Szteklacs Tulvan V. Iuliana Victoria [306560]
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător științific:
prof. univ. emerit dr.Vasile Marcu
Doctorand: [anonimizat]
2019
„Mama” este un verb. Este ceva ce faci. Nu doar cine ești.”
Cheryl Lacey Donovan
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
DEPARTAMENTUL ȘCOLII DOCTORALE
OPTIMIZAREA MIJLOACELOR KINETOPROFILAXIEI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII FEMEII GRAVIDE
Conducător științific:
prof. univ. emerit dr. Vasile Marcu
Doctorand: [anonimizat]
2019
CUPRINS
Abrevieri
1. Introducere…………………………………………………………………1
1.1. Motivația alegerii temei…………………………………………….5
1.2. Delimitări conceptuale………………………………………..……8
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
2. Particularități morfofuncționale și psihice ale femeii însărcinate……..15
2.1 Particularități morfofuncționale……………………………………17
2.2. Particularități psihice și fiziopatologice ale femeii însărcinate……26
2.3. Modificări morfo funcționale ale organismului matern în timpul sarcinii ……………………………………………………………27
2.4. Sarcina/ Nașterea/ Procese funcționale normale în viața femeii
aflată în situația biologică specială determinată de maternitate……28
3. Studii privind calitatea vieții femeii gravide……………………………33
3.1. Despre calitatea vieții femeii gravide……………………………..35
4. Kinetoprofilaxia în viața femeii gravide…………………………………39
4.1. Mijloacele kinetoprofilaxiei……………..…………….…………40
4.2. Studii asupra influenței mijloacelor kinetoprofilactice în
îmbunătățirea calitatății vieții femeii gravide…………………42 4.3. Mijloace complexe de acțiune pentru sporirea calității vieții femeii
gravide ……………………………..……………………………46
4.3.1. Exercițiul fizic activ în puerperalitate……………………46
4.3.1.1. Practicarea exercițiului fizic în sarcină…….….47
4.3.1.2. Exercițiile fizice pentru femei însărcinate
cu elemente din metoda Aviva…………………………..47
4.3.1.3. Exercițiile de respirație Pranayama…………….48
4.3.2. Masajul prenatal………………….………………………48
4.3.3. Kinesiotaping- ul…………………………………………50
4.4. Mijloace de evaluare……………………………….……………..53
4.4.1. Chestionar SF- 36 TM de evaluare a sănătății Health……….59
4.4.2. SurveyChestionar Locus of control………………………….61
4.4.3. [anonimizat]…………62
4.4.4. [anonimizat]………………64
PARTEA II
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND KINETOPROFILAXIA FEMEII ÎNSĂRCINATE
5. Cercetări preliminare……………………………………………………70
5.1. Premise și ipoteze ale cercetării……………………………………71
5.2. Obiective și sarcini ale cercetării……………………………..……72
5.3. Desfășurarea cercetării………………………………………..…..73
5.3.1. [anonimizat]……75
5.3.2. Exercițiile de respirație Pranayama…………………………….82
5.3.3. Materiale necesare explorării și evaluării…………………….86
5.3.3.1. Banda kinesiologică ………..……………………………86
5.3.3.2. Aparatul Vitalograph ALPHA………………………….90
5.3.3.3. Aparatul multifuncțional BTE Primus RS……….…….92
5.3.3.4. Platforma de echilibru Tip PEV 07 ……………………94
5.3.3.5. Chestionare utilizate în cercetare………………………97
5.4. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării preliminare………………99
5.5. Concluzii și perspective………………………………………….…….132
PARTEA III
CERCETĂRI PERSONALE PRIVIND OPTIMIZAREA MIJLOACELOR KINETOPROFILAXIEI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA VIEȚII FEMEII GRAVIDE
6. Design-ul cercetării………………………………………………..……136
6.1. Premise și ipoteze………………………………………………..137
6.2. Obiectivele și sarcinile cercetării……………………………..…142
6.3. Organizarea și desfășurarea cercetării……………………………143
7. Analiza și interpretarea rezultatelor finale……………………….…..169
8. Concluzii și perspective…………………………………………………..181
8.1. Contribuții personale…………………………………………….183
9. Bibliografie………………………………………………………….…..190
10. Anexe……………………………………………………………………201
ABREVIERI
ATS – American thoracic Society;
ABD – Abducție;
ADD – Adducție;
BTE – Baltimore Therapeutic Equipment;
CCPU – Centrul de Cercetare a Pereformanței Umane;
NCQA – Comitetul Național de asigurare a calității;
CF – articulație coxo- femurală;
CFS – Componenta Fizică a Sănătății;
CRF – capacitatea reziduală funcțională;
CV – Capacitatea vitală; coloana vertebrală;
CVF – Capacitatea vitală forțată;
DR – Drept;
DZG- diabet zaharat gestational;
EQLS – Cercetare Europeană a Calității Vieții;
EVS – Studiul valorilor europene;
FEV – Volum expirator maxim în 1 sec;
FIG – Figură;
FVC – capacitatea vitală forțată;
G – genunchi;
GABA –acidul gama-amino butiric;
Hb – hemoglobină;
HRQL – health related quality of life;
ICCV – Institutul Controlului Calității Vieții;
ICCV – Institutul de cercetare a calității vieții;
LOC – Locus of control;
M – mușchi;
M.I. – membru inferior;
M.S. – membru superior;
OMS – Organizația Mondială a sănătății;
ONU – Organizația Națiunilor Unite;
PDE; PDA – Profilul distresului emoțional; afectiv;
PEF – Fluxul expirator de vârf;
PEV – Platforma de echilibru;
PI – poziție inițială;
QOLI – Quality of life inventory (Chestionar de calitate a vieții);
SF-36 – Chestionar al calității vieții formă scurtată;
SG – Sănătatea generală;
SM – Sănătatea mentală;
SNC – sistem nervos central;
STG – stâng;
T – testosteron;
T1 – Timpul 1;
TM – Trade Mark= Marcă înregistrată;
UE – Uniunea Europeană;
VC – Vital Capacity= Capacitate vitală;
VD – Variabilă dependentă
VEMS – volum expirator maxim în prima secundă;
VI – Variabilă independentă
VR – volum residual;
VT – Vitalitate;
VT – Volum curent de aer în cursul unui ciclu respirator;
WVS – Cercetarea valorilor lumii;
1. INTRODUCERE
Din dorința de a dobândi noi cunoștințe și de a găsi răspunsuri la întrebări ne-am decis să desfășurăm o cercetare în ceea ce privește necesitatea exercițiului fizic, kinesiotapingului și masajului prenatal în perioada sarcinii.
Investigația noastră empirică a dus la obținerea unor concluzii și constatări ce pot contribui la perfecționarea teoriei că mijloacele kinetoprofilactice îmbunătățesc într-adevăr calitatea vieții femeii gravide deoarece aproape două sute de mii de femei din România devin mame în fiecare an.
Interesul pentru introducerea unui program kinetoprofilactic a apărut deoarece o parte semnificativă din participantele la studiu au susținut ideea că mișcarea și masajul sunt contraindicate în sarcină.
Ideea cea mai vehiculată era că ar afecta fătul și că în această perioadă specială determinată de maternitate, viitoarele mame ar trebui să se odihnească. Nu combatem ideea de odihnă zilnică, nici chiar oprirea din timpul programului kinetoprofilactic în orice moment s-ar resimți vreun discomfort, dar ne vine greu să concepem că femeia odată însărcinată să nu mai facă mișcare și să întrerupă ședințele de masaj din această cauză.
Într-adevăr din momentul concepției, femeia gravidă are parte de schimbări radicale care ajută în adaptarea și acomodarea cu noua viață care se dezvoltă în interiorul corpului ei, iar schimbările fizice și emoționale perturbă organismul femeii însărcinate din mai multe puncte de vedere. Dar odată ce încep transformările apar și problemele legate de sarcină, iar sedentarismul nu va face nici pe departe ca aceste probleme să dispară, deși pare o perioadă ideală pentru a sta în fotoliu și a ne relaxa.
Sarcina oferă un motiv important pentru a ne menține active, așadar scopul acestei teze este să realizăm și să ne angajăm ca odată cu kinetoprofilaxia aplicată, să ameliorăm efectele mai puțin pozitive ale proceselor fizice și modificărilor produse de organismul matern scăzând repercursiunile negative asupra psihicului viitoarei mame și să îmbunătățim starea de sănătate în ansamblu acționând pozitiv asupra calității vieții gravidei.
Prima lucrare pe această temă a fost publicată în 1907 de B. M. Mensendieck în Germania și prezenta tehnica respirației, autocontrolul, relaxarea și activitatea musculară localizată în actul nașterii, gimnastica prenatală era reprezentată de metoda psiho-profilactică și metoda psiho- somatică. Cum zona corticală este sediul reflexelor condiționate, înseamnă că durerea este și ea condiționabilă. Relaxarea trebuie realizată sub forma unui control al durerii. „Din punct de vedere psiho- somatic se explica că durerea este rezultatul stării de teamă față de actul nașterii. Teama influențează sistemul nervos vegetativ simpatic care controlează fibrele musculare răspunzătoare de închiderea colului uterin în loc să se dilate sau să se relaxeze, acestea se contractă și devin dureroase. Se pune baza pe tonifiere musculară, reeducarea respirației și coordonarea relaxării.”
România are probleme tot mai serioase pe termen lung, nașterile au fost mult mai puține decât decesele, fenomen care este deja unul cu vechime. Datele statistice arată o scădere a numărului de locuitori de la „23 de milioane la aproximativ 19,5 milioane” în ziua de azi, datorate în special scăderii natalității.
“Avem de a face cu o scădere de circa 3, 2 milioanne de locuitori, ceea ce înseamnă, raportat la cifra inițială, o reducere cu aproape 145, situație ce se concretizează într-un ritm mediu anual negativ de creștere de -0,645, ritm care, menținut și în anii următori, ar conduce la înjumătățirea populației în decurs de aproximativ un secol”.
Semnalul de alarmă tras de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Eurostat arată că „rata fertilității în țara noastră este sub media Uniunii Europene. Psihologii cred totuși, că acest fenomen mondial, care se acutizează de la an la an, nu are numai cauze medicale, ci, de cele mai multe ori, cauze psihosociale, după cum se arată într-un comunicat de presă din partea Plus Communicationˮ.
Reducerea numărului de nou născuți este rezultanta unor decizii ale femeii sau ale tânărului cuplu de a renunța la copii, de amânare a venirii lor pe lume ori de a avea un singur copil. Aici se regăsesc incertitudini și nesiguranța deși: „Statul apără drepturile mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații” așadar este nevoie de informare din partea viitoarelor mame, respectiv părinți.
Cu toate acestea, având în vedere eforturile europene și românești pentru sănătate, femeile sunt tot mai angrenate în activități politice, administrative și sociale, având la dispoziție tot mai multe metode anticoncepționale, ele caută să facă o carieră, casă, abia apoi, familie și copii. Și din această cauză, demografia a scăzut, motiv pentru care considerăm necesară această cercetare în a convinge și a da un imbold femeilor să dorească să conceapă copii, să își păstreze viața activă și să înțeleagă că perioada sarcinii poate fi plăcută și de calitate dacă este informată suficient și însoțită de un program kinetoprofilactic potrivit.
Sarcina este un eveniment normal, însă este o perioadă uimitor de complexă. Reduse sunt la număr acele evenimente din viața unui om care sunt la fel de importante și aduc atât de multă bucurie ca apariția unui copil, însă perioada de graviditate într-adevăr include modificări în anatomia și fiziologia mamei, astfel niciodată până acum nu a existat un moment mai bun de a trece la un mod de viață sănătos.
În realitate conceptul de sănătate presupune ideea de multidimensionalitate, ce presupune realizarea unui echilibru între sănătatea biologică, mentală, intelectuală, emoțională, decizională, socială, spirituală și holistică a mamei.
Ce trebuie de știut încă de la început este că alegerea sedentarismului, a lipsei de mișcare, petrecerea timpului liber în fața televizorului, calculatorului sau telefoanelor mobile, au deteriorat calitatea vieții din multe puncte de vedere.
Sportul practicat metodic și consecvent păstrează și îmbunătățește sănătatea, echilibrul fizic și cel emoțional a viitoarei mame.
La îndemnurile interioare pornite din nevoia naturală de mișcare sau la sfaturile din afară venite de la cei care înțeleg această nevoie, se răspunde cel mai frecvent prin reacții negative, diferit argumentate, în spatele cărora este camuflată aproape întotdeauna o proporție considerabilă de comoditate.
Pentru prevenirea sedentarismului, remediul cel mai la îndemână este terapia prin mișcare, iar cea mai operativă și mai ușoară formă a practicării ei este exercițiul fizic și controlul respirației. Și pentru că atunci când excesul de greutate nu este ponderat, apar capacitatea redusă la efort minim, greutate în respirație, astenie fizică și psihică, senzații neplăcute și chiar dureroase la mobilizare; din toate aceste efecte, noi recomandăm terapia profilactică ca fiind fundamentală.
Mișcarea și masajul practicate metodic și constant păstrează și îmbunătățesc sănătatea, echilibrul fizic și cel emoțional al gravidei.
Mileniul trei domină prin informație și viteză, femeia din zilele noastre poate alege momentul când dorește să devină mamă, sarcina este urmărită de-a lungul celor nouă luni pas cu pas și poate fi atent monitorizată de specialiștii în domeniu.
Pentru că femeia este liberă și stăpână pe propriul corp și pentru că trece printr-un eveniment natural, iar organismul ei aflat în această situație biologică specială determinată de maternitate este în stare să se adapteze unui program de mișcare, cu atitudune pozitivă și un comportament conștient, aceasta poate influența în bine starea proprie de sănătate, calitatea vieții și nașterea în sine.
Maternitatea este o călătorie care înseamnă bucurie, așteptare, răbdare și calm, activitate și mișcare. Fiecare femeie poate fi recunoscătoare când devine însărcinată, căci rodul pântecelui este o răsplată, așa cum spune Biblia.
“Organismul sănătos are nevoie de mișcare pentru a-și menține tonusul, iar in sarcină mai mult ca oricând sănătatea este esențială. Un corp obișnuit deja cu efortul, va resimți mult mai puțin durerile și intensitatea nașterii, indiferent că este naturală sau prin cezariană, și se va recupera mult mai repede.
Sarcina este într-adevăr un miracol, este abilitatea uimitoare și mereu surprinzătoare a corpului femeii de a aduce pe lume un „ghem de omˮ care umple sufletele părinților lui, care cucerește inimile bunicilor și elucidează scopul vieții. Însă, până ce bebelușul ajunge pe lume, mama trebuie să ofere o grijă atentă corpului ei, atât în sarcină cât și în momentul nașterii, pentru ca minunea mică să vină pe lume cu sănătate maximă”.
Obiectivul acestei cercetări este să reușim să convingem fiecare femeie însărcinată să recurgă la mijloace kinetoprofilactice pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții pe perioada gravidității.
Motivația alegerii temei
Sarcina, cunoscută și sub numele de gestație, este perioada în care unul sau mai mulți fetuși se dezvoltă în interiorul corpului femeii. Sarcina poate apărea prin contact sexual sau tehnologie de reproducere asistată.
Transformările produse de sarcină pot aduce bună dispoziție și neliniște, fericire și epuizare. În această perioadă se produc numeroase transformări fizice și emoționale, iar deciziile luate la timp pot influența sănătatea viitoarei mamei și a copilului în aceeași măsură.
Exercițiul fizic este o parte integrantă și importantă în viața de mamă modernă, poate ameliora unele tulburări frecvente din timpul sarcinii și poate energiza și îmbunătăți starea de sănătate în ansamblu.
Fiind conștienți că știința educației fizice poate să ne ajute să găsim soluții de sporire a calității vieții la gravide, ne-am propus să găsim rezultate ca urmare a unor evaluări prin care să motivăm și să determinăm femeia să dea naștere unuia sau mai multor copii și în toată această perioadă să realizeze activități fizice și să utilizeze mijloace kinetoprofilactice pentru îmbunătățirea calității vieții în cele nouă luni de sarcină.
Mișcarea înseamnă vitalitate, sănătate, tonus bun, o stare psihică pozitivă, un bilet către o naștere naturală ușoară și un copil sănătos.
Necesitatea unei cercetări ample referitoare la calitatea vieții femeii însărcinate, ne-a făcut să optăm pentru această temă, deoarece în cabinetul în care ne desfășurăm activitatea întâlnim tot mai multe femei însărcinate doritoare de o pregătire kinetoprofilactică pentru creșterea și îmbunătățirea calității vieții.
Din cele mai recente recenzii științifice reiese că adaptările fiziologice ale exercițiului fizic în timpul sarcinii par să protejeze fătul de vătămările corporale potențiale și, deși nu a fost stabilit un nivel superior de activitate sigură, avantajele continuării activităților fizice în timpul sarcinii par să depășească orice risc potențial. Totuși, toate deciziile cu privire la participarea la activitatea fizică în timpul sarcinii ar trebui luate în discuție de către femei cu consilierii lor medicali.
Prin pregătirea precoce vom viza întărirea mușchilor bolții plantare, ameliorarea circulației venoase răspunzătoare de edeme și senzație de greutate la nivelul gambelor, atenuarea crampelor musculare frecvente la gravidă, asuplizarea articulației coxofemurale, asuplizarea articulației lombo sacrale și a atitudinii hiperlordotice a femeii gravide, sursă de dureri lombare și sciatice.
Modificările fiziologice și morfologice ale sarcinii pot interfera cu capacitatea femeii de a se angaja în siguranță în unele forme de activitate fizică. Sănătatea generală a unei femei, inclusiv riscurile obstetrice și medicale, trebuiesc evaluate înainte de a prescrie un program de exerciții fizice. În general, participarea la o gamă largă de activități recreative pare a fi sigură în timpul sarcinii; cu toate acestea, fiecare sport trebuie revizuit individual pentru riscul său potențial, iar activitățile cu un risc ridicat de cădere sau cele cu risc ridicat de traumatisme abdominale ar trebui evitate în timpul sarcinii. În absența complicațiilor medicale sau obstetrice, 30 de minute sau mai mult de exerciții moderate pe zi, în majoritatea zilelor săptămânii, dacă nu toate, sunt recomandate femeilor însărcinate.
Kinetoprofilaxia gravidei prin exerciții fizice, aplicații de benzi kineziologice și tehnici de masaj, indicate de medic și supravegheate de un kinetoterapeut, fiind întreruptă fără ezitare ori de câte ori apar tulburări sau semne de neadaptare, ajută femeia gravidă să aibă parte de cea mai sănătoasă și comfortabilă sarcină cu putință.
Scopul acestei teze de doctorat este să elaborăm și să implementăm mijloace kinetoprofilactice în beneficiul femeii însărcinate, prin care dorim să demonstrăm creșterea calității vieții acesteia, prin: îmbunătățirea echilibrului și al posturii, mărirea capacității vitale și a volumului maxim de aer expirat, dezvoltarea forței maximale pe flexie, extensie, abducție și adducție la nivelul șoldului și nu în ultimul rând efectele pozitive asupra psihicului prin pregătirea gravidei în conștientizarea procesului nașterii.
Printre pacientele noastre se numără atât medici de obstetrică ginecologie cât și femei însărcinate așadar ne-am gândit să argumentăm și să evaluăm eficiența aplicării unor mijloace de kinetoprofilaxie care cuprind masajul manual, kinesiotapingul, exercițiile fizice și de respirație în influențarea calității vieții, îmbunătățirea parametrilor travaliului și conștientizarea lui din timp, având ca finalitate o naștere naturală cât mai puțin neplăcută.
Considerăm importantă cercetarea care trebuie să consolideze temeinic motivația care o determină pe femeia gravidă să realizeze activități fizice prin kinetoprofilaxie, deoarece credem că arătând diferențele semnificative în direcție pozitivă din evaluările noastre despre forță, capacitate vitală, volum maxim de aer expirat, îmbunătățirea echilibrului, iar din punct de vedere psihologic: acceptarea necondiționată a propriei persoane și convingerea că pot controla determinarea situațiilor, le vom convinge că astfel își îmbunătățesc calitatea vieții pe parcursul aceastei perioade speciale, așadar să aibă curajul să își asume responsabilitatea de a deveni mame.
Din momentul admiterii la doctorat, mi-a fost dat să văd complexitatea științifică a domeniului, profunzimea lui, iar prin cercetarea efectuată ne-am dat seama cât de importantă este o astfel de temă pentru a putea contribui atât din punct de vedere științific cât și din punct de vedere practic la realizarea obiectivelor referitoare la sănătatea și calitatea vieții femeii în această situație biologică specială determinată de maternitate.
Lucrările din care ne-am inspirat și cu rezultatele studiilor cărora ne permitem să ne comparăm pentru că și ele consideră kinetoprofilaxia ca fiind esențială pe perioada sarcinii sunt: X
Constatăm zilnic îmbunătățirea calității vieții femeilor însărcinate, prin aplicarea de mijloace complementare ale kinetoterapiei profilactice și de aici pornind ne-am propus să facem o evaluare diferită a rezultatelor față de cele obținute de către colegele noastre care au studiat aceeași temă dar nu au aplicat în completarea programului de exerciții fizice ședințe de masaj sau aplicații de benzi kinesiotaping.
Tematica lucrării vizează prin scop, ipoteze, etape, obiective și sarcini, femeia gravidă și tot ceea ce ne stă în putință să demonstrăm că îi va imbunătăți echilibrul, postura și statica vertebrală, mobilitatea și forța la nivelul șoldului, capacitatea vitală și volumul maxim de aer expirat din punct de vedere al funcției pulmonare, precum și un studiu al acceptării de sine respectiv al creșterii locusului de control intern finalizând cu evaluarea îmbunătățirii calității vieții pe perioada de maternitate.
Prin programul nostru kinetoprofilactic ne propunem să realizăm o intervenție benefică în viața femeii aflate în această stare biologică unică determinată de maternitate, străduindu- ne să dovedim cu ajutorul unor evaluări precise apoi prelucrări statistice, în ce măsură modalitățile utilizate sunt benefice și îmbunătățesc calitatea vieții.
O astfel de cercetare este necesară pentru că în ziua de azi perioada de maternitate este privită cu totul alți ochi, ginecologii sunt mult mai permisivi iar femeia gravidă trebuie să fie lămurită cu privire la faptul că se află într-o stare fiziologică normală, și are voie, ba chiar îi este recomandat să își păstreze programul de exercițiu fizic ce îl avea înainte, și că, cel mai optim moment în care să se ocupe de propria persoană și de viitorul ei bebeluș printr-un stil de viață sănătos, este momentul prezent. Numeroase cercetări se referă la simpla gimnastică medicală, exercițiile simple de respirație și cele de tonifiere a musculaturii pelviperineale, ceea ce este foarte bine, dar noi am vrea să le atingem din alt punct de vedere, îmbinându-le cu niște mijloace și tehnici relativ noi abordate holistic, iar cu rezultatele exacte provenite din evaluări performante dorim să argumentăm statistic și ilustrativ cum anume kinetoprofilaxia prenatală este benefică în creșterea calității vieții.
Noi am optat pentru această temă deoarece printre pacientele cabinetului nostru de specialitate în care ne desfășurăm activitatea se numără atât medici de obstetrică ginecologie cât și femei însărcinate, cele din urmă întocmai doritoare de o pregătire kinetoprofilactică care să le îmbunătățească calitatea vieții pe perioada sarcinii. Ne- am gândit să argumentăm și să evaluăm eficiența aplicării unor mijloace de kinetoprofilaxie care cuprind masajul manual și kinesiotaping- ul, pe lângă un program regulat de exerciții fizice și exerciții de respirație cu elemente preluate din gimnastica Aviva, care vor influența calitatea vieții, vor îmbunătăți parametrii travaliului și conștientizarea lui din timp, având ca finalitate o naștere naturală cât mai agreabilă.
Grija pentru calitatea vieții femeii gravide reprezintă o oportunitate pentru cercetători să realizeze studii referitoare la consecințele aplicării programului kinetoprofilactic. Entuziasmul este însă mic și prezent doar la gravidele care și înainte de sarcină aveau un mod de viață activ cu program regulat de exerciții fizice și masaj.
Considerăm subiectul studiului nostru ca fiind necesar și în același timp fascinant și sperăm să le fie de folos tuturor celor care îl vor parcurge.
Delimitări conceptuale
Dicționarul universal al limbii române definește optimizarea ca fiind acțiunea de a optimiza, alegerea și aplicarea celei mai bune soluții, a soluției optime (dintre mai multe posibile), iar a optimiza e verbul de a alege și a aplica soluția cea mai bună, cea mai eficientă, a îmbunătăți, a mări randamentul.
Optimizare s.f. =1. A de a optimiza și rezultatul ei. 2. (mat.) raționament sau calcul care permite a găsi valorile unuia sau mai multor parametrii corespunzând maximului unei funcții
Kinetologia profilactică cuprinde totalitatea metodelor și mijloacelor kinetologice care se adresează menținerii și întăririi stării de sănătate, deci prevenirii stării de boală. Profilaxia înseamnă și aplicarea tuturor mijloacelor necesare pentru a preveni agravarea sau apariția complicațiilor patologice, sau morfofuncționale ale unei boli cronice. Ca ramură a kinetoprofilaxiei, educația fizică își câștigă dreptul la individualitate datorită tocmai particularităților, obiectivelor și metodelor pe care le are.
Kinetoterapia, așa cum este astăzi remarcată în lume, se impune a fi cunoscută ca o componentă a științei în general ca făcând parte din știința activităților corporale care adună sub sălașul ei toate activitățile care folosesc exercițiul fizic în diferite scopuri și structuri având finalități diferite. Conceptul de kinetoterapie sau terapie prin mișcare își are originea în termenul de kinetologie creat și definit in 1857 de către Dally ca „știința care se ocupă de studiul mișcării organismelor vii și al structurilor care participă la aceste mișcări.”
Kinetoprofilaxia este considerată parte integrantă și ramură de avangardă a terapiei prin mișcare, constituită pe axioma unanim acceptată în științele medicale conform căreia „este mai ușor să previi, decât să tratezi”.
Kinetoprofilaxia studiază procesul de optimizare a stării de sănătate și de prevenire a îmbolnăvirii organismului uman, cu ajutorul exercițiilor fizice.
Kinetoprofilaxia, după Sbenghe T., (2002), este aplicarea exercițiilor aerobice pe principiile științei antrenamentului medical. Ea se aplică:
omului sănătos, pentru a-l feri de boli sau de apariția sindromului de decondiționare fizică (profilaxie primară sau de gradul I);
omului vârstnic, la care decondiționarea a apărut, pentru a-l feri de agravarea și organicizarea ei (profilaxie secundară, sau de gradul II);
omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de apariția unor agravări sau complicații ale acestor boli (profilaxie terțiară, sau de gradul III).
Kinetoprofilaxia are ca scop: întărirea stării de sănătate; mărirea rezistenței naturale a organismului față de agenții patogeni din mediul extern; stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal între organism și mediu. Obiectivul cel mai important constă în asigurarea condițiilor pentru creșterea și dezvoltarea normală și armonioasă a organismului și, implicit, prevenirea apariției deficiențelor fizice și a contactării unor boli care le-ar putea afecta dezvoltarea normală.
Cercetarea înseamnă acțiunea de a cerceta, a examina, a observa, a controla, a studia, a se informa, a întreba, a chestiona, a ancheta și rezultatul ei.
Echilibrul reprezintă capacitatea înnăscută a omului de a se menține în poziție verticală și de a se deplasa, fără riscul de a cădea. În același timp este funcția care ne permite sa fim constienți în orice moment de poziția noastră în spațiu.
Echilibrul depinde de buna funcționare a nervilor motori, cerebel, sensibilitate, centrul de greutate al organismului și urechea internă. Orice dezechilibru în buna funcționare a cel puțin unuia din elemente poate determina probleme, mai ușoare sau mai grave, în menținerea corectă a echilibrului pe verticală a propriului organism.
În DEX gasim: „A-și pierde echilibrul= a fi pe punctul de a cădea, de a se prăbuși.”
Tudor Sbenghe completează: „echilibrul este abilitatea de a menține sau a mobiliza corpul fără a cădea și îl definește ca fiind procesul complex ce interesează recepția și organizarea inputului senzorial ca și programul și execuția mișcărilor, elemente ce asigură postura menținerea permanentă a centrului de gravitate în cadrul bazei de susținere.
În viața cotidiană un proces complex și indispensabil este menținerea echilibrului corpului. Pierderea acestuia mai ales în ortostatism prezintă un real pericol pentru viitoarea mamă. Obiectivul nostru va consta în menținerea poziției corpului și a balansării optime în noile condiții de statică.
Centrul de greutate nu este compatibil cu cel al unui corp inert, el este permanent modificat prin mișcările oscilatorii discrete, ca urmare a unor contracții musculare inconștiente aflate sub controlul sistemului senzorial.
Termenul de echilibru și cel de stabilitate nu sunt sinonimi, echilibrul ar fi menținerea liniei gravitaționale a corpului înauntrul poligonului de sprijin, iar stabilitatea ar fi proprietatea unui corp de a- și recâștiga echilibrul fără să cadă atunci când acesta este perturbat. Stabilitatea este invers proporțională cu înălțimea centrului de gravitație al corpului și direct proporțională cu mărimea bazei de susținere. Limita de stabilitate se întinde spre periferia poligonului de susținere, moment în care poate recăpăta echilibrul sau acesta să fie pierdut și așa să se producă căderea.
Dezvoltarea echilibrului ca și capacitate coordinativă este centrată asupra acțiunii de coordonare ca fiind o combinare motrică a segmentelor corpului în timp și spațiu, concomitent și succesiv, în cele mai variate condiții de mediu și are ca scop fiziologic manifestarea capacității scoarței și a formațiunilor subcorticale interesate de a trimite impulsuri nervoase spre mușchi din a căror contracție și relaxare rezultă o mișcare fină, coordonată, diferențiată și rațională. Simțul muscular, elaborat în urma unui antrenament îndelungat, are un rol hotărâtor sprijinit și de informații vizuale, auditive și vestibulare. Excluderea vederii face ca îndemânarea să fie percepută de pozițiile membrelor în spațiu și a vitezei cu care se execută mișcarea. Pe lângă analizatorul motor, de coordonarea și dirijarea precisă va depinde ca execuția mișcărilor să se reducă simțitor.
Dezvoltarea echilibrului nu trebuie confundată cu dezechilibrul hormonal sau psihic, deși este un subiect mai puțin abordat, multe femei au dificultăți în a-și găsi echilibrul în perioada sarcinii, și nu văd experiența sarcinii ca fiind atât de roz pe cât o consideră ceilalți. E perfect normal ca uneori pe parcursul sarcinii viitoarea mamă să se simtă vulnerabilă, neliniștită, îngrijorată sau copleșită. Toate aceste emoții, oricât de neplăcute, fac parte din procesul normal de adaptare.
Alteori însă, femeia însărcinată se poate simți izolată, singură, epuizată, nefericită. Îi poate crește sau îi poate scădea pofta de mâncare, pot apărea probleme de somn, își poate pierde interesul și plăcerea pentru multe activități și poate părea pentru ceilalți mai sensibilă și mai irascibilă. Pe parcursul sarcinii, femeile se pot simți izolate, singure, epuizate, nefericite, agitate, lipsind echilibrul armonios din punct de vedere emoțional. Dacă astfel de emoții se prelungesc, pot apărea și simptome de anxietate sau depresie.
Unii oameni sunt pur și simplu biologic mai predispuși la emoții negative, ceea ce îi face să se adapteze mai greu la schimbări. Această predispoziție poate interacționa cu modificările fiziologice care se produc pe parcursul sarcinii, iar rezultatul e posibil să se manifeste prin depresie, anxietate sau un distres cronic. Pentru alte femei, modificările fiziologice din sarcină pot fi mai puțin relevante, însă pentru acestea alți stresori pot fi mai dăunători, cum ar fi problemele de cuplu, tranziția din viața profesională, sau alte probleme din familie.
Ca și coordonarea motrică, echilibrul este o condiție mecanică necesară motricității, deoarece stabilizează pozițiile și orientează mișcările în spațiu, fiind solicitat în activitățile atât casnice cât și profesionale.
Echilibrul reprezintă capacitatea înnăscută a omului de a se menține în poziție verticală și de a se deplasa, fără riscul de a cădea. În același timp este funcția care ne permite sa fim conștienți în orice moment de poziția noastră în spațiu.
Ȋmbunătățirea constă în acțiunea de a ameliora, îndrepta, de a face ceva să devină mai bun.
Gravida reprezintă femeia însărcinată care poartă în interiorul corpului un descendent în evoluție.
Gravida este femeia care poartă un făt în cavitatea uterină, femeie însărcinată vine din limba latină gravida.
Conceptul care definește calitatea vieții cunoaște o largă rezonanță în conștiința oamenilor mobilizând preocupările cercetătorilor, teoreticienilor și savanților.
Calitatea vieții este un nivel al stării de bine simțit de un individ sau un grup și spre deosebire de standardul de viață calitatea vieții nu este tangibilă și nu poate fi măsurată în mod direct.
Ȋmbunătățirea constă în acțiunea de a ameliora, îndrepta, de a face ceva să devină mai bun.
Conceptul care definește calitatea vieții cunoaște o largă rezonanță în conștiința oamenilor mobilizând preocupările cercetătorilor, teoreticienilor și savanților. Problema calității vieții trezește în prezent vii ecouri în conștiința, stările de spirit și atitudinea maselor largi populare de pretutindeni. Popoarele de azi sunt mai exigente ca oricând cu propria lor viață, manifestând și o sporită precauție și îngrijorare față de tot ceea ce o amenință. Expresia de calitate a vieții s-a instituit, de fapt, în cadrul literaturii social-politice și eseistice începând cu anul 1970, adică de când se înmulțesc semnele de deteriorare a armoniei dintre societate și natură, populație și mediul ei ambiant.
Este de asemenea un concept care a început să fie studiat și luat în considerare începând cu anul 1946, când, în Preambulul Constituției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea a fost definită în felul următor:
Sănătatea este starea de completă bunăstare fizică, mentală și socială, care nu se reduce la absența bolii sau infirmității”
Smith și colaboratorii consideră noțiunile de calitate a vieții și stare de sănătate ca fiind două concepte diferite, calitatea vieții fiind legată mai mult de sănătatea mintală, în timp ce starea de sănătate face referire la funcția fizică.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social. Fără îndoială că cea mai evidentă contribuție a acestui concept la studiul condițiilor de existență ale omului și societății este privilegierea calității. Criteriul calității permite aprecierea vieții umane potrivit valorilor de bine, divers, variat, nou, interesant, plăcut, ireproșabil, reușit etc.
Reprezentând o “auto-evaluare holistică a satisfacțiilor, făcând referire la individ” calitatea vieții este un concept mult controversat, multidimensional, care deși pare ușor de înțeles, actualmente este greu de definit. Într-un sens mai restrictiv este utilizat termenul de “calitatea vieții legată de sănătate – health related quality of life” (HRQL), pentru a defini impactul sănătății și asistenței medicale asupra calității vieții influențată de numeroși factori cum ar fi statusul financiar, habitatul, locul de muncă, spiritualitatea, suportul social și sănătatea individului.
Prin aprofundarea raportului dintre fericire și calitatea vieții, bunăstare, progres și civilizație se poate realiza importanta distincție reclamată la timpul său de Karl Marx: aceea dintre fericirea iluzorie și adevărata fericire.
În zilele noastre calitatea vieții deține o altă perspectivă a conceptului de fericire abordat de antici. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieți, calitatea vieții se referă atât la condițiile obiective în care viața umană se constituie, cât și la modul subiectiv în care fiecare își evaluează propria sa viață, starea de satisfacție, sănătate, fericire și împlinire. Organizația mondială a sănătății definește sănătatea ca fiind o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social cu capacitatea de a duce o viață productivă social și economic. Viața de calitate este definită social prin raportarea la norme general valabile în societate.
Cu cât evaluarea propriei sănătăți este mai pozitivă cu atât satisfacția de viață va fi mai ridicată. Cu cât cineva este mai sănătos sau se vede mai sănătos cu atât evaluarea generală a vieții va fi mai pozitivă.
PARTEA I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A CERCETĂRII
Particularități morfofuncționale și psihice ale femeii însărcinate
Particularitățile morfofuncționale și psihice care fac parte din acest eveniment plăcut, dar cu multe dezavantaje și disconforturi fizice și psihice ce constă în modificări hormonale, cu schimbări bruște de stare emoțională, somnolență și pofte uneori aberante ca și posibile consecințe a unor deficiențe nutriționale de minerale și vitamine.
Modificările din timpul sarcinii ale organismului matern sunt urmarea adaptării acestuia la noile cerințe create de prezența și necesitățile embrionului. Schimbările care au loc determină o stare fiziologică specială în care organismul feminin include și adaptează sistemele de control la un singur centru unde hipotalamusul va fi cel care va controla datorită hormonului sarcinii denumit progesteron.
Nuckolls, a realizat într-un studiu al relațiilor dintre activitățile psihosociale, stresul social, măsurat cu un scor de schimbare a experienței cumulate și prognosticul sarcinii, date obținute de la 170 de subiecți. Concluzia fiind că în absența unei schimbări de experiență cumulată înaltă, nu a existat o relație semnificativă între activitățile psihosociale și complicații.
În cercetarea noastră vom lua în considerare acuzele și simptomele care le putem influența prin intermediul aplicării mijloacelor kinetoprofilaxiei pentru îmbunătățirea vieții femeii gravide, nicidecum cele patologice.
Având în vedere rezultatele unui studiu făcut asupra modificărilor cognitive ale femeii însărcinate, am aflat că s-au comparat percepțiile femeilor gravide și non- gravide privind schimbările cognitive și performanța lor privind sensibilitatea, memoria și atenția.
Femeile însărcinate și-au evaluat abilitățile cognitive mai repede decât înainte, unele răspunzând diferit având în vedere viteza de prelucrare a limbii și comutarea atentă. Finalul experimentului a examinat convingerile privind declinul cognitiv asociat sarcinii. Persoanele cu experiență imediată și fără experiență imediată a sarcinii au evaluat abilitățile cognitive ale femeilor gravide ca fiind ușor mai slabe decât înainte de sarcină. Ratingurile de memorie au fost mai slabe imediat în timpul sarcinii. Se concluzionează că pot exista unele efecte ușoare ale sarcinii asupra performanței anumitor funcții cognitive specifice, dar că, convingerile populare bazate pe un stereotip al declinului cognitiv contribuie, de asemenea, la percepția femeilor gravide asupra schimbărilor cognitive.
Micșorarea limitei de toleranță la frustrare, se manifestă prin reacții contradictorii și irascibilitate, modificările sferei cognitive sunt în general minore manifestându- se printr- o ușoară lentoare ideativă, de natură perceptivă asupra abilităților cognitive acestea fiind considerate mai alterate.
Efectele sarcinii asupra cogniției și stării de spirit au fost examinate folosind un design cu măsuri repetate într-un alt studiu în 1999 de către Buckwalter. Nouăsprezece femei, în vârstă medie de 33 de ani, au fost testate cu o baterie neuropsihologică cuprinzătoare în ultimele 2 luni de sarcină și din nou în termen de 2 luni de la naștere. Probele de sânge au fost obținute de la toți subiecții și analizate pentru o varietate de hormoni steroizi implicați în funcționarea cognitivă și a dispoziției. Majoritatea participanților au completat, de asemenea, mai multe măsuri de auto- raportare a stării de spirit. În comparație cu performanța după naștere, femeile au prezentat o deficiență semnificativ mai mare în aspecte ale memoriei verbale în timpul sarcinii și au avut de asemenea tendința de a raporta stări de dispoziție mai negative. Deficitele de memorie nu au fost explicate de tulburările de dispoziție. Nici un hormon analizat nu este legat în mod constant de performanța cognitivă în timpul sarcinii. În timpul sarcinii, niveluri mai mari de progesteron (P) au fost asociate cu tulburări mai mari de dispoziție și niveluri mai mari de dehidro- epiandrosteronă (DHEA) cu o stare de spirit mai bună. După naștere, testosteronul (T) a fost asociat puternic și constant cu tulburări mai mari de dispoziție raportate. Rezultatele comfirmau un deficit de memorie peripuerperală, care nu se poate explica prin creșterea dramatică a hormonilor steroizi circulați sau prin starea dispoziției în timpul sarcinii. Hormonii steroizi, și anume P, DHEA și T, par să joace un rol în tulburările de dispoziție în timpul și după sarcină.
În ultimul trimestru de sarcină fătul are o creștere semnificativă, fapt ce impune o solicitare mai mare cardio-respiratorie a organismului gravidei, ce trebuie să facă față necesarului de oxigen pentru țesuturile fetale. Multe gravide se simt foarte obosite, respirația este îngreunată. Apare edemul mâinilor, al picioarelor și al gleznelor datorită lichidului acumulat în exces, iar pentru reducerea lui se folosesc exerciții care reduc retenția de lichid la nivelul lor. Atitudinea gravidei se schimbă, abdomenul proiectându-se înainte, partea de sus a trunchiului se înclină înapoi și coloana vertebrală lombară se încurbează și mai mult.
Particularități morfofuncționale
Ontogenia ca știință, studiază dezvoltarea și transformările morfofuncționale ale organismului de la fecundație până la moarte. Se cunoaște etapa prenatală cuprinsă între fecundație și naștere și o etapă postnatală.
Modificări ale sistemului nervos în trimestrul 1 de sarcină este caracterizat prin agitație, schimbări de dispoziție a gravidelor, iritabilitate marcată. În al 2-lea trimestru revine echilibrul în activitatea sistemului nervos, iar în al 3-lea trimestru, distonia vegetativă va deveni dominantă din nou.
Sarcina cu toate că este un episod în cele mai multe cazuri plăcut, are dezavantaje prin discomfortul fizic și psihic pe care îl cauzează dând stări emoționale intensificate de nivelul hormonal crescut. Astfel, modificările bruște de stări emoționale, somnolența, poftele eronate și problemele de transit intestinal nu sunt singurele modificărI ce produc neplăceri în perioada de sarcină.
Kilogramele se acumulează într-un mod neregulat pe parcursul sarcinii, și de multe ori ritmul de creștere în greutate este mai importantă decât câștigul ponderal total. În primul trimestru se pot câștiga 5-10% din numărul total de kilograme (maxim 1, 5 kg), dar este și mai bine ca viitoarea mamă să-și păstreze constantă greutatea inițială. Ulterior se pot acumula în medie 460 g/săptămână, un pic mai mult pentru femeile slabe și un pic mai puțin pentru femeile robuste. O femeie de talie medie ar trebui să câștige pe timpul sarcinii între 8 și 15 kg, una slabă până la 20 kilograme, în timp ce pentru supraponderale 7-10 kg sunt considerate suficiente.
O creștere exagerată în kilograme este un semn periculos care poate arăta debutul preeclampsiei, afecțiune manifestată prin edeme și hipertensiune arterială în ultimele luni de sarcină. Surplusul de kilograme din finalul sarcinii este reprezentat aproape în exclusivitate de țesutul „ne-gras“: placentă, creșterea uterului, creșterea volumului sanguin, dezvoltarea sânilor (a glandelor care produc lapte) și dezvoltarea fătului în sine.
Această creștere a greutății aduce cu sine o modificare a centrului de greutate, respectiv a echilibrului corpului ceea ce poate duce la lordozarea coloanei vertebrale cu dureri în această zonă.
Creșterea subită a sânilor și hipersensibilitatea lor reprezintă unul dintre primele indicii ale sarcinii. Explicația constă în creșterea nivelului de estrogen și progesteron din organism. Acest lucru se intamplă în primele trei luni de graviditate. De asemenea, se poate întâmpla ca și volumul cutiei toracice să se mărească, deoarece crește nevoia de oxigen. Debitul expirator este modificat, acest parametru reflectă fidel gradul de oxigenare a fătului.
