Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții 77 [625721]

Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții… 77

SURSELE PROBLEMELOR ALE MANAGEMENTULUI VIN ĂRIEI CA
DESTINA ȚIEI TURISTICE ȘI CONCEPTUL DE SOLU ȚII BAZAT PE
STANDARDE INTERNA ȚIONALE

T. Darii
Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate ”Mile știi Mici” Republica Moldova

INTRODUCERE

Traseele turistice vinicole devin din ce în ce
mai răspândite în cadrul peisajelor vitivinicole din
Republica Moldova. Cu toate acestea, pozi ția
vinăriilor ca atrac țiilor turistice, este
problematizat ă pentru nevoile, cerin țele și
așteptările clien ților/turiștilor vizavi de pia ța de
turism și este un “ Domeniu de Ini țiative ” pentru
valorificarea sectorului vit-vinicol. Câteva concepte și instrumente ale managementul integrat utilizat în
turism viti-vinicol interna țional ne pot ajuta în
cercetarea acestui domeniu .

1.
NECESITATEA UNEI
PLANIFIC ĂRI STRATEGICE ȘI
INTEGRATE A VIN ĂRIILOR CA
DESTINA ȚIILOR TURISTICE

Cre șterea practicii din statele dezvoltate de a
lua multiple mici vacan țe a favorizat vin ăriile în a
oferi rapid accesibilitate și o serie de activit ăți în
ospitalitate, siguran ță și securitate de orice fel,
trafic. Cum vin ăriile de succes aplic ă strategiile
manageriale pentru tranzi ție de la livr ări spre
gestiunea cererii în mediul de afaceri turistic? Un număr de studii publicate în ultimele dou ă decenii
au început s ă furnizeze un cadru de lucru pentru
investigarea turismului viti-vinicol: Getz, D. (1999) și (2006) a studiat factorii de succes în oferta
lansată de regiunile vinicole pentru turism vinicol
[3], [2]; Hall M. (2000) a examinat rela ția dintre
particularit ățile care dau vin ăriilor o înf ățișare
plăcută turiștilor și atractivitate, ca loc de petrecere
a timpului liber pentru viz itatori [4]; Lori M. (2004)
a examinat dezvoltarea planurilor de marketing
pentru afaceri în turism vinicol [7]; Dodd T. (1997) s-a concentrat asupra produsului, mediului și atributelor serviciilor vin ăriilor care influen țează
atitudinile și achizițiile vizitatorilor vin ăriilor,[1].
Aceste lucr ări au fost urmate de multe alte cercet ări
în turism viti-vinicol, ce contribuie la explorare
turistică viitoare asupra turismului în regiuni viti-
traseului viti-vinicol. Nu exist ă nici o îndoial ă că vinicole. Din analiza ofertelor vin ăriilor implicate în
turism viti-vinicol interna țional se poate de
identificat c ă preferințele vizitatorilor sunt orientate
spre trei direc ții:
– Traseele vinicole: ora șe, peisaje, patrimoniu.
– Produsele: vinul și produse asociate.
– Stilul de via ță
(wellness-ul): care întoarce
omului către natura unde se caut ă metode și produse
naturale pentru s ănătate, pentru echilibru psihic,
energie și încetinirea fenomenului de îmb ătrânire,
[11].
Avantajul competitiv a zonelor viti-vinicole
renumite este evident în compara ție cu zonele
producătoare, mai pu țin cunoscute. Acest fapt
dovedește că resursele, cum ar fi vinul și podgoriile,
nu este o condi ție suficient ă pentru turist, atunci
când să ea decizia unde de a petrece o vacan ță. Pe
de altă parte, procesele de produc ție a vinurilor sunt
omoloage, tehnici sunt acelea și oriunde, atât în
Moldova cât și în străinătate. Avantajul competitiv
se află în mixtul de resurse, cum ar fi activele a
teritoriului și de competen țe, cum ar fi capacitatea
de a dezvolta astfel de active în cadrul unei
planificări strategice eficiente teritoriale , acest
aspect este prezentat în ( Figura 1 ).

Figura 1. Resursele destina ției competitive în
turism viti-vinicol.

