Tabagismul, Implicatii Medico Sociale

TUTUNUL

1.1 Introducere

Dintre adversarii vechi si noi ai sanatatii fumatul candideaza la primele locuri, prin efectele sale deosebit de nocive asupra organismului, prin gravele dezechilibre functionale si biologice pe care le genereaza. Este ingrijorator faptul ca desi rolul nefast al fumatului de tigara se cunoaste de multa vreme, desi cercetarile stiintifice au demonstrat din ce in ce mai convingator impactul tutunului cu o gama tot mai larga de afectiuni, numarul fumatorilor si al productiei de tigari se mentine in cele mai multe tari la un nivel incredibil de ridicat. Cultura tutunului se practica aproape in toate tarile cu exceptia regiunilor cu clima extrem de rece. Aproximativ 120 de tari cultiva tutunul pentru consumul intern si pentru export, iar in tarile in curs de dezvoltare, productia de tutun creste cu o mare rapiditate. O statistica din 1976 arata ca numarul de tigarete produse in acel an in lume se ridica la 3850 miliarde. In general consumul cel mai mare de tigari se semnaleaza in tarile cele mai industrializate. Primul loc in lume il detin Statele Unite, cu cel mai mare consum de tigari, in medie 2700 tigari de persoana pe an. In majoritatea tarilor europene peste 50% dintre barbatii adulti fumeaza in medie 15 tigari pe zi. In timp ce in randul barbatilor se semnaleaza o tendinta procentuala de scadere a fumatorilor, numarul femeilor fumatoare sporeste an de an. Statisticile atesta ca femeile devin din ce in ce mai mult victimele cancerului de plamani si ale bolilor coronariene in legatura directa cu consumul sporit de tigari. Consumul de tigari a crescut si in randul tineretului, cu toate consecinttele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice mentioneaza ca in Belgia 50% dintre tineri fumeaza de la varsta de 15 ani; in Germania 36% dintre copii de la 10 – 12 ani sunt fumatori antrenati; in Italia 60% dintre baieti sunt fumatori de la 15 ani. O ancheta in America Latina arata ca in aceasta parte a globului 45% dintre barbati si 18% dintre femei, fumeaza. In prezent nu mai exista nici un dubiu asupra faptului ca afectiuni foarte grave care constituie in momentul de fata importante cauze de morbiditate in lume, sunt legate – unele excusiv de altele in masura – de abuzul de tutun. Statistici diferite ca si cele din tara noastra demonstreaza legatura stransa intre tutun, cresterea morbiditatii si diminuarea sperantei de viata. Exista o relatie directa intre gradul tabagismului si mortalitatea fumatorului care depasesc cu 30 – 80% pe cea a nefumatorilor. Procentul se refera mai ales la fumatorii de tigarete, fiind mai ridicat la cei care consuma un numar mai mare de tigari zilnic. Se remarca faptul ca morbiditatea este cu atat mai mare cu cat tabagismul este mai precoce. In acest sens se remarca ca morbiditatea este mai mare la grupele de varsta intre 45 – 55 ani. Folosirea pipei sau a tigarii de foi expune la cel mai mic risc, cu conditia ca fumatorul sa nu fi folosit niciodata inainte tigarete. Fumatorul de tigarete care trece la pipa pastreaza in general obiceiul de a inhala fumul, ceea ce nu fac fumatorii exclusiv de pipa sau tigari de foi (Ozun). Doctorul Pierre Theil din Franta considera ca fumatul cu regularitate a doua tigari pe zi scurteaza viata unui om cu doi ani si jumatate. Un pachet pe zi inseamna reducerea duratei de viata cu 5 – 6 ani, iar doua pachete pe zi, cu inca doi ani. Conform unor statistici de Anglia, din 100 de nefumatori in varsta de 35 de ani, 69,7% au sanse sa mai fie in viata la 70 de ani. In cazul fumatorilor a doua pachete pe zi, numai 46,2% ar avea sansa sa mai atinga aceasta varsta. Aceste date au permis ca fumatorii, acesti consumatori de „iarba rea” sa fie considerati intr-o masura mai mare sau mai mica „sinicigasi de cursa lunga”! De ce sunt tigarile atat de daunatoare? Pana in prezent s-au izolat 1350 de constituienti ai fumului de tigara si se pare ca numarul lor este mult mai mare. In fumul de tigara se regasesc cu o singura exceptie, cele 481 de substante cancerigene izolate de catre Hartwell. La originea tulburarilor cardiovasculare la fumatori stau in principal doua dintre elementele principale ale fumului de tigara: nicotina si oxidul de carbon. Acesta din urma impreuna cu hemoglobina formeaza un component stabil, carboxihemoglobina, care se comporta in sangele marilor fumatori ca un element extrem de nociv, provocand tulburari de oxigenare, tramboze si infarcte. Dupa cum arata o revista franceza, Institutul National Francez al Sanatatii imputa tabagismului 70000 din decesele anuale din tara. Din cele 70000 de victime, 20000 isi pierd viata ca urmare a infractelor miocardice, ceva mai mult de 15000 din cauza bronsitelor si 35000 in urma cancerului. Printre numeroasele substante nocive identificabile, 46 de substante chimice dozabile din tutun s-au dovedit a fi cancerigene. Cercetarile recente au aratat ca fumul de tigara se combina cu aerul si formeaza compusi cancerigeni, asa numitele nitrozamine, care reprezinta de fapt un pericol si pentru nefumatori. “Legatura dintre fumat si cancer” este demonstrata indiscutabil. Daca anual mor in lume de cancer 5 – 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauza fumatul. In afara de substantele continute in tutun cu efect cancerigen prin ele insele (gudron etc.), altele favorizeaza dezvoltarea cancerului si sunt cancerigene. Actiunea lor nociva se exercita atat la nivelul vailor aero-digestive, cat si asupra organismului in general. Fumatul este implicat in numeroase localizari ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limba, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezica urinara etc.

Evident ca pot interveni si alti factori cancerigeni (alcoolul etc.) dar un lucru este demonstrat si anume faptul cs frecventa cancerului pulmonar este proportionala in toate tarile cu consumul de tigarete. Relatia este asa de evidenta incat 90% dintre marii fumatori, de peste 40 de tigari pe zi, fac cancer pulmonar. In timp ce cu doua decenii in urma cancerul pulmonar ocupa locul opt in randul localizarilor de cancer in general, in momentul de fata el se situeaza pe locurile 1 – 2 si tinde spre ocuparea locului intai. Deosebit de concludenta este aceasta evolutie in cadrul cancerului pulmonar la femei. In urma cu trei decenii, la zece cancere la barbati revenea unul la femei, fapt ce oglindea numarul mare de fumatori in randul barbatilor. In prezent, ca rezultat al cresterii numarului femeilor fumatoare, acest raport este de 1 la 4 pe tara si 1 la 3 in Bucurest, el prezentand tendinta de inrautatire. Doua treimi din randul celor decedati sunt persoane la varste active (Trestioreanu). In general riscul este proportional cu cantitatea de tutun consumata. La consum egal intervin alti factori: inhalarea fumului, inceputul fumatului la varste tinere, rapiditatea cu care se fumeaza fiecare tigara si numarul de fumuri retinute; obiceiul de a tine tigara intre buze timp mai indelungat, sau de a reaprinde o tigara stinsa, lungimea filtrului, expune la alti factori cancerigeni (Ozun). Astazi nici un specialist sau cercetator in domeniul oncologiei nu se mai indoieste ca fumatul reprezinta cauza favorabila si determinanta a cancerului pulmonar. La substantele cancerigene din tutun amintite, se adauga unele hidrocarburi aromate policiclice, fenoli, care au actiune directa cancerigena. Pensularea pielii animalelor cu aceste substante a dus la aparitia unor cancere cutanate, iar inhalarea lor de durata, tot la animale, a determinat cancere pulmonare confirmate histopatologic. Aceste cancere experimentate sunt cu totul asemanatoare celor intalnite la fumatori, care nu fac astazi altceva decat sa repete pe pielea si plamanii lor proprii, aceste experimente si sa demonstreze ca ceea ce s-a constatat la animalele de experienta, se verifica si la om (Anastasatu). Pe buna dreptate se intreaba acest autor ca daca acest lucru este demonstrat, de ce mai este nevoie ca atatea milioane de fumatori de pe glob sa repete tragica experienta a celor care i-au precedat si si-au platit viata cu astfel de experimente? In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati, numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vazicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu). Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive. Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumatori decat la nefumatori. Bronmatul ocupa primul loc, sunt de asemenea mai frecvente la fumatori decat la nefumasitele cronice, in determinarea carora futori si proportional cu cantitatea de tutun consumata. Dupa Holland, bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 – 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi. Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio – toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate. Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori. La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie. La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii. Alaturi de cilio – toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celuleor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici. Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii, la tulburari ventilatorii progresive, la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii. Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare. Desigur ca el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de modul de alimentatie, sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arteriala etc. Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 – 3 grade la nivelul extremitatilor. Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului: modificarile turbiditatii plasmatice, concentratioa de colesterol si beta lipoproteine, adezivitatea si agregarea trombocitelor. Tabagismul este cauza majora a cardiopatiei ischemice. Riscul fumatorilor de a muri de cardiopatie coronariana este de doua ori mai mare decat la nefumatori. Studii efectuate la persoane cu coronaropatii au aratat ca fumatul unei tigari are un efect similar cu al unei injectii cu nicotina, in sensul ca el produce o crestere imediata a presiunii sanguine, a debitului cardiac si o reducere a capacitatii globulelor rosii de a transporta oxigenul la organele vitale.

Implicatiile fumatului in evolutia coronaropatiilor si arteriopatiilor s-ar datora actiunii directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ si efectului imediat al nicotinei asupra suprarenalelor si hipofizei. In legatura cu suferintele coronariene la fumatori studii statistice au aratat ca exista o relatie stransa intre fumat si ingestia de zahar. Fumatul ar fi asociat cu cresterea numarului de cesti cu bauturi calde consumate zilnic (cafea, ceai) si cu zaharul ingurgitat. Aonica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 – 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi. Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio – toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate. Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori. La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie. La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii. Alaturi de cilio – toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celuleor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici. Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii, la tulburari ventilatorii progresive, la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii. Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare. Desigur ca el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de modul de alimentatie, sedentarism, stresul nervos, hiperlipoproteinemia, hipertensiunea arteriala etc. Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 – 3 grade la nivelul extremitatilor. Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului: modificarile turbiditatii plasmatice, concentratioa de colesterol si beta lipoproteine, adezivitatea si agregarea trombocitelor. Tabagismul este cauza majora a cardiopatiei ischemice. Riscul fumatorilor de a muri de cardiopatie coronariana este de doua ori mai mare decat la nefumatori. Studii efectuate la persoane cu coronaropatii au aratat ca fumatul unei tigari are un efect similar cu al unei injectii cu nicotina, in sensul ca el produce o crestere imediata a presiunii sanguine, a debitului cardiac si o reducere a capacitatii globulelor rosii de a transporta oxigenul la organele vitale.

Implicatiile fumatului in evolutia coronaropatiilor si arteriopatiilor s-ar datora actiunii directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ si efectului imediat al nicotinei asupra suprarenalelor si hipofizei. In legatura cu suferintele coronariene la fumatori studii statistice au aratat ca exista o relatie stransa intre fumat si ingestia de zahar. Fumatul ar fi asociat cu cresterea numarului de cesti cu bauturi calde consumate zilnic (cafea, ceai) si cu zaharul ingurgitat. Astfel fumatul cat si consumul concomitent de zahar sunt implicate in determinismul bolii degenerative coronariene. Printre alte boli cardiovasculare in care este incriminat fumatul amintim hipertensiunea arteriala si arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare care duce la gangrene, amputatii etc. S-a constatat ca 95% din arteritiei ar fi mari fumatori si ca 11,4% din amputatiile efectuate la arteritici ar fi putut fi evitate daca s-ar fi abandonat tutunul. Consecintele nefaste ale fumatului se inregistreaza si la nivelul aparatului digestiv. Astfel, ulcerul gastroduodenal este de doua ori mai fecvent la fumatori fata de nefumatori. Durerea ulceroasa este mai intensa si mai durabila la fumatori, iar complicatiile ulcerului sunt mai frecvent la acestea. Principalul mecanism in inducerea ulcerului la fumatori ar fi inhibitia secretiei pancreatice alcaline care tamponeaza aciditatea continutului gastric ajuns in duoden. Agentul care produce aceasta inhibitie se presupune a fi nicotina. Fumul de tutun reduce capacitatea de aparare a organismului, riscul fumatorului de a contracta afectiuni mai multe si cu evolutie mai severa fiind mult mai mare. Printre multiplele efecte toxice ale tutunului este si acela al afectarii sistemului imun, ducand la scaderea producerii de anticorpi. Nivelul redus al imunoglobulinelor la fumatori poate fi un factor care contribuie la infectiile respiratorii cronice mai frecvente si mai severe la acestia. Reactiile imunitare ale tutunului ca si radioactivitatea fumului de tigara au fost incriminate in determinarea a multor complicatii la fumatori, inclusiv a cancerului. Razele alfa la care se expune un fumator care consuma un pachet si jumatate de tigari pe zi, achivaleaza cu radiatia provocata de 300 de radiografii consecutive! Fumatul dauneaza graviditatii si noului nascut, produce avorturi, malformatii, nasteri de copii morti, debili sau distrofici. Complicatii ale nasterii, ruptura prematura a membranelor, placenta praevia, pielonefrita, sunt mai frecvente la gravidele fumatoare. La femeile gravide sau care alapteaza, la numai 5 minute dupa terminarea fumatului, produsii toxici din tutun se regasesc in glandele mamare facand ca sugarul sa sufere consecintele sigarii. Cand parintii fumeaza in prezenta copiilor, nicotina apare in urina acestora tot dupa cateva minute. S-a observat ca aprinderea unei tigari de catre o persoana din ambianta unui nou nascut poate determina refuzul mancarii al acestora intrucat ficatul lor incomplet dezvoltat nu poate anihila efectul nicotinei. Am mai putut adauga si alte boli legate de fumat cum ar fi cele ale sistemului nervos (congestiile cerebrale sunt de doua ori mai frecvente la fumatori) cele endocrine precum si scaderea acuitatii vizuale si auditive. Daca la baza incitatiei pentru consumul de tutun stau factori sociali si psihologici, persistenta ulterioara a acestei deprinderi este dependenta, in mare parte, de efectele farmacologice ale nicotinei, instalandu-se un veritabil fenomen de obisnuinta si facand din fumat o toxicomanie socialmente perfect acceptata. Cat priveste relatia dintre obezitate si fumat, nocivitatea tutunului pentru coronare este tot asa de recunoscuta, ca si aceea a obezitatii. Cu alte cuvinte, obezul, cumulat a unor importanti factori de risc vascular, daca este si fumator, adauga un risc suplimentar unanim recunoscut pentru ateroscleroza in general si pentru coronaropatie in special. Discutia principala privind relatia dintre obezitate si tutun se poarta in legatura cu faptul ca multe persoane se ingrasa odata cu abandonarea fumatului. Aceasta a facut pe Bernheim sa asemene aceasta dilema cu „Scilla si Caribda”. Intr-adevar, observatii numeroase facute pe fumatori inveterati au scos in evidenta faptul ca oprirea intoxicatiei duce la cresterea progresiva in greutate. Un studiu facut in Tara Galilor pe 10482 lucratori dintr-un combinat siderurgic, cu varsta cuprinsa intre 20 si 65 de ani a semnalat 65% fumatori, 20% exfumatori (persoane care au abandonat fumatul de cel putin 2 ani) si 15% nefumatori. Media generala a greutatii raportata la talie a fost la toate cele trei grupe mai crescuta fata de valorile standard. Grupa fumatorilor avea un exces mediu de 6,8 kg, in raport cu greutatea ideala, iar cea a nefumatorilor un exces mediu de 13,6 kg. Cei care au abandonat fumatul au avut o evolutie ponderala care-i apropie treptat de nefumatori. Datele acestora atesta existenta unei relatii inverse intre tutun si obezitate, cand consumul variaza intre 15 si 35 g tutun pe zi (consum mediu). Cand consumul de tutun este mai crescut, relatia este mai putin neta. Foarte probabil ca in aceasta relatie sa intervina, intr-o oarecare masura modificarile de la nivelul tubului digestiv la fumatori. Am amintit deja faptul ca fumatul inhiba secretia pancreatica la om, iar la marii fumatori raspunsul secretor pancreatic la secretina este mult mai scazut. Secretia alcalina pancreatica fiind cel mai important tampon pentru continutul gastric acis ajuns la nivelul duodenului, inhibitia secretiei pancreatice prin nicotina a fost considerata un important factor in explicarea incidentei crescute a ulcerului duodenal la fumatori. Credem ca modificarile in digestie si absorbtie secundare inhibitiei secretiei pancreatice pot fi puse in legatura si cu ameliorarea starii de nutritie dupa abandonarea fumatului, care duce la un bilant pozitiv al greutatii corporale. Desi s-au facut afirmatii in sensul ca excesul ponderal de 4,5 kg este mai periculos pentru sanatate decat fumatul a 20 de tigari pe zi, consideram ca relatia dintre tutun si obezitate este oarecum precizata, in sensul ca fiecare factor luat izolat constituie un risc de o importata crescanda pentru bolile degenerative cardio-vasculare. Dat fiind riscul major pe care-l prezinta tutunul si dispunand de mijloace variate si deloc nocive pentru cura de slabire, in nici un caz nu vom indica fumatul ca remediu pentru ingrasare si nici nu vom inceta sa sfatuim pe obezi de a renunta la consumul de tutun, care le aduce prejudiciile suplimentare mentionate. In afara complicatiilor multiple si grave, consecinte ale fumatului la consumatorii de tigari directi, fumul de tigara constituie si o veritabila agresiune impotriva intregei colectivitati. Asadar, pe langa fumatorii voluntari exista „fumatori involuntari sau la mana a doua”, victime inocente ale fumatului cum le numeste foarte plastic, intr-o publicatie, un medic. Este vorba de fumatul degajat in camera de la o tigara care are concentratii superioare de substante toxice, pe care il inhaleaza si nefumatorii. Intrucat aproximativ 2/3 dintr-o tigara arde in scrumiera, fumul degajat in camera reprezinta cea mai mare parte din fumul total al tigarii. Mai mult decat atat, acest curent secundar (fata de curentul principal pe care il aspira fumatorul) contine de 8,1 ori mai mult oxid de carbon, de 2,7 ori mai multa nicotina, de 2,6 ori mai mult fenol. Cat priveste substantele cancerigene (metil-naftan, dimetilnitriformina, gudron etc.) acestea sunt in cantitate de 10 – 39 ori mai mare in curentul secundar decat in cel principal. Autorul de mai sus mentioneaza ca un nefumator, fumeaza involuntar o tigara la 7 consumate de un fumator din preajma. S-a constatat ca in locurile aglomerate unde se fumeaza mult (localuri publice, baruri, sali de sedinta) nefumatorii inhaleaza tot atat substante cancerigene din fumul de tigara cat un fumator a 30 de tigari. Este motivul pentru care specialistii atribuie aparitia unei treimi din cancerele nefumatorilor faptului ca au trait in preajma celor care fumeaza si au inhalat fumul degajat in incapere, care este mai bogat in substante cancerigene decat cel tras in piept direct din tigara. Alte dovezi ale agresiunii fumului de tutun pentru ambianta fumatorilor sunt prezenta nicotinei in urina nefumatorilor din preajma fumatorilor, blocarea a 4 – 7% din hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina la persoanele din anturajul imediat al fumatorilor. Ne dam seama odata in plus cat de daunatoare este aceasta poluare a aerului prin fum de tutun mai ales cind este vorba de copii, de varstnici sau de persoane deja suferinde. Cele mentionate demonstreaza clar ca viciul fumatului nu mai poate fi considerat o problema strict personala a fumatorului intrucat ea are implicatii deosebit de serioase asupra ambiantei, deci a intregii societati. Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si sociale provocate de fumat. Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca. Dincolo de toate aceste nejunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti, care intereseaza oameni la varste active, oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii. Diverse statistici dau cifre ingrijoratoare, demonstrand ca fumatul ucide de 4 ori mai mult decat accidentele de circulatie. Datorita intoxicatiei si uzurii prin fumat s-a ajuns anual la 300 000 decese in SUA, la 70 000 in Germania, 50 000 in Anglia, 35 000 in Franta etc. Pe drept cuvant s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XX, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii la semnalul de alarma dat impotriva fumatului a dat si raspunsul cel mai labil: Fiecare sa aleaga, fumatul sau sanatatea! Cresterea cea mai accentuata a numarului fumatorilor din ultimii ani se constata in randurile femeilor si tineretului, numarul tinerilor fumatori fiind mai mare in randul celor care provin din familii de fumatori. Intr-un studiu facut de Barnea printre studentii din diferite centre universitare din tara noastra s-a constatat ca procentul studentilor fumatori se situeaza intre 50 – 60%, iar al studentelor fumatoare a fost de 27 – 32%. Pe parcursul cercetarilor efectuate in timp de diversi autori se constata de asemenea o tendinta periculoasa si anume aceea a reducerii progresive a varstelor de debut ale fumatului. Desi sunt bine cunoscute efectele vatamatoare imediate si indepartate ale fumatului asupra sanatatii, tinerii si tinerele incep sa fumeze ocazional sau devin fumatori permanenti din cele mai diferite cauze, unele puerile: din curiozitate, din imitasie, din dorinta „de a fi in randul oamenilor”, de a parea maturi, de a parea emancipati, de a nu fi considerati „papa lapte”, de a capata un plus de independenta, de a „rezista” mai mult la oboseala, la efort intelectual (!) sau ca antidot al stresurilor diferite (!). Iata deci ca de la niste motivari banale, lipsite de orice fundament logic, tinerii devin victimele unui viciu cu implicatii negative dintre cele mai grave asupra sanatatii. Intrucat flagelul fumatului a luat proportii ingrijoratoare se pune problema interventiei hotarate pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice ale medicinii preventive, masurile trebuie sa vizeze obiectivele variate, susceptibile sa duca la diminuarea progresiva a fumatului si implicit a consecintelor sale nefaste. Informarea in materie de sanatate a adultilor, educatia sanitara in scoli, este una din masurile importante, cu conditia ca ea sa fie dublata de exemplul personal al educatorilor. Medicii de asemenea trebuie sa renunte la fumat si sa fie un exemplu demn de urmat pentru bolnavii lor. In privinta educatiei sanitare se poate ca „terapia in grup” este mai eficienta decat metoda individuala. Toate masurile educative trebuie sa aduca la evitarea acestei deprinderi sau la abandonarea fumatului de catre fumatorii ocazionali sau inveterati. Elementul principal este vointa cum trebuie sa duca la renuntarea totala si definitiva la fumat, indiferent daca aceasta se face brusc sau prin reducere treptata a numarului de tigari fumate. Unii cercetatori recomanda aceasta ultima metoda intrucat s-a observat ca la unii fumatori intreruperea brusca da uneori tulburari neplacute – insomnii, irascibilitate, scaderea poftei de mancare etc. – motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului. Campania impotriva fumatului nu prea a fost luata in seama, decenii intregi. Situatia a inceput sa se schimbe abia in 1950, cand medicii au atras atentia asupra efectului cancerigen al fumatului, odata cu cresterea ingrijoratoare a cancerului pulmonar. In 1962, Italia este prima tara in care se interzice reclama pentru tutun, iar in 1970, Organizatia Mondiala a Sanatatii intervine cu parestigiul ei, avertizand ca numeroase boli sunt legate de tutun si sustinand prin toate mijloacele lupta antitabacica. In diverse tari s-au luat masuri menite sa ajute pe fumatori in a abandona aceasta deprindere si de a proteja totodata pe nefumatori. Este vorba de interzicerea fumatului in institutiile publice, birouri, mijloacele de transport in comun, spitale, reuniuni publice, sedinte etc. S-au luat masuri tehnologice care sa duca la limitarea efectelor nocive ale tigarilor prin limitarea substantelor toxice (gudron si nicotina) cu efect cancerigen si s-au introdus in tigari unele substante care inlocuiesc tutunul. Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se mentiona substantele toxice continute in tigari, concomitent cu limitarea publicitatii pentru diversele tipuri de tigarete. O alta metoda de lupta antitabacica este si politica preturilor prin taxarea acestora dupa gradul de nocivitate, indemnand astfel pe fumatori catre consumul de tigari „mai ieftine”. Pretutindeni unde a fost lansata campania contra fumatului, s-a remarcat o diminuare a consumului de tigarete si odata cu aceasta scaderea incidentei consecintelor grave amintite. In America, printr-o campanie antitabacica sustinuta, numarul fumatorilor adulti a scazut de la 52 la 39%. In anul 1975, 3 fumatori barbati din 7 renuntasera la obiceiul lor. In prezent, cea mai mare parte dintre medicii din Anglia sunt nefumatori sau au incetat sa fumeze. Anchetele efecuate in randul acestora au indicat o scadere notabila a incidentei cancerului pulmonar si a altor boli asociate tabagismului. Aceste date ne intaresc convingerea ca sta in puterea noastra sa eredicam acest flagel care aduce atat a suferinta omenirii si putem asista chiar in decursul unei generatii la efectele favorabile asupra sanatatii, odata cu lupta antitabagica sustinuta si eficienta.

