Tab.x. Distanțele ocupate de cele trei fenomene geomorfologice [308850]

[anonimizat]-a lungul râului Târgului: [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat], pantele fiind de peste 0,04o. [anonimizat], praguri apărute în urma acestui proces geomorfologic.

[anonimizat] a [anonimizat] s-a intervenit antropic și râul a fost amenajat pentru a se evita posibilitatea apariției proceselor de eroziune laterală sau în adâncime. [anonimizat], sunt prezente aceste zone unde râul tinde să se echilibreze fară intervenția antropică și datorită faptului că ocupă distanțe reduse din lungimea totală a râului trebuie ca acesta să fie amenajat pentru a se echilibra și a reduce șansele apariției celor doua tipuri de procese fluviatile și posibilitatea inundării zonelor agricole sau a caselor limitrofe acestui râu. [anonimizat] 0,015o și 0,04o.

[anonimizat] o distanță redusă din lungimea totală a râului și au un impact redus. Eroziunea laterală apare acolo unde panta albiei este mai mică de 0,015o, [anonimizat], [anonimizat] (Ielenicz, 2004).

Coeficientul de sinuozitate a suferit o creștere de la 1,4 în anul 1981 la 1,7 în anul 2006, deci, [anonimizat] (Grecu, 2008). Această creștere cu 0,3 unități se datorează creșterii lungimii sinuoase a talvegului între 1981 și 2006. [anonimizat] a râului (tab.x), iar panta medie a albiei este de 0,012o, dinamica albiei majore este influențată de eroziunea laterală. Astfel au fost identificate 10 sectoare afecate de eroziunea laterală, 5 fiind prezente în partea sudică a [anonimizat] 5 în localitatea Schitu Golești.

Tab.x. Distanțele ocupate de cele trei fenomene geomorfologice

Primul sector se află în apropiere de gara din Câmpulung Muscel. Distanța afectată de eroziunea laterală a scăzut de la 295 m, în anul 1981, până la 245 m, în anul 2006, îm schimb zonele de echilibru fiind în creștere de la 65 m ocupați, în anul 1981, la 110 m, în anul 2006. Ținând cont de faptul că panta medie a acestui sector este de 0,021o, relevă ca râul tinde spre o oarecare stare de echilibru. Totusi, după cum se vede și în figura x [anonimizat].

Fig.x. Sectorul 1

Sectorul 2 [anonimizat] o distanță de 25 [anonimizat]. Chiar dacă ocupă o distanță mai mică în 2006, 315 m, față de 1981, 345 m, zonele de echilibru scad de la 60 metri ocupați în 1981, la 10 m în 2006, eroziunea în adâncime lipsind în totalitate în ambii ani, panta medie fiind de 0,01o, accentuând și mai mult acest proces. În figura x se poate observa tendința de eroziune spre stânga a râului, iar din cauza albiei minore înguste există posibilitatea distrugerii caselor și a drumului din apropiere.

Fig.x. Sectorul 2

Al treilea sector se află la sud de stația de epurare din Câmpulung Muscel. Eroziunea laterală este prezentă pe o distanță de 550 m în 1981, iar în 2006 se întinde pe 595 m, în timp ce zonele de echilibru se află într-o mică descreștere de la 115 m în 1981, până la 90 m în 2006, panta medie a albiei fiind de 0,01o. În prima parte a acestui sector râul tinde să erodeze spre stânga, existând posibilitatea de a afecta strada Stănoi ce se afla în apropierea râului, ca mai în aval tendința de eroziune să se mute spre dreapta, casele din apropiere aflându-se în pericol (fig.x.).

Fig.x. Sectorul 3

Sectorul cu numărul 4 prezintă o descreștere a zonelor cu eroziune laterală de la 385 m în 1981, la 310 m în 2006. Zonele de echilibru se află în creștere de la 190 m ocupați în 1981, la 230 m în 2006, însă își fac prezența și zonele cu eroziune în adâncime, crescând de la 50 m în 1981, până la 105 m în 2006. Panta medie a albiei se află și ea ăn creștere, de la 0,012o, în anul 1981, pana la 0,013o, în 2006. Toate acestea arată că râul tinde spre o oarecare stare de echilibru. Cu toate acestea, au fost identificate zone unde râul tinde sa erodeze spre stânga (fig.x).

