Tabuurile Corporale Si Ingrijirile de Sanatate

Tabuurile corporale și îngrijirile de sănătate

Partea I

Fundamentarea teoretico-metodologica si designul proiectului de cercetare si interventie psihosociala

1. Precizari introductive

1.1 Problematica abordata si scopul lucrarii

1.2 Importanta, actualitatea si motivarea alegerii temei

2.Fundamentarea teoretico-metodologica si designul proiectului de cercetare si interventie psihosociala

2.1 Incadrari paradigmatice si teorii stiintifice relevante in domeniu

2.1.1 Modelul cunoasterii si abordarii comune

2.1.2 Modelul religios

2.1.3 Modelul biomedical

2.1.4 Modelul stiintelor sociale si comportamentale

2.1.5 Modelul bio-psiho-socio-spiritual

2.2 Definirea conceptelor utilizate

2.2.1 Tabu-ul corporal

2.2.2 Pudoarea in ingrijirile de sanatate

2.2.3 Semnificatiile spirituale ale organelor genitale sexuale

2.2.4 Puterea simbolica

2.3 Istorie si actualitate in reprezentarea si abordarea tabu-urilor corporale

2.3.1 Tabu-urile corporale in istoria precrestina

2.3.2 Tabu-urile corporale in intelegerea si practica evului crestin

2.3.3 Tabu-urile corporale in civilizatia contemporana

2.3.3.1 Modernizarea ingrijirilor de sanatate si confruntarea atitudinala cu preceptele crestine asupra tabu-urilor corporale

2.3.3.2 Emergenta doctrinei drepturilor pacientului si schimbarile survenit in practica ingrijirilor de sanatate

2.4 Preocupari si abordari contemporane in raportarea actionala la tabu-urile corporale in ingrijirile de sanantate

3. PREZENTAREA DESIGNULUI METODOLOGIC AL CERCETARII SI INTERVENTIE PSIHOSOCIALE

3.1 Precizari de fond

3.1.1 Prezentarea contextului si a locatiei de implementare a proiectului de cercetare si interventie psihosociala

3.1.2 Problematica abordata si scopul proiectului de cercetare si interventie psihosociala

3.2 Etapa cercetarii de investigare si evaluare initiala

3.2.1 Problema stiintifica abordata in cercetarea de investigare si evaluare initiala

3.2.2 Interogatiile de cercetare si obiectivele operationale ale cercetarii de evaluare si investigare initiala

3.2.3 Universul cercetarii, populatia cercetata si loturile de subiecti investigati

3.2.4 Metode, intrumente si tehnici utilizate in cercetarea de investigare si evaluare initiala

3.3 Etapa interventiei psihosociale

3.3.1 Problema psihosociala abordata in interventie

3.3.2 Obiectivele operationale ale interventiei psihosociale

3.3.3 Grupul tinta si beneficiarii interventiei psihosociale

3.3.4 Metode, instrumente si tehnici stiintifice utilizate in interventia psihosociala

3.4 Etapa cercetarii de evaluare finala

3.4.1 Problema stiintifica abordata in cercetarea de evaluare finala

3.4.2 Interogatiile de cercetate si obiectivele operationale ale cercetarii de evaluare fianala

3.4.3 Universul cercetarii si loturile de subiecti evaluati

3.4.4 Metode, instrumente si tehnici stiintifice utilizate in cercetarea de evaluare finala

Partea a II-a

PREZENTAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII PROIECTULUI DE CERCETARE SI INTERVENTIE PSIHOSOCIALA

4. PREZENTAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA CERCETARII DE INVESTIGARE SI EVALUARE INITIALA

4.1 Dimensiunea pragmatica a cercetarii de investigare si evaluare initiala

4.2 Rezultatele aplicarii ghidului de interviu initial

4.3.1 Evaluarea unitatii tematice interventie medicala al zonelor intime

4.3.2 Evaluarea unitatii tematice structuri de putere in ingrijirile de santate

4.3.3 Evaluarea unitatii tematice corpul ca un obiect de manevrat

4.3.4 Evaluarea unitatii tematice gestionarea intimitatii in ingrijirile de sanatate cu privire la tabu-urile corporale

4.3.5 Evaluarea unitatii tematice situatii discriminatorii in ingrijirile de sanatate cu privire la tabu-urile corporale

4.3.6 Evaluarea unitatii tematice efectele psihologice ale interventiei medicaleului medical al zonelor intime

4.3.7 Evaluarea unitatii tematice drepturile pacientului cu privire la tabu- urile corporale

4.3 Concluziile cercetarii de investigare si evaluare initiala

5. PREZENTAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA INTERVENTIEI PSIHOSOCIALE

5.1 Dimensiunea pragmatica a interventiei psihosociale

5.2 Descrierea activitatilor desfasurate in cadrul interventiei psihosociale

5.4 Concluziile interventiei psihosociale

6. PREZENTAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA CERCETARII DE EVALUARE FINALA

6.1 Dimensiunea pragmatica a cercetarii de evaluare finala

6.2 Rezultatele aplicarii ghidului de interviu final

6.2.1 Evaluarea unitatii tematice tematice structuri de putere in ingrijirile de santate

6.2.2 Evaluarea unitatii tematice riscurile discriminarii in ingrijirile de sanatate

6.2.3 Evaluarea unitatii tematice cunoasterea drepturilor pacientului cu privire la tabu-urile corporale

6.3 Concluziile cercetarii de evaluare finala

Partea a III-a

EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE

7. CONCLUZII SINTETICE DE ANSAMBLU

7.1 Concluzii sintetice de ansamblu in ceea ce priveste cercetarea stiintifica in domeniu

7.2 Concluzii sintetice de ansamblu in ceea ce priveste interventia psihosociala in domeniu

8. RECOMANDARI DE ORDIN APLICATIV

8.1 Recomandari de ordin aplicativ in ceea ce priveste cercetarea stiintifica si designul de interventii psihosociala in domeniu

8.2 Recomandari de ordin aplicativ in ceea ce priveste politicile sociale si programele in domeniu

IV. BIBLIOGRAFIE

V. ANEXE

Partea I

Fundamentarea teoretico-metodologica si designul proiectului de cercetare si interventie psihosociala

1. Precizari introductive

1.1 Problematica abordata si scopul lucrarii

Lucrarea de față adoptă ca obiect de interes modul în care sunt abordate tabuurile corporale in ingrijirle de sanatate de catre furnizorii de servicii medicale in perioada contemporana.

1.2 Importanta, actualitatea si motivarea alegerii temei

2. Fundamentarea teoretico-metodologica si designul proiectului de cercetare si interventie psihosociala

2.1 Incadrari paradigmatice si teorii stiintifice relevante in domeniu

2.1.1 Modelul cunoasterii si abordarii comune

2.1.2 Modelul religios

Modelul religios in ceea ce priveste tabuurile corporale este reprezentat de ideea ca zonele intime ale corpului

Religia poate fi privita ca o colectie de practici rituale si credinte care vizeaza controlarea individului in intereseul colectiv spiritual mai larg.

2.1.3 Modelul biomedical

Modelul biomedical este un model centrat pe date biologice care

Perspectiva clasică tratează actorul social ca un obiect de manevrat, modelul medical reprezentat de această perspectivă este cel biomedical, care a fost ,,unul de sorginte pozitivistă, excesiv biologizant, și care lua în considerare factorii de ordin psihic și social doar ca epifenomene, fără rol determinant în ceea ce privește sănătatea și boala” (Băican,2013), medicul având rolul numai de a vindeca boala bolnavului.

2.1.4 Modelul stiintelor sociale si comportamentale

Freud vrobeste despre remușcările tabu ca fiind cea mai veche formă a remușcării, a conștiintei morale. Ori de câte ori există o interdicție, în spatele ei există și o dorință inconștientă. (Enciclopedia Britanaica, vol 4, p. 487).

Pentru Foucault, ,,materialitatea corpului este un produs a relațiilor de putere, prin urmare nu este un dat neproblematic. Sursele de putere și legitimare politică în societățile moderne sunt legate de modul cum reușesc ele, printr-o serie de tehnici și mechanisme să construiască trupurile subiecților pe care îi guvernează. […] Tehnicile de disciplinare acționează asupra trupurilor individuale prin instituții prin tehnici de control și supraveghere, prin pedepse standardizii și corecții.” (Foucault, 1991, apud. Grünberg, 2010).

O institutie este ,,un complex relativ durabil de relatii sociale care confera indivizilor putere, statut si resurse diferite“, institutia este cea care ii confera individului autoritatea de a intreprinde un act si de-al pune in practica (Bourdieu, 2012, p:16).

Bourdieu sustine ca ,,conditia de reusita a puterii simbolice este ca cei care i se supun sa creada in legitimitatea puterii si in legitimitatea celor care o exercita“(Bourdieu, 2012, p:33).

In conceptia lui Bourdieu ,,violenta simbolica” este o ,, violenta blanda, invizibila, nerecunoscuta ca atare, aleasa in aceeasi masura in care este suportata, o violenta a increderii, a obligatiei, a loialitatii personale, a ospitalitatii, daruirii, datoriei, pietatii, pe scurt, a tuturor virtutiilor exaltate de etica onoarei” (Bourdieu, 2012).

Intimidarea este o forma a violentei simbolice, ,,nu se poate exercita decat asupra unei persoane predispuse s-o resimta in timp ce altele o ignora”, ,,prin intermediul sugestiilor care se afla inscrise in aspectele aparent cele mai nesemnificative ale lucrurilor, ale situatiilor si ale practicilor din existenta curenta” (Bourdieu, 2012, p:69) pt dezvoltat modalitatea practicilor, moduri de a privi, de a-si tine corpul = moduri tacute si insinuante.

Puterea simbolica se defineste ,,in si printr-o relatie determinata intre cei care exercita puterea si cei care o suporta” (Bourdieu, 2012, p:183). pt dezvoltat simbolurile puterii = vesmintele puterii, stetoscop,

2.1.5 Modelul bio-psiho-socio-spiritual

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste sanatatea nu doar ca absenta a bolii sau infirmitatii ci ca o conditie de bunastare completa in dimensiunile ei biologica, psihologica si sociala, respectiv ca intergritate anatomica si functionala, capacitate de confruntare cu stressul fizic, biologic si psihosocial, capacitate de aparare impotriva imbolnavirilor si mortii premature, confort fizic, psihic, social si spiritual, stare de bine in ansamblul ei.

George Engel,

Perspectiva modernă acordă atenție expresă tabuului corporal în contextul drepturilor pacientului, promovează limitarea în manevrarea corpului ca un obiect și include aspecte ce țin de schimbarea rolului tradițional al medicilor prin specializarea lor tot mai mare. Parsons definește rolul social al medicului și scoate în evidență 5 aspecte: competența tehnică, universalismul, specificitatea funcțională, neutralitatea afectivă și orientarea spre colectivitate. Acestea se referă la îndeplinirea obligației de medic, dar și a respectării drepturilor pacientului, (Parsons, 1951) incluzând aici și dreptul la intimitate.

În perioada modernă s-a produs o trecere de la modelul tradițional, medical, al sănătății și bolii la un model complex, bio-psiho-socio-spiritual, care este actualmente acceptat (Băican,2013). Rolul medicului este acum mai mult decât doar de a vindeca boala, ci și de a cerceta condițiile în care aceasta a apărut, prin urmare medicina aduce în prim plan reacția confesională ce presupune căldură umană, sprijinul moral acordat pacientului și încurajarea lui in procesul

,,Actualul model bio-psiho-socio-spiritual se caraterizeaza prin :

– atentia expresa acordata nu doar bolii ci si sanatatii;

– deplasarea accentului exclusiv de pe individ inspre comunitate in abordarea sanatatii si bolii;

– luarea in atentie atat a laturii curative cat si a laturii preventive si paleative a bolii;

– intelegerea bolii si sanatatii in contextul multifactorial al stilului de viata si in legatura cu calitatea vietii;

– trecerea de la relatia pasiva medic – bolnav, in care medicul este responsabil de tratarea bolii, la relatia participavativa, cooperanta, in care personalul de ingrijire impreuna cu persoana in cauza, dar si cu comunitatea, are responsabilitatea;

– abordarea concomitenta a laturii somatice si a laturii psihice a bolii;

– integrarea dimensiunii spirituale (mai cuprinzatoare decat cea strict religioasa) in intelegerea si abordarea problematicii sanatatii si bolii

In acest fel modelul complex bio-psiho-socio-spiritual a produs treptat modificari in clasificarea, in tipologia patologiei umane , astazi fiind acceptate noi incadrari precum boli de civilizatie, boli de familie, tulburari comportamentale si altele, pe langa incadrarile traditionale. și care lua în considerare factorii de ordin psihic și social doar ca epifenomene, fără rol determinant în ceea ce privește sănătatea și boala” (Băican,2013), medicul având rolul numai de a vindeca boala bolnavului.