2.1. Consideratii generale

 Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sănătatea tinerilor. Consumul tutunului de către tineri este foarte răspândit în toate regiunile din lume si în crestere în tările în curs de dezvoltare; se arată în majoritatea tărilor că tabagismul înregistrează o crestere mai mare la fete decât la băieti, astfel că prevalenta la fete este egală cu cea înregistrată la băieti si chiar o depăseste în unele tări. Tinerii încep să fumeze la o vârstă din ce în ce mai precoce (marea majoritate înainte de vârsta de 19 ani, foarte putini tineri dobândesc acest obicei după această vârstă).

2.2. Cauzele fumatului

Presiunea grupului

 Adolescenta este vârsta la care influenta părintilor scade considerabil în detrimentul anturajului (cercul de prieteni, clasa). Pentru a fi acceptat de grupul pe care-l consideră reprezentativ pentru valorile sale, adolescentul face aproape orice. În anumite contexte presiunea grupului se combină cu sentimentul de mândrie masculină, caracterizat printr-un comportament independent si temerar.

Tranzitia scolară si presiunea socială.

 Adolescentul trăieste o dramă:  nu  mai este copil si nu mai beneficiază de privilegiile acestei vârste, dar nici adult, desi doreste mult să se bucure de avantajele acestuia.

Imitarea modelelor (starurile de cinema, vedetele muzicii moderne, sportivii de performantă)

Curiozitatea si nevoia de a experimenta ceva nou.

 Copiii care fumează dovedesc că sunt mult mai putin constienti de efectele nocive ale tutunului decât cei nefumători. Din diferite considerente de ordin sociologic si psihologic este dificil să convingi tinerii de gravitatea problemelor asociate imediat sau pe termen lung cu uzul tigărilor. Această dificultate derivă în parte din faptul că anumite moduri de comportamente sunt endemice în perioada adolescentei (experimentare, răzvrătire etc.)

Tendinta de "emancipare", de opozitie si protest fată de interdictiile părintilor pentru ca ulterior fumatul să devină o "falsă necesitate"

Exemplul părintilor

Publicitatea

 Industria tutunului si-a axat campaniile publicitare asupra tinerilor, mai ales prin sponsorizarea manifestărilor sportive. S-a estimat că pentru a-si mentine beneficiile la acelasi nivel, această industrie are nevoie să recruteze anual 2,5 milioane de fumători noi. Cea mai mare parte dintre ei sunt tineri.

2.3. Riscuri pentru sănătate

Nocivitatea fumului de tigară variază în functie de caracteristicile tutunului si ale hârtiei, precum si de lungimea tigaretei (scurtarea acesteia prin fumat creste concentratia gazelor în fază solubilă). Frecventa si gravitatea bolilor produse de fumat este corelată cu numărul tigărilor fumate si cu vârsta la care se începe această activitate.

Fumatul intensiv si prelungit joacă un rol determinant în aparitia a numeroase afectiuni mortale sau invalidante la adult, ca de exemplu: cancerul pulmonar, emfizemul si bronsita cronică, ateroscleroza, cardiopatia ischemică. Fetele care utilizează anticonceptionale orale au un risc crescut  de aparitie a afectiunilor cardio-vasculare mai târziu în viată, dacă fumează.

Tutunul are efecte nocive asupra fătului la fetele însărcinate fumătoare si creste riscul nasterii premature si insuficientei ponderale la nastere. În tările în curs de dezvoltare, unde statusul nutritional al mamei este adesea nesatisfăcător, riscul este si mai mare.

Mestecarea tutunului provoacă afectiuni dentare, gingivale si cancerul cavitătii bucale.

Un comitet al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a estimat că în lume, folosirea tutunului este responsabilă de peste un milion de decese premature pe an. Cu cât fumatul debutează mai devreme, cu atât este redusă mai mult speranta de viată: cu opt ani dacă fumatul debutează înainte de 15 ani si numai cu patru ani dacă debutează la 25 de ani. Pe de altă parte, persoanele care încep să fumeze de tineri au dificultăti mai mari să renunte.

2.4. Măsuri de prevenire si combatere

 S-a stabilit că diferite măsuri legislative destinate combaterii fumatului pot, asociate cu activităti energice si sustinute de educatie sanitară, să reducă incidenta tabagismului. Multe dintre aceste măsuri au un impact într-un mod sau altul asupra folosirii tutunului de către copii si adolescenti, dar redăm în continuare pe acelea care influentează direct tabagismul la tineri:

“Interzicerea vânzării tutunului minorilor”

 În tările care au interzis vânzarea de tigări tinerilor, vârsta la care se aplică această interdictie variază: în unele tări vârsta a fost fixată la 21 de ani, observându-se o tendintă de reducere la 18 ani; în altele se aplică tinerilor sub 16 ani.

“Limitarea distribuirii si vânzării tigărilor”

 Anumite tări au început să interzică vânzarea tutunului în locuri susceptibile de a fi frecventate de tineri (chioscuri si magazine situate în apropierea scolilor). O problemă deosebită o ridică automatele cu tigări.

“Interzicerea fumatului în locuri frecventate de tineri”

 În numeroase tări legislatia interzice fumatul în scoli sau  în diferite locuri publice, în localuri, contribuind astfel la reducera expunerii minorilor la fumul de tigară în afara căminului.

“Interzicerea fumatului în public pentru copii si adolescenti”

“Restrictii impuse publicitătii si promovării vânzărilor tigărilor”

 Se consideră că tinerii sunt sensibili la publicitate. Asocierea fumatului cu ideea de reusită, de seductie sau de popularitate poate avea un efect considerabil, si după părerea multor specialisti, incită la începerea fumatului.  Un studiu privind relatia dintre publicitate si consumul de tigări a concluzionat că publicitatea este una dintre armele cele mai eficiente de care dispune industria tutunului pentru a convinge oamenii să fumeze. Temele dominante ale publicitătii în favoarea tigărilor asociază fumatul cu vigoarea tineretii, o sănătate bună, o fizionomie atrăgătoare si cu succesul si reusita pe plan individual, social si profesional; mai mult, fumatul ar fi compatibil cu activitătile sportive si sănătoase. În tările în care publicitatea este interzisă (Franta) s-a observat o diminuare a consumului de tigări si o schimbare de atitudine a tinerilor privitor la tutun.

“Publicitate negativă fumatului”

 Legislatia privitoare la "publicitatea negativă" cere ca toate pachetele de tigări să aibă o etichetă de avertizare privind nocivitatea tutunului. De exemplu: "Tutunul dăunează grav sănătătii".

“Promovarea educatiei sanitare privind tabagismul”

Numeroase tări au adoptat programe nationale de luptă contra tabagismului. Actiunile educative cuprind cursuri obligatorii de igienă în scolile publice, campanii audio-vizuale (ex. desene animate cu mesaje antitabac), afise, brosuri, reviste si  conferinte pentru tineri. Programele de educatie nu trebuie axate numai pe elevi,  ci si asupra profesorilor si părintilor pentru a-i face să înteleagă consecintele nocivitătii tutunului si importanta lor ca modele pentru tineri. Dezantajele campaniilor educative constau în costul  mare si eficientă doar după un timp îndelungat. Tinerii reprezintă un grup greu de convins de nocivitatea fumatului. Este dificil să motivezi tinerii privitor la riscuri ale căror efecte se fac simtite multi ani mai târziu. Argumentele logice nu sunt suficiente pentru descurajarea tinerilor de a fuma. De aceea trebuie combinate o serie de strategii, iar legislatia poate constitui un mod esential pentru interzicerea fumatului în scoli si locuri publice, interzicerea vânzării către minori etc.

Alte măsuri prevăzute în textele legislative cuprind:

– reglementarea continutului tutunului în substante nocive,

– măsuri fiscale si economice; a fost demonstrat că prin cresterea taxelor asupra tigărilor nu se obtine nici un efect privind consumul de către adulti, dar se poate reduce considerabil numărul de fumători noi printre  tineri.

3.1. Compozitia tutunului

Tutunul este reprezentat, de fapt, de frunzele speciilor N. tabacum si N. rustica, ce apartin genului Nicotiana, din familia plantelor Solanacee, care cuprinde peste 100 de specii si subspecii. Acestea contin o substanta alcaloida, nicotina, care, odata patrunsa in organismul uman, produce efecte de dependenta farmacologica si psihologica, intretinand si perpetuand obiceiul fumatului. Multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului deoarece este o otrava foarte puternica, o doza de 60 mg fiind suficienta pentru a omori un om. Dupa inhalarea la nivel pulmonar, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de 10 secunde. La acest nivel, nicotina se leaga de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde si activeaza caile neuro-umorale, ducand la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori, incluzand acetilcolina, noradrenalina, dopamina, corticosteroizii, serotonina, hormonii hipofizari anteriori si posteriori (ACTH, betaendorfine, hormon de crestere si vasopresina). Acest proces are ca urmari cresterea fortei de contractie si a frecventei cardiace, blocarea transmiterii durerii, reactie corticala de trezire si cres- terea vigilentei, relaxare etc. In acest mod se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina.

Fig. 1 Planta de tutun
Reducerea concentratiei plasmatice a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului sta la baza manifestarilor ce apar: durere de cap, iritabilitate, greata, labilitate emotionala. Daca majoritatea fumatorilor cunosc faptul ca tutunul contine nicotina, putini stiu ca, in afara de aceasta, in fumul de tigara se mai afla alte aproximativ 4.000 de substante chimice, din care peste 300 sunt toxice pentru om si 43 sunt cancerigene.

La prima vedere, identificarea compusilor din fumul de tutun pare o sarcina insurmontabila, insa, cercetarile intensive si progresele inregistrate in toxicologie si carcinogeneza din ultimii ani au permis izolarea substantelor cu cea mai crescuta activitate toxica. Dintre acestea, monoxidul de carbon, nicotina si gudroanele sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Dar exista multi altii: oxizi de azot, cianuri, amoniac, precum si aldehide volatile. Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, care conduc la aparitia metaplaziei. Substantele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar exista zeci de alti compusi care au un asemenea efect. Gudroanele din fumul de tigara exercita puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleii celulelor tractului respirator, favorizand malignizarea acestora. Dintre cele peste 43 de substante cancerigene, cele mai de temut sunt benzopirenul, N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii etc.), etilen-oxidul, arseniul, poloniul, cadmiul, cromul etc. In plus, in timpul cultivarii plantei, se foloseste o serie intreaga de pesticide, care apoi sunt inhalate o data cu nicotina, potentand efectul toxic si mutagen. In timpul macerarii, tutunul se trateaza cu numerosi compusi de aromatizare (mentol, cacao, ciocolata, scortisoara, cuisoare, vanilie, miere, uleiuri aromatice de ienupar sau trifoi si extrase organice de plante), in scopul de a-i conferi calitati olfactive si gustative cat mai dezirabile, ignorandu-se faptul ca, in procesul pirolizei, multi dintre acesti aditivi aparent inofensivi genereaza compusi secundari foarte toxici. De exemplu, glicerolul impregnat in frunzele de tutun se volatilizeaza in curentul principal de fum in proportie de 3-6%, producand acroleina, un produs de piroliza, a carui concentratie variaza de la 69 la 230 mg in tigara propriuzisa si de la 0,23 la 0,46 mg/m3 in aerul inconjurator. Aceasta produce iritarea oculara si a mucoasei nazale, afectand grav capacitatea de epurare a mucoasei respiratorii, in sensul anihilarii activitatii ciliare.
Fig. 2 – Fumatul de tigarete ingalbeneste dintii.
3.2. Patologia cauzata de fumat.

Afectiunile legate de tabagism sunt foarte multe, compusii toxici din fumul de tutun afectand practic toate organele. Frecventa imbolnavirilor in randul fumatorilor este, per ansamblu, de 3,5 ori mai ridicata decat in randul celor care nu fumeaza.