Modificări la nivelul psihic se constată în comportamentul și reacțiile gravidei care încep să devină observabile. În afară de emoția și fericirea din această perioada, explicația constă și în schimbările de ordin hormonal care au loc. Toate aceste probleme vor dispărea, fiind prezente doar temporar, totul revenind la normal dupa naștere și încheierea perioadei de alăptare.
Starea de spirit are o influență decisivă asupra bunului mers al nașterii. Deprimarea, eventualele probleme personale care se suprapun peste stresul nașterii vor intensifica senzațiile neplăcute. Simțul umorului pe lângă faptul că calmează, liniștește gravida, mai creează o buna dispoziție și o face să uite de frica care la un moment dat o domina, având efect benefic și asupra fătului: care se dezvoltă bine și se va naște cu un psihic sănătos și echilibrat.
Articulațiile devin mai laxe în zona sacro iliacă, iar totodată cu creșterea în greutate și volum a uterului se va schimba centrul de greutate, ducând la o lordoză de compensație care poate să se asocieze cu o deficiență cifotică toracală compensatorie.
Aceste schimbări au rolul de a asigura centrul de greutate a gravidelor la nivelul plantelor. În ceea ce privește articulațiile, la femeia însărcinată, în special la nivelul centurii pelviene apare o imbibiție ligamentară accentuată. Consecința hiperemiei și infiltrației seroase produce o relaxare articulară la nivelul centurii pelviene, și va permite o mobilitate mai mare la acest nivel. În regiunea antero-laterală, musculatura peretelui abdominal cât și cea a planșeului pelvian devin mai extensibile, influențate fiind de creșterea uterului.
Adaptată la efortul fizic, debitul respirator crește direct proporțional cu intensitatea efortului. Schimburile gazoase sunt mai active datorită creșterii vitezei sângelui, lărgirii capilarelor și deschiderii unor capilare de rezervă din jurul alveolelor pulmonare. Datorită posibilității de a stăpâni și conduce procesul respirator și de a dezvolta prin exerciții speciale respirația toracică și diafragmatică, actul respirator se îmbunătățește prin antrenament. Frecvența respirațiilor scade, iar amplitudinea și capacitatea vitală cresc. Perioada gravidității aduce cu sine o intensificare a schimburilor respiratorii datorită dezvoltării fătului în uter și necesitățile organismului matern de a face față acestei acțiuni. Circulația aeriană și cea vasculară devin mai active, cu o creștere relativă a numărului de respirații pe minut înspre al treilea trimestru de sarcină.
Psihicul femeii însărcinate prezintă în general o lipsă de confort provocată de aspectul fizic schimbat, de creșterea în greutate și de stările emoționale accentuate de către creșterea nivelului hormonal.
Activitatea aparatului respirator în timpul sarcinii va fi mai activ iar spre finalul sarcinii, respirația, devine mai accelerată și mai superficială. Temperatura aerului expirat la gravide este cu 17 grade mai mare și conține cu 21% mai mult dioxid de carbon. Aparatul circulator este influențat de sarcină prin apariția noii vascularizații în uter și glande mamare crescând astfel cantitatea globală de sânge. Creșterea sarcinii poate să determine apariția de staze în vene, capilare și limfatice la nivelul membrelor inferioare mărind riscul de apariție a varicelor și edemelor. Datorită unor cauze psihice și organice și tensiunea arterială poate avea fluctuații.
Metabolismul femeii devine mai activ, cu tendințe de îngrășare spre obezitate. Glandele endocrine sunt influențate foarte mult de sarcină, activitatea hipofizei, tiroidei și a suprarenalelor se intensifică, psihicul femeii gravide este influențat de sarcină și apar comportamente specifice maternității.
Pentru a menține sarcina, activitatea hormonilor estrogeni și progesteron sunt considerați cei mai importanți. Modificările la nivelul sistemului osteo-articular și muscular sunt foarte importante și se realizează îndeosebi sub influența hormonilor sintetizați la nivel placentar. Abdomenul gravidei crește, ceea ce va duce la schimbarea centrului de greutate, ducând la o lordoză de compensație care poate să se asocieze cu o deficiență cifotică toracală compensatoare. În ceea ce privește articulațiile, la femeia însărcinată, în special la nivelul centurii pelviene apare o imbibiție ligamentară accentuată. Consecința hiperemiei și infiltrației seroase va produce o relaxare articulară la nivelul centurii pelviene, și va permite o mobilitate mai mare la acest nivel. În regiunea antero-laterală, musculatura peretelui abdominal cât și cea a planșeului pelvin devin mai extensibile, influențate fiind de creșterea uterului gravidei.
Prin avansarea perioadei de sarcină, mușchii drepți abdominali vor fi trași lateral, vor asigura spațiul necesar dezvoltării fătului.
Bazinul la femei are o structură mai fragilă, este mai larg și scund cu un rol în purtarea la bun sfârșit a sarcinii ce se finalizează prin naștere. În timpul sarcinii scade conținutul de calciu al oaselor dar elasticitatea lor crește. Are loc o decalcifiere ușoară a sistemului osos.
După cum bine știm, exercițiul fizic exercită influențe asupra organismului și asupra părților neangrenate direct în activitatea musculară, astfel dacă analizăm forma și structura scheletului osos din punct de vedere fizic e reprezentată de o substanță dură, rezistând la acțiuni mecanice intense, el posedă o maleabilitate care permite să se modifice încet dar continuu, în tot cursul vieții, adaptându-se progresiv la nevoile funcționale.
Articulațiile de asemenea se modelează sub acțiunea acelorași forțe statice și dinamice. Întinderea suprafețelor articulare este condiționată de amplitudinea mișcărilor ce se efectuează în articulația respectivă. Necesitățile de statică și dinamică a corpului determină stabilitatea și mobilitatea articulațiilor.
Persoanele neantrenate consumă oxigen în cantitate dublă față de persoanele antrenate.
Un mușchi bine antrenat are în rezervă o mare cantitate de substanțe energetice pe care să le utilizeze în efort, glicogenul se află în cantitate mai mare și hemoglobina asigură schimburi mai mari de oxigen între sânge și mușchi, fiind mai abundentă, ceea ce pot fi demonstrate din analize de sânge.
Articulațiile devin mai laxe în special la nivelul articulațiilor sacroiliace ale coloanei vertebrale și simfizei pubiene. Menținerea în poziție corectă a uterului gravid și pentru o expulzie cât mai ușoară este necesară prezența musculaturii abdominale puternice cât și a unei musculaturi perineale elastice capabile de distensie.
Respirația trebuie adaptată la efortul fizic, debitul respirator crește direct proporțional cu intensitatea efortului. Schimburile gazoase sunt mai active datorită creșterii vitezei sângelui, lărgirii capilarelor și deschiderii unor capilare de rezervă din jurul alveolelor pulmonare. Datorită posibilității de a stăpâni și conduce procesul respirator și de a dezvolta prin exerciții speciale respirația toracică și diafragmatică, actul respirator se îmbunătățește prin antrenament. Frecvența respirațiilor scade, iar amplitudinea și capacitatea vitală cresc.
De asemenea, se poate întâmpla ca și volumul cutiei toracice să se mărească, deoarece crește nevoia de oxigen. La o femeie, devenită gravidă cu o condiție fizică scăzută, orice efort ce depășește consumul de un litru pe minut se soldează cu o datorie de oxigen, pe când cea cu condiție fizică ridicată dispune deo rezervă de oxigen. Asigurată de această rezervă, posibilitatea de a contracta o datorie de oxigen în timpul efortului este cu mult mai scăzută. Acest fapt permite să se efectueze un lucru muscular de durată, respirația putându-se menține stabilă timp îndelungat. Exerciții de gimnastică respiratorie pe toată perioada sarcinii în mod normal sunt destinate creșterii amplitudinii și complianței toracale. Excursiile toracelui sunt mai ample la bază decât la vârf, la gravidă, pe măsura creșterii fătului, excursiile diafragmului se reduc. De aceea, se învață respirația diafragmatică, care va consta în antrenarea respirației abdominale. Relaxarea și bombarea peretelui abdominal scade presiunea intraabdominală, diafragmul va coborî dând condiții pentru inspirație. Contracția musculaturii peretelui abdominal determină creșterea presiunii intraabdominale ceea ce va duce la ascensionarea diafragmului dând condiții pentru expirație.
Creșterea bruscă a sânilor și hipersensibilitatea lor reprezintă unul dintre primele indicii ale sarcinii. Explicația constă în creșterea nivelului de estrogen și progesteron din organism. Acest lucru se întâmplă în primele trei luni de graviditate, dar nu este exclus ca sânii să crească în continuare, pe durata celor nouă luni. Modificări la nivelul epidermei se constată la tenul gravidei care începe să strălucească. În afară de emoția și fericirea din această perioadă, explicația constă și în schimbările de ordin hormonal care au loc. Pielea este într- adevăr mai întinsă, pentru că se adaptează creșterii corpului. Unele gravide observă și apariția unor tulburări de pigment – așa numita "mască de sarcină" (cloasma) vizibilă în a doua perioadă de graviditate. Aceasta se manifestă prin pigmentarea intensă a frunții, a obrajilor și a porțiunii din jurul gurii, pe fondul modificărilor hormonale și a influenței luminii. De asemenea, în timpul sarcinii multe femei se confrunta cu problema acneei, ce apare ca urmare a creșterii secreției glandelor sebacee. Toate aceste probleme sunt temporare și vor dispărea după naștere.
În cursul sarcinii, majoritatea femeilor observă schimbări în textura părului și în viteza de creștere a acestuia. Hormonii secretați în organism cauzează reacții contradictorii: acum părul crește mai repede, pentru a cădea alarmant numai câteva săptămâni mai târziu. Schimbările acestea nu sunt definitive și nici măcar pe termen lung; majoritatea femeilor însărcinate au aceasta problemă, unele dintre ele prezentând și pilozitate excesivă (pe față, pe abdomen sau în jurul mameloanelor). De asemenea, unele dintre gravide observă o modificare a culorii părului, pe fondul acelorași schimbări hormonale.
În altă ordine de idei, multe femei însărcinate observă că apar schimbări și în ceea ce privește unghiile: în unele cazuri, cresc mai repede decât de obicei și se întăresc, în altele se fragilizează și devin casante. Dar aceasta situație este tot una temporară, totul revenind la normal după naștere și încheierea perioadei de alăptare.
Pe durata celor nouă luni de sarcină, organismul secretă un hormon numit relaxină. Aceasta relaxează pelvisul (respectiv, toate articulațiile), conferind mai multă mobilitate, pentru a ajuta copilul la naștere. Dar hormonul acesta poate avea și unele efecte adverse, de scurtă durată: articulațiile sunt mai fragile, nu mai este atât de bună stabilitatea și deci, predispoziția la accidente crește.
Varicele, care apar de obicei pe picioare și în zona genitală, sunt provocate de creșterea instantă a vaselor de sânge, ca urmare a acțiunii hormonilor secretați de organism în timpul sarcinii. Cel mai adesea, dispar de la sine după naștere, dar pot fi ameliorate evitând poziția ortostatică și cea șezând prelungită, purtând îmbrăcăminte lejeră din bumbac și evitând încălțămintea cu toc.
Hemoroizii uneori apar fie în timpul sarcinii, fie în momentul nașterii naturale, ca urmare a efortului de expulzare. Volumul vaselor de sânge este mai mare, iar uterul exercită presiune asupra pelvisului, ceea ce face ca venele din zona rectală să fie afectate, ducând la apariția hemoroizilor. Aceștia pot fi extrem de dureroși, pot apărea sângerări și prurit. Constipația, des întâlnită la gravide, apare (tot) din cauza hormonilor, care încetinesc trecerea alimentelor prin tractul gastrointestinal. Ca și în multe alte cazuri, este mai ușor să previi hemoroizii și constipația, decât să le tratezi, de aceea este recomandată alimentația bogată în fibre, creșterea cantității de lichid ingerat și kinetoprofilaxia.
Starea de spirit are o influență decisivă asupra bunului mers al nașterii. Deprimarea, eventualele probleme personale care se suprapun peste stresul nașterii vor intensifica senzațiile neplăcute. Simțul umorului pe lângă faptul că calmează, liniștește gravida, mai creează o buna dispoziție și o face să uite de frica, care la un moment dat a dominat- o, ea are un efect benefic și asupra fătului: care se dezvoltă bine și se va naște cu un psihic sănătos și echilibrat.
Activitatea aparatului respirator în perioada gravidității prezintă o intensificare a schimburilor respiratorii datorită nevoilor de dezvoltare a fătului în uter și necesitățile organismului matern de a face față acestui demers. Circulația aeriană și cea vasculară devin mai active, cu o creștere relativă a numărului de respirații pe minut înspre al treilea trimestru de sarcină.
Respirația realizează schimburile gazoase dintre organism și mediul înconjurător prin 3 procese fiziologice:
– respirația externă (pulmonară) alcătuită la rândul ei din ventilația pulmonară (prin care se realizează inspirația și expirația) și schimburile gazoase la nivelul alveolelor pulmonare (pe baza diferenței de presiune a gazelor din capilarele sanguine și acinii pulmonari);
– transportul gazelor prin sânge care se face sub forma legăturilor labile cu hemoglobina: oxihemoglobina (oxigen legat) și carbohemoglobina (dioxid de carbon legat)
– respirația internă sau tisulară prin care țesuturile absorb din sânge cantitatea de O2 necesară și cedează surplusul de CO2; cantitatea de O2 absorbită, respectiv de CO2 cedată, pe unitatea de timp depind de fluxul sanguin prin țesutul respectiv și de diferența de presiune parțială a acestor gaze (din sânge și țesuturi). Reglarea respirației se realizează pe cale nervoasă, reflexă și umorală.
Eliminarea de dioxid de carbon este mărită. Creșterea tensiunii arteriale, în vasele pulmonare, are loc în cadrul unui proces de adaptare al aparatului respirator la sarcină. Se admite o creștere a frecvenței respiratorii ce se datorează deplasării organelor din cauza uterului gravid. Spre finalul sarcinii, respirația, devine mai accelerată și mai superficială. În cursul sarcinii, mai ales în ultimul trimestru, apar modificări respiratorii semnificative, iar fără să se intervină printr-un autocontrol, respirația de tip abdominal se transformă în respirație de tip toracic. Aceasta se datorează împingerii înspre cutia toracică a diafragmului de către uterul în creștere.
Volumul respirator curent crește progresiv din luna a treia de sarcină. La termen, creșterea este de aproximativ 40%. Scade concomitent volumul respirator de rezervă și aerul rezidual. În consecință aerul curent oxigenat se va dilua într-un volum mai mic de aer alveolar (conținut redus de oxigen).
Debitul ventilator de repaus crește și el în sarcină cu 40%. Frecvența practic nu se modifică dar debitul ventilator crește datorită creșterii volumului respirator curent. Hiperventilația și reducerea capacității reziduale funcționale favorizează hematoza. Crește de asemenea și perfuzia pulmonară, sunt incluse în circuitul funcțional noi câmpuri pulmonare care vor fi irigate în mod corespunzător prin deschiderea de noi teritorii vasculare ale micii circulații. Se asigură astfel creșterea progresivă a consumului de oxigen ( cu 27% la termen) cât și eliminarea dioxidului de carbon produs în exces.
Diminuarea capacității vitale respiratorii este compensată prin creșterea frecvenței respirațiilor pe minut, creștere mai accentuată înspre termen. Adaptată la efortul fizic, debitul respirator crește direct proporțional cu intensitatea efortului. Schimburile gazoase sunt mai active datorită creșterii vitezei sângelui, lărgirii capilarelor și deschiderii unor capilare de rezervă din jurul alveolelor pulmonare. Datorită posibilității de a stăpâni și conduce procesul respirator și de a dezvolta prin exerciții speciale respirația toracică și diafragmatică, actul respirator se îmbunătățește prin antrenament. Frecvența respirațiilor scade, iar amplitudinea și capacitatea vitală cresc.
La o femeie, devenită gravidă cu o condiție fizică scăzută, orice efort ce depășește consumul de un litru pe minut se soldează cu o datorie de oxigen, pe când la cea cu condiție fizică ridicată dispune de o rezervă de oxigen de aproape 4 litri, la adăpostul acestei rezerve, posibilitatea de a contracta o datorie de oxigen în timpul efortului este cu mult mai scăzută. Acest fapt permite să se efectueze un lucru muscular de durată, respirația putându-se menține stabilă timp îndelungat.
Când dificultățile în respirație devin brusc severe pot fi semnul unei probleme medicale grave. Se solicită imediat ajutor în caz de:
dureri în piept sau dureri la respirație;
respirație rapidă;
puls rapid, palpitații sau leșin;
învinețirea buzelor, a degetelor de la mâini sau picioare, ori paloare excesivă a feței;
sentiment de teama de a nu lua oxigen suficient;
tuse persistentă, febră sau frisoane, tuse cu sânge.
Modificările în circulația venoasă sunt mult amplificate, creșterea sarcinii putând determina apariția de staze în vene, capilare și limfatice la nivelul membrelor inferioare mărind riscul de apariție a varicelor și edemelor, de aceea pot apărea varice și hemoroizi externi și interni, iar pe acest fond dacă este pre-existent, implicit tromboflebitele. Nu este recomandat să se odihnească culcată pe spate, mai ales în ultimele luni de sarcină, deoarece în această poziție uterul, prin greutatea sa poate determina presiune importantă asupra unor nervi și vase de sânge și astfel poate afecta circulația sanguină spre făt. Compoziția sanguină suferă deopotrivă modificări, în ceea ce privește componentele proteice.
Sistemul endocrin este influențat foarte mult de sarcină, activitatea hipofizei, tiroidei și a suprarenalelor se intensifică, la aproximativ 50% dintre gravide tiroida devine palpabilă, ceea ce denotă o creștere în volum. Crește necesitatea de oxigen a organismului matern și a produsului de concepție, realitate demonstrată prin creșterea metabolismului bazal până la 30% în ultimul trimestru de sarcină, ca urmare a modificărilor energetice suplimentare ce caracterizează perioada de gestație. Totul se datorează intercalării în circulația sanguină a circuitului utero-placentar și intensificării proceselor metabolice. Ca rezultat, fătul primește oxigen și substanțe nutritive, care îi sunt necesare în procesul de creștere și dezvoltare.
Când fătul crește semnificativ, acest fapt impune o solicitare mai mare cardio-respiratorie a organismului gravidei, care trebuie să facă față necesarului de oxigen pentru țesuturile fetale. Multe gravide se simt foarte obosite, respirația le este îngreunată. Apare edemul mâinilor, al picioarelor și al gleznelor datorită lichidului acumulat în exces, iar pentru reducerea lui se folosesc exerciții care reduc retenția de lichid la acest nivel și masaj. Aparatul digestiv va avea loc tot mai puțin să funcționeze și își încetinește activitatea, apărând constipații sau dispepsii de tip hiperacid. Atitudinea gravidei se schimbă, abdomenul proiectându- se înainte, partea de sus a trunchiului se înclină înapoi și coloana vertebrală lombară se încurbează și mai mult. Gravida suportă mai greu efortul fizic, iar greutatea crescută și laxitatea articulară o pot predispune la accidente.
În ceea ce privește articulațiile, la femeia însărcinată, în special la nivelul centurii pelviene apare o imbibiție ligamentară accentuată. Consecința hiperemiei și infiltrației seroase produce o relaxare articulară la nivelul centurii pelviene, și permite o mobilitate mai mare la acest nivel. În regiunea antero-laterală, musculatura peretelui abdominal cât și cea a planșeului pelvian devine mai extensibilă, influențate fiind de creșterea uterului gravidei.
Prin avansarea perioadei de sarcină, mușchii drepți abdominali vor fi trași lateral, vor asigura spațiul necesar dezvoltării fătului. Bazinul la femei are o structură mai fragilă, este mai larg și scund cu un rol în purtarea la bun sfârșit a sarcinii ce se finalizează prin naștere. În timpul sarcinii scade conținutul de calciu al oaselor dar elasticitatea lor crește. Are loc o decalcifiere ușoară a sistemului osos.
Articulațiile de asemenea se modelează sub acțiunea acelorași forțe statice și dinamice. Întinderea suprafețelor articulare este condiționată de amplitudinea mișcărilor ce se efectuează în articulația respectivă. Necesitățile de statică și dinamică a corpului determină stabilitatea și mobilitatea articulațiilor.
Persoanele neantrenate consumă oxigen în cantitate dublă față de persoanele antrenate.
Un mușchi bine antrenat are în rezervă o mare cantitate de substanțe energetice pe care să le utilizeze în efort, glicogenul se află în cantitate mai mare și hemoglobina care asigură schimburi mai mari de oxigen între sânge și mușchi, fiind mai abundentă, ceea ce se poate dovedi din analizele de sânge. Eficacitatea exercițiului fizic poate fi verificată și prin coordonarea diverselor grupe de mușchi, chiar și prin precizia și automatizarea acțiunilor nervoase.
Articulațiile devin mai laxe în special la nivelul articulațiilor sacroiliace ale coloanei vertebrale și simfizei pubiene. Pentru menținerea în poziție corectă a uterului gravid și pentru o expulzie cât mai ușoară este necesară prezența musculaturii abdominale puternice cât și a unei musculaturi perineale elastice capabile de distensie. Hormonul numit relaxină destinde musculatura și ligamentele, se produce îmbibarea seroasă a ligamentelor, cartilajelor și articulațiilor bazinului. În ultimele luni de sarcină, mărimea și greutatea uterului determină o presiune suplimentară a mușchilor spatelui. Curburile coloanei vertebrale se accentuează. Menținerea posturii este o problemă dificilă, controlul defectuos aduce prejudicii în activitatea zilnică. A menține o postură corectă, dreaptă, înseamnă a menține linia gravitației corpului în interiorul bazei de susținere, iar pentru a realiza acest lucru este nevoie ca activarea mușchilor posturali să se facă adecvat, să se aibă în vedere bascularea anterioară cu întreaga modificare a biomecanicii din sarcină.
Particularități psihice și fiziopatologice ale femeii însărcinate
Starea de gestație determină multiple și complexe modificări funcționale și morfologice la nivelul tuturor țesuturilor, organelor și sistemelor organismului matern, în vederea asigurării condițiilor optime pentru protecția, creșterea și dezvoltarea produsului de concepție în cursul sarcinii.
Femeia crește în greutate pe perioada sarcinii între 8 și 15 kilograme, depinde cum s-a găsit după diferiți autori, alții notează o creștere de 10- 15 kilograme. Aceasta depășire a greutății aduce cu sine o modificare a centrului de greutate, respectiv a echilibrului corpului ceea ce poate duce la lordozarea coloanei vertebrale, neprevenită duce chiar la lombalgii și cifoză dorsală.
Creșterea în greutate poate fi asociată diabetului zaharat gestațional (DZG) definit ca orice grad de intoleranță la glucoză cu debut recunoscut în timpul sarcinii. În aceste cazuri nu se exclude posibilitatea ca intoleranța la glucoză nerecunoscută să fi fost antecedată sau să fi început concomitent cu sarcina.
Psihicul femeii gravide este influențat de sarcină și apar comportamente specifice maternității. Dispoziția caracteristică gravidelor este iritabilitatea și schimbarea dispoziției de la o stare emoțională la alta, somnolență și deseori pofte aberante ori capricii. În aceasta perioadă femeia prezintă o iritabilitate psiho-emoțională sporită, o sensibilitate excesivă a mirosului, o nestăpinire a somnolenței, acestea fiind ușoare și trecătoare.
Activitatea hormonilor estrogeni și progesteron sunt considerați cei mai importanți în menținerea sarcinii.
Elementul dominant în funcționalitatea sistemului nervos, în primul trimestru de sarcină este labilitatea care se datorează funcționalității centrilor subcorticali, corticali și a sistemului vegetativ. Pe lângă agitație, iritabilitate marcată și fluctuațiile de dispoziție, pot interveni inclusiv stări depresive.
Întreaga sarcină este însoțită de tulburări psiho fiziologice de intensitate redusă, pot astfel să apară tulburări senzitive cu scăderea pragului sensibilității, manifestându- se prin capricii sau intoleranțe alimentare.
Grețurile matinale, accesele de vomă și uneori senzațiile de amețeală și slăbiciune fac parte din experiențele neplăcute prin care trec 66 % dintre femeile însărcinate din Europa. Aceste reacții sunt pesemne metoda naturală a organismului prin care fătul este protejat de alimentația nesănătoasă sau produsele chimice dăunătoare care îl pot afecta. Aceste intoleranțe și pusee de vărsături se manifestă în timpul sarcinii până în momentul în care fătul ajunge într-un stadiu în care nu mai este atât de sensibil la elementele introduse în organism prin hrana mamei sale.
Scăderea limitei de toleranță la frustrare se afirmă prin reacții contradictorii, irascibilitate și creșterea răspunsurilor violente respectiv a reacțiilor nestăpânite. Reacția psihică în sfera cognitivă pare să fie exprimată în această perioadă de o lentoare în idei, modificări mai degrabă de natură perceptivă datorate schimbărilor cognitive din sarcină. Un studiu realizat privind convingerile conform cărora sarcina alterează performanțele cognitive, a relevat faptul ca femeile gravide față de cele care nu sunt gravide, nu prezintă diferențe semnificative, decât raportat la scăderea performanței de memorare și tulburări de somn. Dar in sfera instinctiv- afectivă prezintă modificări care se manifestă prin labilitate afectivă, anxietate situațională și tulburări ale apetitului alimentar.
Modificări morfofuncționale ale organismului matern în timpul sarcinii
Volumul plasmatic începe să crească la aproximativ 6 săptămâni de sarcină la o femeie sănătoasă. Această creștere, care este disproporțional mai mare decât modificările corespunzătoare ale masei de globule roșii reprezintă scăderea fiziologică a concentrației de Hb în timpul sarcinii. În consecință, există o reducere semnificativă a extracției de oxigen arterio- venos la nivelul inimii și o creștere importantă a capacității de transport a oxigenului la femeia însărcinată, în ciuda scăderii nivelului de Hb.
Creșterea volumului plasmatic este de aproximativ 1.250 ml la termen, o creștere totală cu aproximativ 48% mai mare față de starea inițială. Acesta este rezultatul unei creșteri rapide inițial, urmată de o creștere mai lentă după a 30-a săptămână de sarcină. Câteva studii demonstrează corelația pozitivă între greutatea nou-născutului și creșterea volumului plasmă.
Se pare că creșterea volumului plasmatic este un indiciu al creșterii normale a fătului. În ceea ce privește masa celulelor roșii, aceasta crește, deși, spre deosebire de volumul plasmatic, o face mai lent. Creșterea totală este de aproximativ 18% sau 250 ml la termen. După stimularea cu suplimente de fier, masa de celule roșii poate ajunge la 400 ml – o creștere totală de aproximativ 30% în comparație cu starea în care femeia nu este gravidă. Similar cu volumul plasmatic, masa crescută a celulelor roșii este legată de creșterea fetală, într-un grad mai mic.
Anemia fiziologică a sarcinii este una dintre cele mai frecvente complicații legate de sarcină. Anemia implică o scădere a capacității de transport a oxigenului din sânge și este cel mai bine caracterizat printr-o reducere a concentrației de hemoglobină. Aceasta poate să fie relativă sau absolută.
Este cunoscut faptul că există o creștere mai mare a volumului plasmatic în raport cu masa celulară în aproape toate sarcinile și aceasta reprezintă „anemia fiziologică”. Aceste modificări sunt cunoscute de secole, iar termenul „pletora gravidarum” din vârstele medievale indică această afecțiune. Cu toate acestea, este încă o întrebare deschisă dacă această „hidremie” este fiziologică sau patologică.
Există două filozofii medicale contrastante care acoperă această problemă. Conform primei teorii, este de preferat să se prevină ca femeile însărcinate să dezvolte concentrații prea scăzute de hemoglobină. Conform unui alt punct de vedere, „anemia fiziologică” are o importanță deosebită pentru creșterea fetală normală și ar trebui să fie pasiv obținută. Mai mult, s-a remarcat relația dintre un rezultat reușit al sarcinii și această expansiune normală a volumului plasmatic matern.
Sarcina/ Nașterea /Procese funcționale normale în viața femeii aflată în situația biologică specială determinată de maternitate
După fecundație are loc migrația oului în tuba uterină și ovoimplantația în cavitatea uterină, proces care se încheie în ziua 12-13 de la fecundație. Sarcina cu o evoluție normală are durata de 40 de săptămâni.
În toată perioada de sarcină se indică practicarea unui program de gimnastică medicală denumit gimnastică prenatală ținându-se cont de evoluția sarcinii, starea de sănătate a femeii, gradul ei de antrenament fizic precum și aptitudinea sau plăcerea de mișcare.
Travaliul sau actul nașterii cuprinde totalitatea fenomenelor dinamice, mecanice, biochimice metabolice și biofizice ce stau la baza procesului de expulzie a produsului de concepție și a anexelor sale din uter prin filiera pelvi- genitală, fenomene ce sunt dominate de dinamica uterină, respectiv de contracția uterină, după ce acesta a atins criteriile de viabilitate. Momentul declanșării travaliului și evoluția acestuia reflectă cu fidelitate sincronizarea mecanismelor biofiziologice în cele trei sectoare: matern, fetal și placentar.
Cunoașterea parametrilor normali de desfășurare a travaliului oferă posibilitatea corectării în timp util a diverselor anomalii, evitându-se astfel multe complicații materno-fetale și contribuind la scăderea riscului legat de actul nașterii.
Prin travaliu normal (eutocic), înțelegem nașterea pe căi naturale, în prezentație longitudinală (cranială flectată), a unui făt la termen (38-42 săptămâni), de greutate medie statistică specifică tipului de populație dat, în timp optim, fără complicații materno-fetale și fără intervenție farmacodinamică sau instrumentală. Parametrii normali de timp pentru o primipară sunt de 10-12 ore iar pentru o multipară de 6-8 ore. Greutatea medie fetală a populației țării noastre este de 3000 grame.
Prin travaliu anormal (distocic), înțelegem travaliul care, datorită viciilor de prezentație, distociilor mecanice și ale anexelor, precum și suferinței fetale, nu se încadrează în parametrii mecanici de timp sau necesită intervenția cu dirijare farmacodinamică, obstetricală sau chirurgicală pentru corectarea și terminarea procesului nașterii. Travaliul distocic reprezintă unul dinre elementele principale ce agravează indicele de morbiditate și mortalitate infantilă și de aceea, corectarea travaliului distocic reprezintă elementul ce stă la baza îmbunătățirii asistenței la naștere.
O sarcină normală durează aproximativ 40 de săptămâni. Ocazional, travaliul începe prematur, înainte de a 37-a săptămână de sarcină. Acest lucru se întâmplă deoarece contracțiile uterului determină deschiderea colului uterin mai devreme decât în mod normal. În consecință, copilul este născut prematur și poate avea risc crescut pentru anumite probleme de sănătate.
Travaliul postmatur este travaliul care apare după termen sau mai corect spus, după data când se așteaptă ca femeia să nască. Termenul este puțin precis, datorită faptului că situația este dificil de evaluat datorită multiplelor elemente subiective ce intervin în aprecierea datei probabile a nașterii.
Determinismul travaliului este foarte complex, în declanșarea travaliului intervenind numeroși factori din domenii foarte diferite, care evoluează paralel.
Travaliul se caracterizează prin creșterea progresivă în frecvență, durată și intensitate a contracțiilor uterine, care produc treptat ștergerea colului uterin cu coborârea părții prezentate la nivelul pelvisului. Este necesară o forță suficient de mare pentru a face să dispară canalul cervical iar orificiul colului să se deschidă până la un diametru de aproximativ 10 cm și să permită expulzia fătului care cântărește în medie 3 kg. Această forță este reprezentată de contracția mușchiului uterin la care se adaugă ulterior și presiunea mușchilor abdominali ce facilitează golirea conținutului uterin.
Starea în care mușchiul uterin începe să se contracte ritmic, exercitând presiuni asupra conținutului său, cu modificări consecutive ale colului, este cunoscută sub numele de travaliu.
Contracțiile uterine trebuie să se urmeze ritmic la un interval de cel puțin 10 minute, să aibă tendința să survină la intervale cât mai scurte și cu intensitate mărită iar la examenul obstetrical să se constate o dilatație a colului uterin de cel puțin 1-2 cm. În această situație putem afirma că travaliul este declanșat.
Nașterea sau parturiția este actul fiziologic prin care fătul ajuns în stare de maturitate, este expulzat sau extras din cavitatea uterina.
Unele chestiuni se învață mai ușor dacă știm despre ce este vorba și aici intervine locul înțelegerii și a intuiției.
Pentru travaliu și naștere e nevoie de putere și energie. Travaliul constă într-o serie de contracții musculare involuntare, toate aceste contracții involuntare au ca scop lărgirea intrării în uter (a cervixului) până se ating aproximativ zece centimetri. Apoi mama trebuie să împingă copilul afară prin acea deschizătură. Învățarea respirației corecte pentru acele momente este esențială.
Exercițiile efectuate de gravide sunt indicate să se continue în același ritm în care efectuau mișcare înainte de a rămâne însărcinate, specificul exercițiilor va consta în relaxare, flexibilitate și exerciții de respirație.
Contracția uterină nu este dureroasă pe toată durata ei, ci numai o anumită perioadă de timp mult mai scurtă decât contracția. Astfel o contracție care durează 40- 50 de secunde nu este percepută ca dureroasă decât 20- 25 de secunde, adică în perioada ei de maximă intensitate. În pauza dintre contracții uterul se relaxează timp de 10- 15 minute la începutul nașterii și timp de cel puțin 2-3 minute, la sfârșitul ei, timp în care femeia este perfect liniștită și relaxată.
Deci nașterea nu este sinonimă cu durerea, la o naștere care durează în medie opt ore, timp în care gravida are dureri este de maxim 50- 60 de minute deoarece durerea este intermitentă alternând cu perioade mai lungi sau mai scurte de repaus, iar intensitatea variază de la o femeie la alta în funcție de starea de excitabilitate a scoarței cerebrale respective și de pragul individual de durere.
Găsirea unei metode care să diminueze sau să înlăture complet durerile de naștere a constituit o veche preocupare a medicilor din toate timpurile și mai constituie și astăzi obiectul cercetărilor din clinicile de obstetrică din întreaga lume.
Metodele de psihoprofilaxie a durerilor de naștere vor cuprinde ștergerea din creierul gravidelor a reflexelor negative străvechi și pe de altă parte creearea unor reflexe utile. Ștergerea reflexelor negative se obține prin inițierea femeii în mecanismul nașterii prin informarea ei asupra diverselor perioade și timpi ai nașterii. Crearea noilor reflexe se face prin educarea, pregătirea și antrenarea nervilor și a mușchilor care vor fi cei mai activi în timpul nașterii.
Teama de naștere creează o stare de tensiune exagerată atât în sistemul nervos, cât și în sistemul muscular al gravidei și face ca nașterea să fie dureroasă.
Pentru a învinge durerea trebuie învinsă teama, informând femeia despre detaliile anatomo fiziologice, despre felul cum este așezat fătul în cavitatea uterină, despre contracțiile uterine și naștere.
O gravidă educată asupra mecanismului nașterii și asupra comportamentului pe care trebuie să-l aibă în acest interval de timp, care știe cum să respire, cum să se relaxeze și cum să-și contracte mușchii, naște mai ușor și mai repede deci și mai puțin dureros.
Gravida trebuie să știe cum să se pregătească fizic prin gimnastică și exerciții de respirație pentru fiecare perioadă a nașterii. Să repete cât mai des aceste exerciții, pentru ca în momentul nașterii să le poată aplica cu ușurință. Începute la timp exercițiile pregătitoare pentru naștere vor fi efectuate cu atât mai multă ușurință, cu cât se vor începe mai devreme.
Nașterea reprezintă sfârșitul sarcinii în care unul sau mai mulți fetuși părăsește uterul unei femei trecând prin vagin sau putând fi născuți prin cezariană. În 2015, au existat aproximativ 135 de milioane de nașteri la nivel mondial, dintre care aproximativ 15 milioane s-au născut înainte de 37 de săptămâni de gestație, iar între 3-12% s-au născut după 42 de săptămâni. În lumea dezvoltată, majoritatea nașterilor au loc în spitale, în timp ce în țările în curs de dezvoltare numeroase nașteri au loc la domiciliu, cu sprijinul unui însoțitor tradițional.
Cel mai obișnuit mod de naștere este nașterea vaginală. Din păcate România este pe primul loc, la nivel european, la procentul de cezariene justificate ca urgențe în travaliu. Fenomenul este uriaș și periculos pentru că operația de cezariană poate duce la complicații postoperatorii, recuperări dificile și pentru multe femei un episod traumatizant. Problema este recunoscută inclusiv de medicii ginecologi, motivele fiind legate de comoditate, frică, și bani. Mare parte din problemă o reprezintă lipsa unei profesii esențiale în procesul nașterii, cel al moașelor. În România s- a ajuns la o situație absurdă, pe când în Occident nașterile prin cezariană sunt excepție, nu regulă.
Nașterea implică trei etape ale travaliului: scurtarea și deschiderea colului uterin, descendența sau nașterea copilului și expulzarea placentei. Prima etapă durează de obicei 12 până la 19 ore, a doua etapă 20 de minute până la două ore, iar a treia etapă de cinci până la 30 de minute. Prima etapă începe cu dureri abdominale sau crampe dorsale, care durează în jur de jumătate de minut și apar la fiecare 10-30 de minute. Durerea devine mai puternică și mai frecventă în timp, iar în cea de-a doua etapă pot apărea contracțiile. În a treia etapă, în general, se recomandă clamparea cordonului ombilical.
Cervixul, care reprezintă deschiderea uterului, trimite semnale dureroase către creier pe măsură ce se dilată, în timpul travaliului trebuie să se dilate până la aproximativ 10 centimetri pentru a permite capului copilului să treacă. În timpul contracțiilor mușchii uterului nu primesc suficient oxigen, iar lipsa de oxigen la nivelul oricărui țesut poate produce durere. Deschiderea vaginului trebuie de asemenea să se întindă pentru a permite capului copilului să treacă. Și acest lucru se produce pe măsură ce copilul se naște producând presiune de aceea poate fi dureros.
Cu toate acestea, există mulți factori care afectează percepția fiecărei persoane pentru durere. Frica ne face să resimțim durerea mai puternic. Distragerea atenției și relaxarea tind să reducă durerea.
Respirația și relaxarea incluse în diferite tehnici, ajută și ele la împinsul eficient precum și la relaxarea între contracții. Este important ca femeia să-și amintească să respire profund de câteva ori, să ia o poziție potrivită și să folosească tehnicile de respirație până la sfârșitul contracției. Odihna prin relaxare este indicată pe cât de mult posibil între contracții, închizând ochii, se va încerca relaxarea tuturor mușchilor pe faza de expir.
Când se percepe începutul unei noi contracții cu MI flectate se va exercita o presiune cu împingere constantă și relaxarea perineului cât mai mult în momentul flexiei. Se spune că un material cald și umed relaxează mușchii la nivelul perineului și ajută pentru a putea intensifica concentrarea asupra zonei respective atunci când se împinge. De asemenea poate fi util ajutorul unei oglinzi pentru a vedea deschiderea canalului nașterii. Faptul că viitoarea mamă vede capul copilului atunci când împinge poate reprezenta încurajarea de care e nevoie pentru a continua efortul.
Pe măsură ce creștetul copilului va apărea, se vor simți înțepături și o senzație de întindere la nivelul deschiderii vaginale. Obstetricianul poate efectua o epiziotomie, dacă aceasta pare a fi necesară. După ce medicul eliberează capul copilului, nu se mai exercită presiune cu împingere un timp până ce cadrele medicale curăță nasul și gura nou născutului. Se va anunța când trebuie să se împingă din nou pentru a expulza și corpul. Pe măsură ce copilul este împins în afară, tot ce va rămâne de făcut este de a ne bucura din plin de acest miracol. Este momentul în care faceți cunoștință cu ființa pe care o veți săruta de un milion de ori și pe care o veți iubi într-un mod greu de descris. Apreciați acest moment !
Studii privind calitatea vieții femeii gravide
Calitatea vieții este o stare generală de satisfacție și fericire, care include aspectele psihologice emoționale, funcționale și spirituale ale stării de bine.
Starea de bine (Sdb, well being, bien- etre ) include sănătatea optimală, relațiile interumane armonioase și condițiile ambientale adecvate.
Condiția să existe un stil de viață sănătos, sănătatea este o condiție umană cu dimensiuni fizice, psihologice, sociale și spirituale.
Calitatea vieții reprezintă un nivel de bine simțit de un individ sau grup de persoane Aceasta nu este palpabilă și de aceea nu poate fi măsurată direct. Comform ideii că valorile tradiționale și nivelul de cultură, factorul educațional și cel material poate fi temei faptic pentru un model orientativ adecvat situațiilor concrete la noi în țară, putem concluziona că utilizarea timpului liber în țările Uniunii Europene pentru activități fizice și sport este un efect al concepției despre sănătate și prosperitate, despre calitatea vieții. Concept care a fost dobândit prin educație și cultură. Dacă atributele timpului liber cresc (bunăstarea și comfortul psihic) cresc și preocuparea și durata practicării sportului recreativ, însăși calitatea vieții este influențată .
Calitatea vieții este determinată de doi factori: importanță și satisfacție. În acest caz, calitatea vieții constă în importanța relativă acordată unor dimensiuni particulare (existența, apartenența și devenirea / autoperfecționarea) și mărimea satisfacției persoanei în ceea ce privește fiecare dimensiune. În acest fel calitatea vieții se adaptează tuturor oamenilor, la orice moment, din perspectivele lor individuale.
Prin conceptul de „calitate a societății”, dimensiune a calității vieții, se desemnează specificul mediului social dintr-o anumită comunitate umană, acesta constituindu-se într-o dimensiune importantă a calității vieții ca întreg. Prin prisma indicatorilor de calitate a societății, România ocupă poziții în partea a doua a clasamentului, cu valori mai puțin favorabile decât media din UE.
● Atât valorile efective cât și deficitele absolute (distanțele valorilor țării față de maximele posibile ale scalei), precum și cele relative (distanța față de țara cu valoarea favorabilă maximă și față de media UE) reprezintă repere de judecare a punctelor critice și de orientare a politicilor publice, în vederea îmbunătățirii calității societății românești.
● Rezultatele studiului european concordă cu cele de „Diagnoză a calității vieții” realizate la ICCV începând cu anul 1990 pe eșantioane naționale reprezentative.
Gravidele care cumulează cele mai importante riscuri sociale (nivel educațional scăzut, număr mare de copii, nivel socio-economic scăzut) sunt cele din mediul rural, precum și cele de etnie rromă. Totuși, aproximativ jumătate din gravide sunt instruite și au nivel socio-economic ridicat.
Problematica ridicării nivelului de trai și a ameliorării calității vieții reprezintă o componentă a programului comunist de pe vremea lui Ceaușescu, cum ar fi Programul- directivă de creștere a nivelului de trai în perioada 1981-1985 și în perioada 1986-1990 de ridicare continuă a calității vieții în perspectivă până în anul 2000. Datele de cercetare utilizate în analizele de calitatea vieții provin din cercetări naționale și europene/internaționale. Setul de date denumit diagnoza calității vieții include o serie continuă provenită din cercetările anuale ale institutului pentru anii 1990-1999, la care se adaugă bazele de date pentru anii 2003, 2006 și 2010. Sursele de date pentru analiză și comparații la nivel european/internațional includ Cercetarea Europeană a Calității Vieții (EQLS), Euro barometre, Studiul Valorilor Europene (EVS), Cercetarea Valorilor Lumii (WVS) etc.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social.
