Surubanu Elena 01.06.18 [304245]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”Ion Ionescu de la Brad” [anonimizat].univ.dr. Benone PĂSĂRIN

Asist.dr. [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”Ion Ionescu de la Brad” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL ÎN ALIMENTAȚIE ȘI AGROTURISM

STUDIU PRIVIND IMPACTUL ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎNTR-O [anonimizat].

STUDIU DE CAZ: PENSIUNEA ”LA DOMENII”, HERMEZIU, [anonimizat].univ.dr. Benone PĂSĂRIN

Asist.dr. [anonimizat], 2018

CUPRINS

INTRODUCERE

Turismul este factorul deosebit de important în procesul dezvoltării economice. [anonimizat], [anonimizat] a României, [anonimizat].

În ultimii ani turismul rural a cunoscut o [anonimizat] ([anonimizat], electricitate, [anonimizat]), chiar dacă sunt dificultăți legate de costuri.

[anonimizat], se generalizează dorința de revalorificare a [anonimizat]-[anonimizat]-se preț pe conservarea autentică a satelor.

Turismul rural românesc este în continuă dezvoltare. Acest segment încearcă identificarea modalităților de dezvoltare a [anonimizat].

[anonimizat] a potențialului turistic din zonele rurale.

Elementele principale care participă la realizarea produsului turistic rural sunt:

• [anonimizat], relieful, apele, peisajul, vegetația, fauna, [anonimizat], cum ar fi monumente ale naturii;

– [anonimizat], cultură, tradiții, obiceiuri, folclor, ospitalitatea etc.;

– [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], salubritatea etc.;

– [anonimizat], transporturi turistice de toate categoriile (inclusiv pe cablu), unități de cazare (hoteluri, moteluri, cabane, vile, campinguri, pensiuni agroturistice), de alimentație (restaurante, baruri, [anonimizat]), [anonimizat] ([anonimizat], puncte de prim ajutor), [anonimizat];

– [anonimizat], cu rol esențial în realizarea prestațiilor agroturistice și care intră în alcătuirea produsului agroturistic.

Datorită stresului orășenesc, tot mai mulți locuitori ai marilor orașe, evadează în spațiul rural în ideea de a regăsi, chiar și pentru câteva zile, frumusețea și liniștea naturii.

Mulți turiști din alte țări europene au afirmat că România constituie prin turismul rural ”țara cu potențialul cel mai mare din Europa”, acest sector fiind o sursă de venit deosebit de importantă pentru investitori, dar și pentru bugetul țării.

În vederea dezvoltării unei afaceri în turismul rural, trebuie să înțelegem faptul că asemenea implicare necesită un volum de muncă mare (12-16 ore/zi), șapte zile din șapte. Totodată trebuie să avem capacitatea de a lua contact cu oamenii, să ne împrietenim repede cu persoanele necunoscute, uneori putând exista legături între profesia noastră de până acum și această afacere, să fim pregătiți pentru ca viața noastră privată să devină publică, să știm să răspundem oaspeților la întrebările legate de loc, activități, evenimente.

Trebuie să știm să rezolvăm conflicte între oameni, să facem animație și să întreținem oaspeții în caz de timp nefavorabil, dar mai ales să fim pregătiți pentru parteneriate și colaborări cu autoritățile locale.

Trebuie să avem capacitatea de a pleda pentru colaborarea și înfrumusețarea mediului înconjurător, într-o afacere în domeniul turismului, să dezvoltăm abilitățile legate de organizarea și conducerea afacerii, să nu ne descurajăm, dar mai ales să reflectăm cu multă seriozitate dacă agroturismul este un domeniu care ne face plăcere.

Listă tabele

Listă figuri

Partea I

Considerații generale

CAPITOLUL 1

AGROTURISMUL ȘI TURISMUL DE FERMĂ ÎN ROMÂNIA

1.1. Motivația și rolul turismului rural

Turismul implică o călătorie pe o anumită perioadă și care presupune realizarea unor cheltuieli. Este definit ca fiind fenomenul socio-economic aflat într-o continuă expansiune, fiind generat de nevoia omului la cunoaștere, recreere sau recuperare fizico-psihică.

Rolul turismului este acela de a obține satisfacții cu privire la curiozitatea intelectuală, păstrarea sau redobândirea stării de sănătate, socializarea cu alte persoane etc. Serviciile sunt oferite prin activități productive care au fost considerate necesare în urma unei investigații prealabile.

Turismul rural include totalitatea activităților turistice care se desfăsoară în mediul rural. Conform specialiștilor din Uniunea Europeană se pune întrebarea: "Are turismul rural calități specifice intrinseci sau reprezintă o simplă activitate turistică desfășurată într-o localitate rurală? Care sunt trăsăturile turismul rural, care să merite calificativul de “rural” ?

Pentru a răspunde la această întrebare specificăm că turismul în spațiul rural s-a practicat dintotdeauna, fiind conturat, apreciat și solicitat odată cu evoluția civilizației umane, în condițiile accentuării proceselor de industrializare și urbanizare. În formă pură, turismul rural este localizat în zone rurale, rural din punct de vedere funcțional, în ceea ce privește construcțiile și așezările tradiționale.

Turismul rural este definit pe baza mai multor concepte:

1. Accepțiunea psihologică, conform căreia turismul rural poate fi definit ca formă particulară de turism fundamentat pe o anumită "artă" a modului de primire a turiștilor, precum și a unui comportament variat de cel practicat în mod normal în cadrul diverselor tipuri de turism. Turismul rural constituie o "stare de spirit" ce implică, ospitalitatea din partea comunității rurale, respectul și considerația față de mediul rural, venit din partea turistului. Turistul este considerat nu un anonim, ci un oaspete primit ca prieten, de către gazede dar și de întreaga comunitate rurală a satului vizitat. Pe lângă elemente precum dialogul, contactele umane, socializarea și schimbul de impresii, turistul beneficiază de elementul precum: puritatea aerului, natura, calitatea peisajului etc. (Cândea și colab., 2012).

2. Accepțiunea socială sau sociologică, concepe turismul rural drept activitate ce se practică în intimitatea societăților rurale, concepute ca spații de viață cotidiană, în care turistul descoperă rolul și farmecul societății rurale sau de la sat. Amenajarea spațiului rural constă în implementarea unor echipamente de recreere realizate de comunitatea rurală gazdă, singura care poate crea o atmosferă lipsită de falsitate, unde turistul poate să descopere un mod de trai tradițional, care să îi creeze, în mod treptat, sentimentul apartenenței la comunitatea respectiv și înrădăcinarea în acea regiune (Glăvan, 2006).

3. Accepțiunea geografică pune în relație de egalitate și de necesitate turismul rural cu existența spațiului rural concordant. Aici, turismul rural este privit ca o formă de turism ce se manifestă în cadrul spațiului rural, indiferent de caracteristicile fizico-geografice și demografice.

Turismul rural reprezintă o noutate în manifestarea dimensiunii fenomenului turistic în spațiul rural. Accepțiunea turismului rural din punct de vedere geografică este condiționată de două motivatii:

– relansarea și dezvoltarea domeniului rural, natural, fără modificări;

– trecerea turismului alternativă la turismul de masă tradițional sau clasic, acesta venind în spirjinul unor segmente diverse de turiști.

Noțiunea de turism rural și agroturism, sunt două concepte care se desfășoară în spațiul rural, dar pentru unii cercetători acestea sunt două noțiuni diferite.

Turismul rural prezintă o gamă largă de motivații, precum:

– odihnă și recreere în natură;

– cunoaștere culturii naționale;

– practicarea de sporturi în natură, cure de aer sau balneare, practicarea vânătorii și a pescuitului sportiv (Cândea și colab., 2012).

În ideiile lui Matei, 2005, motivațiile practicării turism rural sunt de ordin social, cultural si economic, fiind sintetizate, astfel:

● Motivații de ordin social

▪criza din agricultură datorită condițiilor economice și legislative noi, din Uniunea Europeană, care determină tendința de dispariție a gospodăriilor tradiționale mici;

▪ păsărirea pamânturilor de cultură și a obșigațiilor cu specific rural;

▪ majorarea procentului de șomaji în rândul tineretului și exodul rural: familii întregi de la sate pleacă către oraș pentru pregătirea tinerilor și pentru locuri noi de muncă.

●Motivații de ordin cultural:

▪ creșterea numărului de case abandonate sau neîntreținute din spațiul rural;

▪ slaba utilitate a caselor tradiționale;

▪ reducerea sau chiar dispariția numărului de mesteșugari;

▪ devastarea moștenirilor de artă locală;

▪ pierderea tradițiilor populare;

▪ abandonul preocupării față de spațiile și locurile din natură deosebite, care sunt oferite de spațiul rural.

●Motivații de ordin economic:

▪ lipsa veniturilor sau venituri mici provenite din practicarea agriculturii și zootehniei;

▪ greutăți în comercializarea produselor agricole obținute de populațiile de la sate;

▪ evoluția/involuția pretului la produsele agricole;

▪imposibilitatea sau piedici în obținerea de venituri din surplusul de produse agricole.

1.2. Factorii de dezvoltare și tendințe

Turismul rural este o activitate economică umană, care se desfășoară sub incidența unui număr ridicat de factori de influență, ce acționează la general sau parțial, asupra activității turistice.

Factorii de dezvoltare a turismului rural participă în diferite proporții la determinarea fenomenului turistic, separate sau combinat, în funcție de conținutul lor specific, de momentul și locul de impact.

Nistoreanu și colab. (2010) susțin că factorii de dezvoltare a turismului rural se clasifică astfel:

• După natura lor, distingem următoarele categorii:

– factori economici (veniturile populației și variația acestora, oferta turistică, prețurile practicate și tarifele produselor turistice etc.);

– factori tehnici (performanțe ale mijloacelor de transport, dotări tehnice a structurilor de primire turistică);

– factori sociali (timpul liber, procesul de urbanizare, preferințele turiștilor pentru unele destinații sau produse turistice, etc.)