Aerosolii de tutun vin in contact direct cu mucoasa cavitatii bucale, a faringelui, laringelui, esofagului si cu mucoasa arborelui pulmonar, substantele toxice din componenta lor depunandu-se la aceste niveluri. Mucoasa respiratorie permite pasajul compusilor in sange, fiind vehiculati in toate organele corpului si avand drept consecinta vasta patologie asociata cu expunerea la fumat. Afectiunile cele mai frecvente sunt cele pulmonare, reactiile acute manifestandu-se prin iritatia si inflamatia mucoasei bronsice, responsabila pentru aparitia unei expectoratii excesive, tuse si dezvoltarea edemelor bronsice. Daca compusii toxici patrund in bronhiile pulmonare, este posibila aparitia edemului pulmonar. Reactiile tabagice cronice reprezentate de bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) se manifesta prin bronsita, emfizem pulmonar si fibroza, cu un coeficient de risc de 20-36% pentru fumatorii peste 50 de ani ce consuma mai mult de 20 de tigari pe zi. In cazul bronsitei cronice s-a demonstrat ca substantele iritante continute in fumul de tigara nu numai ca irita mucoasele cailor respiratorii, dar produc si grave dezechilibre ale mecanismelor mucociliare de epurare. Initial, se constata o mobilitate scazuta a cililor si secretia unei cantitati excesive de mucus. Daca expunerea continua, cilii dispar progresiv, epiteliul cilindric ciliat fiind inlocuit treptat cu epiteliul pavimentos. Tusea devine singura modalitate de eliminare a mucusului si a particulelor stationare la nivelul tractului respirator. Acumularea nocturna a mucusului determina tusea matinala a fumatorului, necesara pentru permeabilizarea arborelui respirator invadat de mucus. Repetarea acestui fenomen in toate diminetile, trei luni pe an, cel putin doi ani consecutiv, constituie definitia bronsitei cronice. Spre deosebire de aceasta, emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin distrugerea peretilor alveolari, cu aparitia unei insuficiente respiratorii de tip restrictiv. Macrofagele alveolare ale fumatorilor nu numai ca sunt mai numeroase decat cele ale nefumatorilor, dar au si o activitate biologica mai intensa, prezentand diferite malformatii morfologice si, in incercarea de a epura particulele depozitate in alveole, conduc la distrugerea concomitenta a parenchimului pulmonar. Prin inactivarea alfa1-antitripsinei, fumul de tigara agraveaza echilibrul dintre proteaze si antiproteaze, contribuind la liza septurilor alveolare. Surfactantul este de asemenea afectat de fumat, permitand distensia exagerata a plamanului.
Cancerul pulmonar este, de cele mai multe ori, o consecinta directa a fumatului, compusii toxici ai tutunului putand insa produce si alte forme de cancer, cum ar fi cele ale laringelui, faringelui, esofagului, pancreasului, rinichilor si vezicii urinare. Studiile au aratat ca fumatul in general este responsabil pentru evolutia a peste 25 de boli canceroase cu rate ale mortalitatii cuprinse intre 12,3% si 91,5%.
Se estimeaza ca incidenta actuala a cancerului pulmonar este de 1,5 milioane la nivel mondial. In tara noastra, acest tip de cancer ocupa primul loc, atat la incidenta, cat si la mortalitate. Si, totusi, prin simpla suprimare a fumatului, ar putea fi evitate 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar este de 30 de ori mai mare pentru un fumator care a consumat 2 pachete de tigari zilnic timp de 30 de ani, fata de un nefumator. Frecventa acestui tip de malignitate este in crestere in randul femeilor, in paralel cu cresterea incidentei fumatului la sexul feminin. In plus, depistarea acestui tip de cancer se face foarte rar intr-un stadiu operabil. Supravietuirea la cinci ani nu atinge in medie valoarea de 10%. Hemoglobina din sangele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decat pentru oxigen. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina, a carei concentratie in sangele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori). Aceasta face ca inhalarea fumului de tigara sa diminueze capacitatea de transport al oxigenului la nivel tisular, cu aparitia consecutiva a poliglobuliei.
Fumatul este asociat, de asemenea, cu spasmul arterial si cu tromboza la nivelul intregului pat arterial. Acest fenomen este prezent si la nivelul arterelor coronare, cu favorizarea aparitiei anginei pectorale si a infarctului miocardic, cat si la nivelul arterelor cerebrale, crescand cu 50% riscul accidentelor vasculare cerebrale. Reluarea fumatului dupa infarct dubleaza mortalitatea la un an.
Alte efecte ale fumatului sunt: impotenta pentru barbati si infertilitatea in cazul femeilor, deprimarea sistemului imunitar, cresterea riscului de aparitie a osteoporozei, accentuarea ridurilor faciale, carente de vitaminele A, C si E. Fumatul altereaza simtul gustativ si olfactiv, iar ulcerele digestive sunt mai dese si mai greu de tratat in cazul fumatorilor.
3.3. Renuntarea la fumat.

Pentru a intrerupe fumatul, persoana in cauza nu trebuie constransa, decizia trebuie sa fie personala. Majoritatea pacientilor iau aceasta hotarare dupa ce au suferit deja un accident cardiovascular major sau dupa o operatie pe cord.
Sfatul medicului este foarte util. Studiile au demonstrat ca pacientii care primesc indicatii de la persoane autorizate privind stoparea fumatului sunt mai predispusi sa renunte la acest obicei. De asemenea, rata celor ce reiau fumatul este mai mare la cei care nu primesc consult medical in aceasta privinta. Pacientul trebuie constientizat cu privire la efectele imediate ale sevrajului: anxietate, cefalee, depresie, labilitate emotionala, fatigabilitate, iritabilitate, greata. De asemenea, i se pot recomanda guma sau plasturii care contin nicotina. Dependenta psihica este de asemenea foarte importanta in cazul fumatului si de aceea perioada de sevraj poate fi mai usor depasita atunci cand se apeleaza la sprijinul unui cadru specializat, medic sau psiholog, sau cand se adera la un grup de sprijin pentru renuntarea la fumat.

Ce se întâmplă când nu mai fumez?

Nici nu îti imaginezi cât de multe lucruri poti face pentru ca sa îti usurezi renuntarea la fumat. Obiceiurile sanatoase elementare îti vor întari organismul, îti vor calma nervii si te vor pregati pentru stresul suplimentar pe care îl vei avea pe parcursul unei schimbari așa de mari. Începe sa trăiești viața fără tutunși aceasta te va ajuta să compensezi raul determinat de fumat în organismul tău!

După 20 minute de la ultima tigara fumata:

Nu mai poluezi aerul

Tensiunea arteriala scade la normal

Rata pulsului scade la normal

Temperatura mâinilor si picioarelor creste la normal

După 8 ore:

Nivelul de monoxid de carbon din sânge scade

Nivelul de oxigen din sânge creste la normal

După 24 de ore:

Riscul pentru un atac vascular scade

După 48 de ore:

Terminatiile nervoase se adapteaza la absenta nicotinei

Capacitatea de a mirosi si de a gusta se îmbunatateste

După 72 de ore:

Bronsiile se relaxeaza, facând respiratia mai usoara

Capacitatea pulmonara creste

După 2 saptamâni pâna la 3 luni:

Se îmbunatateste circulatia sanguina

Mersul pe jos devine mai usor

Functiile pulmonare cresc pâna la 30%

Între 1 luna si 9 luni:

Tusea, congestia sinusilor, oboseala si respiratia grea, se amelioreaza

Cilii încep sa se regenereze, îmbunatatind capacitatea de curatire a plamânilor, de aparare împotriva infectiilor si de eliminare a mucusului.

Organismul dispune de mai multa energie

Dupa 1 an:

Rata decesului prin boli de inima scade la jumatate fata de rata fumatorilor

Strategii de renuntare

Strategia nr. 1: Diminuarea dozei de nicotina

Eterna întrebare: treptat sau deodată? Ei bine, un om avea un cățeluș și s-a decis să-i taie codița. Dar a zis să nu-l doară prea tare așa că a tăiat puțin câte puțin din codița cățelușului…

Dacă totuși decizi să renunți treptat… urmatoarele tehnici de a reduce cantitatea de nicotina si gudron inhalata reduc treptat cantitatea de nicotina din organismul tău. Cu cât este mai mica cantitatea de nicotina inhalata – cu atât este mai usor când vei renunta la fumat.

1. Redu numarul de tigari pe care le fumezi cu un sfert, apoi cu jumatate si apoi cu trei sferturi.

2. Schimba tigarile cu unele care au mai putina nicotina fara sa cresti nr. de tigari fumate.

3. Redu lungimea tigarilor fumate.

4. Redu numarul de ocazii în care inhalezi fum.

Strategia nr. 2: Începe un program de exercitii fizice

Strategia nr.3: Reducerea dozei de cafeina

Cumpara si foloseste bauturi fara cafeina.

Strategia nr.4: Renuntarea la alcool

Foloseste bauturi nealcoolice în locul celor alcoolice.

Strategia nr. 5: Controlul stresului

Stresul netinut sub control este probabil o cauza majora a începerii fumatului si recidivei.

3.4.Fumatul in sarcina.

Copiii mamelor fumatoare au la nastere o greutate mai mica si un risc crescut de a contacta infectii. Fumatul cauzeaza o incidenta mare a nasterilor premature, la fumatoare constatandu- se, de asemenea, o ingrosare a placentei, cu un risc crescut de placenta praevia. Riscul de avort spontan este mare la fumatoare.
Renuntarea la fumat ar fi bine sa se faca inainte de a ramane insarcinate sau imediat dupa. Studiile arata ca riscul de prematuritate si de hipotrofie fetala se mentine ridicat si la mamele care au renuntat la fumat dupa primul trimestru de sarcina.
Expunerea femeilor insarcinate la fumul de tigara poate provoca mai tarziu moartea subita a nounascutilor, in primul an de viata. Cercetarile au demonstrat ca nicotina ar putea fi responsabila de moartea subita a sugarilor, deoarece, ajunsa in sangele nou-nascutilor inca din viata intrauterina, se fixeaza pe un receptor din creierul acestora si deregleaza centrii respiratori. Specialistii sunt de parere ca nicotina poate provoca un stop respirator in timp ce nou-nascutii dorm. Cuvantul “tutun” provine de la insula Tobago din arhipelagul Antilelor acolo unde aceasta planta era cultivata. Indigenii numeau aceasta planta “petum”. Aztecii si incasii foloseau tutunul cu precadere în timpul ceremoniilor religioase. Tutunul le potolea foamea si îi ajuta sa reziste mai bine la oboseala. In anul 1518, marinarii lui Columb si invadatorii lui Cortez au adus în Franta aceasta iarba. Initial se fuma pipa, apoi tigara de foi iar din improvizatia unui ofiter francez (în tub de hârtie în care se tinea praf de pusca) s–a nascut tigara.
La început, în Europa, tutunul nu s-a folosit decât ca remediu pentru migrene, ca pudra pentru distrugerea paduchilor, în clisma pentru tratamentul constipatiei si ca terapie a astmului si anginei de piept în momente asfixice. •  Nicolas Louis Vauquelin, profesor de chimie din Paris , identifica principiul activ azotat din frunzele de tutun. 

Nicotina – una dintre componenetele tutunului – este principalul daca nu singurul agent raspunzator pentru depedenta pe care o exercita tutunul asupra organismului uman. Tigara este considerata a fi o “seringa cu nicotina”.

Nicotinei ii trebuie 7 secunde pentru a ajunge din alveolele pulmonare la creier.

1843 – o data cu inceputul industrializarii, are loc si fabricarea primei tigari.

1881 – in America apare prima masina de fabricat tigari (200 per minut).

1910 – in Europa au fost inregistrate 20.000 de marci de tigari (patentate). Actualmente, concernele de tigari americane produc anual 1/5 (un trilion de tigari) din toata productia lumii. in anul 2030 vor muri 10 milioane de locuitori din cauza fumatului

4. Marturii ale prezentei tutunului in Romania

•  Obiceiuri ca narghileaua, tigara din foita sau foi sunt foarte vechi.
•  Tutunul a patruns in Romania in secolul al XVI-lea, marturie stand descoperirile arheologice cum ar fi o lulea de pamant descoperita in 1971.
•  Alte repere: anul 1812 in Moldova si 1821 in Muntenia cand au aparut primele fabrici rudimentare de prelucrare

4.1 Pericolele fumatului.

Este omniprezenta in viata dependentilor de nicotina si nu numai. Tigara insoteste cu succes cescuta de cafea, petrecerile, starile depresive, nervozitatea sau plictiseala. Dar oare este doar un viciu oarecare sau calea cea mai sigura catre cancerul la plaman?

Despre efectele nicotinei asupra sanatatii se poate vorbi la nesfarsit. Se produc tulburari respiratorii, cancer la plaman, sporeste riscul atacului de cord, se ingalbenesc pielea, dintii, degetele si se imbatraneste prematur.

Cristina Nita, medic primar stomatolog la Cristal Dental Services, atrage atentia asupra acestor efecte, cand vine vorba de primul lucru afectat de tigari, dantura: "In afara aspectului dezagreabil al dintilor fumatorilor, a culorii lor galbene, a modificarii rapide a culorilor obturatiilor si lucrarilor protetice pe baza de rasini, mai putem discuta despre rolul important al tutunului in etiologia cancerului oral. Numeroase studiii au indicat o relatie directa intre fumat si cancerul mucoasei orale, fumatul tigaretelor fiind, se pare, mai nociv decat fumatul trabucului sau al pipei. Un studiu recent realizat in SUA a aratat ca barbatii care fumeaza prezinta un risc de circa 30 de ori mai mare decat nefumatorii in ceea ce priveste declansarea tumorilor maligne orale, in timp ce fostii fumatori prezinta un risc de 9 ori mai mare. Exista o relatie bine stabilita intre fumatorii de pipa si incidenta cancerului de buza, desi nu a putut fi inca evaluat cu precizie riscul datorat caldurii produse comparativ cu riscul pe care-l prezinta materialul din care este facuta pipa.

Fumatul cauzeaza numai in SUA 400.000 de decese anual si este de asemenea cauza unor boli precum bronsita cronica, TBC, diferite forme de cancer etc.

Iata care sunt cele mai importante lucruri care trebuie sa le stiti despre riscurile pe care le implica acest viciu:

– ritmul cardiac este mult mai crescut la cei care fumeaza;
– fumatorii isi expun corpul actiunii a cca. 4.000 de substante chimice ce se gasesc in tigari, 40 dintre acestea cauzind aparitia cancerului;
–  riscul aparitiei cancerului la plamini este de 22 de ori mai ridicat la barbatii fumatori si de 12 ori la femeile fumatoare decit la nefumatori;
–  posibilitatea unui infarct este de doua ori mai mare la persoanele fumatoare;
–  sanatatea nefumatorilor este si ea pusa in pericol daca inhaleaza fum involuntar.Riscul legat de fumat devine mult mai important odata cu cresterea numarului de tigarete si a duratei de expunere la acest factor. Factorul de risc devine egal cu al nefumatorilor dupa circa 10 ani de renuntare la fumat. Valorile sunt ceva mai reduse in cazul femeilor, fara sa se poata preciza care este mecanismul protector. Astfel, femeile fumatoare prezinta un risc de circa 6 ori mai mare comparativ cu nefumatoarele, iar aceasta valoare se reduce la 3 pentru fostele fumatoare. Studiile arata ca circa 92 % din decesele provocate de cancerul oral sau faringian la barbati pot fi atribuite fumatului (procentul fiind de 61% pentru femei).

" Consumul acestui "drog" cu actiune lenta reduce fertilitatea si pune in pericol sarcina. Si gandeste-te cate farduri noi si haine ti-ai putea cumpara cu suma cheltuita pe tigari in ultimile 6 luni… Tigara poate parea un simplu tub de hartie ce contine tutun rafinat, dar in momentul in care o aprinzi se elibereaza 4000 de chimicale prin fumul de tigara.

Ce credeti ca au Nicole Appleton, Kate Winslett si Zoe Ball in comun? Toate au renuntat la fumat din momentul in care au aflet ca sunt insarcinate. Majoritatea persoanelor fumatoare incep acest "ritual" din timpul adolescentei. Doar in Anglia , 450 de copii fumeaza zilnic si majoritatea celor care mor din cauza nicotinei se apuca de fumat in timpul adolescentei

4.2. Tutunul este toxic.

Tutunul contine mari cantitati de substante toxice carcinogene. De exemplu: nitrosamine, hidrocarburi policiclice aromatice, arsenic si poloniu-210. Acestea sunt doar patru din cei peste 2.550 compusi identificati în fumul de tutun, multi dintre ei fiind substante cu efect letal.

Peste 7.000 de articole stiintifice publicate sustin cu claritate ca tutunul este daunator pentru corpul omenesc.

4.3. Tutunul este un drog.

De tutun sunt dependenti mai multi oameni decât de oricare alt drog.

4.4 Folosirea tutunului este vatamatoare si letala.

O persoana care începe sa fumeze ca adolescent si continua pâna la o vârsta mijlocie, îsi va scurta viata cu 24 de ani (R.Peto, Lancet,1992). În 1995 de cinci ori mai multe femei (240.000) au murit de boli cauzate de tutun decât de cancer de sân (45.000).

1. Cinci din zece fumatori vor muri de boli cauzate de tutun (50%)
2. Doi din zece fumatori au diagnosticul de cancer (20%).
3. Noua din zece fumatori diagnosticati cu cancer pulmonar vor muri datorita acestuia (90%).
4. Unul din zece fumatori are emfizem (10%)
5. Doi din zece fumatori sunt diagnosticati cu boli de inima (20%).
6. Una din cinci morti sunt provocate de tutun (20%)

4.5. Care sunt consecintele negative ale folosirii tutunului.

4.5.1. Sociale.

– Fumatul este suparator pentru nefumatori.
– Fumatul constituie un exemplu negativ pentru copiii, nepotii sau/si elevii mei.
– Nefumatorii îmi spun ca fumul de tutun lasa un miros neplacut în masina, în casa si în hainele mele.
•  Dupa o baie fierbinte sau când transpir, miros a fum îmbâcsit de tutun.

4.5.2. Medicale, imediate.

•  Statisticile arata ca fumatul este daunator pentru sanatatea celorlalti oameni din jurul meu, în special pentru sanatatea copiilor.
•  Am început sa am simptome ca tusea persistenta, exces de sputa, raceli si probleme respiratorii care ma fac sa-mi dau seama ca fumatul îmi distruge corpul si este un pericol pentru sanatatea mea.
•  Fumatul îmi scade imunitatea si puterea.
•  În afara de acestea nu uita sa le iei in calcul pe cele medicale, pe termen lung.

4.5.3. Financiare.

•  Fumatul este scump – el costa mult mai mult decât pretul tigarilor. Economia realizata de renuntarea la fumat:

–  Tigari populare – 10.000×30= 300.000 lei x 12 = 3.600.000 ROL
–  Tigari medii – 20.000×30= 600.000 lei x 12 = 7.200.000 ROL
–  Tigari scumpe – 35.000×30=1.050.000 lei x 12 = 12.600.000 ROL

•  Timp alocat fumarii unei tigari = 5 minute x 20 tigari = 1h 40 min/zi x 30 zile = 50h/luna = 25 zile/an
•  Scurtarea vietii o tigara = 7 minute x20 tigari = 2h 20 min/ zi x 30 zile = 70h/luna = 35 zile/ an

Costurile medicamentelor, detergentilor suplimentari, vizitarea stomatologului pentru înalbirea dintilor, cosmetice pentru atenuarea ridurilor, timpul suplimentar afectat spalarii scrumierelor, a perdelelor, a mobilierului, zugravirea apartamentului mult mai des, costurile medicamentelor pentru atenuarea durerilor în cazul unui cancer, costul unei vieti sunt alte costuri care trebuie luate in calcul atunci cand cumperi un pachet de tigari.

5. Tutunul – Nicotina

Este una dintre substantele cele mai folosite în tara noastra.