Revitalizarea zonelor viti-vinicole din Moldova trebuie s ă meargă prin intermediul
turismului viti-vinicol pe dou ă căi principale:
legătură cu teritoriul zonei și activități pe rețeaua
pentru degustare la fa ța locului, este cel mai
Legătura cu zona
viti-vinicol ă
Vinuri de Calitate
Atracții
Infrastructura Cooperarea
relațiilor locale
și naționale Destinație competitiv ă
în turism viti-vinicol
Traseu
viti-vinicol

78 Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții…

pentru primul pas este necesar ă creșterea calit ății semnificativ factor. Un program bun nu dureaz ă
viței de vie și a vinului prin dezvoltarea și protecția
producției locale, precum și implementarea
instrumentelor de certificare a calit ății, [5].
Se poate de conturat diverse forme de călătorii preferate de c ătre turiști în turism viti-
vinicol autohton: excursii individuale sau organizate spre vin ării ca destina ții turistice;
călătorii de vacan țe sau de weekend determinate de
sărbătoarea vinului; c ălătorii de afaceri, sociale sau
shopping; vizite la prieteni; excursii de cercetare și
științifice. Turi știi sunt atra și de ceea ce este
exprimat prin cultura unui local, tradi țiile și
obiceiurile. În leg ătură cu acest aspect putem
menționa nivelul calit ății pe care îl a șteaptă turiștii
care, în schimb, depinde de tipurile de consumatori
implicați, de experien ța anterioar ă din spațiul sau
din vin ării/destina ții turistice comparabile.
Așteptările consumatorului pot fi modificate prin
comunicare activ
ă și prin politica de marketing a
vinăriei/ destina ției. Acest tip de strategie aleas ă
poate fi transpus ă într-un plan al calit ății în
prestațiile turistice vin ăriei.

2. DETERMINAN ȚII CALIT ĂȚII
PRIDUSULUI TURISTIC AL VIN ĂRIEI

Speciali știi din industria turismului v ăd
adesea calitatea ca pe o caracteristic ă a destina ției
turistice. Acest tip de evaluare, care ia forma unei judecăți de valoare, este subiectiv ă din moment ce
implică un observator și propriile sale puncte de
referință. Cu alte cuvinte, cu to ți suntem turi ști la
un moment dat și avem propriile gusturi și
referințe. Calitatea subiectiv ă nu ar trebui s ă fie
confundat ă cu calitatea obiectiv ă (această calitate,
legată de satisfacerea necesita ților utilizatorilor,
este independent ă de prestigiul vin ăriei-destina ției).
Lumea care lucreaz ă în turism vinicol, de fapt,
activează în industria serviciilor. Produsul pe care
ei doresc s ă-și vândă nu este vinul dar e un program
turistic. Aceast ă activitate trebuie s ă fie creată ca
o piesă de teatru. Întreprinderea poate fi de succes,
în cazul în care obiectivul este de a satisface
nevoile consumatorilor. Ce fel de a șteptări au
turiștii? Mai întâi de toate ace știa și-ar dori s ă aibă
un timp frumos, a vedea lucruri interesante ș
i,
poate, de a pune câteva întreb ări. Este, de
asemenea, inevitabil ă prezența împrejurimilor
adecvate: beci frumos, curat, iluminat pentru
vizitare, și degustarea vinurilor, care este aranjat ă
într-o înc ăpere confortabil ă, cu o temperatura
normală. O alt ă cerință de bază este prezen ța
facilităților. Alegerea categoriei vinului, disponibil prea mult timp, este instructiv, subliniaz ă cele mai
importante detalii și ar trebui s ă conțină un umor.
Vizitatorii s-ar a ștepta nu la o prezentare, mai
degrabă ei solicit ă un mediu în care ei pot sim ți
interesul și ospitalitatea viticultorului.
Literatura economic ă de specialitate nu
definește clar conceptul „calitatea presta ției turistice
a vinăriei”. Se poate de identificat numeroase
elemente cu rol definitoriu în asigurarea unui anumit nivel calitativ al presta țiilor turistice unei vin ării.
În primul rând, este vorba de procesele de
producție/prestare și comercializare a serviciilor,
procese ce presupun anumite tehnologii, materii
prime, echipamente și resurse umane:
– poziția geografic ă, atractivitatea, originalitatea,
gradul de poluare etc. ale resurselor turistice unei vinării, denumite generic materii prime –
influen
țează decisiv calitatea produselor;
– echipamentele ( vinotecile, s ălile de degustare,
restaurante, facilit ăți, mijloace de transport, instala ții
de agrement), prin caracteristicile lor tehnice, prin gradul de confort, prin accesibilitate – joac ă un rol
important în determinarea calit ății;
– resursele umane, prin nivelul de calificare,
responsabilitate, performan țe, competen ță, își pun,
în mod nemijlocit, amprenta asupra calit ății
serviciilor și satisfac ției consumatorilor turi ști.
Totodată, dependen ța de persoana prestatorului, ca
trăsătura definitorie a serviciilor, determin ă
unicitatea presta țiilor, făcând aproape imposibil ă
standardizarea, ceea ce reprezint ă, în egală măsură
un avantaj și un neajuns în determinarea calit ății
serviciilor pentru vizitatorii vin ăriei.
În al doilea rând, calitatea serviciilor depinde
de relația dintre prestator și turist . În acest caz,
trebuie avut în vedere num ărul vinăriilor care
participă la realizarea produsului turistic vinicol și
faptul că turistul este implicat activ, într-o propor ție
mai mare sau mai mic ă, în acest proces. Ca urmare,
comunicarea între parteneri ș
i, în mod deosebit,
între turist și prestatorii de servicii, este esen țială în
realizarea unor produse de înalt ă calitate.
În al treilea rând , un rol important în
definirea calit ății serviciilor revine percepției
acesteia de c ătre consumatori. În leg ătură cu acest
aspect O. Snak O. (2001), men ționează trei fațete
care sunt fundamentale în evaluarea calit ății
serviciilor de c ătre turiști:
– calitatea dorit ă, reprezentat ă prin caracteristicile
pe care turistul le poate evalua înainte de cump ărare/
consumare;
– calitatea perceput ă, dată de parametrii pe care
turistul îi poate evalua dup ă consumare;

Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții… 79

– calitatea credibil ă, ce exprim ă încrederea
turistului în produs/serviciu, chiar dac ă anumite
caracteristici ale acestuia nu le poate evalua,[10].
Din punct de vedere al serviciilor turismului viti-vinicol este interesant de semnalat decalajul dintre nivelul calit ății dorite de vin ărie și ceea ce ofer ă
acea vinărie ( calitatea asigurat ă). Acest decalaj
arată cât de bine se descurc ă acea vin ărie. Întrucât
calitatea dorit ă poate fi asigurat ă în procesul de
selecție a ofertelor și capătă concretizare în
momentul lu ării deciziei de cump ărare, calitatea
percepută și cea credibil ă beneficiaz ă de o
importanță mai mare. Asigurarea calit ății percepute
se poate realiza prin perfec ționarea activit ății, dar și
prin diversificarea ofertelor; de asemenea, pre țul
este un element utilizat în diferen țierea calit ății
serviciilor turistice oferite de vin ărie. În ce prive ște
calitatea credibil ă – imaginea, renumele
vinăriei/destina ției sau ofertantului, notorietatea,
poziția pe pia ță sunt aspecte menite s ă sporeasc
ă
încrederea turistului c ă așteptările sale vor fi
împlinite.
În leg ătură cu acest aspect, Getz D.,
reprezentant al școlii nordice în domeniul
turismului interna țional, management de sta țiuni și
management de evenimente, împarte factori care influențează succesul în turism viti-vinicol în zece
dimensiuni: resursele naturale, facilit ăți turistice,
cum ar fi muzee de vin sau centre de informare despre producerea și consumul vinului, cultur ă și
istorie, accesibilitatea pie țelor, calitatea vinului,
aspecte juridice și de reglement ări legale, aspecte
sezoniere, organizarea eforturilor de marketing
precum și urmărirea beneficiilor ob ținute de c ătre
vizitatori, [2]. În definirea acestui model, autorul include și dimensiunea „imaginea firmei“ (reputa ția
și credibilitatea) și considera c ă imaginea are un
impact semnificativ asupra percep ției calității
serviciului de c ătre client.
De asemenea, standardul SR EN ISO
9004:2010 recomand ă luarea în calcul a patru
grupuri de criterii, și anume:
– facilități (echipamente și instalații – num ăr,
capacitate, efectivul de personal și de materiale;
– timpul de a șteptare, durata presta ției, durata
proceselor;
– igienă, securitate, fiabilitate;
– capacitatea de reac ție, accesibilitate, curtoazie,
confort, estetica mediului, competen ța, siguran ța în
exploatare, nivel tehnic, credibilitate, comunicare
eficientă etc., [12].
Cu toate acestea, determinarea riguroas ă a
calității serviciilor turistice a vin ăriei rămâne un
prin intermediul tranzac țiilor online, [8],[9],[20].
Standardele profesionale referen țiale vizeaz ă, cu obiectiv, deoarece are pu ține caracteristici fizice,
funcționale care pot fi cuantificate. Ad ăugând
simultaneitatea produc ției și consumului, ca una
dintre trăsăturile de baz ă ale serviciilor, aprecierile
turiștilor constituie principala modalitate de
evaluare a calit ății acestora. În consecin ță, în
managementul integrat a serviciilor turistice oferite
de către vinărie , al ături de îmbun ătățirea
parametrilor, performan țelor este necesar ă
cunoașterea detaliat ă a cerin țelor și așteptărilor
turiștilor și un bun proces de comunicare cu ace știa.