2.1.4 Modelul stiintelor sociale si comportamentale

Freud vrobeste despre remușcările tabu ca fiind cea mai veche formă a remușcării, a conștiintei morale. Ori de câte ori există o interdicție, în spatele ei există și o dorință inconștientă. (Enciclopedia Britanaica, vol 4, p. 487).

Pentru Foucault, ,,materialitatea corpului este un produs a relațiilor de putere, prin urmare nu este un dat neproblematic. Sursele de putere și legitimare politică în societățile moderne sunt legate de modul cum reușesc ele, printr-o serie de tehnici și mechanisme să construiască trupurile subiecților pe care îi guvernează. […] Tehnicile de disciplinare acționează asupra trupurilor individuale prin instituții prin tehnici de control și supraveghere, prin pedepse standardizii și corecții.” (Foucault, 1991, apud. Grünberg, 2010).

O institutie este ,,un complex relativ durabil de relatii sociale care confera indivizilor putere, statut si resurse diferite“, institutia este cea care ii confera individului autoritatea de a intreprinde un act si de-al pune in practica (Bourdieu, 2012, p:16).

Bourdieu sustine ca ,,conditia de reusita a puterii simbolice este ca cei care i se supun sa creada in legitimitatea puterii si in legitimitatea celor care o exercita“(Bourdieu, 2012, p:33).

In conceptia lui Bourdieu ,,violenta simbolica” este o ,, violenta blanda, invizibila, nerecunoscuta ca atare, aleasa in aceeasi masura in care este suportata, o violenta a increderii, a obligatiei, a loialitatii personale, a ospitalitatii, daruirii, datoriei, pietatii, pe scurt, a tuturor virtutiilor exaltate de etica onoarei” (Bourdieu, 2012).

Intimidarea este o forma a violentei simbolice, ,,nu se poate exercita decat asupra unei persoane predispuse s-o resimta in timp ce altele o ignora”, ,,prin intermediul sugestiilor care se afla inscrise in aspectele aparent cele mai nesemnificative ale lucrurilor, ale situatiilor si ale practicilor din existenta curenta” (Bourdieu, 2012, p:69) pt dezvoltat modalitatea practicilor, moduri de a privi, de a-si tine corpul = moduri tacute si insinuante.

Puterea simbolica se defineste ,,in si printr-o relatie determinata intre cei care exercita puterea si cei care o suporta” (Bourdieu, 2012, p:183). pt dezvoltat simbolurile puterii = vesmintele puterii, stetoscop,

2.1.5 Modelul bio-psiho-socio-spiritual

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste sanatatea nu doar ca absenta a bolii sau infirmitatii ci ca o conditie de bunastare completa in dimensiunile ei biologica, psihologica si sociala, respectiv ca intergritate anatomica si functionala, capacitate de confruntare cu stressul fizic, biologic si psihosocial, capacitate de aparare impotriva imbolnavirilor si mortii premature, confort fizic, psihic, social si spiritual, stare de bine in ansamblul ei.

George Engel,

Perspectiva modernă acordă atenție expresă tabuului corporal în contextul drepturilor pacientului, promovează limitarea în manevrarea corpului ca un obiect și include aspecte ce țin de schimbarea rolului tradițional al medicilor prin specializarea lor tot mai mare. Parsons definește rolul social al medicului și scoate în evidență 5 aspecte: competența tehnică, universalismul, specificitatea funcțională, neutralitatea afectivă și orientarea spre colectivitate. Acestea se referă la îndeplinirea obligației de medic, dar și a respectării drepturilor pacientului, (Parsons, 1951) incluzând aici și dreptul la intimitate.

În perioada modernă s-a produs o trecere de la modelul tradițional, medical, al sănătății și bolii la un model complex, bio-psiho-socio-spiritual, care este actualmente acceptat (Băican,2013). Rolul medicului este acum mai mult decât doar de a vindeca boala, ci și de a cerceta condițiile în care aceasta a apărut, prin urmare medicina aduce în prim plan reacția confesională ce presupune căldură umană, sprijinul moral acordat pacientului și încurajarea lui in procesul

,,Actualul model bio-psiho-socio-spiritual se caraterizeaza prin :

– atentia expresa acordata nu doar bolii ci si sanatatii;

– deplasarea accentului exclusiv de pe individ inspre comunitate in abordarea sanatatii si bolii;

– luarea in atentie atat a laturii curative cat si a laturii preventive si paleative a bolii;

– intelegerea bolii si sanatatii in contextul multifactorial al stilului de viata si in legatura cu calitatea vietii;

– trecerea de la relatia pasiva medic – bolnav, in care medicul este responsabil de tratarea bolii, la relatia participavativa, cooperanta, in care personalul de ingrijire impreuna cu persoana in cauza, dar si cu comunitatea, are responsabilitatea;

– abordarea concomitenta a laturii somatice si a laturii psihice a bolii;

– integrarea dimensiunii spirituale (mai cuprinzatoare decat cea strict religioasa) in intelegerea si abordarea problematicii sanatatii si bolii

In acest fel modelul complex bio-psiho-socio-spiritual a produs treptat modificari in clasificarea, in tipologia patologiei umane , astazi fiind acceptate noi incadrari precum boli de civilizatie, boli de familie, tulburari comportamentale si altele, pe langa incadrarile traditionale. “ (Baican, 2013)

Ingrijire propriu-zis medicala, ingrijire/suport psihologic, ingrijire/suport social, ingrijire/suport instrumental/material, eventual si consiliere juridica/reprezentarea intereselor

2.2 Definirea conceptelor utilizate

2.2.1 Tabu-ul

,,Tabu-ul’’ este un termen polinezian (tapu) care înseamnă în același timp sacru și interzis răspândit în Europa prin lucrarea lui Captain James Cook, intitulată ,,Le voiaje” din anul 1771 (Doron, R.; Parot, F., 1999).

Sir James G. Frazer utilizează conceptul de ,,taboo” în a noua ediție a Encilopediei Britanică (1875-1889), respectiv în lucrarea intitulată Creanga de Aur (în original, The Golden Bough) (1890). În lucrarea sa, Frazer susține că progresul omenirii de la magie se face prin credință religioasă ajungând la știința. (Enciclopedia Britanaica, vol 21, 1972 ).

2.2.2 Pudoarea in ingrijirile de sanatate

2.2.3 Semnificatiile spirituale ale organelor genitale sexuale

2.2.4 Puterea simbolica

In conceptia lui Bourdieu, termenul de ,,putere simbolica” este folosit ,,pentru a se referi nu atat la un tip de putere, cat la un aspect al celor mai multe forme de putere, asa cum se desfasoara ele in mod rutinier in viata sociala”, puterea fiind ,,rareori exercitata ca forta fizica explicita: este mai degraba transferata intr-o forma simbolica si deci inzestrata cu un tip de legitimitate pe care nu ar avea-o in alte conditii”.

Astfel se intelege ca aceasta putere simbolica este una ,,invizibila” deoarece nu este recunoscuta ca atare, nu este recunoscuta drept legitima. Actorii sociali admit, intr-un mod tacit, ,,legitimitatea puterii sau a relatiilor ierarhice de putere in care sunt incadrati”, prin urmare puterea simbolica presupune ,,un tip de complicitate activa din partea celor asupra carora se exercita”.

2.3 Istorie si actualitate in reprezentarea si abordarea tabu-urilor corporale

2.3.1 Tabu-urile corporale in istoria precrestina

2.3.2 Tabu-urile corporale in intelegerea si practica evului crestin

2.3.3 Tabu-urile corporale in civilizatia contemporana

2.3.3.1 Modernizarea ingrijirilor de sanatate si confruntarea atitudinala cu preceptele crestine asupra tabu-urilor corporale

Folosirea neadecvată al limbajului formal potrivit unei instituții de îngrijirea a sănătății poate afecta din punct de vedere psihologic bunăstarea individului. Dar în anumite contexte, bunăstarea individului nu este afectată. ,,În contextul intimității și al sexualității, trupul gol este o apariție legitimă și așteptată. La fel în diferite forme de reprezentare, goliciunea trupului este transformată sub presupoziția artisticului sau a comercialului, într-o formă de nuditate recognoscibilă social care nu are puterea de a perturba ordinea socială” (Costache, 2010, apud. Grünberg, 2010)

De asemenea ,,trupul gol al copilului în fața părintelui, al pacientului sub privirea medicului se relevă priviri protectoare și autoritare” (Costache, 2010, apud. Grünberg, 2010).

2.3.3.2 Emergenta doctrinei drepturilor pacientului si schimbarile survenit in practica ingrijirilor de sanatate

2.4 Preocupari si abordari contemporane in raportarea actionala la tabu-urile corporale in ingrijirile de sanantate

polemici,

-reglementari, legate de abordarea tabu-urilor,

-perspective profesioanle in abordarea tabu-rilor corporale: medicii si asistentele, psihologii si asistentii sociali = ,, Psihologia medicală se focaliza preponderent pe relația medic –  pacient și pe adaptarea bolnavului la mediul spitalicesc și starea de boală.”

preotii si consilierii spirituali

– Evolutie si tendinte in abrodarea tabu-urilor : aboradre soft, cooperare

3. PREZENTAREA DESIGNULUI METODOLOGIC AL CERCETARII SI INTERVENTIE PSIHOSOCIALE

3.1 Precizari de fond

In aceasta cercetare calitativa, voi face apel la tradiția fenomenologică prin analizarea și interpretarea semnificațiilor atribuite temei abordate, înțelegerea enunțurilor și a subtememlor abordate de subiecți în decursul cercetării și o descriere a fenomenului cercetat. Fenomenologia încearcă să descrie ,,structura experienței așa cum este reprezentată în conștiinta, nu ca fapte, ci că esența a lucrurilor fără să apeleze la teorii sau la metodele altor discipline (Geertz, 1973) “.

3.1.1 Prezentarea contextului si a locatiei de implementare a proiectului de cercetare si interventie psiho-sociala

Lucrarea de fata isi propune sa surprinda schimbarile survenite in practica ingrijirilor de sanatate odata cu emergenta doctrinei drepturilor pacientului in ceea ce priveste tabuurile corporale. Locatia de implementare a proiectului de cercetare si interventie psiho-sociala sunt orasele Cluj-Napoca si Satu Mare.

3.1.2 Problematica abordata si scopul proiectului de cercetare si interventie psihosociala

Problema stiintifica abordata in aceasta cercetare este identificarea modului în care personalul medical al serviciilor de sănătate abordează tabuurile corporale în practica serviciilor de sănătate. În momentul în care un individ folosește una din institutiile de îngrijire de sănătate, ne așteptăm la încălcarea intimității de către cadrul medical, mai ales dacă consultul sau intervenția medicală se face la nivelul organelor genitale.

Astfel, lucrarea de față are un scop exploratoriu avand o valoare orientativă.

Fenomenul tabuurilor corporale întâlnite în îngrijirile de sănătate este o problemă ce merită analizată în primul rând din perspectiva drepturilor pacientilor. În acest sens, folosirea termenilor si practicilor neadecvate poate fi interpretată de către beneficiarii îngrijirilor de sănătate ca fiind abuzuri sau violări a intimității lor de către furnizorii de servicii medicale.

În al doilea rând, consider că este necesar să analizăm această temă de cercetare din punctul de vedere al sociologiei medicale. Această disciplină de sine stătătoare s-a conturat ca ramură a sociologie pentru ca apoi să ajungă un domeniu specific, numit altfel și sociologia sănătății și a bolii. Cauzele dezvoltării acestei discipline au fost schimbarea profilului demografic al populației, medicalizarea societății, apariția stresului, depresiei, trecerea de la medicina privata la cea instituționalizată, prelungirea duratei de viață, schimbarea modului de finanțare în medicină.

