 2012

BIBLIOGRAFIE

Surse documentare :

14458097/Rezumat-Teza-Doctorat-Marius-Mihaila

.protectia-consumatorilor.ro/campanie-de-prevenire-a-talhariilor-2/

zvonulcorect.blogspot.com/

politiaromana.ro/BILANT_%202013.docx

observatordeconstanta.ro/239527/58

indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/despre-talharie-si-piraterie/

58510535/Noul-Cod-Penal

criminologie.ro/S

Campania de prevenire «  Alege un alt final »Martie 2013 desfășurată de I.P.J. Iași

Campania de prevenire « FII PRUDENTĂ! POȚI PREVENI TÂLHĂRIA» desfășurată de către I.P.J. Iași darși la nivel național – August 2013

Drept penal, parteagenerală Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1992, p.67-114

Sursa : Internet : INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI

EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE

DE I.P.J. IAȘI ÎN CURSUL ANULUI 2013 COMPARATIV CU ANUL 2012