Fără îndoială că cea mai evidentă contribuție a acestui concept la studiul condițiilor de existență ale omului și societății este privilegierea calității. Criteriul calității permite aprecierea vieții umane potrivit valorilor de bine, divers, variat, nou, interesant, plăcut, ireproșabil, reușit etc.
Indicatorii sociali ai calității vieții mai pot fi delimitați după cum se raportează la: factorii generatori de progres și schimbare în domeniul condițiilor de existență ale omului, la valorificarea efectivă a factorilor și la intensitatea conștientizării oamenilor cu privire la schimbarea reală a condițiilor de viață.
Prin aprofundarea raportului dintre fericire și calitatea vieții, bunăstare, progres și civilizație se poate realiza importanta distincție reclamată la timpul său de Karl Marx: aceea dintre fericirea iluzorie și adevărata fericire.
Conform revistei Calitatea vieții, orice cercetare publicată destinată analizei și evaluării calității vieții prin intervenție socială făcând propuneri și recomandări în acest sens, are în vedere identificarea acestei perioade (în cazul nostru a perioadei de sarcină) din viața unei femei, ca sferă ce necesită intervenție socială.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit sănătatea ca fiind nu numai absența bolilor și infirmității, ci și prezența unei stări de bine fizice, mintale și sociale. Desigur că după o astfel de definiție următorul pas ar fi fost perceperea legăturii între modul (stilul) de viață și această stare de bine. Treptat studiile de evaluare și de cercetare au dovedit fără dubiu că sănătatea este în corelare directă cu calitatea vieții.
Calitatea vieții se referă la variate domenii ale sănătății, domeniul fizic, psihologic și social, domenii distincte influențate de experiența, credințele, perspectivele, așteptările și percepțiile persoanelor.
Modificările morfo- funcționale ale organismului matern în timpul sarcinii și evoluția stărilor de discomfort pe trimestre de sarcină influențează gravida, dezechilibrând unele dimensiuni ale calității vieții precum bunăstarea fizică concretizată în sănătate și formă fizică optimă, forță și mobilitate, vigoare sau rezistență, suplețe și îndemânare sau abilitate fizică. De aceea propunerea noastră în acest sens cuprinde kinetoprofilaxia compusă dintr- un program de exerciții fizice generale și pentru planșeul pelvin, special îmbinate cu o gimnastică respiratorie Pranayama ce ajută gravida să își conștientizeze corpul și nu în ultimul rând tapingul kinesiologic și masajul prenatal, care prin efectele aplicațiilor lor scad sau chiar elimină durerile lombare și îmbunătățesc echilibrul și starea de spirit atât fizică cât și psihică.
Despre calitatea vieții femeii gravide
În primul rând informarea viitoarei mame crește dovedit din cercetări recente calitatea vieții ei. Linda Geddes, autoarea cărții Bumpology susține faptul că femeile ar trebui să aibă parte de nașterea pe care ele o doresc, dar ele au nevoie de sprijin și de informații corecte atunci când trebuie să ia decizii și ele trebuie să înțeleagă faptul că nașterea nu are loc întotdeauna ca la carte. De exemplu, potrivit organizației de voluntari Birth Choice UK, în 2010, doar 42 la sută dintre femeile din Marea Britanie au avut parte de o naștere normală fără intervenție medicală (incluzând aici anestezia epidurală).
Unii experți sunt de părere că mai puține femei ar avea nevoie de proceduri medicale inutile dacă s-ar afla într-o unitate de moașe. O astfel de unitate, aflată în cadrul City Hospital, Birmingham, a atins o rată a nașterilor normale de 54 la sută, deci se pare că pot fi realizați anumiți pași pentru a crește șansele femeilor la o naștere naturală, dar, întotdeauna, va exista un număr semnificativ de femei care vor avea nevoie de ajutor medical.
Ar fi iresponsabil să sugerăm că femeile ar avea o cantitate nelimitată de control asupra a ceea ce li se întâmplă în timpul nașterii. Fără să le speriem pe femeile însărcinate este nevoie de o mai mare onestitate în ceea ce privește procesul nașterii, astfel încât oamenii ar putea fi mult mai deschiși față de opțiunea medicamentelor sau față de ideea că ar putea avea nevoie de asistență medicală, fără a resimți eșecul unei fantezii create în legătură cu modul în care ar fi trebuit să aibă loc nașterea. Un studiu, realizat la Brigham and Women’s Hospital în Boston, Massachusetts, s- a descoperit faptul că femeile care au în vedere o naștere naturală și au parte, în fapt, de o intervenție epidurală, spun că s-au simțit nefericite în momentul nașterii, deși le-a ameliorat durerea și au dat naștere unui copil sănătos. Printre motivele indicate erau un sentiment al eșecului și o îngrijorare nefondată că o intervenție epidurală ar putea fi dăunătoare bebelușului. Studiul a sugerat, de asemenea, că acele femei care au intrat în procesul sarcinii cu ochii deschiși erau cele care avuseseră parte de o naștere naturală.
Este timpul ca societatea să reconsidere efectul acelor sfaturi, judecăți morale și sperieturi asupra femeilor însărcinate și a proaspeților părinți. Să ai un copil este unul din cele mai mari daruri ale vieții, dar are în spate o procedură dificilă. Noi ne putem descurca și fără sentimentul inutil de vinovăție, anxietate și îndoială – dar nu și fără informații corecte.
Problema calității vieții trezește în prezent vii ecouri în conștiința, stările de spirit și atitudinea maselor largi populare de pretutindeni. Popoarele de azi sunt mai exigente ca oricând cu propria lor viață, manifestând și o sporită precauție și îngrijorare față de tot ceea ce o amenință. Expresia de calitate a vieții s-a instituit, de fapt, în cadrul literaturii social-politice și eseistice începând cu anul 1970, adică de când se înmulțesc semnele de deteriorare a armoniei dintre societate și natură, populație și mediul ei ambiant. Influențele asupra vieții umane a acelei părți a naturii care se cheamă ecosistem, concept care exprimă totalitatea interacțiunilor dintre componentele organice și anorganice din subsol, sol, apă și aer ce constituie mediul ambiant al oricărei viețuitoare. Activitatea umană se găsește la originea oricărei forme de poluare a naturii și de înpuținare a rezervelor ei de materii prime și energie.
Dinamica calității vieții consta în acea vreme în ridicarea bunăstării materiale și spirituale, dependența și complexa relație dintre progresul economic și cel social. Fără îndoială că cea mai evidentă contribuție a acestui concept la studiul condițiilor de existență ale omului și societății este privilegierea calității. Criteriul calității permite aprecierea vieții umane potrivit valorilor de bine, divers, variat, nou, interesant, plăcut, ireproșabil, reușit etc.
În zilele noastre calitatea vieții reprezintă o reluare dintr-o altă perspectivă a conceptului de fericire abordat de antici. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieți, calitatea vieții se referă atât la condițiile obiective în care viața umană se constituie, cât și la modul subiectiv în care fiecare își evaluează propria sa viață, starea de satisfacție, sănătatea, fericirea, împlinirea.
Calitatea vieții este un nivel al stării de bine simțit de un individ sau un grup și spre deosebire de standardul de viață calitatea vieții nu este tangibilă și nu poate fi măsurată în mod direct.
Indexul calității vieții elaborat de Economist Intelligence Unit (Tabelul nr. 3.1) o companie de cercetare și consultanță la nivel mondial care încorporează fosta Business Inernational Corporation, anchetează pe bază de chestionar și interviu sursa de indicatori subiectivi, un exemplu notabil al măsurării calității vieții este acest index care se bazează pe o metodologie unică ce leagă rezultatele subiective ale satisfacției vieții cu determinanții subiectivi ai calității vieții.
Tabel nr.3.1 – The economist Intelligence Unit's quality-of-life-index, 2005
După Organizația Mondială a Sănătății, din punct de vedere medical, dimensiunile calității vieții sunt:
Bunăstarea emoțională sau psihică – ilustrată prin indicatori precum: fericirea, mulțumirea de sine, sentimentul identității personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine, bogăția vieții spirituale, sentimentul de siguranță;
Relațiile interpersonale ilustrate prin indicatori precum a te bucura de intimitate, afecțiune, prieteni și prietenii, contacte sociale, suport social (dimensiunile suportului social);
Bunăstarea materială- ilustrată prin indicatori precum proprietatea, siguranța locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă, posesie, bunuri (mobile/ imobile), locuință, status social;
Afirmarea personală- care înseamnă; competență profesională, promovare profesională, abilități, deprinderi profesionale solide, împlinire profesională, nivel de educație adecvat profesiei, activități intelectuale captivante;
Bunăstarea fizică concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentație adecvată, asistență medicală de bună calitate, disponibilitatea timpului liber, asigurări de sănătate, activități preferate interesante în timpul liber, (hobby-uri și satisfacerea lor), forma fizică optimă, concretizată în cei patru S: Strenght, Stamina, Suppleness, Skills.
(Strenght- forță fizică, Stamina- vigoare sau rezistență fizică, Suppleness- suplețe fizică și Skills- îndemânare sau abilitate fizică);
Independența care înseamnă autonomie în viață, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul, prezența unor valori și scopuri clar definite, autoconducerea în viață;
Integrarea socială, se referă la prezența unui status și rol social, acceptarea în diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de muncă stimulativ, participarea la activități comunitare, activitatea în organizații neguvernamentale, apartenența la o comunitatea spiritual religioasă;
Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului- cum sunt; dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la învățătură și cultură, dreptul la un proces rapid și echitabil etc.
Kinetoprofilaxia în viața femeii însărcinate
Kinetoprofilaxia, considerată ca și parte integrantă și ramură de avangardă a terapiei prin mișcare, este constituită pe axioma unanim acceptată în științele medicale conform căreia „este mai ușor să previi decât să tratezi”.
În zilele noastre starea de graviditate a primit o importanță deosebită pentru cercetători, medici ginecologi, obstetricieni și medici de familie.
Centrată pe îngrijirea sănătății, kinetoterapia ca ramură utilizează o abordare multidisciplinară recomandând atăt științele medicale, socio-umane, psihopedagogia și tot mai multe ramuri ale științei în vederea optimizării calității vieții.
Cursurile prenatale vor trebui să fie recomandate tot mai mult în sarcină și în România pentru că au ca efect relaxarea, respirația corectă și păstrarea unui program de exerciții fizice. Încă din 1934 Joseph H. Pillates a dezvoltat un set de mișcări unice care solicită atât mintea cât și mușchii, regăsindu-le în programele de kinetoprofilaxie pentru gravide.
În 2002 Colegiul obstetricienilor ginecologilor din Statele Unite recomandă efectuarea de exerciții fizice moderate 30 de minute zilnic, iar gravida să fie mai destinsă, să învețe să respire adânc, să fie mai calmă, mai relaxată.
Cursul Școala mamei 2019 cuprinde actual patru module dintre care primul este cel care vizează gravida și menționează că le sunt predate jocuri, activități practice și teoretice despre alimentație și igienă, exerciții fizice permise în sarcină, metode și tehnici de relaxare în timpul sarcinii, în perioada travaliului și în timpul nașterii, tehnici de respirație, alăptare, lăuzie, îngrijirea nou născutului (masajul, baia, schimbatul scutecului, etc), depresia postnatală, legislație etc. Dar din experiența noastră și din feedback- ul primit de la gravidele care frecventează programul nostru, toate au concis că la acest modul este superficial tratat subiectul exercițiului fizic sau deloc și nu au primit nici una din ele recomandare ori îndreptare către centre unde se realizează gimnastică prenatală sau masaj prenatal.
Din perspectiva kinetoterapiei prima responsabilitate care le revine specialiștilor terapeuți, ginecologilor, medicilor de familie, psihologilor sau membrilor de familie ale gravidelor este cea de prevenire.
Sarcina aduce cu sine profunde schimbări emoționale și modificări în corpul femeii datorate dezvoltării și creșterii dinamice a fătului. Toate organele și marile funcții ale organismului femeii însărcinate vor fi influențate în proporții fluctuante. Respirația devine mai accelerată și mai superficială, crescând cantitatea globală de sânge. Metabolismul femeii devine mai activ, creșterea uterului influențând musculatura peretelui abdominal, iar cea a planșeului pelvin va deveni mai extensibilă.
Kinetoprofilaxia în viața gravidelor permite o pregătire fizică optima prin care se menține sau/ și îmbunătățește tonusul muscular în mod uniform, păstrând curburile fiziologice ale coloanei vertebrale cât mai mult timp, ceea ce reprezintă cheia unei posture corecte care duce la menținerea complianței respiratorii.
Elementul unic și important al exercițiilor fizice active îl reprezintă acompaniamentul respirației, o singură mișcare bine executată valorând mai mult și dăunând mai puțin decât zece executate dezordonat.
Societatea modernă industrializată, tehnologia, poluarea și stresul zilnic reprezintă provocări continue pentru secolul XXI și pentru medicina modernă în căutarea sa de a găsi noi metode profilactice pentru a crește rezistența umană împotriva acestor factori agresivi și pentru a preveni patologiile contemporane.
Studiile științifice au dovedit importanța activității fizice susținute în menținerea parametrilor fiziologici la valori normale.
Kinetoprofilaxia văzută ca o activitate fizică și sportivă, supravegheată, susținută și monitorizată corect este un agent terapeutic important pentru sindromul de decondiționare, promovând starea de bine și prevenirea bolilor legate de viață, precum și creșterea perioadelor active în viață.
Kinetoprofilaxia este împărțită în trei etape, cea primară, cea secundară și una terțiară. Gravida poate utiliza în beneficiul ei kinetoprofilaxia primară ce folosește ca mijloc principal exercițiul fizic profilactic pentru menținerea sănătății, a stării de bine atât a mamei cât și a fătului pe toată durata sarcinii.
Prin kinetoprofilaxie, femeia însărcinată va rămâne normală fizic și mai ales psihic, sarcina va avea o dezvoltare sănătoasă, nașterea va fi ușoară, iar multiple rezultatele negative vor fi prevenite sau corectate. Femeia va găsi un motiv pentru a învăța cum să devină părinte și cum să elimine teama acestei perioade din viața ei.
Mijloacele kinetoprofilaxiei
Importanța deosebită a educației psihomotorii se referă la întreaga activitate a gravidei, combinând elemente motorii și mentale care pot provoca reglarea comportamentului individual, inclusiv participarea la diverse procese de mișcare care vor permite dezvoltarea unei calități de viață sănătoase a acesteia.
Utilizarea kinetoprofilaxiei ca mijloc principal în inserția femeii însărcinate și prevenirea posibilelor probleme care pot apărea aduce un sprijin suplimentar pentru procesul educațional al acesteia.
Scopul studiului este îmbogățirea cunoștințelor cinetice și a componentelor ei. În plus, scopul a fost facilitarea și asigurarea unui proces favorabil de influențare a gravidei prin îmbunătățirea stării psihomotorii a acesteia.
Mijloacele de kinetoprofilaxie asupra femeii gravide au următoarele obiective:
– îmbunătățirea sănătății și creșterea rezistenței organismului;
– favorizarea unei evoluții normale a sarcinii;
– formarea unei atitudini corecte a corpului în timpul diverselor activități;
– pregătirea pentru naștere (fizică și psihică) și preîntâmpinarea complicațiilor;
– tonifierea principalelor grupe musculare ce susțin abdomenul și cele care contribuie la mobilitatea șoldului.
– tonifierea musculaturii bazinului și în mod deosebit a perineului;
– învățarea respirației corecte și complete;
– învățarea contracțiilor și relaxărilor;
– combaterea constipației.
Sesiunile de kinetoterapie adresate femeii gravide, cu scop profilactic pot să calmeze stările neplacute și pregătesc corpul pentru o naștere ușoară.
Înaintea instituirii oricărui program de kinetoprofilaxie, femeia gravidă necesită examen medical de specialitate, prin care să se evidențieze starea de sănătate a acesteia și evoluția sarcinii.
Kinetoterapeutul trebuie să cunoască gradul de pregătire anterioară a pacientei, pentru a selecta mijloacele cele mai potrivite cu vârsta condiția fizică și nivelul de dezvoltare a motricității.
Exercițiile fizice vor fi alese, adaptate și dozate în funcție de particularitățile individuale reale și executate sub supraveghere.
Există o metodologie specială de gimnastică a gravidelor: poziții și mișcări simple, ușor de executat, accesibile în funcție de fiecare persoană în parte; pozițiile recomandate în acestă perioadă sunt pozițiile cu suprafață mare de sprijin, spre exemplu decubit, șezut, pe genunchi, cu derivatele lor, evitând poziția atârnat.
Aplicațiile de kinesiotape pentru propriocepție, stabilitate și combatere a durerii lombare fac parte din complexul de mijloace kinetoprofilactice aplicate cu efect benefic de noi.
Masajul prenatal ca o completare la programul nostru kinetoprofilactic are un rol important făcând parte din complexul care influențează starea de bine a gravidei, tonusul muscular, liniștea și calmul, atât de necesare acestei perioade.
Studii asupra influenței mijloacelor kinetoprofilactice în
îmbunătățirea calitatății vieții femeii gravide
Studiile științifice realizate cu privire la exercițiile fizice care se efectuează în timpul sarcinii au dus la o dezvoltare importantă a cunoștințelor în acest domeniu. Realizarea celor mai multe cercetări de acest gen a apărut, în principal, pe fondul existenței în publicațiile de specialitate a unor controverse cu privire la efectele pe care le au aceste practici asupra mamelor și feților. Este necesară clarificarea, pe de o parte, a efectelor exercițiilor fizice realizate înainte de sarcină și continuate pe perioada gestației iar, pe de altă parte, a consecințelor asupra femeilor care practică exerciții numai pe perioada cât sunt însărcinate.
Desigur că este o dezbatere încă în afirmarea faptului că nu sunt date suficiente care să stabilească riscurile și beneficiile pe care le au exercițiile aerobice asupra mamelor și feților. Referitor la riscurile care pot apărea ca urmare a efectuării exercițiilor fizice, o serie de studii suțin că acestea nu există, cu condiția ca femeile să nu aibă contraindicații cu privire la aceste practici sau să nu sufere de boli cronice. Pe de altă parte, din punct de vedere al beneficiilor activității fizice, o parte din cercetările în domeniu susțin faptul că unul dintre cel mai important aspect este reprezentat de schimbarea stilului de viață care, de regulă, poate avea un impact pozitiv pe termen lung.
Rezultatele unui studiu din 2006 pe un lot experimental și un lot de control în care au fost urmărite în timpul travaliului, parturiente aflate în trimestrul III de sarcină, și care au născut normal la termen, au demonstrate beneficii substanțiale vizând următorii parametrii: durata totală a travaliului, bătăile cordului fetal, numărul de contracții uterine eficiente, durata expulziei, durata expulziei placentei, scorul Apgar și comportamentul parturientei în actul nașterii.
Lotul experimental care a beneficiat de program kinetic în timpul trimestrului III de pregătirea kinetoprofilactică a avut durata totală a travaliului mamei mai redusă și implicit mai redusă substanțial și suferința fetală. În ceea ce privește numărul de contracții eficiente, din studiul efectuat au rezultat următoarele: datorită programului efectuat de gimnastică a gravidei de trimestrul III, au reușit să exercite un control mai eficient asupra contracțiilor. Se desprinde cu ușurintă concluzia că nou-născuții mamelor care au parcurs un program kinetic nu prezintă semne de suferință fetală și au la naștere scorul Apgar maxim.
Refacerea mamelor a fost rapidă, ceea ce a dus la scăderea costurilor medicale, perioada de ședere în spital fiind mult redusă.
În SUA, doar 15, 8% dintre femeile gravide efectuează exerciții în timpul sarcinii la un nivel recomandat.
Atât necesitățile fătului cât și cele materne crescute determină o intensificare a schimburilor respiratorii. Ascensionarea diafragmului în ultimul trimestru de sarcină cu aproximativ 4 cm este compensată printr-o mobilitate crescută și creșterea diametrului transversal toracic. Mobilitatea crescută a diafragmului se datorează diminuării tonusului musculaturii abdominale, iar lărgirea cutiei toracice se datorează orizontalizării coastelor și dechiderii unghiului xifoidian.
Volumul respirator curent crește progresiv din a 18- a săptămână, la termen ajungând la 40%. În același timp volumul respirator de rezervă și aerul rezidual scad. În consecință, aerul curent oxigenat se diluează cu aerul alveolar, conținutul de oxigen este astfel redus.
Debitul ventilator de repaus crește în sarcină cu aproximativ 40%. Iar pentru că frecvența nu se modifică, creșterea debitului ventilator se datorează exclusiv creșterii volumului respirator curent.
În circuitul funcțional se includ noi câmpuri pulmonare care se vor iriga corespunzător prin deschiderea de noi teritorii ale micii circulații, datorită creșterii perfuziei pulmonare. Până la termen consumul de oxigen va crește progresiv cam cu 27% asigurând eliminarea dioxidului de carbon produs în exces.
Aparatul circulator va fi influențat de sarcină prin apariția noii vascularizații în uter și glandele mamare crescând patul vascular, implicit cantitatea globală de sânge. Exprimat cantitativ, cu aproximativ 1250 ml mai mult față de starea de negraviditate, sau chiar 2000 ml într- o sarcină gemelară.
Masa sanguină totală, cu volum crescut, pentru a putea fi pusă în mișcare în condiții optime impune cordului matern adaptări corespunzătoare prin care să-i crească randamentul. Aceasta se realizează prin hipertrofia masei miocardice. Cordul suferă un grad de orizontalizare cu rotație înspre înainte în axul său transversal. Debitul cardiac crește din săptămâna a 10-a, rămânând crescută în platou până la naștere. Ca urmare a intercalării circulației utero- placentare presiunea arterială scade cu 5- 10 mmHg.
Ca urmare crește forța de contracție și debitul cardiac, săptămâna 25-28 de gestație fiind perioada cea mai solicitantă pentru cord. Tot în această perioadă tensiunea arterială este cea mai scăzută. TA sistolică (maxima) rămâne aproape constantă în timpul sarcinii față de cea diastolică (minima), care scade cu 10- 15 mm Hg, în trimestrul II de sarcină. Frecvența cardiacă ( pulsul) crește cu până la 15 bătăi pe minut, la termen. În timpul travaliului există o mare varietate a pulsului, care devine mai frecvent în contracție.
La nivelul unui grup de femei din Irlanda, care nu aveau restricții cu privire la exercițiile fizice pe care trebuie să le efectueze în timpul sarcinii, a rezultat că doar 21,5% dintre femei primesc recomandări cu privire la activitățile de acest gen pe care trebuie să le realizeze.
În Danemarca, numărul femeilor care au participat la competiții sportive sau activități similare în timpul celor 3 trimestre de sarcină a scăzut, în timp ce numărul femeilor cu activități sedentare a crescut de la 6% la 29%.
În alt studiu, realizat cu femeile însărcinate din Anglia, procentul celor aflate la 18 săptămâni de sarcină și implicate în activități fizice de 3 ori pe săptămână sau mai mult a fost 48,8% și a fost similar și în cazul celor aflate la 32 de săptămâni de sarcină.
În Brazilia s-a constatat că doar 4,7% din femeile însărcinate sunt active pe toată perioada sarcinii și 12,9% dintre femei sunt implicate în diferite tipuri de activități fizice în timpul sarcinii.
Cifrele furnizate din studiile de mai sus demonstrează faptul că exercițiile fizice din timpul sarcinii sunt departe de a face parte din activitățile de rutină din viața unei femei gravide obișnuite. Una dintre motivele care favorizează apariția aceastei stări de fapt și care iese în relief în cadrul unuia dintre studii este reprezentată de lipsa unor recomandări de specialitate.
Pentru a demonstra faptul că este necesar ca femeile gravide să efectueze exerciții în timpul sarcinii, pornim de la recomandarea Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie, care susține ca toate femeile gravide să urmeze orientările generale ale Centrului de Medicină Sportivă pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a Colegiului American, cu privire la activități fizice, în sensul că timp de 30 de minute pe zi sau mai mult trebuie să efectueze activitate fizică moderată, preferabil în toate zilele săptămânii.
Femeile care au fost active înainte de sarcină își pot continua activitățile fizice pe care le desfășurau, dar trebuie să schimbe intensitatea și frecvența lor de-a lungul perioadei de sarcină. Sarcina este o periodă a schimbărilor sociale, psihosociale, de comportament și biologice, iar prin prisma acestor caracteristici, graviditatea a fost identificată ca un factor care contribuie la declinul comportamentului femeilor cu privire la exerciții.
Lipsa de activitate fizică din timpul sarcinii este un motiv de îngrijorare pentru că femeile însărcinate care nu efectuează exerciții nu se gândesc la importantele beneficii pentru sănătate, exercițiile din timpul sarcinii fiind asociate cu reducerea riscului de preeclampsie, a diabetului gestational și a nașterii premature.
Majoritatea femeilor cred că exercițiile fizice remediează buna dispoziție, cresc energia și ajută la menținerea corpului în formă și ameliorează toleranța la durere, asigurând creșterea în greutate mai scăzută și îmbunătățirea propriei imagini.
Dacă faci exerciții fizice și ții corpul în mișcare, în mai puțin de 10 minute se eliberează GABA- acid gama aminobutiric, un neurotransmițător inhibitor produs în sistemul nervos central, care e utilzat de către creier pentru a promova starea de calm și tranchilitate, respectiv calmant al stării de nervozitate. Conștientizarea că exercițiile fizice ajută în autocontrolul gândurilor și deși poate nu este atât de important ce se intâmplă în creier dar știind că efectuând zilnic cel puțin zece minute de exerciții fizice femeia poate fi asigurată că urmând o terapie prin mișcare, va dobândi o stare de calm.
Acidul gama aminobutiric este un aminoacid non proteic care se găsește în toate celulele procariote și eucariote, la om fiind cel mai important neuromediator și inhibitor central datorită rolului pe care îl are în reducerea excitabilității neuronale fiind distribuit în întregul sistem nervos central. GABA exercită o frânare a tonusului neuronal în prezența factorilor de stress, având efect sedativ, tranchilizant asupra SNC în mod fiziologic. Într- un studiu pilot s- a observant că 60 de minute de yoga au crescut semnificativ nivelele de GABA în comparație cu o sesiune de lectură, demonstrându- se benefic și în atacul de panică.
Implementarea activităților educaționale în formarea kinetoprofilactică prenatală prezintă următoarele beneficii:
– exercițiile kinetoprofilactice de relaxare aplicate vor ajuta la menținerea unui echilibru mental al viitoarei mame pentru a avea o formă psihică și fizică mai bună;
– prin participarea la astfel de activități viitoarele mame vor fi mai încrezătoare în sine și mai optimiste.
– activitatea fizică pregătește gravida pentru efort, având influență benefică asupra sistemului locomotor și asupra relaxării organismului; kinetoprofilaxia ameliorează statica vertebrală, echilibrul și stabilitatea;
– exercițiile fizice cresc volumul respirator, îmbunătățesc circulația periferică reducând edemele.
Exercițiile de kinetoprofilaxie se pot asocia în funcție de vârsta sarcinii și metodele ori tehnicile pe care vrem să le includem, vom exemplifica cateva exerciții din programul aplicat în partea a doua a lucrării.
Mijloacelor complexe de kinetoprofilaxie pentru sporirea calității
vieții femeii gravide
Mult timp gravidelor li s-a recomandat reducerea activității fizice, abia în ultimul timp fiind reevaluată importanța acesteia și beneficiile kinetoterapiei asupra mamei și copilului. Prezenta lucrare demonstrează experimental, apelând la tehnicile proprii cercetării științifice, că selectarea unui program kinetic bine adaptat și aplicat cu seriozitate si regularitate din a 12- a săptămână de gestație și până la naștere duce la ameliorarea statusului general al gravidei, la o naștere naturală mai facilă, un travaliu cu durata mai redusă, expulzia mai rapidă și îmbunătățirea calității vieții în general.
4.3.1. Exercițiul fizic activ în puerperalitate
Programul de gimnastică prenatală este recomandat gravidelor din a 12- a săptămână de sarcină,
Indiferent că se desfășoară într-o manieră individuală sau de grup, programul de gimnastică care îl aplicăm pentru gravide combină elemente din Pillates, elemente de exerciții din metoda Aviva, yoga și tehnici de respirație preluate din tehnica Pranayama.
Exercițiile de balans pelvin relaționează cu tehnicile de poziționare din travaliu care facilitează gravitația fătului și deschiderea pelvian[, aspecte care se traduc în caz de naștere vaginală, printr-un travaliu mai ușor (ca intensitate a durerii) și mai scurt.
Exercițiile kinetoprofilactice ajută la antrenarea și menținerea unei posturi corecte prin tonifierea întregului corp, în special a spatelui, bazinului, planșeului pelvin, musculaturii ce contribuie la mișcările din articulația șoldului, a membrelor inferioare și superioare.
4.3.1.1 Practicarea exercițiului fizic în sarcină
Studiile științifice efectuate au arătat că femeile în perioada pre-sarcină au o prevalența a activității fizice mai mare decât după ce află că sunt gravide. Jumătate dintre femei întrerup practicarea exercițiilor fizice din cauza sarcinii. Cea mai mică prevalențăa exercițiului fizic a fost observată în primul trimestru și al treilea trimestru. Mai puțin de jumătate dintre gravidele ajunse la noi în studiu au primit îndrumare la exerciții în timpul ședințelor de îngrijire prenatală medicală.
Factorii asociați pozitiv cu practica exercițiului fizic au fost nivelul educațional mai ridicat, primiparitatea, exercitarea înainte de sarcină. Exercițiul ușor intens și activitățile domestice au fost cel mai frecvent raportate la femeile însărcinate.
Din aceste studii rezultă că promovarea activității fizice trebuie să fie introdusă în politica de sănătate publică, iar femeile în vârstă fertilă, în special acelea care planifică o sarcină, ar trebui încurajate să adopte o rutină de exerciții fizice sau să mențină un stil de viață activ în timpul sarcinii, pentru a evita sedentarismul, obezitatea și riscurile asociate.
4.3.1.2 Exercițiile fizice pentru femei însărcinate din Metoda AVIVA
Gimnastica folosind metoda AVIVA are ca și efect antrenarea mușchilor externi și interni ai părții inferioare a abdomenului, prin mișcarea mușchilor perineali și fesieri. Antrenarea intensă a acestor muschi intensifică circulația sângelui în zona respectivă. Astfel ajung în organele țintă mai mulți hormoni, mai multe vitamine și alte substanțe vitale. Mecanismul descris conduce la funcționarea optimizată a organelor genitale interne, dar reflexiv se pot produce efecte pozitive și la nivelul hipofizei.
Rolul important al acestei metode practicate este stimularea circulației sanguine, mobilitatea coloanei vertebrale, creșterea rezistenței mușchilor pectorali, relaxarea și fortificarea șoldurilor, stabilizarea echilibrului și coordonării. De asemenea, un alt efect realizat de acestă metodă a fost și consolidarea si relaxarea organelor din adbomenul inferior, muschilor pelvieni și perineali.
La cererea Fundației Aviva Farkas Agnes, instructor de Metoda Aviva și Love your Belly, mama a 5 copii, a extins gama de exerciții ale lui Judit Puni, spunând că pe durata nașterii mușchii uterului sunt antrenați la maxim iar dacă ei primesc oxigenul necesar, atunci activitatea lor devine nedureroasă. Este recomandată însușirea acestor exerciții în cazul unei sarcini fără probleme. Exercițiile cresc capacitatea plămânilor, iar scopul creșterii capacității lor este arderea mai eficientă a nutrienților. Flexibilitatea coloanei, a articulațiilor și a mușchilor bazinului împreună cu flexibilitatea vaginului este condiția unei nașteri ușoare și asigurarea elasticității în întreaga zonă cu rol de susținere a abdomenului în perioada sarcinii. O naștere pregătită sufletește și fizic este una naturală fără complicații, iar ativitatea fizică din timpul sarcinii influențează revenirea mai rapidă după naștere.
4.3.1.3. Exercițiile de respirație Pranayama
Gimnastica respiratorie reprezintă o serie de secvențe respiratorii efectuate pentru îmbunătățirea modului de respirație a plămânilor, ceea ce facilitează schimbul de oxigen și dioxid de carbon în sânge. Doar respirația corespunzătoare oferă o contribuție corectă a oxigenului din sânge. Exercițiile de respirație oferă multe beneficii, cum ar fi creșterea cantității de aer suflat în plămâni și reexpansiunea completă a plămânului.
Gimnastica respiratorie Pranayama este o metodă de gimnastică prin care exercițiile de respirație sunt făcute cu gura închisă, cu expirațiile prelungite sub presiune, ceea ce accentuează vidul toracic și cresc, prin coborârea energică a diafragmului, presiunea intraabdominalâ, favorizând golirea sistemului venos din organele abdominale și circulație în general.
Datorită acestui efect asupra circulației, gimnastica respiratorie înlătură staza venoasă din organe, astfel ușurând desfășurarea proceselor de coordonare a tuturor funcțiunilor vitale și prin aceasta contribuie la menținerea vigorii fizice și intelectuale și a capacității vitale în general.
4.3.2. Masajul prenatal
Masajul prenatal este o metodă de relaxare care are ca și scop reducerea tensiunii musculare, stimularea circulației, a mobilității și relaxarea.
Sarcina schimbă centrul de greutate al corpului și crește încărcătura asupra spatelui, șoldurilor, gâtului, mușchilor abdominali și umerilor iar masajul reduce inflamarea nervului sciatic prin detensionarea muschilor pe care acesta îi deservește, eliberând gravida de aceste încărcături.
Relaxarea ligamentelor este o altă modificare care apare în timpul sarcinii, astfel articulațiile zonei pelvine sunt mai puțin stabile, gravidelor le va fi schimbată postura corporală pelvisul fiind împins înainte.
O altă problemă importantă o reprezintă circulația limfatică, terapeutul foloseste in timpul masajului prenatal si tehnici de drenaj limfatic.
Masajul prenatal are un rol esențial și in prevenirea vergeturilor prin hidratare și menținere a elasticității pielii, este un mod de relaxare de care gravida poate beneficia pe tot parcusul celor noua luni de sarcina și cu care previne și discomforturile de după sarcină.
Manevrele de efleuraj sprijină și stimulează circulația venoasă, de întoarcere, și cea superficială, ușurând astfel munca inimii. Asociind la această manevră blândă unele manevre cum sunt presiunile, se acționează și asupra circulatiei venoase de întoarcere profundă, cu efect în circulația venoasă.
În ceea ce privește circulația limfatică, anumite proceduri (ex. – efleurajul, alunecările profunde pe membre) activează circulația limfei în sens centripet, combătând astfel staza limfatică.
Anumite proceduri de masaj (efleuraj, fricțiuni, frământat) induc, local, o secreție de histamină și acetilcolină care vor produce o vasodilatatie periferică, locală (hiperemia pielii), ceea ce exprimă o activare circulatorie cu consecințe metabolice la care intervin si alte mecanisme cum ar fi cele nervoase și hormonale. Printre efectele masajului prenatal enumerăm:
ș Efectele musculare rezultate ca urmare a aplicării anumitor manevre de masaj ca framântatul, pe cale mecanică (directă) și reflexă (indirectă) și care activează circulația din muschi, stimulează creșterea agenților nutritivi și în acelasi timp favorizează eliminarea unor cataboliți nocivi, de asemenea, se stimulează elasticitatea și forța de contracție a fibrelor musculare. Manevrele ușoare ca efleurajul au efecte liniștitoare, decontractante asupra mușchilor, mai ales când utilizăm ca adjuvant pentru starea de relaxare conceptul aromoterapiei cu uleiuri esențiale care se bucură de puritate și calitatea superioară. doTERRAa stabilit un standard care ne asigură că putem folosi uleiuri doTERRA cu încredere în sarcină.
ș Efectele metabolice sunt urmarea unor proceduri stimulative care prin activarea circulației locale induc un aport crescut de oxigen, fosfați, glucoză, trigliceride, acizi grași liberi și alti nutrienți, în special la nivel muscular, contribuind astfel la creșterea eficienței mecanice la nivel muscular.
Tot prin efecte metabolice și într-o mai mică masură prin stimularea secreției sudorale (ca urmare a deschiderii porilor glandelor sudoripare), masajul favorizează eliminarea unor cataboliți de uzură, nocivi pentru organism (acid lactic, uree, creatinină, acid uric, peroxizi lipidici, etc.).
ș Efecte reflexe. Multă vreme s-a acordat atenție efectelor mecanice ale masajului și mult mai târziu a fost pusă în evidență acțiunea reflexă a unor proceduri (ex. efleurajul, tensiuni- presiuni, vibrațiile fine) care excită receptorii pielii și în acest fel informează anumiți centri nervoși, care la rândul lor declanșează reacții de răspuns la nivelul unor organe si țesuturi.
Pentru realizarea acestui efect, manevra de masaj – netezirea se execută blând un timp mai îndelungat, ceea ce va provoca o liniștire a sistemului nervos central și o relaxare a musculaturii scheletice, pe căi reflexe (aferente-eferente).
Tot prin mecanisme reflexe masajul influențează favorabil și sfera endocrino-metabolică, efectele depinzând de manevrele folosite, de ritmul și intensitatea lor, dar si de reactivitatea individuală.
Se înțelege ca prin aceste efecte, ca si prin efectul mecanic direct, masajul contribuie efectiv la menținerea calității epidermului, a prevenirii vergeturilor.
Fără a diminua eficiența masajului instrumental, masajul manual ramâne net superior, el creând ambianța organică și psihică dintre cel masat și maseur.
4.3.3. Kinesiotaping-ul
Kinesio Taping-ul reprezintă un concept medical de bandajare neuromusculară. În timpul sarcinii se pot aplica benzi care să susțină și stabilizeze partea lombară a coloanei vertebrale fără să limiteze mișcarea sau flexibilitatea corpului, cu rol în combaterea sau ameliorarea durerii (Fig.nr. 1) și aplicații pe partea plantară a tălpii pentru propriocepție, (Fig. nr. 2) cu efect benefic în stabilitatea și echilibrul corpului femeii aflate în această stare specială determinată de maternitate.
Banda kinesiologică stimulează receptorii din sistemul somato- senzorial, astfel atenuând durerea și facilitează drenajul limfatic. Efectul de ridicare a pielii creează spații mai mari între țesuturi, permițând astfel un aport ridicat de oxigen și o reducere a inflamației în zona respectivă.
Studiile științifice au confirmat efectele pozitive asupra pielii, sistemului circulator, limfatic, asupra mușchilor, ligamentelor, tendoanelor și articulațiilor. Studiile recente au demonstrat eficiența benzilor kinesiologice în scopul diminuării dureri și reducerii edemului, pentru îmbunătățirea mobilității și amplitudinii de mișcare, pentru îmbunătățirea capacității de contracție musculară și combaterea spasmelor musculare.
Tehnica Kinesio Taping este practicată la nivel mondial, mai ales de kinetoterapeuți specializați în tehnici de recuperare a sportivilor, dar și în cadrul medical.
Urmărind diferiți receptori din sistemul somatosenzorial, banda kinesio atenuează durerea și facilitează drenajul limfatic prin elevarea microscopică a pielii. Acest efect de ridicare a pielii formează striații la nivelul țesutului cutanat și subcutanat, creând spații interstițiale mai mari, permițând în acest fel un aport ridicat de oxigen în zona interesată. Aplicată în formă simplă de ‘I’ sau modificată în formă de X și Y sau alte forme speciale, de asemenea tensionată și poziționată spre direcția dorită, banda poate fi aplicată în sute de moduri și are abilitatea de a reeduca sistemul neuromuscular, de a atenua durerea, de a reduce inflamația și de a îmbunătăți flexibilitatea corpului. Banda kinesiologică se aplică numai după o evaluare fizică detaliată, făcută obligatoriu de un specialist.
Rezultatele evaluării indică mărimea, poziția și strânsoarea benzii kinesiologice, care poate fi aplicată în sute de feluri cu țelul de a influența sistemul neuromuscular exprimându-și eficacitatea prin activarea sistemelor circulatorii si neurologice în același timp.
Banda kinesiologică este folosită cu succes în cazul edemelor, pe care le reduce prin eliberarea presiunii dintre piele și țesuturile subcutanate, asigurând o reluare a circulației normale a lichidelor acumulate.
Rezultatul unor studii din Marea Britanie demonstrează efectul benefic al aplicării tape-urilor kinesiologice pe talpă pentru propriocepție pentru combaterea tendinței de aplatizare plantară și evitarea instalării acelui mers de rață, acel legănat disfuncțional care îl adoptă uneori gravidele, ca urmare a modificării centrului de greutate din timpul sarcinii. Banda care va susține abdomenul și va combate durerea lombară din cauza decompensației va avea punct de pornire aproximativ de la nivelul vertebrei L1. Aplicarea o avem reprezentată mai jos (Fig. 3, 4 și 5).
Fig. nr. 5- Aplicarea ancorei primei benzi.
Mijloace de evaluare
Platforma de echilibru PEV07
Aparatul multifuncțional BTE Primus
Aparatul Vitalograph ALPHA
Chestionare utilizate:
Platforma de echilibru PEV07
Platforma de echilibru PEV07 a fost construită să comfirme date privind parametrii echilibrului postural și al stabilității.
Este destinată cercetărilor și activităților care vizează evaluarea, antrenarea, îmbunătățirea și recuperarea Performanței Umane. Într-o viziune holistică cu conotații în domeniul medicinei, bio- motricității, psiho-neuro-controlului și teoriei informației, performanța umană, în sensul acesta, include capacitatea persoanei, ca unitate și entitate biologică, de a face față, de a se adapta, la condiții deosebite, condiții care depășesc "parametrii funcționali" pentru care omul este condiționat ontologic și genetic.
Echipamentul permite studiul evoluției poziției proiecției pe un plan orizontal a centrului de masă a unui subiect uman – centrul de presiune, prin achiziționarea datelor privind evoluția în timp a poziției centrului de presiune, furnizarea unei reacții informaționale vizuale în timp real către subiectul uman, efectuarea unor calcule standard asupra datelor privind evoluția poziției centrului de presiune, precum și arhivarea datelor primare într-un format destinat prelucrărilor avansate și intensive de date cu programe dezvoltate în acest scop sau cu aplicații comerciale de prelucrare a datelor.
Evaluarea echilibrului după implementarea programului kinetoprofilactic de 8 săptămâni din cercetarea preliminară a fost studiată cu platforma de echilibru tip PEV07 de la Centrul de Cercetare pentru Performanță Umană a Universității Oradea.
Echilibrul se descrie ca: “stabilitatea centrală ce se referă la abilitatea unei persoane de a-și menține controlul dinamic al posturii în funcție de sarcinile funcționale de mișcare. Musculatura centrală încapsulează partea lombară, pelvică și a șoldului și operează sinergic în acest lanț cinetic și joacă un rol important în producerea/ reducerea forței la fel ca și furnizarea stabilității pe durata mișcărilor funcționale”. Echipamentul permite studiul echilibrului în timp real efectuând calcule asupra datelor ariei pinului, mediei pătratice și unghiului de înclinare. (Fig. nr. 6)
Aceste date sunt calculate sub forma unor indicatori care vor fi descriși în continuare:
▪ A [mm2] este aria conturului maxim al traseului.
▪ Pin [%] este procentul de puncte cuprinse în elipsa de încredere C90 (de regulă și implicit, 90%).
▪ Sa[mm] – abaterea medie pătratică pe axa maximă.
▪ Sb[mm] – abaterea medie pătratică pe axa minimă.
▪ Ung[grd] – unghiul de înclinare stânga/dreapta a elipselor.
▪ Lt[mm] – drumul total a traseului.
▪ Vm[mm/s] – viteza medie pe traseu.
▪ Sv[mm/s] – abaterea pătratică medie a vitezei. Proba este formată din patru faze, fiecare durând 20 de secunde.