Prin realizarea acestei cercetări se urmărește îmbogățirea corpusului de cunoștințe cu privirea la problematica tabuu-rilor corporale in ingrijirile de sanatate. O partea aplicativă a lucrării de față este dată de strângerea și interpretarea datelor cu privire la trăirile, gândurile și experiențele subiecților.

3.2 Etapa cercetarii de investigare si evaluare initiala

3.2.1 Problema stiintifica abordata in cercetarea de investigare si evaluare initiala

S-au prestabilit urmatoarele teme in jurul carora se vor desfasura etapa de investigare si evaluare initiala a cercetarii:

Identificarea termenilor folositi pentru a numi zonele intime ale corpului de catre cadrele medicale;

Identificarea relatiei medic-pacient;

Identificarea practicilor cadrului medical prin compararea cu bunele practici din punctul de vedere al drepturilor pacientului;

Identificarea efectelor interventiei medicale la nivelul zonelor intime in randul pacientilor;

Identificarea situatiilor discriminatorii in ingrijirile de sanatate;

Legea drepturilor pacientului.

3.2.2 Interogatiile de cercetare si obiectivele operationale ale cercetarii de evaluare si investigare initiala

Interogatiile de cercetare de la care am pornit sunt urmatoarele:

Cum denumesc cadrele medicale zonele intime ale corpului pacientului în timpul interventiei medicale?

Care sunt semnificațiile pe care oamenii le atribuie interventiei medicale a zonelor intime ale corpului?

Care sunt semnificațiile pe care oamenii le atribuie relatiei medic-pacient?

Ce cunostiinte au pacientii despre drepturile lor?

Cum descriu oamenii efectele interventiei medicale la nivelul zonelor intime?

Obiectivele operationale ale cercetarii de evaluare si investigare initiala sunt urmatoarele:

Identificarea modului în care pacienții sunt tratati in timpul interventiei medicaleului la nivelul zonelor intime ale corpului de către cadrul medical. (medici si asistenți medicali);

Identificarea practicilor folosite de către cadrul medical prin compararea cu bunele practici din punctul de vedere al drepturilor pacientului;

Identificarea modului în care aceste practici medicale afectează intimitatea pacientului provocând, în unele cazuri, distres;

Identificarea distinctiei care se face, a persoanelor aflate în situații similare, pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenței etnice, originii naționale sau sociale, religiei, opțiunilor politice sau antipatiei personale.

3.2.3 Universul cercetarii, populatia cercetata si loturile de subiecti investigati

Va fi selectat un numar de cazuri suficiente pentru a obtine informatia necesara in legatura cu tema de cercetare, astfel vor fi intervievate 5 cadre medicale (un medic de urgență, un medic de familie, un asistent medical (U.P.U), doi medici specialist în obstetrică și ginecologie) si 9 pacienti (beneficiari ai serviciilor medicale din diferite institutii de ingrijire a sanatatii din judetele Bacau, Brasov, Cluj-Napoca, Satu Mare, Suceava si Targu Mures), in perioada noiembrie 2013 până în aprilie 2014. Subiecții vor fi alesi după criterii de disponibilitate. In demersul acestei lucrari vor fi respectate considerentele etice, interviurile vor fi aplicate după consimțământul informat al subiecților ce urmeaza să fie intervievați. De asemenea, subiecțiilor li se va asigura respectarea anonimatului și confidențialitatea datelor furnizate.

Subiectii cercetarii vor fi persoane din cercul meu de cunoștințe, aceștia fiind angajați ai Centrului de Diagnostic si Tratament Cluj, Clinica de Obstetrică și Ginecologie II "Dominic Stanca" Cluj, Dispensarul uman din județul Satu Mare, Serviciului de Ambulanță Județean Satu Mare si Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean Satu Mare, precum și pacienți ai, Cabinetului particular de endocrinologie Târgu Mureș, Clinica de Endocrinologie Targu Mures, Clinica de Dermatologie Targu Mures, Clinica de oncologie Cluj-Napoca, Clinica privata Cluj-Napoca, Spitalul Judetean Bacău, Spitalul Judetean Suceava, Spitalului Clinic Județean Mureș Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș si Spitalul Municipal Satu Mare.

3.2.4 Metode, intrumente si tehnici utilizate in cercetarea de investigare si evaluare initiala

Metoda de cercetare care urmeaza sa fie folosita în lucrarea de față este interviul semistructurat, instrumentul de lucru utilizat va fi un ghid de interviu semi-structurat. Scopul utilizării acestei metode este de a vedea modul în care subiecții intervievați identifica gestionarea tabuurilor corporale in ingrijirile de sanatate și situațiile în care s-au confruntat direct cu această problematică. Instrumentul de lucru va fi ghidul de interviu semi-structurat cu intrebari adresate atat furnizorilor de servicii medicale, cat si beneficiarilor acestor servicii.

3.3 Etapa interventiei psihosociale

3.3.1 Problema psihosociala abordata in interventie

Problema psihosociala care urmeaza sa fie abordata este nivelul redus de constientizare a importantei cunoasterii drepturilor pacientilor in ingrijirile de sanatate

Examinarea zonelor intime a pacientului trebuie abordată cu o finețe și o pricepere aparte care să nu incomodeze pacientul și să nu îi încalce intimitatea in interventiile medicale.

3.3.2 Obiectivele operationale ale interventiei psihosociale

Obiectivele operationale sunt:

Sensibilizarea publica asupra gestionarii non-intruzive a tabuurilor corporale in ingrijirile de sanatate;

Informarea asupra legii drepturilor pacientului.

3.3.3 Grupul tinta si beneficiarii interventiei psihosociale

Interventia psihosociala in promovarea cunoasterii drepturilor pacientilor in ceea ce priveste ingrijirile de sanatate, vizeaza grupul tinta format din persoane care, in calitate de pacient al institutiilor medicale, au avut o confruntare acuta cu serviciile medicale de tip ambulator, chirurgie, endocrinologie, interne, obstretica-ginecologie, oncologie. Beneficiarii sunt pacientii din cadrul institutiilor de ingrijire a sanantatii.

3.3.4 Metode, instrumente si tehnici stiintifice utilizate in interventia psihosociala

Metoda utilizata in interventia psihosociala este actiunea de informare si constientizare publica privind cunoasterea drepturilor pacientilor in ceea ce priveste ingrijirile de sanatate. Instrumentul folosit va fi un pliant de informare, care va contine drepturi din Legea Drepturilor Pacientului 46/2003.

3.4 Etapa cercetarii de evaluare finala

3.4.1 Problema stiintifica abordata in cercetarea de evaluare finala

In urma interventiei psihosociale se va urmari eficienta actiunii de informare si constientizare implementate.

3.4.2 Interogatiile de cercetate si obiectivele operationale ale cercetarii de evaluare fianala

Interogatiile de cercetare vor fi urmatoarele:

Cum procedeaza cadrele medicale pentru a respecta drepturile pacientului in ingrijirile de sanatate?

Care sunt drepturile pacientilor in ingrijirile de sanatate pe care acestia le cunosc?

3.4.3 Universul cercetarii si loturile de subiecti evaluati

Vor fi evaluati 2 cadre medicale (un medic de urgență si un medic de familie) si 4 pacienti din judetul Satu Mare.

3.4.4 Metode, instrumente si tehnici stiintifice utilizate in cercetarea de evaluare finala

Metoda de cercetare care urmeaza sa fie folosita în etapa evaluarii finale, este interviul semistructurat, instrumentul de lucru utilizat va fi un ghid de interviu semi-structurat final. Scopul utilizării acestei metode este de a vedea modul în care subiecții intervievați identifica drepturile pacientului in ingrijirilor de sanatate si sunt in masura sa acitoneze in cazul in care isi simt incalcata intimitatea si drepturile lor in ingrijirile de sanatate.

Partea a II-a

PREZENTAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII PROIECTULUI DE CERCETARE SI INTERVENTIE PSIHOSOCIALA

4. PREZENTAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA CERCETARII DE INVESTIGARE SI EVALUARE INITIALA

4.1 Dimensiunea pragmatica a cercetarii de investigare si evaluare initiala

Etapa cercetarii de investigare si evaluare initiala a inceput prin deplasarea in Satu Mare unde, pe baza unor relatii de prietenie, am obtinut accesul la unul dintre cadrele medicale intervievate, la Serviciul de Ambulanta Satu Mare. Dupa o discutie initiala in care au fost descrise punctele de interes ale cercetarii calitative in abordarea tabuurilor corporale in ingrijirile de sanatate, a urmat o alta intalnire in care s-a aplicat ghidul de interviu. Primul subiect intervievat mi-a recomandat alte doua cadre medicale (de la Unitatea Primire Urgente si un dispensar uman) care au fost dispuse sa ofere informatii relevante pentru aceasta cercetare. Astfel, nu au fost intampinat dificultati pentru ca nu a fost nevoie de o cerere de acces in institutiile de ingrijire a sanatatii, ci a fost obtinut un acord verbal intre intervievator si cadrele medicale.

In ceea ce priveste accesul la pacienti, s-a inceput cu identificarea lor din cercul de cunostinte care au avut experiente anterioare in legatura cu problematica studiata.

Apoi m-am intors in Cluj-Napoca, unde, la fel, a fost facilitat accesul la doua cadre medicale (specializarea obstretica-ginecologie). Au fost intimpinate dificultati in gasirea persoanelor care sa fie dispuse sa vorbeasca despre experienta lor in ingrijirile de sanatate mai ales ca a fost abordata o tema delicata care presupune sentimente de pudoare.

4.2 Rezultatele aplicarii ghidului de interviu initial

4.2.1 Evaluarea unitatii tematice interventia medicala al zonelor intime

În terminologie medicală, M.Z. folosește cuvintele organe genitale externe sau interne. Dacă pe pacient îl supără ceva la nivelul organelor genitale, M.Z. roagă asistenta să părăsească cabinetul medical pentru a putea vedea despre ce e vorba.

Când vine vorba despre zonele intime, M.Z. îl întreabă, înainte de a-l ruga să se dezbrace, dacă dorește să îi arate despre ce este vorba. Dacă pacientul își dă consimțământul, ea roagă pacientul să se dezbrace, după care palpează zona de interes medical, iar în funcție de ce constată, îi face recomandarea (oferă părerea medicală, face trimitere etc).

Din experiența ei de până acum, M.Z. a observat că ,,nu ai cum să le spui organelor genitale altfel decât pe înțelesul fiecăruia și asta cu mare reținere”. Ea a observat că, în general, bărbații se dezbracă mai rar decât femeile și preferă biletul de trimitere la specialist decât să se dezbrace atunci când vine vorba de o problemă medicală la nivelul organelor genitale.

F.L.: Și medicii bineînțeles încearcă să folosească denumirile medicale, iar la pacienți depinde de nivelul lor de inteligență și cultură. Era când bătrânul striga la noi când îi puneam sonda vezicală să nu-i umblăm la socoteală! Dar nu trebuie prea mare fantezie ca să îți dai seama cam ce le poate capul.”

C.C.-M.: Întotdeauna când mă gândesc la un consult ginecologic, mă gândesc la experiența pe care am avut-o la Cluj. Aveam ginecoloaga mea și mergeam periodic și cumva avea o abordare practică. Nu mă făcea să mă simt penibil, are o chestie foarte firească, nu îmi amintesc să mă fi abordat vulgar. Tot așa, folosea termenul de ,,părți intime”, vagin , uter, termenii specifici medicali, nu utilizarea unor expresii vulgare.

I.: Ce fel de expresii vulgare? La ce anume te referi?

C.C.-M.: Îmi amintesc acuma de ultima vizită pe care am avut-o la Brașov. A făcut o mică glumă… o glumă legată de partener care nu știu ce să îmi facă cu cocoșelul… ceva, o chestie de asta, nu știu! (râde) Nu a fost ok, a fost o fază penibilo-comică! Avea o abordare agresivă, nu mai părea controlul ăsta o chestie normală, firească, la asta mă refer, nu știu dacă m-am făcut înțeleasă.

C.C.-M.:.. până ce să mă pregătesc eu, mai discuta cu asistenta despre diferite situații din viața lor. Că și-o mai cumpărat nu știu ce produse, ce o mai gătit, faze din astea! În rest, așteaptă să mă îmbrac, să mă dezbrac, asistenta mă ajută.