– factori demografici (evoluția natalității, schimbarea duratei medii de viață, structura populației pe categorii de vârstă, socio-profesionale sau pe alte criterii);

– factori psihologici, educativi și de civilizație (nivelul de instruire față de dorința de cunoaștere a culturii, caracterul individual și temperamentul oamenilor);

– factori naturali (amplasament geografic al obiectivelor și echipamentelor turistice, relieful, climă, elemente de floră și faună, poziția punctului turistic față de căile de comunicație);

– factori organizatorici și politici (regimul vizelor, formalități de frontieră, facilități acordate turismului organizat, conflictele sociale, militare, etnice și religioase, varietatea tipologică a aranjamentelor turistice, etc.).

• După ”durata acțiunii” distingem:

– factori cu acțiune permanentă (de durată), aici încadrându-se sporirea timpului liber, modificarea veniturilor populației, mișcarea demografică, etc.);

– factori sezonieri (cu acțiune ciclică), remarcându-se succesiunea anotimpurilor, structura anului școlar/preuniversitar și univeristar, activitățile realizate din agricultură, etc.

– factori conjuncturali (accidentali), precum sunt crizele economice sau condiții meteorologice; variațiile financiare și politice, catastrofele naturale, atacurile teroriste sau confruntările armate.

• După ”direcția de acțiune” putem enumera:

– factori exogeni, care fac referire la elemente de ordin mai general, din afara ofertei turistice, care stimulează sau împiedică dezvoltarea turismului rural. Aici se încadrează: evoluția demografică, evoluția veniturilor populației, creșterea gradului urbanizărilor, etc.

– factori endogeni, care fac referire la modificările conținutului activității turistice (ramificarea gamei de produse și servicii, valoarea tarifelor practicate și oferta de facilități, dotarea cu forță de muncă, nivelul de pregătire al salariaților, etc.

• După „impactul și efectul produs” asupra fenomenului turistic, grupăm:

– factori primari, cu rol definitoriu asupra evoluției circulației turistice (ofertă, veniturile populației, mutațiile demografice, tarife, timp liber);

– factori secundari, care creează influențe de complexitate a formalităților de viză și control la frontieră, acordarea de facilități, climat internațional, regional sau zonal etc.

• După „orientarea influenței„ avem două categorii:

– factorii de cerere turistică sunt veniturile, timpul liber, gradul de urbanizare, educație etc;

– factori ai ofertei turistice prin diversitatea și calitatea serviciilor acordate, costul prestațiilor, condițiile naturale și baza tehnico-materială.

– factori de confruntare dintre cerere și ofertă, care include calitatea infrastructurii, existența, calitatea și diversitatea ofertei agențiilor de voiaj, cadrul legislativ, etc.

1.3. Structurile turistice de cazare

Turismul rural românesc constituie oferta de lansare a „satului turistic” românesc atât pe piața națională, cât și pe cea europeană sau mondială. Această lansare a turismului rural poate crea produse turistice de calitate, cu brand local și național, diversificat, aducând o contribuție la personalizarea produsului turistic românesc.

Complexitatea turismului rural este determinat de mutații în profil teritorial și contribuie astfel la ridicarea economico-socială a anumitor regiuni slab dezvoltate din punct de vedere economic sau sunt lipsite de resurse economice (Glăvan, 2006).

Acest gen de transformări se manifestă prin sistematizare și amenajare, prin construire de noi locuințe și modernizări ale căilor de acces și a telecomunicațiilor, dar și a serviciilor publice etc., îmbogățind astfel, peisajul geografic românesc. De aceea se impune instituirea unor măsuri de protejare și conservare a mediului, precum și a valorilor fundamentale ale existenței oamenilor.

În accepțiunea lui Nistoreanu (1999), structurile turistice de cazare se clasifică astfel:

– Pensiunile care sunt structuri de primire turistice cu capacitate de cazare de până la 10 camere, cel mult 30 locuri, în mediul rural și până la 20 camere, în mediul urban. Funcționează în casele locuitorilor sau în clădiri independente, ce trebuie să asigure turiștilor complexitarea serviciilor de cazare și masă.

– Pensiunile agroturistice sunt structuri turistice ce pot asigura servicii de cazare și masă cu mențiunea că alimentația turiștilor este asigurată 80% din producția proprie.

– Ferma agroturistică este o structura de primire cu cazare și servire mesa care funcționează în cadrul gospodăriei țărănești. Asigură alimentația turiștilor cu produse tradiționale proaspete din surse proprii și locale.

1.4. Măsuri și acțiuni de susținere a turismului rural

Turismul rural, face parte din turismul național fiind un sector cu potențial deosebit de dezvoltare. Turismul este alternativa ocupațională a forței de muncă din mediul rural, o modalitate de diversificare a activităților de natură economică din mediul rural, dar și un factor de stabilitate a locuitotilor din zonele rurale (Păsărin, 2017).

Dezvoltarea turismului rural contribuie la atenuarea dezechilibrului ivit între diferite zone, reprezentând o sursă de creștere a veniturilor populației din zonele rurale.

Peisajul natural mirific specific țării noastre, oferă posibilități deosebite pentru practicarea turismului rural, acesta permițând turistului recreerea în decorul mediului rural, o experimentare a diverselor activități inedite, de participare a turistului la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea punctelor forte de atracție ce nu sunt disponibile în zonele urbane (Glăvan, 2006).

Evoluția turismului rural, a fost urmărită îndeaproape încă de la nivelul anului 1996 când deja existau 61 pensiuni turistice rurale, cu capacitatea de cazare de 332 locuri.

În anul 2004 numărul pensiunilor turistice rurale a ajuns la 892, cu capacitatea de cazare de 9405 locuri, iar la nivelul anului 2015, numărul pensiunilor turistice din spațiul rural, a atins un număr de 1956 de pensiuni, cu o capacitate de cazare de 101712 locuri, ceea ce reprezintă un potențial deosebit de considerabil. (Sursa INS 2017)

Ridicarea de noi structuri de primire rurale trebuie realizată cu atenție deosebită investițiile având ca obiectiv principal, calitatea. Acest elemente este influențat de disponibilitatea resurselor financiare intrate în țară de către emigranți sau de către alte resurse disponibile, care au fost orientate prea puțin, către investiții/piață și mai mult pentru sectorul de îmbunătățire a standardelor de viață și a pensiunilor.

Susținerea infrastructurii și a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea și promovarea unui turism competitiv în spațiul rural, iar cel de-al doilea pentru înființarea unor rețele locale de promovare și furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populației rurale, în special a femeilor și a tinerilor.

Turismul rural este orientat către auto-conservare, dezvoltarea acestuia neavând impact negativ asupra mediului. Din acest motiv, sprijinul acțiunilor de susținere a turismului rural vizează prioritar respectarea și promovarea principiilor de dezvoltare durabilă.

În acest scop extinderea ariei ofertei rurale stimulează zone cu potențial turistic ridicat, acestea fiind atent monitorizate, în timp ce, obligatoriu se vor respecta măsurile de protejare a mediului înconjurător (Ungureanu și colab., 2011).

Plan strategic de acțiune în scopul promovării turismului rural

Întocmirea și dezvoltarea programului strategic de acțiune în scopul susținerii și promovării turismului rural în vederea conservării patrimoniului arhitectonic tradițional, parcurge o serie de etape, precum:

– efectuarea anchetelor socio-culturale în gospodăriile rurale;

– îndrumarea unui proces derulat în etape, din care fac parte workshop-uri pentru comunicarea și confirmarea acordului cu partenerii;

– dezvoltarea unei metodologii de clasificare a localităților rurale, ca instrument de bază pentru stabilirea măsurilor de planificare și promovare cu orientare precisă;

– actualizarea continuă a actelor fiind elemente de bază de planificare pentru conversațiile cu alți manageri din domeniu.

Strategia de elaborare a proiectului „Susținerea turismul rural în satele românești“ – un proiect derulat de Consiliile Județene în colaborare cu managerii de pensiuni turistice rurale.

Obiectivul general urmărit este dezvoltarea activităților de turism rural în zonele ce vor contribui la creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor alternative și la creșterea atractivității spațiului rural.

Obiectivele specifice urmărite sunt:

– Crearea și păstrarea locurilor de muncă ale locuitorilor prin realizarea activităților de turism, în special pentru tineret și femei;

– Creșterea valorii adăugate în activitățile de turism;

– Elaborarea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice rurale;

– Sporirea numărului de turiști și a perioadei de vizitare.

Obiectivele operaționale urmărite sunt:

– Multitudinea și îmbunătățirea structurilor de primire turistică;

– Dezvoltarea tehnicilor de informare și promovare turistică rurală;

– Crearea de facilități recreaționale în scopul asigurării accesului la cele mai multe zone naturale cu și de interes turistic.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI TRIFEȘTI-HERMEZIU, IAȘI

2.1. Potențialul turistic actual

Localitatea Trifești-Hermeziu este amplasată la 36 km de Municipiul Iași, pe DN 24 C Iași-Ștefănești-Botoșani. Din punct de vedere geografic localitatea este situată în partea de nord-est a României (47ș21΄ latitudine nordică și 27ș25΄ longitudine estică) și în sud-estul Câmpiei Moldovei (depresiunea Jijia Inferioară).

Fig. 2.1. Amplasare geografică a localității Trifești-Hermeziu

(google.maps)

Comuna Hermeziu (Trifești) s-a format din anul 1968 prin unificarea administrative- teritorială a comunelor Hermeziu-Trifeștii vechi (care formează satul Lunca Prutului și satele Vladomira și Unghul lui Păr) (Arhip și colab., 1995).

Suprafața comunei are 9496,82 ha (O.C.O.T., 2015), distribuită în principal terenului arabil, pășuni și fânețe, păduri, ape și stuf, vii, livezi, drumuri și construcții, 7574,95 ha fiind teren arabil și 1921,87 ha teren neagricol (Primăria Trifești, 2017).

Comuna dispune de 7 km șosea națională, 8 km DJ, 25 km DC, iar cea mai apropiată cale ferată este la 20 km de sat, respective gara Vlădeni (Primăria Trifești, 2017)

2.1.1. Elemente de relief, climă și hidrografie

Elemente de relief

Relieful comunei este integrat în Podișul Moldovenesc, subunitate a Câmpiei Moldovei, fiind cu caracter sculptural și de acumulare.