Fig.x. Sectorul 4

Sectorul 5 se află în limita sudică a Municipiului Câmpulung Muscel, acesta fiind unul dintre sectoarele cel mai puternic afectate de eroziune laterală. Chiar dacă distanța afectată de eroziune laterală se află în descreștere între anii 1981 și 2006, iar zonele de echilibru se află în creștere, ocupa o distanță de aproape 5 ori mai mare. Panta medie a albiei s-a aflat în descreștere în acest interval de 25 de ani, de la 0,017o la 0,15o, ceea ce confirmă tendința de a distruge malurile prin eroziune laterală. În figura x se poate observa tendința de eroziune spre dreapta, astfel existând posibilitatea ca podul sa fie afectat, dar și posibilitatea ca zona din apropiere sa fie inundată.

Fig.x. Sectorul 5

În al șaselea sector identificat se regăsește o creștere a distanței afectate de eroziune laterală în perioada 1981 – 2006, de la 540 m la 615 m, cu o pantă medie de 0,011o, favorabilă acestui proces fluviatil. Tendința de eroziune se mută de pe un mal pe celălalt, afectând terenurile și cladirile din apropiere, în cazul terenurilor, schimbandu-le și utilizarea (fig.x).

Fig.x. Sectorul 6

Sectorul 7 arată o posibilă stare de echilibru a albiei, aceste zone ocupând distanțe de la 145 m, în anul 1981, care cresc până la 240 m în 2006. Totuși, în anul 2006, eroziunea laterală se întinde pe o distanță de 340 m, iar panta medie este de 0,01o. Tendința de eroziune fiind atât spre stanga râului, cât și spre dreapta acestuia. În figura x, se poate observa o puternică erodare a malului spre stânga, casele din apropiere aflându-se în pericol de a fi distruse. De asemenea, casele aflate în dreapta râului se află și ele în pericol de a fi distruse.

Fig.x. Sector 7

Sectorul 8 se află între comuna Valea Pechii și Schitu Golești. Zona este afectată aproximativ în întregime de eroziune laterală. Lungimea afectată de eroziune laterală, este de 865 m în anul 2006, față de zonele de echilibru și cele cu eroziune în adâncime, care ocupa 210 m, respectiv 80 m. Panta medie a sectorului favorizează si mai mult acest proces geomorfologic. Tendința de eroziune arată un caz identic ca în sectorul 5, unde curenții se izbesc de malurile aflate sub un pod, care va fi afectat în timp și chiar distrus daca nu vor avea loc lucrări hidroameliorative. Direcția de eroziune predominantă este îndreptată spre stânga râului, mai exact spre casele din comuna Valea Pechii (fig.x).

Fig.x. Sectorul 8

Panta medie a albiei în sectorul cu numărul 9 se află în scădere de la 0,007o, în anul 1981, la 0,003o, în anul 2006. Distanța ocupată de eroziunea laterală în anul 2006 este de aproximativ 1 km din lungimea totală a râului. În partea de nord a acestui sector, râul tinde sa erodeze spre stânga, ca mai apoi spre sud, direcția de eroziune se îndreaptă ori spre stânga ori spre dreapta. Impactul tendințelor de eroziune este mai mare la cele din aval, din cauza îngustării limitei minore (fig.x).

Fig.x. Sectorul 9

În ultimul sector identificat, nu apar zonele cu eroziuni în adâncime, distanța acoperită cu zone de echilibru scade între 1981 și 2006 de la 355 m la 285 m, iar cea cu eroziune laterală rămâne dominanță cu 610 m ocupați în anul 2006. Panta medie scade de la 0,011o, în anul 1981, la 0,008o, în anul 2006. Tendința de eroziune se îndreaptă spre stânga, zona din apropiere fiind impădurită, neavând ce sa afecteze (fig.x).

Fig.x. Sectorul 10

Pentru a proteja podurile, casele și terenurile prezente în acest areal, sunt necesare diferite amenajări sub formă de diguri din gabioane, diguri din lemn si piatră și diguri de beton în zonele unde intensitatea eroziunii laterale este mare. Din cauza faptului că, viteza râului este redusă, iar din amonte sunt aduse aluviuni în suspensie ce pot duce la erodarea pilonilor podului, în sectoarele 5 și 8 sunt necesare digurile din beton. De asemenea, în sectorul 1, unde râul tinde să erodeze spre dreapta, existând posibilitatea distrugerii căii ferate, malul drept poate fi protejat prin amplasarea unui dig de beton. În restul sectoarelor, malurile pot fi protejate cu diguri din gabioane sau diguri din lemn si piatră.