5.1 Fumatul este o actiune în urma careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina.

Când nicotina este inhalata în plamâni, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier într-un interval de zece secunde. Atât în cazul femeilor, cât si al barbatilor, raspândirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strâns legata de nivelul fumatului. Aproximativ 129.000 de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut si numarul fumatoarelor este în crestere. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major în afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sãnãtatea tinerilor. Consumul tutunului de cãtre tineri este foarte rãspândit în toate regiunile din lume si în crestere în tãrile în curs de dezvoltare; se aratã în majoritatea tãrilor cã tabagismul înregistreazã o crestere mai mare la fete decât la bãieti, astfel cã prevalenta la fete este egalã cu cea înregistratã la bãieti si chiar o depãseste în unele tãri. Tinerii încep sã fumeze la o vârstã din ce în ce mai precoce (marea majoritate înainte de vârsta de 19 ani, foarte putini tineri dobândesc acest obicei dupã aceastã vârstã).

Nocivitatea fumului de tigarã variazã în functie de caracteristicile tutunului si ale hârtiei, precum si de lungimea tigaretei (scurtarea acesteia prin fumat creste concentratia gazelor în fazã solubilã). Frecventa si gravitatea bolilor produse de fumat este corelatã cu numãrul tigãrilor fumate si cu vârsta la care se începe aceastã activitate.

Fumatul intensiv si prelungit joacã un rol determinant în aparitia a numeroase afectiuni mortale sau invalidante la adult, ca de exemplu: cancerul pulmonar, emfizemul si bronsita cronicã, ateroscleroza, cardiopatia ischemicã. Fetele care utilizeazã anticonceptionale orale au un risc crescut de aparitie a afectiunilor cardio-vasculare mai târziu în viatã, dacã fumeazã.

Tutunul are efecte nocive asupra fãtului la fetele însãrcinate fumãtoare si creste riscul nasterii premature si insuficientei ponderale la nastere. În tãrile în curs de dezvoltare, unde statusul nutritional al mamei este adesea nesatisfãcãtor, riscul este si mai mare.

Mestecarea tutunului provoacã afectiuni dentare, gingivale si cancerul cavitãtii bucale.

Un comitet OMS a estimat cã în lume, folosirea tutunului este responsabilã de peste un milion de decese premature pe an. Cu cât fumatul debuteazã mai devreme, cu atât este redusã mai mult speranta de viatã: cu opt ani dacã fumatul debuteazã înainte de 15 ani si numai cu patru ani dacã debuteazã la 25 de ani. Pe de altã parte, persoanele care încep sã fumeze de tineri au dificultãti mai mari sã renunte.

•  20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi in lume ceea ce inseamna 7 mii de miliarde pe an.
•  Fumul de tigara contine 4000 de compusi dintre care sute dintre ei sunt toxici iar 30 de sunt carcinogeni.

Fumatul provoaca dependenta.

Tutunul este unul dintre substantele care produce cea mai puternica dependenta. Nicotina produce dependenta în proportie de sase, opt ori mai mare decât alcoolul. Daca o comparam cu alte droguri, nicotina produce dependenta la fel de mare ca si cocaina. Dintre persoanele care folosesc tutun 95-100% sunt dependente.

”Acest lucru este comparabil cu cocaina!”

Infertilitatea

Fumatul produce infertilitate atât la femei cât si la barbati !

La barbati, infertilitatea se datoreaza efectelor nicotinei asupra aparatului circulator, ceea ce provoaca, pe lânga impotenta, reducerea volumului de ejaculare, micsorarea numarului de spermatozoizi ejaculati precum si aparitia unor forme anormale si a unei mobilitati reduse a spermatozoizilor.

Riduri

Fumatul duce la îmbatrânirea prematura a pielii si la aparitia ridurilor din cauza formaldehiei (substanta chimica folosita în laboratoarele de anatomie patologica la conservarea produselor anatomice). Fumatorii aflati în categoria de vârsta cuprinsa între 40 si 49 de ani sunt la fel de ridati ca nefumatorii cu 20 de ani mai în vârsta.

5.2 Declinul inteligentei.

Cercetarile efectuate de Institutul de psihiatrie din Londra indica faptul ca fumatul este asociat cu declinul inteligentei. Studiul a examinat mai mult de 650 de oameni de 65 de ani si peste, pentru a determina puterea lor intelectuala si a înregistra obiceiurile lor legate de fumat. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii au probleme mai mari decât nefumatorii sau decât fostii fumatori. Fumatul este un factor ce contribuie la bolile cardio-vasculare si arteroscleroza, îngusteaza arterele si astfel reduce alimentarea cu sânge a creierului.Aceasta poate explica decluinul inteligentei.
Acest studiu este unul din lunga serie de cercetari ce demonstreaza impactul negativ pe care fumatul îl are asupra sanatatii si starii de bine a oamenilor. Cu toate celelalte distrugeri provocate de fumat – incluzând bolile cardio-vasculare, cancerul, emfizemul si altele – declinul inteligentei se adauga la lista de probleme de sanatate pe care fumatorii si le cauzeaza singuri.
Noi consideram asemenea studii ca pe o chemare la renuntarea la acest obicei si acceptarea unui ajutor profesionist pentru a fi siguri ca aceasta se întâmpla .

Cancer

Fumatul este o cauza majora de cancer. 30% din toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului:

–  Cancerul la plamâni, trahee si bronhii (90%)
–  Laringe (84%)
–  Cavitatea bucala (buze, limba, gura, faringe) (92%)
–  Esofag (78%)

Fumatul este unul din factorii care contribuie la aparitia si a altor cancere, cum ar fi:

–  Cancerul de pancreas (29%). Pancreasul este un organ foarte vascularizat, ceea ce face ca substantele cancerigene absorbite la fumatori sa creasca cu 100%
–  Cancerul de vezica urinara. Compusii cancerigeni absorbiti din fum sunt concentrati si excretati prin urina. Vezica urinara este astfel permanent scaldata într-o baie de substante cancerigene, ceea ce creste de trei ori riscul de cancer vezical
–  Cancer la rinichi (48%)
–  Cancer la stomac si col uterin

Bronsita. Semnul caracteristic este tusea fumatorului care duce la bronsita cronica cu: tuse cronica, dispnee (respiratie dificila), expectoratie de flegma si mucus, si în cele din urma la emfizem (cu insuficienta respiratorie)

Emfizem pulmonar.

90% din bronhopneumatiile cronice obstructive (BPOC) sunt produse de fumat, care provoaca bronsita cronica, iar aceasta la rândul ei duce la emfizem (întinderea si spargerea micilor saci pulmonari)

Ateroscleroza.

O serie de substante chimice din fumul de tigara contribuie la dezvoltarea aterosclerozei (îngrosarea si rigidizarea peretelui arterelor), si doua dintre cele mai nocive în aceasta privinta sunt nicotina si monoxidul de carbon. (Nicotina destrama legaturile speciale dintre celulele peretelui arterial, proces care initiaza ateroscleroza).

Afectarea vaselor sanguine provoaca:

•  Hipertensiunea arteriala (ateroscleroza plus nicotina provoaca constrictia arterelor mici. Efectul net al acestui fenomen este cresterea presiunii arteriale)
•  Anevrismul aortei (fumatorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente decât nefumatorii
•  Deficite circulatorii: boala Buerger si Raznaud, care duce la pierderea completa a irigatiei sangvine si amputatia în urgenta a membrului afectat
•  Accidentul vascular cerebral (apoplexia) – fumatorii au cu 50% mai multe accidente vasculare cerebrale decât nefumatorii

Infarct

1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauza fumatul!

Fara comentarii…

Fragilitate imunitara

Fumatul afecteaza sistemul imunitar pe mai multe cai:

–  Leucocitoza (creste numarul globulelor albe)
–  Limfocitoza (creste numarul limfocitelor)
–  Modificarea echilibrului dintre diferite sub-seturi de limfocite T
–  Scaderea numarului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important în apararea organismului împotriva cancerului
–  Scaderea numarului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) – motiv pentru care fumatul contribuie la aparitia displaziei colului

Gripa

Fumatorii sufera de gripa de trei ori mai mult decât nefumatorii!

Acest lucru este cauzat si de fragilitatea imunitara generata de fumat.

Cariile

Fumatorii au de trei ori mai multe carii decât nefumatorii datorita placii dentare care duce la dezvoltarea bacterilor si apoi la carierea dintilor!

Gingivita

Gingivita este o inflamatie a gingiilor datorata unei slabe igiene orale asociate fumatului.

Fumatorii pierd dinti de trei ori mai frecvent decât nefumatorii

Halena

Halena fumatorului se refera la mirosul neplacut pe care îl exhala si pe care nici o apa de gura sau pasta de dinti nu reuseste sa o îndeparteze.

Exista un proverb care spune: "Saruta un nefumator si vei simti diferenta!"

5.3. Efectele fumatului pasiv

Fumatul pasiv consta în inhalarea fumului de tigara al celor din jur. Fumul de tigara al fumatorilor viciaza mediul înconjurator. Doar 15 % din fumul de tigara este inhalat de cel care fumeaza, restul de 85% îl poti inhala chiar tu!
Fumul de tigara contine particule fine si gaze, peste 4000 de substante chimice; multe dintre ele sunt daunatoare sanatatii, cel putin 60 dintre ele sunt cunoscute ca putând cauza cancer. Gazele includ: monoxidul de carbon si gaze otravitoare. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de munca si ca o amenintare la adresa bunastarii oamenilor. Multe tari considera în prezent ca fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de munca de tigara este un factor cancerigen sau agent ce cauzeaza boala de cancer. De asemenea, Organizatia Mondiala a Sanatatii si Agentia Internationala a Natiunilor Unite pentru Cercetare în domeniul Cancerului au declarat fumul de tigara ca agent cancerigen. Numeroase studii stiintifice afirma ca fumatul pasiv este o cauza a bolilor cardiace si a cancerului pulmonar la adultii expusi. Conform Autoritatii în Sanatate si Securitate (HSA) din Irlanda, „exista dovezi convingatoare ca lucrul alaturi de alti angajati fumatori creste riscul de aparitie a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumatoare”. Este de asemenea recunoscut ca fumul de tigara cauzeaza boli respiratorii la adulti. Tot HAS din Irlanda afirma ca riscul bolilor cardiace creste cu 25-35% la angajatii ai caror colegi sunt fumatori. Majoritatea agentiilor de sanatate considera ca expunerea femeilor însarcinate la fumul de tigara determina o greutate scazuta a copilului la nastere. ASH (Actiune asupra fumatului si sanatatii) a calculat ca în fiecare an în Marea Britanie se înregistreaza aproximativ 600 de decese care se datoreaza cancerului pulmonar si 12000 de cazuri de boli cardiace la nefumatori care pot fi atribuite fumatului pasiv. La persoanele cu astm, fumul de tigara poate determina serioase probleme de sanatate, acesta fiind recunoscut si ca factor declansator al crizelor de astm. Oamenii de stiinta de la Institutul Finlandez de Igiena Muncii din Helsinki afirma ca au descoperit prima dovada clara care demonstreaza ca fumatul pasiv are rol în aparitia astmului la adulti.
Cea mai larga arie de preocupare o constituie angajatii din domeniul industriei turismului, hotelurilor si restaurantelor. Gradul lor de expunere la fumul de tigara este ridicat pentru ca sunt expusi fumului de la clienti si cumparatori. Se estimeaza ca, în Marea Britanie, aproximativ 3 milioane de oameni sunt expusi la fumul de tigara. În cadrul Uniunii Europene, aceasta cifra se ridica la aproximativ 30 milioane. Lucratorii din industria turismului, hotelurilor si restaurantelor, care sunt cei mai afectati de fumul de tigara de la locul de munca, reprezinta circa 5 – 10% din acest numar. Într-un studiu de la Colegiul Universitar din Londra s-a masurat nivelul de expunere la fumat pasiv al lucratorilor nefumatori din barurile din Londra. Rezultatele au aratat ca angajatii din baruri inhaleaza de 10 ori mai mult fum de tigara decât o persoana nefumatoare obisnuita. Sindicatul irlandez care reprezinta lucratorii din baruri estimeaza ca în Irlanda se înregistreaza anual 150 de decese ale acestora datorate unor boli cauzate de expunerea la fumul de tigara de la locul de munca. Alte cercetari din Norvegia afirma ca barmanii si chelnerii sunt supusi unui risc semnificativ crescut de dezvoltare a cancerului pulmonar, comparativ cu alte profesii. Reprezentantii sindicali ai lucratorilor din aceste industrii doresc protejarea membrilor lor, în special prin asigurarea unor zone în care sa nu se fumeze, dar sunt preocupati si de efectul asupra slujbei. Deoarece restrictiile privind fumatul la locul de munca devin tot mai frecvente, sindicatele trebuie sa se ocupe si de membrii lor fumatori, care pot fi penalizati din cauza fumatului sau au nevoie de spatii special destinate pentru fumat, tot asa cum persoanele nefumatoare au nevoie de spatii în care nu se fumeaza. Aceste clauze trebuie sa faca parte din regulamentul privind fumatul la locul de munca.

Efecte ale fumatului pasiv:

Iritatii ale nasului, gâtului si pieptului

Dificultati în respiratie

Tuse ( Raceli)

Stranut

Iritatia ochilor(ochi rosii si lacrimare)

Rinoree

Dureri de cap, ameteli

Greata

Tulburari de concentrare

Daca ai afectiuni cronice cum ar fi: astm bronsic, bronsita cronica sau alergie, fumatul pasiv îti poate înrautatii evolutia bolii. Medicii spun ca fumatul pasiv poate determina îmbolnaviri grave uneori chiar fatale. Cercetarile au dovedit ca sute de nefumatori mor în fiecare an de cancer de plamâni determinat de fumatul pasiv. Riscul cancerului la plamâni este de 50 – 100 de ori mai mare decât riscul cancerului de plamâni prin expunerea la noxe. De asemenea fumatul pasiv poate fi legat si de aparitia bolilor de inima si a deceselor cauzate de infarctul miocardic.

Efectele fumatului pasiv asupra copiilor.

Sugarii si copii care nu pot evita fumul de tigara acolo unde ei traiesc si se joaca sunt expusi la diferite riscuri. Sugarii fumatorilor sunt mult mai dispusi la îmbolnaviri prin afectiuni respiratorii si sa mearga la spital în primul lor an de viata decât copii nefumatorilor. Copii cu unul dintre parinti fumatori sunt mai predispusi sa faca infectii respiratorii, otite, decât copii nefumatorilor. Mai multe tigarete fumate acasa creste riscul asupra copilului.

Riscul de a avea un copil cu greutate mai mica la nastere creste din cauza fumatului pasiv

Femeile care în mod constant au fost expuse la fum de tigara în timpul sarcinii sunt predispuse sa aiba copii cu greutate mai mica la nastere. Nasterea prematura e un motiv de a avea un început mai greu în viata.

Daca esti însarcinata nu fuma!

Evita locurile unde se fumeaza!

Membrii familiei trebuie sa evite sa fumeze în prezenta femeilor însarcinate si a copiilor!

Spune-le musafirilor tăi sa nu fumeze!

Beneficiile unei case fără țigări.

Petrecem mai mult timp în casele noastre decât oriunde altundeva. Existenta elementelor cancerigene din fumul de tigara provoaca boli grave atât noua cât si copiilor nostri.Acestia sunt cei mai afectati deoarece corpurile lor sunt înca într-o perioada de dezvoltare.Expunerea la aceste substante cancerigene îi pun pe copii în pericol de a contracta boli respiratorii extrem de severe ce pot sa îi marcheze pe viata sau sa le afecteze cresterea normala a plamânilor.

Sistemele de aerisire din case nu pot filtra atât de bine aerul îmbâcsit de fumul de tigara. Suflatul fumului departe de copii, fumatul într-o alta camera sau deschiderea ferestrelor poate reduce expunerea la toxine dar nu îi va proteja de pericolele unei boli de care ei nu sunt vinovati.

Cel mai mare beneficiu este desigur acela ca bolile provocate de fumatul pasiv te vor ocoli desigur combinate cu o grija deosebita în a alege locurile unde sa iti petreci timpul liber.

În casa ta va mirosi mult mai bine

Mâncarea va avea un gust mai bun

Vei petrece mai putin timp, energie si bani pentru a înlatura efectele fumului de tigara asupra perdelelor, peretilor si a mobilierului din casa.

Vei cheltui mai putini bani pe medicamente si spray-uri pentru a ameliora suferintele provocate de fumul de tigara.

Chiar si animalele de casa se vor simti mult mai bine respirând un aer mai curat

Stiai ca expunerea la fumul de mâna a doua:

•  Creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%
•  Creste riscul de cancer pulmonar si provoaca circa 40.000 de decese / an în SUA
•  Agraveaza astmul alergic si alergiile respiratorii

Tigarete Light

•  In Anglia, peste 1/3 din fumatori declara ca fumeaza tigarete “light”, “ultralight” sau “usoare”. (1)
•  Un studiu efectuat pe fumatori in Anglia a demonstrat ca 28% dintre ei considera ca tigaretele light sunt mai putin nocive decat cele normale. (1)
•  Datele epidemiologice arata ca fumatul de tigarete usoare nu are semnificativ mai putine efecte nocive asupra starii de sanatate comparativ cu tigaretele normale

Tinerii si tutunul

•  Mai mult de jumatate dintre fumatori încep sa fumeze înainte de 14 ani iar 90% încep pâna la împlinirea vârstei de 19 ani.
•  Tutunul si fumul de tigara fac hainele si parul sa miroasa urât. Mirosul gurii este înrautatit si facut si mai dezagreabil prin folosirea tutunului.
•  Interventia chirurgicala pentru cancerul gurii va poate deforma pe viata înfatisarea.
•  Evita ziarele si revistele care fac reclama la diferite marci de tigari. Prietenii adevarati nu te vor îndemna sa fumezi. De asemenea, nu folosi nici un produs promotional al companiilor producatoare de tigari: pungi, brelocuri, tricouri, bandane etc.
•  Fa-ti prieteni, dezvoltati aptitudinile sportive, fi independent – nu dependent, ajuta-i pe altii!