Relieful sculptural este reprezentat de interfluviul Prut-Jijia, la nord de Roșcani, fragmentat pe terasele văilor Cerchezoaia și Frasin. Aspectul reliefului este larg vălurat, cu platouri joase și văi largi, culmile având orientare nord-estică și nord-vestică.

Relieful este întregit de glacisuri coluviale, pluviale sau mixte, amplasate la baza versanților cu înclinație a pantelor de 25-40ș.

Datorită prezenței marnelor din substrat, a izvoarelor de coastă și a lipsei de vegetație partea sudică au loc eroziuni puternice. Apele de șiroire au scos roca mamă la suprafață, în multe locuri, iar terenul are suprafața brăzdată de ogașe și rigole.

Relieful de acumulare s-a format în holocen, prezentând glacisuri coluviale și proluviale.

În aval de Trifești-Hărmeziu râul Prut este deplasat către versantul stâng, lunca Prutului extinzându-se pe partea dreaptă pe o lungime de 4-7 km.

Evoluțiile geologice ale Platformei Moldovenești în pliocen-cuaternar au dus la diferențierea în zona respectiv a 9 terase, din care 2 sunt joase iar 7 sunt înalte, amplasate de la 2 m până la 140 m. Prin săpături arheologice s-au descoperit așezăminte din cele mai vechi timpuri.

a) Terasa joasă I are altitudine de 2-3 m, alcătuită din succesiuni de scruntare și plaje. Aluviunile au grosimi de 5-8 cm formate din nisipuri și prundiș.

b) Terasa joasă II are altitudine de 4-6 m fiind cea mai important, mărginită cu un lung grind longitudinal.

c) terasa înaltă I are o altituidne de 10-15 m, sub forma unui podiș, cu o lungime de 1,5 km, amplasată între localitățile Trifești-Hermeziu și Zapoloteni. Aici au fost descoperite resturi de faună folisă, prin săpături la 11 m adâncime(molar de mamut – Elephas primigenius)(Băcăuanu, V. citat de Constanța Arhip și Elena Rusu).

d) terasa înaltă II are o altitudine de 20-30 m, cu aspect de treaptă distrusă, spre baza versantului drept al văii Prutului, către localitatea Zapoloteni.

e) terasa înaltă III are o altitudine medie de 30-35 m, formând corp comun cu terasa a II-a, pe valea Prutului.

f) Terasa înaltă IV cu o altitudine medie de 60 m, la vest de Trifești-Hermeziu, secționată de pâraiele Cerchezoaia și Frasin.

g) Terasa înaltă V cu altitudinea medie de 90-10 m, slab reprezentată, dar identificată la Trifești-Hermeziu.

h) Terasa înaltă VI cu altitudine de 100-110 m, la sud-vest de Trifești-Hermeziu pe dealul Moșanca.

i) Terasa înaltă VII, cu maxim 140 m altitudine.

Dealurile localității Trifești-Hermeziu au altiduini ce variază de la 94 m (dealul Pietrosu) la 150 m (dealul Moșanca).

În tab. 2.1 prezentăm situația dealurilor din regiunea studiată.

Văile ce însoțesc terasele din șesul Prutului sunt: Valea Frasinului, Cherchezoaia. Roștei, Gârdului, Suricea (Alistar), Popii, Cărbuna, Câlcea, Cepăriei, Unchetea, Stânei, Stâlpeni, Culicea, Cucului, Viei sau Rediului și Morii.

Tabelul 2.1

Dealurile din zona Trifești-Hermeziu

(Arhip și colab., 1995)

Elemente de climă

Zona Trifești-Hermeziu se încadrează în climatul temperat continental excesiv.

Conform datelor culese de la Stațiunea Meteorologică Iași, în perioada 2000-2017 temperatura medie anuală a fost de 9,6°C. Iernile reci sunt și geroase, iar verile sunt călduroase și ating 20°C. În luna ianuarie 2017 temperatura s-a situate între -2,2°C și -9,2°C, iar în luna iulie, 2017 valorile medii s-au situate între 18,7°C și 23,1°C. Valori extreme au fost înregistrate în ianuarie 1987 când s-au înregistrat -25,6°C și +35,6°C în luna iulie, 1987.

Data medie de instalare a primului îngheț de toamnă a fost la 29 septembrie (0,8°C), iar ultimul îngheț de primăvară la 14 mai 1980 (-1,2°C).

Între anii 2000-2017 au fost înregistrate 1018 zile de îngheț în aer și 1653 zile de îngheț la sol.

Precipitațiile în zona sudiată au înregistrat 959,52 mm, această cantitate fiind depășită în anul 1980 când au fost înregistrate 821,3 mm. Cea mai redusă cantitate a fost înregistrată în anul 1982, 38,9 mm.

Analizate din punct de vedere lunar, precipitațiile cele mai bogate au fost în luna iunie 1985 (41%), iar cea mai scăzută în luna septembrie, 1982 (25%). În aceași decadă s-a înregistrat și grinidnă timp de 9 zile. În sezonul rece, stratul de zăpadă atinge și 25 cm. În sezonul de iarnă au fost înregistrate un număr mediu de 11 zile cu ninsoare (luna ianuarie-februarie) și peste 8 zile (luna decembrie).

În ultimii ani cantitățile de zăpadă s-au semnalat cel mai devreme în luna noiembrie și cel târziu până în luna aprilie (2016).

În zona Trifești-Hermeziu predomină vânturile din direcția nord-vest și est, cea mai redusă frecvență având-o Crivățul care bate iarna din direcția nord-est viscolind zăpada.

Valorile medii anuale la viteza vânturilor ajung la 4 m/sec., iar valorile medii pe direcția nord-vest de 5,9 m/sec.

Cele mai importante valori sunt înregistrate în lunile de primăvară, martie-aprilie, cu 4,7 m/sec și iarna cu 4,5 m/sec. Numărul zilelor cu vânt au atins în ultimii ani în medie de 37 zile/an, cu 6 m/sec.

Elemente hidrografice

Pe teritoriul zonei Trifești-Hermeziu se găsesc ape de suprafață și ape subterane.

Din categoria ape de suprafață fac parte apele curgătoare cu caracter permanent și apele stătătoare.

Din categoria apelor curgătoare cu caracter permanent fac parte râul Prut și pârâul Cerchezoaia.

Râul Prut atinge o lungime de 952,9 km care izvorăște din masivul Cernogora (Ucraina). Cota medie a apei la Ungheni-Prut este de 120 cm, iar debitul de circa 73 mc/sec. La sfârșitul primăverii și în timpul verii cota atinge 5 m la punctul hidrologic Lunca Prutului. Cele mai mari viituri au fost în localitatea Zabolodeni.

Pârâul Cherchezoaia colectează apele din delul Morii, traversează șoseaua națională, atingând o lungime de 17 km cu un bazin hidrografic de 64 km2.

Apele stătătoare sunt reprezentate de iazuri, lacuri natural de luncă , bălți și gârle.

Apele subterane sunt ape freatice care apar în depozite de vârstă sarmatică (argile, marne, nisipuri argiloase). Pe terasele joase pânza freatică are între 1,8 și 2,8 m, iar pe terasele înalte între 0,6 și 17 m.

În raport cu nivelul apelor freatice la șes, fântânile au adâncime de 3-6 m, iar la deal 15-18 m.

2.1.2. Elemente de vegetație și fauna

Vegetația zonei Trifești-Hermeziu este tipic landșaft de silvostepă (câmpie cu ochiuri de pădure). Gama floristică din regiunea Prutului indică prezența grâului prepeliței (Melampyrum barbatum), miază noapte (Melampyrum bihariense), cornuț (Xantium riparium), în zona de est, iar în zona de vest a Prutului numai laleaua pestriță (Tulipa biebersteiniana), ocrotită de lege.

În zona Trifești este prezent și stejarul (Quercus robur).

Tipurile de vegetație întâlnite în zona Trifești-Hermeziu sunt:

– zăvoiul cu: salcia albă (Salix alba), salcie roșie (Salix purpurea), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), ulmul de luncă (Ulmus laevis);

– buruieni ruderale cu: nalba mica (Malva pussila), brusture (Arctium lappa), urzică (Urtica dioca), troscot (Polygonum aviculare), cucută (Conium maculatum);

– vegetație segetală (culture păioase și prășitoare) cu: știr (Amaranthus retrofiexus), lobodă (Chenopodium album), costrei (Echincloa crus-galli), mohor (Setaria glauca), pălămida (Circium arvense), susai (Sonchus arvensis), volbură (Convolvulus arvensis);

– vegetație halofilă (terenuri mlăștinoase și bălți) cu: ierboi de bahnă (Carpinus betulus), sică (Limonium gmelini), țipirig (Schoenoplectus tabernaemontani); papură lată (Typha latifolia), papură îngustă (Typha angustifolia), mană de apă (Glyceria maxima);

– pădurile de arbori cu: stejar (Quercus robur), gorum (Quercus petraea), carpăn (Carpinus netulus), jugastru (Acer campestre), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus campestris și carpinifolia);

– arbuști, cu: cărpiniță (Carpinus orientalis), dârmoz (Viburnum lantana), gladiș (Acer tataricum), porumbar (Prunus spinosa), soc (Sambucus nigra), corn (Cornus mas);

– liane și strat ierbos cu: iederă (hedera helix), hamei (Humulus luplus), iarbă moale (Stellaria holostea), toporași (Viola odorata), clopoței (Campanula persicifolia), lăcrămioara (Convallaria majalis), umbra iepurelui (Asparagus officinalis), turița mare (Agrimonia eupatoria).

Fauna din zona Trifești-Hermeziu se diferențiază în funcție de climă, relief și vegetație.

