Sursele si izvoarele privind sudiul familiei romane sunt reprezentate de cele arheologice, de la locuinte si necropole pana la inscriptii funerare… [613915]

Țânculescu Dragoș Ștefan
Istorie ID Anul I I
Familia Romana

Familia Romana

Sursele si izvoarele privind sudiul familiei romane sunt reprezentate de cele arheologice, de la
locuinte si necropole pana la inscriptii funerare sau reprezentari numismatice si edificii publice in
care apar cupluri umane sau cortegii funerare. La acestea se adauga un considerabil numar de
reprezentari, statui sau picturi , reprezentari monetare ce pot lamuri aspect de rudenie sau de
vestimentatie, chiar daca ele, ca si majoritatea reprezentarilor umane, fac referire la gruparile
aristocratice.
Pe langa aceste izvoare dispunem si de o mare cantitate de informatii referitoare la familia
romana in sursele scrise, fie cele j uridice, fie istorico -literare. Subliniem ca familia romana nu a
constit uit nicicand un subiect in sine pentru autorii antici, tratate despre familie nu s -au scris, dar
preocuparea pentru raporturile dintre membrii familiei si pentru regimul bunurilor, pen tru valorile
de cuplu si de viata in general, ca si unele studii medicale ofera date pretioas e pentru conturarea
universului domestic roman. La fel, in domeniul religios, aspectele private sunt lamurite in masura
in care ele pot intregi tabloul de ansamblu al comuniunii dintre zei si cetatea Romei in intregul ei.
Din categoria izvoarelor istorico -literare face parte si lucrarea lui Suetonius Caesarum XII.
vitae (Viața celor 12 Cezari) , de unde aflam despre originile lui Caesar …a Venere Iulii cuius
familia est nostra1.
Gaius Suetonius Tranquillus (70-160 e.n.) a fost un intim al inaltelor cercuri senatoriale. Adept
convins al monarhiei, el ii impartea insa pe imparati buni si rai. Pentru intocmirea opere i sale,
Suetonius a folosit memo riile, precum si marturiile contemporanilor sai, dar el nu a avut o pozitie
critica fata de izvoarele utilizate. De aceea nu toate informatiile ce le da sunt demne de crezare.
Daca din punct de vedere al exactitatii istorice pacatuieste, in schimb nimeni altul nu a zugravit cu

1 Suetonis, Iulius, 6.1

un condei mai ascutit, cu mai multa plasticitate tot putregaiul, tot de sfraul, toata imoralitatea
exploatatorilor ce domneau la Roma pe vremea imperiului.
“Vietile cezarilor” infatiseaza cititorilor o fresca impreseionanta in care virtutea sta laolalta cu
viciul, cumpatarea cu orgia, austeritatea cu incestul. Lucrarea constituie astfel, prin contrast ( o
spune insusi Suetonius : Pana acum am descris omul, acum trec la monstru .) daca nu cea mai
fidela, in orice caz imaginea cea mai vie a gloriei si decadentei Romei sclavagiste , in care puterea
si desfraul au stat de acelasi tron.
Citatul de mai sus face parte din cartea I inchinata lui Caius Iulius Caesar unde in capitolul VI
este prezentata originea acestuia.
“Ajuns quaestor2, tinu in for, de pe tribuna rostrata3, un discurs fumebru, conform traditiei4, in
care lauda pe Iulia si pe Cornelia; prima i -a fost matusa, iar a doua sotie. In elogiul adus matusii
sale, vorbeste astfel despre origi nea ei si a tatalui ei:
Matusa mea, dupa neamul mamei ei, descinde din regi, iar dupa neamul tatalui, din zei
nemuritori . Caci din Ancus Marcius5 coboara familia regala a Marcilor, nume pe care -l purta si
mama mea , iar din Venus coboara ginta Iulia, din care face parte familia noastra. Este, asadar,
in neamul nostrum, si majestatea regilor, care au asa de mare putere asupra oamenilor, si
veneratia zeilor, care stapanesc pe regi. ”
Iata ca, Iulius Caesar, pe langa conceptual de familia care este raportat la persoane – personae
unde se include totalitatea indivizilor care se afla sub puterea -potestas – a tatalui -sot, dar si cel
familiars care indica membri aceleasi familii, ne introduce alt concept, cel de gens- ginta, care are
o sfera de cuprinde re mai mare.
Prin acest elogiu funerar Iulius Caesar isi atribuie originea gintei Iulia ca fiind descendenta din
zei, mai pecis din Venus. Venus dupa legenda, era zeita frumusetii , iubirii si prosperitatii. Se spune
in mitologie ca s -ar fi nascut din sangele ce a picat din rana zeului Uranus, ranit de fiul sau Saturn,
ca sa -i ia tronul. Din spuma marii s -a nascut Venus, numita si Anadyomene, adica iesita din spuma
marii.

2 Questorii era functionary numiti de consuli
3 Tribuna rostrata se numea astfel de la cuvantul rostrum, (cioc de corabie), cu care se impodobea dupa razboi
tribuna din for a oratorilor
4 Traditia admitea sa se tina asemenea elegii funebre numai femeilor inaintate in varsta, ceea ce nu era cazul cu
Cornelia, care a murit tanara. Caesar a fost cel dintai care a indraznit sa tina un discurs funebru elogios unei femei
tinere.
5 Ancus Martius a fost unul din cei sapte regi ai Romei

Pe langa atribuirea familiei sale la ginta Iulia acesta isi atribuie si neamul mamei sale ca avand
origini regale si mai exact cele ale lui Ancus Martius care invinse pe latini, construi un pod peste
fluviul Tibru si intemeie la gurile Tibrului portul Ostia6, dupa cum spune Titus Livius7 in opera sa
Ab urbe condita, unde în 142 de cărți, tratează istoria romană, de la întemeierea Romei (conform
legendei în anul 753 i.e.n. ), până la moartea generalului Drusus în campania din Germania (9
i.e.n. ).

Bibliografie:
Suetonius Caesarum XII. vitae (Viața celor 12 Cezari)
Suport curs

6 Ostia (în latina Ostia , iar în italiană Ostia Antica ) era un oraș de coastă, port al Romei , situat la vărsarea fluviului
Tibru în Marea Tireniană , la 35 de kilometri sud -vest de Roma
7 Titus Livius (ca. 59 d. Hr – 17 d.Hr.) a fost istoric roman