Realitati

•  În fiecare zi mai mult de 3000 de adolescenti din SUA fumeaza prima lor tigara si astfel fac primul lor pas pentru a deveni un fumator regulat. O treime dintre acestia vor muri datorita bolilor provocate de fumat.
•  40% dintre adolescentii care fumeaza regulat au încercat cel putin o data sa renunte.
•  Fumatul este o boala a copiilor. 89% dintre oamenii care încearca pentru prima data o tigara o încearca pîna la vârsta de 18 ani.
•  90% dintre noii fumatori sunt copii si adolescenti. Acesti noi fumatori îi înlocuiesc pe cei care s-au lasat sau au murit prematur din cauza bolilor provocate de fumat. Tinerii sunt încurajati sa fumeze prima tigara de catre reclamele si promotiile organizate de companiile producatoare de tigari, de prietenii lor, de preturile mici precum si de posibilitatea de le procura foarte usor unii comercianti ignorînd reglementarile în vigoare.
•  Nicotina provoaca dependenta; de fapt riscul de a deveni dependent este de unul la trei sau unul la doi în timp ce riscul de deveni dependent de cocaina administrata intravenos este de unu la patru! Mai mult de 80% dintre tinerii care fmeaza un pachet sau mai mult pe zi recunosc nevoia sau dependenta lor de tigari.
•  42% dintre cei care fumeaza pâna la trei tigari pe zi vor deveni fumatori regulati.
•  70 % dintre adolescenti declara ca daca ar putea sa aleaga înca o data ar alege sa nu fumeze.
•  În SUA 1 din 5 morti este datorata unei boli produsa de fumat.
•  Mai mult de 400.000 de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de fumat adica mai mult decât cele provocate de alcool, crack, heroina, crime, sinucideri, accidente de masina si SIDA la un loc.
•  Tinerii nu înteleg sau subestimeaza dependenta produsa de nicotina. Dintre cei care credeau ca peste cinci ani vor renunta la fumat 73% înca mai fumau dupa sase ani!
•  Cel putin 4,5 milioane de copii având vârste între 12-17 ani fumeaza!

5.4. Efecte asupra sanatatii tinerilor

•  Efectele pe termen scurt includ efecte asupra sistemului respirator, dependenta, precum si asocierea cu alte droguri.
•  Fumatorii îsi folosesc la un nivel mai scazut plamânii decât cei care nu au fumat niciodata.
•  Fumatul provoaca boli de inima
•  Fumatul afecteaza performanta si rezistenta la cei care practica un sport de performanta.
•  În medie un om care fumeaza un pachet de tigari în fiecare zi traieste cu sapte ani mai putin decât unul care nu a fumat niciodata.
•  Adolescentii care fumeaza au probleme cu respiratia de trei ori mai des dacât nefumatorii
•  Adolescentii care fumeaza sunt nevoiti sa mearga mult mai des la doctor decât cei care nu fumeaza.

Tinerii care fumeaza sunt mai dispusi de trei ori mai mult decât nefumatorii sa utilizeze alcoolul, de 10 ori mai mult sa foloseasca marijuana si de 22 ori mai mult sa foloseasca cocaina. De asemenea sunt mai dispusi sa accepte sex neprotejat sau sa rezolve un conflict prin violenta.

5.5. Statistici din Romania

Programul European de Studiu pentru Alcool si Droguri (ESPAD) – condus de Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sanatate si the County Departments for Health Promotion and Health Education

ESPAD – 2004

•  64% dintre cei sub 16 ani fumeaza înregistrându-se o crestere de 11% fata de studiul din 1999 simultan cu scaderea varstei de debut a fumatului.
•  32 la suta dintre elevi au fumat prima tigara inainte de 14 ani.
•  Doar 13 la suta cred ca fumatul din cand in cand este daunator dar cred in proportie de peste 75% ca fumatul de 1-2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru sanatate.
•  72% din populatia având vârsta între 14-60 ani au afirmat ca au receptat reclame la tigari

ESPAD – 1999

Dintre 2.394 de elevi în clasa a IX-a de liceu,(aproximativ 16 ani):

•  57,1 % au fumat;
•  13,6 % au început sa fumeze de la 11 ani sau mai putin
•  54 % au început sa fumeze pâna la vârsta de 15 ani
•  17 % fumeaza zilnic

Doar 33,3 % dintre baieti si 49,1 % dintre fete au reusit sa ramâna departe de tutun pâna la 16 ani

Ministerul Sanatatii martie 2004

•  In România mor anual de cancer peste 40.000 de persoane
•  Numarul pacientilor cu cancer aflati în evidenta era, la 31 decembrie 2003, de 320.000 de bolnavi, fata de 290.000 în 2001. Aceasta înseamna o crestere de 10,35 % în doi ani de zile.
•  Numai în 2003 au fost înregistrate un numar de 58 261 cazuri noi de cancer
•  1950 miliarde de lei vor fi alocati anul acesta de catre Ministerul Sanatatii pentru tratarea bolnavilor de cancer, costul mediu al tratamentului pe an pentru un pacient fiind de 25 milioane de lei

Raportul Starea de Sanatate a Populatiei din România (2000) al Institutului National de Statistica

•  47,5 % dintre fumatori au început sa fumeze între 15-19 ani
•  33,8 % dintre fumatori au început sa fumeze între 20-24 ani

În grupa de vârsta 15-24 de ani:

•  18,8% dintre barbati fumau
•  8,8% dintre femei fumau
•  10,4% au început sa fumeze înainte de 15 ani
•  71,4% au început sa fumeze între 15 si 19 ani

Studiul SSRR99 – 1999

•  39% dintre femei fumau fumatoare (în timp ce în 1989 procentul era doar de 11%)
•  72% dintre barbati au declarat fumatul, 54% dintre ei apreciindu-se ca fumatori activi.

Ministerul Sanatatii – 1994

•  15% dintre femei fumau
•  47 % dintre barbati fumau
•  36 % din total s-au declarat fumatori

În comparatie cu anul 1993, în 1999 s-a înregistrat o crestere cu 35 % la populatia feminina în grupa de vârsta 15-49 cel mai mult înregistrându-se la grupa de vârsta 15-24 – cu 50%

2003 – Autoritatea Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC)

65% dintre agentii economici nu respecta prevederile legale la comercializarea produselor din tutun in unitatile de vanzare cu amanuntul.

Printre abaterile constatate se numara comercializarea si expunerea spre vanzare a tigaretelor in incinta unitatilor de invatamant preuniversitar, in locurile de cazare pentru elevi, in curtile acestor imobile, precum si pe trotuarele sau pe aleile de acces in aceste unitati si vanzarea tigaretelor la bucata, precum si neafisarea interzicerii vanzarii produselor din tutun tinerilor sub 18 ani;

Consumul de tutun in randul medicilor – 1999

"Tabagismul, consecinte si tratament" conf. dr. Florin Mihalceanu de la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta".

•  43,2 % dintre medici sunt fumatori
•  16,6% au renuntat la fumat
•  62,6 % dintre medicii specialisti fumau
•  60,5 % dintre barbati si 40 % dintre femeile pneumolog fumeaza
•  27 % dintre medicii de familie (40 % dintre barbati, 19 % dintre femei) fumau
•  19 % dintre medicii de familie erau fumatori pasivi.
•  45,8 % dintre chirurgi (31,8 la suta permanenti, 14 la suta ocazionali) fumau
•  15,9 % au renuntat la fumat
•  21,9 % dintre farmacisti fumau
•  10,7 % au renuntat la fumat
•  8,9 % erau fumatori pasivi

5.6. Argumente pro si contra.

Multi oameni vad fumatul precum "un obicei prost", spunand: "este un viciu care imi face placere, ma rasfat cu o tigara". Ca fumator, ai tendinta sa nu te vezi dependent ci fumezi pentru ca iti place. Aceasta este o perceptie gresita. Cercetarile demonstreaza ca tutunul creeaza dependenta precum heroina sau cocaina. De fapt fumatul este un intreg complex deoarece este si un obicei si dependenta. Si aceste doua elemente combinate fac din fumat un obicei la care se renunta foarte greu.

Pe un esantion de 23 de persoane, 10 s-au lasat de fumat, 13 fumeaza in mod curent si noua din acestea au de gand sa se lase de acest viciu in viitor. Fiecare dintre noi avem insa si alte motive care ne impiedica sa luam aceasta decizie.

Nu m-as simti bine fara o tigara…

Imaginea pe care o avem despre noi insine este greu de schimbat si multi dintre fumatori nu se pot obisnui cu ideea de a fi nefumatori. Dar persoanele care "s-au lasat" marturisesc ca in prezent le este greu sa se imagineze fumatoare. Este doar o problema de obisnuinta.

Fumatul este una dintre putinele placeri. Bucura-te de ea!

Daca fumezi un pachet pe zi, inseamna ca ai fumat 7.300 de tigari in decursul anului trecut. De cate dintre acestea te-ai bucurat din toata inima? Incearca sa vezi "placerea" intr-o alta lumina. Chiar iti place atat de mult sau crezi sincer ca nu te vei mai bucura de viata ca nefumator?

Toti prietenii mei, partenerul meu fumeaza.

Dar si oamenii de pe strada fumeaza, si cei de la birou si in baruri… Adevarul este ce mereu vor fi fumatori peste tot. Daca asta este motivul pentru care nu te lasi, atunci incearca sa pui in balanta si dezavantajele fumatului, si cantareste… Dar multe persoane vad fumatul ca pe un obicei "social". Atunci poate fi foarte dificil, dar incearca sa-ti determini prietenii sa te ajute sau poti sa iti faci noi prieteni printre cei care se lasa de fumat. Daca partenerul fumeaza si tu te-ai hotarat sa renunti la tigari, faceti un compromis prin care sa existe in casa o zona "antifumat".

Fumatul ma ajuta sa ma relaxez

Nicotina este un stimulent puternic, care iti mareste pulsul. Elibereaza adrenalina in sange in cateva minute. Este si un drog puternic, dupa care poftesti la cca 15 minute dupa ce ti-ai stins ultima tigara. Atata timp cat fumezi, niciodata nu te vei simti complet relaxata deoarece corpul tau va cere mereu urmatoarea "doza". Nivelul de nicotina ce se ridica si coboara fac dintr-un fumator o persoana ce nu se relaxeaza niciodata.

Fumatul ma ajuta la concentrare

Te ajuta la concentrare la fel de mult cum te ajuta sa te relaxezi. Atata timp cat fumezi, nu te vei putea niciodata concentra complet – vei avea si grija urmatoarei tigari. In plus, fumatul afecteaza vasele de sange ceea ce inseamna ca iti privezi creierul de oxigen, cat despre puterea de concentrare…

Fumatul ma ajuta cand sunt plictisit(a)

Plictiseala e o stare psihologica. Fa ceva pentru a te distra. Gandeste-te la un lucru pe care ti-l doresti dar nu ti-l poti permite, si in acelasi timp calculeaza cate pachete de tigari ar trebui sa sacrifici, sau cate lucruri ai putea realiza in timpul care il aloci fumatului (2 ore la un pachet/zi).

Sunt prea tanara sa ma las acum

Daca esti tanar nu inseamna ca esti invincibil. Si persoanele sub 30 de ani pot fi avea afectiuni din cauza nicotinei, asa ca urmatoarea tigara poate fi cea care te ucide.

Este prea tarziu, raul a fost facut

Nimeni nu stie de cate tigari este nevoie sa faci cancer. Variaza de la un organism la altul. Oricum, daca nu te-ai imbolnavit inca, vei descoperi ca este uluitor modul in care te vei reface. Si chiar daca te-ai imbolnavit, renuntatul la fumat va ingreuna considerabil demersul bolii.

Fumez numai la petreceri

Nu exista "fumatul doar la petreceri". Aproape toti nefumatorii sunt deranjati de fum si aproape toti fumatorii isi doresc sa nu fi fumat.

Este corpul meu, si daca am chef, fumez

Daca cineva ti-ar ataca vreo ruda pe strada, probabil ca nu ti-ar conveni. Fumatul ii afecteaza atat pe fumatorii activi cat si pe cei pasivi.

O sa incerc sa le reduc

Studiile confirma faptul ca cei care incerca doar sa le reduca au o rata de succes scazuta pentru ca vei fi foarte nerabdatoare pana fumezi urmatoarea tigara si ea va deveni mult mai importanta pentru tine. Sa te opresti brusc este mult mai eficace, iti vei reduce din griji.

Nu am vointa

Din moment ce esti fumatoare inseamna ca ai vointa. Iti amintesti cand, la incepul, tigarile aveau un gust oribil dar nu te-ai lasat pana nu te-ai obisnuit cu ele (din anumite motive)? Sistemul revers functioneaza la fel.

Ma voi ingrasa

Intr-adevar, nicotina este un stimulent puternic si cand te lasi de fumat metabolismul se incetineste. Asta inseamna sa aloci o ora pe zi miscarii pentru a contrabalansa efectul nicotinei. Oricum, chiar daca tigarile previn ingrasarea, nicotina favorizeaza aparitia celulitei.

Am nevoie de tigara atunci cand beau

Foarte multi oameni asociaza fumatul cu bautul si aceasta legatura este pentru ei foarte puternica. Daca este posibil, incearca sa nu bei alcool si sa inlocuiesti cafeaua cu laptele pe perioada in care vrei sa te lasi de fumat. Bea apa sau suc natural deoarece aceste bauturi nu merg bine cu tigara.

Pasi concreti

Primul pas in incercarea de a va lasa de fumat este sa alegeti o zi in care va propuneti sa faceti acest lucru. Aceasta zi nu trebuie sa fie intr-o perioada foarte aglomerata pentru dvs., acasa sau la serviciu, in care nivelul stresului este crescut. Apoi trebuie sa va lasati corpul sa-si revina dupa efectul nicotinei.

Iata care sunt etapele pe care trebuie sa le urmati dupa ce ati depasit aceasta faza:

•  inlocuiti fumatul cu o alta activitate. Incercati sa mincati fructe sau guma de mestecat. Tineti-va miinile ocupate tot timpul. Inlocuiti actiunea de a tine o tigare in mina cu aceea de a tine un pix sau un stilou, spre exemplu;
•  consumati bauturi care nu contin cafeina. Cafeina este o substanta care se gaseste in special in sucurile gazoase nenaturale;
•  dormiti atunci cind va simtiti obosit. Momentul in care sunteti obosit este unul propice pentru a va aprinde o tigare, deci evitati o asemenea situatie;
•  reduceti stresul. Pentru a reduce tensiunea pe care o simtiti in corp incercati sa va relaxati prin meditatie, facind o plimbare, respirind adinc etc. Gasiti o modalitate de a va relaxa;
•  cautati sprijinul si ajutorul prietenilor. Aveti nevoie de un mare suport in momentul in care va decideti sa renuntati la fumat. Discutati cu un prieten in momentele critice prin care veti trece. Daca se poate, gasiti-va un partener care doreste acelasi lucru si sprijiniti-va reciproc;
•  discutati cu un doctor. Folositi guma sau plasturele cu nicotina si discutati cu un doctor despre produsele medicamentoase care va pot ajuta;
•  incercati sa evitati actiunile care va sporesc dorinta de a fuma. Tineti un jurnal in care veti nota care au fost momentele cu cea mai mare tentatie de a fuma si incercati ca pe viitor sa evitati astfel de situatii.

Stadiul actual

Raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2002 prezinta lista primelor 10 cauze de deces la nivel mondial in functie de gravitate, lista in care fumatul ocupa locul 4:

1. malnutritie;
2. sex neprotejat;
3. tensiune arteriala ridicata;
4. fumat;
5. consumul de alcool;
6. consum de apa in conditii neigienice si masuri sanitare necorespunzatoare;
7. deficienta de fier;
8. inhalare de fum generat de focuri in spatii inchise/ interior smoke inhalation from indoor fires;
9. colesterol ridicat;
10. obezitate.

Cauze de deces

Tutunul ucide. Tutunul ucide mai multi oameni decât oricare alt drog sau chiar accidentele sau bolile provocate de SIDA în tarile dezvoltate din lume cum sunt: SUA, Anglia , Australia , Canada si Franta.

Procentajul de decese atribuite fumatului

Intelegerea recidivei.

Multi fumatori au încercat sa renunte – reusind sa se abtina pentru diverse perioade de timp – si apoi s-au întors la obiceiul lor de a fuma. De multe ori acest deznodamânt este resimtit ca un esec si duce la o diminuare a încrederii în sine si a aprecierii de sine. Nu putini fumatori trec de mai multe ori prin ciclul constituit de încercarea de a înceta fumatul, abtinere temporara si apoi, întoarcerea la fumat. Aceste experiente determina formarea unor convingeri eronate despre procesul de recuperare.

Întelegerea modului cum are loc recuperarea în urma dependentei si a modului cum se mentine aceasta recuperare sunt esentiale pentru prevenirea recidivei.

Tabagismul – problema de sanatate globala

Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani dar a inceput sa se raspandeasca dupa cel de-al doilea razboi mondial in toate tarile lumii.

Cresterea se manifesta indeosebi in tarile in curs de dezvoltare, in timp ce in statele avansate se mentine actuala tendinta de scadere a fumatului, guvernele ducand o lupta apriga pentru reducerea numarului de fumatori in paralel cu campaniile menite a face oamenii sa constientizeze pericolele pentru sanatate.

Costul la tigari

O puternica arma in mina autoritarilor este scumpirea tigarilor, masura care duce doar la descurajarea fumatorilor, si la mai multi bani in buget. Spre exemplu, in Franta, tigarile s-au scumpit cu 8-10%, aceasta fiind cea de-a treia majorare de preturi in decurs de un an. Fumatorii francezi sunt obligati acum sa scoata din buzunar 7 euro pentru un pachet de tigari, asemenea fratilor lor dependenti de tutun din Norvegia si Marea Britanie, tari in care preturile variaza intre 6,6 si 8,3 euro. In ciuda acestor preturi, 29% din norvegieni si 27% din britanici continua sa fumeze, in timp ce, in Franta, inainte de ultima scumpire, proportia de fumatori este de 36% din totalul populatiei.
In Suedia, singura tara care a indeplinit obiectivul fixat de Organizatia Mondiala a Sanatatii privind reducerea proportiei de fumatori sub 20%, un pachet de tigari costa 4,25 euro.
In Germania, un pachet cu 19 tigarete costa intre 2,75 si 3,2 euro. Cel mai ieftin pachet de tigari costa in Italia – 2 euro, cel mai scump fiind 5 euro, in timp ce in Spania preturile variaza intre 1,8 si 2,6 euro.
Printre tarile europene unde tigarile sint mai ieftine figureaza Grecia (1,7-2,7 euro), Cehia (1,1-1,7 euro) si Polonia (0,7 -1,5 euro). In Turcia, tara unde 60% din barbati si 20% din femei fumeaza, tigarile cele mai ieftine costa 0,66 euro. O situatie similara se inregistreaza in Rusia, unde aproximativ jumatate din populatie este dependenta de tutun, iar cele mai ieftine tigari costa 0,5 euro, marcile de lux fiind vindute la circa 2 euro pachetul.

Potrivit raportului FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru alimentatie si agricultura) in 2010 se va ajunge la o productie de 7,1 milioane de tone de frunze de tutun, comparativ cu 5,9 milioane de tone in 1999. Se estimeaza ca pe ansamblu, in 2010, numarul de fumatori va ajunge la 1,3 miliarde de oameni, fata de 1,1 miliarde la ora actuala.

Din aceasta productie-record, cea mai mare parte va lua drumul tarilor in curs de dezvoltare, unde consumul va ajunge in 2010 la 5,09 milioane de tone, fata de 4,2 milioane de tone in 1999.

Cel mai mare numar de fumatori sunt in China, circa 320 de milioane, aceasta tara fiind si in topul marilor producatori de tutun.

Pe lista celor 100 de tari unde se cultiva tutun, pe primele locuri, alaturi de China, mai figureaza India, Brazilia, SUA, Turcia, Zimbabwe si Malawi, a caror productie reprezinta 80 la suta din totalul global.