Fauna de câmpie este reprezentată de:

– insecte: greier (Gryllus campestris), lăcusta verde (Tettigonia viridissima);

– amfibieni: broasca râioasă (Bufo bufo) și broasca râioasă verde (Bufo viridis);

– reptile: șoarece de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), șarpele de casă (Narix natrix);

– păsări: ciocârlia (Alauda arvensis), prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), dumbrăveanca (Coracias garrulous), pupăza (Upupa epops), ciocârlanul (Galerdia cristata), bufnița (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua);

– mamifere: șoarecele de câmp (Microtus arvalis), arici (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), popândău (Citellus citellus), hârciog (Cricetus cricetus), iepure (Lepus europaeus), dihor (Mustela putoris), nevăstuică (Mustela nivalis).

Fauna de pădure este reprezentată de:

– insecte: cărăbușul de mai (Melolontha melolontha), radașca (Lucanus cervus), croitorul mare (Cerambyx cerdo);

– amfibieni: broasca de pădure (Rana dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea);

– reptile: șarpele neted (Coronella austriaca);

– păsări: fazan (Phasianus colchichus), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), ciocănitoarea (Dendrocopos minos), gaița (Garrulus glandarius), privighetoarea (Luscinia luscinia), gaia roșie (Milvus milvus);

– mamifere: căprior (Capreolus capreolus), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), porc mistreț (Sus scrofa) și lup (Canis lupus).

Fauna acvatică este reprezentată de:

– pești: crap (Cyprinus carpio), caras (Carassius carassius), somn (Silurus glanis), știucă (Exos lucius), linul (Tinca tinca), biban (Perca fluviatilis), mreana (Burbus barbus);

– viermi inelați: lipitoarea (Hirudo medicinalis);

– insecte: ploșnița de apă (Ranatra linearis), buhai de baltă (Dytiscus marginalis);

– moluște: scoaica de baltă (Anodonta cyngnea), scoica de râu (Unio piciorum);

– amfibieni: broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca mică de lac (Rana esculenta), buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata);

– reptile: șarpele de baltă (Natrix tesselata), broasca țestoasă de lac (Amys orbicularis);

– păsări: nagâțul (Vanellus vanellus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), lișița (Fulica atra), rața mare (Anas platyrhyncos), cristelul de baltă (Rallus aquaticus), barza alba (Ciconia ciconia), pescărușul râzător (Larus ridibundus);

– mamifere: bizam (Ondatra zibethica) și vidra (Lutra lutra);

– crustacea: rac de râu (Astacus astacus).

2.2. Potențialul turistic antropic

Practicarea turismului, în zona Trifești-Hermeziu presupune valorificarea cadrului natural al regiunii cât și cel antropic (fig. 2.2). Factorii favorabili activității de turism din Hermeziu sunt oferiți de cadrul geografic pe care-l oferă valea Cherchezoaia, în acest sector, și dealurile cultivate cu viță de vie din podgoria ”La Domenii”.

Fig. 2.2. Plantația cu viță de vie ”La Domenii”

(foto original)

Cu secole în urmă, pe aceste meleaguri era situată și via marelui scriitor Costache Negruzzi.

Localitatea Hermeziu dispune și de un parc natural amplasat în centru (fig. 2.3).

Fig. 2.3. Parcul natural Trifești-Hermeziu

(foto original)

Un al element natural atractiv din punct de vedere turistic este pădurea din zonă, extinsă pe 1184 ha, formată din arbori precum: frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea), carpăn (Carpinus netulus), jugastru (Acer campestre), ulm (Ulmus campestris și Ulmus carpinifolia), din arbuști, precum: porumbar (Prunus spinosa), dârmoz (Viburnum lantana), cărpiniță (Carpinus orientalis), corn (Cornus mas), gladiș (Acer tataricum), soc (Sambucus nigra), dar și iederă (Hedera helix), iarbă moale (Stellaria holostea), toporași (Viola odorata), clopoței (Campanula persicifolia), lăcrămioara (Convallaria majalis), umbra iepurelui (Asparagus officinalis) etc.

Fig. 2.4. Vedere din curtea muzeului a parcului natural și biserica

(foto original)

2.2.1. Elemente de turism cultural, istoric și religios

Edificii culturale

Activitățile cultural-educative sunt întreținute de intelectualii satului, prin organizări de serbări școlare, serbări câmpenești (de ziua eroilor și la hramul bisericii), activități cu premilitari, elevi sau șezători culturale.

Învățătorii împreună cu preotul satului alături de obști organizează acțiuni sătești, bănci tip cooperativă, activități școlare în scopul preocurării de manuale pentru biblioteca elevilor sau personal (Arhip și colab., 1995).

Edificii istorice

Din anul 2015, ansamblul curții familiei Negruzzi a fost inclus pe rândul monumentelor istorice.

1. Muzeul ”Constantin Negruzzi” din satul Hermeziu-Trifești este amplasat la 40 km de orașul Iași, având o vechime din secolul al XIX-lea, ”din vremea în care, în 1807, Dinu Negruț (tatăl scriitorului) a primit la căsătoria cu Sofia Hermeziu, ca zestre, Moșia ”Trifeștii Vechi” (fig. 2.5).

Conacul a fost preluat din anul 1949 (după război) și transformat în sediu al CAP-ului, apoi un timp a fost folosit drept grădiniță pentru copii din sat.

Fig. 2.5. Muzeul ”Constantin Negruzzi” din localitatea Hermeziu

(foto original)

Din anul 1968, odată cu sărbătorirea Centenarului morții scriitorului Constantin Negruzzi, sărbătorit de UNESCO, un grup de cadre didactice din sat, împreună cu oficiali locali și județ și ajutați de unii muzeografi, au transformat conacul în muzeu, în cea mai mare parte de etnografie și istorie. Într-o încăpere s-au păstrat piese de mobilier și obiecte persoanle ale familiei Negruzzi. De-a lungul anilor muzeul s-a desființat.

Fig. 2.6. Vedere din exterior a muzeului și bustul scriitorului

(foto original)

În anii 1993-199,. Muzeul Literaturii din Iași preia și restuarează casa memorială reconstituind viața și activitatea familiei de cărturari, achiziționând noi valori de patrimoniu de la diversi donatori, precum: Ciopraga C., Leonte L., Husar Al., Grumăzescu D., Constanța Arhip și alții dar și de la urmași ai familiei răspândiți în țări precum Franța, Germania. Toate exponatele actualei case memoriale au fost inaugurate la 7 octombrie 1995.

Muzeul cuprinde o expoziție documentară și reconstituirea muzeografică a patru camere memoriale.

Holul central deține expoziția documentară (manual, cărți de primă ediție, autografe, fotografii edite și inedite, obiecte ce aparțineau scriitorului, numeroase extrase din opera de artă.

Camerele memoriale amenajate cât mai aproape de destinația lor, indică universul unui rafinament intelectual (salon de muzică, bibliotecă-birou, sufragerie, dormitor), toate pun în evidență piese de mobilier, instrumente muzicale, portrete de familie, stampe de apocă, piese de iluminat, covoare etc. (fig. 2.7)

Fig. 2.7. Aspecte din muzeul memorial ”Constantin Negruzzi”

(foto original)

Biblioteca conține (fig. 2.8) o colecție vastă de ziare, reviste și cărți ce au aparținut lui Dinu Negruț, precum și lui Constantin, fiilor și nepoților acestora. Se mai remarcă calendare, ediții numeroase ale operelor familiei de scriitori, cărți bisericești vechi, manuscrise din literatura francează, germană, greacă, latină ș.a. (Rusu și colab., 2005)

Fig. 2.8. Aspecte din biblioteca-birou a scriitorului

(foto original)

Nicolae Iorga susținea cu convingere faptul că:”muzeul trebuie să fie nu numai la dispoziția oricui, dar să întindă mîna către oricine, pentru a și-l atrage, a-l reține cît poate de mult” (Rusu Olga, 2009).

2. Tot din punct de vedere istoric, în regiunea localității Trifești-Hermeziu sunt întâlnite siturile arheologice ”dealul Curții” și ”la Curte” (fig. 2.9).

Fig. 2.9. Reprezentarea hartografică a sitului și muzeului istoric

(ladomenii.ro)

În cadrul sitului arheologic ”dealul Curții” au fost descoperite numeroase fragmente ceramice din cultura Cucuteni B, aparținând perioadei feudale timpurii și din sec. XII-XIII, XIV-XV și XVI-XVII), iar în cadrul sitului arheologic “la Curte” au fost descoperite peste 60 de morminte de înhumație și incinerație, precum și fragmente ceramice de origine cucuteniană.

3. Mormântul scriitorului Costache Negruzzi, a fost declarat monument istoric de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, în anul 2015 (fig. 2.10).

Pe piatra funerară amplasată deasupra mormântului este inscripționat, cu litere chirilice, următorul epitaf, care reprezintă două strofe din poemul ”Inscripții”:

Constantin Negruzzi (1808-1868) – scriitor, ctitor al bisericii

"Aice se odihnesce CONSTANTIN NEGRUZZI născutu in 1808 reposatu in 25 Augustu 1868

Eu nu am fostu ca alții de-aceea’n suferință

Am petrecut ș'in lipsa plăcerilor lumesci,

Dar cugetul îmi spune că n'om ave căință

C'am fostu și eu unealtă la rele omenesci.

SOȚIA și FIII recunoscetori

Septemvrie 1868."

Fig. 2.10. Mormintele scriitorilor Constantin și Leon Negruzzi

(foto original)

4. Monumentul eroilor din Hermeziu

În curtea bisericii se află înălțată o cruce memorial în cinstea eroilor căzuți în cel de-al doilea război Mondial, eroi care sunt pomeniți în toate slujbele bisericești (fig. 2.11).

Fig. 2.11. Monument comemorativ al eroilor neamului căzuți în al doilea Război Mondial

(foto original)

Edificii religioase

Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din Trifești-Hermeziu reprezintă lăcașul de cult ortodox care a fost ctitorit din anul 1839 de către spătarul Costache Negruzzi.

După o inscripție datată din anul 1887 a preotului paroh Petru Filiorianu, înscrisă pe prima pagină a unei evanghelii, în localitate, în locul actualei biserici a mai existat o bisericuță din lemn.

Biserica din Hermeziu a fost inclusă în rândul monumentelor istorice, aparținând de județul Iași, încă din anul 2015, ea făcând parte din ansamblul curții familiei Negruzzi.