E.C.> La vizită, venea pediatra în fiecare zi la bebelușă și se uita pe spate. La fetițe, când sunt mici, nu le sunt dezvolta labiile, iar când îi faci toaleta, igienizarea zonei, trebuie să cureți cu atenție de aceast lichid albicios care mai are și rolul de protecție împotriva infecțiilor. Pediatra îți explică ce trebuie să faci. Limbajul era variat în funcție de nivelul fiecăruia, cu cuvinte de-ale tale. Medicii te simt și se pliază după fiecare pacient, că dacă tu ești de la țară și nu ai habar, așa îți explică și ea, pe înțelesul tău. Ei încearcă. Și dacă vede că pricepi, continuă să îți explice. Ideea este ca tu să înțelegi ce este și ce ai de făcut. Nu e loc de confuzii și de orgolii. Pe degeaba dai din cap că înțelegi pentru că urmează să îți pună întrebări ca să te verifice că ai înțeles și tu dai cu bâta-n baltă. Uite, la acest capitol, se mai pricep și ei, medicii.

M.G.> M-am dus la Cluj pe 8 martie, la un doctor și m-a văzut, m-a consultat repede, rece, mai erau oameni la rând, sala de așteptare era plină și insuportabil de sufocantă. Medicii nu mai au timp să te menajeze, să încerce să îți spună fără să își provoace o traumă. Mie mi-a spus sec, în față: ,,Da, ai cancer.”. Deci mi-a spus fără nici un pic de menajamente, nu ,,că să vezi, că s-ar putea să mai facem o investigație”… Nu, mi-a spus : ,,Ai cancer !”. Abia apucasem să mă așez pe scaun, alfel picam din picioare. […] Consultul a fost foarte rapid, numai el cu asistenta au fost în camera respectivă, pe masă m-a consultat, așa, cu hainele mele pe mine, mă mir de cum nu m-a consultat îmbrăcată. Nu avea timp, clar!

I: Ce asteptari aveti cand mergeti la un consult medical?

A-M.M.: Am asteptarea sa imi spuna exact problema. Daca vorbim de ginecolog de exemplu, in definit ce faci? Te duci, te trimite dupa perdea, te dezbraci si sus pe masa. Intr-adevar am asistat la 2-3 consulturi, bine nu am stat sa vad concret ce se intampla, dar se auzea si ideea este ca nu toata lumea stie sa aseze pe masa respectiva si probabil ar trebui mai multe intelegere si un pic mai multa educatie pentru cei care au o temere si o jena din punctul asta de vedere.

Eu nu ma raportez nici cum la medici pentru ca n-am avut in ultima perioada probleme medicale, dar daca ar fi sa merg la un medic, cred ca daca nu mi-ar placea modul lui de comportament pur si simplu i-as spune, adica eu functionez pe principiul : atunci cand mergem dimineata singuri unde mergea si imparatul singur, toti oamenii avem aceasi pozitie.

A-M.M.: Medici care sa prezinte inainte ce se intampla, tocmai astea spuneam ca probabil este un pic de psihologie sau ar trebui sa fie, eu nu am intalnit, nici macar in timp ce se desfasoara consultul nu am intalnit sa iti spuna ce face sau de ce face sau pentru ce ii trebuie pacientului consultul respectiv. Pur si simplu te pune pe masa, de regula nu se vorbeste, si la revedere!!!

4.2.2 Evaluarea unitatii tematice structuri de putere in ingrijirile de santate

M.Z. susține că relația pacient-medic este una directă, iar zonele intime ale corpului sunt ,,o sferă totalmente tabuu”. Ea argumentează că limbajul pe care îl alege depinde în mare măsură de ,,nivelul de instruire al pacientului”, adică în funcție de cunostiintele legate de termenii specifici de care dă dovadă pacientul.

F.L. ezită să răspundă direct la întrebări, aducând în discuție importantă modului în care pacientii sunt cei ce trebuie deserviți. ,,Pudoarea pacientului trebuie respectată de la prima secundă”, iar pentru stabilirea unei relații bazate pe încredere ,,trebuie să îl faci să aibă încredere în tine ca și cadru medical , să îți poată spune problemele lui sau ei”.

D.G.: E foarte importanta pentru ca e foarte important de a obtine cooperarea pacientei, deci pentru mine e important ca ea sa inteleaga ca eu sunt aici ca sa o ajut si trebuie gasita la fiecare pacienta o modalitate de comunicare, deci relatia este extrem de importanta, pentru diagnostic , pentru tratament, pentru urmarirea ulterioara a pacientei, si este si confidentiala.

C.C.-M.:. După care am fost și am făcut electrocardiograma aia pentru bebeluș, să vedem dacă m-ai are fluctuații la bătăile inimii… Fluctuațiile mergeau în sus și-n jos și s-a hotărât că mă operează. Na! Și când m-am întors de la electrocadiogramă, a văzut-o doctorul, a venit anestezistul și am vorbit dacă sunt alergică la ceva… câte kilograme am, i-am dat și eu… (oftează, apoi râde) ceva care să-l facă să zâmbească mai mult… Și el dintr-o dată a devenit mai zâmbitor, mai atent. Iar asistenta șefă a devenit și ea mai drăguță! Oricum, ea fusese drăguță de la început cu mine pentru că a văzut că aveam același loc de naștere

E.C.> Când am plecat spre spital, n-am mai schimbat bani mărunți, să schimb un milion de lei (100 RON) ca să am pentru asistente. Când a venit asistenta șefă, i-am zis că am într-un portfard maro bani și să ia de acolo! Ea a zis: dar e un milion! Eu: na, luați-l pentru dumneavoastră! Dar în gândul meu: cât dracu’ să-ți dau, că n-am apucat să schimb! Ea: dar e prea mult! Eu, cu zâmbetul pe buze: lăsați…! Și în gândul meu: I-ai dracului! Dacă-s prea mulți, du-te la cafenea și schimbă-i! Na, cumva nimerisem bine, era asistenta șefă, intrase în tura de după-amiază, și până a doua zi era acolo.

M-am întors acasă și am mers joi, toate citostaticele erau joi. Rău tare, rău tare și eu stăteam…venisem de la Cluj operată pe axilă, stăteam cu drenul după mine, am stat cu el în Cluj mai mult decât toată lumea, lumea din salon pleca și venea, eu nu mai plecam pentru că nu mi se oprea drenajul. Și mi-au spus cei de la Cluj: ,,Cucoană, ai stat la noi 2 săptămâni, mai lasă patul și la altul! Du-te cu tot cu dren că ți l-or scoate ăia la Botoșani!”. O lună de zile am ținut drenul ăla!

I: Cum descrieti relatia medic-pacient?

A-M.M.: Relatia medic-pacient (rade cu subinteles) din punctul meu de vedere, medicul se simte net superior pacientului, nu stiu daca exista si eu vorbesc acum la nivel de Satu Mare, nu stiu daca avem diagnosticieni foarte buni, nu stiu daca se ia in vedere in totdeauna ceea ce spune pacientul, ci pur dupa simptomatologie si eventual dupa consult iti spune ce ai de facut si la revedere!

[…] Din pacate spaga, nu se da numai la medici, daca se da, se da ca asa am fost noi invatati, dar se da la nivel de infirmiera asistenta, care in secunda 2, pur si simplu uita si de fiecare data daca ii pui 20 de lei in buzunar, de fiecare data eventual spune multumesc. Eu le dadeam cat 5 lei, si in una dintre infirmiere, a venit si mi-a zis la un moment dat ca mama facuse criza in una dintre noapti si a zis: ,,Pai doamna scumpa, toata noaptea credeti ca o sa stam langa dvs?” . Si am spus: ,,DA! pentru ca ceea ce faceti dvs se numeste GARDA, nu este hotel.” si a tacut!

4.2.3 Evaluarea unitatii tematice corpul ca un obiect de manevrat

C.P.: Teoretic ai mentor, care sa te invete specialitatea respectiva, cum sa operezi de exemplu, dar la noi nu prea te invata nimica. Trebuia sa reusesti sa furi de la ceilalti. Efectiv m-am uitat cum fac altii si am facut si eu. Ca nu sta nimeni sa iti zica: vezi ca aici sa tai asa si asa. Time is money in Romania, fiecare isi face si pleaca.

C.C.-M: Sunt oameni pudici care se simt inconfortabil să se dezbrace în fața medicului. Medicii ar trebui să fie un pic mai calzi. și eu mă gândesc întotdeauna la ginecoloaga mea din Cluj, ea explică toți pașii, își oferă mai multe detalii…

M.G.> Ești doar un caz, un corp de om pe care îl operezi, omul își pierde din valoare? Sau cum? Ca o marionetă m-am simțit! Dar e viața ta, și când e viața ta în joc, taci și înghiți!

M.G.> Medicii nu se uită decât pe bucățica lor, nu îi interesează că eu mor că nu mă mai suport pe mine și situația mea, nu te caută să vadă dacă faci față la situație. Uită să fie umani!

G.G.: Deci o experienta foarte neplacuta am avut-o la ginecolog, pot sa o numesc cam asa a treia vizita la ginecolog, ma rog, primele vizite nu au fost prea importante pentru ca nu aveam viata sexuala si asa, ma rog dupa cativa ani m-am dus la un control datorita faptului ca aveam un discomfort, in primul rand am avut o scurgere, care lua amploare pur si simplu, care mi se parea ca si miroase, si m-am dus la ginecolog chiar in spital la Stanca, la ginecologul de garda si ceea ce nu mi-a placut in primul rand ca mi-a zis: ,,hai dezbracate”, la modul foarte, nu neaparat vulgar cat

G.G.: Eu fiind o tipa mai sensibila si mai timida si mai pudica mi s-o parut ceva asa foarte rapid, ma rog. Ma asteptam la o alta abordare, nu sa ma ia ca pe un ou dar nu m-am asteptat sa fi asa expiditiv.

4.2.4 Evaluarea unitatii tematice gestionarea intimitatii in ingrijirile de sanatate cu privire la tabu-urile corporale

Ce dificultati intampinati in gestionarea unui consult?

D.G.: Pai paciente necooperante, aici in spital se intampla sa nu ai intimitate, sa nu poti consulta chiar asa usor, pentru ca nu-i dotarea corespunzatoare. Cam asta.

D.G.: Le consult, pentru ca obligatoriu trebuie consultate, daca e obligatoriu le facem noi toaleta aici, si le recomand masurile de igiena intima.

D.G.: Este un perete despartitor dar nu in toate saloanele, deci depinde foarte mult de care salon povestim. S-ar putea mai bine, sunt saloane in care este,sunt saloane in care nu se poate din cauza aranjarii paturilor.

A.C.: Eu tot timpul, de la primul consult, când am fost cu mama, știam că datorită problemelor cu tiroida știam că e un tipar care se urmează și mă îmbrăcam cu un pantalon și cu o cămașă pe care să o pot da jos sau tricou, bluză pe care să o pot da ușor jos. De exemplu, nu eram îmbrăcată în ceva rochie pe care să fiu nevoită să o dau jos de tot. […] După ce am vorbit, îmi spunea că ,,Acuma vă rog frumos să vă dezbrăcați pentru a vă consulta anumite zone sau să caut anumite simptomatici care apar la cei cu probleme cu tiroida.”. […] Nu s-a întâmplat să intre cineva în timpul consultului pentru că la secția de primiri, la intrare, dacă era o urgență îl sunau sau dacă era ceva urgent. Intra dacă chema el pe cineva, de exemplu a chemat o dată asistenta să-mi ia direct sânge de acolo. Dar se întâmpla l-a începutul consultației, […].

R.P.: […] Am fost la spital, se trăgea o draperie, numai eu cu doctorița eram în cabinet. Se mai întâmpla să mai intre câte o asistentă, dar trăgea draperia înapoi. Și era acoperită zona pe care o consulta. Dar aceasta nu se întâmpla des, eram doar eu și doctorița la consultație, atât. […] Aș dori să fie mai multă intimitate, mai ales că zona intimă este expusă, ar fi preferabil să fie mai multă intimitate. Nu chiar așa, public. Ci mai privată. […] Cel mai mult m-a deranjat expunerea în fața celorlalte la igienă. Stăteam la rând și următoare, următoarea, hai… Dura puțin, te curăța, înmuia vata în niște iod și prindea cu pensele vata și te curăța. Nu știu, nu m-am simțit bine

C.C.-M.: Sunt oameni pudici care se simt inconfortabil să se dezbrace în fața medicului. Medicii ar trebui să fie un pic mai calzi. și eu mă gândesc întotdeauna la ginecoloaga mea din Cluj, ea explică toți pașii, își oferă mai multe detalii…

I.: Și nu ți-a fost rușine?