Fig. nr.6 – Reprezentarea grafică a înregistrării unei posturograme
Exercițiul COR4, impus subiectelor cercetării este format din patru faze care durează un timp determinat (în cazul testării noastre 20 secunde):
• Faza 1: gravida este cu ochii deschiși, dar nu are informație de pe
ecran;
• Faza 2: gravida este cu ochii închiși;
• Faza 3: gravida este cu ochii deschiși și are informație de pe ecran;
• Faza 4: gravida este cu ochii deschiși și trebuie să se încline pentru a pune centrul de presiune pe un marcher vizibil pe monitor (sub formă de X).
Poziția marcherului este calculată astfel: se determină poziția medie din faza 3 și se poziționează marcherul față de această poziție având același x iar pe y o deplasare înainte echivalentă cu înclinarea subiectului cu un unghi setabil (de regulă 15 grade); faza 4 are un preambul (2 secunde) pentru familiarizarea subiectului cu poziția marcherului. (Manual Platforma echilibru)
Aparatul multifuncțional BTE Primus
Aparatul BTE Primus (Fig. nr. 7) realizează prin coordonarea unui soft evaluarea oricărei grupe de mușchi, înregistrează forța izometrică și puterea izotonică.
Este un aparat unic cu nenumărate posibilități pentru terapie fizică, terapie ocupațională și performanță sportivă. Primus RS este punctul culminant al filozofiei bazate pe dovezi în reabilitarea pacienților cu deficit fizic sau funcțional, dar în același timp oferă date exacte în evaluarea stării musculaturii, oferind evaluări obiective în timp real prin captare de date. Hardware-ul inovator și software- ul proiectat ISO 9001 deține procese certificate special concepute pentru a ajuta la expertiza clinică în Testarea cantitativă musculară.
Mobilitatea și forța articulației CF în flexie, extensie, abducție și adducție au fost evaluate cu ajutorul aparatului multifunctional pentru kinetoterapie BTE PRIMUS, prin intermediul Societății Medica Sport Lumiro S.R.L. (un centru modern de recuperare medicală și tratamente alternative din municipiul Oradea) care realizează prin coordonarea unui soft, programe complete de analiză, diagnostic, profilaxie, recuperare, și antrenare pentru toate grupurile de mușchi și articulații. Acest aparat înlocuiește metodele clasice utilizate în evaluare și kinetoterapie și aduce un salt tehnologic procesului de analiză și recuperare medicală și asupra creșterii performanței sportive.
Valorile sunt date în newtoni, ținând cont de partea dominantă a fiecărei gravide, menționată de la începutul intervenției pe fișa de observație personală.
Fig. nr. 7 – Aparatul multifuncțional BTE Primus RS
În figurile ce urmează avem reprezentarea evaluării forței musculare izometrice și a puterii izotonice pe flexie (Fig. nr. 7.1.), extensie (Fig. nr. 7.2.), abducție (Fig. nr. 7.3.) și adducție (Fig. nr. 7.4.) din softul aparatului BTE PRIMUS RS cu ajutorul căruia am făcut măsurătorile la gravide.
Fig. nr. 7.1. Evaluarea forței musculare maximale pe flexie
Fig. nr. 7.2. Evaluarea forței musculare maximale pe extensie
Fig. nr. 7.3. Evaluarea forței musculare maximale pe adducție
Fig. nr. 7.4. Forța musculară maximală izometrică pe abducție
Aparatul Vitalograph ALPHA
Vitalograph ALPHA este un spirometru desktop (Fig. nr. 8) destinat utilizării de către profesioniști în cabinete medicale, clinici, spitale, destinat pentru măsurareaa și arhivarea rezultatelor testelor pe subiecți umani. Datele demografice sunt încărcate sau introduse de la tastatură și sunt stocate alături de datele de spirometrie. Datele testului curent pot fi vizualizate pe ecranul LCD și pot fi tipărite sau descărcate pe un calculator.
Fig. nr. 8 – Vitalograph ALPHA Model 6000
Studiul exercițiilor de respirație constă în înregistrarea testelor funcționale pulmonare pe grup de gravide din diferite perioade gestaționale de la 20 săptămâni până la 36 săptămâni (apreciate ultrasonografic) ce au fost supuse programului nostru kinetoprofilactic și pe grupul de control al gravidelor ce nu au participat la program.
Un studiu prospectiv al funcției respiratorii a fost efectuat la finalul intervenției, conținând exclusiv gravide sănătoase. Criteriile de excludere au fost: astm sau alte boli pulmonare, utilizarea de tutun curent, hipertensiune arterială (adică TAsistolice/diastolice te > 140/90 mmHg) sau alte boli cardiovasculare. Femeile au fost fără infecție respiratorie curentă la momentul fiecărei măsurări. Perioada gestațională, paritatea, IMC pregestațională peste 25 și creșterea excesivă în greutate în timpul sarcinii au fost tratate ca efecte fixe.
Toate participantele au fost chemate pentru instruire după-amiază între orele 18 și 19 (3-4 ore după masă) pentru a menține condiții uniforme pentru testele de înregistrare. Subiectele au fost instruite și s-au efectuat demonstrații în ceea ce privește efectuarea corectă a spirometriei astfel au fost luați în considerare doar parametrii unde tehnica a fost mulțumitoare. Semnalul de volum al echipamentului a fost calibrat o dată pe zi cu o seringă de 3-L. Testele au fost efectuate în condiții de calm cu subiectul în poziție șezândă, în conformitate cu ghidul Societății Americane toracice (ATS) .
După instruire subiectul a expirat forțat până când au fost obținute trei curbe acceptabile. Cele mai mari valori realizate au fost selectate pentru analiza sub prescurtarea de FVC.
Și luate din spirometrii, unde apar sub prescurtarea Meas Best care ne arată valorile în litri și % Pred în procent (Fig. nr. 6.3.1. )
Fig. nr. 6.3.1. – Spirometrie- Model imprimat de test al funcției pulmonare cu spirometrul Vitaligraph Alpha- model 6000.
Chestionare utilizate:
Chestionar SF- 36 TM de evaluare a sănătății Health SurveyChestionar Locus of control
Chestionarul PDE – Profilul distresului emotional
Chestionarul QOLI – Inventarul calității vieții
Pentru că perioada sarcinii produce uneori pe lângă discomfort fizic și discomfort psihic, stările emoționale ale gravidei fiind accentuate de nivelul hormonal crescut din această perioadă, am dorit să arătăm cum putem influența benefic prin optimizarea mujloacelor kinetoprofilactice sfera psihică a practicantei.
Modificările sferei instinctiv afective se manifestă prin labilitate afectivă ori anxietate situațională, există teorii însă, care susțin că modificările pe care sarcina le produce în organismul femeii persistă și se răsfrâng și asupra psihicului viitoarei mame.
Existența unei strânse legături între minte și corp deși dualismul minte corp este un dualism substanțial, mintea și materia fiind alcătuite din substanțe diferite cu proprietăți diferite, chestionarele sau testele psihologice reprezintă măsurători standardizate cu scopul de a evidenția unele trăsături, atitudini sau nivelul unor aptitudini venite în ajutor, să descoperim efectul benefic al mișcării, masajului prenatal și întregii noastre intervenții kinetoprofilactice asupra femeii aflate în această stare specială determinată de maternitate.
Chestionar SF- 36 TM de evaluare a sănătății Health Survey
Este un chestionar de evaluare a calității vieții, forma scurtată, alcătuit din 36 de întrebări. Cuprinde 8 stadializări ale stării de sănătate funcțională, precum și un sumar al valorilor de bază ale sănătății fizice și mentale și un index de sănătate.
Se poate aplica în studii efectuate pe o populație specifică sau generală, evidențiind beneficiile unei considerabile varietăți de tratamente. Deși poate fi definită în nenumărate moduri și poate avea semnificații diferite pentru fiecare persoană, în medicină prin calitatea vieții se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană.
Chestionarul de evaluare a calității vieții – Forma Scurtă (FS-36) este un chestionar de evaluare a calității vieții, forma scurtată, alcătuit din 36 de întrebări. Cuprinde 8 stadializări ale stării de sănătate funcțională, precum și un sumar al valorilor de bază ale sănătății fizice și mentale și un index de sănătate.
Se poate aplica în studii efectuate pe o populație specifică sau generală, evidențiind beneficiile unei mari varietăți de tratamente.
Literatura Chestionarului SF-36 de evaluare a sănătății include informațiile despre istoria și dezvoltarea Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății, despre evaluarea psihometrică, despre studii de validitate și date normative, sunt disponibile în primul dintre cele trei manuale de utilizare ale Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății. Acestea au fost descrise pe scurt în primele două articole cu peer-review despre acest chestionar.
Itemii pentru întocmirea chestionarului reprezintă indicatori ai sănătății operaționali multipli, incluzând: funcții și disfuncții comportamentale, distres și starea de bine, precum și autoevaluări favorabile și nefavorabile asupra statusului de sănătate.
Traducerea Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății a constituit subiectul a mai mult de 500 de publicații, împlicând investigatori din 22 de țări. Zece sau mai multe studii au fost publicate în 13 țări. Având ca obiectiv atingerea unor standarde psihometrice care monitorizează nivelul de sănătate a membrilor chestionați pentru a clasifica schimbările, (în: mai bine, la fel și mai rău) suma scorurilor pentru componentele fizică și mentală fiind notate în NCQA- Comitetul National de asigurare a calității).
Chestionarul a fost constituit astfel încât să satifacă minimum de standarde psihometrice necesare pentru compararea grupurilor. Cele 8 aspecte ale sănătății au fost selectate din cele 40 incluse în Medical Outcome Study.
Itemii selectați pentru întocmirea chestionarului reprezintă indicatori ai sănătății operaționali multipli, incluzând: funcții și disfuncții comportamentale, distres și starea de bine, rapoarte obiective și cotări subiective, precum și autoevaluări favorabile și nefavorabile asupra statusului de sănătate.
Interpretarea rezultatelor s-a făcut mult mai ușor odată cu standardizarea mediilor valorilor și a deviațiilor standard pentru toatele scalele chestionarului SF-36.
Mai exact, scorurile de bază s-au dovedit foarte eficiente la interpretarea diferențelor dintre valorile obținute la aplicarea chestionarului și pentru a monitoriza diferite afecțiuni pe o perioadă mai lungă de timp.
Transformările liniare au fost efectuate astfel încât valorile să fie transformate la o medie de 50 și o deviație standard de 10, pentru populația Statelor Unite. Aceste transformări ating aceleași medii și deviați standard pentru toate cele opt scale și pentru sumele celor două componente, fizică și mentală.
Pentru interpretare, se vor face comparații între valorile medii ale populației generale și cele obținute la chestionar, putând astfel determina impactul pe care îl are o anumită condiție asupra celor opt scale, chiar dacă valorile obținute sunt semnificative statistic. Folosind scorul de la 0 la 100, aceste diferențe trebuiesc luate în considerare la interpretarea profilurilor. Diferențele deviaților standard, care sunt de asemenea esențiale la unele dintre scale, trebuiesc luate și ele în considerare la interpretare. În valorile normale, fiecare scală a fost evaluată ca având aceeași medie (50 puncte) și abatere standard (10 puncte).
Dacă scorul este mai mic de 50, starea de sănătate este sub medie, și fiecare punct este de 1 la 10 pentru deviația standard. Având și valorile normale, diferențele dintre scale reflectă mult mai clar impactul pe care o anumită condiție îl are asupra calității vieții, deoarece componentele fizică și mentală evaluate însumează evaluările vizate și iau în calcul și corelările dintre cele opt scale ale chestionarului SF-36.
4.4.2. Chestionar Locus of control
Chestionarul a fost elaborat pentru prima data în 1964, conținând 60 de itemi. Prin corelarea rezultatelor de la scala de LOC cu cele de la Scala de Dezirabilitate Socială Marlow- Crowe, au fost eliminați itemii care se corelează semnificativ. Varianta finală a chestionarului cuprinde 29 de itemi, dintre care 23 vizează direct LOC, iar 6 itemi au fost incluși de autor pentru a face mai ambiguu scopul testului (1, 8, 14, 19, 24, 27).
Fiecare item conține două afirmații, unul referindu-se la internalitate, celălalt la externalitate. Subiectului i se cere să indice care dintre cele două afirmații exprimă mai bine convingerea sa. Conținutul itemilor se referă la domeniile variate ale vieții privind succesul academic, profesional, relațiile interpersonale și politica.
În interpretarea cantitativă, scorul care se obține din cumularea opțiunilor pentru LOC extern poate varia între 0 și 23. Cu cât scorul este mai mare, cu atât indică convingerea subiectului că efectele sunt cauzate de factori externi. Un punctaj egal sau mai mare de 13 relevă orientarea externă a subiectului. În interpretarea calitativă nota obținută definește gradul externalității, subiecții având o notă joasă la scala I-E, cred puternic că pot controla determinarea situațiilor. Invers, cei care au o notă ridicată nu cred că pot controla determinarea situațiilor. Convingerile în cele două situații m-am străduit să le pun într-un desen, după cum am înțeles-o personal. (Fig. nr. 9)
Fig. nr. 9 – Desen personal interpretare – Locus of Control.
4.4.3. Chestionarul PDE- Profilul distresului emoțional
Profilul distresului emoțional (PDE) reprezintă chestionarul de acceptare necondiționată a propriei persoane prin alegerea semnificațiilor unor cuvinte prezentate într-o listă care descriu reacțiile emoționale pe care oamenii le au în diverse situații.
A fost conceput de către David Opriș și Bianca Macavei în 2005 la Universitatea din Cluj, pornind de la itemii profilului distresului emoțional.
PDE reprezintă chestionarul de acceptare necondiționată a propriei persoane prin alegerea semnificațiilor unor cuvinte prezentate într-o listă care descriu reacțiile emoționale pe care oamenii le au în diverse situații.
Ceea ce experimentăm ca mulțumire, tristețe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinația inedită a felului în care gândim, a modului în care ne comportăm și a modificărilor biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situație de viață. Emoțiile reprezintă așadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele.
În procesul apariției unei emoții, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex. Faptul că o numim frică și nu tristețe) va rezulta din specificul componentelor cognitive implicate.
Profilul distresului Afectiv (PDA) este un instrument elaborat ce servește la evaluarea dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale precum și a emoțiilor pozitive.
Scala cuprinde 39 de itemi și permite calcularea unui scor general de distres, a unui scor de emoții negative, a unui scor de emoții pozitive, precum și a scorurilor pentru „îngrijorare” (funcțională), „anxietate” (disfuncțională) și „deprimare” (disfuncțională). În studiul de față, am calculat scorul general de distres și scorul emoțiilor negative disfuncționale.
Scopul testului este de a evalua dimensiunea subiectivă a emoțiilor negative funcționale, emoțiilor negative disfuncționale și emoțiilor pozitive.
Scala măsoară emoții negative funcționale și disfuncționale din categoriile “îngrijorare/anxietate” și “tristețe /deprimare”, precum și emoții positive și oferă posibilitatea calculării scorului general de distress.
Cei 39 de itemi (adjective care descriu emoții) grupați în șapte subscale este alcătuit din:
6 itemi ce reprezintă emoții negative funcționale din categoria tristețe/deprimare exprimate prin adjectivele: trist, mâhnit, amărât, melancolic, necăjit, supărat.
8 itemi care reprezintă emoții negative disfuncționale din categoria tristețe/deprimare exprimate prin adjectivele: nefolositor, deprimat, deznădăjduit, fără speranță, depresiv, distrus, îndurerat, disperat.
6 itemi care reprezintă emoții negative funcționale din categoria “îngrijorare/anxietate” exprimate prin adjectivele: preocupat, îngrijorat, neliniștit, încordat, alarmat, tensionat.
6 itemi care reprezintă emoții negative disfuncționale din categoria “îngrijorare/anxietate” exprimate prin adjectivele: anxios, îngrozit, panicat, înspăimântat, înfricoșat, nervos.
12 itemi ce reprezintă emoții negative funcționale din categoriile “tristețe/deprimare”și “ingrijorare/anxietate”.
14 itemi care reprezintă emoții negative disfuncționale din categoriile “tristețe/deprimare și “îngrijorare/anxietate”.
Și 13 itemi care reprezintă emoții pozitive.
Datorită distribuției itemilor pe subscale ne dă posibilitatea să colectăm răspuns de la participante la fiecare din cei 39 de itemi. Posibilitățile de răspuns sunt:
DELOC
FOARTE PUȚIN
MEDIU
MULT
FOARTE MULT
Scala se administrează în varianta creion-hârtie, individual (și în variantă autoadministrate) sau în grup (max. 15 persoane).
După ce condițiile de administrare sunt asigurate, instrucțiunea de aplicare constă în adresarea următoarelor fraze gravidelor examinate:
“Vă prezentăm o listă de cuvinte care descriu emoții pe care oamenii le au în diverse situații. Pentru fiecare cuvânt marcați cu “x” pe foaia de răspuns varianta aleasă la întrebarea:
CUM V-AȚI SIMȚIT ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI?
Această întrebare apare și pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de câte ori dorește pe parcursul evaluării. Persoana evaluata este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu înțelege sensul vreunui item.
Conform modelului teoretic propus de Albert Ellis (teoria rațional-emotivă și comportamentală). Ideea de bază a acestui model este că la baza problemelor de tip emoțional și comportamental stau credințe dezadaptative și iraționale despre sine, lume și viată. Atunci când cineva are dezvoltate credințe adaptative despre sine, ceilalți și viața și se poate considera o ființă valoroasă indiferent de comportamentele sale va trăi emoții pozitive sau negative (conform dinamicii dintre evenimentele de viață și scopurile sale), însă nu va trăi emoții invalidante/disfuncționale.
4.4.4. Chestionarul QOLI- Inventarul calității vieții
Quality of Life Inventory (QOLI®, Inventarul Calității Vieții) este o metodă scurtă, dar în același timp cuprinzătoare, de măsurare a satisfacției cu viața. Utilizarea instrumentului are ca finalitate un rezultat al evaluării (scor total) și facilitarea construirii unui plan de tratament prin relevarea ariilor de satisfacție sau insatisfacție dintr-un număr de 16 arii ale vieții, cum ar fi, de exemplu, iubirea, munca sau sănătatea.
QOLI- Inventarul calității vieții a apărut din nevoia unei soluții de evaluare, de prezența unui instrument util care să măsoare calitatea vieții și starea de bine a gravidelor din grupul nostru de studiu și grupul de control, test care e folosit și în domeniul psihiatriei, al psihologiei clinice și al psihologiei sănătății dar și în alte ramuri ale medicinii.
Menționez că dețin Licența de utilizare de la TESTCENTRAL pentru a utiliza acest chestionar. ( vezi Anexa nr. 6 – Licența de utilizare) împreună cu o broșură de adaptare pentru populația României.
Formulările calitatea vieții, nivelul perceput al calității vieții, starea subiectivă de bine, fericirea, satisfacția cu viața au fost utilizate ca și sinonime în literatura de specialitate, fără a se ține cont de specificitatea fiecăreia. Definițiile care abordează din punct de vedere afectiv starea subiectivă de bine fie încadrează acest concept în rândul stărilor pozitive generale de sine stătătoare, fie îl văd ca o predominanță a stărilor afective pozitive (cum ar fi bucuria, mulțumirea sau plăcerea) asupra stărilor negative (precum supărarea, depresia, anxietatea sau furia) atunci când evaluează experiențele individuale.
Abordarea satisfacției cu viața din perspectiva stării subiective de bine analizează fericirea în termeni raționali, apreciind dacă nevoile, obiectivele și așteptările personale au fost sau nu împlinite. Astfel satisfacția cu viața e definită ca un proces de judecată mintală, dependent de diferența dintre situația actuală a persoanei și nivelul standard pe care acesta îl consideră adecvat. Potrivit acestei abordări, cu cât este mai mică diferența percepută dintre propriile aspirații și realizări, cu atât nivelul de satisfacție cu viața este mai ridicat.
Teoria calității vieții asupra satisfacției cu viața, care stă la baza QOLI și a metodelor utilizate de Quality of Life Therapy (Terapia calității vieții), urmează abordarea combinată cognitiv afectivă în definirea stării de bine personal. Satisfacția cu viața, afectele negative și afectele pozitive sunt văzute ca elemente componente ale constructului mai larg de stare subiectivă de bine sau, altfel spus fericire.
Satisfacția cu viața poate fi echivalată cu calitatea vieții și se referă la evaluarea subiectivă a măsurii în care sunt împlinite cele mai importante nevoi, obiective și dorințe personale. Modelul calității vieții cuprinde informații cu privire la satisfacția cu viața și starea de bine și este reprezentată de Fig. nr. 10. Satisfacția cu viața este echivalentă cu calitatea vieții și se referă la evaluarea subiectivă a gradului în care persoana și- a satisfăcut nevoile, a atins obiectivele propuse și a dat curs propriilor dorințe. Astfel satisfacția cu viața este percepută ca diferența dintre ceea ce își dorește persoana și ceea ce are de fapt. Cu cât există o discrepanță mai mare între așteptările și realizările personale, cu atât aceasta este mai nesatisfăcută cu propria viață.
Instrumentul a fost revizuit, varianta finală fiind alcătuită din 16 arii ale vieții și având un limbaj simplificat. Atât chestionarele de cercetare cât și întrebările socio demografice au fost administrate în format creion hârtie autoevaluativ. Tuturor persoanelor participante le- au fost asigurate confidențialitatea și anonimatul răspunsurilor.
Arie valorizată # 1
Fig. nr. 10 – Modelul calității vieții al satisfacției vieții și stării subiective de bine
Formularul de răspuns se completează manual și este alcătuit din 7 pagini, unde se evaluează cât de satisfăcută sunteți de anumite aspecte ale vieții dumneavoastră cum ar fi munca sau sănătatea. Sunteți de asemenea întrebată cât de importante sunt aceste aspecte pentru fericirea dumneavoastră. Sunt utilizate definiții speciale pentru cuvinte ca bani, muncă și joc. Se ține cont de aceste definiții când se răspunde la întrebări. Răspundeți la toate întrebările, chiar dacă par că nu vi se potrivesc. Sunt importante opiniile și sentimentele dumneavoastră, așa încât nu există răspunsuri corecte sau greșite. Se dau răspunsurile care vă descriu cel mai bine. Se cere să descrieți cât de importante sunt anumite aspecte ale vieții dumneavoastră cum ar fi munca și sănătatea și cât de satisfăcut sunteți de acestea. Importanța înseamnă cât de mult contribuie această parte a vieții la fericirea dumneavoastră în ansamblu. Satisfăcut înseanmnă măsura în care nevoile, țelurile și dorințele dumneavoastră sunt îndeplinite în acest aspect al vieții.
La sfârșitul chestionarului se cere să fie notate probleme care stau în calea împlinirii dumneavoastră pe fiecare dintre ariile vieții.(sănătate, stimă de sine, țeluri și valori, banii, munca, jocul, învățarea, creativitatea, ajutorul, iubirea, prietenii, copiii, rudele, acasă, cartierul, comunitate).
Completarea inventarului durează în jur de cinci minute, și se poate efectua individual sau în grup cu administrare creion- hârtie și interpretarea testului se realizează apoi cu ajutorul unei fișe de scorare manuală scorare manuală. Se realizează conversia scorurilor brute în scoruri T și în centile. Valorile scorurilor standardizate T și ale scorurilor exprimate în centile corespăunzătoare scorurilor brute QOLI sunt separat în broșura atașată pentru eșantionul românesc. După analiza ariilor individuale ale vieții se va afla profilul satisfacției ponderate, iar scorul brut QOLI ne va duce la nivelul calității globale a vieții.
Rezultatele după clasificarea nivelurilor generale ale calității globale a vieții vor fi nivel ridicat, mediu, scăzut, foarte scăzut.
QOLI® reprezintă o dovadă clară a efortului depus pentru aplicarea teoriei care face referire la calitatea vieții și la starea de bine în domeniul psihiatriei, al psihologiei clinice și al psihologiei sănătății, dar și în alte ramuri ale medicinii.
Respondenții evaluează fiecare arie în funcție de importanța acesteia pentru fericirea proprie și în termenii satisfacției personale cu aria respectivă. Conținutul QOLI și schema de scorare a acestuia reflectă în mod direct teoria calității vieții, prin:
1) modul de definire a satisfacției cu viața;
2) modul în care satisfacția globală cu viața însumează satisfacția persoanei față de anumite arii ale vieții;
3) modul în care scorurile la Satisfacție sunt ponderate în funcție de importanța acordată fiecăreia dintre arii; și
4) cele 16 arii ale vieții evaluate de instrument: Sănătatea, Stima de sine, Țelurile și valorile, Banii, Munca, Jocul, Învățarea, Creativitatea, Ajutorul, Iubirea, Prieteniii, Copiii, Rudele, Acasă, Cartierul și Comunitatea.
Administrarea QOLI se realizează (momentan) în sistem clasic creion-hârtie, iar scorarea este rapidă, manuală, prin intermediul formularelor autoscorabile. Testul QOLI este foarte util pentru planificarea și evaluarea rezultatelor tratamentului medical și psihologic. Presupune administrarea QOLI înainte, în timpul și după finalizarea tratamentului, pentru a monitoriza progresul clientului și a identifica ariile în care ar putea fi necesară o intervenție terapeutică.
Acest chestionar a fost achiziționat de la SC D&D Consultants Grup SRL prin testcentral și este un instrument psihometric consacrat la nivel internațional pentru care deținem licență de utilizare și astfel îl putem utiliza legal. Acest instrument psihologic Quality of Life Inventory- constituie inventarul calității vieții pontat prin importanța și satisfacția prezentă în 17 arii ale vieții precum: sănătatea, stima de sine, țelurile și valorile, banii, munca, jocul, învățarea, creativitatea, ajutorul, iubirea, prietenii, copiii, rudele, acasă, cartierul și comunitatea. Scorarea se face manual în mai puțin de 5 minute.
Ca urmare a însumării produsului satisfacție ponderată și totalul ariilor vieții se obține un scor brut QOLI, care îl localizăm în tabelul cu scoruri T și centile pentru eșantionul normativ românesc și aflăm categoria în care se încadrează scorul respondentului, rezultat ce va reprezenta calitatea globală a vieții care are încadrări: nivel ridicat, nivel mediu, nivel slab și nivel foarte slab.
Această etapă a inclus luarea în evidență a subiecților, implementarea programului kinetoprofilactic care să aducă după sine menținerea și îmbunătățirea calității vieții.
PARTEA II
CERCETĂRI PRELIMINARE PRIVIND KINETOPROFILAXIA FEMEII ÎNSĂRCINATE
5. Cercetări preliminare
În zilele noastre, omenirea se frământă să își îmbunătățească condițiile de viață. Femeia gravidă dorește să știe tot mai mult despre sarcină, cum se dezvoltă viitorul ei copil, dorind să treacă prin această perioadă la un nivel calitativ al vieții ridicat, cât mai confortabil cu putință îndeosebi dacă este sau nu la prima aventură de acest gen. Deși este un eveniment normal, este extraordinar de complex.
Studiile despre optimizarea mijloacelor kinetoprofilaxiei în îmbunătățirea calității vieții femeii gravide nu sunt numeroase, prin urmare și acest studiu poate fi privit ca o contribuție importantă în înțelegerea și dezvoltarea acestui domeniu. Implementarea exercițiului fizic a stârnit în ultimii ani numeroase dezbateri privind contraindicațiile. Realizarea studiului nostru ar putea să ofere încă un stimul vis-a-vis de începerea unui program kinetoprofilactic deja din a 12-a săptămână de la data concepției.
Necesitatea unei cercetări ample referitoare la calitatea vieții femeii însărcinate, ne-a făcut să optăm pentru această temă, deoarece în cabinetul în care ne desfășurăm activitatea întâlnim femei însărcinate doritoare de o pregătire kinetoprofilactică pentru creșterea și îmbunătățirea calității vieții.
Căutând o motivație pentru a face mișcare în timpul sarcinii, găsim o sumedenie de beneficii ale sportului în perioada prenatală. Efortul viitoarei mame de a face mișcare va contribui în mod sigur la sănătatea și bunăstarea personală precum și cea a fătului. Deci în mod optim și la timp este bine să i se recomande gravidei mișcarea ca să rămână în formă prin exerciții fizice, aplicații de benzi kineziologice și tehnici de masaj, indicate de medic și supravegheate de un kinetoterapeut, fiind întreruptă fără ezitare ori de câte ori apar tulburări sau semne de neadaptare, ajută femeia gravidă să aibă parte de cea mai sănătoasă și comfortabilă sarcină cu putință.
Problematica femeii însărcinate abordată în prezenta cercetare este pe cât de frecventă atât de neglijată în educația femeii însărcinate.
Conservarea sănătății fizice și psihice a femeilor însărcinate ar trebui să reprezinte obiectivul principal prin pregătire și informare. S-au publicat numeroase cercetări care demonstrează clar că în educația viitoarelor mame e necesar să se introducă informații din toate domeniile sănătății pentru a evita să atingă momentul nașterii nepregătite. Capacitatea de a face față multitudinii de schimbări în propriul corp este factorul esențial pentru succesul unei sarcini normale, de calitate și dezvoltării optime a fătului.
Premise și ipoteze ale cercetării
Ipoteza nr. 1
Participând la programul nostru kinetoprofilactic de 8 săptămâni care include elemente din Metoda Aviva și beneficiind de aplicații de kinesiotaping și masaj prenatal, valorile forței musculare izometrice din șold pe flexie, extensie abducție și adducție pot fi crescute, față de aceleași valori ale gravidelor care nu au luat parte la program.
Ipoteza nr. 2
Printr- o intervenție kinetoprofilactică precoce în viața femeii însărcinate putem influența starea de bine a gravidelor și implicit sporirea calității vieții acesteia. Nivelul stării de bine a femeilor însărcinate care participă la programul nostru kinetoprofilactic, poate fi influențat pozitiv, nivelul stării de bine înainte și după participarea la acest program crescând semnificativ.
Ipoteza nr. 3
Intervenind prin masaj prenatal ca și componenta a programului kinetoprofilactic, putem influența starea de distres emoțional al grupului de gravide pe care intervenim astfel ca distresul emoțional să fie mai scăzut după participarea la program decât inițial, astfel stările funcționale să fie predominant mai ridicate față de stările disfuncționale. Prin intervenția programului nostru kinetoprofilactic pe perioada sarcinii putem modifica pozitiv ponderea stărilor de distres emoțional în grupul de studiu față de ponderea stărilor de distres emoțional al grupului de gravide pe care nu s-a intervenit.
Ipoteza nr. 4
Prin optimizarea mijloacelor kinetoprofilactice putem influența pozitiv nivelul locusului de control (intern și extern) al gravidelor pe perioada sarcinii.
Premise și ipoteze în detaliu ale cercetării pentru analiza SPSS:
1. Există diferențe la nivelul stării de bine a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea la acest program, în sensul că starea de bine va fi mai ridicată după participarea la programul kinetoprofilactic adică la testarea finală, față de cea inițială.
2. Există diferențe între femeile însărcinate asupra cărora am intervenit kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul stării de bine, în sensul că starea de bine va fi mai ridicată la femeile insărcinate din lotul de studiu.
3. Există diferențe la nivelul locusului de control al gravidelor care au participat la programul nostru kinetoprofilactic, înainte și după participare la acest program, în sensul că ponderea stărilor funcționale în grupul de intervenție prezintă o predominantă mai ridicată, iar ponderea stărilor disfuncționale mai scăzută decât înaintea intervenției prin programul kinetoprofilactic.
4. Există diferențe între femeile însărcinate care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul locusului de control, în sensul că analiza locusului de control indică în grupul de intervenție un locus de control intern mai ridicat decât la grupul asupra căruia nu s- a intervenit kinetoprofilactic.
5. Există diferențe la nivelul distresului emoțional al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că distresul emoțional va fi mai scăzut după participarea la programul kinetoprofilactic decât înainte, ponderea stărilor funcționale prezintă o predominantă a stărilor mai crescută decât cea a stărilor disfuncționale..
6. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul distresului emoțional, în sensul că distresul emotional va fi mai scăzut la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat, în sensul că stările de supărare disfuncțională cum ar fi deprimarea disfuncțională sau tristețea funcțională sunt mai scăzute decât predominanta stărilor de supărare ale grupului de control.
7. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul distresului emoțional, în sensul că distresul emotional va fi mai scăzut la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat, în sensul că deși stările de frică funcțională sunt aproximativ la fel, predominanta stărilor de deprimare disfuncțională în grupul de control este mai crescută.
8. Există diferențe la nivelul valorilor forței musculare izometrice pe extensie din articulația șoldului a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea la acest program, în sensul că forța musculară izometrică pe extensie din șold va fi mai crescută după participarea la programul kinetoprofilactic decât înainte.
8. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul valorilor forței musculare izometrice pe extensie din șold, în sensul că femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea valorile forței musculare izometrice mai ridicate decât cele asupra cărora nu am intervenit kinetoprofilactic.
9. Există diferențe în valorile forței izometrice pe flexie din șold a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participare la acest program, în sensul că valorile forței musculare izometrice pe flexie a mușchilor vor fi mai ridicate după participarea la programul kinetoprofilactic decât înainte.
10. Există diferențe între femeile însărcinate care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la ponderea valorilor forței musculare izometrice pe flexie din șold, în sensul că femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea valori ale forței musculare izometrice pe flexie mai crescute decât cele care nu au participat.
11. Există diferențe la testarea forței musculare izometrice pe adducție din articulația șoldului la gravidele care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că valorile forței musculare izometrice pe adducție vor fi mai crescute după participarea la programul kinetoprofilactic decât la testările inițiale.
12. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program având în vedere valorile forței musculare izometrice pe adducție din șold, în sensul că femeile însărcinate care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea o valoare mai crescută a forței musculare izometrice pe adducție decât cele asupra cărora nu am intervenit cu vreun program kinetoprofilactic.
13. Există diferențe la valorile forței musculare izometrice pe abducție din șold a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea la acest program, în sensul că valorile forței musculare izometrice pe abducție vor fi mai mari decât înainte de participare la program.
14. Există diferențe între femeile însărcinate care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program din punct de vedere al valorilor forței izometrice pe abducție din șold, în sensul că gravidelele care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea valori ale forței izometrice pe abducțiemai bune decât cele care nu au participat.
Obiective și sarcini ale cercetării
Obiectivele cercetării preliminare:
Optimizarea mijloacelor kinetoprofilactice pentru îmbunătățirea stării de bine a gravidelor
Punerea în practică a programului de kinetoprofilaxie destinat femeii aflată în situația biologică specială dată de maternitate;
Optimizarea intervenției pentru obținerea unor rezultate cât mai exacte;
Adaptarea programului individual la necesitățile femeii gravide;
Stabilirea parametrilor de selectare a subiecților;
Realizarea evaluărilor inițiale și prelucrarea datelor;
Îndeplinirea mijloacelor și metodelor propuse;
Efectuarea evaluărilor;
Stabilirea modului în care sarcina influențează calitatea vieții;
Stabilirea și evaluarea discomforturilor;
Să aducem argumente fundamentate științific și bazate pe rezultate concrete care să susțină beneficiul intervenției kinetoprofilactice asupra femeii gravide, sub diferite aspecte;
Să punem în practică programul kinetoprofilactic, fiind atenți la adaptarea nevoilor și condițiilor femeii însărcinate;
Realizarea evaluărilor și prelucrarea datelor în vederea alegerii obiectivelor inițiale;
Efectuarea analizei calitative și cantitative a rezultatelor și formularea concluziilor care să confirme sau infirme ipotezele inițiale.
Desfășurarea cercetării
Participanți/date generale:
Cercetarea a început prin adunarea subiecților, încluzând la început în cercetare clientele mele de la sală, completând apoi lotul în colaborarea cu medicii ginecologi de la Maternitatea Oradea, grupul de cercetare constând în 34 de gravide cu vârste cuprinse între 18-45 de ani și vârste gestaționale nu mai mici de 12 săptămâni, luate în evidență exclusiv din județul Bihor.
Asupra 17 gravide am intervenit prin programul nostru kinetoprofilactic, ele reprezintă lotul de studiu și asupra altor 17 gravide nu s-a intervenit kinetoprofilactic, adunând aceleași date de evaluare la ambele grupuri, am încheiat cercetarea comparând rezultatele celor 2 loturi. Am pregătit locul de desfășurare a activității la Sala de sport NRGym cu adresa pe strada Vlădeasa nr. 4 Oradea, unde eu îmi desfășor activitatea din anul 2011. Am pregătit chestionarele și ne- am asigurat materialele necesare explorării si evaluării. Tot in această etapă ne-am alcătuit fișele personale. Acestea au constituit repartizarea determinantă pentru precizarea obiectivelor și mijloacelor de intervenție.
Evaluarea vizează calendaristic perioada 4 februarie 2017- 1 martie 2018 respectiv o perioadă cu prezență din partea fiecărei gravide la program de cel puțin 12 săptămâni.
Am elaborat și aplicat programul kinetoprofilactic de pregătire pentru sarcină și naștere pe lotul de studiu care a fost alcătuit din 17 gravide care au participat la experimentul nostru și care au frecventat 2 sesiuni de exerciții kinetoprofilactice pe săptămână în zilele de luni și miercuri de la orele 17, iar masajul prenatal a fost efectuat o dată pe săptămână la fiecare dintre subiectele lotului de studiu. Am efectuat strângerea datelor și parametrilor, am prelucrat grafic datele inițiale culese, după care am făcut încă o reevaluare și am comparat rezultatele, ori am comparat rezultatele celor două loturi analizând diferența între cele pe care s- a intervenit și gravidele care nu au participat la program.
Gravidelor cărora le-am implementat programul, precum și lotul de control care constă în 17 gravide care nu au participat la program doar la evaluări, au completat o fișă de evaluare și au semnat că sunt de accord cu participarea la studiul nostru. Evaluarea vizează momentul inițial de intrare în program și o evaluare dupa 26 intervenții kinetoprofilactice. Pe toată această perioadă, gravidele au fost fiecare la rândul lor supravegheate de către propriul ginecolog din cadrul Spitalului de Maternitate din Oradea și de către medicii de familie arondați.
Grupul experimental și cel de control a fost evaluat inițial având în vedere: vârsta, vârsta gestațională, mediul de proveniență, numărul de nașteri anterioare, starea civilă, nivel de cultură, naționalitate, condiție fizică și nivel de studii.
Tututor gravidelor li s-au dat să completeze individual fișele de observație după care:
Au completat inițial câte un chestionar de locus of control, apoi la finalul intervenției s-a repetat completarea lui de către lotul de studiu ; Lotul de control a completat și el acest chestionar o singură data;
Au completat câte un chestionar PDE; inițial și final privind lotul de studiu și o data a fost completat și de către lotul de control;
Chestionarul sf- 36 a fost completat inițial de către gravidele care au participat la programul kinetoprofilactic și a mai fost completat la sfârșitul intervenției noastre de către ambele loturi;
S- a evaluat echilibrul cu ajutorul platformei PEV 07 comparativ între cele două loturi la finalul intervenției noastre;
S- a măsurat forța maximală izometrică din articulația șoldului pe flexie, extensie, abducție și adducție înainte, inițial, final și comparativ la sfârșitul programului;
Această etapă a inclus pe lângă luarea în evidență a subiecților, implementarea programului kinetoprofilactic care a inclus exerciții fizice active cu respirație controlată, masaj prenatal și kinesiotaping, toate acestea cu scopul menținerii și îmbunătățirii calității vieții în această perioadă specială determinată de maternitate.
Criterii de includere și de excludere a participantelor
Criterii de includere:
Femei gravide cu vârsta peste 18 ani;
Gravide cu vârsta gestațională de cel puțin 12 săptămâni;
Participantele să aibă domiciliul în județul Bihor;
Persoane fără patologie preexistentă;
Sarcină fără risc, fără patologie, avizată de ginecolog.
Participare activă și regulată la programul kinetoprofilactic;
Consințământ informat al fiecărei participante la studiu.
Criterii de excludere:
Refuzul participantelor de a participa la studiu;
Femei cu patologie preexistentă;
Sarcină cu risc datorită patologiei asociate;
Dureri abdominale ce apar la efort;
Inflamația uterului;
Tendință de hemoragie;
Lipotimii
Tahicardie, tahipnee;
Vârsta sub 18 ani;
Boală psihică severă/ necontrolată;
Lipsa înțelegerii riscurilor/ beneficiilor/ rezultatelor așteptate/ schimbarea stilului de viață asociat;
Incapacitatea citirii sau înțelegerii chestionarelor.
În final dacă rezultatele sunt cele scontate, deși participarea la program scoate gravida din propriul ei comfort, îi vor îmbunătăți calitatea vieții ceea ce deschide optica atât pentru terapeuți, profesioniști în domeniu, cât și pentru toate femeile ajunse gravide la un moment dat în viața lor.
Pentru ca efectele exercițiilor fizice să fie pe deplin cunoscute, se vor aplica tehnici și metode asupra corpului femeii gravide din perspectivă: biologică, psihică, holistică și socială pentru a obține maxim de eficiență.
Pentru că ipoteza cercetării vizează eficiența unui program kinetoprofilactic în influențarea calității vieții femeii gravide, variabilă dependent, se va realiza o analiză descriptive din mai multe puncte de vedere.
– studiul acceptabilității propriei persoane prin localizarea LOC evaluată prin chestionarul Locus of control;
– evaluarea stărilor de supărare funcționale și disfuncționale prin chestionarul PDA ( Profilul distresului afectiv );
– evaluarea sănătății și a stării de bine prin chestionarul SF- 36;
– evaluarea și analiza îmbunătățirii echilibrului, menținerea stabilității, eliminarea durerilor lombare, și prăbușirea bolții plantare prin taping kinesiologic și masaj prenatal );
– creșterea capacității vitale și a volumului maxim de aer expirat;
– pregătirea gravidei pentru naștere prin tonifierea musculaturii planșeului pelvin și prin creșterea forței musculare maximale izometrice pe flexie, extensie, adducție și abducție din articulația șoldului.
5.3.1. Mijloace kinetoprofilactice – programul kinetoprofilactic
Programul kinetic propriu-zis va cuprinde exerciții fizice active cu scop în păstrarea flexibilității și stabilității coloanei vertebrale, articulațiilor și mușchilor bazinului; întărirea planșeului pelvin datorită exercițiilor din metoda Aviva care ajută în flexibilitatea și capacitatea de susținere a abdomenului;
Masajul prenatal cu scop relaxant, terapeutic, profilactic și de drenaj limfatic (minim 1 ședință / săptămână încadrată în 3 luni calendaristice nu mai puțin de 10 ședințe;
Kinesiotaping-ul (aplicație menținută 3zile cu 15 zile pauză, cu repetare începând din săptămâna 25- a de sarcină la nevoie sau în orice moment în caz de dureri lombare) și pentru îmbunătățirea stabilității și echilibrului;
Exercițiile de respirație Pranayama (învățate și repetate regulat, se vor folosi zilnic la nevoie, dar în principiu la finalul programului de exerciții fizice active implementat regulat de două ori pe săptămână.).
În cele ce urmează descriem un model de program kinetic de bază, după care vom folosi variante asemănătoare.
P.I. Ortostatism cu MI. depărtate, vârfurile degetelor orientate
către exterior și M.S.întinse pe lângă corp.
T1. Coborâre în semigenuflexiune 90 grade cu ridicarea M.S. întinse lateral cu inspire;
T3. Ridicare prin extensia M.I. pe toată talpa cu coborârea brațelor pe lângă corp cu expir;
T4. Revenire în PI.
Dozare: se repetă de 3 ori.
Obiectiv: dezvoltarea stabilității, tonifiere m. lombari
cvadriceps și fesieri; conștientizarea respirației.
Obiecte: –
PI: Ortostatism cu mâinile pe șold, M.I. apropiate.