Construită în stil clasic, biserica are forma unei nave cu absida altarului semicirculară. Pridvorul este amplasat în partea de vest (exonartex), este închis și susținut de șase coloane cu forme cilindrice. Deasupra pridvorului, prin cafas, se ajunge în clopotniță.

La pronaos și naos, plafonul este drept, formând o singură navă. Cafasul este amplasat deasupra pronaosului, iar naosul este separat, deasupra catapetesmei, de altar prin construirea unui perete care arată ca o arcadă la partea superioară (fig. 2.12).

Fig. 2.12. Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din Trifești-Hermeziu

(foto original)

Pereții interior ai lăcașului de cult sunt pictați în stil neobizantin, în ulei. Plafonul altarului are pictat chipul în icoană a Mântuitorului, iar în naos este pictată în icoană Judecătorul Hristos, care este înconjurat de cei patru evangheliști.

Biserica deține în patrimoniu numeroase cărți de cult, care au fost tipărite după anul 1800. De menționat deținerea a câtorva evanghelii scrise cu litere chirilice și care sunt ferecate în metal.

În curtea bisericii, lângă mormântul lui Constantin Negruzzi, se mai află mormintele membrilor familiei boierești. În regiunea sudică a zidului bisericii au fost înmormântați Leon C. Negruzzi (1840-1890), fiul ctitorului (scriitor, fost primar și prefect de Iași), Anna L. Negruzzi (născută la 1849, decedată la 1929) și George C. Negruzzi (29 decembrie 1849 – 22 august 1890), al doilea fiu al ctitorului.

Pe mormântul Annei și lui Leon se află un obelisc zidit de V. Scutari din Galați, pe care s-a având înscris epitaful:

"În a dumnezeirii carte

E scris că omul se desparte,

De tot ce i e mai drag pe lume

Dar Sfinta Carte spune anume

Că despărțirea nu-i pe vecie

Că revedere o să mai fie!

Nu-ți spun adio…. La revedere!

……………………………………

La revedere în alte sfere!"

Pe partea nordică a zidului bisericii sunt încă două morminte, al copiilor Leon Negruzzi (15 octombrie 1872-1875) și Sanda Racovitză (25 aprilie – 25 august 1912), precum și a preoților Vasile Gafton și Ioan Adamovici.

2.2.2. Elemente de turism etno-folcloric

Fenomenul de turism etnofolcloric se datorează încărcăturii valorice ale obiceiurilor localnicilor din Hermeziu-Trifești și interesului omului pentru ele.

În cultura populară tradițională, obiceiurile reprezintă episoade din întreaga viață a omului, munca lui de peste an, precum și ocupații și relațiile sale cu cu cei de lângă el.

Folcloristica a grupat, în general, obiceiurile calendaristice în patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă și de iarnă. Obiceiurile care se mai practică și azi pe teritoriul folcloric românesc și care prezintă forme interesante de integrare în cultura contemporană sunt cele din ciclul Anului Nou, deosebit de ample și pline de semnificații pentru cultura noastră populară.

♦ Sărbători de iarnă pentru locuitorii din Hermeziu-Trifești încep cu Postul Crăciunului (la 15 noiembrie), extinzându-se până la Sfîntul Ioan (la 7 ianuarie). În această perioadă se desfășoară o multitudine de obiceiuri populare, reperele cele mai semnificative fiind: Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan (cercetare proprie).

Sacrificarea porcului-act ritualic în comunitatea tradițională românească se face în așa numita „ziuă de Ignat”, la 20 decembrie (ritualul de sacrificare a porcului fiind amplu dezbătută de etnologi și antropologi: M. Taylor, W. Mannhardt, C. Levi-Strauss, M. Mauss, E. Durkhreim, etc.).

Crăciunul ciclul celor 12 zile de sărbători de Anul Nou. Colindul pe la case reprezintă, obiceiul de transmite urări de sănătate și spor.

Plugușorul sau cu buhaiul, este un oiecei rural străvechi, prin excelență, care se practica și în prezent. În ajunul Anului Nou, cete de urători (flăcăi sau barbați însurați de curând) merg din casă în casă să ureze sănătate.

Sorcova sau semănatul se practică în dimineața Anului Nou, de către copiii care merg câte doi, alteori merge doar unul singur.

Boboteaza, reprezintă ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă și este marcată în calendarul creștin de sărbătoarea Botezului Domnului, dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forțele malefice.

Conform studiilor biblice, teologii susțin că Iisus s-a născut și a murit în același zi în care s-a născut și a murit Adam.

♦ Sărbători de primăvară

Buna vestire, reprezintă ziua în care Biserica creștină cinstește vestea adusă de Arhanghelul Gavril Fecioarei Maria că va naște Fiul fără înaintași, Iisus Hristos. Sărbătoarea, corspunde cu apropiere a echinocțiului de primăvară, când sosesc rândunelele și cucul începe a cânta. Popular mai este numită Ziua Cucului.

Duminica Floriilor, este ultima din Postul mare.

Săptămâna întunecată și Săptămâna Luminată începe în Duminica Învierii, considerată de către populația locală ca fiind sfârșit și început de ciclu calendaristic, urmând arhaicul model al morții și a reînvierii naturii, prin sacrificiul realizat de divinitate.

Sărbătoarea Paștelelui, cea mai mare de peste an, este numită și „Învierea Domnului”, deoarece în această zi “Hristos a înviat din morti cu moarte pre moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”, iar pe cei vii i-a răscumpărat de sub jugul păcatului strămoșesc și i-a împăcat cu Dumnezeu. Sărbătoare are loc întotdeauna la începutul primăverii, când toată natura învie.

Preparatul copt de fiecare gospodină este pasca, care are ca origine legende populare strâvechi. “Zice că, călătorind odată Isus Hristos cu apostolii săi prin mai multe sate și orașe, spre a face oamenilor bine, și ajungând într-un sat, se abătura la un gospodar ca să poposească puțin și apoi să plece mai departe”.

Legenda ouălor roșii spune că, după răstignire, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Pilat, invitat la un ospăț dat în cinstea lui de mai-marii evreilor, îngândurat și îndurat ținea un ou în mână. Tocmai în acel moment, un centurion năvăli în sală, strigând înspăimântat: ”Hristos a înviat!”. Sceptic Pilat a replicat: ”O să învie, când se va înroși oul acesta”. Și oul s-a înrosit pe dată. Minunea l-a făcut pe roman să scape oul din mână.

Paștele Blajinilor sau Duminica Tomii începe din a doua săptămână după Paști, fiind dedicată morților. Familiile celor morți înalță rugăciuni și fac pomeniri la morminte.

Ispasul sau Înălțarea Domnului încheie perioada sărbătorilor de primăvară, având loc la la 40 de zile după înviere Domnului. De Ispas, iarba este mare, iar pădurea este înverzită (cercetare proprie).

♦ Sărbători de vară

Duminica Mare este considerată cea mai mare dintre duminici, reprezentând ziua Maicii Domnului nostru Isus Hristos. Corespunde cu Sâmbăta moșilor sau Moșii de vară, sau cu sărbătoarea de-a doua zi, Rusaliile.

Sărbatoarea de Rusalii este un moment important în marele ciclu al obiceiurilor de peste an.

În zona Trifeștiului, din cele mai vechi timpuri, sărbătoarea Rusaliilor este considerată sărbătoarea Rusaliilor, care păstrează amintirea uneia dintre cele mai grandioase sărbătoriri ale naturii. Pe plaiurile Taciei și ale Phrygiei, patria rozelor și a vinului, unde contrastele între anotimpuri erau aâit de izbitoare, reîntoarcerea verii era celebrată cu un fast deosebit de populația tracă.

Un moment important al sărbătorilor de vară era cel numit Sânzienele. Sânzienele sunt plante perene, din familia Rubiaceae, cu tulpina rigidă, rotundă, iar frunzele sunt dispuse câte 8-12, cu marginile răsucite, acoperite pe partea inferioară cu peri scurți și moi. Florile sunt galben și miros deosebit de frumos.

♦ Sărbători de toamnă

Sfântu Andrei este o sărbătoare populară la 30 noiembrie, sinonimă cu Cap de Iarnă și Sîntandrei, dedicată Apostolului Andrei (cercetare proprie).

PARTEA A II-A

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA HOLDINGULUI ”DOMENIILE LUNGU”, IAȘI

3.1. Scurt istoric

Grupul de firme ”Domeniile Lungu” a luat ființă în anul 2001, la ferma Bivolari, holdingul fiind extins pe o suprafață de 2000 ha. Activitățile se desfășoară pe cinci domenii principale: viticultură, agricultură, zootehnie, horticultură și turism.

Holdingul contribuie în domeniul agricol prin intermediul a cinci societăți comerciale, cu capital integral privat, respective: SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI, AGRO INDUSTRIAL CERES S.R.L., LORVAS COMPANY S.R.L., AGRICOLA ASTRA S.R.L., FLAVISEM CORPORATION S.R.L. și MITVAS TOUR S.R.L.

Acest grup de firme au misiunea de a folosi cu responsabilitate capitalul de lucru, prin folosirea și aplicarea unor tehnologii de performanță și imbunatățirea continua a metodelor de cultivare, recoltare, prelucrare și depozitare a produselor agricole, care se ridică la un nivel de calitate superior, național dar și european.

Hodingul ”Domeniile Lungu” reprezintă natură, tradiție românească, prospețime, toate aceste elemenete fiind îmbinate cu tehnologii avansate, cu viziuni europene și în final cu recunoașteri și certificări de calitate (fig. 3.1).

Fig. 3.1. Aspect de la intrarea în curtea ”Domeniile Lungu”

(foto original)

La finele anului 2014, prin utilizarea fondurilor europene holdingul a achiziționat echipamente pentru modernizarea construcțiilor deja existente din incinta fermei, iar în 2015 investițiile s-au axat pe construirea unui combinat de vinificație la standarde europene, precum și a unui hotel turistic de 4 stele ”La Domenii”.