E.C.: Dar ce e așa o mare scofală?! Ei, n-o văzut atâtea?! Crezi că eram eu mai specială? Nu, erau medici, cadre medicale, nu te ajută dacă te gândești și la lucrurile astea. Îți este jenă, oarecum, dar la momentul respectiv nu ai cum să faci altfel decât să ai încredere în ei și să te încredințezi lor. Nu ai ce să faci altfel!!

E.C.: Când m-am trezit din operație, nu eram îmbrăcată. Eram dezbrăcată, acoperită cu un cearceaf. M-o îmbrăcat a doua zi, înainte să mă ducă în salon. Până atunci, am stat o noapte la reanimare, învelită cu ăla, dar au mai pus o pătură deasupra pentru că le-am spus că îmi este frig. Nu aveau cum să te îmbrace pentru că operația era proaspătă și trebuia să se prindă. A mea a fost cu fire absorbabile. Și mai era și hemoragia aia, imediat după operație, cum te mișcai, curgea. Plus că era un efort prea mare să te îmbraci, nu era momentul. Mai aveam și perfuzie.

M.G.> ”. Chirurgul m-a văzut, era martie, era frig, era frig pe 8 martie, eram într-o rochiță cu fermoar și cu cizme în picioare. Așa m-a suit pe masa de operație și m-a operat. M-a pus să mă deschei la fermoar, nu mi-a scos cizmele din picioare, nu nimic, cred că m-au considerat urgență de m-au operat cu hainele pe mine! Oare au gândit ce au făcut, cum au făcut? Dacă era mama sau soția lui, sau sora lui, la fel ar fi procedat? Nu am înțeles nici acum. Așa le face la toate? Te iau de pe stradă și te operează?

A-M.M.: Nu au fost, cum am mai spus, nu am o problema in ceea ce priveste expunerea zonele intime, pentru ca stiam ca este un lucru care trebuie sa il fac, care este obligativitate personala, ce tine de mine, sa stiu ca toate lucrurile sunt in regula si atat.

4.2.5 Evaluarea unitatii tematice situatii discriminatorii in ingrijirile de sanatate cu privire la tabu-urile corporale

F.L.:El susține că ,,cu pacienții porți o discuție ca atare. Depinde de pregătirea lor de nivelul de inteligență”. De exemplu ,,la un director de bănci normal o să vorbești de abdomen și testicole scrot și penis , pe când la baciu Ion de la stână îi spui burtă, pântece, fund, puța și etc”.

D.G.: Depinde de pacienta, la o pacienta care intelege un limbaj mai elevat normal ca o sa ii spun vulva sau labii sau clitoris sau vagin, la o pacienta care nu intelege , o pacienta tiganca care vine din patarat n-o sa-i spun vulva ca n-o sa inteleaga despre ce ii vorbesc. Vagin deobicei inteleg fiecare dar o sa ii spun acolo jos. Deci intodeanuna limbajul trebuie adaptat pacientei, pentru ca pacient trebuie sa intelegea despre ce vorbesti.

Ce diferente sunt intre cum se prezinta persoanele de alta etnie si/sau din zona rurala?

D.G.: Este o diferenta mare, persoanele de etnie rroma, nu-s, nu au,… nu respecta nici cele mai minime reguli de igiena, nu poti.., nu sunt cooperante, iar cu pacientele din zona rurala nu ai probleme cu ele, chiar merge treaba bine.

A.C.: Când vine una de la țară și ea, săraca, nu știe pentru că nu știe. Și pentru că medicii nu spun și ea nu are de unde să știe. Și să îi explice, nu să o repeadă și să-i vorbească urât pentru că ea nu știe că ar trebuie să se epileze.

E.C.> A mai fost o asistentă peste noapte, m-a întrebat unde îmi este aparatul foto, că a văzut că am aparat ortodontic, m-a întrebat unde mi l-am pus, să îi dau un număr de telefon și am spus așa, deși nu mai avea bani la mine, să îi dau ceva, dar ea a zis că nu trebuie să îi dau nimic. Faza este că… depinde de fiecare… Sunt unii care, de exemplu, o asistentă la care îi dai 2 lei. Ea este mulțumită că îi dai. Că ai făcut gestul ăsta! Na, altele se strâmbă, că se așteaptă la 20 de lei, nu la 2 lei. Dacă ești drăguță, adică întrebi ce mai fac ele, vorbești frumos, le întrebi dacă mai pot, cum e serviciul, cum a fost tura și chestii din astea, cumva le dai și lor atenție, ele sunt drăguțe cu tine! Dar dacă ești de la țărănoaia și începi să comentezi și mai puți oleacă, ți-o și trântit ușa în nas! Erau câteva tipe acolo, țigăncușe, una de 15 ani, mergea ca semnul întrebării, săraca, nu-i mai trebuia copii… Și mai era una! Dar, ele, prin faptul că știau că sunt țigănci și aveau impresia că oricum le discriminează și de ce să nu se compoarte ca scroafele, că din start vor fi discriminate pe motive de culoarea pielii și asistentele urlau la ele pentru că nu se comportau urât, aveau tupeu.

A.M-M.>Aa, si in momentul in care am schimbat-o pe mama si trebuia sa schimb cearceaful am cerut ajutor pentru ca aveam nevoie de un cearceaf nou, urma sa ii puna pampersul si una dintre infirmiere, draguta ea de altfel, avea si de ce pentru ca avea buzunarul deschis tot timpul, a zis ca: ,,bun, haideti ca va pun pampersul”, si eu am zis : ,,nu doamna scumpa, mama inca nu a fost spalata!”. Deci este dezinteres, mai ales daca nu este cineva apartinator langa bolnav, nu se face toaletizarea si igienizarea asa cum ar trebui sa se faca.

A-M.M.: Eu am fost ultima data la spital cu socrul meu, si stateam la rand, si apropo de derpturile pacientului, a fost un lucru care pe mine m-a socat. Probabil daca nu era vorba de socrul meu care nu se simtea bine, as fi intervenit. Am fost chemati la o anumita ora la spital am stat cred ca vreo 1 ora jumate, daca nu 2 ore, pana sa binevoiasca doamna doctor, sa vina si sa ne primeasca, dar, inaintea noastra era o…(ezita), pai rrom era, o tigancusa, mama cu fica. Fica insarcinata care avea probleme cardiologice din cate am inteles. Ea statea cu 2 ore inaintea noastra si in momentul in care a iesit doamna doctor, si a zis socrul meu: ,,doamna doctor, mai stam?”. Ea a zis, :,, nu, imediat va iau, bineinteles intre timp a mers alta cunostinta, in fine, a iesit si ne-a chemat pe noi, la care tigancusa ,,a indraznit sa spuna”: ,, dar noi stam aici de aproape 4 ore!”, iar doctorita a zis: ,,Eu sunt seful aici, da? Si eu stiu pe cine primesc si pe cine nu, daca nu aveti chef sa mai asteptati, plecati acasa!”. Si au asteptat, pentru ca nu stiau daca fica-sa trebuia internata sau nu, fica fiind insarcinata.

4.2.6 Evaluarea unitatii tematice efectele psihologice ale interventiei medicale al zonelor intime

La fiecare consult mi s-a explicat ce se face, ce se întâmplă… Asta mă face să nu-mi fie frică, să mă pregătesc și să-nu mie frică de ce se petrece, să mă pregătească de moment. Îmi place când te pregătesc, asta simt când explică ce fac și cum fac și mai ales de ce fac ce fac. […] E ceva firesc să mergi la consultul ginecologic, e o parte din corpul tău, ține de sănătatea ta să te controlezi în toate zonele. Într-adevăr, nu e plăcut când îți introduce, dar o iau ca pe o chestie firească, mă repet, care se petrece la o nu știu cât timp, este un control de rutină. […]

G.G.: Deci, in concluzie, modul de comunicare a barbatilor ginecologi cu femeile, e dezastruos, vulgar, oribil, te face sa te simti cea mai josnica si oribila creatura, si pe langa asta nu au bunul simt. Pe langa faptul ca in tine se duce un razboi, stii, ca e partea ta intima, iti mai vine un dobitoc de asta care foloseste cuvinte vulgare, ca putea sa spuna sub o alta forma total, si psihologic iti dai seama de un om, ca ii mai retras, mai introvertit, ca ii mai sensibil, si sa te comporti ca atare, nu sa te comporti ca un dobitoc pentru ca nu esti nici animal nu esti nici obiectul lui, esti un pacient care, ma rog ai drepturi, iti platesti niste asigurari medicale si ma astept din partea lor la bun simt si la respect, atat.

4.2.7 Evaluarea unitatii tematice drepturile pacientului cu privire la tabu- urile corporale

Eu: Ce dificultati intimpinati dv ca si ginecolog?

C.P.: Am avut doua cazuri care efectiv n-o vrut sa se dezbrace.

Eu: Si cum procedati in aceste cazuri?

C.P.: N-am cum sa procedez, le spun ca nu am ce sa-i fac daca nu se dezbraca, pentru ca daca o venit la consult si vrea test papanicolau trebe sa se dezbrace, si le iau biletul de trimitere si le scriu acolo ca a refuzat consultul si pleaca inapoi la medicul de familie. Nu am ce sa-i fac, nu pot sa o fortez eu.

Eu: Ce dificultati intimpinati dv ca si ginecolog?

C.P.: Am avut doua cazuri care efectiv n-o vrut sa se dezbrace.

Eu: Si cum procedati in aceste cazuri?

C.P.: N-am cum sa procedez, le spun ca nu am ce sa-i fac daca nu se dezbraca, pentru ca daca o venit la consult si vrea test papanicolau trebe sa se dezbrace, si le iau biletul de trimitere si le scriu acolo ca a refuzat consultul si pleaca inapoi la medicul de familie. Nu am ce sa-i fac, nu pot sa o fortez eu.

A-M.M.: In spital cat am stat cu mama, era pe hol un afis cu drepturile si obligatiile pacientului, care le-am citit si am zambit si atat. Nu exista drepturi ale pacientului din punctul meu de vedere, cel putin nu sunt respectate. In primul rand ma gandesc la partea sentimentala, la partea psihica a pacientului, ar trebui intelegere. In al doilea rand ar trebui explicat concret ce urmeaza sa se intample indiferent de boala. Daca este un pur consult dupa care lucrurile se indreapta este ok, daca este o boala cu o complicatie medicul ar trebui sa fie in stare sa recunoasca in primul rand el fata de el insusi, pe urma in fata pacientului ca-l depaseste problema si sa aiba curajul sa-l trimita mai departe.

La alte drepturi chiar nu stiu la ce sa ma gandesc. Sa fie informat, sa fie inteles, si in al treilea rand sa fie tratat ca un OM, si nu stiu ce sa iti mai spun. Mai sunt niste lucruri, de exemplu mancarea, care ajunge de la diferite firme de catering rece si sleita, totusi ma gandesc ca sunt nevoi astea. Astea-s nevoi de baza, si igiena. Usa nu se inchide la toaleta, de exemplu intra femei, intra barbati, n-are importanta.

2.2 Cadre medicale și moduri de abordare

Fiecare cadru medical în parte este pus în situația de a aborda în domeniul său de lucru metodele proprii prin care să faciliteze examinarea pacientului, însă fiecare, indiferent de domeniul de muncă și perioada de când activează în această profesie, întâmpină dificultăți:

L.M.: “Nimeni nu te învață cum să abordezi, gestionezi sau examinezi pacientul” prin urmare apare o afectare a eficienței și a calității serviciilor oferite. L.M. roagă pacienții să îi arate ,,urgență sau ce îi supără” iar dacă pacientului ,,nu-i convine că vrea să îi vadă urgența, se întoarce și pleacă” deoarece ,,nu dorește să piardă timpul cu bolnavii care cheamă salvarea, dar nu vor ca medicul să se uite la ei”. (L.M., medic pe ambulanță)

M.Z. folosește o altă metodă și anume: ,,Eu întreb pacientul, înainte de a-l ruga să se dezbrace, dacă dorește să îmi arate despre ce este vorba. Dacă pacientul își dă consimțământul, îl rog să se dezbrace, după care palpez zona de interes medical.” (M.Z., medic de familie)

F.L. susține: ,,Cu pacienții porți o discuție ca atare. Pudoarea pacientului trebuie respectată de la prima secundă, iar pentru stabilirea unei relații bazate pe încredere, trebuie să îl faci să aibă încredere în tine ca și cadru medical , să îți poată spune problemele lui sau ei”. (F.L., asistent medical U.P.U.)