T1. Se fac 3 pași lateral dreapta cu genunchii ușor îndoiți;
T2. Se revine cu G. extinși 3 pași către stânga;
T3. Se fac 3 pași lateral stânga cu genunchii ușor îndoiți;
T4. Se revine cu G extinși 3 pași către dreapta;
Dozare: se execută cele 2 exerciții de 2 ori în ambele direcții.
Obiectiv: Stabilitate șold, tonifiere cvadriceps, abductori și adductori și fesierul mijlociu și conștientizarea respirației.
Obiecte: –
3. PI: Ortostatism cu MI. depărtate la nivelul umerilor, M.S. lângă corp.
T1. Abducția antebrațelor întinse lateral la 90 de grade, pălmile în supinație;
T2. Flexia antebrațului pe braț cu palmele pe umeri și expir;
T3. Extensia antebrațului pe brat degetele întinse, pe inspire;
T4. Revenire în poziție inițială.
Dozare: 2 seturi a câte 4 repetări.
Obiectiv: încălzirea articulațiilor umărului și cotului și
tonifierea M. antebrațului, asuplizare artic.umăr, conștientizarea
respirației.
Obiecte: –
4. PI: Din ortostatism, stând depărtat brațele pe lângă corp.
T1: Apucarea spalierului cu ambele M.S. întinse la nivelul pieptului; (Fig.nr. 11)
T2: Ridicare pe vârfuri;
T3: Revenire în P.I. cu semigenuflexiune la 90 grade;
T4: Revenire în P.I. cu relaxare.
Dozare: 2 exerciții cu revenire în P.I. de 3 ori.
Obiectiv: tonifiere ischio gambieri, îmbunătățire stabilitate verticală și propriocepție talpă.
Obiecte: spalier.
Fig. nr. 11 – Exercițiul 4, P.I.
5. PI: Din ortostatism cu spatele la spalier, antebrațul in flexie mâinile apucă spalierul la spate la nivelul șoldului.
T1: Extensia M.S. printr-un pas în față coloana în extensie; (Fig.
nr. 12)
T2: Arcuire la spalier de 2 ori pe inspire;
T3: Revenire în P. I. cu expir;
Dozare: 2 arcuiri în extensie pe M.I. drept, 2 pe M.I. stâng
/2repetări.
Obiectiv: expansiunea cutiei toracice, creșterea mobilității artic.umerilor.
Obiecte: spalier.
Fig. nr. 12 – Exercițiul nr. 5, T1
6. PI: Ortostatism M.I. apropiate, mâinile pe șold
T1: Flexia dorsală a labei picioarelor cu ușor balans al corpului
înspre înainte
T2: Revenire în P.I.
T3: Flexia plantară cu ridicare pe vârfuri și ridicarea călcâielor de pe sol.
T4: Revenire în P.I.
Dozare: 4 repetări cu revenire 4 repetări cu revenire de 2 ori
Obiectiv: îmbunătățire echilibru, tonifiere gambieri, tibial anteriori
Obiecte: –
7. PI: Așezat cu M.I. încrucișate, spatele drept, mâinile pe lângă
corp
T1. Flexia antebrațelor pe braț cu așezarea mâinilor pe umeri
T2. Adducția cu apropierea coatelor prin înainte sus pe expir. (Fig.nr. 13)
T3. Rotația externă din umeri, cu depărtarea coatelor, mâinile rămân pe umeri, inspir; (Fig.nr. 14)
T4. Rotație simultană cu ambele membre;
Dozare: câte 6 rot. externe, 6 int. executate lent, individual.
Obiectiv: încălzirea articulațiilor umărului, cotului și tonifiere M. antebrațului
Obiecte: –
Fig. nr. 13 – Exercițiul nr. 7; T2. Fig. nr. 14 – Exercițiul nr. 7; T3.
8. PI. Ortostatism cu M. I. depărtate cu mingea în fața corpului cu
T1. Flexia trunchiului pe coapsă cu aplecarea trunchiului, palmele pe minge;
T2. Revenire în poziție inițială.
Dozare: 6 repetări.
Obiectiv: stretchingul musculaturii C.V. și musculaturii posterioare a M.I.
Obiecte: minge mare de gimnastică.
9. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate (Fig. nr. 15)
T1. Ridicarea M.S. prin lateral până la nivelul umerilor, coatele întinse cu pălmile în supinație;
T2. Răsucirea trunchiului spre dreapta;
T3. Răsucirea trunchiului spre stânga;
Dozare: 4×4 repetări.
Obiectiv: antrenarea mușchilor trunchiului, tonifierea musculaturii trapezului și deschiderea centurii scapulo humerale.
Obiecte: Minge mare de gimnastică.
Fig. nr.15 – Exercițiul 9.
10. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate cu M.S. ridicate lateral cu flexia antebrațului pe braț cu rotație externă
T1. Extensia antebrațului pe brat cu adducția brațelor pe trunchi
T2. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: tonifierea musculaturii trapezului și deschiderea centurii scapula-humerale.
Obiecte: Minge mare de gimnastică.
11. P.I. Așezat pe minge cu M.I. depărtate M. S. drept realizează prize pe M.I. stâng.
T1. Răsucirea trunchiului în stânga;
T2. Revenire în P.I;
T3. Răsucire trunchiului spre dreapta;
T4. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări
Obiectiv: relaxarea musculaturii paravertebrale și a m. oblic extern
Obiecte: Minge mare de gimnastică
12. PI: Așezat depărtat cu genunchii în flexie tălpile pe sol, brațele întinse în spate cu sprijinul palmelor pe sol.
T1: Legănarea genunchilor în dreapta atingând solul cu răsucirea trunchiului înspre stânga;
T2: Revenire în P.I.
T3: Legănarea genunchilor în stânga atingând solul cu răsucirea trunchiului înspre dreapta;
T4: Revenire în P.I.
Dozare- o serie pe 4 timpi repetate de 2 ori.
Obiectiv- tonifierea m. Extensori ai CV, marele dințat și oblicul extern.
Obiecte- saltea.
13. PI: Așezat cu genunchii flectați talpă în talpă. (Fig. nr. 16)
T1: pe expir coborâm genunchii cât mai aproape de podea;
T2: Pe inspir relaxăm întinderea;
Dozarea: 4 repetări, 5- 10 secunde menținem apoi relaxăm.
Obiectiv: Creșterea mobilității artic. CF și combate durerile din zona osului pubian.
Obiecte: saltea.
Fig. nr. 16 – Exercițiul nr. 13
5.3.2. Exercițiile de respirație Pranayama
Cele șapte chakre reprezintă centrii energetici din corpul nostru prin care curge energia.
Energia blocată în vreuna dintre cele 7 chakre poate adesea duce la dezechilibre fizice și psihice. Fiecare chakră corespunde unui centru energetic și permite curgerea liberă a energiei. Cele trei Chakre Divine sunt situate în cap, iar cele cinci Chakre asociate cu existența umană naturală, sunt situate de-a lungul coloanei vertebrale. (Fig. nr.17)
Chakra Rădăcinii [Muladhara] – Reprezintă temelia noastră si sentimentul de a fi conectați cu pamântul; împământați.
Localizarea Chakrei Radacină: Baza coloanei, în zona terminal (coccis). Culoare: roșu.
Chakra Sacrală [Swadhisthana] – Conexiunea noastră și abilitatea de a accepta pe alții și alte experiențe noi.
Localizarea Chakrei Sacrale Chakra: Abdomenul inferior, circa 5 cm sub buric si 5 cm in interiorul corpului. Culoare: portocaliu.
Chakra Plexului Solar [Manipura] – Capacitatea noastră de a fi încrezători și de a ne controla viețile proprii. Culoare: galben.
Localizarea Chakrei Plexului Solar: Abdomenul superior în zona stomacului. Culoare: verde.
Chakra Gâtului [Vishuddi] – Capacitatea noastră de a comunica.
Localizarea Chakrei Gâtului: Gâtul. Culoare: albastru.
Chakra Celui de-al Treilea Ochi – Capacitatea noastră de a ne concentra și a vedea imaginea în ansamblu. Culoare: indigo.
Localizarea Chakrei Celui de-al Treilea Ochi [Ajna]: În frunte, între ochi. Culoare: violet.
Fig. nr. 17 – Cele 7 chakre principale.
14. PI: Din așezat pe minge cu spatele drept dar relaxat, tălpile pe sol paralele cu MS în flexie mâinile în pronație pălmile pe genunchi;
T1: Căutăm cu degetele arătător, mijlociu și inelar scobiturile din jurul și de sub rotulă păstrând o presiune constantă pe tot parcursul exercițiului;
T2: Inspir adânc diafragmatic profund (ca un suspin) ;
T3: Expir prelungit cu contracția mușchiului abdominal superior accentuat
Dozarea: relaxat, cu calm timp de 3 minute. (cronometrat);
Obiectiv: activarea sistemului parasimpatic și eliberarea tensiunilor nedorite din abdomen.
Obiecte: – minge mare de gimnastică.
15. PI: Din așezat pe minge cu spatele drept dar relaxat, tălpile pe sol paralele cu pălmile pe genunchi în pronație, pe inspir;
T1: La expir întoarcem capul spre stânga și expirăm cu forță pe nara dreaptă;
T2: Revenire în P.I. cu inspir ne imaginăm cum aerul coboară pe chakra coroanei până la osul sacral;
T3: Expir imaginându- ne cum urcă aerul de la osul sacral către chakra coroanei;
T4: La următoarea inspirație întoarcem capul spre partea dreaptă și inspirăm pe nara stângă (aerul urcă de jos – sus, coboară de sus-jos) punem degetul arătător de la mâna dreaptă să astupe nara dreaptă;
T5: Expir;
T6: Revenire în P.I. și inspirând, ne imaginăm o lumină albă cum coboară pe chakra coroanei până la osul sacral apoi expirăm imaginându- ne cum urcă aerul- lumina albă de la osul sacral către chakra coroanei;
T7: Răsucirea capului înspre stânga cu inspir pe nara dreaptă, punem degetul arătător stâng și se astupă cu el nara stângă, inspir; și ne imaginăm o lumină incandescentă purpurie; (Fig. nr. 18)
T8: expir, menținând poziția și presiunea degetului pe nară;
T9: Revenim cu capul drept privirea în față, ne imaginăm aerul j jos- sus;
T10: Răsucirea capului înspre dreapta cu inspir pe nara stângă, se presează cu degetul arătător al mâinii drepte, nara dreaptă, astfel încât să o înfundăm, inspirăm și ne imaginăm cum coboară și urcă o lumină incandescentă albastră;
T11: Expir, cu menținerea aceleiași poziții și a presiunii degetului pe nară;
T12: Revenire înapoi în față cu privirea înainte, inpirăm și expirăm adânc, imaginând cum coboară aerul până la osul sacral;
T13: Întorcând capul spre dreapta, inspire- expir;
T14: Revenire cu privirea în față, aerul coboară și urcă, sus- jos;
T15: Întoarcem spre stânga, respirăm pe nara stânga;
T16: Revenire în P.I. privirea înainte cu inspir și expir prin chakra coroanei până la osul sacral, ne imaginăm culoarea albă;
Fig. nr. 18 – Exercițiul nr. 15, T7
Se continuă cu încă 5 respirații complete pe toate celelalte culori ale chakrelor, după care comanda va fi: Odihnește- te relaxat, dar continuă să respiri și să inspiri în mod obișnuit. Păstrăm ritmul și modul respirației relaxat în această postură cât considerăm că este necesar, conștientizându- ne corpul.
Dozare: 7 respirații complete corespondente culorilor tuturor celor 7 chakre, intercalate cu câte o revenire în poziție inițială, imaginându-ne cum ne umplem, respective golim de lumina albă.
Obiectiv: îmbunătățirea funcției pulmonare.
Obiecte: minge mare de gimnastică.
PI: Din așezat pe minge cu spatele drept dar relaxat, tălpile pe sol paralele cu pălmile pe genunchi, fața palmară pe rotulă;
T1: Întoarcem capul spre stânga și expirăm cu forță pe nara dreaptă și ne imaginăm o lumină incandescentă purpurie;
T2: Revenire în P.I. cu inspir ne imaginăm o lumină albă cum coboară pe chakra coroanei până la osul sacral apoi expir imaginându- ne cum urcă aerul- lumina albă de la osul sacral către chakra coroanei;
T4: La următoarea respirație întoarcem capul spre partea dreaptă și inspirăm și expirăm pe nara stângă (aerul urcă de jos – sus, coboară de sus- jos) și ne imaginăm cum coboară și urcă o lumină incandescentă albastră;
T5: Revenire în P.I. și inspir prin chakra coroanei până la osul sacral- alb;
T6: Întoarcere spre stânga cu inspir pe nara dreaptă, înăuntru- afară- roșu;
T7: Revenim cu capul privirea în față, de jos în sus, alb;
T8: Întoarcem spre dreapta cu inspir pe nara stângă, inspir- expir (să conștientizeze senzația) să se imagineze culoarea albastră;
T9: Revenire înapoi în față cu privirea înainte, inpirăm și expirăm adânc până la osul sacral, alb;
Ne odihnim , relaxat și continuăm să expirăm și să inspirăm în mod obișnuit. Păstrăm ritmul și modul respirației relaxat în această postură cât considerăm că este necesar, conștientizându- ne corpul.
Dozare:
Obiectiv: îmbunătățirea funcției pulmonare
Obiecte: minge mare de gimnastică.
Chakrele sunt acele centre de energie, prin care energia cosmică la fel ca aerul inspirat se revarsă în corpul uman.
Respirațiile ample și corecte împreună cu masajul prenatal precum și programul de exerciții aliniează fluxul energetic al organismului fizic și psihic deopotrivă.
5.3.3. Materiale necesare explorării și evaluării
Banda kinesiologică
Aparatul Vitalograph ALPHA
Aparatul multifuncțional BTE Primus RS
Platforma de echilibru Tip PEV 07
Chestionare utilizate în cercetare
5.3.3.1. Banda kinesiologică
Kinesiotapingul sau Tapingul kinesiologic este o tehnică bazată pe procesul natural de vindecarea corpului, își manifestă eficiența prin activarea sistemelor neurologic, respectiv circulator. Utilizând o bandă elastică, s-a descoperit că mușchii și alte țesuturi pot fi ajutate prin asistență din exterior.
Tapingul este o tehnică de bandajare adezivă, special concepută pentru a facilita procesul de vindecare naturală a organismului. Banda susține și stabilizează mușchii și articulațiile, fără a limita amplitudinea de mișcare a corpului, conferind în același timp o manipulare gentilă, continuă a țesutului moale, în idea de a prelungi beneficiile unei terapii manuale. Banda kinesiologică este o bandă elastică adezivă, confecționată din bumbac 100% și este și rezistentă la apă. Prin aplicarea benzilor sunt stimulați propiorceptorii de mișcare, de presiune și de întindere, care trimit impulsuri creierului, contribuind la o mai bună coordonare a activității musculare, la menținerea echilibrului, a poziției și a stabilitătii corpului, poate fi purtată pe durata mai multor zile consecutive, deoarece este confecționată din bumbac se poate face duș cu ele și se pot usca cu un uscător de păr. Tratează la fel de bine problemele de susținere a greutății abdomenului gravid (Fig.nr. 19), durerile lombare (Fig.nr. 20) cât și stabilitatea zonei plantare cu stabilizarea gleznei. (Fig. nr. 21)
Având în vedere evaluarea echilibrului înainte și după aplicarea benzilor pentru postură și propriocepție, putem spune că acestea fac ca tonusul muscular al segmentului interesat, să crească gradul de mobilitate, stimulează circulația, ajută la modificarea posturii. Metoda poate fi practicată în combinație cu o multitudine de alte tratamente și modalități și are o eficiență foarte ridicată atât pe durata programului de exerciții fizice cât și când este folosită ca și măsură de prevenție.
Banda kinesiologică se aplică numai după o evaluare fizică detaliată, făcută obligatoriu de un specialist. Rezultatele evaluării indică mărimea, poziția și strânsoarea benzii kinesiologice, care poate fi aplicată în sute de feluri cu țelul de a influența sistemul neuromuscular exprimându-și eficacitatea prin activarea sistemelor circulatorii si neurologice în același timp. Banda kinesiologică este folosită cu succes în cazul edemelor, pe care le reduce prin eliberarea presiunii dintre piele și țesuturile subcutanate, asigurând o reluare a circulației normale a lichidelor acumulate. (Fig. nr. 29)
Pentru conștientizarea posturii corecte putem combate hiperlordozarea prin contrabalansarea prin echilibrarea tensiunilor, prima ancoră a benzii (Fig. nr. 22) în cazul nostru kinesiotaping-ul va ocoli prin inainte circumferința abdomenului gravid (Fig. nr. 23) fiind aplicat cu scopul de a îmbunătăți valorile forței musculare la paravertebrali, lombari în special și pentru îmbunătățirea echilibrului postural și susținerea abdomenului. (Fig. nr. 24)(Fig. nr. 25)
Aplicarea benzilor kinesiologice pe talpă pentru propriocepție (Fig nr. 26), se aplică cu scopul de a combate tendința de aplatizare plantară și evitarea instalării acelui mers de rață, acel legănat disfuncțional specific gravidelor cu greutate prea mare care adoptă o poziție pentru decompensarea coloanei vertebrale ca urmare a modificării centrului de greutate din timpul sarcinii. Aplicația o continuăm cu stabilizarea gleznei printr-un traiect perpendicular. (Fig. nr. 27, 28)
5.3.3.2. Aparatul Vitalograph ALPHA
Vitalograph ALPHA (Fig. nr. 30) este un spirometru desktop destinat utilizării de către profesioniști în cabinete medicale, clinici, spitale, destinat pentru măsurarea și arhivarea rezultatelor testelor pe subiecți umani. Datele demografice sunt încărcate sau introduse de la tastatură și sunt stocate alături de datele de spirometrie. Datele testului curent pot fi vizuaalizate pe ecranul LCD și pot fi tipărite sau descărcate pe un calculator.
Fig. nr. 30 – Vitalograph ALPHA Model 6000
Caracteristici:
Are o acuratețe ridicată, linearitate și stabilitate, tastatură extrem de simplă, imprimantă integrată.
Posibilitate de a stoca datele, curățare simplă (se demontează complet pentru a permite spălarea, dezinfectarea)
Valorile VC pentru expirare sunt înregistrate sub formă de tabel, sunt afișate de asemenea cea mai bună valoare VC din sesiunea curentă și limita normală minimă.
Efectuarea unui test FVC:
a) Prindeți- vă clema pentru nas;
b) Puneți filtrul antibacterian în gură și mușcați- l ușor;
c) Strângeți buzele în jurul acestuia;
d) Inspirați și expirați normal;
e) Inspirați cât se poate de puternic; (Fig. nr.27)
f) Expirați cât se poate de mult și de repede, și după ce ați expirat complet;
g) Inspirați cât se poate de mult și de repede;
h) Reveniți la respirația normală, adică inspirați și expirași normal din nou;
i) Valorile FVC, FEV1, FEV1% și PEF înregistrate sunt prezentate sub forma unui table;
j) Sunt afișate cele mai bune valori din sesiunea curentă pentru FVC, FEV1, FEV1% și PEF (Peak expiratory flow sau fluxul maxim obținut în urma unui expir maximal forțat)
k) Calitatea testului este afișată în partea inferioară a ecranului de testare.
Fig. Nr. 31 – Efectuarea unui test FVC în imagine
Noi vom folosi pentru evaluarea funcției pulmonare datele privind valorile FVC (capacitatea vitală forțată) și FEV1 (Volumul expirator maxim pe secundă).
5.3.3.3. Aparatul multifuncțional BTE Primus RS
Fig. nr. 32 – Aparatul multifuncțional BTE Primus RS
Forța maximală izometrică o vom măsura pentru flexie, extensie, abducție și adducție din șold cu ajutorul aparatului BTE Primus RS (Fig. nr. 32) care este un aparat unic cu nenumărate posibilități pentru terapie fizică, terapie ocupațională și performanță sportivă. Primus RS este punctul culminant al filozofiei bazate pe dovezi în reabilitarea pacienților cu deficit fizic sau funcțional, dar în același timp oferă date exacte în evaluarea stării musculaturii, oferind evaluări obiective în timp real prin captare de date. Hardware-ul inovator și software- ul proiectat ISO 9001 cu 13845 deține procese certificate special concepute pentru a ajuta la expertiza clinică în Testarea cantitativă musculară.
Mobilitatea și forța articulației CF în flexie, extensie, abducție și adducție au fost evaluate cu ajutorul aparatului multifuncțional pentru kinetoterapie BTE PRIMUS (Fig. nr. 33), prin intermediul Societății Medica Sport Lumiro S.R.L. (un centru modern de recuperare medicală și tratamente alternative din municipiul Oradea) care realizează prin coordonarea unui soft, programe complete de analiză, diagnostic, profilaxie, recuperare, și antrenare pentru toate grupurile de mușchi și articulații. Acest aparat înlocuiește metodele clasice utilizate în evaluare și kinetoterapie și aduce un salt tehnologic procesului de analiză și recuperare medicală și asupra creșterii performanței sportive.
Valorile sunt date în newtoni, ținând cont de partea dominantă a fiecărei gravide, menționată de la începutul intervenției pe fișa de observație personală. Aparatul Primus RS înregistrează forța izometrică și puterea izotonică. La testare am poziționat gravida cu articulația șoldului în dreptul punctului fix al aparatului și treimea inferioară a tibiei legată de pârghia de lucru a aparatului. Se execute de trei ori proba de forță izometrică în care gravida dezvoltă o forță împotriva aparatului blocat și o menține 3 secunde contracția.
Aparatul înregistrează pe rând forța static pe mișcările de flexie, extensie, abducție și adducție și ne dă rezultatele în Nm (newtonmetrii) și diferența între partea stângă și cea dreaptă.
Vom avea o grafică între diferența în procente dintre testarea inițială și finală a grupului de studiu și al grupului de control.
Orice dezechilibru sau disfuncție între cele două membre va apărea ca o diferență. Valorile cu diferențe mai mari de 15- 20% arată un dezechilibru sau o afectare musculară. Se acceptă 15- 20% în favoarea părții dominante în valori normale.
Fig. nr. 33 – Evaluarea forței maximale izometrice pe flexie
5.3.3.4. Platforma de echilibru Tip PEV 07
Acest echipament este destinat cercetărilor și activităților care vizează evaluarea, antrenarea, îmbunătățirea și recuperarea Performanței Umane.
Fig. nr. 34 – Studiul echilibrului și stabilității la gravide pe Platforma de echiulibru PEV 07.
Cu ajutorul platformei de echilibru PEV 07 (dispozitiv omologat) vom măsura indicii de echilibru ale participantelor la studiu, pornind de la premisa că acești indici vor fi superiori la lotul de studiu față de indicii măsurați la lotul de control.
Ipoteza acestei teorii din cercetarea preliminară este ca urmare a participării gravidelor lotului de studiu la programul kinetoprofilactic timp de 8 săptămâni, acestea vor prezenta indici superiori ai echilibrului față de indicii înregistrați la gravidele din lotul de control. Considerăm că este oportună premisa luării în considerare a optimizării mijloacelor kinetoprofilactice ca și parte componentă a programului nostru pentru îmbunătățirea indicilor echilibrului.
Pentru testarea inițială a echilibrului gravidelor incluse în cercetare s-a folosit platforma de echilibru PEV 07, rezultatele înregistrate referindu-se la valorile numerice ale poaturogramei: A [mm2] – aria conturului maxim a traseului; PIN [%] – procentul de puncte cuprinse în elipsa de încredere C90 [de regulă și implicit, 90%); Sa[mm] – abaterea medie pătratică pe axa maximă; Sb[mm] – abaterea medie pătratică pe axa minimă; U[grade] – unghiul de înclinare stânga/dreapta a elipselor; Lt[mm] – drumul total a traseului; Vm[mm/s] – viteza medie pe traseu; Sv[mm/s] – abaterea pătratică medie a vitezei (Figura 35.).
Fig. nr. 35. Reprezentarea grafică a înregistrării unei posturograme
Pentru evaluarea echilibrului a fost utilizat exercițiul COR 4, care include patru faze ce durează un timp determinat (setabil, de regulă 20 secunde):
– Faza 1: subiectul este cu ochii deschiși, fără informații de pe ecran;
– Faza 2: subiectul a avut ochii închiși;
– Faza 3: subiectul a avut ochii deschiși și are informații de pe ecran;
– Faza 4: subiectul este cu ochii deschiși și trebuie să se aplece în fața pentru a pune centru de presiune pe un marcher.
5.3.3.5. Chestionare utilizate în cercetare
• Chestionarul SF- 36 al calității vieții, SF-36 este un chestionar de evaluare a calității vieții, forma scurtată, alcătuit din 36 de întrebări. Cuprinde 8 stadializări ale stării de sănătate funcțională, precum și un sumar al valorilor de bază ale sănătății fizice și mentale și un index de sănătate.
Se poate aplica în studii efectuate pe o populație specifică sau generală, evidențiind beneficiile unei vaste varietăți de tratamente. Pentru a defini valorile și percepțiile pacienților, conceptul de “calitatea vieții în medicină” a creat îndoială, confuzie și neînțelegeri între practicieni, cercetători și pacienți. Motivul principal a fost faptul că a lipsit o bază clară pentru acest concept.
Deși poate fi definită în nenumărate moduri și poate avea semnificații diferite pentru fiecare persoană, în medicină prin calitatea vieții se înțelege bunăstarea fizică, psihică și socială, precum și capacitatea pacienților de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană.
Acest chestionar evaluează starea general de bine, cu ajutorul lui vom face testarea inițială, după care urmează sistemul de acționare pe grupul de experiment, se aplică experimental, iar eficiența va fi demonstrate prin comparație. Testarea finală va cuprinde comparații și diferențe prin analiza și prezentarea datelor, concluziile fiind teoretice desprinse din cercetare.
Cele mai complete informații despre istoria și dezvoltarea Chestionarului SF-36 de evaluare a sănătății, despre evaluarea psihometrică, despre studii de validitate și date normative, sunt disponibile în primul dintre cele trei manuale de utilizare ale Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății. Aceste informații au fost descrise pe scurt în primele două articole cu peer-review despre acest chestionar.
Una dintre cele mai independente descrieri a dezvoltării chestionarului, alături de un comentariu critic, este oferită de McDowell and Newell (1996). Traducerea Chestionarului FS-36 de evaluare a sănătății a constituit subiectul a mai mult de 500 de publicații, împlicând investigatori din 22 de țări. Zece sau mai multe studii au fost publicate în 13 țări. Având ca obiectiv atingerea unor standarde psihometrice care monitorizează nivelul de sănătate a membrilor chestionați pentru a clasifica schimbările, ( în: mai bine, la fel și mai rău) suma scorurilor pentru componentele fizică și mentală fiind notate în NCQA ( Comitetul National de asigurare a calității) în luna februarie a acestui an, ca fiind cel puțin la fel de fiabil și valabil ca versiunea MOS, privind studii din rezultate medicale fiind îmbunătățit din punct de vedere al scalelor, rolurilor și rezumatelor. Rezultatele sugerează cu tărie că V / SF-36 este potrivit pentru comparații la nivel de scara cu versiunea MOS. Câștigurile în precizia în V / SF-36 pentru cele două scale de rol sunt destul de importante și furnizează dovezi pentru utilizarea V / SF-36 în aplicații viitoare pentru a evalua rezultatele sistemelor de sănătate.
• Chestionarul PDA ( Profilul distresului afectiv) concepută de către David Opriș si Bianca Macavei în 2005 la Universitatea din Cluj, pornind de la itemii profilului distresului emotional, varianta scurtă ( Profile of Mood Disorders, Short Version- DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Vladimarsdottir și Jacobsen, 1999)
PDE reprezintă chestionarul de acceptare necondiționată a propriei persoane prin alegerea semnificațiilor unor cuvinte prezentate într-o listă care descriu reacțiile emoționale pe care oamenii le au în diverse situații.
Ceea ce experimentăm ca mulțumire, tristețe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinația inedită a felului în care gândim, a modului în care ne comportăm și a modificărilor biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situație de viață. Emoțiile reprezintă așadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi și Băban, 2000.
În procesul apariției unei emoții, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex. Faptul că o numim frică și nu tristețe) va rezulta din specificul componentelor cognitive implicate. ( Singer și Schachter, 1962)
Profilul distresului Afectiv (PDA) este un instrument elaborat ce servește la evaluarea dimensiunii subiective a emoțiilor negative funcționale și disfuncționale precum și a emoțiilor pozitive.
• Chestionarul Locus of control, chestionar elaborat pentru prima data în 1964, conținând 60 de itemi. Prin corelarea rezultatelor de la scala de LOC cu cele de la Scala de Dezirabilitate Socială Marlow- Crowe, au fost eliminați itemii care se corelează semnificativ.
Varianta finală a chestionarului cuprinde 29 de itemi, dintre care 23 vizează direct LOC, iar 6 itemi au fost incluși de autor pentru a face mai ambiguu scopul testului (1, 8, 14, 19, 24, 27 ).
Fiecare item conține două afirmații, unul referindu- se la internalitate, celălalt la externalitate. Subiectului i se cere să indice care dintre cele două afirmații exprimă mai bine convingerea sa. Conținutul itemilor se referă la domeniile variate ale vieții privind succesul academic, profesional, relațiile interpersonale și politica.
În interpretarea cantitativă, scorul care se obține din cumularea opțiunilor pentru LOC extern poate varia între 0 și 23. Cu cât scorul este mai mare, cu atât indică convingerea subiectului că efectele sunt cauzate de factori externi. Un punctaj egal sau mai mare de 13 relevă orientarea externă a subiectului. În interpretarea calitativă nota obținută definește gradul externalității, subiecții având o notă joasă la scala I-E, cred puternic că pot controla determinarea situațiilor. Invers, cei care au o notă ridicată nu cred că pot controla determinarea situațiilor. Locus of control reprezintă un chestionar prin care subiectul comfirmă convingerea, modul în care percepe sursa unor recompense (comfirmare pozitivă) sau sancțiuni (comfirmare negativă), adica modul în care stabilește legatura dintre acest sistem și propriul său comportament. Concluzionăm că există două categorii de indivizi, cei care cred că comfirmările pozitive sau negative decurg direct din ceea ce sunt sau din acțiunile proprii; și cei care cred că, comfirmările pozitive sau negative depind de forțe exterioare, independente de ceea ce sunt sau de modul în care au acționat.
Gravidele care se consideră responsabile de tot ceea ce li se întâmplă, lucruri plăcute sau neplăcute, au un locus intern al controlului, sunt automotivate, controlează situațiile, manifestă responsabilitate, nu se conformeaza fără să gândească și rezistă la presiunile externe, iar în caz de eșec se automotivează, cea de-a doua categorie, conține acele persoane care găsesc sursa evenimentelor ca fiind exterioară având un locus extern al controlului, nu au control asupra contextului, au o responsabilitate diminuată, se supun întâmplărilor, cedează presiunilor externe, atribuie eșecul "destinului nedrept", lipsei norocului și nu își schimbă convingerea după un eveniment negativ. Perechea internalitate / externalitate reprezintă o dimensiune fundamentală a personalității, o variabilă semnificativă a comportamentului unei personae.
Dimensiunea internalitate / externalitate a personalității influențează modul în care subiectul atribuie cauzele succeselor si eșecurilor sale fie unor factori interni de care e convins că dispune fie unor factori externi întâmplători, aduși de situație.
O astfel de persoană va manifesta tendința de a repeta acest comportament, în situatii similare. Pe de altă parte, o persoană care acordă cauzele succesului sau eșecului său unor aspecte exterioare dispune de un control extern, având o responsabilitate mai scazută a propriilor acțiuni.
Așadar, femeia care consideră că succcesul sau eșecul acțiunilor sale, în diferite planuri sociale, se datorează propriei persoane (aptitudini, exercițiu, efort voluntar sau absența acestora) dispune de un control intern, asumându-si responsabilitatea acțiunilor și consecințelor acestora, la nivel personal și social.
Analiza și interpretarea datelor
Dorim să scoatem în evidență în ce măsură și-a dovedit eficacitatea strategia noastră de lucru prin conceptele și principiile ce pun accent pe echilibru și pe stimularea în același timp a minții și a corpului. Kinetoprofilaxia gravidei dezvoltă echilibrat și coordonat atât latura motrică, cât și pe cea psihică.
Pe viitor, participantele din loturile experimental și de control, vor fi urmărite pentru a se putea evalua influența intervenției noastre asupra calității vieții acesteia. Iar pentru a obține o imagine de ansamblu a efectelor pe care le are intervenția noastră asupra condiției gravidei, se va apela la prezentarea nivelului stării de bine, comparativ pe cele două grupuri.
Analiza și interpretarea rezultatelor vor fi realizate cu soft-ul SPSS, în prealabil centralizate cu ajutorul programului Excell.
Avem o analiză calitativă a datelor, o statistică descriptivă esențială pentru fundamentarea procedurilor interferențiale atât pentru grupul întreg cât și pentru lotul de studiu și de control.
Analiza comparativă a grupului de intervenție și a grupului de control din punct de vedere psiho emoțional o efectuăm cu ajutorul celor trei chestionare: SF-36; PDA și Locus of control.
Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării preliminare
Pentru testarea inițială a echilibrului femeilor însărcinate participante la studiu și incluse în cercetare s-a folosit platforma de echilibru PEV 07, rezultatele înregistrate referindu-se la valorile numerice ale posturogramei: A [mm2] – aria conturului maxim a traseului; PIN [%] – procentul de puncte cuprinse în elipsa de încredere C90 [de regulă și implicit, 90%); Sa[mm] – abaterea medie pătratică pe axa maximă; Sb[mm] – abaterea medie pătratică pe axa minimă; U[grade] – unghiul de înclinare stânga/dreapta a elipselor; Lt[mm] – drumul total a traseului; Vm[mm/s] – viteza medie pe traseu și Sv[mm/s] – abaterea pătratică medie a vitezei.
Pentru evaluarea echilibrului a fost utilizat exercițiul COR 4, care include patru faze ce durează un timp setabil, de regulă 22 de secunde. Valorile mediilor și abaterilor înregistrate sunt prezentate în Tabelul 5.4.1.
Tabel nr. 5.4.1. Mediile și abaterile standard ale parametrilor posturogramei – exercițiului COR4
Pentru compararea mediilor subiecților din cele două grupe s-a folosit testul non-parametric Mann-Whitney U (Tabelul nr. ). După cum se poate observa, la majoritatea parametrilor ipoteza de nul a fost admisă, adică nu există diferențe semnificative între mediile subiecților din cele două grupe. Excepție fac abaterea medie pătratică pe axa maximă din Faza 1 (U = 7.00, N1 = 7, N2 = 8, p bidirecțional = .015), unghiul de înclinare stânga/dreapta a elipselor (U = 11.0, N1 = 7, N2 = 8, p bidirecțional = .049) și abaterea pătratică medie a vitezei (U = 8.00, U1 = 7, N2 = 8, p bidirecțional = .020) din Faza 2.
Tabel nr. 5.4.2. Compararea mediilor parametrilor posturogramei pentru subiecții incluși în studiu (N=15)
a: Variabila de grupare: Grupa
b: Not corrected for ties
Având în vedere că valoarea mărimii efectului în aceste situații este mică sau medie, adică η²=0.43 pentru abaterea medie pătratică, η²=0.28 pentru unghiul de înclinare a elipselor, respectiv η²=0.38 pentru abaterea pătratică medie a vitezei, putem să afirmăm că pentru acești parametrii ai posturogramei diferențele sunt slab semnificative. Din aceste considerente putem să spunem că din punctul de vedere al echilibrului cele două grupe au fost omogene la testare.
Este cunoscut faptul că echilibrul și păstrarea acestuia în condiții normale optime este realizată sub formă reflexă de către sistemul muscular și cel nervos. Testarea specifică s-a realizat cu platforma de echilibru tip PEV 07 (Fig. nr. 34), în urma cărora am studiat comparația dintre indicii referitori la echilibru al grupului de studiu asupra căruia s-a intervenit kinetoprofilactic și indicii grupului de control asupra căruia nu s-a intervenit deloc.
Echipamentul tehnic permite studiul evoluției poziției proiecției pe un plan orizontal a centrului de presiune (centrului de masă corporală) a gravidei prin achiziționarea datelor privind evoluția în timp a poziției centrului de presiune precum și arhivarea datelor într-un format destinat prelucrărilor avansate.
Participantele cercetării sunt reprezentante componente ale grupului de studiu și cel de control. Menționăm că am pregătit din punct de vedere kinetoprofilactic gravidele din lotul experimental timp de 8 săptămâni, însumând 2 luni calendaristice, la momentul desfășurării experimentului am aplicat programul kinetoprofilactic în fiecare zi de luni și miercuri de la orele 17.00 la sala de sport NRGym din Oradea, la care lucrez și acum, iar testarea echilibrului la Centrul de cercetare al performanței umane a Universității Oradea.
Ipoteza a fost îndreptată către stabilirea relației dintre echilibru și kinetoprofilaxia sarcinii. Astfel s-a pornit în cercetare cu propunerea conform căreia rezultatele corelative a indicilor referitori la echilibru a gravidelor care iau parte la programul kinetoprofilactic pe perioada sarcinii versus rezultatele acelorași indici ale gravidelor care nu apelează în nici un fel la mijloace kinetoprofilactice în sarcină sunt superioare.
Din cele 4 faze ale exercițiului se înregistrează parametrii referitori la lungimea traseului corespunzător fazei de reechilibrare, codificat P4.
Din cele 17 participante la studiul echilibrului s-au prezentat doar 7, 10 dintre ele au refuzat aplicațiile de tape kinesiologic deoarece nu au avut încredere în beneficiile acestora ori considerându-le lipicioase ori invazive, chiar dacă siguranța și beneficiul lor este demonstrat în numeroase studii științifice internaționale.
Prin programul de kinetoprofilaxie, măsurat din punct de vedere al stabilogramei cu Platformă de Echilibru PEV 07, nu s-au constatat rezultate semnificative statistic, fapt pentru care nu vom continua cu studiul echilibrului gravidei. La testare grupurile au fost omogene.
Pentru prima ipoteză – dacă există diferențe la nivelul stării de bine al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că starea de bine va fi mai ridicată după participarea în programul kinetoprofilactic- avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea în programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte si după participare, iar variabila dependentă este starea de bine, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul SF 36.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- starea de bine
Pentru cea de-a doua ipoteză – dacă există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul stării de bine, în sensul că starea de bine va fi mai ridicată la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este starea de bine, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul SF 36.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – . participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- starea de bine
Pentru cea de-a treia ipoteză, dacă există diferențe la nivelul locusului de control al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că locusul de control va fi mai mult orientat extern după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este locusul de control, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul de măsurare a locusului de control.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- locusul de control
Pentru cea de-a patra ipoteză, dacă există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul locusului de control, în sensul că locusul de control va fi mai mult orientat intern la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este locusul de control, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul de măsurare a locusului de control.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- locusul de control
Pentru cea de-a cincea ipoteză, dacă există diferențe la nivelul distresului emoțional al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că distresul emoțional va fi mai scăzut după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este nivelul distresului emoțional, operaționalizat prin răspunsurile la chestionarul PDE.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD – nivelul distresului emotional
Pentru cea de-a șasea ipoteză, există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul distresului emoțional, în sensul că distresul emoțional va fi mai ridicat la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este nivelul distresului emoțional, operaționalizat prin răspunsurile la chestionarul PDE.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
– a2- fără participare
VD- nivelul distresului emoțional
Pentru cea de-a șaptea ipoteză, dacă există diferențe la nivelul valorilor forței musculare izometrice pe extensie din articulația șoldului a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că forța musculară izometrică pe extensie din șold va fi mai crescută după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este foța musculară izometrică pe extensie din șold a mușchilor măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- foța musculară izometrică pe extensie din șold
Pentru cea de-a opta ipoteză, dacă există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul forței musculare izometrice pe extensie din șold a gravidelor, în sensul ca femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea o forța musculară izometrică pe extensie din șold mai crescută – avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este foța musculară izometrică pe extensie din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- foța musculară izometrică pe extensie din șold
Pentru cea de-a noua ipoteză, dacă există diferențe la nivelul forței musculare izometrice pe flexie din șold a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că gravidele care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea o forța musculară izometrică pe flexie din șold mai crescută după participarea la programul kinetoprofilactic decât înainte, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este forța musculară izometrică pe flexie din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- forța musculară izometrică pe flexie din șold
Pentru cea de-a zecea ipoteză, dacă există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul forței musculare izometrice pe flexie din șold, în sensul că femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea o mai bună forță musculară izometrică pe flexie din șold, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este forța musculară izometrică pe flexie din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- forța musculară izometrică pe flexie din șold
Pentru cea de-a unsprezecea ipoteză, dacă există diferențe la nivelul forței musculare izometrice pe adducție din șold a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că forța musculară izometrică pe adducție la nivelul șoldului va fi mai ridicată după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este forța musculară izometrică pe adducție din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- abilitatea de adducție a mușchilor
Pentru cea de-a doisprezecea ipoteză, dacă există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul forței musculare izometrice pe adducție din șold , în sensul că femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea o mai bună forță musculară izometrică pe adducție din șold, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este forța musculară izometrică pe adducție din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- forța musculară izometrică pe adducție din șold
Pentru cea de-a treisprezecea ipoteză, dacă există diferențe la nivelul forței musculare izometrice pe abducție din șold a gravidelor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că forță musculară izometrică pe abducție din șold va fi mai crescută după participarea la programul kinetoprofilactic decât înainte, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este forța musculară izometrică pe abducție din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- forța musculară izometrică pe abducție din șold.
Pentru cea de-a paisprezecea ipoteză, dacă există diferențe între gravidele care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul forței musculare izometrice pe abducție din șold în sensul că femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea o mai bună forță musculară izometrică pe abducție din șold, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este forța musculară izometrică pe abducție din șold măsurată cu aparatul Primus.
Experimentul este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- forța musculară izometrică pe abducție din șold.
Așa cum s-a putut observa, în capitolul anterior am prezentat obiectivele, procedura de lucru și instrumentele administrate, finalizându-se cu adunarea datelor. În cadrul acestui capitol vom prezenta analiza și interpretarea datelor. Analiza statistică am realizat-o cu ajutorul programului SPSS (versiunea 22.0).
Reamintim că, în prima ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează starea de bine. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 1.1. putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.1. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la starea de bine
În Tabelul nr.5.4.1. sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru starea de bine prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr.5.4.2 Indicatori descriptivi: Starea de bine
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la starea de bine a fost 58.64 și abaterea standard de 28.85, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 20 și valoarea maximă de 100. După participare media răspunsurilor este de 78.41 și abaterea standard de 16.62, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 50 și valoarea maximă de 95.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă starea de bine, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr.5.4.3 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi: Starea de bine
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul stării de bine în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul calității vieții, am realizat figura 5.4.1., în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.1. Scorurile la starea de bine înainte și după participarea în program
În cea de-a doua ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează starea de bine. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 1.1. putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.4 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la starea de bine
În Tabelul nr.5.4.4. sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru starea de bine prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.5 Indicatori descriptivi: Starea de bine
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o medie la starea de bine de 78.41 și o abatere standard de 13.62, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 50 și valoarea maximă de 95. Grupul de control a obținut o medie a răspunsurilor este de 37.94 și oabaterea standard de 37.94, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 12 și valoarea maximă de 80.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă starea de bine, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane independente.
Tabelul nr. 5.5.6 Rezultatele testului T pentru eșantioane independente:
Starea de bine
În urma efectuării testului T pentru eșantioane independente, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul stării de bine în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul stării de bine, am realizat figura 5.4.2, în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.2 Scorurile la starea de bine în funcție de tipul lotului
În cea de-a treia ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează starea de bine. Considerăm Chi pătrat ca fiind analiza statistică dezirabilă, pentru a corela două variabile nominale – momentul participării și tipul de locus de control.