3.2. Activități productive

Cultivarea viței de vie la ”Domeniile Lungu” a început cu anul 2006, de la câteva ha pentru nevoi pesonale, suprafața s-a extis pe 138 ha, în prezent.

Solurile cultivate cu viță de vie sunt de tip cernoziom cambic cu relief vălurit și pantă de scurgere de 4-5%. Altitudinea plantației este de 410 m deasupra nivelului mării. Sistemul de conducere a viței de vie este în cordon unilateral cu tăiere scurtă în cepi.

Soiurile de struguri precum și suprafele cultivate sunt redate în tab. 3.1.

Tabelul 3.1

Soiuri de struguri cultivați pe ”Domeniile Lungu”

(www.domeniilelungu.ro)

Vinurile obținute se remarcă prin aciditate naturală, holdingul dorind ca să se extindă și pe vinuri spumante; 8 din vinurile produse au fost medaliate la numeroase concursuri, obținând 7 medalii de aur, iar în 2014, vinurile Sauvignon Blanc și Chardonnay au fost medaliate cu 3 medalii de aur.

Capacitatea de prelucrare se desfășoară în condiții optime, folosindu-se două linii de prelucrare cu aproximativ 100 t/zi, iar capacitatea de stocare atinge 2.000.000 litri vin.

Tehnologia de producere a vinurilor este cea tradițională, recoltarea strugurilor fiind manuală, când strugurii au atins maturitatea deplină (fig. 3.2).

Cultură de viță de vie Fabrica de producere a vinurilor

Instalația de îmbuteliere vinuri

Panou control temperatură vinuri Intalație de etichetare vinuri

Fig. 3.2. Aspecte din sectorul viticultură – ”Domeniile Lungu”

(foto original)

Agricultură

”Domeniile Lungu” administreaă pe cele 2000 ha o agricultură modernă, la standarde europene, folosind utilaje de ultimă generație, cu echipamente specializate.

Beneficiază de sisteme de irigații ce permit obținerea certificatelor de calitate pentru următoarele culturi: porumb, floarea-soarelui, grâu, cartofi, fiind considerate suprafața cea mai irigată din Moldova.

Pentru extinderea și modernizarea acestor sisteme de irigații s-au investit sume mari în urma accesării de proiecte europene. Holdingul are peste 1800 ha irigate și folosește apă din râul Prut, modernizarea realizându-se pe sistemul vechi de irigație din perioada 1980-1982. Cantitatea de apă utilizată în irigații pivot sau linear se ridică la 60.000 m3 apa/zi pe suprafață cultivată.

Societatea Astra Trifești deține procentul cel mai ridicat din totalul loturilor semincere fiind astfel considerată cel mai mare producător de semințe hibrid de porumb Monsanto și Pioneer. Dintre hibrizii de porumb românești menționăm: Fundulea-376, Olt; iar la floarea-soarelui hibrizii Favorit și Performer.

Fig. 3.3. Cultură de grâu aparținătoare Societății Astra-Trifești

(foto original)

Societatea deține o strânsă legătură prin contracte și colaborări cu Monsanto, în ce privește întregul lanț de procesare a semințelor de porumb: replicare în câmp, uscare boabe, sortare, tratare, dimensionare și însăcuire.

Suprafața de teren cultivată pentru producerea de semințe este de 850 ha, fiind repartizată astfel: 600 ha pentru sămânța hibrid de porumb, 100 ha pentru sămânța hibrid floarea soarelui, 50 ha pentru sămânța cartofului dar și pentru consum și 100 ha pentru cereale de toamnă.

”Castratul” se practică mecanic (85-90% folosind mașini de castrat provenite din Franța și S.U.A.), iar verificarea se efectuează manual.

Se fac purificări biologice de la faza de răsărire până în perioada de înflorire, iar verificarea purității genetice se realizează în laboratoare specializate din Anglia, Austria sau Franța.

O verigă foarte important din tehnologia de producere de semințe, este prelucrare, urmată de condițiile de recepție, uscare, sortare, batozare (în special la porumb), conditionare, calibrare, tratare și însăcuire semințelor cu aplicarea etichetelor pe categorii. Holdingul ”Domeniile Lungu” prelucreaza semințe hibride de rapiță, floarea-soarelui și cereale.

Cerealele sunt depozitate în spații autorizate, care respectă toate condițiile de depozitare, recepție, păstrare și livrare la indici de calitate, respectând contractele, în scopul comercializării-procesării acestora pentru consumul populației, în hrana animalelor și prin industrializare.

Spațiile de depozitare a cerealelor din producția proprie sunt reprezentate de silozuri metalice, cu fund plat, destinate exclusiv depozitării pe termen lung, având o capacitate de 4500 t. De aceea, silozurile sunt construite după standarde moderne, cu posibilitate variată de aerare, prin podeaua perforată, prin guri de aerisire și prin ventilatoare amplasate la baza silozului (fig. 3.4).

Fig. 3.4. Silozuri pentru depozitarea cerealelor

(foto original)

Controlul procentului de umiditate și valaorea temperaturii din siloz se face precis prin intermediul unui sistem sofisticat de diagnosticare a condițiilor de stocare, dar și a nivelului de cereale existente în celula de depozitare.

Societatea deține întreaga gamă de mașini agricole de ultimă generație, pentru fiecare cultură în parte (25 tractoare cu ghidare prin GPS John Deere, 7 combini de recoltare, 8 pluguri prevăzute cu grape, 15 semănători, echipamente de erbicidat, utilaje de depozitare și uscare, stații moderne pentru conditionarea și tratarea semințelor, sisteme performante de irigație).

Horticultură (vie și pomi)

Holdingul ”Domeniile Lungu” deține 30 ha livadă, cultivate cu cea mai largă gamă de pomi fructiferi, predominând: caișii, cireșii, vișinii, prunii, merii, perii și gutuii (fig. 3.5).

Fig. 3.5. Aspecte din livada – Domeniile Lungu (livadă adultă și livadă tânără)

(foto original)

Dintre soiurile de struguri de masa cultivate predomină: Muscat Hamburg, Muscat Adda, Muscat timpuriu de București, Victoria, Regina viilor, Cardinal, Michel Palieri și Gellum (fig. 3.6).

Fig. 3.6. Vinotecă

(foto original)

Atât legumele cât și fructele sunt păstrate în depozitul frigorific cu o capacitate de 600 tone.

După recoltarea fructelor proaspete din propria livadă (fig. 3.7) se produce sucul natural 100%, fără conservanți, fără zaharuri sau îndulcitori, acesta fiind ambalat la final în vase de câte 5 l.

Fig. 3.7. Livadă de meri și cireși

(foto original)

Produsele holdingului sunt comercializate în două magazine proprii cu locație în orașul Iași, în incinta Halei Centrale.

Zootehnie

Holdingul ”Domeniile Lungu” dispune de o fermă zootehnică care este un prim consumator al producției secundare si subproduselor provenite din sectorul vegetal și din sectorul de procesare a semințelor.

Microferma este reprezentată printr-un e efectiv de 300 capete capre Saanen, 50 capete oi specializate pentru producția de carne, 40 capete taurine din rasa de carne Angus Aberdeen; 40 capete struți, 20 capete păuni, 100 capete porci vietnamezi, 50 capete porci rasa Mangalița, 15 capete bivolițe cu pui, 200 capete păsări de coleție, porumbei, ponei și cai rasa Lipițană, iepuri etc. (fig. 3.8)

Productiile animaliere obținute în fermă au destinația consumului intern, respectiv cantina (fig. 3.9) pentru salariații holdingului, pentru muncitori sezonieri (circa 85%), diferența comercializându-se prin magazinele proprii.

Fig. 3.8. Aspecte din sectorul zootehnie – Domeniile Lungu

(foto original)

Fig. 3.9. Cantina holdingului Domeniile Lungu

(foto original)

Clădirea este dispusă pe două niveluri, parter, etaj și mansardă. Hotelul îndeplinește parametrii de calitate și confort fiind cotat la un nivel de patru stele.

Fig. 3.10. Vedere general a hotelului ”La domenii”

(foto original)

Hotelul reprezintă o constructive care se impune prin îmbietoarea atracție ce o exercită asupra vizitatorului.

Interioarele clădirii au fost amenajate la înalte exigențe și dorințe de odihnă, recreere și răsfăț. Mobilierul, în totalitate, este din lemn masiv, croit și executat impecabil, ceea ce conferă camerelor o notă de eleganță și rafinament.

Per ansamblu, hotelul oferă condiții excepționale cuplurilor dornice de evadare din atmosfera apăsătoare a aglomerațiilor urbane, ideal pentru familiile cu copii datorită mediului și spațiilor generoase în care copiii se pot manifesta.

3.3. Tendințe și perspective

Domeniile Lungu aflate în plină expansiune afirmă pregnant prezența a cinci segmente, respectiv: agricultură, zootehnie, viticultură, pomicultură și turism. Extinsă pe 2000 de ha asigură randament și productivitate pe măsura bazei tehnice puternice ce o deține (tractoare, combine, instalații de irigare etc.

Pentru anii viitori holdingul își propune să promoveze vinurile spumante, respectând inițial metoda italiană (în cisterne), ca mai apoi să respecte metoda Champenoise.

În acest scop, combinatul de vinificație are ca partener firma italiana CASAGRANDE, o firmă cu experiență vastă în domeniu, beneficiind totodată și de asistență tehnică de specialitate la cel mai înalt standard de lucru.

Cu ani în urmă, pe meleagurile Trifești-Hermeziu a fost înființat un proiect ca reluare a unei vechi tradiții, de peste un secol, care se desfășura pe partea vestică a Prutului, și care făcea din mica localitate un apreciat furnizor de vinuri.

Prin plantarea celor 138 ha cu viță de vie ”Domeniile Lungu” doresc să readucă tradiția prin lozinca ”Bachus la el acasa”.

CAPITOLUL 4

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE URMĂRITE

4.1. Scopul lucrării

Turismul rural în regiunea Moldovei constituie obiectul de studiul în lucrarea noastră care are un caracter constatativ descriptiv, folosind date statistice concrete și reale, care au fost utilizate prin interpretare rezultatelor în tabele și grafice.