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii in lume fumeaza mai mult de 1/2 din numarul barbatilor si mai mult de 1/2 din numarul femeilor.

Anual, tabagismul provoaca decesul a 3,5 milioane oameni, ceea ce inseamna circa 10000 decese pe zi

In baza tendintelor actuale, Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca in anii 2020 – 2030 vor fi inregistrate pana la 10 milioane decese anual

In Republica Moldova situatia la capitolul consumul de tutun este extrem de tensionata. Conform unor statistici, in Republica Moldova 75 la suta din populatie fumeaza.
Analiza unui studiu sociologic privind promovarea modului sanatos de viata realizat in anul 2002 in trei judete (Edinet, Orhei si Cahul) si doua municipii (Balti si Chisinau) a aratat:

Conform datelor finale ale studiului, in teritoriile administrative sus-mentionate fumeaza 26,2 % populatie.

Fumul de tigara contine 4000 de substante nocive, 40 din ele sunt cancerigene. Cele mai important – periculoase sunt:

Nicotina – este cel mai toxic agent activ al tutunului, o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind suficienta pentru a omori un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor motori iar una de 60mg este la fel de periculoasa pentru om

Gudronul – o substanta lichida de culoare moro care se formeaza si se condenseaza in momentul cand se aprinde tigara O persoana care fumeaza timp de un an un pachet de tigri pe zi va avea un litru de gudron depozitat in plamani

Oxidul de carbon (CO)– un gaz produs in momentul aprinderii tigarii, fiind inhalat afecteaza functia normala a inimii, inrosind arterele. Aproximativ 15% din sangele fumatorului contine oxid de carbon in loc de oxigen.

Altele: Acetona; Amoniac; Butan (gaz combustibil), DDT (insecticid), Cianid hidrogenat; Plumb; Metanol (combustibil pentru rachete); Poloniul – 210 (element chimic radioactiva); Radon (gaz radioactiv).

In zona de ardere a unei tigari – temperatura este in jur de 884°c.
La cateva secunde dupa primul fum substantele cancerigene intra in plamani, iar dupa cateva minute ritmul inimii si tensiunea arteriala cresc, laringele si ochii se irita, si oxidul de carbon (CO) intra in sange.
Fumatul modifica comportamentul implicand factori fiziologici, psihologici si sociali.
Studiile au arata ca fumatul determina dependenta fiziologica de nicotina, exacerband pofta de a fuma dupa incercarea de abandonare a fumatului. Reducerea concentratiei plasmatice a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului si sta la baza manifestarilor ce apar: durere de cap, iritabilitate, greata, labilitate emotionala. Diminuarea acestor manifestai se poate face prin folosirea gumei cu nicotina sau a plasturilor cu nicotina. Fumatul de obicei minimalizeaza emotiile negative, durerea, frica, furia. Obiceiul fumatului poate avea efecte sociologice adanci, cum ar fi preluarea obiceiului de la parinti si prieteni.

Efectele fumatului

Cancerul – cancer pulmonar apare in 80% din cazuri la fumatori.
Cancerul buzelor, limbii, laringelui si esofagului apare deasemenea mult mai des la fumatori

Cei casatoriti cu o persoana fumatoare, sunt de 4 ori mai predispusi sa moara de cancer pulmonar, datorita fumatului pasiv

Copiii nascuti de la parinti fumatori, sunt mai predispusi sa faca pneumonie sau bronsita in primul an de viata

Relatia dintre fumat si boala de inima a fost intens studiata. Fumatul este un factor de risc sigur pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice si a infarctului de miocard, cat si in amplificarea riscului de moarte si recurenta a infarctului miocardic. La supravietuitorii unui infarct miocardic care mai continua sa fumeze, rata recurentei este de 2 ori mai crescuta decat la pacientii ce au renuntat la fumat.

Riscul aparitiei unui alt eveniment cardiac scade progresiv dupa oprirea fumatului.

Riscul de a avea un atac de inima este de 250 de ori mai mare la fumatori

Ritmul inimii la fumatori este in medie cu 10-20 de batai pe minut mai rapid decat la nefumatori, ceea ce inseamna ca in cursul unui an, inima unui fumator bate de 5 sau 10 milioane ori mai mult, decat inima unui nefumator

Altereaza profilul lipidic. Fumatorii – mai mult de 25 tigari pe zi- au nivele crescute de LDL- colesterol, trigliceride si scazut nivelul de HDL- colesterol

Modifica tensiunea arteriala. Fumatul este asociat cu cresterea valorilor tensionale. De asemenea, fumatul poate altera raspunsul la tratamentul antihipertensiv.

Creste coagulabilitatea sangelui prin stimularea functiei trombocitelor si mai ales prin cresterea nivelului plasmatic al fibrinogenului. Interesant este faptul ca odata cu intreruperea fumatului se normalizeaza progresiv si nivelul fibrinogenului.

Afecteaza functia endoteliului prin diminuare capacitatii acestuia de a secreta anumite substante protectoare ( ex. prostaciclina).

Creste tonusul din arterele coronare, potentand fenomenul ischemic coronarian care este de 2 ori mai frecvent comparativ cu nefumatorii.

Studiile au demonstrat ca si tigarile ce contin nicotina in cantitate mai mica sunt aproape la fel de nocive.

Fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbeneste dantura, ingrasa parul, imbacseste hainele, lasa pete galbene pe degete si buze, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la raceala si gripa.

Fumatorii sunt de 2,5 ori mai supusi infectiilor respiratorii

Ulcerele digestive sunt mai dese la fumatori si sunt mai greu de tratat decat la nefumatori.

Fiecare tigara fumata scurteaza viata cu 14 minute si jumatate

Fumatul duce la impotenta

Femeile care fumeaza tind sa aiba copii mai mici, ceea ce constituie o cauza majora a mortalitatii infantile

Intr-un studiu publicat in American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine s-a semnalat faptul ca probabilitatea de a face astm este mai mare la copiii expusi, in cursul vietii intrauterine, la fumatul matern decat in cazul celor expusi numai dupa nastere la fumul de tigara din mediul ambiant.

O tigara arde in medie 12 minute, timp in care polueaza mediul inconjurator, obligandu-i pe cei din jur sa "fumeze" pasiv

Fumul secundar are concentratii mai mari de compusi nocivi decat fumul principal. De 3 ori mai multa benzpirena (un compus banuit a fi cancerigen),de 2 ori mai mult gudron si nicotina, de 5 ori mai mult oxid de carbon si de 50 ori mai mult amoniac.

Fumatul pasiv consta in inhalarea fumului de tigara din jur. Fumul de tigara al fumatorilor viciaza mediul inconjurator. Doar 15 % din fumul de tigara este inhalat de cel care fumeaza, restul de 85% il poti inhala chiar tu!

Fumatul pasiv creste riscul de deces prin boli cardiace cu 30%

Creste riscul de cancer pulmonar si provoaca circa 40.000 de decese / an in S.U.A.

Agraveaza astmul alergic si alergia respiratorie

Fumatul este un pericol major pentru sanatatea tuturor, dar mai ales a copiilor. Plamanii copiilor sunt mai mici, respiratiei este mai frecventa si cantitatea de toxine inhalate raportat la kilogram de masa este mai mare decat in aceiasi perioada de timp pentru maturi

Cercetarile efectuate pe influenta fumatului pasiv asupra copiilor sanatosi a demonstrat urmatoarele:

A crescut frecventa bolilor respiratorii acute, bronsitelor, pneumoniilor, otitelor

Provoaca dezvoltarea astmului bronsic la copii

Creste riscul de a face sindrom de moarte subita la sugari

Copii au un dezvoltat simt al imitatiei si prin comportamentul nostru, al adultilor, prin reclame ingenios realizate sau prin comportamentul eroilor pot cadea victima acestui daunator obicei.

5.7. Obiceiul fumatului in mediul ocupational.

Fumatul potenteaza riscul de agresiune pulmonara a expunerii profesionale .Obiective :estimarea prevalentei fumatului, profilul fumatorului intr-un mediu cu nivel inalt de expunere la gaze pulberi,fumuri;
Material si metoda ; studiu epidemiologic de prevalenta ;Lot de studiu 309 muncitori din 2 obiective industriale cunoscute cu depasirea concentratiilor maxime admisibile la gaze(primul), pulberi(al-2 lea) , cu varste intre 25-60 ani fara afectiuni respiratorii anterioare .Datele au fost colectate pe baza unor chestionare de simptome respiratorii,anamneza profesionala,grad de expunere, test Fagerstrom –Nadjari.rezultatele au fost analizate statistic functie de varsta,sex,expunere ,autoevaluarea expunerii,nivel educational,rezidenta,fumat;Rezultate:varsta mediana a fost de 46+-7 ani;barbati 90,5%;studii superioare in 14,5%;studii medii in 56,3%; studii primare in29,1%;
Anamneza profesionala: 66% peste 20 ani; 25,2% 10-20 ani.;sub 10 ani 8,7%;62,2% din fumători provin din lotul cu vechime peste 20 ani si 29,5% din cel cu 10-20 ani vechime.categorii de expunere:expunere la gaze,vapori 16,5%; pulberi minerale 27%;gaze si pulberi 25%;asociere cu alte expuneri 28%; Autoevaluarea expunerii:neexpusi 6,7%;jos:12,6%; medie 28%; inalta 40%;extrema 11,6%.Masuri de protectie absente in 56,3% (40 din cei cu expunere inalta);mediu urban poluat 39%.
Fumători activi 59,2%(53,8% peste 20 pachete ani),fumători pasivi 17,5%,exfumatori 18,4%,nefumatori 22,3%;50% fumeaza la locul de munca; varsta medie de debut a fumatului 19,6;mediana numar de pachete ani 21±8,8;doar 16% au recunoscut riscul additiv al fumatului cu expunerea profesionala ;testul de dependenta nicotinica Fagerstorm-Nadjari :extrema 16,3%,inalta 50,8%; simptomele respiratorii au fost întâlnite in 67,9% cazuri.
Concluzii: exista putine date despre riscul fumatului in mediul ocupational; in ciuda dovezilor tot mai sigure privind influenta negativa a fumatului asupra statusului respirator la persoanele cu expunere profesionala ,am observat ca fumatul continua sa reprezinte o importanta problema la locul de munca cu o dependenta înalta, direct proporționala cu scăderea nivelului educațional si cresterea expunerii si dorinta redusa de abandon ceea ce necesita eforturi concertate in aceasta direcție.

6. Mortalitatea prin fumat.

Un raport OMS arata ca in Europa de Est media sperantei de viata este de 69,6 ani fata de 75,6 ani in tarile din vest. Astfel se ajunge, ca tot al 2-lea polonez intre 35-59 de ani sa fie ucis de fumat iar numarul de decese legate de fumat in Europa sa creasca la 1,4 milioane in 1995. Si tarile dezvoltate platesc un tribute greu si tardiv acestui obicei. Danemarca a avut in cadrul sperantei de viata pe Europa o caderde dramatica de pe pozitia 10 in 1980 pe locul 18 in 1992, datorita cresterii numarului de decese prin cancere legate de rata crescuta de femei fumatoare. Consecintele fumatului sunt similare indiferent de gradul de dezvoltare a tarilor respective, fara diferente intre saraci si bogati, femei si barbati. Decesele in Europa de Vest sunt in decline dupa ce s-a inregistrat o crestere progresiva intre 1950-1955, cel mai mare impact al epidemiei fiind inregistrat in Europa Centrala si de Est (25% din totalul deceselor legate de fumat).

6.1. Date generale.

In Europa de Est tutunul provoaca 1/3 din totalitatea deceselor. Magnitudinea consecintelor epidemiei de fumat se exprima sub forma deceselor premature pentru barbatii de varsta medie (35-69 ani), iar in aceste tari barbatii pierd in medie 21 de ani de viata. Pentru femei rata este mai mica dar are o crestere dramatica la varsta de 40 de ani; se asteapta in acelasi timp o crestere in urmatorii 20-40 ani. In randul femeilor proportia deceselor este mai mica (6%), dar se asteapta si aici o crestere. Pe viitor numarul de decese va creste de la 3 milioane (majoritatea in tarile vestice) la 10 milioane in 2025 (cu 7 milioane decese inregistrate in tarile in curs de dezvoltare). Aici v-a exista o problema aditionala pentru aceasta categorie de bolnavi deoarece 80% din cei din mediul rural fie nu vor avea, fie vor avea un acces foarte limitat la serviciile de sanatate. Doar in China vor fi in acelasi an 2 milioane de decese (50 de milioane de copii aflati in viata in present vor deceda premature prin fumat). In tarile in care sunt raportate decesele legate de fumat (1-3 din populatia lumii), in 1985 existau 1,7 milioane de decese annual iar in 1995 – 2,1 milioane. Mai mult de 1/2 din decese apartineau grupei de varsta 35-69 de ani. In anul 1990 fumatul a determinat 30% din decesele din tarile dezvoltate apartinand acestei grupe de varsta, la care se adauga 15% din decesele varstnicilor. Fumatul contribuie la 87% din decesele prin cancer pulmonar, 82% din bolile obstructive cronice, 21% din bolile coronariene si 18% din accidentele vasculare cerebrale. Speranta de viata a femeilor din Danemarca este cem mai joasa din Europa; fiecare barbat danez (70% din fumatori) si fiecare femeie (58%) au pierdut deja cate 9 ani din speranta de viata.

6.2. In lume.

Un raport OMS specifica intr-un raport cu valoare predictive ca 1-2 din fumatori vor muri la varste medii, pierzand 25 de ani de viata. Fumatul va fi responsabil de 62 milioane de decese in tarile industrializate, iar in secolul XXI decesele legate de acest obicei vor creste annual cu 3 milioane. Fara a include decesele legate de fumatul pasiv, la fiecare 10 secunde o persoana moare din cauza fumatului. China, daca persista in politica actuala, va avea o enorma epidemie de decese datorate fumatului cu 1/3 din barbatii tineri ce vor fi eventual ucisi de acest flagel.

In Asia si tarile din Pacific, peste 100 milioane de barbati (cu varsta peste 29 de ani) vor muri din cauza fumatului. In timp ce in Marea Britanie decesele la varsta de 35-69 de ani au scazut de la 80.000 la 40.000/anual, raman in lume inca doua cauze majore responsabile de crestere a ratei deceselor: SIDA si fumatul. Analiza sperantei de viata apreciate comparative la fumatori si nefumatori furnizeaza diferente evocatoare. Astfel, doar 42% din fumatorii de 20 de ani pot spera sa supravietuiasca pana la 73 de ani fata de 78% cat se inregistreaza pentru nefumatorii de aceeiasi varsta. Speranta de viata in Rusia pentru barbate a scazut la 58 de ani ca urmare a investitiilor din industria tutunului a marilor concerne multinationale de tigarete. India are 0,7 milioane de decese si 1/3 din cancere sunt atribuite tutunului. In Bangladesh, jumatate din decesele prin cancer bronho-pulmonar (20.000 cancere/an) sunt atribuite fumatului. In Polonia, Cehia si Slovacia s-a reusit reducerea mortalitatii prin boli cardio-vasculare cu 30% intre 1991-1996 dar se prezice pentru femei o dublare a mortalitatii prin cancer pulmonary in regiunea Est-Europeana, in urmatorii 15 ani.

In Romania.

In tara noastra desi nu exista preocupari in sensul de a identifica mortalitatea indusa de fumat, se estimeaza de OMS ca in 1995 aproximativ 29.000 de decese au fost datorate acestui obicei. La capitolul decese premature datorate aceluiasi cauze se considera ca acestea afecteaza 32% din barbati si 7% din femei. O alta estimare efectuata in 1990 raporta fumatul ca responsabil de 24% din totalul cancerelor si de 11% din totalul deceselor inregistrate in acel an.

Consecinte. Impactul asupra sanatatii.

Pentru a atinge un varf al efectelor asupra sanatatii, fumatul necesita in medie 30 de ani, bolile induse de fumat duc la o crestere rapida si constanta a morbiditatii si mortalitatii care se coreleaza cu consumabile. Tutunul este asociat cu mai multe consecinte si efecte decat alte produse. Un studiu care a estimat costurile sociale in Ontario (Canada) a aratat ca totalul costurilor legate de folosirea tutunului inb 1988 au fost de 3,623 miliarde de dolari; el a fost responsabil de 14% din decesele adultilor, 5% din zilele de incapacitate de munca, 14% din zilele de spitalizare si 3% din totalul vizitelor medicale. Fata de 1979, costul consecintelor folosirii tutunului a crescut cu 25%. In 1995 lumea a pierdut 200 milioane dolari datorita utilizarii tutunuluil acest “dezastru economic” putea fi evitat prin actiunile antifumat care salveaza atat vieti cat si bani. Rusia plateste un tribut greu fumatului prin cresterea deceselor de la 378.000 la 500.000, care s-a inregistrat intre 1985-1995. Organizatia Mondiala a Saantatii (OMS) prezice o crestere cu 33% a cancerului pulmonar la femeile din tarile Uniunii Europene in anul 2005. Incidenta cancerului se va dubla in majoritatea tarilor odata cu fumatul, dieta saraca si modificarile stilului de viata. Aceasta urmareste valul de cresteri al vanzarilor inregistrat in lume. Vanzarile in 1996 au fost de 308 miliarde $.

Impactul pe mediul inconjurator.

Despaduririle, eroziunea solului, desertizarea si cresterea riscului de incendii reprezinta o parte din consecintele nefaste ale cultivarii si consumului “ierbii dracului”.

Consecintele asupra mediului inconjurator sunt de neimaginat:

pentru tutunul produs in tari in curs de dezvoltare se consuma mari cantitati de lemn pentru procesul de tratare;

este o distanta intre promisiunile cancerelor de replantare a padurilor taiate si realitate;

cultura de tutun presupune adesea utilizarea de fertilizanti si pesticide care ataca sursele de apa si se absorb in organismul uman;

munca necesara pentru cultura tutunului este foarte laborioasa;

exista interferente cu scolarizarea copiilor si cu culturile utilizate in alimentatie;

preturile platie fermierilor sunt adesea sub cele pe care le asteapta.

Costuri si consumuri in Romania.

Datele oficiale referitoare la productia interna de tutun nu reflecta nici pe departe consumul real datorita imensei cantitati de tigari importate de stat si de un numar mare de firme particulare de comert. Aceste firme adesea ocolesc taxele vamale si impozitele. Indicii preturilor de consum au crescut rapid din 1980, pana la 763,8% in 1992. Explozia adevarata a preturilor a urmat insa dupa 2002 si dupa 1998-1999.