2.3 Examinarea zonelor intime si dificultati intampinate in gestionarea unui consult

Cadrele medicale au încercat să vorbească despre o examinare mai delicată a pacientului pe care ei o fac în munca lor, însă afirmațiile ce urmează, tind să sublinieze și mai mult că tabuurile corporale sunt prezente în comportamentele și concepțiile lor când vine vorba de examinarea zonelore intime ale corpului:

L.M.: ,,Na nézük meg a nunáját”, adică ,,na, haide să ne uităm la păsărica ei”. (L.M., medic pe ambulanță)

M.Z.: ,,La bărbații instruiți spun scrot, testicule, penis, iar la cei neinsturiti puță și ouă și la femei le spun păsărică în interior sau în exterior”. (M.Z., medic de familie)

F.L.: ,,Cu pacienții porți o discuție ca atare. Depinde de pregătirea lor de nivelul de inteligență. La un director de bănci normal o să vorbești de abdomen și testicole scrot și penis, pe când la baciu Ion de la stână îi spui burtă, pântece, fund, puța și etc”. (F.L., asistent medical U.P.U.)

Insa nu se poate spune despre fiecare medic ca abordeaza gresit

D.G.: ,,Depinde de pacienta, la o pacienta care intelege un limbaj mai elevat normal ca o sa ii spun vulva sau labii sau clitoris sau vagin, la o pacienta care nu intelege , o pacienta tiganca care vine din patarat n-o sa-i spun vulva ca n-o sa inteleaga despre ce ii vorbesc. Vagin deobicei inteleg fiecare dar o sa ii spun acolo jos. Deci intodeanuna limbajul trebuie adaptat pacientei, pentru ca pacient trebuie sa intelegea despre ce vorbesti.

2.4 Pacienti si limbajul folosit

P.C.: Inafara de studentii care vine de la medicina sau chiar colegii mei, medici care stiu partile anatomice ale corpului, majoritatea nu folosesc bine partile anatomice. Ei zic: ma mananaca acolo jos, am scurgeri acolo jos.

D.G.: Acolo jos sau jos.

D.G.: Pai paciente necooperante, aici in spital se intampla sa nu ai intimitate, sa nu poti consulta chiar asa usor, pentru ca nu-i dotarea corespunzatoare. Cam asta. (medic specialist în obstetrică și ginecologie Cluj-Napoca)

D.G.: Le consult, pentru ca obligatoriu trebuie consultate, daca e obligatoriu le facem noi toaleta aici, si le recomand masurile de igiena intima.

P.C.: Igiena nepotrivita sau neinrijita: Astea-s undeva pe la 10% dar majoritatea 90% sunt ingrijite. (medic specialist în obstetrică și ginecologie, Cluj-Napoca)

2.4 Practici neadecvate

Din fragmentele de interviuri se poate înțelege că aceste cadre medicale intervievate fac o analiză superficială și discriminatorie a pacientului înainte de consultație, iar această analiză nu este descrisă în protocolul de conduită a unui cadru medical și este chiar descurajată din punct de vedere socio-uman. Dar codul deontologic și etica morală nu par să fie impedimente în comportamentul neadecvat:

L.M.: ,,Bineînțeles că mereu cu noaptea în cap ne cheamă! Fiecare discuție este dirijată în funcție de caz” și face referire aici nu doar la cazul de urgență, ci și la situația în care se află persoana (gen, etnie, masă corporală). Un exemplu în acest sens este experiența cadrului medical cu un ,,bețivan, care pe tot drumul îmi făcea favoruri indecente și nu l-am mai suportat și i-am lipit gura cu leocoplast.” (L.M., medic pe ambulanță)

M.Z.: ,,Limbajul pe care îl aleg depinde în mare măsură de nivelul de instruire al pacientului, adică în funcție de cunostiintele legate de termenii specifici de care dă dovadă pacientul, cum altfel să le spui decât pe înțelesul lor!?”. (M.Z., medic de familie)

F.L.: „Și medicii bineînțeles încearcă să folosească denumirile medicale, iar la pacienți depinde de nivelul lor de inteligență și cultură. Era când bătrânul striga la noi când îi puneam sonda vezicală să nu-i umblăm la socoteală! Dar nu trebuie prea mare fantezie că să îți dai seama cam ce le poate capul.” (F.L., asistent medical U.P.U. )

Încercând o comparație, din relatările pacienților se poate observa că anumite critici sunt aduse la adresa oricărui fel de instituție de îngrijire a sănătății, fie ea de stat sau privată.

A.C. ,,Medicul îmi spunea că: acuma vă rog frumos să vă dezbrăcați pentru a vă consulta anumite zone sau să caut anumite simptomatici care apar la cei cu probleme cu tiroida.”. (A.C., pacientă la consult în cabinetul particular)

A.C.: ,,Doctorul mi-a zis că dacă îmi cere șeful clinicii să mă dezbrac, eu să mă dezbrac să mă consulte dar când veneau studenții în practică nu te obliga să te dezbraci. Însă la dermatologie a trebuit, cum erau în practică, a trebuit să mă dezbrac în fața lor. Dar după 10 minute le-am spus să se hotărască, că eu n-o să stau așa o oră-ntreagă până se gândeau ei sau mă întrebau ce mănânc.” (A.C., pacientă la clinica de endocrinologie)

D.C.: ,,Dar vorbea frumos cu mine, tot zicea: vin-o mai apropae cu fundicul”. (D.C., pacientă la un cabinet privat de ginecologie).

Din perspectiva pacienților intervievați reiese faptul că atât calitatea serviciilor oferite, cât și metoda de abordare a pacientului de către cadrele medicale sunt încă deficitare în instituțiile din respectivele județe, fie ele particulare sau de stat. Aflate în situația de a povesti experiența avută într-o instituție de îngrijire a sănătății, pacientele au detaliat trăirile avute, iar datele au căpătat o complexitate:

A.C.: ,,Începea să-mi explice doctorul despre problemă, dar uneori se întâmpla să mă pună să mă dezbrac, mai ales când am avut niște erupții pe piele.

Intervievator: De față cu toți din salon?

A.C.:,,Da“. (A.C., pacientă la spital)

A.C.: ,,În una din dăți, am fost externată și mi-au permis să stau până a doua zi. Mi-a venit ciclul, dar sub formă de hemoragie. Dimineață m-au dus de urgență la ginecologie și acolo nu a fost chiar așa drăguț… Oricum ginecologia din Mureș e recunoscută acolo pentru modul bădăran în care se poartă cu pacientele. I-am spus că am hemoragie, m-a întrebat când am avut ultima oară ciclu și mi-au spus că: Vai, moldoveanca, s-a speriat că i-o venit ciclul!. I-am spus că eu nu cred că exagerez și mi-a spus să urc pe masă. De unde m-am dezbrăcat până la masă am făcut numai sânge. A început să țipe la mine și i-am zis să nu țipe la mine.” (A.C., pacientă la spital)

R.P.: ,,Am fost la spital, se trăgea o draperie, numai eu cu doctorița eram în cabinet. Se mai întâmpla să mai intre câte o asistentă, dar trăgea draperia înapoi. Și era acoperită zona pe care o consulta. Dar aceasta nu se întâmpla des, eram doar eu și doctorița la consultație, atât. Mi-a dat o pijama de la spital, era o cămașă uzată, așa de urâtă, era și pătată. (R.P., pacientă la spital – secția ginecologie.)

C.C.-M.: Îmi amintesc acuma de ultima vizită pe care am avut-o la Brașov. A făcut o mică glumă… o glumă legată de partener care nu știu ce să îmi facă cu cocoșelul… ceva, o chestie de asta, nu știu! (râde) Nu a fost ok, a fost o fază penibilo-comică! Avea o abordare agresivă, nu mai părea controlul ăsta o chestie normală, firească, la asta mă refer, nu știu dacă m-am făcut înțeleasă. C.C.-M. (femeie, 31 de ani, pacienta la cabinet privat)

Însă cea mai controversată afirmație este cea a R.P.:

,,Nu-mi spunea nimic în timpul consultului. Nu, nu-mi explica nimic. Mi-a făcut și clismă atunci, că aveam dureri din ce în ce mai dese și mi-a făcut clismă. Când naști normal, mi-a spus că e bine să fac clismă. […] Na, n-am făcut niciodată, dar na, mi-a băgat furtunul și am făcut-o!

(R.P., pacientă la spital – secția ginecologie.)

R.P.: În fiecare dimineață ne chema la curățat. Lăsam copilul în salon și mergeam să mă curețe și să mă panseze. Să igienizeze zona unde m-a cusut. Asistentele se ocupau de asta. Erau și alte persoane care aveau aceeași problemă și stăteau la rând într-un salon ca să fie curățate. Fiecare a văzut la fiecare zonă intimă, dar nu a avea nimeni nici o jenă. Am stat acolo două zile și în fiecare dimineață mergeam la curățat și pansat. Că ne dădeau acolo cu iod, ne mai pătau și cereau să fim în cămășile alea. M-am adaptat când am văzut că celelalte nu aveau nici o jenă. Nu aveai intimitate.” (R.P., pacientă la spital – secția ginecologie.)

Mai mult decât atât criticile sunt aduse cadrelor medicale pentru comportamentele și atitudinile expuse în timpul consulturilor:

R.P.: ,,Cel mai mult m-a deranjat expunerea în fața celorlalte paciente la igienă. Stăteam la rând și: următoarea, următoarea, hai… Dură puțin, te curăța, înmuia vată în niște iod și prindea cu pensele vata și te curăța. Nu știu, nu m-am simțit bine.“ (R.P., pacientă la spital – secția ginecologie.)

D.C.: ,,O fost nașpa, (râde), problema când am fost este, că ginecologul ăsta nu îți dă timp, nu mi-o explicat clar ce o să facă, îmi zicea că „o să ne uităm un pic aici, o să luăm probe”, dar nu știam ce o să se întâmple. Cel mai nașpa o fost că nu o găsit un specul din ăla mai mic, și o băgat unu din ăla mare, deci în momentul ăla… groaznic, și efectiv am început să plâng. Nu erau dotați cu specul mai mic, mai ales fiind clinică privată. Dar am ales să merg la ei pentru că m-am săturat să aștept pe la toate spitalele și să ma duc cu noaptea în cap sa stau la rând, ca să se poarte urât aia din săital cu mine. (D.C., pacientă la un cabinet privat de ginecologie).

A.C.: ,,Am observat că pacienții spun că înțeleg termenii specifici pentru că le este rușine să spună că nu înțeleg. Când vine una de la țară și ea, săraca, nu știe pentru că nu știe. Și pentru că medicii nu spun și ea nu are de unde să știe. Și să îi explice, nu să o repeadă și să-i vorbească urât pentru că ea nu știe că ar trebuie să se epileze.” (A.C., pacientă la spital)

C.C.-M.: Aveam ginecoloaga mea și mergeam periodic și cumva avea o abordare practică. Nu mă făcea să mă simt penibil, are o chestie foarte firească, nu îmi amintesc să mă fi abordat vulgar. Tot așa, folosea termenul de ,,părți intime”, vagin , uter, termenii specifici medicali, nu utilizarea unor expresii vulgare.

4.3 Concluziile cercetarii de investigare si evaluare initiala

In urma cercetarii de investigare si evaluare initiala reiese faptul ca in ingrijirile de sanatate, de unde au fost intervievati, cadre medicale si pacienti din cele 2 judete, se evidentieaza o neglijenta in ceea ce priveste abordarea si gestionarea intimitatii in ingrijirile de sanatate mentionate.