Scopul cercetării constă în reprezentarea situației actuale în ceea ce privește turismul rural, în zona Moldovei, cu real potențial. Indicii de apreciere pentru circulația turistică dețin un rol important în desfășurarea și dezvoltarea turismului rural.

4.2. Obiectivele propuse

Obiectivele urmărite au fost următoarele:

– răspunsuri cu privire la preferințele turistului sau vizitatorului pentru zonele Moldovei;

– aplicarea indicilor de circulație turistică pe zona Trifești-Hermeziu;

– interpretarea răspunsurilor prin diagrame cu datele statistice obținute.

Fig. 4.1. Extinderea Holdingului ”La Domenii”

(foto original)

4.3. Analiza SWOT a activității turistice de fermă

Analiza AWOT este redată în tab. 4.1.

Tabelul 4.1

Dezvoltarea turismului în zona Trifești-Hermeziu

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ: PENSIUNEA ”LA DOMENII”, TRIFEȘTI, IAȘI

5.1. Prezentarea pensiunii

5.1.1. Scurt istoric

În anul 2014 a fost dat în folosință Hotelul dintre vii ”La Domenii”, un obiectiv format din 24 camere, din care 5 sunt apartamente. Este amplasat la distanță de 150-200 m de cele două iazuri ale Domeniilor Lungu, protejate de vii (fig. 5.1).

Clădirea este dispusă pe două niveluri, parter, etaj și mansardă. Hotelul îndeplinește parametrii de calitate și confort fiind cotat la un nivel de patru stele.

Fig. 5.1. Aspecte de la intrarea în clădire

(foto original)

Hotelul reprezintă o construcție care se impune prin îmbietoarea atracție ce o exercită asupra vizitatorului.

Interioarele clădirii au fost amenajate la înalte exigențe și dorințe de odihnă, recreere și răsfăț. Mobilierul, în totalitate, este din lemn masiv, croit și executat impecabil, ceea ce conferă camerelor o notă de eleganță și rafinament.

Fig. 5.2. Vedere de ansamblu din hotel

(foto original)

Per ansamblu, hotelul oferă condiții excepționale cuplurilor dornice de evadare din atmosfera apăsătoare a aglomerațiilor urbane, ideal pentru familiile cu copii datorită mediului și spațiilor generoase în care copii se pot manifesta (fig. 5.2-5.4).

Fig. 5.3. Mini parc de aventură

(foto original)

Hotelul ”La Domenii” este format din 24 camere single și camere duble și 5 apartamente.

Fig. 5.4. Aspecte de la recepția hotelului

(foto original)

Camerele single și duble sau matrimoniale au în dotare paturi de una sau două personae, cu saltele din poliuretan fără arcuri. Camerele dispun de condiții excepționale de cazare la cele mai înalte standard de conform, fiind completate cu două balcoane cu suprafața de 24 m2. Fiecare cameră este dotată la interior cu aer condiționat, televizor LCD cu internet, wireless, halat de baie, papuci de cameră, uscător de păr, telefon, minibar. Camerele au băi private, cu cabină de duș spațioasă (fig. 5.5).

Prețul unei camere include micul dejun și accesul la celelalte facilitate ale hotelului.

Fig. 5.5. Aspecte din camerele dublă

(foto original)

Apartamentele au o suprafață mai mare putând oferi cazare pentru 4-5 persoane. Este format dintr-un dormitor și o camera de relaxare. Camera de relaxare este dotată cu canapele din piele și care se pot transforma ușor într-un al doilea spațiu de dormit.

Fig. 5.6. Aspect din camera twin

(foto original)

Fig. 5.7. Aspecte din aparamentul hotelului

(foto original)

Condițiile de cazare sunt excepționale, iar calitatea serviciilor și servirea impecabilă oferă turistului clipe minunate ca în familie.

Hotelul deține și un apartament president cu capacitate și dotări care pot satisfice toate solicitările persoanele cu pretenții.

5.1.2. Descrierea spațiilor de primire și agreement

Documentația de clasificare a hotelului de patru stele a fost transmisă de către Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului- Direcția de autorizare și control care a verificat respectarea și îndeplinirea criteriilor pe baza cărora se realizează clasificarea și s-a întocmit certificatul de clasificare.

Clasificarea hotelului în categoria de patru stele s-a realizat după următoarele criterii îndeplinite:

– starea generală a clădirii;

– organizarea spațiilor și serviciilor aferente;

– starea funcțională a instalațiilor;

– asigurarea suprafeței minime din camere fără grup sanitar;

– asigurarea numărului maxim de locuri într-o cameră și numărului maxim de locuri pentru un dormitor din apartament sau din garsonieră (două);

– după dotarea din camere;

– alte criterii.

În cadrul hotelului turistic sunt obligatorii:

*afișarea la loc vizibil a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar și/sau administrator al structurii, ale Miniterului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru semnalarea eventualelor nemulțumiri cu privire la serviciile oferite turiștilor (fig. 5.8);

*afișarea la recepțiile a certificatului de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în lei;

Fig. 5.8. Inscripția programului de lucru și prețurile pe camere

(foto original)

*păstrarea liniștii publice, ordinii, moralității, curățeniei și respectarea cu strictețe a normelor sanitare și a celor de prevenire și stingere a incendiilor;

*asigurarea cu personal calificat și cu conduită ireproșabilă;

*oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, a cel puțin 18 servicii;

*instrucțiuni de folosire a telefonului;

*tarifele interne și internaționale pentru convorbiri telefonice;

*lista room-service;

*lista cu serviciile suplimentare oferite, cu indicarea modalităților de solicitare a serviciului de cameră (fig. 5.9);

Fig. 5.9. Meniu

(foto original)

*programul TV pentru săptămâna în curs;

*informații tristice privind zona sau localitatea;

*hărți cu localizarea a structurii de primire turistică pentru unitate de 4 stele;

*chestionare pentru aflarea opiniei turiștilor cu privire la serviciile oferite.

Fig. 5.10. Informații pentru turiști

(foto original)

Fig. 5.11. Aspecte de la intrarea în clădire și parcarea hotelului

(foto original)

Turismul de sfârșit de săptămână/de agrement, care este practicat în cadrul hotelului „La domenii” este susținut prin cele 5 ramuri care constituie activitatea holdingului ”Domeniile Lungu” (fig. 5.11).

Restaurantul hotelului, cu o capacitate de 100-180 de locuri reprezintă cadrul perfect pentru servirea mesei sau pentru întâlniri de afaceri (tab. 5.1). Meniul variat și personalul calificat reprezintă garanțiile unei întâlniri reușite.

Tabelul 5.1

Tarife pentru hotel 4 stele La Domenii

(domeniilelungu.ro)

Lobby pentru cei dornici să încheie anumite contracte informale în cadrul evenimentelor organizate la hotel, asigurându-se un spațiu generos și ospitalier. Este dotat cu canapele îmbrăcate în piele, dispuse în așa fel încât să asigure intimidate discuțiilor și condiții ideale pentru socializare.

Sală de conferințe cu capacitatea de 80 de locuri. Sala este prevăzută cu sistem de proiecție performant, spațiile interioare oferind accesul oaspeților la wi-fi gratuity (fig. 5.12).

Restaurantul hotelului are o capacitate de 40 locuri. Bucătăria beneficiază de aparatură ultra-modernă, fiind locul unde sunt preparate și servite în exclusivitate numai produsele agroalimentare obținute în cadrul fermei proprii (fig. 5.13-5.14).

Fig. 5.12. Sală de conferințe

(foto original)

Turiștii pot beneficia de alimente proaspete, precum sunt brânzeturile tradiționale, apetisante, produse de carmangerie, legume și fructe savuroase.

Fig. 5.13. Aspect din restaurant

(foto original)

Fig. 5.14. Aspecte din restaurantul hotelului ”La Domenii”

(foto original)

Spații de agrement unde vizitatorul sau turistul beneficiază de liniște și acces la diferite posibilități de recreere.

În funcție de sezon, oaspeții pot asisita la lucrările agricole specific cu posibilitatea de a realiza drumeții în natură, inclusiv de-a lungul malului Prut.

Hotelul este amplasat între iazurile holdingului, care sunt străbătute de mici ambarcațiuni. Pentru cei doritori se organizează partide de pescuit sportive și plimbări cu hidrobicicleta (fig. 5.15).

Suprafața de apă are un ponton care se desfășoară pe o suprafață de 600 m2 și care prezintă avantajul de a fi pretabil la organizarea de mese festive, evenimente de familie, petreceri pescărești și vânătorești, etc.

Fig. 5.15. Iaz de agrement și pescuit sportive

(foto original)

Fig. 5.16. Lipițani pentru activități de calorie

(foto original)

Crama fermei viticole ”Hermeziu” oferă posibilitatea organizării degustărilor de vinuri de o calitate deosebită, din soiuri tradiționale dar și din soiuri din cele mai puțin cunoscute pe piața locală (fig. 5.17).

Fig. 5.17. Aspecte din fabrica de vinificație

(foto original)

Fig. 5.18. Mașinile pentru distribuței vinuri

(foto original)

În cadrul degustărilor organizate, turistul sau vizitatorul este asistat de specialiști în domeniul viticol și este introdus în tainele nobilei arte de producere a vinului.

5.1.3. Analiza circulației turistice

Dinamica numărului de vizitatori/turiști, în zona Trifești-Hermeziu și, în decursul anilor este redată în tab. 5.2 și reprezentată grafic în fig.5.19, evidențiindu-se gradul de circulație turistică pe ultimii doi ani.

Tabelul 5.2

Numărul de turiști și vizitatori în zona Trifești-Hermeziu, 2016/2017

(prelucrare proprie)

Tabelul corespunde cu numărul corespunzător al turiștilor/vizitatori care în anii 2016/2017 s-au cazat în hotelul ”La domenii”, respectiv vizitatori la crama Hermeziu și care au beneficiat de serviciile unităților de cazare și restaurant.

Fig. 5.19. Dinamica numărului de turiști pe parcursul anii 2016/2017

Din tab.5.1 și fig.5.19.putem observa că în zona Trifești-Hermeziu structurile de cazare sunt diversificate, iar numărul de turiști/vizitatori a fost mai mare la crama Hermeziu față de numărul turiștilor cazați la hotel.