Tabelul nr. 5.4.7 Rezultatele testului Chi pătrat
În urma efectuării testului Chi Pătrat, se observă că valoarea p este de 1, ceea ce înseamnă că nu au existat o corelație semnificativă între tipul de locus de control (extern sau intern) și participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a patra ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează tipul de locus de control. Considerăm testul Chi pătrat ca fiind analiza statistică dezirabilă, pentru a corela două variabile nominale – participarea la programul kinetoprofilactic și tipul de locus de control.
Tabelul nr. 5.4.8 Rezultatele testului Chi pătrat
În urma efectuării testului Chi Pătrat, se observă că valoarea p este de 1, ceea ce înseamnă că nu au existat o corelație semnificativă între tipul de locus de control (extern sau intern) și participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a cincea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul distresului emoțional. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.1. Putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.9. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la scala distresului emoțional
În Tabelul nr.5.4.9. sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru distresul emoțional prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.10. Indicatori descriptivi: Nivelul distresului emoțional
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la nivelul distresului emoțional a fost 67 și abaterea standard de 30.36, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 20 și valoarea maximă de 100. După participare media răspunsurilor este de 65 și abaterea standard de 28.22, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 50 și valoarea maximă de 95.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă nivelul distresului emoțional, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr. 5.4.11 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi:
Nivelul distresului emoțional
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .49, ceea ce înseamnă că nu au existat diferențe semnificative la nivelul distresului emoțional în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a șasea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul distresului emoțional. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 1.1. putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.12 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la nivelul distresului emoțional
În Tabelul nr. 5.4.13 sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru starea de bine prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.13 Indicatori descriptivi: Nivelul distresului emoțional
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o medie la nivelul distresului emoțional de 78.05 și o abatere standard de 27.83 răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 30 și valoarea maximă de 120. Grupul de control a obținut o medie a răspunsurilor de 78.88 și o abaterea standard de 27.32, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 30 și valoarea maximă de 120.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă nivelul distresului emoțional, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane independente.
Tabelul nr. 5.4.14 Rezultatele testului T pentru eșantioane independente:
Nivelul distresului emoțional
În urma efectuării testului T pentru eșantioane independente, se observă că valoarea p este de .93, ceea ce înseamnă că nu au existat diferențe semnificative la nivelul distresului emoțional în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a șaptea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează forța musculară izometrică pe extensie din șold. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 1.1 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.15 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la forța musculară izometrică pe extensie
În Tabelul nr. 5.4.16. sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe extensie din șold prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.16 Indicatori descriptive: Forța musculară izometrică pe extensie din șold
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la nivelul forței musculare izometrice pe extensie din șold a fost 10. 57 și abaterea standard de 18.53, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 1.40 și valoarea maximă de 81. După participare media răspunsurilor este de 8.17 și abaterea standard de 28.22, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 3 și valoarea maximă de 99.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe extensie din șold în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr.5.4.17 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi:
Forța musculară izometrică pe extensie din șold
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .57, ceea ce înseamnă că nu au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe extensie din șold în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a opta ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează forța musculară izometrică pe extensie. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.18. putem observa că nu este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.18 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la abilitatea de extensie a mușchilor
În Tabelul nr. 5.4.19 sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe extensie prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.19 Indicatori descriptivi: Forța musculară izometrică pe extensie.
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o mediană la forța musculară izometrică pe extensie. de de 7.30 și o abatere standard de 4.61 răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 1.10 și valoarea maximă de 21.60. Grupul de control a obținut o mediană de -11.8 și o abatere standard de 3.63, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de -19.80 și valoarea maximă de -6.50.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este nu asumată pentru variabila dependentă la nivelul forței musculare izometrice pe extensie, în continuare am analizat datele folosind testul U Mann Whitney, echivalentul testului T în cazul unei distribuții asimetrice.
Tabelul nr. 5.4.20 Rezultatele testului U Mann Whitney: Forța musculară izometrică pe extensie.
În urma efectuării testului U Mann Whitney, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe extensie. în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul forței musculare izometrice pe extensie am realizat figura 5.4.5, în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.5 Scorurile la forța musculară izometrică pe extensie funcție de tipul lotului
În cea de-a noua ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează forța musculară izometrică pe flexie. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.21 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.21 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la forța musculară izometrică pe flexie
În Tabelul nr. 5.4.22 sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe flexie prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.22 Indicatori descriptivi: Forța musculară izometrică pe flexie
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la nivelul forței musculare izometrice pe flexie a fost 7.15 și abaterea standard de 3.51, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de .00 și valoarea maximă de 11.80. După participare media răspunsurilor este de 10.33 și abaterea standard de 5.93, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 1.20 și valoarea maximă de 26.30.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe flexie, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr. 5.4.23 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi:
Forța musculară izometrică pe flexie
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .04, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe flexie în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul forței musculare izometrice pe flexie am realizat figura 5.4.6, în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Fig.5.4.6 – Scorurile la forța musculară izometrică pe flexie înainte de participarea la programul kinetoprofilactic
Fig. 5.4.7 – Scorurile la forța musculară izometrică pe flexie după participarea la programul kinetoprofilactic
În cea de-a zecea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul forței musculare izometrice pe flexie. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.24 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.24 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la forța musculară izometrică pe flexie
În Tabelul nr.5.4.25 sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe flexie prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.25 Indicatori descriptivi: Forța musculară izometrică pe flexie
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o mediană la nivelul forței musculare izometrice pe flexie de 7.20 și o abatere standard de 5.40, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de .00 și valoarea maximă de 19.40. Grupul de control a obținut o medie a răspunsurilor este de -13.50 și o abatere standard de -24.20, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 14.90 și valoarea maximă de 11.89.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este nu este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe flexie, în continuare am analizat datele folosind testul U Mann Whitney, echivalentul testului T pentru distribuții asimetrice.
Tabelul nr. 5.4.26 Rezultatele testului U Mann Whitney: Forța musculară izometrică pe flexie
În urma efectuării testului U Mann Whitney, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe flexie în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul forței musculare izometrice pe flexie am realizat figura 1.1., în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.8 Scorurile la forța musculară izometrică pe flexie în funcție de tipul lotului
În cea de-a unsprezecea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează forța musculară izometrică pe adducție. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.27 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.27 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la forța musculară izometrică pe adducție
În Tabelul nr. 5.4.28 sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe adducțiea a mușchilor articulației șoldului prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.28 Indicatori descriptivi: Forța musculară izometrică pe adducție
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la nivelul forței musculare izometrice pe adducție a fost 5.22 și abaterea standard de 2.65, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 1.10 și valoarea maximă de 10. După participare media răspunsurilor este de 7.51 și abaterea standard de 3.95, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de .00 și valoarea maximă de 14.90.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe adducție, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr. 5.4.29 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi:
Forța musculară izometrică pe adducție
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .02, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe adducție în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul forței musculare izometrice pe adducție am realizat figura 5.4.9, în care sunt ilustrate scorurile participantelor.
Figura 5.4.9 Scorurile forței musculare izometrice pe adducție înainte și după participare
În cea de-a doisprezecea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul forței musculare izometrice pe adducție. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.1. putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.30 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile forței musculare izometrice pe adducție
În Tabelul nr. 5.4.31 sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe adducție prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.31 Indicatori descriptivi: Forța musculară izometrică pe adducție
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o medie la nivelul forțaei musculare izometrice pe adducție, o medie de 6.95 și o abatere standard de 3.86, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de .90 și valoarea maximă de 14.20. Grupul de control a obținut o medie a răspunsurilor este de 7.08 și o abatere standard de 10.64, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de -13.40 și valoarea maximă de 36.80.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe adducție, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane independente.
Tabelul nr. 5.4.32 Rezultatele testului T pentru eșantioane independente:
Forța musculară izometrică pe adducție
În urma efectuării testului T pentru eșantioane independente, se observă că valoarea p este de .96, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe adducție.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul Forța musculară izometrică pe adducție, am realizat figura 5.4.11, în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.11 Scorurile la forța musculară izometrică pe adducție
în funcție de tipul lotului
În cea de-a treisprezecea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează forța musculară izometrică pe adducție.
Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.32 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.32 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la forța musculară izometrică pe adducție
În Tabelul nr. 5.4.33 sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe abducție prezentate în funcție de momentul măsurării.
Tabelul nr. 5.4.33. Indicatori descriptivi: Forța musculară izometrică pe abducție
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la nivelul forței musculare izometrice pe abducție a fost 4.95 și abaterea standard de 2.41, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 1.10 și valoarea maximă de 9.10. După participare media răspunsurilor este de 8.66 și abaterea standard de 3.94, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 2.30 și valoarea maximă de 16.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe abducție a mușchilor, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr. 5.4.34 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi:
Forța musculară izometrică pe abducție
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .02, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe abducție a mușchilor în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul forței musculare izometrice pe abducție am realizat figura 5.4.12., în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.12 – Scorurile la forța musculară izometrică pe abducție înainte și după participare
În cea de-a paisprezecea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul forței musculare izometrice pe abducție. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.35 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 5.4.35 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la forța musculară izometrică pe abducție
În Tabelul nr. 5.4.36 sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru forța musculară izometrică pe abducție prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 5.4.36. Indicatori descriptivi: forța musculară izometrică pe abducție
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o medie la nivelul forței musculare izometrice pe abducție de 7.57 și o abatere standard de 4.07, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de .90 și valoarea maximă de 14.20. Grupul de control a obținut o medie a răspunsurilor este de -12.92 și o abatere standard de 3.79, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de -20 și valoarea maximă de -7.10.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă forța musculară izometrică pe abducție, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane independente.
Tabelul nr. 5.4.37 Rezultatele testului T pentru eșantioane independente:
Forța musculară izometrică pe abducție
În urma efectuării testului T pentru eșantioane independente, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul forței musculare izometrice pe abducție în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul forței musculare izometrice pe abducție am realizat figura 5.4.13., în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Figura 5.4.13 – Scorurile la forța musculară izometrică pe abducție în funcție de tipul lotului
Concluzii și perspective
Studiul preliminar descrie o cercetare în domeniul implementării kinetoprofilaxiei în perioada prenatală.
Din datele obținute ca urmare a evaluării forței musculare izometrice pe extensie din șold, se poate observa că grupul de studiu a obținut o mediană de 7.30 și o abatere standard de 4.61, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minima de 1.10 și valoarea maximă de 21.60. Lotul de studiu a obținut o mediană de -11.8 și o abatere standard de 3.63, răspunsurile acestui grup la această testare ne arată că există diferențe semnificative în funcție de participare la programul kinetoprofilactic față de grupul de control la valorile măsurate in newtonmetrii a forței musculare izometrice pe extensie.
Analizând efectele participării la programul kinetoprofilactic, am găsit influențe asupra forței musculare izometrice și la flexie, atât în valorile de după participare a lotului de studiu, cât și diferențe între acestea și valorile lotului de control.
În urma efectuării testului T pe eșantioane perechi, observăm că valoarea p este de .02, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative și la nivelul forței musculare pe adducție în funcție de momentul testării, înainte și după participarea la programul kinetoprofilactic, dar nu și la valorile prezentate în funcție de tipul lotului.
S-a constat că nu există diferențe semnificative între lotul de control și cel experimental în ceea ce privește efectele exercițiilor și masajului prenatal din punct de vedere al distresului și emoțiilor negative disfuncționale nereflectând un nivel ridicat al acestui construct după programul kinetoprofilactic. În urma aplicării chestionarelor de distres emoțional, nu s-a confirmat acceptarea necondiționată a propriei persoane fără influențe din exterior.
Prin intermediul demersului experimental, aplicând chestionarul SF-36 am stabilit eficiența mijloacelor folosite pentru ameliorarea efectelor negative ale sarcinii și îmbunătățirea stării de bine. Așadar masajul în sarcina considerăm că are efecte relaxante asupra stării de bine fizice și psihice, asupra sistemului nervos și asupra fătului.
Nu se observă o optimizare semnificativă a posturii coloanei vertebrale, a echilibrului și stabilității, decât o corectare a mersului prin evitarea menținerii unui stereotip greșit. Funcțional, timpul și gradul de sprijin la nivelul ambelor membre inferioare nu a fost îmbunătățit ca și efect al aplicării benzilor kinesiologice pentru propriocepție pe talpă, însă efectul antialgic la nivel lombar s-a redus afirmativ.
Ca urmare a aplicării programului kinetoprofilactic, rezultatele studiului preliminar privind locusul de control, nu sunt semnificative deci considerăm că succesul sau eșecul sunt consecința unor aspecte pe care le putem controla sau, din contră, că ele nu depind de noi după un program de doar 8 săptămâni.
Starea de bine a participantelor s-a îmbunătățit, astfel credem că ajutorul dat de mamă la naștere este cu siguranță eficientizat datorită acestui considerent, prin urmare vom continua această cercetare pe un număr mai mare de gravide, căutând și alte metode de evaluare prin care să demonstrăm optimizarea mijloacelor kinetoprofilactice în îmbunătățirea calității vieții femeii gravide.
PARTEA III
CERCETĂRI PERSONALE PRIVIND OPTIMIZAREA MIJLOACELOR KINETOPROFILAXIEI ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII FEMEII GRAVIDE
6. Design-ul cercetării
Cercetarea teoretică a început încă din anul 2015, iar ca urmare a realizării cercetării preliminare pe 34 de femei gravide, cercetare finalizată in anul 2017, am continuat să adunăm subiecte, grupul de studiu ajungând în final la 102 gravide luate în evidență exclusiv din județul Bihor până în acest an. Am pregatit locul de desfășurare a activității și materialele necesare explorării si evaluării. Tot in aceasta etapă ne-am alcătuit fișele personale. Acestea au constituit eșaloanele decizionale pentru precizarea obiectivelor și mijloacelor de intervenție.
Evaluarea vizează momentul inițial de intrare în program și momentul în care am încheiat 12 săptămâni în care am intervenit cu programul nostru kinetoprofilactic. Pe toată această perioadă, gravidele au fost supravegheate de către ginecologi din cadrul Spitalului de Maternitate din Oradea și de către medicii de familie arondați.
Grupul experimental și cel de control a fost evaluat inițial având în vedere și: vârsta, vârsta gestațională, mediul de proveniență, numărul de nașteri anterioare, starea civilă, nivel de cultură, naționalitate, condiția fizică și nivelul de studii.
După luarea în evidență a participantelor la studiu, a fost implementat programul kinetoprofilactic în care am urmărit să tonifiem și să creștem forța musculară sau cel puțin să o menținem, având în vedere starea în care se află participantele noastre.
Programul a inclus exerciții fizice active cu respirație controlată, masaj prenatal și kinesiotaping, toate acestea cu scopul îmbunătățirii calității vieții femeii gravide, aflată în această perioada specială determinată de maternitate.
Eșantionul a fost alcătuit din 102 femei, toate femei gravide cu vârste cuprinse între 18-45 de ani și vârste gestaționale nu mai mici de 12 săptămâni.
Dintre acestea, 51 beneficiează de 2 ședințe săptămânale a câte 60 de minute program kinetoprofilactic și câte un masaj prenatal cu durata de 60 de minute o dată pe săptămână, având parte fiecare de câte 2 aplicații de kinesiotape pe lună în decurs de 3 luni calendaristice la NRGym Oradea, str. Vladeasa nr. 4 unde eu îmi desfășor activitatea de 8 ani.
Explorările și evaluările în ceea ce privește valorile forței musculare izometrice au fost apreciate inițial, final și comparativ. Am prelucrat grafic datele culese și am interpretat datele obținute.
Gravidelor cărora le- am implementat programul au completat o fișă de evaluare și au semnat că sunt de accord cu participarea la studiul nostru. Evaluarea vizează momentul inițial de intrare în program și o evaluare după 80 de zile. Pe toată această perioadă, gravidele au fost supravegheate de către ginecologi din cadrul Spitalului de Maternitate din Oradea și de către medicii de familie arondați.
s- au măsurat valorile forței maximale izometrice din articulația șoldului pe flexie, extensie, abducție și adducție înainte și după intervenție și apoi comparativ la sfârșitul programului între grupuri, cu ajutorul aparatului Primus RS.
S- au efectuat spirometriile,din care am aflat capacitatea vitală forțată
Și nu în ultimul rând din punct de vedere al distresului emotional, al acceptabilității de sine și al calității vieții s- au completat cele trei chestionare:
– PDE
– Locus of control
– QOLI
6.1. Premize și ipoteze de cercetare
Lucrarea de față reflectă interesul meu pentru această temă și are ca premise: nevoia de studii care să abordeze kinetoprofilaxia femeii însărcinate în țara noastră.
Ipoteza 1
Introducerea unui program kinetoprofilactic contribuie la sporirea calității vieții femeii gravide. Dacă intervenim asupra femeii însărcinate prin program kinetoprofilactic, exerciții pranayama de respirație, benzi kinesiologice și masaj prenatal, putem influența pozitiv calitatea vieții acestora prin înlăturarea discomfortului specific și ușurarea perioadei sarcinii.
Ipoteza 2
Prin introducerea programului kinetoprofilactic adaptat care include exerciții de respirație Pranayama, putem să inducem o relaxare care va contribui la modificări pozitive în funcția pulmonară privind creșterea capacității vitale funcționale.
Ipoteza 3
Prin supunerea gravidei la un program kinetoprofilactic precoce care include exerciții fizice active îmbinate cu tehnici de fortificare a planșeului pelvin din metoda Aviva, exerciții Pranayama de respirație, aplicații de benzi kinesiologice și masaj prenatal, timp de 12 săptămâni putem influența evoluția dinamică a parametrilor forței musculare izometrice și a puterii izotonice din articulația șoldului.
Ipoteza 4
Datorită includerii într-un program kinetoprofilactic, gravidele luate în studiu fără o justificare clară și bine argumentată pentru operația cezariană vor alege să opteze pentru nașterea vaginală spontană care minimizează utilizarea intervențiilor ce pot fi vătămătoare pentru mama și copil.
Cercetarea finală prin programul SPSS– ipoteze și design:
1. Există diferențe la nivelul calității vieții al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că calitatea vieții de bine va fi mai ridicată după participarea în programul kinetoprofilactic.
2. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul calității vieții, în sensul că calitatea vieții va fi mai ridicată la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat.
3. Există diferențe la nivelul locusului de control al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că locusul de control va fi mai mult orientat extern după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte.
4. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul locusului de control, în sensul că că locusul de control va fi mai mult orientat extern la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat.
5. Există diferențe la nivelul distresului emoțional al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că distresul emotional va fi mai scăzut după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte.
6. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul distresului emotional, în sensul distresul emotional va fi mai scăzut la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat.
7. Există diferențe la nivelul capacității forței vitale la femeile care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că după participarea în acest program indicele CFV va fi mai mare decât inainte de participare.
8. Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul capacității forței vitale în sensul că cele care au participat în acest program vor avea un indice CFV mai mare decât cele care nu au participat la acest program.
Design experimental:
Pentru prima ipoteză – dacă Există diferențe la nivelul stării de bine al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că calitatea vieții va fi mai ridicată după participarea în programul kinetoprofilactic- avem o variabila independentă cu două modalități – participarea în programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte si după participare, iar variabila dependentă este calitatea vieții, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul Quality of Life Inventory.
Designul experimental este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic
– a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- calitatea vieții
Pentru cea de-a doua ipoteză – dacă Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul calității vieții, în sensul că calitatea vieții va fi mai ridicată la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este calitatea vieții, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul Quality of Life Inventory.
Designul experimental este unifactorial intergrup.
VI – participarea în programul kinetoprofilactic
– a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- calitatea vieții
Pentru cea de-a treia ipoteză, dacă Există diferențe la nivelul locusului de control al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că locusul de control va fi mai mult orientat extern după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte, avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este locusul de control, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul de măsurare a locusului de control.
Designul experimental este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic
– a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- locusul de control
Pentru cea de-a patra ipoteză, dacă Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul locusului de control, în sensul că că locusul de control va fi mai mult orientat extern la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este locusul de control, operaționalizată prin răspunsurile la chestionarul de măsurare a locusului de control.
Designul experimental este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic
– a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- locusul de control
Pentru cea de-a cincea ipoteză, dacă Există diferențe la nivelul distresului emoțional al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că distresul emotional va fi mai scăzut după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este nivelul distresului emotional, operaționalizat prin răspunsurile la chestionarul PDE.
Designul experimental este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic
– a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- nivelul distresului emotional
Pentru cea de-a șasea ipoteză, Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul distresului emotional, în sensul distresul emotional va fi mai ridicat la femeile care au participat la programul kinetoprofilactic decât la cele care nu au participat avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este nivelul distresului emotional, operaționalizat prin răspunsurile la chestionarul PDE.
Designul experimental este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic
-a1-cuparticipare -a2-fără participare
VD- nivelul distresului emotional
Pentru cea de-a șaptea ipoteză, Există diferențe la nivelul FCV al femeilor care au urmat un program kinetoprofilactic, înainte și după participarea în acest program, în sensul că FCV va fi mai ridicat după participarea în programul kinetoprofilactic decât înainte avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile înainte de participare sau după participare, iar variabila dependentă este FCV, operationalizat cu ajutorul aparatului de spirometrie.
Designul experimental este unifactorial intragrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic
– a1- înainte de participare
-a2- după participare
VD- FCV
Pentru cea de-a opta ipoteză, dacă Există diferențe între femeile care au urmat un program kinetoprofilactic și cele care nu au urmat acest program la nivelul FCV, în sensul ca femeile care au participat la programul kinetoprofilactic vor avea un nivel al FCV mai ridicat- avem o variabilă independentă cu două modalități – participarea la programul kinetoprofilactic cu modalitățile cu participare sau fără participare, iar variabila dependentă este FCV, operationalizat cu ajutorul aparatului de spirometrie.
Designul experimental este unifactorial intergrup.
VI – a. participarea în programul kinetoprofilactic – a1- cu participare
-a2- fără participare
VD- FVC
6.2. Obiectivele și sarcinile cercetării
Căutarea, găsirea și aplicarea de mijloace kinetoprofilactice, la femei gravide care să fie cuprinse pe viitor în programe naționale precum Școala Mamei, care să aducă după sine: un program adecvat de pregătire fizică pentru menținere, sau chiar îmbunătățirea, nivelului indicilor funcționali.
Stimularea interesului față de asistența kinetică, în cadrul aplicațiilor profilactice, asigurând kinetoprofilaxia la femei aflate în perioada sarcinii.
Confirmarea eficacității pregătirii prenatale a gravidelor, într-un experiment longitudinal de scurtă durată.
Alcătuirea grupului de studiu din femei gravide care au urmat programul nostru de kinetoprofilaxie, cât și din gravide care nu au urmat un astfel de program.
Continuarea exercițiilor de asuplizare musculo–articulară.
Menținerea tonusului postural și prevenirea aplatizării bolții plantare.
Optimizarea mijloacelor kinetoprofilaxiei;
Analiza nivelului locusului de control intern și extern (ridicat, mediu sau scăzut)
Stabilirea ponderii stărilor disfuncționale în grupul de intervenție, pornind de la premise că stările de frică sunt cele specific situației în cauză, iar cele de supărare (deprimare disfuncțională sau tristețe funcțională )sunt un indicator al unei evoluții secundare nefavorabile;
Emiterea concluziilor care să confirme sau să infirme ipotezele;
Elaborarea ipotezelor și implementarea programului de kinetoprofilaxie;
Studierea manifestării efectelor programului aplicat asupra forței musculare izometrice pe flexie, extensie, abducție și adducție din șold;
Studierea manifestării efectelor programului aplicat asupra ameliorării durerilor dorso-lombare, scăderea edemelor și optimizarea posturii și aliniamentului corpului;
Studierea manifestării efectelor programului aplicat asupra distresului emoțional, locusului de control și al calității vieții gravidei.
Analiza și compararea rezultatelor obținute;
Interpretarea rezultatelor și emiterea concluziilor;
Verificarea ipotezelor și a rezultatelor obținute.
Obiectivarea stărilor inițiale și finale, prelucrarea statistică și reprezentarea grafică a datelor, analiza și interpretarea rezultatelor, stabilirea și formularea concluziilor.
Îmbunătățirea stării psihice prin relaxarea indusă de masajul prenatal;
Îmbunătățirea tonusului muscular izometric pe flexie, extensie, abducție și adducție din șold
Mobilitatea coloanei vertebrale și păstrarea tonusului muscular prin activități fizice;
Menținerea tonusului mușchilor din regiunea pelvină datorită includerii exercițiilor pentru gravide din metoda AVIVA;
Stabilizarea echilibrului si coordonării datorită aplicării benzilor Kinesiotape pentru propriocepție pe talpă și cele lombare pentru susținerea abdomenului gravid și prevenirea sau combaterea durerii prin aplicare în zona lombară.
Organizarea și desfășurarea cercetării
Studiul cuprinde un număr total de 102 participante cu vârsta cuprinsă între 18 și 44 de ani, având mediul de proveniență atât urban cât și rural, dar cu domiciliul stabil în județul Bihor.
Participantele incluse în cercetare au fost repartizate în două loturi omogene în funcție de obiectivele prezentate anterior. Astfel în primul lot sunt incluse gravidele cu vârsta gestațională mai mare de 12 săptămâni care participă activ și regulat la programul kinetoprofilactic inclus în studiu, în timp ce în cel de al doilea lot sunt incluse participantele care nu au urmat vreun program kinetoprofilactic în această perioada specială reprezentată de maternitate.
Am selectat două loturi de câte 51 gravide; primul lot (lotul 1) a cuprins gravide care au luat parte la evaluările noastre inclusiv la un program kinetoprofilactic personalizat de două ori săptămânal timp de 12 săptămâni, aplicații de kinesiotaping și masaj de regulă o data pe săptămână; al doilea lot (lotul 2) a fost format din 51 gravide care, de asemenea, au fost testate de către noi și au luat parte la evaluările noastre, dar care nu au urmat în timpul sarcinii niciun fel de program kinetoprofilactic.
Sala de kinetoterapie în care s-a lucrat cu participantele lotului 1 a fost dotată cu spaliere, saltele, mingi și oglinzi.
Programul kinetoprofilactic aplicat pentru participantele studiului din lotul 1, este detaliat la punctual 6.3.
A existat o individualizare atentă a programului kinetic, exercițiile fizice au fost executate cu multă grijă și prudență, iar între ele au fost intercalate multe pauze. Pentru executarea exercițiilor au fost preferate pozițiile cu bază largă de sprijin, decubit dorsal, șezând, patrupedie și s-a pus accent pe exercițiile de respirație.
S-a aplicat masaj general de relaxare preventiv, împotriva tulburărilor circulatorii și contracturilor mușchilor membrelor inferioare o data pe săptămână pe parcursul a trei luni calendaristice.
Mijloacele folosite în program sunt exerciții libere și exerciții de tip stretching care constă în contracția, relaxarea și întinderea unui mușchi sau a unui grup muscular, acompaniate de conștientizarea respirației. Contracția trebuie să dureze 10- 30 secunde; relaxarea 2-3 secunde, iar întinderea 10-30 secunde.
Poziția inițială trebuie să fie comodă și relaxantă, respirația relaxată, majoritatea exercițiilor dezvoltă elasticitatea, tonifiează musculatura, crește mobilitatea articulară și dezvoltă autocontrolul respirației.
Evoluția selecției participantelor la studiu este descrisă în următoarea organigramă (Fig. nr. 6.1.):
Fig. nr. 6.1. – Organigrama de selecție a gravidelor
În acest studiu au fost evaluate pentru eligibilitate 132 de gravide, dintre care 115 și-au dat acordul prin consimțământ informat, iar 13 participante au fost pierdute din urmărire, unele s-au mutat din oraș, altele nu s-au simțit comfortabil purtând benzile kinesiologice, am rămas cu 102 gravide care au fost prezente la urmărire.
Selectarea programului kinetoprofilactic și aplicarea lui cu seriozitate în sarcină duce la ameliorarea statusului general al gravidei atât fizic cât și psihic.
Am urmărit și înregistrat până acum ca urmare a completării unei fișe de observație clinică personală următorii parametrii conținuți în anamneză prin observație clinică:
• Nume, prenume, număr de telefon
• Vârstă, nivel de studii
• Număr de nașteri anterioare
• Vârstă gestațională
• Date prin măsurători antropometrice:
• Greutatea corporală în momentul în care au rămas însărcinate, număr de kilograme acumulate pe trimestre în funcție de vârstă gestațională măsurată cu ajutorul unui cântar împreună cu calcularea indicelui de masă corporală.
• Prezența edemelor
• Modificări de statică vertebrală (hiperlordoză lombară, cifoză dorsală, prăbușirea bolții plantare)
• Istoric al unui program de exerciții fizice înainte de sarcină.
Alte metode de culegere a datelor folosite de noi sunt chestionarul și testul. Gravidele au participat la un sondaj psihologic compus din 3 chestionare și anume: PDE, Locus of control și QOLI.
Lotul de studiu- gravide participante la programul kinetoprofilactic
Studiul s-a derulat în perioada octombrie 2015- octombrie 2019 la sala de sport NRGym din Oradea, str. Vladeasa nr. 4.
Studiul s-a adresat unui lot de 51 gravide cu vârsta gestațională între 12 și 38 de săptămâni, care au urmat programul nostru kinetoprofilactic de două ori pe săptămână.
Gravidele (N= 51) au beneficiat de masaj prenatal o data pe săptămână, aplicații de benzi kinesiotape la nevoie și un program kinetoprofilactic cu exerciții fizice de 2 ori pe săptămână.
În mod special ne-am orientat atenția asupra gravidelor care aveau tendința să lipsească sub varii pretexte, și am reușit să le convingem să frecventeze constant programul nostru timp de 12 săptămâni.
Dintre participantele la studiu, 6 gravide (12%) au vârsta cuprinsă între 18-25 ani, 12 gravide (23%) au vârsta cuprinsă între 26-30 ani, 12 participante au între 31-35 de ani, cele mai multe în număr de 14 (27%) au vârsta între 36-40 ani, iar participantele cu vârsta cuprinsă între 41-45 ani sunt în număr de 7, reprezentând (14%).(Fig. nr. 6.3.1.)
Distribuția lotului de control din punct de vedere al vârstei este reprezentată în Fig. nr. 6.3.2.
Fig. nr. 6.3.1. – Vârsta în lotul de studiu;
Fig. nr. 6.3.2. – Vârsta în lotul de control;
Lotul de control- grup de gravide evaluat fără să fie supus programului kinetoprofilactic, 47 din mediul urban, iar 4 provenite din mediul rural. (Fig. nr. 6.3.3.) si lotul de studiu 40 din mediul urban, iar 11 provenite din mediul rural. (Fig. nr. 6.3.4.)
Acest al doilea lot a fost constituit dintr-un număr de 51 de participante care sunt și ele gravide cu aceleași vârste gestaționale variabile între 12 și 38 săptămâni, dar care nu au frecventat programul kinetoprofilactic de exerciții fizice și nici ședințele de masaj prenatal.
Distribuția gravidelor în funcție de mediul de proveniență este reprezentat pentru Lotul de studiu în Fig. nr. 6.3.3;
Participantele au avut vârsta cuprinsă intre 18 și 44 de ani.
Lotul a fost format din persoane provenite din mediul urban în număr de 40 iar rural 11. (Fig. nr 6.3.4.)
În funcție de starea civilă majoritatea gravidelor sunt căsătorite, un număr de 31, trăiesc în concubinaj 10, sunt divorțate 8, iar necăsătorite 2.
Fig. nr. 6.3.5. – Distribuția gravidelor în funcție de starea civilă
Din perspectiva educațională 5 participante au finalizat studii sub 10 clase, 15 au raportat finalizarea studiilor liceale și 31 dintre gravide au fost licențiate ale instituțiilor de învățământ superior.
Fig. nr. 6.3.6. – Distribuția gravidelor din perspectiva educațională
Din perspectiva economică, lotul experimental a cuprins 4 participante cu un nivel economic scăzut, 11 gravide cu un venit mediu, iar 36 cu un nivel economic ridicat.
Din punct de vedere al etniei, la grupul de studiu avem 19 de participante românce, 24 de etnie maghiară, 5 rromă iar 3 de alte etnii.,
iar la grupul de control avem 20 de participante românce, 15 de etnie maghiară, 13 rromă iar 3 de alte etnii. (Fig. nr. 6.3.9.)
Fig. nr. 6.3.9. – Distribuția gravidelor în funcție de etnie
Pregătirea fizică în perioada prenatală la lotul de control a fost reprezentată de 26 gravide sedentare și 25 active fizic, prenatal.
Pregătirea fizică în perioada prenatală a influențat probabil studiul nostru, gravidele au fost active fizic și înainte de sarcină în număr de 39, iar sedentare doar 12. (Fig. nr.6.3.10.)
Fig. nr. 6.3.10 – Distribuția gravidelor în funcție de pregătirea fizică anterioară sarcinii
Din punct de vedere al numărului de nașteri, la grupul de studiu avem 23 de participante primipare, 17 secundipare, și 11 multipare, iar la grupul de control avem 30 de participante primipare, 9 secundipare și 12 multipare. (Fig. nr. 6.3.11.)
Fig. nr. 6.3.11. – Distribuția gravidelor din punct de vedere al numărului de nașteri anterioare
Participantele cuprinse în studiu au fost investigate medical fiind considerate clinic sănătoase, iar din punct de vedere ginecologic nu prezentau nici una din ele sarcină cu risc și au completat inițial fiecare fișa de observație.
Am implementat un program kinetoprofilactic a gravidei care a cuprins pregătirea din punct de vedere teoretic, fizic și psihic.
Complexul de exerciții fizice profilactice au fost special concepute pentru gravide, pentru a-și menține starea fizică și psihică optimă în această perioadă specială determinată de maternitate.
Instrumente de lucru:
Pregătirea teoretică începe de la prima întâlnire și constă într-o anamneză bazată pe o listă de 8 itemi dintre care:
Datele de identitate
Numar de telefon
Ocupația
Vârsta
Vârsta gestațională
Primiparitate/ multiparitate
Adeverință de la medical de familie din care să reiasă că este clinic sănătoasă
Acordul medicului ginecolog pentru a se înscrie în programul kinetoprofilactic
După adunarea informațiilor personale ale gravidelor a urmat evaluarea lor din punct de vedere al volumului maxim de aer expirat cu ajutorul spirometrului Vitalograph Alpha, al forței maximale pe flexie, extensie abducție și adducție din articulația coxo femurală cu ajutorul aparatului BTE Primus și evaluarea locusului de control, al distresului emoțional și al calității vieții. Le-au fost aplicate 3 chestionare la începutul intervenției și repetate aplicarea acelorași 3 chestionare după cele 12 săptămâni.
Tot în prima parte vom prezenta și setul de reguli implementate pe parcursul activității kinetoprofilactice:
Ritmul exercițiilor fizice va fi unul lent ;
Exercițiile se vor face în mod individualizat în funcție de vârsta de gestație;
În caz de oboseală se poate întrerupe exercițiul oricând se simte nevoia;
Starea fizică și psihică va dicta numărul de repetări, cu toate că noi am trecut în program timpi și dozare nu vor exista un număr fix unanim valabil de repetări;
Fiecare mișcare se va încerca să se coordoneze cu respirația;
Îmbrăcămintea să fie cât mai comodă și adaptată temperaturii ambientale.
Pregătirea fizică a constat în implementarea a doua ședințe cu exerciții de două ori pe săptămână până la retestare în cazul nostru până la maxim 38 de săptămâni vârsta gestațională sau când încetează să frecventeze cursurile noastre, dar nu mai puțin de 12 săptămâni.
Avantajele acestor exerciții sunt că pot fi practicate oricând, intensitatea efortului poate fi modificată în funcție de evoluția sarcinii din punct de vedere al exercițiilor de gimnastică în mod normal excursiile toracelui sunt mai ample la bază decât la vârf, știind că la femeia gravidă, pe măsura creșterii fătului, excursiile diafragmului se reduc. De aceea, se învață respirația diafragmatică.
Tehnica respirației diafragmatice va consta în antrenarea respirației abdominale. Relaxarea și bombarea peretelui abdominal scade presiunea intraabdominală, diafragmul va coborî dând condiții pentru inspirație. Contracția musculaturii peretelui abdominal determină creșterea presiunii intraabdominale ceea ce va duce la ascensionarea diafragmului dând posibilitatea unei expirații corecte.
Gravidele au primit indicații și atenționări privind programul de exerciții cerându-li-se dacă apar semne sau simptome ca: cefalee, dispnee, contracții uterine, tumefacția bruscă, durere toracică, aritmii cardiace, vertij, durere bruscă la nivel lombar, abdominal sau la simfiza pubiană, să ne anunțe și să oprească exercițiile.
Ședințele de exerciții au fost adaptate special aplicându-se principiul progresivității. Au fost scăzute treptat amplitudinea, intensitatea și numărul de repetări ale exercițiilor odată cu evoluția sarcinii, având în vedere că am lucrat pe grupuri mixte din punct de vedere al vârstei gestaționale. Perioadele de odihnă și de relaxare au fost prelungite cu cât vârsta sarcinii o aveau mai avansată. Programul de exerciții are durata de 50 de minute executat de două ori pe săptămână. Gravidelor le-au fost explicate exercițiile pe care urmau să le execute, iar comenzile au fost clare, nelasând loc interpretărilor.
Exercițiile active din programul kinetoprofilactic au constat în exerciții pentru trenul superior al corpului, exerciții pentru trenul inferior al corpului, exerciții de streching pentru membrele superioare, trunchi și membrele inferioare, exerciții pentru coloana lombară, pentru planșeul pelvin, exerciții de combatere a tulburărilor de circulație venoasă de combatere a edemelor, acompaniate simultan de exerciții de respirație.
Exemple de exerciții fizice adăugate – continuarea programului kinetoprofilactic descris în cercetarea preliminară:
PI: Așezat depărtat cu genunchii în flexie tălpile pe sol, brațele in extensie în spate cu sprijinul palmelor pe sol.
T1: Ridicarea bazinului în balans cu ducerea lui înainte;
T2: Bascularea bazinului înapoi cu așezare pe fese, revenire în P.I.;
Dozare: 3 repetări;
Obiective: Tonifierea mușchilor brațului, bicepsului femoral și m. fesieri;
Obiecte: saltea.
PI: Așezat depărtat cu genunchii în flexie tălpile pe sol, brațele pe lângă corp cu sprijinul palmelor pe sol.
T1: Flexia antebrațului cu așezarea mâinilor pe umeri și rotația internă din umeri a brațelor în față de 3 ori;
T2: Rotirea externă din umeri a brațelor în spate de 3 ori;
T3: Revenire în P.I.
Dozare: rotație externă de 3 ori, rotație internă de 3 ori, 2 serii.
Obiective: asuplizarea articulației umărului.
Obiecte: saltea.
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia capului pe trunchi;
T2: Revenire in P.I;
T3: Extensia capului pe trunchi;
T4 Revenire în P. I;
Dozare: o serie de 4 timpi se repeta de 3 ori;
Obiective: creșterea mobilității coloanei cervicale;
Obiecte: saltea.
PI. Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor ( turcește), pălmile pe sol.
T1: Înclinare cu extensia capului înspre dreapta pe umăr, urechea cât mai aproape de umăr;
T2: Înclinare cu extensia capului înspre stg. pe umăr, urechea cât mai aproape de umăr;
T3: Revenire în P.I.
Dozare: o serie de 3 timp repetata de 3 ori;
Obiective: creșterea mobilității cervicale și elongarea musculaturii ScM. Și scalenilor;
Obiecte: saltea.
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Răsucirea capului înspre dreapta, bărbia la nivelul umărului privirea urmărește în spate;
T2: Revenire în P.I.
T3: Răsucirea capului înspre stânga, bărbia în linie cu umărul, privirea urmărește în spate;
T4: Revenire în P.I.
Dozare: o serie din 4 timpi repetată de 3 ori;
Obiective: întinderea SCM, asuplizarea artic. Cervicale;
Obiect: saltea.
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Rotația amplă a capului pe trunchi înspre dreapta de 2 ori;
T2: Rotirea amplă a capului pe trunchi înspre stânga de 2 ori;
T3: Revenire în P.I.
Dozare: 2 rotații înspre dreapta, 2 rotații înspre stânga cu revenire în P.I. de 2 ori;
Obiective: creșterea flexibilității coloanei cervicale;
Obiecte: saltea.
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Abducția M.S. prin lateral sus;
T2: Rotația internă a brațelor pe trunchi cu formarea de cercuriconcentrice înspre față de 3 ori;
T3: Rotația externă a brațelor pe trunchi cu formarea de cercuri concentrice în jurul axei brațelor înapoi de 3 ori;
T4: Revenire în P.I.
Dozare: rotația externă de 3 ori și rotația internă de 3 ori, repetate singură data;
Obiective: asuplizare articulației umărului, tonifiere deltoid.
Obiecte: saltea.
PI: Decubit dorsal cu M.I. flectate și tălpile pe sol, brațele întinse pe lângă corp cu pălmile pe sol.
T1: Extensia M.I. stâng, cu piciorul în flexie plantară; (Fig. nr. 6.3.12.);
T2: Revenire în poziție PI;
T3: Extensia M.I. drept, cu piciorul în flexie plantară;
T4: Revenire în P.I.
T5: Ridicarea bazinului cu sprijun pe palme și tălpi; (Fig. nr. 6.3.13.)
T6: Revenire în PI.
Dozare: se va repeta de 6 ori;
Obiective: relaxarea C.V. toracale și a mușchiului trapez;
Obiecte: saltea.
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia antebrațului pe braț cu împreunarea palmelor în fața pieptului;
T2: Se presează palmele una în cealaltă cu contracția pectoralilor, coatele ridicate menținere 3 sec;
T3: Revenire în P.I.
Dozare: seria din 3 timpi menținută 3 secunde și repetată de 5 ori;
Obiective: tonifierea mușchilor pectorali și deltoidului și asuplizarea articulației umărului;
Obiecte: saltea.
PI: Așezat cu M.I. abduse și rotate extern și flectate din genunchi peste 90 de grade și încrucișate la nivelul gambelor (turcește), pălmile pe sol.
T1: Flexia brațelor pe trunchi cu ridicarea antebrațelor în flexie, încleștarea degetelor deasupra capului;
T2: Răsucirea trunchiului înspre dreapta;
T3: Revenire în P.I.
T4. Răsucirea trunchiului înspre stânga;
T5: Revenire în P.I.
Dozare: seria din 5 timpi repetată de 2 ori;
Obiective: Menținerea elasticității C.V., tonifierea mușchilor brațului și mușchilor spatelui;
Obiecte: saltea.
PI: Așezat, cu genunchii flectați și tălpile pe sol.
T1. Între genunchi se pune o minge ușoară;
T2: Se sprijină palmele pe saltea la 20 cm de trunchi, se menține coloana vertebrală dreaptă și se inspiră adânc;
T3: Se expiră și se presează mingea între genunchi cu putere;
Dozare: Se repetă de 5 ori;
Obiectiv: Tonifierea musculaturii abductoare a M.I. și asuplizarea artic. C.F;
Obiecte: minge sau balon.
PI: Decubit dorsal cu M.I. în flexie, tălpile pe sol, brațele abduse lateral pălmile în rotație externă mâinile pe sol. (Fig. nr. 6.3.14.)
T1: Depărtarea genunchilor cu extensie și rotație externă din șold talpă în talpă relaxat. 3 sec;
T3: Depărtăm și apropiem genunchii în acest fel de 3 ori;
T2: Apropierea genunchilor cu contracție izometrică menținută;
T4: Revenire în P.I.
Dozare: depărtăm și apropiem genunchii cu menținere 3 secunde/4 timpi, de 2 ori;
Obiectiv: asuplizarea articulației șoldului și tonifierea mușchilor abductori ai coapsei;
Obiect: saltea.