Atat cadrele medicale cat si pacientii intampina dificultati in ceea ce priveste consultarea, respectiv expunerea zonelor intime ale corpului in timpul unui consult medical.

Terminologia folosita in timpul interventiei medicale ale zonelor intime de catre cadrele medicale este aleasa dupa o scurta evaluare a pacientului in fucntie de aparentele sale, ei estimand capacitatile lor intelectuale si argumentand ca pacientul este nevoit sa inteleaga ceea ce se vorbeste. Se omite, insa, o evaluare in detaliu si indreptatita si nediscriminatorie din mai multe puncte de vedere. Cu toate aceastea, atat abordarile facute corect sau care depasesc limita bunului simt, adica vulgare, nu depind de specializarea cadrului medical sau chiar de tipul de institutie in care lucreaza, acest factor tine strict de personalitatea persoanei care se afla in ipostaza de furnizare a serviciilor medicale, cum reiese si din evaluarile unitatilor tematice.

Un alt aspect important, ce reiese din etapa de investigare si evaluare initiala, este prezenta structurilor de putere si efectul lor in interactiunea medic-pacient. Atat relatia medic-pacient cat si eficacitatea unui consult medical poate fi afectata daca cei aflati la putere abuzeaza de puterea pe care o au, iar in cazul pacientilor intervievati acest lucru se resimte si este caracterizat prin refuzul cadrelor medicale de a arata si latura sociala a muncii lor.

Mai mult de atat, se observa faptul ca intr-o organigrama a unei institutii de ingrijire a sanatatii, inca de la nivelul asistentelor exista aceasta atitudini de superioritate care sunt exercitate asupra celor care apar mai vulnerabili si manipulabili, si cei care eventual fac parte din clasa inferioara a scoietatii. Aceaste comportamente si atitudini de superioritatea dispar odata ce ii se ofera ,,spaga cuvenita”, atat asistentelor cat si medicilor.

Insa cea mai evidenta abordare gresita inainte de a ajunge la interventia medicala la nivelul zonele intime, sunt comportamentele disciminatorii pe baza apartenentei etnice si originii sociale. Este un ,,dat acceptat” faptul ca persoanele de alta etnie sa fie discriminate in societatea romaneasca, insa in ingrijirile de sanatate atat medicii cat si pacientii intervievati spun ca aceste lucruri se ,,intampla si nu au ce face”. Pe de oparte pacientii din sala de asteptare nu pot intervenii in momentul in care un pacient de alta etnie este lasat sa astepte la rand mai mult decat alte persoane de exemplu, care au la fel programare, sau intra pe baza de cunostiinte personale ale cadrului medical, deoarece risca sa fie tratati si ei diferit de catre cadrul medical. Iar pe de alta parte pacientii de alta etnie sunt deja stigmatizati, descrisi a fi ,,necooperanti”, neputand sa isi ceara drepturile pentru ca sunt catalogati nerespectuosi si ei cred oricum in stigma lor, prin urmare reiese faptul ca este dificil de a interveni in situtatiile de aceasta natura.

Trecand deci la urmatoarea tema ce s-a evidentiat si anume, cunoasterea lacunara a pacientilor in ceea ce priveste drepturile de pacient. Ei stiu ca drepturile lor exista, insa nu stiu care sunt acelea si ce rol joaca ele.

Consider ca pacientii nu sunt informati indeajuns de bine asupra drepturilor lor, si cu toate ca emergenta doctrinei drepturilor pacientului si schimbarile survenit in practica ingrijirilor de sanatate s-a produs teoretic, in Romania, practic, se va implementa doar in viitor.

5. PREZENTAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA INTERVENTIEI PSIHOSOCIALE

5.1 Dimensiunea pragmatica a interventiei psihosociale

S-a pornit de la alegerea a doua cadre medicale si a patru pacienti dispusi sa accepte propunerea de interventie psihosociala. Dificultatea intimpinata in aceasta etapa a fost refuzul politicos al celorlalate cadrelor medicale si al celorlalti pacientilor de a mai participa la interventia psihosociala, motivul fiind lipsa de timp si de interes.

5.2 Descrierea activitatilor desfasurate in cadrul interventiei psihosociale

Pornind de la Legea Drepurilot Pacientului 46/2003 a fost creat un pliant de informare care sa reprezinte si sa sumarizeze drepturile pacientului in legatura cu tema abordata.

Activitatile interventiei psihosociale au presupus, in primul rand, intalnirea intr-un cadru informal cu cele doua cadre medicale din Satu Mare care se cunosteau, iar relatia de prietenie dintre cele doua cadre medicale a facilitat bunul mers al etapei de interventie psihosociala. Le-a fost inmanat cate un pliant si li s-a dat timpul necesar sa il parcurga, dupa care s-a pornit o discutie care a avut la baza problematizarea informatiilor din pliant, punctele tari si punctele slabe identificate de cele doua cadre medicale si, drept urmare, fiecare cadru medical si-a exprimat luarea de pozitie in legatura cu tema interventiei psihosociale. Trebuie subliniat faptul ca in demersul acestei actiuni, am preluat rolul de mediator.

In al doilea rand, a urmat intalnirile individuale cu pacientii din Satu Mare, de asemenea intr-un cadru informal. Dupa ce au parcurs pliantul de informare, am readus in discutie informatiile extrase din interviurile anterioare si am pornit o discutie prin intermediul careia sa fie atins scopul interventiei. Consider ca ar fi fost util sa fie aplicata metoda focus grup, insa nu a fost posibila din cauza programului diferit a subiectilor in calitate de pacienti.

5.3 Concluziile interventiei psihosociale

6. PREZENTAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA CERCETARII DE EVALUARE FINALA

6.1 Dimensiunea pragmatica a cercetarii de evaluare finala

Pentru a fi posibila evaluarea finala, a fost aplicat ghidul de interviu final in urma caruia au fost identificate unitatile tematice. Nu au fost intampinate dificultati deoarece subiectii au fost interesati sa le fie evaluate cunostintele legate de drepturile pacientilor in ingrijirile de sanatate, fiind un aspect de interes si util din viata cotidiana a fiecarui subiect in parte.

6.2 Rezultatele aplicarii ghidului de interviu final

6.2.1 Evaluarea unitatii tematice tematice structuri de putere in ingrijirile de santate

6.2.2 Evaluarea unitatii tematice riscurile discriminarii in ingrijirile de sanatate

6.2.3 Evaluarea unitatii tematice cunoasterea drepturilor pacientului cu privire la tabu-urile corporale

6.3 Concluziile cercetarii de evaluare finala

Partea a III-a

EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE

7. CONCLUZII SINTETICE DE ANSAMBLU

7.1 Concluzii sintetice de ansamblu in ceea ce priveste cercetarea stiintifica in domeniu

III. Evaluarea rezultatelor obținute

Concluzii sintetice

Sociologii critică modelului medical deoarece acesta nu este direct interesat de contextul social al bolilor șau a orientări sale de a trata corpul pacientului ca un obiect de cercetare științifică și de intervenție.

Mai mult decât atât, perspectiva modernă tratează corpul ca un ansamblu de piese specializate, care necesită intervenții specializate separate. Modelul medical neagă ideea pacientului ca subiectivitate încorporată. Există motive întemeiate, prin urmare, că științele socio-umane să ia în serios ideile fenomenologiei în perceperea corpul ca un "organism de trăit" (Turner, 2002).

Modul în care are loc interventia medicala al zonelor intime ale pacienților și bunul mers al consultației medicale sunt privite ca moduri de a face deja cunoscute atât de pacient, cât și de personalul medical. Personalul medical, afișând o atitudine de orgoliu profesional, consideră că pacientul deține cunoștințele necesare pentru a ști cum decurge interventia medicala al zonelor intime și, prin urmare, așteaptă ca pacienții să se comporte ca atare și să pună la dispoziția personalului medical obiectul de interes medical. Acesta este corpul uman care în această situație este sau se așteaptă să fie lipsit de inhibiții, sentimente, caracteristici culturale și sexuale, zonele intime devenind doar o parte a corpului care are sau poate dezvolta un aspect patologic.

Într-o societate dată, indivizii sunt învățați prin procesul de socializare care are loc prin intermediul familiei, al instituțiilor de învățământ și apoi prin societate, să facă accesibile zonele intime pentru interventia medicala. Intrumentele medicale și modul în care acestea sunt utilizate subliniază granița dintre ceea ce este familiar corpului uman și ceea ce este supus unei investigații medicale.

Însă sunt identificate situații în care așteptările personalului medical privind igiena personală a pacientului nu coincid cu modul în care aceasta este realizată. Pentru a fi investigate, zonele intime trebuie să fie supuse unor anumite ritualuri de igienizare și întreținere, pentru ca apoi să fie puse la dispoziția specialistului.

În cazul lucrării de față, specialistul este un actor social cu studii în domeniul medicinei și care are rolul de a investiga, a analiza, a diagnostica și a preveni afecțiuni ale corpului. Pentru a ușura această muncă, personalul medical își desfășoară activitatea într-un spațiu special amenajat, care teoretic, ar trebui să beneficieze de instrumentele medicale și metodele de consult specifice domeniului de activitate. Însă, realitatea ce se creionează în urma interviurilor, arată că interventia medicala nu este sub forma unei relații de încredere stabilită între personalul medical și pacient, ci se transformă într-o relație impersonală în care personalul medical are rolul dominant. Prin urmare, resursele de timp și indisponibilitatea personalului medical sunt considerate o problemă care disturbă activitatea în domeniul medical și îngreunează consultul zonelor intime.

Ca pacient, actorul social, se supune investigație medicale, își pune corpul în serviciul științei și al cunoașterii, dar se confruntă cu ipostaza de a fi ridicularizat, de a i se aduce ofense și de a fi pus în situații în care își expune zonele intime fiindcă așa trebuie, așa este de așteptat, acestea sunt regulili nescrise pe care un membru al societății date, ar trebui să le cunoască.

Medicii sunt tentați să lase în seama pacientului anumite detalii ce țin de bunul mers al consultației medicale, în special a zonelor intime, pentru că ori se confruntă cu astfel de situații în mod frecvent și au ajuns să eticheteze oamenii ca făcând parte din anumite categorii, ori pe de altă parte lasă în seama asistentelor ca acestea să educe sau să direcționeze pacienții în menținerea igienizării zonelor intime care să fie conform așteptărilor în timpul interventiei medicale. Asistentul medical este perceput de către pacient că liantul dintre pacient și medic, este persoana care te poate ghida sau îți poate oferi informații despre ceea ce va urma. În acest sens sunt identificate cazuri în care vârsta, nivelul de școlarizare, mediul de proveniența dar și credințele religioase și valorile personale își pun amprenta asupra așteptărilor consultației medicale.

Astfel, dacă luăm ca exemplu, femei din zona rurală, în limbajul cărora organele genitale, viață sexuală și igiena personală nu sunt subiecte de discuție liberă în mediul din care provin și nu au acces sau nu își arată interesul sporit pentru termenii medicali specifici, sunt puse în situația de a se rușina, a se inhiba, de a fi manevrate asemenea unui obiect și de a fi intimidate cu termeni specifici pe care nu îi utilizează și nu îi înțeleg. Această realitate atrage după sine deteriorarea relației dintre medic și pacient pentru că mesajul emițătorului care în acest caz este medicul, nu ajunge la receptor adică la pacient, pentru că nu folosesc “același cod.” Dacă termenii medicali folosiți nu sunt încorporați în informațiile pacientului, medicul se va simți pus în situația de a găsi termeni care să înlocuiască denumirea organelor genitale.

Prin această cercetare am identificat denumiri diferite date termenilor utilizați în limbajul medical pentru zonele intime. Aceste denumiri sunt alese cu grijă de către personalul medical, deși multe dintre ele au un iz de lipsă de respect. Am observat că un medic, care are un anumit statut și este perceput de către pacienți ca fiind un bun specialist, va avea abilitatea de a găsi acel termen care să consolideze canalul de comunicare medic-pacient, dar cu condiția ca pacientul să arate respect funcției pe care medicul o deține în societate și a da întru-totul credibilitate diagnosticului și a modului în care pune problema investigației medicale. Și apoi contează ca pacientul să fie un bun executant și să nu se abată de la cerințele și indicațiile medicului, altfel consecința va fi respingerea sau tratarea superficială a pacientului de către medic.