Metode de înregistrare a circulației turistice

Măsurarea sau înregistrarea circulației turismului are drept scop obținerea de informații financiare care să descrie turismul în regiunea Trifești-Hermeziu, ca fenomen economic. Informațiile obținute au fost necesare pentru a putea analiza turismul în zona luată în studiu, informațiile statistice fiind utilizate în înregistrarea circulației turistice obținute direct din sursele înregistrate la recepție.

Statistica structurii de cazare este deosebit de valoroasă în analiza ofertei turistice. Aceasta furnizează informații despre cererea turistică în regiunea Trifești-Hermeziu.

Circulația turistică se măsoară prin capacitatea de cazare, gradul de ocupare (eng. occupancy), dar și numărul de vizitatori.

O altă sursă statistică pentru estimarea circulației turistice este metoda sondajelor sau cu datele preluate din caietul de recenzii.

5.1.4. Indicatori ai circulației turistice

Numărul turiștilor/vizitatorilor este recunoscut ca fiind unu dintre cei mai importanți indicatori ai circulației turistice: Fiind un indicator fizic și cantitativ, acesta poate lua următoarele forme:

Sosiri/plecări de turiști/vizitatori: date obținute din registrul de recepție și caietul de recenzii;

Persoane cazate: utilizat pentru turismul intern, datele fiind preluate din statisticile unități de cazare;

Participanți la acțiuni turistice (turiști/vizitatori): specific pentru turismul intern, rezultat din centralizarea activității sectoarelor de activitate ce formează holdingul.

Indicatorul „număr de turiști/vizitatori” este determinat pe întreaga perioadă de activitate a hotelului și a activităților sezoniere, stabilite pe componente: zonă turistică, motivul călătoriei, mijlocul de transport, perioadă de timp (lună/an/ziua).

Numărul zile-turist sau înnoptărilor, s-a calculat în zile, ca sumă a produsului între numărul turiștilor/vizitatori și durata activității turistice. Aceste date s-au obținut din cumularea și prelucrarea informațiilor statisticile ale unității hoteliere.

Indicatorul „număr de zile-turisti” s-a urmărit distinct pentru turismul intern pe localitate de proveniență, pe destinație, motivul călătoriei etc.

Durata medie a sejurului este dată de numărul mediu de zile de cazare la propriu a turiștilor în zona Trifești-Hermeziu, raportând numărul înnoptărilor la numărul turiștilor.

Acest indicator se determină pe categorii de turiști și forme de turism, exprimând latura calitativă a activității turistice în cadrul holdingului ”Domeniile Lungu”.

Tabelul 5.3

Valorile indicatorului număr zile-turist în zona Trifești-Hermeziu în anii 2016/2017

(prelucrare proprie)

Trebuie să acceptăm din punct de vedere teoretic că serviciile de bună calitate prelungesc perioada de staționare a turistul în hotel.

Densitatea circulației turistice (DCT) se calculează odată în raport cu populația rezidentă a zonei Trifești-Hermeziu, dar și în raport cu cu suprafața zonei, astfel:

DCT = (Număr turiști sosiți în zona Trifești-Hermeziu/Populația rezidentă a zonei);

DCT = (Număr turiști sosiți în zona Trifești-Hermeziu/Suprafața în km2 a zonei).

Prin calcularea densității circulației turistice putem avea informații cu privire la gradul de solicitare a zonei Trifești-Hermeziu și în mod indirect luarea de măsuri pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, fără a perturba activitatea rezidenților sau chiar a echilibrul ecologic al zonei.

Conform ultimilor date înregistrate de Institutul județean de Statistică Iași, numărul de locuitori din Trifești-Hermeziu atinge 999 de locuitori, cu o suprafață a comunei de 7,5 km2.

Calculând cu datele obținute indicatorul ”densitatea circulației turistice” din zona Trifești-Hermeziu am obținut următoarele valori:

Tabelul 5..4

Valorile indicatorului ”densitatea circulației turistice” în zona Trifești-Hermeziu

(prelucrare proprie)

Volum încasări/cheltuieli turistice este indicatorul valoric determinat global, pentru întreaga activitate de turism intern (în monedă națională – lei) diferențiat pe două fluxuri: sosiri și plecări. El mai poate fi calculat și în funcție de tipul de activitate (cazare, alimentație, transport) etc.

Prin combinarea indicatorului volum/cheltuieli cu indicatorii fizici se determină doi indicatori importanți utili în caracterizarea activității de turism din zonă:

Încasarea/cheltuială medie/turist = (Volum încasărilor sau cheltuieli/Număr turiști).

Încasarea/cheltuială medie/zi-turist = (Volum încasări sau cheltuieli/Numărul înnoptărilor).

Tabelul 5.5

Valorile indicatorului încasare/cheltuială tustistică în zona Trifești-Hermeziu

(prelucrare proprie)

Conform valorilor obținute prețul practicat la recepție este identic în cei doi ani analizați, diferența fiind dată de numărul de înnoptări în regim single.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

Turismul în zona Trifești-Hermeziu constituie factor important în procesul dezvoltării economice.

Grupul de firme ”Domeniile Lungu” a luat ființă în anul 2001, la ferma Bivolari, holdingul fiind extins pe o suprafață de 2000 ha. Activitățile se desfășoară pe cinci domenii principale: viticultură, agricultură, zootehnie, horticultură și turism.

Pe zona analizată nu sunt arii protejate sau specii protejate de lege.

În zona Trifești-Hermeziu sunt două situri arheologice: ”dealul Curții” și ”la Curte”;

În zonă se practică turismul cultural-istoric susținut de existența monumentelor cu valoare istorică:

– Muzeul ”Constantin Negruzzi” împreună cu mormintele familiei ce au dat numele localității;

– biserica ”Sfinții Constantin și Elena” ridicată pe vechea bisericuță din lemn din curtea conacului;

– monumentul comemorativ al eroilor căzuți în al doilea Război Mondial.

Structurile de primire turistică din zona Trifești-Hermeziu includ hotelul ”La domenii”, crama ”Hermeziu”, vinoteca și ferma zootehnică cu animale și păsări de colecție.

Spații de agrement beneficiază de liniște și acces la diferite posibilități de recreere.

În funcție de sezon, oaspeții pot asista la lucrările agricole specifice cu posibilitatea de a realiza drumeții în natură, înclusiv de-a lungul malului Prut.

Hotelul este amplasat între iazurile holdingului, care sunt străbătute de mici ambarcațiuni. Pentru cei doritori se organizează partide de pescuit sportive și plimbări cu hidrobicicleta, iar pentru copii este dat în funcțiune un miniparc de aventuri.

Suprafața de apă are un ponton și se pretrază la organizarea de mese festive, evenimente de familie, petreceri pescărești și vânătorești, etc.

Holdingul ”Domeniile Lungu” este constituit din cinci societăți comerciale, cu capital integral privat: SOCIETATEA AGRICOLA ASTRA TRIFEȘTI, AGRO INDUSTRIAL CERES S.R.L., LORVAS COMPANY S.R.L., AGRICOLA ASTRA S.R.L., FLAVISEM CORPORATION S.R.L. și MITVAS TOUR S.R.L.

Acest grup de firme au misiunea de a folosi cu responsabilitate capitalului de lucru, prin folosirea aplicarea unor tehnologii de performanță și îmbunatățirea continua a metodelor de cultivare, recoltare, prelucrare și depozitare a produselor agricole, care se ridică la un nivel de calitate superior, național dar și european.

Recomandări

Realizarea și promovarea la nivel local, regional și național a unor evenimente sportive (hipism, șah, înot etc).

Crearea de centre de informare în oraș.

Organizarea de târguri câmpenești, expoziții muzeale etnografice și manifestări culturale, festivaluri, acțiuni și campanii de promovare a potențialului turistic local și sprijinirea participării la astfel de evenimente.

Intensivizarea promovării audio, video și cu plasare în mediile turistice de la nivel local, regional și național.

BIBLIOGRAFIE

Arhip Constanți, Rusu Elena, 1995 – Trifești – Lunca amintirilor. Editura Timpul, Iași.

Cioceanu M., 2015 – Turismul rural, factor de accelerare a integrării economice europene, Considerații generale. Curs accesibil online.

Cândea M., Simon T., Bogan E. 2012 – Patrimoniul turistic al României. Editura Universitară, ISBN 978-606-591371-4

Cocean P., 2005 – Geografia regional a României, Editura Ministerului Educației și Cercetării, ISBN 973-0-04097-4

Glăvan V., 2005 – Geografia turismului. Edit. Fundației „România de Mâine", București, ISBN 973-725-047-8

Glăvan V. 2006 – Potențialul turistic și valorificarea sa. Editura Fundației "România de Mâine", București, ISBN 973-725-617-4, ISBN 978-973-725-617-1

Gusti D., 1938 – "Volumul II, Țara Românească", al "Enciclopediei României", Editura Imprimeriei Naționale.

Matei D. 2005 – Turismul rural: teorie și realitate. Editura Terra Nostra, Iași, ISBN 973-8432-32-4

Nistoreanu P. 1999 – Ecoturism și turism rural: elemente de management, marketing și economie. Editura ASE, București, ISBN 973-946-269-3

Nistoreanu P. 2004 – Productia și comercializarea serviciilor turistice, Editura Didactică și Pedagogică, ISBN 973302-910-6

Nistoreanu P, Gheres M., 2010 – Turism rural – tratat, Editura C.H. BECK, ISBN: 973-115-780-1

Păsărin, B., 2017 – Managementul fermelor agroturistice. Editura PIM, Iași.

Rusu Olga și colab., 2005 – Muzeul ”Constantin Negruzzi”, Muzeul Literaurii Române.

Ungureanu G. Și colab., 2011 – Ghid pentru promovarea afacerilor în turism. Editura Terra Nostra, Iași.

Oficiul de Cadastru și Organizarea terioriului, 2017

Statistica primăriei Trifești-Hermeziu

Situl Parohiei "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu

www.domeniilelungu.ro