3. STANDARDE ȘI SISTEME DE CALITATE
APLICATE ÎN TURISM VITI-VINICOL

Pentru asigurarea calit ății, furnizorii de
servicii turistice au adoptat, de-a lungul timpului, pe
baza experien ței câștigate, o serie de reguli, norme,
linii directoare sau caracteristici pentru activit ățile
desfășurate sau rezultatele lor. Acestea s-au tradus
în standarde de calitate, respectarea lor oferind
garanția asigur ării în mod constant a calit ății
serviciilor turistice, [14],[19]. În stabilirea
standardelor s-au avut în vedere determinan ții
calității, precum: dorin țele reale ale turi știlor,
aptitudinile personalului, timpul necesar pentru realizarea presta țiilor, constrângerile generate de
facilități, spații, personal, limitele impuse de
sistemul legislativ sau de alte variabile ale macro- și
micromediului, capacitatea managerial ă. În func ție
de necesitatea respect ării acestor cerin țe și în
concordan ță cu diversitatea și complexitatea
activității turistice în practica economic ă există mai
multe tipuri de standarde:
– de performan ță;
– de serviciu; – referențiale profesionale;
– care includ specifica ții;
– care includ procedurile opera ționale etc.
Pentru fiecare dintre aceste categorii de standarde au fost elaborate criterii potrivit c ărora sunt apreciate
rezultatele. De exemplu, în cazul standardelor de performan ță sunt avute în vedere:
– costurile : de aprovizionare cu materii prime, cu
resursele umane, de produc ție ;
– rezultatele : eficien ța, productivitatea muncii etc.
Tot în aceast
ă categorie pot fi incluse și cele
referitoare la cerin țele pieței, performan țele
concurenților, cele mai bune practici în domeniu
(OMT/ WTO) și calitatea serviciilor electronice,
întrucât website-urile reprezint ă un mijloc eficient
din punct de vedere al costurilor de a ajunge la consumatori și de a-și distribui produsele turistice
fost o expresie a inova ției și capacității pentru o
conștiință înaltă pentru calitate și selecție în care au