Fig. nr. 6.3.14. – Exercițiul nr. 32.
PI: Decubit dorsal cu M.I. în flexie, tălpile pe sol, brațele întinse pe lângă corp, mâinile pe sol.
T1: Flexia antebrațului pe braț cu așezarea pălmilor pe abdomen se execută contracția mușchilor fesieri cu flexia capului pe trunchi înainte, bărbia în piept;
T2: Relaxarea mușchilor fesieri cu coborârea capului pe sol;
T3: Contracția mușchilor fesieri cu întoarcerea capului înspre dreapta jos;
T4: Relaxarea feselor cu revenirea capului în poziție dreaptă privirea înainte;
T5: Contracția mușchilor fesieri cu întoarcerea capului înspre stânga jos;
T6: Revenire în P.I.
Dozare: se execută exercițiul din 6 timpi de 2 ori;
Obiectiv: tonifierea mușchilor fesieri, activarea pătratului lombar, asuplizare cervicală;
Obiecte: saltea.
PI: Decubit dorsal cu spatele pe saltea flexie din genunchi depărtați cu tălpile la 40 cm de fese pe sol.
T1. Flexia coapsei pe bazin cu realizarea prizei ambelor mâini pe coapsă, M.I. rămân depărtate;
T2. Revenire în P.I.
T3. Extensia genunchilor alternative;
Dozare: seria din 3 timpi se repetă de 4 ori;
Obiectiv: relaxarea zonei lombare, antrenarea abductorilor coapsei;
Obiecte: saltea.
PI: Decubit dorsal cu tălpile sprijinite pe sol.
T1. Flexia coapsei pe bazin cu genunchiul drept întins perpendicular spre tavan.
T2. Se apucă cu ambele mâini coapsa piciorului ridicat;
T3. Se întind varfurile degetelor în flexie plantară cu menținere 3 secunde;
T4. Se aduc apoi în flexie plantară și se mențin tot 3 secunde;
Dozare: Se execute 2 repetiții pe fiecare parte de 2 ori cu menținere de 3 sec;
Obiectiv: stretchingul extensorilor M.I. și tonifierea cvadricepsului;
Obiecte: saltea.
Fig. nr. 6.3.15. – Exercițiul nr. 35
PI: Decubit dorsal cu brațele pe lângă trunchi, genunchii flectați și tălpile pe sol.
T1. Extensia M.I. drept cu G întins, rotirea membrului înspre exterior desenând 4 cercuri, apoi rotirea M.I. înspre interior încă 4 cercuri;
T2. Extensia M.I. întins pe sol;
T3. Se efectuează același exercițiu și cu celalalt picior;
T4. Revenire cu extensia M.I. călcâiul pe sol;
Dozare: 4 repetiții pe fiecare membru de 2 ori cu schimbare de sens;
Obiectiv: tonifierea musculaturii pelviene și a coapsele interne si externe;
Obiecte: saltea.
PI: Decubit dorsal cu M.I. în flexie, tălpile pe sol, brațele pe lângă corp.
T1: Flexia gambelor pe coapsă, trăgând în lateral cu priza mâinilor pe genunchi;
T2: Coborârea G. în rotație externă cu așezarea lor pe sol alternative;
T3: Flexia gambelor pe coapsă, trăgând în lateral de genunchi spre piept și capul flectat pe trunchi;
T4: Revenire în P.I.
Dozare: exercițiul pe 4 timpi se repetă de 4 ori;
Obiectiv: întărirea musculaturii pelvine și cervicale;
Obiecte: saltea.
PI: Decubit dorsal genunchii flectați tălpile pe sol brațele pe lângă corp.
T1: Ridicarea G. drept flectat, pedalare în bicicletă;
T2: Revenire în P.I;
T3. Ridicarea G. stg. Flectat, pedalare în bicicletă;
T4. Revenire în P.I.
Dozare: câte 5 pedalări pe fiecare parte, o singură serie;
Obiectiv: tonifiere cvadriceps asuplizare CF.tonifiere mușchi pelvieni;
Obiecte: saltea.
PI: Decubit lateral cu MS în flexie sprijină capul, genunchii ușor îndoiți pe sol.
T1: Ridicarea M.I. de deasupra lateral în extensie.
T2: Rotația în ax cu planta piciorului în flexie cu arcuire de 3 ori;
T3: Revenire în P.I;
Dozare: se repetă de 3 ori 3 arcuiri;
Obiectiv: tonifiere triceps sural, întărire centură pelviană;
Obiecte: saltea.
Fig. nr.6.3.16. –Exercițiul nr. 39.
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați sprijin pe palme.
T1: Rotirea bazinului în balans înspre stânga formând cercuri în ax din bazin.
T2: Revenire în P.I;
T3: Rotirea bazinului în balans spre dreapta formând cercuri în ax din bazin;
Dozare: cîte 4 cercuri pe fiecare parte de 2 ori;
Obiectiv: creșterea mobilității zonei lombare și detensionare;
Obiecte: saltea.
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați
T1: Ridicarea M.I.drept lateral cu extensie și dorsiflexie plantară, vîrful degetelor ating solul.
T2: Revenire în P.I;
T3: Ridicarea M.I. stâng late în dorsiflexie plantară atingând solul;
T4. Revenire în P.I.
Dozare: alternat stânga- dreapta;
Obiectiv: fortificarea articulației șoldului, tonifierea feselor și cvadricepsului;
Obiecte: saltea.
PI: Din patrupedie cu genunchii apropiați, brațele întinse, palmele pe sol.
T1: Rotirea palmelor spre interior cu aplecarea trunchiului cu flexia antebrațului pe braț, rotire din coate înspre exterior;
T2: Extensia M.S. cu ridicarea trunchiului și apropierea omoplaților;
T3: Revenire în P.I.
Dozare: 2 serii a câte 4 repetări;
Obiectiv: suplețea articulației umărului, tonifiere triceps;
Obiecte: saltea.
PI: Din patrupedie cu genunchii apropiați, brațele întinse palmele pe sol.
T1: Deplasarea palmelor spre dreapta flectând cotul din aproape în aproape;
T2: Revenire în P.I.
T3: Deplasarea palmelor spre stânga flectând cotul din aproape în aproape;
T4: Revenire în P.I.
Dozare: 5 pași pe palme pe o parte 5 pași pe cealaltă parte de 2 ori;
Obiectiv: umăr, mușchi antebraț și brat;
Obiecte: saltea.
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați, brațele întinse palmele pe sol.
T1: Așezarea feselor pe călcâie cu sprijin pe palme;
T2: Revenire în P.I.
Dozare: 4 repetări;
Obiectiiv: stretchingul și relaxarea musculaturii lombare, dorsale și cervicale;
Obiecte: salltea.
PI: Din patrupedie cu genunchii depărtați, brațele întinse palmele pe sol.
T1: Ridicarea mână dreaptă picior stâng în extensie;
T2: Ridicare mână stângă picior drept până la orizontală în extensie;
T3: Revenire în P.I. cu relaxare;
Dozare: exercițiul pe 5 timpi repetat de 3 ori cu menținere 3 secunde;
Obiectiv: Dezvoltare echilibru, controlul lombar, tonifiere paravertebrali;
Obiecte: saltea.
Fig. nr. 6.3.17. – Exercițiul nr. 45.
PI: Din patrupedie cu sprijin pe palme și genunchi, coapsele sunt în linie cu șoldurile, iar brațele în linie cu umerii.
T1. Se inspiră adânc și arcuiește spatele în sus. Se lasă capul să atârne. Umerii și gâtul trebuie să fie relaxaț;.
T2. Se expiră și arcuiește rotunjind spatele cu flexia capului, bărbia în piept;
Dozare: Se repetă de 6 ori;
Obiectiv: Asuplizare C.V., relaxare zona lombară și cervicală, control postural;
Obiecte: saltea.
Fig. nr. 6.3.18. – Exercițiul 46.
PI: Stând pe genunchi cu un M.I. flectat din genunchi și cu celălalt sprijinit cu talpa pe sol, șold, grenunchi gleznă la 90 de grade, sprijin pe G și antepicior. ( poziția cavalerului) (Fig. nr. 6.3.19.)
T1: Bascularea trunchiului prin pas fandat înainte cu piciorul drept talpa pe sol cu sprijinul mâinii drepte pe genunchi;
T2: Revenire în P.I.
T3: Bascularea trunchiului prin pas fandat înainte cu piciorul stâng talpa pe sol cu sprijinul mâinii stângi pe genunchiul stâng;
T4. Revenire în P.I.
Dozare: alternativ câte 2 exerciții pe ambele părți de 2 ori;
Obiectiv: stretchingul iliopsoasului și al cvadricepsului;
Obiecte: saltea.
Fig. nr. 6.3.19. – Exercițiul 47
P.I. Patrupedie.
T1. Abducția M.S. drept pe trunchi cu rotația externă a umărului, palma în pronație;
T2. Revenire în P.I.
T3. . Abducția M.S. stâng pe trunchi cu rotația externă a umărului, palma în pronație;
T4. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări/ 3 pe dreapta, 3 rep. pe stânga;
Obiectiv: Tonifierea m. rhomboid creșterea amplitudinii centurii scapulo humerale;
Obiecte: –
P.I. Patrupedie.
T1. Circumducția M.S. drept din umâr cu direcția de flexie până la 90 de grade, abducție și rotație externă a M.S. extins din cot, concomitant cu rotația posterioară a trunchiului ipsilateral;
T2. Revenire în P.I.
T3. Circumducția M.S. stâng din umâr cu direcția de flexie până la 90 de grade, abducție și rotație externă a M.S. extins din cot, concomitant cu rotația posterioară a trunchiului ipsilateral;
T4. Revenire în P.I.
Dozare: 6 repetări, 3 pe dreapta, 3 pe stînga;
Obiectiv: Creșterea aplitudinii articulației SH. Și relaxarea întregii zone dorsale.
Masajul prenatal
O data pe săptămână lotului de studiu i s-a aplicat masaj corporal regional general cu durata de 60 de minute cu scop principal de relaxare, respectiv pentru prevenirea tulburărilor circulatorii, edemelor și contracturilor mușchilor membrelor inferioare, cu adoptarea poziției de decubit dorsal și decubit lateral alternativ. (Fig. nr. 6.3.20)
Ținând cont de anatomia gravidei care nu permite poziționarea ei pe burtă în timpul masajului, el nu se poate executa în decubit ventral, ci din decubit lateral. (Fig. nr. 6.3.21.)
Masajul se execută în sens centripet, cu blândețe, favorizând drenajul venolimfatic cu rol terapeutic și de drenaj limfatic previne și scade apariția edemelor membrelor inferioare îmbunătățind starea psihică. Masajul în sarcina are efecte relaxante asupra stării de bine fizice, asupra sistemului nervos și asupra bebelușului din burtă. Întregul organism al gravidei se bucura de masaj.
În cazul gravidelor, mișcările de masaj nu se efectuează în forță. Masajul spatelui se efectuează în două etape când gravida este așezată lateral și se adresează musculaturii trunchiului, dar și zonei lombosacrale și fesierilor care formează centura pelvină. Masajul urmărește relaxarea sau decontracturarea musculară și în același timp și inducerea unei stări generale de bine. Exercițiile respiratorii cu scop în relaxare sunt un mijloc accesibil, ce aduc cu sine o serie de concepte și principii ce pun accent pe echilibrul psihic și pe stimularea în același timp a minții și a corpului. Intervenția noastră a dezvoltat echilibrat și coordonat atât latura motrică cât și cea psihică a gravidelor.
Masajul pentru gravide, desfășurat într-un climat plăcut și favorabil efectuat cu o frecvență săptămânală, influențează pozitiv starea psihică îmbunătățind percepția femeii însărcinate cu privire la această perioadă, crește starea de bine, ameliorând calitatea vieții care în raport cu sănătatea are o semnificație multidimensională. O problemă specifică sarcinii care își găsește rezolvarea prin masaj este retenția apei în țesuturi, avînd efect în dezumflarea picioarelor, ușurarea mersului și îmbunătățirea circulației venolimfatice de întoarcere. Masajul facilitează drenajul limfatic și are efecte observabile și sensibile, prin starea prezentă la încheierea ședinței și anume, de despovărare și excreție instantă. Ca mijloc kinetoprofilactic ce influențează pozitiv starea psihică, masajul se dovedește a fi cel mai bun și non invaziv tratament pentru gravidele care se simt obosite, tensionate, irascibille sau care au insomnii, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții, în această stare specială determinată de maternitate.
Fișele de evaluare au fost întocmite iar programul kinetoprofilactic implementat.
Pentru a observa în totalitate efectele pe care le are intervenția prin mijloace kinetoprofilactice asupra condiției gravidei, se va recurge la evaluarea calității vieții gravidelor luate în studiu și a situației celuilalt lot, care nu urmează programul nostru kinetoprofilactic.
Modelul spirometriei efectuat pentru analiza funcției pulmonare a gravidelor cu ajutorul Vitalograph-ului Alpha apare în (Fig. nr. 6.3.6.) și ne dă valorile valorile FVC, FEV1, FEV1% și PEF.
Fig. nr. 6.3.6. Spirometrie gravidă cu valorile FVC, FEV1, FEV1% și PEF
7. Analiza si interpretarea rezultatelor finale
Așa cum s-a putut observa, în capitolul anterior am prezentat obiectivele, procedura de lucru și instrumentele administrate, finalizându-se cu adunarea datelor. În cadrul acestui capitol vom prezenta analiza și interpretarea datelor. Analiza statistică am realizat-o cu ajutorul programului SPSS (versiunea 22.0).
Reamintim că, în prima ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează calitatea vieții. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 5.4.1. putem observa că nu este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul nr. 7.1 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la calitatea vieții
În Tabelul nr. 7.2. sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru calitatea vieții prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 7.2 Indicatori descriptivi: Calitatea vieții
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare mediana la starea de bine a fost -1 și abaterea standard de 2.54, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de -5.80 și valoarea maximă de 3. După participare mediana răspunsurilor este de 5 și abaterea standard de 1.82, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 2 și valoarea maximă de 8.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției nu este asumată pentru variabila dependentă calitatea vieții, în continuare am analizat datele folosind testul statistic Wilcoxon, alternativa testului t pentru eșantioane perechi în cazul unei distribuții asimetrice.
Tabelul nr. 7.3. Rezultatele testului Wilcoxon: Calitatea vieții
În urma efectuării testului Wilcoxon, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul calității vieții în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul calității vieții, am realizat figura 7.1, în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Fig. nr. 7.1. – Scorurile la calitatea vieții înainte de participarea la programul kinetoprofilactic
În cea de-a doua ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează calitatea vieții. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 7.4 putem observa că nu este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul nr. 7.4 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la calitatea vieții
În Tabelul nr. 7.5 sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru starea de bine prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 7.5 Indicatori descriptivi: Calitatea vieții
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o mediană la calitatea vieții de 5 și o abatere standard de 1.03, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 2 și valoarea maximă de 6. Grupul de control a obținut o medie a răspunsurilor este de -2 și o abaterea standard de 2.76, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 12 și valoarea maximă de 80.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției nu este asumată pentru variabila dependentă calitatea vieții, în continuare am analizat datele folosind testul U Mann Whitney.
Tabelul nr. 7.6 Rezultatele testului U Mann Whitney: Calitatea vieții
În urma efectuării testului U Mann Whitney, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul calității vieții în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul calității vieții, am realizat (Fig. nr. 7.2.), în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Fig. nr. 7.2 – Scorurile la calitatea vieții- (QOLI) în funcție de tipul lotului
În cea de-a treia ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează locusul de control. Considerăm Chi pătrat ca fiind analiza statistică dezirabilă, pentru a corela două variabile nominale – momentul participării și tipul de locus de control.
Tabelul nr. 7.7 Rezultatele testului Chi pătrat
În urma efectuării testului Chi Pătrat, se observă că valoarea p este de 1, ceea ce înseamnă că nu au existat o corelație semnificativă între tipul de locus de control (extern sau intern) și participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a patra ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează tipul de locus de control. Considerăm testul Chi pătrat ca fiind analiza statistică dezirabilă, pentru a corela două variabile nominale – participarea la programul kinetoprofilactic și tipul de locus de control.
Tabelul nr. 7.8 Rezultatele testului Chi pătrat
În urma efectuării testului Chi Pătrat, se observă că valoarea p este de 1, ceea ce înseamnă că nu a existat o corelație semnificativă între tipul de locus de control (extern sau intern) și participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a cincea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul distresului emoțional. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 7.9 putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul nr. 7.9. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la scala distresului emoțional
În Tabelul nr.7.10. sunt cuprinse media, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru distresul emoțional prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr.7.10. Indicatori descriptivi: Nivelul distresului emoțional
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare media la nivelul distresului emoțional a fost 77 și abaterea standard de 28.02, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 20 și valoarea maximă de 100. După participare media răspunsurilor este de 70 și abaterea standard de 27.48, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 50 și valoarea maximă de 95.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este asumată pentru variabila dependentă nivelul distresului emoțional, în continuare am analizat datele folosind testul T pentru eșantioane perechi.
Tabelul nr. 7.11 Rezultatele testului T pentru eșantioane perechi:
Nivelul distresului emoțional
În urma efectuării testului T pentru eșantioane perechi, se observă că valoare p este de .05, ceea ce înseamnă că nu au existat diferențe semnificative la nivelul distresului emoțional în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
În cea de-a șasea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează nivelul distresului emoțional. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul nr. 7.12 putem observa că nu este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul nr. 7.12 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la nivelul distresului emoțional
În Tabelul nr. 7.13 sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru nivelul distresului emoțional prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 7.13 Indicatori descriptivi: Nivelul distresului emoțional
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o mediană la nivelul distresului emoțional de 77.64 și o abatere standard de 30.29 răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 25 și valoarea maximă de 120. Grupul de control a obținut o mediană a răspunsurilor de 77.50 și o abaterea standard de 28.40, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 24 și valoarea maximă de 123.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției nu este asumată pentru variabila dependentă nivelul distresului emoțional, așa că în continuare am analizat datele folosind testul statistic U Mann Whitney, alternativa testului pentru eșantioane independente la o distribuție asimetrică.
Tabelul nr. 7.14 Rezultatele testului U Mann Whitney: Distresul emoțional
În urma efectuării testului U Mann Whitney, se observă că valoarea p este de .96, ceea ce înseamnă că nu au existat diferențe semnificative la nivelul distresului emoțional în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic. (Tabelul nr. 7.14)
În cea de-a șasea ipoteză formulată ne-am propusă să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează capacitatea vitală forțată. Considerăm testul t pentru eșantioane perechi ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 1.1. putem observa că este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 7.15 Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la capacitatea vitală forțată
În Tabelul nr. 7.16 sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru capacitatea vitală forțată prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr. 7.16 Indicatori descriptivi: Capacitatea vitală forțată
Din datele obținute se poate observa că înainte de participare mediana la capacitatea vitală forțată a fost 31.82 și abaterea standard de 12.82, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 18 și valoarea maximă de 70. După participare mediana răspunsurilor este de 99.33 și abaterea standard de 12.60, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 77 și valoarea maximă de 122.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției nu este asumată pentru variabila dependentă capacitatea vitală forțată, în continuare am analizat datele folosind testul Wilcoxon, alternative testului pentru eșantioane perechi la o distribuție asimetrică.
Tabelul nr. 7.17 Rezultatele testului Wilcoxon: Capacitatea vitală forțată
În urma efectuării testului Wilcoxon, se observă că valoare p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul capacității vitale forțate în funcție de momentul testării, înainte și după participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul calității vieții, am realizat figura 7.4, în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Fig. nr. 7.4. – Scorurile la capacitatea vitală forțată înainte și după participarea la programul kinetoprofilactic
În cea de-a șaptea ipoteză formulată ne-am propus să analizăm dacă participarea la programul kinetoprofilactic influențează capacitatea forței vitale. Considerăm testul t pentru eșantioane independente ca fiind analiza statistică dezirabilă. Una dintre condițiile rulării acestui test face referire la normalitatea distribuțiilor, analizând valorile indicilor Z K-S și pragurile asociate din tabelul 7.18. putem observa că nu este asumată condiția de normalitate a distribuțiilor.
Tabelul 7.18. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalității distribuțiilor pentru scorurile la capacitatea vitală forțată
În Tabelul nr.7.19. sunt cuprinse mediana, abaterea standard și valorile minimă și maximă pentru capacitatea vitală forțată prezentate în funcție de tipul lotului.
Tabelul nr.7.19. Indicatori descriptivi: Capacitatea vitală forțată
Din datele obținute se poate observa că grupul experimental a obținut o mediană la nivelul capacității vitale forțate de 96.29 și o abatere standard de 12.99 răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 77 și valoarea maximă de 122. Grupul de control a obținut o mediană a răspunsurilor este de 33.21 și o abaterea standard de 13.79, răspunsurile acestui grup fiind cuprinse între valoarea minimă de 20 și valoarea maximă de 70.
Deoarece în urma efectuării testului pentru verificarea normalității distribuției, Kolmogorov-Smirnov, s-a constatat că normalitatea distribuției este nu asumată pentru variabila dependentă nivelul distresului emoțional, așa că în continuare am analizat datele folosind testul U Mann Whitney, echivalentul testului T pentru eșantioane independente la o distribuție asimetrică.
Tabelul nr.7.20. Rezultatele testului U Mann Whitney:
Capacitatea vitală forțată
În urma efectuării testului U Mann Whitney, se observă că valoarea p este de .00, ceea ce înseamnă că au existat diferențe semnificative la nivelul distresului emotional în funcție de participarea în programul kinetoprofilactic.
Pentru a vedea în ce sens există diferențe între cele două loturi la nivelul calității vieții, am realizat Fig. nr. 7.5., în care sunt ilustrate scorurile participanților.
Fig. nr. 7.6. – Scorurile la capacitatea vitală forțată în funcție de tipul lotului
Valorile FVC ale grupului de studiu sunt mai crescute față de gravidele care nu participa la programul nostru, măsurat cu spirometrul Vitalograph Alpha. Rezultatele studiului arată o creșterea capacității vitale forțate ca urmare a programului kinetoprofilactic, diferențele între valorile FVC ale celor două grupuri sunt semnificative.
Concluzii și perspective
Problematica femeii însărcinate abordată în prezenta cercetare este frecventă, dar neglijată în educația femeii însărcinate, modificările psihice și fizice ale organismului matern ar trebui privite ca un fenomen natural, abordându-le încă la începutul sarcinii prin maximă informarare.
Obiectivul principal al acestui studiu îl reprezintă conservarea sănătății fizice și psihice a femeilor însărcinate, prin pregătire și informare. Prin intermediul demersului experimental am stabilit eficiența mijloacelor folosite pentru ameliorarea efectelor negative ale sarcinii și îmbunătățirea calității vieții. Capacitatea de a face față multitudinii de schimbări în propriul corp este factorul esențial pentru succesul unei sarcini normale, de calitate și dezvoltării optime a fătului.
Prin analiza constructelor măsurate de instrumentul PDA, eșantionul nostru încadrează nivelul emoțiilor negative disfuncționale ca fiind mediu și ridicat. Aceste valori nu se modifică nici după intervenția kinetoprofilactică.
Programul kinetoprofilactic nu scade semnificativ distresul și emoțiile negative disfuncționale în cazul loturilor noastre implicate în cercetare. Considerăm că rezultatele nu evidențiează rolul eficacității kinetoprofilaxiei în cazul gravidelor asupra cărora s-a intervenit ori diferenței resimțite față de celălalte implicate în cercetare. Prin urmare ipoteza noastră nu s-a comfirmat, după un program kinetoprofilactic nu se ajunge la influențarea nivelului emoțiilor negative disfuncționale, așadar nici la o acceptare necondiționată a propriei persoane fără influențe din exterior. Distresul emotional este influențat de o multitudine de factori complecși interni, precum predispoziția individei către stări de depresie și externi precum evenimentele de viață și situații diverse. Pentru a scădea un nivel înalt de distres este posibil să fie nevoie de o intervenție psihoterapeutică sau o schimbare a circumstanțelor de viață.
Locusul de control al gravidelor studiate a fost găsit cu valori omogene, valorile care au înregistrat un nivel scăzut, mediu sau ridicat și nu s-au modificat semnificativ după intervenția noastră. Considerăm că aceste rezultate se datorează faptului că locusul de control se formează prin educație și experiență de viață din copilărie și până în viața de adult, de aceea cele 12 săptămâni de intervenție kinetoprofilactică nu aduc neapărat o schimbare în locusul de control al gravidei pe perioada sarcinii.
Volumul maxim de aer expirat va fi crescut față de gravidele care nu participa la programul nostru de studiu, măsurat cu spirometrul Vitalograph Alpha. Rezultatele studiului arată o creșterea capacității vitale forțate ca urmare a programului kinetoprofilactic, diferențele între valorile FVC ale celor două grupuri sunt semnificative, cu 14% mai mari decât la cele care nu au participat la program.
Valorile forței musculare izometrice pe flexie, extensie, abducție și adducție la nivelul șoldului, au fost semnificativ modificate și prin exercițiile din tehnica AVIVA, înainte și după intervenția kinetoprofilactică prin utilizarea datelor emise de aparatul Primus RS.
Kinesiotapingul sau Tapingul kinesiologic își manifestă eficiența prin activarea sistemelor neurologic, respectiv circulator controlează circulația fluxului venos și limfatic. În consecință, tratăm cu benzi durerile lombare activând mușchii prin asistență din exterior.
Masajul corporal general cu rol terapeutic și de drenaj limfatic previne și scade apariția edemelor membrelor inferioare. Masajul în sarcina are efecte relaxante asupra stării de bine fizice și psihice, asupra sistemului nervos al mamei și fătului.
Exercițiile fizice special adaptate prin specificul lor de activitate motrică sunt mult mai sigure din punct de vedere al posibilelor accidentări, comparativ cu mijloacele convenționale ale educației fizice și sportului. Subliniem faptul că prin ritmul scăzut și moderat, exercițiile nu pun în pericol gravida.
Intensitatea și volumul permit îndeplinirea fără suprasolicitare a programului de exerciții, iar abordată dintr-o perspectivă energetică și holistică, programul va fi perceput și direcționat într-un sens aparte.
Prin intercalarea respirației pranayama (respirația inimii) în programul kinetoprofilactic, rezultatele studiului funcției respiratorii, înregistrate prin teste de spirometrie funcționale au arătat o creștere semnificativă a capacității vitale funcționale.
Prin inventarul calității vieții – QOLI, s-a demonstrat că parametrii măsurați s-au îmbunătățit datorită optimizării mijloacelor kinetoprofilactice în viața femeii gravide.
Intervenția kinetoprofilactică este menită să încurajeze femeia gravidă să utilizeze mijloace care îmbunătățesc calitatea vieții în această perioadă specială, iar campaniile de promovare și studiul individual de informare al gravidelor poate fi o soluție în acest sens.
Dinamica calității vieții consta până nu demult în ridicarea bunăstării materiale și dependența dintre progresul economic și cel social, însă astăzi se pune accent pe evoluția spirituală, de aceea noi credem că intervenția kinetoprofilactică intervine semnificativ și în acest sens.
Programul nostru propune optimizarea mijloacelor kinetoprofilactice prin exerciții fizice active pentru planșeul pelvin, special îmbinate cu gimnastică respiratorie.
Ca propuneri și direcții viitoare ale cercetării vom căuta ca tehnicile utilizate în cercetare să învețe pe viitor terapeuții, să optimizeze mijloacele kinetoprofilaxiei luând în considerare aspectele rezultate din desfășurarea cercetării noastre.
Complexitatea acestei stări speciale determinate de maternitate, problemele legate de lipsa de consecventă a gravidelor și prea puțina implicare a medicilor ginecologi în recomandarea exercițiului fizic pe perioada sarcinii, descrie un stadiu în continuare incipient al cercetării în domeniul implementării kinetoprofilaxiei în perioada prenatală.
Medicii care interacționează cu femeile însărcinate trebuie să le prezinte importanța realizării exercițiilor și, de asemenea, să le recomande activitățile fizice și să le trimită țintit înspre locurile unde se desfășoară astfel de activități. O altă măsură importantă pe care profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să o promoveze, este încurajarea mamelor care plănuiesc să aibă copii să adopte un stil de viață activ, dinainte de a rămâne însărcinate.
În România femeile însărcinate sunt luate în evidență la medicii de familie și la câte un medic ginecolog și le este prezentată la Școala mamei într-un curs ce cuprinde patru module: “Alimentația sănătoasă în sarcină”, “Servicii de prevenție și sănătate”, „Nașterea și lăuzia”, “Alăptarea pas cu pas”, cursuri care își propun să informeze viitorii parinți, mame și tați, despre calitatea de a deveni părinți, precum si despre transformările survenite în timpul gravidității, travaliului și nașterii; din păcate foarte puțin sau deloc gravidele sunt sfătuite să ia parte la un program kinetoprofilactic, cum că ar fi benefic să-și facă masaj ori să efectueze exerciții fizice regulate pe perioada sarcinii.
Considerăm necesară realizarea mai multor studii și cercetări pe eșantioane reprezentative din țara nostră, precum și evaluări punctuale din punct de vedere practic, nu doar teoretic, cum este programul „Școala Mamei”.
8.1. Contribuții personale
Lucrarea de față reflectă interesul meu pentru această temă. Complexitatea acestei stări speciale determinate de maternitate, problemele legate de lipsa de consecvență a gravidelor și prea puțina implicare a medicilor ginecologi în recomandarea exercițiului fizic și masajului pe perioada sarcinii, descrie un stadiu în continuare incipient al cercetării în domeniul implementării kinetoprofilaxiei în perioada prenatală.
Studiile prezentate în cadrul acestei lucrări, reprezintă pași mici însă necesari pentru a continua drumul unor studii viitoare.
În general informațiile sunt legate atât de nou-născutul mult așteptat, cât și de ingrijirea lui, dar din păcate foarte puțin sau deloc gravidele sunt sfătuite să ia parte la un program kinetoprofilactic, ori să efectueze exerciții fizice regulate și să beneficieze de masaj prenatal pe perioada sarcinii.
Considerăm obligatorie și necesară realizarea mai multor studii și cercetări pe eșantioane reprezentative de subiecți români, precum și evaluări punctuale din punct de vedere practic nu numai teoretic, subliniind impactul pe care l- ar avea în România implementarea acestor programe de pregătire prin kinetoprofilaxie pentru actul nașterii pe cale naturală.
Rezultatele statisticilor este alarmantă, din păcate 55% gravide hotărăsc să nască prin cezariană,în loc să nască natural.
Prin intermediul demersului experimental am stabilit eficiența tehnicilor folosite pentru ameliorarea efectelor neplăcute ale sarcinii și îmbunătățirea calității vieții.
Se observă optimizări semnificative ale posturii coloanei vertebrale, o imbunătățire a echilibrului, stabilității și o corectare a mersului prin evitarea menținerii unui stereotip greșit (mers de rață) datorită aplicațiilor de benzi kinesio pe talpă, pentru propriocepție. Funcțional, timpul și gradul de sprijin la nivelul ambelor membre inferioare atât în poziție ortostatică cât și în mers par a fi egalizate mulțumită aplicării benzii kinesiologice pentru propriocepție, pe talpă.
La evaluarea cu platforma de echilibru PEV 07 nu am găsit diferențe semnificative. Analiza echilibrului pe cele două grupuri ne arată că valorile au fost aproximativ omogene indiferent de intervenția kinetoprofilactică, așadar nu vom ține cont de aceste rezultate. Deci diminuarea sau eliminarea vizibilă a mersului legănat credeam că reprezintă o consecință a tonifierii musculare a abductorilor care limitează înclinările laterale ale bazinului și a musculaturii extensoare a șoldului. Deși reducerea bazei de sprijin nu s-a dovedit, avem rezultate de menționat în ceea ce privește forța musculară izometrică din șold, pe toate cele 4 mișcări (flexie, extensie, abducție și adducție).
Kinesiotapingul sau tapingul kinesiologic își manifestă eficiența atât prin efectul antalgic cât și prin activarea sistemelor neurologic, respectiv circulator controlând circulația fluxului venos și limfatic cât și prin propriocepție. În consecință, tratăm cu benzi durerile lombare activând mușchii prin asistență din exterior.
Masajul corporal general cu rol terapeutic și de drenaj limfatic previne și scade apariția edemelor membrelor inferioare. Masajul în sarcina are efecte relaxante asupra stării de bine fizice, asupra sistemului nervos și asupra copilului din burtă. Întregul organism al gravidei beneficiează de aceste efecte.
Exercițiile fizice special adaptate prin specificul lor de activitate motrică sunt mult mai sigure din punct de vedere al posibilelor accidentări, comparativ cu mijloacele convenționale ale educației fizice și sportului.
Dorim să scoatem în evidență în ce măsură și-a dovedit eficacitatea strategia noastră de lucru.
Programul kinetoprofilactic a avut un impact articular cel puțin la fel de crescut ca și kinetoprofilaxia gravidelor întâlnite în lucrările publicate până acum. Subliniem faptul că prin ritmul scăzut și moderat, exercițiile nu pun în pericol gravida. Intensitatea programului va fi moderată, relaxarea și respirația provin din controlul minții și al corpului, prin antrenament ideo-motor, nefiind o solicitare strict motrică.
Având în vedere că activitatea musculară din timpul nașterii necesită o oxigenare crescută, o parte importantă a programului pentru gravide este învățarea tehnicilor de respirație. Este imperios necesar ca fătul să primească în permanență o cantitate suficientă de oxigen prin intermediul corpului mamei. Elemente importante din kinetoprofilaxia pentru gravide sunt tehnicile de respirație, de expandare a cutiei toracice și de relaxare a mușchiului diafragm, care duc la creșterea capacității vitale funcționale.
Intensitatea și volumul execrcițiilor din program permit îndeplinirea lui fără suprasolicitare iar abordată dintr-o perspectivă energetică și holistică, programul îl percepem și direcționăm într-un sens aparte.
Volumul maxim de aer expirat va fi crescut față de gravidele care nu participa la programul nostru de studiu, măsurat cu spirometrul Vitalograph Alpha. Așadar creșterea capacității vitale forțate ca urmare a programului kinetoprofilactic este semnificativă.
Exercițiile respiratorii și de relaxare sunt un mijloc accesibil, un sistem ușor abordabil ce aduce cu sine o serie de concepte și principii ce pun accent pe echilibru și pe stimularea în același timp a minții și a corpului. Intervenția noastră dezvoltă echilibrat și coordonat atât latura motrică cât și psihică a gravidelor, contribuind la îmbunătățirea funcției pulmonare prin creșterea cu 0,98% a FVC-ului ( Capacității vitale forțate)
Ca propuneri și direcții viitoare ale cercetării vom căuta ca tehnicile utilizate în cercetare să învețe pe viitor terapeuții, să optimizeze mijloacele kinetoprofilaxiei luând în considerare aspectele rezultate din desfășurarea cercetării noastre. Respirația pranayama sau respirația inimii și exercițiile alternative încrucișate, bazate pe conceptul dominanței cerebrale și includerea setului de exerciții din gimnastica de gravide AVIVA s- au dovedit eficiente. Pe baza evaluărilor noastre s- ar putea pune la punct o serie de campanii de informare și mediatizare sub diverse forme, acest demers atrăgând după sine o serie de efecte benefice.
Intervenția kinetoprofilactică este menită să încurajeze femeia gravidă să utilizeze mijloace care îmbunătățesc calitatea vieții în această perioadă specială, iar campaniile de promovare și studiul individual de informare al gravidelor poate fi o soluție în acest sens, putându-se recomanda pe viitor cu încredere inclusiv la Școala mamei.
Implementarea setului de 12 exerciții Aviva în programul nostru personalizat au adus cu ele o particularitate și o întrebuințare mai bună a mijloacelor de relaxare la femeile însărcinate, acestea reușind să își dezvolte o capacitate de relaxare mai bună pe perioada sarcinii și o conștientizare corectă a planșeului pelvin.
Masajul prenatal efectuat săptămânal influențează pozitiv starea psihică îmbunătățind percepția femeii însărcinate cu privire la această perioadă, crește starea de bine a gravidelor, ameliorând calitatea vieții care în raport cu sănătatea are o semnificație multidimensională.
Dacă efectele programului kinetoprofilactic în perioada sarcinii ar fi cunoscut, majoritatea medicilor ginecologi, nu ar mai fi atât de reticenți și ar recomanda kinetoprofilaxia prenatală și masajul prenatal femeilor însărcinate. Informațiile cu privire la avantaje sunt puține inclusiv la Școala mamei, program derulat in maternitatea din Oradea beneficiile kinetoprofilaxiei prenatale au rămas încă și acum mai mult la stadiu teoretic decât la o aplicare practică, vorbesc aici de Maternitatea din Oradea, județul Bihor.
Nevoia de intervenție kinetoprofilactică care dovedește îmbunătățirea calității vieții femeii gravide, este menită să încurajeze utilizarea mijloacelor kinetoprofilactice pe parcursul sarcinii. Campaniile de promovare și de informare a gravidelor pot fi o soluție în acest sens.
Pe viitor este de dorit a se implementa în programul Școala mamelor a unui sistem tangibil în acest sens și să fie subliniată atât importanța și contribuția favorabilă a activității kinetoprofilactice cât și influența pozitivă atât fizică cât și psihică a acesteia asupra femeii gravide și a calității vieții acesteia.
Elemente de originalitate și valorificarea rezultatelor cercetării
Dorim să scoatem în evidență în ce măsură și-a dovedit eficacitatea strategia noastră de lucru prin evaluarea complexă a parametrilor, care sperăm că va avea un impact articular cel puțin la fel de mare ca și cercetările întâlnite în lucrările publicate până acum. Subliniem faptul că prin ritmul scăzut și moderat, exercițiile nu pun în pericol gravida. Intensitatea programului s-a desfășurat moderat, relaxarea și respirația provenind din controlul minții și al corpului, prin antrenament ideo-motor, nefiind doar o solicitare strict motrică.
Adaptarea chestionarelor la gravide, conceperea programului de prevenire a deficienței coloanei lombare și de scădere a durerii cu ajutorul aplicațiilor de kinesiotaping, adaptarea și modificarea programului kinetoprofilactic cu exerciții de respirație pe parcursul programului și integrarea instrumentelor tehnice performante, de evaluare a funcției pulmonare și a tonusului gravidei le considerăm contribuții personale în realizarea studiilor.
Exercițiile respiratorii și de relaxare sunt un mijloc accesibil, un sistem ușor abordabil ce aduce cu sine o serie de concepte și principii ce pun accent pe echilibru emoțional și relaxare, stări atât de indispensabile în ziua de azi deoarece stimulează în același timp și mintea și corpul. Programul de exerciții fizice, aplicațiile de kinesiotape și masajul prenatal, deși nu influențează parametrii echilibrului, stabilității, ori coordonării care să îmbunătățească posturograma, au efect în creșterea tonusului muscular izometric, a stării de bine și a calității vieții, precum și a capacității vitale forțate. Pe lângă aceste date, creșterea FEV- ului anunță beneficiul exercițiilor respiratorii și de relaxare, știind că necesarul de oxigen crește cu 20 %, crescând acumularea dioxidului de carbon. Deși creșterea medie a FEV 1 este mică și poate fi fără relevanță clinică. Studiile indică faptul că gravidele pot experimenta o creștere substanțială a acestor valori în timpul sarcinii.
Constatările menționate sprijină ipoteza ca anumite modificări observate în funcția pulmonară pot fi rezultatul programului nostru kinetoprofilactic și nu neapărat din cauza influențelor hormonale sau mecanice ale sarcinii. Putem specula ca factori extrapulmonari modificările permanente în configurația toracică, ca exemplu relaxarea crescută a peretelui abdominal în perioada gravidității care poate singur sau în combinație să contribuie la deteriorarea funcției modificat pulmonare din timpul sarcinii.
Prin programul de exerciții aplicate, specialistul kinetoterapeut, sub îndrumarea medicului obstetrician, ajută gravidele să obțină o stare de sănătate echilibrată în contextul dereglărilor inerente acestei perioade de sarcină. Prin tehnicile specifice kinetoterapiei, parturienta realizează o pregătire temeinică în vederea însușirii unui control riguros al respirației, pentru o bună oxigenare a sa și a fătului, și pentru conștientizarea și inclusiv o îmbunătățire a conduitei sale pe viitor pentru momentul travaliului și expulziei.
Și pentru că am păstrat legătura și după terminarea programului kinetoprofilactic deși această perioadă nu mai face parte din studiul nostru, putem spune ca pregătirea kinetică a parturientelor contribuie substanțial la obținerea unei bune condiții psihice și fizice, mărind încrederea femeii în posibilitățile sale de a controla inclusiv actul nașterii și de a avea un nou-născut sănătos. 39 de gravide din 51 au ales să nască natural și au avut parte de copii sănătoși cu scor Apgar 9 sau 10, restul de 12 au nascut prin operație de cezariană, copii sănătoși cu scor Apgar mare.
Refacerea mamelor care au participat la activitatea kinetoprofilactică pe parcursul sarcinii, este mai rapidă, ceea ce duce la scăderea costurilor medicale, perioada de ședere în spital fiind mult redusă. Cu toate aceste beneficii pe care programul de kinetoterapie le poate aduce pe plan medical și social, acest program nu este implementat la nivel național, puține spitale având un Cabinet de Kinetoterapie funcțional. În concluzie, pentru a îmbunătăți calitatea vieții femeii gravide, ar trebui ca printr-un program multidisciplinar (o strânsă legatură între medicul de familie, obstetrician și kinetoterapeut) în viitor, tuturor gravidelor din România să le fie recomandat și să aibă acces la un asemenea program cu mijloace kinetoprofilactice optimizate.
Dorim să menționăm aici și diseminarea cercetării:
LISTA DE PUBLICAȚII
Congresul ICPESK ediția 5, 2015: Vasile MARCU, Iuliana .V. TULVAN, Emil BONDAR, Andrada BULZ, Monica COJOCARU, Francesco CALLARCO, Cristina. E. POPESCU – Efectele kinetoterapiei precoce la femeile cu implanturi mamare. (The effects of early physical therapy in women with breast implants);
Congresul ICPESK ediția 6, 2016: Andrada BULZ, Emil BONDAR, Iuliana .V. TULVAN, Cristina. E. POPESCU, Anca SABĂU- Efectele antrenamentului de control neuromuscular în învățarea elementelor tehnicilor corporale în gimnastica ritmică. (Effects of neuromuscular control training in learning body techniques elements in rhythmic gymnastics);
Congresul ICPESK ediția 7, 2017: Cristina E. POPESCU , Emil BONDAR, Iuliana V. TULVAN, Andrada BULZ- Conceptele actuale în evaluarea și tratamentul tulburărilor de mers la copiii cu hemiplegie. (Current concepts in assessment and treatment of gait disorders in children with hemiplegia);
OȘVAR Florentina, POPESCU Elena, TULVAN, Szteklacs, Iuliana (2017) Infecția cu Parvovirus B19 în sarcină. Studiu de caz, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Vol. XV/ B, p. 347 (Infection with Parvovirus B19 in pregnancy. Case presentation);
Emil BONDAR, Marius OMUȚ, Dan Constantin MATEI, Cristina POPESCU, Andrada BULZ, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN, Studii personale privind motivația și participarea elevilor de gimnaziu la orele de educație fizică și sport în gimnaziu, Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Personal studies regarding motivation and attendance in secondary school pupils at physical education and sports classes);
Emil BONDAR, Marius OMUȚ, Dan Constantin MATEI, Cristina POPESCU, Andrada BULZ, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN, Studiu privind relația dintre nivelul încrederii în sine și progresul realizat la probele de control al elevilor din ciclul gimnazial – Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Sudy of the relationship between self confidence levels and sports performance of secondary school pupils);
OȘVAR Florina, POPESCU Elena, Szteklacs TULVAN Iuliana, (2017) Ecografia în primul trimestru de sarcină, experiență personală și revizuirea literaturii Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Editura Universității din Oradea 2018 Vol. XVII/ B, Anul 17, p. 339; (Ultrasound in the first trimester of pregnancy. Personal experience and review of the literature)
Emil BONDAR, Andrada BULZ, Cristina Elena POPESCU, Iuliana Victoria SZTEKLACS TULVAN, Culegerea de cercetare (2017): Exercițiul fizic – miracol necesar în viața omului de azi (Studii și cercetări), Editura AdiCenter, Iași.