Consumul de tutun in Romania a reprezentat 21,4% din intregul consum de bunuri si servicii. O ancheta efectuata in 1992 fata de 1989 a gasit o crestere a proportiei fumatorilor de la 25,9% la 28,4%. Consumul maxim de tutun este la grupa de varsta de 20-29 de ani (54,9% la barbati si 20,1% la femei). Procentajul de fumatori permanenti era de 21,2% (37,8% la barbati si 6,9% la femei). Intre 1989-1995 productia nationala de tutun a scazut de la 25,5 mii tone la 3,3 mii tone; productia de tigari si trabuce a scazut de la 33.000 tine la 25.000 tone in aceiasi perioada. Aceasta scadere a interesului pentru tutunul indigen s-a datorat cresterii utilizarii tigarilor importate legal si nelegal; exportul de tigari a scazut drastic intre 1990-1995, de la 1,532 tone la 78 tone.

Fumul de tigara.

A te lasa de fumat nu este usor, dar posibil. Au reusit milioane de oameni. Merita oare sa ne riscam viata pentru cateva clipe de placere? Ai o sansa, esti in viata si stii cum sa te lasi de fumat. Ai avantajul cunoasterii. Elibereaza-te de sclavia dependentei de tutun si vei simti diferenta.

"De maine ma las de fumat" este propozitia cea mai des folosita de un fumator constient de efectele daunatoare ale acestui viciu. Cu toate acestea persoana in cauza recidiveaza, cauta diverse motive sa se autodezvinovateasca: stresul cotidian, probleme in familie, o noua penalizare din partea sefului mereu nemultumit, un nou loc de munca unde majoritatea angajatilor sunt fumatori si, desigur, isi doreste sa se integreze cat mai repede si mai bine. In perioadele de stres creste proportional si numarul de tigari, care au rolul de a minimaliza emotiile negative cum ar fi frica, furia, durerea. In acelasi timp insa, sa nu uitam ca organismul fumatorului este intoxicat cu nicotina care determina dependenta, plus inca alte 4000 de substante chimice daunatoare sanatatii, dintre care peste 40 cancerigene.

7.1. Compozitia si nocivitatea fumului de tigara.

Tigara ascunde in ea o fabrica uriasa care genereaza 2000 de compusi cunoscuti. In principal acestia trebuie grupati in nicotina si fenol. Constituentii din fum sunt in curentul lateral si rezulta din ardere si in cel natural si se creaza din filtru sau mustiuc. Aceste sute de chimicale sunt eliberate in aer ca particule si gaze. Multe toxine sunt prezente in fumul lateral in concentratii mai inalte decat in cel principal, 85% din fumul creat in camera fiind din curentul lateral.

Faza de particule – include aditivi de nicotina, substante condensante formate din benzene, benzopiren. Dintre gazelle aflate in compozitia fumului de tigara amintim: CO, amoniu, dimetilnitrosamina, formoldehida, hidrogencianid si acroleina. Unele au proprietati iritante si 60 dintre acesti produri provoaca cancerul cand sunt aplicate pe tesuturi vii.

a) Nicotina – este un drog care creeaza dependenta, un alcaloid; o singura injectie a 60 mg in fluxul sanguin duce la deces iar efectul repetat in doze mici pe sistemul nervos central creeaza dependenta. Alte actiuni sunt activarea electrocorticala, relaxarea musculaturii scheletice, efecte endocrine si cardio-vasculare. Nicotina se leaga de situsuri specifice ale sistemului nervos, traverseaza bariera sange-creieri si se acumuleaza la scurt timp dupa patrunderea in organism (cateva secunde), in creier. La fiecare inhalare fumatorul primeste o mica injectie iar dupa un pachet primeste 70.000 de injectii.

Efectele nicotinei sunt:

batai cardiace rapide;

constrictia vaselor sanguine din cord;

cresterea pulsului si a presiunii sangelui;

cresterea ejectiei de sange din cord;

cresterea concentratiei de acizi grasi in sange;

cresterea estrogenilor, ceea ce determina o menopauza precoce.

S-au inregistrat reduceri ale nivelului de nicotina in ultimele 3 decenii, de la 2 mg in 1995, la 1,3 mg in 1980.

b) Tarul – este acel lichid gros maroniu care se condenseaza din fum si care grupeaza cele mai periculoase chimicale, continand multi din agentii cauzali ai cancerului. Fumatul duce la deces prin efectele tarului (1 milion de metri cubi pe cm adusi in gura o data cu aerosolii). La rece, acesta se condenseaza si se depune in caile aeriene. Tarul induce cancer si boli pulmonare, cauzand paralizia sistemului de epurare a plamanului, inhiband sistemul imun si lezand alveolele.

c) Monoxidul de carbon – este un gaz incolor, cel mai otravitor, care este prezent in concentratii mari in fumul de tigara (2-4% din fumul inhalat), si care se combina de 200 de ori mai repede cu hemoglobina decat o2. Puterea de transport a hemoglobinei scade cu 15%. Creierul si musculatura sunt incapabile sa functioneze eficient iar compensarea se face printr-un travaliu crescut ale cordului si plamanului, cu aparitia de probleme circulatorii. Exista si un efect direct lezional al acestui gaz asupra peretilor arterei si de stenoza a coronarelor, cu inducerea infarctului miocardic.

d) Substante carcinogenetice – numai o simpla enumerare a acestor compusi ar trebui sa puna pe ganduri orice fumator. Aceste substante apar in toate formele sub care se gaseste tutunul comercial sau brut. Ele se gasesc in:

– tutunul nears – nitrozamine; hydrazine; hidrocarburi aromatice; arsenic; cadmiu; crom; cobalt; mercur; azot.

– faza de gaz – dimetilnitrosamina; hidrozina; vinilclorid;

– faza de aerosol – benzopirenul; dibenz antracenul; dibenzpirenul; indenopirenul; crizenul.

Pipa si trabucul – au continut de tar mai mare dar datorita vietii mai lungi a trabucului si a neinhalarii, fumatorii iau mai putin tar. Exista dovezi ale reducerii riscului de cancer pulmonar legat de scaderea nivelului de tar dar s-a aratat in acelasi timp ca o reducere a nicotinei si tarului determina compensarea prin fumat mai mult si o inhalare mai profunda.

7.2. Varietati de tigari si tipuri de fumat.

Pot si utilizate tigari prefabricate sau rulate in foita de tigara. Exista insa si tigari specifice unor tari ca de exemplu in Indonezia (kreteks, klobat), in Bangladesh, Nepal (bidis) sau in India unde este utilizata cu partea aprinsa in interiorul gurii (reverse chutta). Alte forme de fumat pot fi: o narghilea numita “Hookah” foarte utilizata in Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, trabucul sau mestecatul de tutun, practica in Asia si Africa de Nord. Se mai poate priza nasal (uscat) sau oral (umed).

7.3. Nicotina – un drog la care poti renunta

Tabagismul face victime in intreaga lume, anual mor 4,9 milioane de persoane din cauza acestui viciu, iar bolile provocate de fumat sunt diverse: cancer, emfizem pulmonar, infertilitate, impotenta, infarct, fragilitate imunitara, arteroscleroza, sindromul tabagic fetal, scaderea capacitatii de memorare. Pe langa acestea amintim faptul ca aparitia ridurilor este mai tardiva la persoanele care nu fumeaza, iar dantura fumatorului are si ea de suferit (ingalbenirea dintilor, carii).

Panourile publicitare ale diverselor companii de tigari iau cu asalt orasele din intreaga lume. Personajele reclamelor sunt intodeauna sarmante, sexy si sofisticate. Industria tabagica incearca (si reuseste, din pacate) prin publicitate sa atraga cat mai multi tineri si mizeaza pe faptul ca odata ce reusesc sa castige un client, acesta va ramane fidel viciului sau. Motivul? Nicotina creaza dependenta. Fumatorul este constient de riscurile la care se expune si nu fumeaza in continuare pentru a se sinucide. Pur si simplu el fumeaza pentru ca nu se poate opri. Reducerea concentratiei plasmatice a nicotinei imediat dupa intreruperea fumatului sta la baza manifestarilor ce apar: anxietate, durere de cap, depresie, labilitate emotionala, oboseala. Cu toate acestea, nu disperati. Folositi mai degraba guma cu nicotina sau un plasture cu nicotina.

Este nevoie de multa vointa si in acelasi timp sa constientizezi ca fumatul dauneaza sanatatii tale. Fii hotarat si spune un NU categoric tigarilor. Incepe un program de activitati fizice, controleaza-ti stresul (si nu invers), redu cantitatea zilnica de cofeina, evita pentru o perioada de timp locurile unde se fumeaza si compania prietenilor fumatori, consuma cat mai putin alcool pentru ca acesta stimuleaza dorinta de a fuma, incearca sa privesti cu ochi critic reclamele de zi cu zi la tutun si vei descoperi falsitatea acestora. Iar daca te afli intr-un loc public ori la serviciu si cei din jurul tau fumeaza, le poti cere intr-un mod politicos celor pasionati de tigari sa te respecte si nimeni nu se va supara.

Primele luni de abstinenta sunt dificile pentru oricare ex-fumator. Tentatia apare zilnic si este nevoie de o vointa de fier ca sa reusesti cu adevarat. Nu te amagi cu inca o tigara dupa ce ai reuntat la fumat pentru ca s-ar putea ca intreg efortul sa fi fost in zadar. Alege o viata fara fum. Pe scurt, alege viata! (Familia ta)

7.4. Tabagismul cronic – un handicap respirator pentru multi dintre noi.

Fumatul este un flagel care afecteaza, si in tara noastra, un numar important de persoane. La inceput din curiozitate, din spirit de imitatie sau din bravada, alteori pe parcursul unei crize de personalitate, tinerii incearca acest drog pentru a-si dovedi lor sau celor din jur ca sunt mai maturi, mai independenti. Psihologii au descris faptul ca in timp, in conditiile existentiale complexe si pe parcursul crizelor situationale cvasicotidiene, fumatorii ajung sa considere tigara ca o evadare din peisaj, ca un moment de detasare; asa ia nastere dependenta psihica de drog, asa se contureaza in timp tabagismul cronic, cu intregul sau cortegiu de complicatii.
Primul si cel mai important aspect patologic il constituie bronsita cronica care se exprima clinic prin tuse si expectoratie, datorita hipersecretiei mucoase in arborele bronsic. S-a constatat ca mortalitatea in general este mai mare la fumatori si creste proportional cu numarul tigarilor fumate. S-a estimat chiar ca speranta de viata scade cu cel putin 3-4 ani la fumatorii cronici fara alte complicatii cardio-vasculare majore, si cu 6-8 ani la fumatorii de peste patruzeci de tigari pe zi. Dintre pacientii cu bronsita cronica complicata cu emfizem pulmonar trei sferturi mor datorita fumatului. Efectul fumatului apare precoce, jumatate dintre fumatorii tineri ajungand sa prezinte cel putin un simptom respirator: tuse, expectoratie, greutate in respiratie s.a. Efectele fumatului depind de tipul produsului consumat, de calitatea tutunului, de profunzimea inhalarii si de proportia consumata din tigara. Efectele negative sunt cu atat mai pronuntate cu cat varsta fumatorului este mai mica si cu cat cantitatea totala de tutun consumata (numarul de tigarete fumate pe zi x ani) este mai mare.
In fumul de tigara se gasesc substante toxice variate, mai ales factori oxidanti, care afecteaza mucoasa bronsica si incetinesc miscarea cililor vibratili cu rolul de a evacua secretiile. Mecanismul de curatare bronhopulmonara este profund dereglat iar noxele, mai ales sub forma de pulberi, se elimina mult mai lent si stagneaza, iritand mucoasa si provocand cresterea exagerata a secretiei de mucus. Secretiile excesive se evacueaza tot mai greu, devin aderente, ingustand canalul bronsic si ingreunand tot mai mult respiratia. Secretiile si noxele creaza mediul propice dezvoltarii infectiilor, in timp ce mecanismele de aparare ale mucoasei bronsice sunt tot mai mult deteriorate. Sub actiunea cronica a fumului de tigara peretii alveolelor pulmonare devin tot mai friabili, se rup si dau nastere emfizemului pulmonar, iar tesutul din jurul bronhiilor se fibrozeaza, plamanul devenind tot mai putin elastic in timpul respiratiei. Se degradeaza treptat respiratia si se reduce functia pulmonara, prin obstructii ireversibile de la nivelul cailor aeriene mici catre cele mari. Pentru fumatorii cronici, temperaturile joase sau variatiile diurne ale acestora, umiditatea uneori excesiva si curentii de aer rece, specifici iernii si anotimpurilor de trecere, declanseaza inflamatia bronsica, accentuand tusea si crescand si mai mult secretia bronsica. Tusitorii cronici, fumatori sau sechelari dupa diverse boli pulmonare, prezinta dificultati in eliminarea secretiilor bronsice stagnante: tusea devine chinuitoare, secretiile in cantitate sporita devin mai aderente la peretii bronsici si se elimina tot mai greu, supunand bolnavii la eforturi tot mai mari de expectoratie.
Pacientul cu bronsita cronica poate redescoperi, in aceste conditii, substantele mucolitice, active in cazurile complicate sau nu cu emfizem pulmonar, ca si in cazul activarii altor suferinte bronhopulmonare cronice – astm, bronsiectazii, sechele post-tuberculozice s.a. – mult mai frecvent aparute pe fondul tabagismului cronic.
Acetilcisteina este singura substanta mucolitica activa, al carei mecanism de actiune poate fi explicat chimic, si este foarte eficienta. La scurt timp de la administrare acetilcisteina scade vascozitatea mucusului, chiar purulent, si creste volumul secretiilor, ceea ce usureaza mult expectoratia. Administrat pe perioade mai lungi, acetilcisteina reduce frecventa acutizarilor sustinand mecanismele de autoaparare impotriva noxelor si agentilor oxidanti specifici fumului de tigara, care fac mucoasa bronsica vulnerabila. Suprainfectia, complicatie redutabila a bronsitei cronice mai ales la fumatorul cronic, necesita un tratament de mai scurta durata daca se asociaza si acetilcisteina.
Efectul mucolitic maximal in tratamentul bronsitei cronice se obtine la 600 mg acetilcisteina / zi. Toleranta este foarte buna si nu exista riscuri majore de supradozare. Produsele de acetilcisteina se comercializeaza – tabletesub diferite forme farmaceutice, cum ar fi produsul german SIRAN efervescente sau plicuri cu pulbere orala, solubile in apa sau ceai, cu dizolvare completa si efect rapid, cu care avem si o buna experienta.
Administrarea mucoliticelor dimineata, pentru asigurarea toaletei bronsice, si ulterior ritmic, pe intreg parcursul zilei, asigura o tuse mai eficienta, o expectoratie fara efort exagerat si o respiratie mai usoara, o data cu disparitia senzatiei permanente de iritatie a bronhiilor.
Terapia complexa a bronsiticului cronic trebuie sustinuta printr-o ingestie corespunzatoare de lichide, care sa permita o productie suficienta de secretie la nivelul arborelui bronsic. In majoritatea cazurilor de bronsite cronice este necesara administrarea paralela de antibiotice, care trebuie sa respecte un interval de minimum 2 ore fata de acetilcisteina. Penetrarea antibioticelor prin mucoasa bronsica este ajutata in acest caz de acetilcisteina. Antibioticele specifice recomandate de medicul de familie gasesc conditii favorabile pentru distrugerea microbilor.
Bronhodilatatoarele sunt o alta grupa terapeutica care aduc un beneficiu major in tratamentul tabagismului cronic, in special complicat cu emfizem pulmonar sau bronhopneumopatie cronica obstructiva.
Renuntarea la fumat sau macar reducerea semnificativa a numarului de tigari este de asemenea o conditie indispensabila pentru succesul tratamentului bronsiticului cronic. Cu putina vointa trebuie sa luptam contra fumatului, deprindere echivalenta cu dependenta de droguri si cu efecte la fel de grave in timp. Aceasta asociata cu antibiotice specifice, bronhodilatatoare si cu mucoliticele care asigura curatarea bronhiilor, determina vindecarea rapida a episoadelor acute de bronsita.

7.5. Reactiile tabagice.

Reactiile tabagice acute se manifesta prin inflamarea cailor respiratorii superioare si dezvoltarea edemelor bronsice ca urmare a inhalarii substantelor iritante prin sinusurile paranazale. Daca acesti compusi toxici patrund in bronhiile pulmonare, atunci este posibila si formarea edemului pulmonar ; toate aceste tipuri de reactii patogene depinzand numai de gradul lor de solubilitate

7.5.1. Reactiile tabagice principale.

. Astfel, daca vaporii toxici inhalati sunt putin solubili, atunci ei patrund pana in bronhiile pulmonare, producand iritatia si inflamatia mucoasei bronsice, responsabila pentru aparitia unei expectoratii excesive (tuse) ce tradeaza bronsita acuta. Daca, dimpotriva, gazele fumului de tigara sunt insolubile, atunci ele au sansa de a patrunde foarte adanc in sistemul pulmonar, producand astmul, care este o boala manifestata prin inflamatia cronica a plamanilor, hiper–reactivitate bronsica si dispnee paroxistica care, in timp, degenereaza in edem pulmonar. In majoritatea cazurilor studiate, bolnavii de astm prezinta insa o mare sensibilitate alergica mediata de agentul atopic IgE, ceea ce a dus la concluzia ca, in conditiile in care nivelul IgE pare sa depinda in mod direct de numarul tigarilor fumate si durata perioadei in care acestea au fost consumate, atunci astmul, care se caracterizeaza prin niveluri foarte ridicate ale IgE, este o boala datorata, aproape in exclusivitate, fumatului.

7.5.2. Reactiile tabagice cronice.

Reactiile tabagice cronice reprezentate de bolile pulmonare obstructive cronice (COLD = chronic obstructive lung disease) se manifesta prin bronsita acuta, bronsita obliteranta toxica, emfizem pulmonar si fibroza care formeaza laolalta grupul specific al bolilor datorate fumatului, cu un coeficient de risc de 20–36% pentru fumatorii peste 50 de ani ce consuma mai mult de 20 de tigari pe zi, fata de 3,31% cat se atinge in randul nefumatorilor de aceeasi varsta. De altfel, in SUA, rata mortalitatii provocata de bolile COLD intre anii 1979–1993 a crescut cu peste 122% in randul femeilor si numai cu 14% in randul barbatilor ca urmare a cresterii exagerate a prevalentei fumatorilor in randul populatiei feminine, ceea ce arata ca riscurile COLD nu pot fi deloc neglijate.

In cazul bronsitei cronice, definita drept starea patologica manifestata prin tuse convulsiva si expectoratii cu sputa timp de cel putin trei luni consecutive intr–un singur an, s–a demonstrat de fapt, ca substantele iritante continute in fumul de tigara nu numai ca irita mucoasele cailor respiratorii prin care acestea sunt inhalate in plamani, dar si modifica proprietatile fizice si chimice ale structurilor ciliare, producand grave dezechilibre ale mecanismelor mucociliare de epurare, ceea ce presupune reducerea severa a posibilitatii plamanilor de a se apara si conserva.