80 Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții…

predilecție, caracteristicile resursei umane privind
calificarea, experien ța, competen țele, receptivitatea,
condițiile de munc ă etc. și reprezint ă elemente
fundamentale în recrutarea, selec ția, motivarea și
promovarea personalului. Standardele cu proceduri operaționale indic ă modalit ățile concrete de
desfășurare a activit ății în întreprinderile vinicole și
urmăresc optimizarea raportului dintre costuri și
satisfacerea cerin țelor consumatorilor,[6]. Aceste
criterii generale beneficiaz ă de o dezvoltare și
particularizare la nivelul fiec ărei firme care
prestează servicii turistice , în special în cazul
turismului viti-vinicol, ecoturismului sau turismului în arii protejate. O alt ă problem ă important ă în asigurarea
calității este verificarea conformit ății activităților
din cadrul tuturor unit ăților implicate în trasee viti-
vinicole cu standardele elaborate, verificare ce se
realizează de managerii generali sau de cei
responsabili cu calitatea la nivelul fiec ărei
organizații sau de reprezentan ți ai unor organisme
specializate în acest sens. A șadar, pe lâng ă calitatea
dotărilor factoriale și a muncii factorului uman,
asigurarea unui nivel înalt al calit ății serviciilor
turistice oferite în cadrul vin ăriilor depinde
semnificativ de componenta managerial
ă.
Implementarea unor sisteme de management într-un
mod sistematic în conformitate cu referen țialele
ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001:2007, ISO 22000:2005 d ă posibilitatea de a asigura eficien ța
economic ă în condi țiile dezvolt ării industriale
intense. Un rol aparte revine aplic ării, dezvolt ării și
particulariz ării sistemului de calitate a mediului.
Dată fiind complexitatea rela țiilor dintre turism și
mediu, desf ășurarea unui turism de calitate este
sinonimă cu protejarea mediului, cu dezvoltarea
durabilă. În acest scop este necesar ă raportarea la
standardele interna ționale pentru produse
ecoturistice–respectarea cerin țelor acestor standar-
de, atestate de ecoetichete (Eco-Label) [18],[13], garanteaz ă calitățile ecologice ale produsului
turistic [16]; [17]; un mod similar de ac țiune se
întâlnește și în cazul Standardelor Visit [20].
În prezent, în conformitate cu rezultate
concursului mondial “Best of Wine Tourism
Awards 2009” exist ă 8 capitale mondiale a vinului
în cadrul re țelei globale de turismul vinicol, și
anume: Bilbao /Rioja (Spania), Bordeaux (Fran ța),
Cape Town (Africa de Sud), Florence /Firenze
(Italia), Mainz /Rheinhessen (Germania), Mendoza
(Argentina), Porto (Portugalia), San Francisco /Nappa Valey (USA, Califor nia), [15]. Concursul a
diversitatea serviciilor din cadrul turismului vinicol oferite de c ătre produc ătorii de struguri și vinuri
dorit să participe la acest concurs. În cadrul concursului, aprecierea experien țelor în turismul
vinicol a fost realizat ă cu privire la urm ătoarele
categorii:
– Secțiunea „ Vacanța cu Viticultorii ”. Una din cele
mai bune regiuni din lume a fost definit ă regiunea
Mainz /Rheinhessen (Germania), având în total 50
de vinării care sunt certificate în conformitate cu
liniile directoare ale Asocia ției Germane în Turism
(DTV). În lucrarea noastr ă să prezintă exemplul
tuturor realiz ărilor obținute în regiunea vinicol ă
Mainz /Rheinhessen (Germania).
– Secțiunea „ Servicii în Turismul vitivinicol ”. A
fost men ționată regiunea Mainz /Rheinhessen
(Germania) pentru un proiect de pionierat, care a adus regiunii o realizare impresionant ă în obiectivul
principal a proiectului în apropierea popula ției
regiunii fa ță de vinurile locale.
– Secțiunea „ Restaurante a turismului vinicol ”. În
această categorie se apreciaz ă excelența bucătăriei
regionale, dimensiunile h ărții vinului cu accentul
regiunii vinicole respective, ambian ță atractiv ă.
Beciul vinicol Weinstube Geberts a regiunii Mainz
/Rheinhessen (Germania) de mai mult timp s-a
dezvoltat într-o top-adres ă a gastronomiei
tradiționale germane.
– Secțiunea „ Prezentarea unic ă a istoriei
culturale, artei artizanale și romantismului cramei
de vinuri ”
. Centrul de vizitatori din Kupferberg
Sektkellerei (Germania) timp de decenii a fascinat vizitatorii din întreaga lume prin numeroase evenimente culturale speciale de tip lecturi, spectacole satirice cu cabaret și muzică vie care
combina bucuria, arta și cultura într-o manier ă
impresionant ă.
– Secțiunea Pensiunea „ Casa viticultorului ”. A
fost men ționată unitatea Gästehaus Ressler
Harxheim (Germania), care de ține clasificarea de 5
stele a Asocia ției Germane în Turism.
– Secțiunea „ Arhitectur ă, parcuri și livezi ”. În
această categorie se apreciaz ă arta complet ă a
destinației. Exemplu este Conacul vechi din anul
1725 și restaurantul în Weinguts der Stadt Mainz
(Germania). Produsele locale, p ăsările în curte și
diferite jocuri în aer liber la fel de mult pun
accentul în aten ția specificului regiunii vinicole.
– Secțiunea „Cea mai bun ă practică în Turismul
vitivinicol durabil ”. În aceast ă categorie se
apreciază activitățile în podgorii și beciuri care se
realizează în conformitate cu linii directoare ale
Directivei ecologice al Uniunii Europene, inclusiv
recomand ările în utilizarea energiilor regenerabile.
Exemplu este întreprinderea „ Bioweingut-Lorenz ”
din regiunea Mainz/ Rheinhessen (Germania).
Vizitatorii vin ăriei pot s ă obțină o imagine asupra
rutinei lucr ărilor agricole, modul special a acestora.

Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții… 81

Suplimentele de relaxare de tip „ Oenofil ” se
combină cu conceptul ansamblului turistic din
categoria de turism”blând”.

4. ORGANIZAREA MANAGEMENTULUI
INTEGRAT AL VIN ĂRIEI

Orice ini țiative de management integrat al
vinăriei/destina ției va lua în considerare
următoarele:
– dezvoltare economic ă în sensul cel mai larg;
– specialiștii, cât și comunit ățile locale implicate.
Managementul coordonat poate preveni multiplicarea eforturilor în ceea ce prive ște
promovarea, servicii diversificate oferite turi știlor,
instruirea, sprijinul pentru afaceri, precum și
identificarea problemelor care nu au fost rezolvate. Urmărind dezvoltarea unui model practic a
implement ării managementului integrat în cadrul
vinăriilor ca unor destina ții turistice de succes, în
termenii de satisfac ție a vizitatorilor, autorul a
dezvoltat o „piramid ă“ a performan ței (Figura 2),
prin așezarea unele peste altele a unor „c ărămizi“
reprezentând diferite dimensiuni ale performan ței,
model care semnaleaz ă abordarea performan ței în
competitivitatea vin ăriei pe pia ța turismului vinicol.
Prin structura propus ă modelul promoveaz ă,
etapele procesului de avansare în cadrul întreprinderii, prin rela ționarea ac țiunilor curente
cu obiectivele strategice și, de asemenea,
încurajeaz ă structurile diferitelor func ții ale unei
vinării să gândeasc ă
și să acționeze ca o echip ă
managerial ă. La vârful piramidei se amplaseaz ă
viziunea și valorile organiza ției. Acestea exprim ă
domeniul de aplicare a activit ăților întreprinderii și
ceea ce aceasta dore ște să devină în viitor. Al
doilea nivel al piramidei cuprinde obiective și
criterii pentru domeniile cheie de activitate. Majoritatea vin ăriilor definesc succesul în dou ă
moduri: în primul rând, prin atingerea unor obiective pe termen scurt, legate de fluxul monetar
și profit și, în al doilea rând, prin atingerea unor
obiective pe termen lung legate de pozi ția
concurențială a vinăriei. La nivel departamental,
pierderile includ toate acele resurse și activități care
nu adaug ă valoare, dar care apar din necesitatea
realizării altor obiective de competitivitate. La baza
piramidei (nivelul 4) stau criterii specifice de performan ță în baza instrumentelor manageriale
selectate de întreprindere și a indicatorilor pe care
managerii și angajații le pot urm ări și controla
zilnic. Așa cum sugereaz ă modelul, fiecare nivel de
performan ță este legat de cele superioare și
inferioare. Produsele sau serviciile cu o calitate foarte bun ă și propuse vizitatorului în timp solicitat conduc la satisfac
ția consumatorului.
Productivitatea poate cre ște prin reducerea ciclului de
fabricație și a pierderilor. Selectând în practic ă (și nu
doar pe hârtie), instrumente pentru atingerea
obiectivelor, proprietarul /managerul poate alege, fie
cerințele de calitate (performan ța părților interesate),
sau orice alt instrument care sunt în mul țime. (În
teoria și practica a managementului se cunosc o
mulțime de concepte și tehnici, pentru a face fa ță
provocărilor cu care se confrunt ă o întreprindere
industrial ă. Pentru a afla mai mult despre acestea, se
poate de mers la un raft cu cuvântul «Management»