Medicii de specialitate în ginecologie care interacționează cu femeile însărcinate sunt invitați să le prezinte importanța realizării exercițiilor și, de asemenea, să le recomande activitățile fizice. O altă măsură importantă pe care profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să o promoveze este încurajarea mamelor care plănuiesc să aibă copii să adopte un stil de viață activ înainte de a rămâne însărcinate.
Prin introducerea unui program kinetoprofilactic ce cuprinde exerciții fizice active, exerciții de respirație, kinesiotaping și masaj prenatal, am reușit să contribuim pe lângă o informare temeinică pentru momentul nașterii, la modificări în funcția pulmonară, la o creștere a forței izometrice pentru mișcările din articulația șoldului cât și la îmbunătățirea calității vieții gravidei pe perioada sarcinii.
Complexitatea acestei stări speciale determinate de maternitate, problemele legate de lipsa de consecvență a gravidelor și prea puțina implicare a medicilor ginecologi în recomandarea exercițiului fizic și masajului pe perioada sarcinii, descrie un stadiu în continuare incipient al cercetării în domeniul implementării kinetoprofilaxiei în perioada prenatală. Studiile noastre prezentate în cadrul acestei lucrări reprezintă pași mici însă necesari pentru a continua drumul unor studii viitoare.
Bibliografie
Aburel, E, (1959) – Tratat de ginecologie, Ed. Medicală, București;
Ádám, Zs, Tápainé, B.M., (2003) – FelkéSZÜLÉS! Vigyázz! Mozgás! Budapest, Springer Kiadó;
Albu A. și Albu, C. (1999) – Psihomotricitatea. Iași, Editura Spiru Haret, București;
Alexandrescu, D, Luca, V, Gheorghiu, D, Dumitrescu, A, (1965) – Probleme de practică și tehnică obstetricală, Ed. Medicală, București);
Altherr, J, E, Și colaboratorii (2010) – Secretele medicinei alternative, Edit. Readerʾs Digest;
American College of Obstetricians and Gynecologists. (2003). Exercise during pregnancy and the postpartum period. Clinical obstetrics and gynecology, 46(2), 496;
American Diabetes Association (2004) – Gestational diabetes mellitus. Diabetes care, 27(suppl 1), s88-s90;
Anderson, Bob, (2007) – Streching oriunde și oricând, Ed. Niculescu, București;
Antoine, Corrine, (2008) – Ghid psihologic pentru sarcină și maternitate, Ed.Trei;
Antony, Carolyne, (2012) – The Pilates way to birth, X Libris Corporation;
Antony, Lenita, (2002)- Pre and Post Natal Fitness, Healthy Learning & Books & Videos;
Apostol, Pavel, (1975) – Calitatea vieții și explorarea mediului, Ed. politică, București;
Artal, R., O’Toole, M., (2003) – Guidelines of the American College of Obstetricians and Gynecologists for exercise during pregnancy and the postpartum period, British Journal of Sports Medicine;
Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, E.E., (1999)- Pszichológia. Budapest, Osiris Kiadó, 408;
Băban, Adriana,(1998)- Stres și personalitate, Ed. Presa Universitară Clujeană;
Baciu, C, Radovici, I, Cristea, D, Constantinescu, C și Jurian, Z (1981) – Kinetoterapia , editura Sport Turism București;
Balaskas, Janet, (2013) – Active birth, Royal New Zeeland Foundation of Blind;
Balint, N. T. (2010) – Kinetoprofilaxie curs studii de licență. Alma Mater, Bacău, 138-146;
Beck P., Grosby H., Husum B., Rafaelsen L. (1984) – Generalized anxiety or depression measured by Hamilton Anxiety Scale and the Melancholia Scale in patients before ginecologic and cardiac surgery Psychopatology;
Beck, W. S. (1983) – The megaloblastic anemias. Hematology, 434-465.
Berek, J, Adashi, S, Eli, Y, Hillard, P, (1999) – Novak ginecologie, Ed. Medicală Callisto;
Berek, J, Adashi, S, Eli, Y, Hillard, P, (1999) – Novak ginecologie, Ed. Medicală Callisto;
Berg, K. (1989) – Balance and its measure in the elderly: a review. Physiotherapy Canada ;
Boca, T, Tache, S, (2003) – Kinetologie, Editura Medicală Universitară ”Iuliu Hațeganu”, Cluj Napoca;
Bondar, E, Bulz, A, Popescu, C, E, Szteklacs, Tulvan, I, V. (2017) – Culegerea de cercetare: Exercițiul fizic – miracol necesar în viața omului de azi (Studii și cercetări), Editura AdiCenter, Iași;
Bondar, E, Omuț, M, Matei, D, C, Popescu, C, E, Bulz, A, Szteklacs Tulvan, I, V. (2018) – Studii personale privind motivația și participarea elevilor de gimnaziu la orele de educație fizică și sport în gimnaziu, Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Personal studies regarding motivation and attendance in secondary school pupils at physical education and sports classes);
Bondar, E, Omuț, M, Matei, D, C, Popescu, C, E, Bulz, A, Szteklacs, Tulvan, I, V. (2018) – Studiu privind relația dintre nivelul încrederii în sine și progresul realizat la probele de control al elevilor din ciclul gimnazial – Articol Revista semestrială, Vol. 7, Nr. 1 (13), IUNIE 2018, Studia Universitatis Vasile Goldiș, Seria Educație fizică și Kinetoterapie, Vasile Goldiș University Press Arad, publicat în 2019-06-06. (Sudy of the relationship between self confidence levels and sports performance of secondary school pupils); pag. 39;
Bota, Aura, (2007) – Kinesiologie, Ed. Didactică și pedagogică, R.A., București;
Brader, Michael, (2004) – The panic free pregnancy, Tarcher Perigee;
Bratu, I, (1977)- Gimnastica pentru prevenirea și corectarea deficiențelor fizice, Ed. Sport Turism, București;
Brendon Bays, (2011) – Călătoria, Adevăr Divin;
Breuman, Richard, (1996) – The Alexander Technique Manual, Little Brown;
Brin, Lindsey, (2011) – How to exercise when you’ re expecting, Penguin Group;
Brown, W. (2002) – The benefits of physical activity during pregnancy. Journal of Science and Medicine in Sport, 5(1), 37-45;
Brumă, C, (2014)- Jurnal de gravidă, Ed. Badea & Professional Consulting;
Buckwalter, J. G., Stanczyk, F. Z., McCleary, C. A., Bluestein, B. W., Buckwalter, D. K., Rankin, K. P., … & Goodwin, T. M – (1999). Pregnancy, the postpartum, and steroid hormones: effects on cognition and mood. Psychoneuroendocrinology, 24(1), 69-84;
Bulz, A, Bondar, E, Szteklacs, Tulvan I, V, Popescu, C, E, Sabău, A. (2016) – Efectele antrenamentului de control neuromuscular în învățarea elementelor tehnicilor corporale în gimnastica ritmică. (Effects of neuromuscular control training in learning body techniques elements in rhythmic gymnastics) Congresul ICPESK ediția 6;
Bușneag, Carmen, (2006) – Aprecierea eficienței mijloacelor kinetice complexe specific trimestrului III de sarcină și influența acestora asupra actului nașterii, Seria Facultatea de Educație Fizică, Sport și Kinetoterapie, Analele Univ. Spiru Haret, Anul III;
Butler, E., Colon, I., Druzin, M., Rose, J., (2006) – Postural equilibrium during pregnancy: Decreased stability with an increased reliance on visual cues. American Journal of Obstetrics and Gynecology ;
Calais- Germain, Blandine, (2003) – The female pelvis anatomy & exercises, Eastland Press;
Capeland, Cyntia, (2008) – The diaper Diaries, Harlequin
Cârsta, G (2000) – Teoria și metodica educației fizice și sportului, Ed. An-Da, București;
Cheryl, Lacey, Donovan (2009) – The ministry of motherhood, Peace in the Storm Publishing, LLC;
Chiruță, I, Chiruță, Alina, I, Chiruță, Elena, D, (2013) – Terapia reflexologică aplicată în patologia femeii, Ed. Polirom;
Chiruța, I, Postolica, V, (2001) – Incursiune în reflexologie, Polirom
Chitulea, Petru (2002) – Calitatea vieții femeii, Ed. Durans, Oradea
Church, Dawson, (2004) – Communing with the spirit of your unborn child, Elite Books;
Ciobanu Doriana, Marcu V și colab. (2009) – Exercițiul fizic și calitatea vieții – studii și cercetări, Editura Universității din Oradea;
Ciobanu, D, (2002)- Aspecte ale kinetoterapiei în obstetrică-ginecologie, Ed. Universității din Oradea;
Claire Maxwell Hudson, (1990) – Masszázs, Ed. Gondolat, Budapesta;
Claire, Marie, (2008) – Ghidul viitoarei mame, House of Guides Publishing Group ;
Clapp, F, James, (1998) – Exercising through your pregnancy, Human Kinetics;
Comte-Sponville, A, Delumeau, J, Farge, A., (2008) – Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Ed. Art;
Cordun, M, (1999) – Kinetologie medicală, Ed. Axa, București;
Cordun, M, (1999) – Postura corporală normal și patologică;
Cordun, M,(2009) – Kinantropometrie, Ed. CD Press, București;
Costa, Ș, Munteanu, I (2000) – Modificări osteo-articulare și musculare, Tratat de obstetrică, Ed. Academiei Române, București;
Cox, Erin, (2012) – One hot mama, Hay House;
Cram, Catherine, (2004) – Fit pregnancy for dummies, John Wiley & Sons;
Cristea, A, Achim,V, Filipescu, I, (1961) – Manual de obstetrică și ginecologie, Ed. Medicală, București;
Curtis, G, B, Shuler, J, (2010) – Sarcina ta. Intrebari și răspunsuri, Ed. Semne;
Curtis, Glade, B, (2009) – Sarcina ta, Ed. Semne;
Dale, B., Giacinto, M., Gálvölgyi, J., Roeber, J., (1992), Kismamatorna. Budapest, Holistic Kiadó;
Dan, Mirela, (2005) – Introducere în terapia ocupațională, Ed. Univ. Oradea;
De Tata, Emilio, (2014) – Numerologie medical, Ed. Mast;
Deans, Anne, (2011) – Sarcina și nașterea, Ed. Litera;
Delahaye, Marie- Claude, (2003) – Cartea viitoarei mame, Ed. Teora;
Demeter, A, Drăgan, I, (1990) – Sport și sănătate, Editura Sport-turism, București 1990;
Dempsey JC, Sorenson TK, Williams MA, et al. (2014) – Prospective study of gestational diabetes mellitus risk in relation to maternal recreationalexercise before and during pregnancy. Am J Epidemiology; 159:663–70;
Devine C, Bove C, Olson C. (2000) – Continuity and change in women’s weightorientations and lifestyle practices through pregnancy and the postpartumperiod: the influence of life course trajectories and transitionalevents. Soc Sci Med 2000; 50:567-82;
Devereux, G., (2002) – A jóga alapjai. Budapest, Thomson Kiadó;
DEX. (1998)- Dicționar explicativ al limbii române, Univers enciclopedic, București;
Diffiore, J. (2006) – Kismamatorna. Budapest, Hajja & Fiai Könyvkiadó Kft;
Domingues MR, Barros AJD. Leisure (2017) – Time physical activity during pregnancy in the 2004 Pelotas Birth Cohort Study. Rev Saude Publica; 41:173-180;
Dion, Brandi, (2014) – The pregnant Athlete, Da Capo Press;
Douglas, Anne, (2002) – The mother of all pregnancy books, Wiley;
Drăgan, C, F, Pădure, L, (2014) – Metodologie și tehnici de kinetoterapie, Ed. Național ;
Drăgan, I., (1994) – Masaj-automasaj, Editura Editis, București, 1994;
Drăgan,I, A. Demeter, (1990) – Sport și sănătate, Ed. Bucuresti 1990;
Dragnea, A, Bota, A,(1999) – Teoria activitățiulor motrice, Editura didactică și pedagogică, București;
Duffus, G. M., MacGillivray, I., & Dennis, K. J. (1971) – The relationship between baby weight and changes in maternal weight, total body water, plasma volume, electrolytes and proteins and urinary oestriol excretion. BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology, 78(2), 97-104;
Duigan, James, (2014) – Clean and Lean Pregnancy, Kindle Edition;
Dumitru, Moțet, (1997) – Îndrumător terminologic pentru studenții secțiilor de kinetoterapie, Ed. Deșteptarea, Bacău, ISBN 973-96723-5-3;
Dunning, K, LeMasters, G, Levin, L, Bhattacharya, A, Alterman, T, Lordo, K, (2003) – Falls in Workers During Pregnancy: Risk Factors, Job Hazards, and Hight Risk Occupations. American Journal of Industrial Medicine 44;
Eisen, L., & Field, T. M. (1991) – Environmental Effects on the Fetus: The Examples of Alcohol, Cocaine. Mind-body maturity: Psychological approaches to sports, exercise, and fitness, 21;
Eliot, Lise, (2011) – Creier roz și creier bleu, Ed. Trei, București
Enciulescu, C., Brânzaniuc, K., Butilcă, F., (2008)- Anatomie- Generalități ediția a II-a revizuită, vol. I, Ed. University Press, Târgu Mureș;
Epuran, M, (2005) – Metodologia cercetării activităților corporale – Exerciții fizice, Sport, Fitness – (Ediția a 2-a), Editura FEST, București;
Epuran, M, Horghidan, V, (1994) – Psihologia educației fizice, ANEFS, București;
Epuran, M., Marolicaru, M.,(2006)- Metodologia cercetării activităților corporale (Ediția a IV-a, revizuită și adăugată) – Exerciții fizice, Sport, Fitness – (Ediția a 2-a), Editura Risoprint, Cluj Napoca;
Everson KR, Savitz DA, Huston SL.(2004) – Lesure-time physical activity among pregnant women in the US. Paediatr Perinat Epidemiol; 18:400-407;
Faur, V, Tănase, R. (2012) – Dezintoxicarea magia vindecării, Edit. Nagard, Lugoj;
Firimiță, M, (1980) – Exercițul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, București;
Fodor, O, (1971) – Biologie și vârstă, Editura Dacia, Cluj Napoca;
Freefmann, F.B. (2005) – Jóga kismamáknak szülés előtt és után. Budapest, Mérték Kiadó;
Freitas, D. A., Holloway, E. A., Bruno, S. S., Chaves, G. S., Fregonezi, G. A., & Mendonça, K. M. (2013) – Breathing exercises for adults with asthma. Cochrane Database of Systematic Reviews, (10);
Gagea, A, (1999) – Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Ed. Fundația României de mâine, București;
Gaston A, Cramp A. (2011) – Exercise during pregnancy: a review of patterns and determinants. J Sci Med Sport; 14:299-305;
Geddes, L, (2013) – Bumpology, a Mythbusting Guide for curious parents to be, Ed. Transworld Publishers Ltd;
Georgescu Brăila, M și Berceanu, S. (1996) – Obstetrică, vol. 1, partea 1, Edit. Aius, Craiova;
Gheorghiu, Dumitru, (1970) – Pentru tinerele mame, Ed. medicala, București;
Gherasim, L, (1996) – Medicina Internă, Editura Medicală, București;
Girling, J, Nightingale, P, (2015) – My pregnancy, Bluwaters Press Crimson Publishing.
Greenfield, Marjorie, (2010) – Dr Spock, Ghidul viitoarei mame, Ed. All, București;
Gribble, P.A., Hertel, J., Plisky, P., (2012). Using the Star Excursion Balance Test to assess dynamic postural-control deficits and outcomes in lower extremity injury: a literature and systematic review. Journal Athletic Training;
Grigore V, (2001) – Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Ed. Semne București;
Gupta, A. (2008) – Measurement scales used in elderly care. Radcliffe Publishing Ltd;
Hamilton M.(1969) – Diagnosis and rating of anxiety. Br. J. Psychiatry (special publication);
Hanlon, Thomas, (1995) – Fit for two, Human Kinetics
Hanțiu, I, (2008)- Tehnici de cercetare în activitățile motrice – Editura Universității din Oradea;
Harms,W, Roger, (2005) – Clinica Majo Despre sarcină naștere și nou- născut, Ed. Bic All, București;
Harper, Collins, (2007) – Dicționar medical ilustrat, Ed. Științelor Medicale, București;
Harris, H, Robie, (1994) – It’ s perfectly normal changing bodies, Candlewick Press
Hatch, M. C., Shu, X. O., McLean, D. E., Levin, B., Begg, M., Reuss, L & Susser, M. (1993) – Maternal exercise during pregnancy, physical fitness, and fetal growth. American journal of epidemiology, 137(10), 1105-1114;
Hegaard HK, Damm P, Hedegaard M, et al. (2011) – Sports and leisure time physical activity during pregnancy in nulliparous women. Matern Child Health J; 15:806-813;
Heritage, C. (1998) – Working with childhood sexual abuse survivors during pregnancy, labor, and birth. Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing, 27(6), 671-677;
Hillerin, P.J. (1983) – Analiza critică a circulației informației în procesul de corectare tehnică în înalta performanță, Conferința Națională de Cibernetică. București;
Hilgard, E și Bower,G,H., (1974) – Teorii ale învățării,Ed. Didactica și Pedagogică, București;
Hock, M., Hartmann, T, Papp, D., (2003) – Aqua-fitness hatássának vizsgálata terhes nők körében. Mozgásterápia;
Hock, M., Pálfi, T., (2007) – Statikus és dinamikus egyensúly vizsgálata stabilometerrel a terhesség időszakában. Fizioterápia, 16. Évf;
Hoefs, Jill, (2014) – Your best pregnancy, Demos Health;
Holahan, C, J, (2012) – Environment and behavior, Springer Kindle Edition;
Holdevici, I, (2008) – Ameliorarea performanțelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Ed. Orizonturi;
Horas, F., Macpherson, J., (1996) – Postural orientation and equilibrium;
Kramer MS, McDonald SW. (2006) – Aerobic exercise for women during pregnancy. Cochrane Database Syst Rev 2006; 3:CD000180.doi: 10.1002/14651858. CD000108.pub3;
Shephard J, Rowell L, (1996) – Handbook of physiology; section 12. Exercise: regulation and integration of multiple systems. New York, Oxford University;
Smith, E, (2005) – Introducere în psihologie, Ediția a XIV a, Editura Tehnică București;
Hubbard, Rou, L., (2009) – Dianetica, Stiința modernă a sănătății mintale, Ed.Excalibur, București;
Hytten, F. E., & Leitch, I. (1964) – The physiology of human pregnancy. The physiology of human pregnancy;
Ianc, D, (2009) – Biomecanică aplicată în activități motrice, Editura Universității din Oradea;
Ibránszki, A., Fantoli, L., (1983) Szülészet-Nőgyógyászat-Nővédelem. Budapest;
Ilchi Lee, (2012) – Chemarea Sedonei, Călătoria inimii, Ed. Adevăr Divin;
Ilie, Gina, (2012) – Masajul o terapie completă, Ed. Pro Dao, București
Illei G, (1997) – Klinikai alapismeretek és szakápolástan szülésznők számára. Medicina könyvkiadó, Budapest;
Ion, Ene, M, (2002) – Introducere în kinetologie- Masaj, profilaxia și terapia deficiențelor fizice la elevi, Note de curs, Galați;
Ionel, Darian, (1992) – Presopunctura pentru toți, Casa editorială pentru Turism și cultură ABEONA, București;
Ionescu, A., (1994) – Masajul, procedee tehnice, metode, efecte, aplicații în sport, Editura ALL, București;
Ionescu, Adrian, Mazilu, Virgil, (1971) – Exercițiul fizic în slujba sănătății, Ed. Stadion, București;
Iovine, Vicki, (2007) – The girlfriend’s guide to pregnancy, Paperback;
Iovine, Vicki., (2017) – Cel mai simpatic ghid de sarcină, Ed. Humanitas, București;
Ivan, S., (2001) – Masajul pentru toți, Editura Coresi, București;
Ivan, Sabin(1983) – Presopunctură, editura medicală București;
Ivan, Sabin, (1990) – Să ne tratăm și fără medicamente, Ed Științifică și Enciclopedică, București;
Iyengar, Geeta, S, (2010) – Iyengar Yoga for Motherhood, Sterling/ Penn;
Jang, J., Hsiao, K.T., Hsiao-Wecksler, E.T., (2008) – Balance (precieved and actual) and preferred stance width during pregnancy. Clinical Biomechanics 23, 468-476;
Jenkins, R,(2001) – Fitness, gimnastica pentru toți, Ed. Alex Alex, București;
Jordan, Sandra, (1988) – Yoga for pregnancy, St. Martin’ s Press;
Kapita, Grigori, (2006) – Atlasul bioenergetics al omului, Rovi Med;
Karlsson, A., Frykberg, G, (2000) – Correlations between force plate measurements for assessment of balance, Clin Biomechanism;
Kashef, Z, (2012) – Jurnal de sarcină, Ziba Kashef & editorii revistei Parenting;
Kejonen, P. (2002) – Body movements during postural stabilization. Academic Dissertation Faculty of Medicine, University of Oulu ;
Kropp, Tori, (2009) – Sarcina ta pas cu pas, Ed Polirom Lane, R. E. (1969)- Physiotherapy in the treatment of balance problems. Physiotherapy;
Lanțoș, Ștefan., (1989) – Calitatea vieții umane, Ed. Științifică și enciclopedică, București;
Lasater, Judith, (2004) – Yoga for pregnancy, Shambala Publications;
Lauren, Brigitta, (2000) – Expecting fitness, Renaissance Books;
Leaf, Brian, (2014) – Misadventures of a Parenting Yogi, New World Library;
Liu J, Blair SN, Teng Y, et al. (2011) – Physical activity during pregnancy in aprospective cohort of British women: results from the Avon longitudinal study of parents and children. Eur J Epidemiol; 26:237-247;
Lee, Tara, (2013) – Pregnancy health yoga, Duncan Baird Publishing;
Leonte, N., & Popescu, O. (2014) – The Importance of Somatosensory– Functional Development in Preventing Posture Deficiencies among Students in Higher Technical Education. Procedia- Social and Behavioral Sciences, 117, 81-85;
Luca, Alice, (2001) – Fitness și aerobică, Editura Fundației Altuis Academia, Iași;
Luca, V, (1989) – Diagnostic și conduită în sarcina cu risc crescut, Ed. Medicală, București;
Magee, Susan, (2011) – The pregnancy countdown book nine months of practical, Quirk Books;
Mahler,F, (1982) – Mod de viață și calitatea vieții, Ed. Politică, București;
Maiorescu, M. (1986) – Tratat de pediatrie, Editura medicală București;
Malett, Tracey, (2010) – Super fit mama, Limited;
Marcu, V, Dan, M. și colab.(2007) – Kinetoterapie, Ed. Univ. din Oradea;
Marcu, V. Și Matei, C. (2009) – Echilibrul corporal, Ed. Univ. Oradea;
Marcu, V, (1995) – Bazele teoretice ale exercițiilor fizice în kinetoterapie, Ed. Univ. Oradea;
Marcu,V și Mărcuț, P. (2007) – Învățarea motrică, Ed. Universității din Oradea;
Marcu,V, Ciobanu,I, Doriana, (2009) – Exercițiul fizic și calitatea vieții, Ed. Univ.Oradea;
Mărginean, C., O., (2009) – Manual de endocrinologie ginecologică, Editura University Press, Târgu Mureș;
Mărginean, Ioan, Bălașa, Ana, (2002) – Calitatea vieții în România, Ed. Expert, București;
Margitai, B., Horváth, M., Bretz, K., (2008) – Mozgáskoordináció és egyensúlyozó képesség vizsgálata haemiparetikus betegeken;
Maroti, Ștefan (2008) – Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Edit. Univ. Oradea;
Martin, R. J., Fanaroff, A. A., & Walsh, M. C. (2010) – Fanaroff and Martin's Neonatal-Perinatal Medicine E-Book: Diseases of the Fetus and Infant. Elsevier Health Sciences;
Mârza, D, (2005)- Kinetoprofilaxie primară: Manual pentru studii de masterat în domeniul cultură fizică și sport, Ed. Tehnopress, Iași;
Mârza, D., (2002)- Reflexologia în kinetoterapie, Editura Symbol, Bacău
Massion, J. (1994) – Postural control system. Current Opinion in Neurobiology;
Mayo, (2005)- Mayo Clinic Guide to a Healthy Pregnancy, Bic All;
Mc Carthy, J, (2007)- Râsete din burtică, Libertas Publishing;
Mc Carthy, Jenna, (2008)- The parent trip, Bella Luna Press;
McCrory, J. L., Chambers, A. J., Daftary, A., Redfernc, M.S., (2010) – Dynamic postural stability in pregnant fallers and non- fallers. BJOG. International Journal of Obstetrics and Gynecology, 117, 954–962;
Medveczky, E. (2011) – Klinikai egyensúlyfelmérés és egyensúly-terápia a gyermekkori rehabilitációban. Gyermekgyógyászati Továbbképző Szemle;
Mencinicopschi, Bojor, Ionescu-Călinești,(2009)- Compendiu de terapie naturală, Editura Medicală, București;
Miller, H, Olivia, (2003) – Prenatal Yoga Deck, Chronicle Books;
Mitrofan, Nicolae, (2009) – Testarea psihologică, Polirom;
Molnár, C, E, (2006) – Szülészet-nőgyógyászati pszichológia és pszichiátria. Budapest, Medicina;
Molnár, C, E, Tápainé, B.M., Hock M., Molnár G., (1996) – A testséma és a testmodell terhesség alatt bekövetkező változásai és integrációjuk fizioterápiás lehetőségei. Magyar Nőorvosok Lapja;
Mooji, (2013) – Suflarea absolutului, Ed. Eusunt;
Moore, Kendis, Drake, (2008) – Preparing for a healthy baby, Trimester;
Moorjani, Anita, (2012) – Am murit ca să devin eu însumi, Ed. Adevar Divin;
Moțet, Dumitru(1997) – Îndrumător terminologic pentru studenții secțiilor de kinetoterapie, editura Deșteptarea Bacău;
Moțet, Dumitru, (2009) – Enciclopedie de Kinetoterapie, Ed. Semne;
Munteanu, Ioan, (2000) – Tratat de obstetrică, Ed. Academiei Române, București;
Munteanu, Ioan,(2000) – Tratat de obstetrică, Ed. Academiei române;
Mureșan, P, Romulus, C, Negrea, S, (1993) – Ce trebuie să știm despre îngrijirea sarcinii alaptare și prevenirea sarcinii, Ed. Mureșan, Cluj Napoca ;
Murgu, A, I, (2006) – Înotul – mijloc de recuperare al afecțiunilor aparatului locomotor în Înotul – mijloc terapeutic, Editura Cartea Universitară, București;
Murkoff, Heidi, (1984) – What to expect when you’ re expecting, Workman Publishing Company;
Nagy, E. (2008) – A poszturális kontroll és a fizikai aktivitás kapcsolata. Doktori (PhD) értekezés, Pécs, Pécsi Tudományegyetem, Általános Orvostudományi Kar, Élettani Intézet;
Nanu, D., Marinescu, B, (2008) – Esențialul în obstetrică, Editura Amaltea;
Nascimento, S. L., Surita, F. G., Godoy, A. C., Kasawara, K. T., & Morais, S. S. (2015) – Physical activity patterns and factors related to exercise during pregnancy: a cross sectional study. PloS one, 10(6), e0128953;
Negreț- Dobridor, Ion, (2001) – Accelerarea psihogenezei, Aramis Print, București;
Nelson ME, Rejeski WJ, Blair SN et al.(2017) – Physical activity and public health in older adults: recommendations from the American College of Sports Medicine and the American Heart Association. Med Sci Sports Exerc; 39:1435-1445;
Niculescu, M,(2003) – Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, vol. 1, Ed. Bren, București;
Nikolayeva, O., Kuznetsova, M., & Lytvynenko, O. (2019) – Influence of the chronic stress of pregnant rats on their offspring’s morpho- functional liver condition. Journal of Education, Health and Sport, 9(1), 428-437;
Noble, Elisabeth, (1995) – Essential exercises for the childbearing year, New Life Images;
Nordahl, M, Karen, (2005) – Fit to deliver, Hartley and Marks Publishers;
Nuckolls, K. B., Cassel, J., & Kaplan, B. H. (1972). Psychosocial assets, life crisis and the prognosis of pregnancy. American journal of Epidemiology, 95(5), 431-441;
Ochiană, Gabriela (2008) – Kinetoterapia îăn afecțiuni respiratorii, Ed. Pim, Iași;
Oliveira, C.B., Medeiros, R., Frota, N., MD; Greters, M., Conforto, A., (2008) – Balance control in hemiparetic stroke patients: Main tools for evaluation. Journal of Rehabilitation Research & Development;
Oliveira, L., Vieira, T., Macedo, A., Simpson, D., Nadal, J., (2009) – Postural swau changes during, European Journal of obstetrics and Gynecology;
Opriș, D. Și Macavei, M (2007).Profilul distresului afectiv. În D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinică. Editura RTS, Cluj- Napoca;
Osho, (1994) – Revoluția interioară, Ed. Convex, Oradea;
Osho, (2000)- Meditația Atra extazului, Ed. Herald, București;
Oșvar F, Popescu E, Tulvan, Szteklacs I, V, (2017) – Ecografia în primul trimestru de sarcină, experiență personală și revizuirea literaturii Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Editura Universității din Oradea 2018 Vol. XVII/ B, Anul 17, p. 339; (Ultrasound in the first trimester of pregnancy. Personal experience and review of the literature);
Oșvar, F, Popescu, E, Tulvan, Szteklacs I, V. (2017) – Infecția cu Parvovirus B19 în sarcină. Studiu de caz, Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și tehnologii de industrie alimentară, Vol. XV/ B, p. 347 (Infection with Parvovirus B19 in pregnancy. Case presentation);
Papp, E. G., Szasz, S., & Bako, A. T. (2014) – The Study of Pregnant Women's Kinetoprophylaxy Using Relaxation Methods. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 142, 506-511;
Papp, Z. (2002) – A szülészet-nőgyógyászat tankönyve. Budapest, Semmelweis Kiadó;
Papp, Z. (2002) – Egészséges nő szeretnék maradni. Budapest, White Golden Book;
Pawluski, J. L., Vanderbyl, B. L., Ragan, K., & Galea, L. A. (2006) – First reproductive experience persistently affects spatial reference and working memory in the mother and these effects are not due to pregnancy or ‘mothering’alone. Behavioural brain research, 175(1), 157-165;
Păunescu, M., (2010) – Contribuții la studiul creșterii calității vieții populației active din România prin diagnoza și prognoza raportului dintre timpul liber și sportul recreativ, Teză de doctorat, UNEFS, București;
Păunescu, Mihaela, Cristina, Cond.Șt.Prof.Univ.Dr Marinescu, Gheorghe, (2010) – Teza de doctorat-Contribuții la studiul creșterii calității vieții populației active din România prin diagnoza și prognoza raportului dintre timpul liber și sportul recreativ, București ;
Pert, Candace, (1999) – Molecules of emotions, Ed. Pocket Books
Petrone, Elaine, (2011) – Miracle Ball Method for pregnancy, Workman
Publishing Company;
Piuto, Kristina, (2013) – Fit and Healthy pregnancy, Velo Press
Piver, Susan, (2012) – The mindful way through pregnancy, Shambala Publications;
Pop, Ligia, (2014) – Jurnal de sarcină, Curtea Veche;
Popescu C, Bondar, E, Tulvan, Szteklacs I, V, Bulz, A. (2017) – Conceptele actuale în evaluarea și tratamentul tulburărilor de mers la copiii cu hemiplegie. (Current concepts in assessment and treatment of gait disorders in children with hemiplegia) Congresul ICPESK ediția 7, 2017: Cristina E.;
Popescu, Grigore, Gr, Rădulescu, M, Sorin (1981) – Medicina și colectivitățile umane, Edit. Medicală București;
Preston, Penny, (2014) – A doua sarcină, Sian Books;
Presznerné, D. A. (2013) – A talpi mechanoreceptorok jelentősége a poszturális kontrollban. Doktori (PhD) értekezés, Pécs, Pécsi Tudományegyetem Egészségtudományi Kar, Egészségtudományi Doktori Iskola;
Pritchard J.A. & P.C. McDonald, Eds. (1980) – Megaloblastic anemia. In WilliamsObstetrics, l6th edit.: 717. Appleton-Century-Crofts. New York;
Rădulescu, A., (2002) – Fizioterapi. Masaj terapeutic, Editura Medicală, București;
Retief, F. P., & Brink, A. J. (1967) – A study of pregnancy anaemia: blood volume changes correlated with other parameters of haemopoietic efficiency. Journal of Obstetrics and Gynaecology of the British Empire, 74, 683-693;
Robinson, Lynne, (2012) – Pilates for pregnancy, Kyle;
Roney, Carley, (2012) – The baby bump- 100 s secrets to Surviveing those 9 long Months, Chronicle Books;
Rosalind, W. (2007) – Kismamajóga, Budapest, Gabo Kiadó;
Rotariu, Traian, Anghel, C, Rădulescu, D, Mihalache, F, Dumitru, M, Anghel, I, Cristopher, D,(2015) – România la răscruce, Editura Pro Universitaria p. 163;
Rusu, Octav, (1975) – Protedeutica ginecologico- obstetricală, vol. I și II, Ed. Dacia, Cluj Napoca;
Sanuga, Y., Anan, M., Shinkoda, K., (2013) – Biomechanics of rising from a chair and waling in pregnant women. Applied Ergonomics; 1-7;
Sbenghe, Tudor, (2005) – Kinesiologie- Știința mișcării, Ed. Medicală, București;
Schmid, V. (2011). Birth Pain: A Guide for Pregnant Women. Fresh Heart Publishing;
Senderek, T., Breitenbach, S., & Hałas, I. (2005). Kinesiotaping-new opportunities in physiotherapeutic treatment of pregnant women. Fizjo Pol, 5(2), 266-271;
Șerbescu , Carmen, (2000) – Kinetoprofilaxie primară Biologia condiției fizice, Ed. Univ. Oradea;
Seymour, J, Novotny, P, P, (2002) – Two at a time- Having twins, Ed. Fireside, New York;
Sidenco, E.L., (2003) – Masajul în kinetoterapie, Editura Fundației România de Mâine, București;
Siler, Brooke, (2011) – Gimnastica Pillates pentru un corp de invidiat, Ed. All;
Simionescu, A, (1995) – Sugestie și autosugestie, Ed. Niculescu SRL, București;
Slader, C. A., Reddel, H. K., Jenkins, C. R., Armour, C. L., & Bosnik‐ Anticevich, S. Z, (2006) – Complementary and alternative medicine use in asthma: who is using what? Respirology, 11(4), 373-387;
Smith, E, Nolen-Hoeksema S, Fredrickson, Barbara, L, Loftus, G, R.,
Smith, Normand, (2007) – Să înțelegem sarcina, Ed. Minerva;
Stan, Zenovia, (2017) – Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa Cărții ;
Stan, Zenovia. , (2009) – Teorie și practică în asigurarea atitudinii corporale. Galați, ISBN 978-606-8085-19-7. III 21061 ; 796/S76;
Staton, Laura, (2002) – Baby Om: Yoga for Mothers and Babies, Henry Hott and Company;
Steiner, Aviva, Toth, Livia (1999) -Az Aviva modszer- Aviva s Method S.O.S. nem cask noknek, II kotet, Pentek Nyomda, Budapest.p. 38- 52;
Stewart & Ware, (1992) – Medical Outcome Study Short Form GeneralHealth Survey:Reliability and validityin a patient population, Medical Care 26: 727 – 735;
Stroescu, Adina (1968) – Gimnastica, București, Editura Didactică și Pedagogică;
Susánszky, É, (2009) – A Magyar fiatalok életminőségének alakulása az elmúlt két évtizedben. Doktori (PhD) értekezés, Semmelweis Egyetem Mentális Egészségtudományok Doktori Iskola;
Szabó, K. (2009) – Proprioceptív tréning a gyakorlatban. Magyar Orvos. 17;
Szteklacs, Tulvan, I, V; Marcu, V; Bondar, E; Bulz, A; Cojocaru, M, Callarco, F; Popescu, C, E. (2015) – Efectele kinetoterapiei precoce la femeile cu implanturi mamare. (The effects of early physical therapy in women with breast implants) Congresul ICPESK ediția 5, 2015;
Teodorescu Exarcu I, I. Dumitru Madeleine Măicănescu- Georgescu, M. Rotaru, G.C. Teodoru (1977) – Fiziologia și fiziopatologia reproducerii umane, Ed. Medicală, București, pag.653
The American College of Obstetricians and Gynecologists (2014) – Committee on Obstretic Practice. Exercise during pregnancy and the postpartum period. Am Coll Obstet Gynecol; 99:171-173;
Tiba, J, (1989) – Felkeszites a szulesre es a szulesi alternativak, Egeszsegugyi munka, Medicus Universalis, Debrecen;
Tolle, Eckhart, (2012) – Puterea prezentului, Ed. Curtea Veche, București;
Töreki, A., Keresztúri, A., Koloszár, S., Sefrik, T., Pál, A., (2010) – A prenatális szorongás és depresszió alakulása egészséges terheseknél, összevetve a posztnatális depresszió kialakulásának esélyeivel. Magyar Nőorvosok Lapja,73:6;
Tupler, Julie, (1996) – Maternal Fitness, Touchstone;
Ujlaky, Gy, T, (2005) – Prananadi- Trepte inițiatice din Tibet, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea;
Umberto, Eco, (2006) – Cum se face o teza de licență, Ed. Polirom, Iași;
Védőnő Szakmai Kollégium, (2010) – Nemzeti Erőforrás Minisztérium szakmai protokollja a védőnői szűrővizsgálatokról a várandós anya ellátásában. 2010. 104. Szám;
Veldman, Fraus, (2007) – Haptonomie, Science de l'Affectivité. Rédecouvrir l'Humain, Ed. P.U.F. París. 2007, 9. edición
Venzmer, Gerhard, (1970) – Noua carte a sănătății, Ed. Medicală, București;
Veresné, B.I., (2010) – Egyetemi hallgatók egészségi állapota és egészségmagatartása. Doktori (PhD) értekezés, Debreceni Egyetem Egészségtudományok Doktori Iskola;
Vlăsceanu, L, A, Miroiu, M. Păunescu, M, G, Hâncean (2011) – Barometrul Calității 2010. Starea calității în învățământul superior din România 2011;
Ward, Elisabeth, M, (2017) – Expect the best, Turner Publishing Company;
Ware & Sherbourne, (1992) – The MOS 36 –Item Short-Form Health Survey (SF-36), Medical Care, 30(6), 473-483;
Ware JE, Snow KK, Kosisnki M, Gandek B. (1993) – SF-36 Health Survey Manual and Interpretation Guide. Boston: The Health Institute;
Ware, Snow, Kosinski, & Gandek (1993) – SF-36 health survey. Manual and interpretation guide. Boston;
Ware & Sherbourne, (1992) – The MOS 36-Item Short-Form Health Survey (SF-36), Medical Care, 30(6), 473-483;
Ware JE, Snow KK, Kosisnki M, Gandek B. (1993) – SF-36 Health Survey Manual and Interpretation Guide. Boston: The Health Institute;
Waters, B, Dunleavey, B, (1995) – Massage During Pregnancy, Bluewaters;
Mureșan, P, Romulus, C, Negrea, S, (1993) – Ce trebuie să știm despre îngrijirea sarcinii alăptare și prevenirea ei, Ed. Mureșan, Cluj Napoca;
Walsh JM, McGowan C, Byrne J, McAuliffe FM.(2011) – Prevalence of physical activity among healthy pregnant women in Ireland. Int J Gynaecol Obstet, 2011; 114:154-155;
William, W,Beck Jr, (1998) – National medical series, Obstetrică și ginecologie, Ed. Medicală Amaltea Williams and Wilkinson, București;
Williams & Wilkins, (1985) – Manipulation, traction and massage, 3rd ed., Baltimore;
World Health Organization (1965) – Nutrition in pregnancy and lactation. WHOTech. Rep. Ser. 302;
***https://www.avivagymnastics.ro/ro/metoda-aviva/gimnastica- pentru-gravide.html;
***http://www.wellborn.ro/sarcina-dezechilibre- temeri cum-le- depasim.html, 23.12.2014;
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor- invatarii-asupra-practicilor-educationale-240051.html, 15.01.2015;
***http://docplayer.hu/2009686-Depresszio-a-no-egyes- eletszakaszaiban.html/ 18.09.2018;
***http://doktoriiskola.etk.pte.hu/dok/doktoriiskola/disszertaciok/Presz nerne_magyar.pdf, 13.10.2016;
***http://fiioptimist.ro/cum-sa-folosim-impreuna-constientul-si- subconstientul/17.01.2015;
***http://herkules.oulu.fi/isbn9514267931/isbn9514267931.pdf
***http://kidz.garbo.ro/articol/Sarcina/5412/Haptonomia-legatura- miraculoasa-dintre-mama-si-copil.html#ixzz3Qq60kkcV
***http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83_complementar%C4„ %83_%C8%99i_alternativ%C4%83;
***http://www.kmcongress.com/eloadasok/rehab2008/horvath_monika
***http://www.mamavilag.hu/aquanatal.htm;
***http://www.mnfallsprevention.org/profesional/assessmenttools.html
***http://www.papp-szuleszet.hu/pdf/58.pdf, 13.01.2016;
***http://www.physio-pedia.com/Star_Excursion_Balance_Test
***http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Lucrare-de-licenta- ROLUL-MASAJ2412142016.php;
***http://www.yogamagazin.ro/articol/677/echilibrarea-emisferelor- cerebrale-deschide-poarta-spre-viaa-spiritual.html, 12.03.2015;
***https://adevarultevaelibera.wordpress.com/carti/puterea- extraordinara-a-subconstientului-tau/19.01.2015.
***https://www.ejog.org/article/S0301-2115(09)00433- 3/abstract,16.07.2019;
***www.sfatulmedicului.ro/hernia-de-disc-si-lombosciatica/discopatia- lombara-lumbago-si-lombosciatica_306, 2.02.2015;
***http://biblioteca.regielive.ro/referate/pedagogie/impactul-teoriilor- invatarii-asupra-practicilor-educationale-240051.html, 15.01.2015;
***http://www.books-express.ro/book/9781928564911/Pilates- Evolution-The-21st-C1entury,VFMG.html, 17.03.2015;
Anexe
ANEXA nr. 1 – Chestionarul stării de bine – SF – 36;
ANEXA nr. 2 – Chestionar – PDE – (Profilul distresului emoțional);
ANEXA nr.3 – Chestionar Locus of control;
ANEXA nr. 4 – Fișa de evaluare în sarcină:
ANEXA nr. 5 – Declarație de consimțământ;
ANEXA nr. 6 – Chestionar aplicabil QOLI;
ANEXA nr. 7 – Licența de utilizare chestionar QOLI;
ANEXA nr. 8 – Fișa de scorare manuală chestionar QOLI;
ANEXA nr. 9 – Fotografii din arhiva personală cu elemente din Metoda Aviva;
ANEXA nr. 10 – Fotografii din arhiva personală cu gravide din lotul de studiu.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Szteklacs Tulvan V. Iuliana Victoria [306560] (ID: 306560)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.