Spre deosebire de aceasta, emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin inflamarea si dilatarea exagerata a capetelor distale (non–respiratorii) ale bronhiilor pulmonare ca urmare a distrugerii tesuturilor peretilor alveolari, datorita cresterii exagerate a celulelor macrofage cu rolul de a indeparta din alveolele pulmonare orice urma de corp strain si care, prin inhalarea unei mari cantitati de pulberi, ataca parenchimul pulmonar, producand pungi de aer cu diametre mai mari de 1 mm. Macrofagele alveolare ale fumatorilor nu numai ca sunt mai numeroase decat cele ale nefumatorilor, dar au si o activitate biologica mai intensa, prezentand diferite malformatii morfologice, ceea ce arata ca insesi emfizemele provocate de acestea pot dobandi aspecte foarte variate, ceea ce le face destul de greu si tarziu depistabile.

Fibroza pulmonara se dezvolta ca urmare a extinderii si ingrosarii anormale a tesutului fibros al plamanilor, dar daca aceasta este intr–o faza incipienta de evolutie, ea nu deregleaza functiile organului afectat, orice prelungire a perioadei de expunere la actiunea nociva a fumului de tigara putand insa declansa masive reactii fibrotice.

Cancerul pulmonar este, de cele mai multe ori, o consecinta directa a fumatului; compusii toxici ai tutunului putand insa produce si alte forme de cancer cum ar fi cele ale laringelui, faringelui, esofagului, pancreasului, rinichilor si vezicii urinare. Studiile efectuate in 1991 in SUA au aratat ca fumatul, in general, este responsabil pentru evolutia a peste 25 de boli canceroase cu rate ale mortalitatii cuprinse intre 12,3% si 91,5%.

7.5.3. Reactiile tabagice secundare.

Reactiile tabagice secundare constituie riscuri patogene independente, ce se dezvolta ca urmare a actiunii sinergice a tutunului si altor factori de risc precum hipertensiunea arteriala, colesterolul sau alcoolul. In acest caz, se cuvine sa mentionam, de exemplu, ca fumatul este cauza a peste 26–30 % din decesele datorate bolilor cardiovasculare si s–a dovedit de altfel ca unii compusi volatili ai tutunului, precum monoxidul de carbon, nicotina, oxidul de azot sau gudronul modifica sensibil pH–ul fumului de tigara, diminuand gradul de solubilitate al acestor substante in mediul ciliar al mucoasei bucale si permitand patrunderea lor in alveolele pulmonare de unde sunt absorbite in fluxul sanguin. Fumatul determina, de fapt, cresterea cu peste 200–400 % a riscului de infarct deoarece nicotina patrunde in sange si determina cresterea tensiunii arteriale odata cu stimularea terminatiilor nervoase activate de acetilcolina, ceea ce inseamna ca inima suporta o activitate si presiune mult mai intense. In plus, monoxidul de carbon continut in fumul de tutun sporeste concentratia carboxihemoglobinei din sange, afectand grav schimburile de oxigen ale miocardului, in acest caz fiind utila observatia ca fumatorii de ” sheesha” (pipa de apa) inregistreaza intodeauna niveluri mai ridicate de carboxihemoglobina in sange decat ceilalti fumatori obisnuiti. De aceea, din toate aceste motive cumulate, si nu numai, s–a constatat ca fumatorii se imbolnavesc mai repede si mai des decat nefumatorii, cei dintai avand nevoie de concedii medicale cu 23% mai numeroase decat cei din urma. De asemenea, un studiu efectuat in SUA pe un lot de 2537 lucratori postali care fumeaza, arata ca rata accidentarilor datorate absenteismului a fost de 1,29 ori mai mare decat a celor care nu fumeaza, iar rata vatamarilor corporale, de 1,55 ori mai mare, demonstrand inca o data, daca mai era nevoie ca ”tutunul dauneaza grav sanatatii umane”.

7.6. Sfatul doctorului pentru fumatori.

Ruperea de o serie de obiceiuri

Evitarea “tigaretelor automatism” – cele asociate cu urmatoarele situatii:
– asteptarea (autobuz, film, telefon),
– stress,
– pauza (cafea-tigarete),
– destindere (TV, reuniuni cu prieteni).

Separarea de obiecte precum brichete, scrumiere, chibrite.

Elaborarea unui proiect

Fara tutun:
– respirati mai bine,
– aveti mai mult suflu,
– va simtiti mai bine in pielea voastra,
– regasiti gustul alimentelor si mirosul devine mai fin.

Este momentul sa va ameliorati igiena de viata si calitatea vietii:
– ganditi-va la o alimentatie sanatoasa,
– puneti la punct o noua activitate fizica sau reluati activitatile sportive.

OPRESC FUMATUL

Sfaturi de urmat in timpul primelor doua saptamani de la incetarea fumatului

Ziua 1

Dumneavoastra sunteti cel care alege ziua.

debarasati-va de trusa de fumator: brichete, chibrituri, scrumiere, pachete de tigari,

aerisiti casa,

curatati si aerisiti masina (daca aveti), goliti scrumierele.

In zilele care urmeaza :

De fiecare data cand simtiti nevoia de a fuma:

beti un pahar mare cu apa,

pastrati la indemana substituente orale, dar nu dulciuri ci mere, morcovi, branza, paine iar pentru a evita deprinderea de a avea ceva in gura, inlocuiti tigara cu alte obiecte, ca de exemplu: un creion, o scobitoare, etc.,

respirati profund de mai multe ori, relaxati-va,

intrerupeti ritmurile, schimband activitatea, facand cativa pasi in aer liber.

Mai ales evitati tentatiile si situatiile capcana:

schimbati unele obiceiuri: ritualul TV-tigareta sau cafea-tigareta,

evitati circumstantele cand de obicei aveti tendinta de a fuma,

faceti sport ca de exemplu: ciclism, mersul pe jos, inot,

ingrijiti-va miinile si ocupati-le cu munci ca de exemplu: tricotajul, gradinaritul, cusutul, reparatul, jocuri, etc.,

evitati excitantele ca alcoolul, ceaiul, cafeaua.

Din acest moment cautati compensarile si daca vreti sa ramaneti victorios

TREBUIE SA STITI SA REFUZATI PRIMA TIGARA

Iar economiile realizate se pot folosi pentru satisfacerea altor placeri

Sfaturi igieno-dietetice

In scopul:

activarii eliminarii nicotinei,

reducerii nevoii de tutun,

controlului luarii in greutate.

La trezire:

un pahar cu apa sau suc de fructe,

mic dejun copios:
– cafea, ceai sau ciocolata,
– paine (alba sau completa, de secara),
– lactate, eventual carne, oua,
– la nevoie se administreaza vitamina C.

La ora 10:

un pahar de apa,

lactate sau un mar.

Atentie! pauza de cafea de dimineata poate reprezenta o tentatie pentru o tigara.

Dejun:

privilegiati cruditatile, legumele verzi, fructele,

evitati sosurile, produsele din carne de porc, prajiturile,

mancati lent.

ATENTIE

la excitantele alimentare: cafea, alcool,

la sfarsitul mesei, parasiti repede masa.

Cina:

aceleasi recomandari ca la dejun.

Inainte de culcare:

o bautura – sub forma de apa sau ceai.

Evitati:

a manca intre mese.

Evitati dulciurile:

produsele de patiserie,

bomboanele.

Apa:

nu ezitati a bea mai mult de 2 litri de apa/zi, in afara pranzurilor, prin mici cantitati si de fiecare data cand simtiti nevoia de tigara,

va asigura umplerea stomacului,

va favoriza eliminarea deseurilor,

va constitui un bun gest de inlocuire a tigarii.

Cand este posibil, dupa cafea parasiti repede masa si mergeti sa va spalati pe dinti.

7.7. Studiu de caz.

Introducere: Factorii de risc profesional reprezintă o componentă importantă în etiologia BPOC, fiind deseori asociați cu fumatul. Estimarea proporției BPOC profesională este astfel un aspect important în sănătatea publică.Material și metodă: În acest studiu retrospectiv am urmărit un număr de 65 pacienți cu BPOC internați în Clinica de Medicina Muncii, pe o perioadă de 2 ani. Am încercat prin acest studiu să evidențiem contribuția factorilor de risc profesional în asociere cu fumatul în etiologia și evoluția B.P.O.C.. Lotul studiat este format din 40 bărbați (61,5%) și 25 femei (38,5%). Vârsta medie este de 47 ±1,2 ani. Un număr de 49 pacienți (75%) sunt fumători, a unui număr mediu de 15 țigări pe zi, iar 5 sunt foști fumători. Simptomele au debutat după o perioadă variabilă de expunere profesională, în medie după 8 ± 3 ani. Pacienții au fost expuși profesional la factori de risc o durată de cel puțin 12 ani.
Pacienții au fost investigați respirator, prin efectuarea de probe funcționale ventilatorii. Rezultatele probelor funcționale respiratorii la muncitorii expuși profesional a evidențiat o importantă reducere a funcției respiratorii, iar asocierea fumatului induce o reducere mai importantă și mai rapidă a funcției respiratorii. Aceste modificări sunt mai amplificate la muncitorii expuși la concentrații mai mari ale, noxelor profesionale. Stabilirea etiologiei profesionale a Bronhopneumopatiei cronice obstructive (B.P.O.C). este dificilă în situația în care se suprapune expunerea profesională la factori de risc cu tropism respirator și a fumatului.
Alterarea funcției ventilatorii este atribuibilă următorilor factori: 8% – factori aparținând condițiilor de muncă, 42% – fumatului, 40% – efectului combinat al fumatului și factorilor profesionali și 10% – având o etiologie necunoscută.
Locurile de muncă cel mai des întâlnite la pacienții bronhopneumopatiei cornice obstructive (BPOC) sunt: minerit, construcții, reparații auto, dulgheri, șoferi, exploatări forestiere, agricultură.
Concluzie: Factorii de risc profesionali cu tropism respirator reprezintă un procent dificil de stabilit în etiologia B.P.O.C. în cazul unei participări multifactoriale. Printr-o anamneză profesională minuțioasă și riguros condusă se poate delimita într-o proporție acceptabilă componenta profesională. În acest caz utilizarea cerințelor stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) și BIT (RR și FEP) pentru stabilirea participării factorilor etiologici determinanți din mediu, joacă un rol determinant.

Concluzii.

Cele mentionate mai sus demonstreaza clar ca viciul fumatului nu mai poate fi considerat o problema strict personala a fumatorului intrucat ea are implicatii deosebit de serioase asupra ambiantei, deci a intregii societati.Practic nu poate fi vorba de un calcul real care sa estimeze totalitatea daunelor individuale si sociale provocate de fumat. Este vorba de imbolnavirile grave si de decesele survenite ca urmare a cancerelor si a altor complicatii redutabile ale fumatului, de cheltuielile enorme pentru tratarea bolilor provocate sau agravate de fumat, de ajutoarele medicale de boala, de pensii, de pierderile provocate productiei prin reducerea capacitatii de munca. Dincolo de toate aceste nejunsuri, paguba cea mai mare si de neinlocuit pentru societate pe care o aduce fumatul este pierderea de vieti omenesti, care intereseaza oameni la varste active, oameni in plina activitate creatoare, deosebit de utili familiilor lor si societatii. Diverse statistici dau cifre ingrijoratoare, demonstrand ca fumatul ucide de 4 ori mai mult decat accidentele de circulatie. Datorita intoxicatiei si uzurii prin fumat s-a ajuns anual la 300 000 decese in SUA, la 70 000 in Germania, 50 000 in Anglia, 35 000 in Franta etc. Pe drept cuvant s-a considerat fumatul drept flagelul secolului XX, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii la semnalul de alarma dat impotriva fumatului a dat si raspunsul cel mai labil: Fiecare sa aleaga, fumatul sau sanatatea! Cresterea cea mai accentuata a numarului fumatorilor din ultimii ani se constata in randurile femeilor si tineretului, numarul tinerilor fumatori fiind mai mare in randul celor care provin din familii de fumatori.Intr-un studiu facut de Barnea printre studentii din diferite centre universitare din tara noastra s-a constatat ca procentul studentilor fumatori se situeaza intre 50 – 60%, iar al studentelor fumatoare a fost de 27 – 32%. Pe parcursul cercetarilor efectuate in timp de diversi autori se constata de asemenea o tendinta periculoasa si anume aceea a reducerii progresive a varstelor de debut ale fumatului. Desi sunt bine cunoscute efectele vatamatoare imediate si indepartate ale fumatului asupra sanatatii, tinerii si tinerele incep sa fumeze ocazional sau devin fumatori permanenti din cele mai diferite cauze, unele puerile: din curiozitate, din imitasie, din dorinta „de a fi in randul oamenilor”, de a parea maturi, de a parea emancipati, de a nu fi considerati „papa lapte”, de a capata un plus de independenta, de a „rezista” mai mult la oboseala, la efort intelectual (!) sau ca antidot al stresurilor diferite (!). Iata deci ca de la niste motivari banale, lipsite de orice fundament logic, tinerii devin victimele unui viciu cu implicatii negative dintre cele mai grave asupra sanatatii.Intrucat flagelul fumatului a luat proportii ingrijoratoare se pune problema interventiei hotarate pentru combaterea acestuia. Cum tabagismul nu poate fi rezolvat prin mijloace clasice ale medicinii preventive, masurile trebuie sa vizeze obiectivele variate, susceptibile sa duca la diminuarea progresiva a fumatului si implicit a consecintelor sale nefaste.Informarea in materie de sanatate a adultilor, educatia sanitara in scoli, este una din masurile importante, cu conditia ca ea sa fie dublata de exemplul personal al educatorilor. Medicii de asemenea trebuie sa renunte la fumat si sa fie un exemplu demn de urmat pentru bolnavii lor.

In privinta educatiei sanitare se poate ca „terapia in grup” este mai eficienta decat metoda individuala. Toate masurile educative trebuie sa aduca la eviatrea acestei deprinderi sau la abandonarea fumatului de catre fumatorii ocazionali sau inveterati. Elementul principal este vointa cum trebuie sa duca la renuntarea totala si definitiva la fumat, indiferent daca aceasta se face brusc sau prin reducere treptata a numarului de tigari fumate. Unii cercetatori recomanda aceasta ultima metoda intrucat s-a observat ca la unii fumatori intreruperea brusca da uneori tulburari neplacute – insomnii, irascibilitate, scaderea poftei de mancare etc. – motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului.Campania impotriva fumatului nu prea a fost luata in seama decenii intregi. Situatia a inceput sa se schimbe abia in 1950, cand medicii au atras atentia asupra efectului cancerigen al fumatului, odata cu cresterea ingrijoratoare a cancerului pulmonar. In 1962, Italia este prima tara in care se interzice reclama pentru tutun, iar in 1970, Organizatia Mondiala a Sanatatii intervine cu parestigiul ei, avertizand ca numeroase boli sunt legate de tutun si sustinand prin toate mijloacele lupta antitabacica.In diverse tari s-au luat masuri menite sa ajute pe fumatori in a abandona aceasta deprindere si de a proteja totodata pe nefumatori. Este vorba de interzicerea fumatului in institutiile publice, birouri, mijloacele de transport in comun, spitale, reuniuni publice, sedinte etc.S-au luat masuri tehnologice care sa duca la limitarea efectelor nocive ale tigarilor prin limitarea substantelor toxice (gudron si nicotina) cu efect cancerigen si s-au introdus in tigari unele substante care inlocuiesc tutunul.Se extinde tot mai mult obligativitatea de a se mentiona substantele toxice continute an tigari, concomitent cu limitarea publicitatii pentru diversele tipuri de tigarete.O alta metoda de lupta antitabacica este si politica preturilor prin taxarea acestora dupa gradul de nocivitate, indemnand astfel pe fumatori catre consumul de tigari „mai ieftine”.

BIBLIOGRAFIE.

“Consumul de tutun in randul medicilor” – 1999.

Conf. dr. Florin Mihalceanu, “Tabagismul, consecinte si tratament”.

Dr. Emil Radulescu, “Adio tigari” – 2004, Editura Viata si Sanatate.

Trofor A, Grigoras C, Dudac M, “Tabagismul la femei, Pneumologia”, vol. XLVIII,nr.3, 2004.

Dr. Florin Dumitru Mihaltan, “Ce nu stie fumatorul roman” – 2001, Editura Medicala.

Didilescu C, Marica C, “Tabagismul, epidemiologie, patologie, sevraj, preventie” – 1999, Editura Curtea Veche.

Mihaltan F, Costea M, “Aspecte si atitudini legate de fumat la chirurgii din Romania, Pneumoftiziologia” – 1999.

Ursuleanu D, “Sanatatea intr-un important sondaj” – Actualitatea Medicala – 1995.

Costea M, Mihaltan F, “Consumul de droguri si interelatiile cu fumatul la elevii din clasa a XII-a din Romania”, Pneumoftiziologia – 1999.

Damaschin F, “Studii epidemiologice ale fumatului asupra studentilor facultatii de Medicina Constanta”.

Afteni M., “Nu mai fumez” – 1997, Editura Solutii internationale. Colectia Pentru Sanatate Bucuresti.

Marica C., Didilescu C., “Aspecte economice ale fumatului in Romania”, Conferinta tabagismului si sanatatii, 1997.

C. Stavros., “Droguri concomitente – alcool, tutun, cafea – factori de risc”. Editura Medicala, 1989.

Mircea Diaconescu, “Tabagismul”, Editura Militara, 1981.

Mackay J. L., “Tobacco or health” – News Bulletin on Tobacco and Health, 1995.

Prignot J., “Relationship between contact with smokers and tobacco initiation rates”, 1998.

Franco C., “Educational program for cigarette smoking dissadiction”, 1996.

Marica C, Didilescu C., “Economical aspects of the tobacco smoke in Romania”, World Conference on Tobacco or Health 1997.

Hickey E., Chan Y., “Smoking and pesticide-Tobacco, farmers and pestivides”, 1998.

Charlton A., While D., “Smoking and menstrual problems in 16 year olds”, Royal Society of Medicine, 1996.

Aldarete E., Eskenazi B., Sholtz R., “Effect of cigarette smoking and coffee drinking on time to conception”, Epidemiology, 1005.

Saraiya M., Cigarette smoking as a risk for ectopic pregnancy”, Obstet. Ginecology, 1998.

Frati A. C., Iniestra F., Ariza C. R., “Acute effect of cigarette smoking on glucose tolerance and other vardiovascular risk factors”, Diabetes Care, 1996.

Schein J. R., “Cigarette smoking and clinically significant drugs interactions”, Annals of Pharmacotherapy, 1995.

Marks G. B., “Effect of smoking during adolescence on lung function growth: results from a cohort study”, 1998.

Nemtsov V., “Smoking and disfunction of the bronchical regulation”, 1998.

Byrns P. B., Swanson G. M., “Stomcah cancer risks among black and white men and women: the role of occupation and cigarette smoking”, Emvironment Medicine, 1995.

Menezes. A. M. B., Victora C. G., Rigatto M., “Chronic bronchitis and type of cigarette smoked”, International Epidemiology, 1995.

Howard C., “Cigarette smoking and progression of atherosclerosis”, JAMA, 1998.

Weiner P., “Smoking and acute myocardial infarction. Age, mortality and smoking cessation rate”, 1997.

SITE-URI WEB

http://www.fumat.ro

http://www.sanatatea.com

http://www.alb.ro

http://www.usmf.md

http://www.medic.ro