din orice bibliotec ă sau libr ărie, se poate de deschis
o oricare revist ă de specialitate sau pe INTERNET.
Noi v-om numi doar unele binecunoscute instrumente
de management, descrierea c ărora poate fi g ăsită în
literatura de specialitate: 20 chei în management a lui Iwao Kobayasi, 9 regule a artei de lupt ă cu să
bii a lui
Miyamoto Musashi, 13 pa și a lui D.Tittle, sistemul
de 5 s, Balanced Scorecard (BSC), Total Performance
Scorecard ( sistem universal de indicatori de
performan ță), metodologia 6 Sigma, conceptul de
Total Productive Maintenance (TPM), Business Performance Management System (BPM), benchmarking, Coaching, Lean, Kanban, Just-in-time și multe altele. La fel se poate de men
ționat și așa
instrumente ca reclama agresiv ă și incorect ă,
discreditarea sau distrugerea concuren ților, dumping
etc. Este esen țial, că toate aceste concepte și tehnici
țintite pentru a atinge acela și obiectiv, s ă diferă unul
de altul, dar toate sunt compatibile cu o calitate
superioară. Și cel mai important – c ă rezultatele
aplicării a acestor concepte nu întotdeauna m ăresc
eficacitatea întreprinderii. Standardele interna ționale
recomand ă, de fapt, ca proprietarul la etapa selec ției
instrumentelor manageriale pentru ob ținerea
profitului, s ă aleagă anume nevoile p ărților
interesate. Care este scopul sistemului de management în conformitate cu standardele internaționale? Aici toate standardele interna
ționale
(și cele na ționale ale Republicii Moldova) pe deplin
coincid: pentru sistemul de management (calitate,
siguranța alimentului, mediu, responsabilitatea
socială, securitatea ocupa țională, etc.) scopul este
îmbunătățirea continu ă – cu siguran ță, în compara ție
cu situația la momentul respectiv. Prin urmare, în
scopul formul ării unui obiectiv cantitativ, trebuie mai
întâi cuantificat ă situația actuală – cu calitatea vinului
și serviciilor turistice oferite, protec ția vizitatorilor și
salariaților, impactul vin ăriei și al vizitatorilor asupra
mediului. În cazul când evaluarea cantitativ ă a
situației reale este prezentat ă sub forma de puncte pe
axe numerice, modul de exprimare a obiectivelor
sistemului de management ia o „ natură aritmetic ă”:
sporirea indicatorilor de performan ță, creșterea cărora

82 Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții…

Figura 2. Competitivitatea produs ului turistic și etapele abord ării managementul integrat în cadrul vin ăriilor
ca destina țiilor turistice.

duce la profituri mai mari, mic șorarea
indicatorilor de performan ță, reducerea c ărora
duce la profituri mai mari și invers. Este
esențial, că standardele interna ționale nu
reflectă unele concepte noi care se sus țin de
către un autor sau altul, ele sunt rezultatul
generalizat al științei mondiale, tehnologiei și
experienței practice.

5. CONCLUZII

Faptul de implicare a întreprinderilor
vinicole în activit ățile recreative a turismului
vinicol se constateaz ă în mai multe țări
vinicole ale lumii. Cu toate acestea activit ățile
de prestare a serviciilor c ătre vizitatori în
cadrul vin ăriilor din Republica Moldova sunt
înfometate de un management fiabil,
actualizat, și comparabil. O solu ție ar putea fi
implimentarea managementului integrat în baza standardelor interna ționale din seria ISO.