Pacienții care au frecventat instituții de stat pentru îngrijirile de sănătate vor căuta servicii private motivând această alegere datorită lipsei de timp pentru a sta la rând cu număr și datorită calității serviciilor.

Limitele și constrângerile cercetării

Lipsa resurselor de timp ale intervievaților;

Temă sensibilia care cere o abordare specifică;

Inhibițiile subiecților;

Punerea în discuții a temei prin utilizarea unor termeni considerați a fi obsceni d.p.d.v. social;

7.2 Concluzii sintetice de ansamblu in ceea ce priveste interventia psihosociala in domeniu

8. RECOMANDARI DE ORDIN APLICATIV

8.1 Recomandari de ordin aplicativ in ceea ce priveste cercetarea stiintifica si designul de interventii psihosociala in domeniu

8.2 Recomandari de ordin aplicativ in ceea ce priveste politicile sociale si programele in domeniu

Bibliografie

Suport de curs Baican 2013

Doron, R.; Parot, F. (1999), Dicționar de psihologie, Humanitas: București;

Chelcea, S., (2001), Tehnici de cercetare sociologica, suport de curs, ȘCOALA NAȚIONALĂDE TUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE, Bucuresti

Enciclopedia Britanică (1972), vol 4, William Benton Publisher: USA

Enciclopedia Britanică (1972), vol. 21, William Benton Publisher: USA

Geertz, G., (1973), The Interpretation of Cultures, Basic Books. USA

Goffman, E., (2004), Aziluri. Eseul despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate, Polirom, Iasi

Grünberg, L. (coord. 2010), Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective și experiențe întrupate, Polirom, Iași.

Parsons, T. (1951) The Social System, London: Routledge & Kegan Paul.

Talbot, M., (2012), Bioethics: An Introduction, Cambridge University Press, United Kingdom

Turner etc

Anexe:

Interviuri

Articol pacienta

Ghid de interviu semistructurat cadre medicale initial

Ghid de interviu semistructurat pacienti initial

Ghid de interviu final

Pliant de informare

Asa cum remarca si Septimiu Chelcea ,,Răspunsurile poartă pecetea subculturii din care subiecții intervievați fac parte, astfel că ele trebuie interpretate totdeauna în contextul social concret în care a avut loc interviul”. Chelcea ,2001, p. 125

Furnizori ai serviciilor medicale

Beneficiarii serviciilor medicale se considera victime ale furnizorilor de servicii medicale sau a situatiilor, din cadrul interventiei medicale al zonelor intime, pe care nu le pot controla. Acesti beneficiari abordeaza mai degraba relele tratamente suferite in ingrijirile de sanatate, decat sa fie dispusi sa se angajeze in efortul. de a-si cunoaste si de a cere sa le fie respectat drepturile din legistlatia in vigoare.

Este indicat ca furnizorii de servicii medicale sa aiba abilitatea sa detina informatiile necesare care sa-i permita

,,- trecerea de la relatia pasiva medic – bolnav, in care medicul este responsabil de tratarea bolii, la relatia participavativa, cooperanta, in care personalul de ingrijire impreuna cu persoana in cauza, dar si cu comunitatea, are responsabilitatea;”

Neinformarea suficientă a pacienților cu privire la drepturile lor

Ignoranța și stigmatizarea persoanelor cu dizabilități mintale ar putea fi doar unele dintre motivele neinformării pacienților despre drepturile omului.

Prezintă motive de îngrijorare deosebită necunoașterea/cunoașterea insuficientă a drepturilor omului de către personalul spitalului cat si a pacientilor

Impactul de dimensiuni planetare asupra umanității și-a pus amprenta inconfundabilă

În ceea ce privește principiile și morala, există deosebiri între creștinism și celelalte religii, deși precepte morale valoroase au existat și există și în religiile unor popoare civilizate necreștine. Ne vom referi în continuare modul în care morala creștină a favorizat progresul[12] societății omenești  și a contribuit la afirmarea unor valori bazate pe iubire, dreptate și pace ca elemente fundamentale ale unei stări normale de neconflictualitate în relațiile statale.

Lumea antică, Extremul Orient și statele din spațiul mediteranian au contribuit la formarea tezaurului universal al acestui domeniu. Marile imperii (egiptean, mesopotamian, persan ș.a.) precum și monarhiile ebraice și cetățile feniciene foloseau mecanismul tratatelor internaționale pentru stabilirea unor reguli de comportare în război și care într-o formă adaptată și actualizată sunt prezente în  Convențiile de la Haga și de la Geneva.

Protecția civililor și a bunurilor cu caracter civil care asigurau supravețuirea, îngrijirea răniților și adunarea morților, respectarea adversarului în luptă, protecția solilor regali sau încetarea luptelor în anumite perioade sunt doar o parte dintre ele.

Codiță DUMITRU

(http://www.arduph.ro/domenii/diu-doctrina/principalele-caracteristici-ale-culturii-si-civilizatiei-crestine-influentele-crestinismului-asupra-dreptului-international-umanitar/)

,,O institutie totala poate fi definita drept un loc in care isi desfasoara viata si activitatea un numar mare de indivizi cu statut similar, despartiti de restul societatii pentru o perioada de timp apreciabila si care duc o viata strict delimitata, reglementata oficial de carte institutie” (Goffman, 2004, p:11).

,,In institutiile totale […] incepand de la intrarea in institutie, individul este expus unui tip sau altui de contaminare. In lumea de afara, individul isi poate feri elementele de autodefinire-cum ar fi propriul trup, actiunile imediat, gandurile si o parte din bunurile personale- de contactul cu lucrurile straine care le-ar putea contamina. Dar in institutiile totale aceste teritorii personale sunt incalcate” (Goffmann, 2004, pp:32-33).

,,[…] institutiile totale autoritatea este directionata spre o multitudine de aspecte comportamentale- tinuta vestimentara, purtare, maniere- care survin in mod constant si care, tot constant sunt judecate.”

Examinarile medicale si cele de securitate expun fizic institutionalizatul, uneori in fata persoanelor de ambele sexe” (Goffmann, 2004)

,,Se considera ca avem calitatea inalienabila de fiinte religioase” (Goffmann, 2004, p:173)

Conform acceptiunii lui Goffman, tipuri de relatie sociala care sunt identificat in ingrijirile de sanatate sunt acela in care unele persoane, beneficiarii servicilor de ingrijirea sanatatii, se dau pe mainile altor persoane caer sunt prestatori de servicii de ingrijirea sanatatii. Beneficiarii aduc in aceasta relatie respectul pentru competenta prestatorului si increderea ca acesta o va folosi in mod etic (

Interesul acestei lucrari este indreptat catre modul in care

Bibliografie

Suport de curs Baican 2013

Doron, R.; Parot, F. (1999), Dicționar de psihologie, Humanitas: București;

Chelcea, S., (2001), Tehnici de cercetare sociologica, suport de curs, ȘCOALA NAȚIONALĂDE TUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE, Bucuresti

Enciclopedia Britanică (1972), vol 4, William Benton Publisher: USA

Enciclopedia Britanică (1972), vol. 21, William Benton Publisher: USA

Geertz, G., (1973), The Interpretation of Cultures, Basic Books. USA

Goffman, E., (2004), Aziluri. Eseul despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate, Polirom, Iasi

Grünberg, L. (coord. 2010), Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective și experiențe întrupate, Polirom, Iași.

Parsons, T. (1951) The Social System, London: Routledge & Kegan Paul.

Talbot, M., (2012), Bioethics: An Introduction, Cambridge University Press, United Kingdom

Turner etc

Anexe:

Interviuri

Articol pacienta

Ghid de interviu semistructurat cadre medicale initial

Ghid de interviu semistructurat pacienti initial

Ghid de interviu final

Pliant de informare

Asa cum remarca si Septimiu Chelcea ,,Răspunsurile poartă pecetea subculturii din care subiecții intervievați fac parte, astfel că ele trebuie interpretate totdeauna în contextul social concret în care a avut loc interviul”. Chelcea ,2001, p. 125

Furnizori ai serviciilor medicale

Beneficiarii serviciilor medicale se considera victime ale furnizorilor de servicii medicale sau a situatiilor, din cadrul interventiei medicale al zonelor intime, pe care nu le pot controla. Acesti beneficiari abordeaza mai degraba relele tratamente suferite in ingrijirile de sanatate, decat sa fie dispusi sa se angajeze in efortul. de a-si cunoaste si de a cere sa le fie respectat drepturile din legistlatia in vigoare.

Este indicat ca furnizorii de servicii medicale sa aiba abilitatea sa detina informatiile necesare care sa-i permita

,,- trecerea de la relatia pasiva medic – bolnav, in care medicul este responsabil de tratarea bolii, la relatia participavativa, cooperanta, in care personalul de ingrijire impreuna cu persoana in cauza, dar si cu comunitatea, are responsabilitatea;”

Neinformarea suficientă a pacienților cu privire la drepturile lor

Ignoranța și stigmatizarea persoanelor cu dizabilități mintale ar putea fi doar unele dintre motivele neinformării pacienților despre drepturile omului.

Prezintă motive de îngrijorare deosebită necunoașterea/cunoașterea insuficientă a drepturilor omului de către personalul spitalului cat si a pacientilor

Impactul de dimensiuni planetare asupra umanității și-a pus amprenta inconfundabilă

În ceea ce privește principiile și morala, există deosebiri între creștinism și celelalte religii, deși precepte morale valoroase au existat și există și în religiile unor popoare civilizate necreștine. Ne vom referi în continuare modul în care morala creștină a favorizat progresul[12] societății omenești  și a contribuit la afirmarea unor valori bazate pe iubire, dreptate și pace ca elemente fundamentale ale unei stări normale de neconflictualitate în relațiile statale.

Lumea antică, Extremul Orient și statele din spațiul mediteranian au contribuit la formarea tezaurului universal al acestui domeniu. Marile imperii (egiptean, mesopotamian, persan ș.a.) precum și monarhiile ebraice și cetățile feniciene foloseau mecanismul tratatelor internaționale pentru stabilirea unor reguli de comportare în război și care într-o formă adaptată și actualizată sunt prezente în  Convențiile de la Haga și de la Geneva.

Protecția civililor și a bunurilor cu caracter civil care asigurau supravețuirea, îngrijirea răniților și adunarea morților, respectarea adversarului în luptă, protecția solilor regali sau încetarea luptelor în anumite perioade sunt doar o parte dintre ele.

Codiță DUMITRU

(http://www.arduph.ro/domenii/diu-doctrina/principalele-caracteristici-ale-culturii-si-civilizatiei-crestine-influentele-crestinismului-asupra-dreptului-international-umanitar/)

,,O institutie totala poate fi definita drept un loc in care isi desfasoara viata si activitatea un numar mare de indivizi cu statut similar, despartiti de restul societatii pentru o perioada de timp apreciabila si care duc o viata strict delimitata, reglementata oficial de carte institutie” (Goffman, 2004, p:11).

,,In institutiile totale […] incepand de la intrarea in institutie, individul este expus unui tip sau altui de contaminare. In lumea de afara, individul isi poate feri elementele de autodefinire-cum ar fi propriul trup, actiunile imediat, gandurile si o parte din bunurile personale- de contactul cu lucrurile straine care le-ar putea contamina. Dar in institutiile totale aceste teritorii personale sunt incalcate” (Goffmann, 2004, pp:32-33).

,,[…] institutiile totale autoritatea este directionata spre o multitudine de aspecte comportamentale- tinuta vestimentara, purtare, maniere- care survin in mod constant si care, tot constant sunt judecate.”

Examinarile medicale si cele de securitate expun fizic institutionalizatul, uneori in fata persoanelor de ambele sexe” (Goffmann, 2004)

,,Se considera ca avem calitatea inalienabila de fiinte religioase” (Goffmann, 2004, p:173)

Conform acceptiunii lui Goffman, tipuri de relatie sociala care sunt identificat in ingrijirile de sanatate sunt acela in care unele persoane, beneficiarii servicilor de ingrijirea sanatatii, se dau pe mainile altor persoane caer sunt prestatori de servicii de ingrijirea sanatatii. Beneficiarii aduc in aceasta relatie respectul pentru competenta prestatorului si increderea ca acesta o va folosi in mod etic (

Interesul acestei lucrari este indreptat catre modul in care