Bibliografie

1. Dodd T. Product, environment and service attributes
that influence consumer attitudes and purchases at
wineries. Journal of Food Products Marketing 4 (3), pag.41…59, 1997.
2. Getz, D., Brown, G. Critical success factors for wine
tourism regions: a demand analysis. Tourism Management, Tom 27, Issue 1, pp. 146…158, February
2006.
3. Getz D, Ross D, Carlsen J. and Anderson D .–
„Critical Success Factor s for Wine Tourism”,
International Journal of Wine Marketing, nr.11,
pag.20..43, 1999.
4. Hall M., Sharples L., Cambourne B., and Macionis
N. (Eds.) Wine tourism around the world: development,
management and markets. pag.1…24; Oxford, 2000.
5. Hotărârea Guvernului RM Nr. 554 din 24.05.2004.
Cu privire la aprobarea Programului National în
domeniul turismului “Drumul Vinului In Moldova” ,Nr
700 din 24.05.2004 "Monitorul Oficial al R. Moldova"
№ 88-90 din 04.06.2004.
6. Hotărârea Guvernului RM Nr. 356 din
11.05.2009, Cu privire la aprobarea Reglement ării
Tehnice„Sistemul de organizare a pie ței vitivinicole și
trasabilitatea produselor”, intrat ă în vigoare din
11.08.2009 Monitorul Oficial al R. Moldova" № 92-93
din 15.05.2009. 7. Lori M. Developing Marketing Plans for Winery
Tourism Businesses. Prezentare la conferin ța anuală a
Consiliului industriei viticole și de vinifica ție din
Michigan, SUA, martie 2004.
8. OMT/WTO, Certification Systems and Standards in
Tourism, Annals of Tourism Research, vol. 29, nr. 3,
pag.869…871, 2002.
9. Organizaia Mondiala pentru Turism CODUL
GLOBAL DE ETICA IN TURISM, elaborat de Comitetul
Mondial de Etica in Turism . Rezumat. Chile, 1999.
10. Snak, O., Baron, P., Neascu, N. , Economia
turismului, Editura Pro Universitaria, Bucure ști,
pag.11…15, 2006.
11. Stănciulescu, G., Lupu, N., Șigu, G., Dicționar
poliglot explicativ de termeni utiliza ți în turism,Editura
All, Bucure ști, 1998.
12. *** SR EN ISO 9004:2010. Conducerea unei
organizații catre un succes durabil. O abordare bazata
pe managementul cali ății, 2010.
13. *** ISO 14024:1999 , Environmental labels and
declarations – Type environmental labelling – Principles
and procedures“, 1999. 14. *** ISO 18513:2003 , Tourism Services. Hotels and
other types of tourism accommodation. Terminology,
Raport final, CEN/TC 329/WG 1 N 117, 2003. 15. http:// www.greatwinecapitals.com
accesat la
17.02.2010
16. http:// www.ec.gc.ca Green Glob 21 Certification
Sustainable Travel and Tourism , accesat la 17.02.2010
17. http:// www.ecotrans.org The visitstandards for
Tourism Ecolabels in Europe , accesat la 17.02.2010
18. http:// www.ecolabel.eu accesat la 17.02.2010
19. http:/ / www.en.wikipedia.org/…/
/Customer_relation_management – accesat la 17.02.2010
20. http:// www.world-tourism.org/,“ Turismul în anul
2010″ , accesat la 17.02.2010.
Recomandat spre publicare: 14.02.2011.Nivelul 1
Nivelul 2
Nivelul 3
Eficacitate Eficiență internă
Scopul Obiective Criterii de
competitivitate
și
indicatori de
performan țã
Management integrat pentru vin ării/destina ții turistice PIAȚA
cu ciclul
segmentelPoziție
în
atractivitate
Satisfac ția
vizitatorilor Flexibilitate,
diversificare
Producti-
vitate
Calitate
Produs
turistic
bine
compus Distribuirea
produsului
și a
serviciului Ciclu
de
producere PierderiDepartamente,
grupuri, echipe Procese majoreUnități de afaceri
din cadrul
traseului vinicol

Sursele problemelor managementului vin ăriei ca destina ție turistic ă și conceptul de solu ții… 83