Sursele DE Finantare Si Performanta Organizationala

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………………….. 1

Capitolul I . Sursele de finanțare ………………………………………………………………………………………………. 3

Capitolul II . Performanța organizațională și indicatorii de performanță ……………………………………….. 5

Capitolul III . Prezentarea holding-ului RTC și a firmei Diverta din holding ………………………………… 7

Capitolul IV . Impozitele plătite la bugetul de stat și campania 2 % ……………………………………………… 9

Capitolul V . Studiu de caz. Analiza economico – financiară a întreprinderii S.C. DIVERTA RETAIL 3000 S.A. …………………………………………………………………………………………………………………………….. 11

Diagnosticul financiar al întreprinderii Diverta …………………………………………………………………… 11

Determinarea punctelor forte și punctelor slabe din activitatea întreprinderii …………………………. 21

Selectarea optimă a surselor de finanțare …………………………………………………………………………… 23

Măsuri de îmbunătățire a activității întreprinderii ……………………………………………………………….. 24

Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………………………… 25

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………………… 26

BIBLIOGRAFIE

Anamaria Ciobanu, – „Analiza performaneței întreprinderii”, București, Editura A.S.E., 2006, p. 65.

Constantin Opran, – ,,Managementul proiectelor”, București, Editura Comunicare, 2002, p. 207.

Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu – „Finanțe Publice”, Ed. a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004, pag. 358.

John, Whitmore – ,, Coaching pentru performanță”, București, Editura PUBLICA, 2008, p. 123-124.

Macus, Buckingham – ,, Manager contra curentului ”, București, Editura ALLFA, 2007, p. 213.

Victor Cosmin Dragotă, Mihaela Dragotă, Laura Obreja – ,, Abordări practice în finanțele firmei”. București, Editura IRECSON, Colecția Cariere, 2005, p.150.

Revista Cariere , 29 aprilie 2009, nr.141, pag.35, București.

http://www.diverta.net.

http://www.rtcnews.ro.

DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, Univers Enciclopedic, Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, București, 1996, pag. 478.

=== Impozitele platite la bugetul de stat si campania 2% ===

Impozitele plătite la bugetul de stat și campania 2%

,,Impozitul reprezintă „plata bănească obligatorie, generală și definitivă, efectuată de persoane fizice și juridice în favoarea bugetului statului, în cuantumul și la termene precis stabilite de lege, fără obligația din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct și imediat.” 10

Etimologic, impozitul reprezintă o plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetătenii o varsă din venitul lor la bugetul statului. Deși în literatura de specialitate există mai multe definiții date impozitelor, considerăm că „impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice.” 11 Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice și juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau care posedă un anumit gen de avere. Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor bănești necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Activitatea desfășurată de o firmă duce la intrarea ei sub incidența impozitelor. Cele mai importante impozite ce acționează asupra firmei sunt: impozitul pe profit, impozitul pe dividente, impozit pe cladiri, contribuții sociale etc.La baza determinării impozitului pe profit stă materia impozabilă a aceastia și cota de impozitare. Formula de calcul a impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil din exercitiul financiar curent. Plata impozitului pe profit se realizează trimestrial sau lunar; în fucție de declarațiile 010 (în care firma declară cifra de afaceri, la începutul activitații și pe parcurs dacă își schimbă declarația înregistrată la Administrația Financiară); 100, 102, 300 (pe cod de bare); se depun lunar pe dischetă urmatoarele: statele de plată, declarații ITMB – personal cărți de muncă și declarații fluctuații de personal (chiar dacă s-a ales ca modalitate de achitare a impozitul pe profit trimestrial).

Impozitul pe salariu. ,,Agentul economic care apelează la muncă salariată în vederea desfășurării activității sale, datorează pentru salariile acordate, impozitul pe salarii: venitul pe salarii cuprinde toate veniturile în bani obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate, în baza unui contract de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indeferent de perioada la care acesta se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă.” 12 Calculul și reținerea impozitului pe salarii se efectuează la data efectuării ultimei plăți a drepturilor salariale aferente fiecărei luni, precum și de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

Cele mai importante contribuții la asigurările sociale aferente fondului de salarii sunt:

Impozitul pe dividente se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividentului brut. Impozitul care trebuie reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. În cazul în care dividentele distribuite nu au fost plătite până la sfarșitul anului, impozitul pe dividente se plătește până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Plata impozitului se face în lei.

Campania 2% este un mecanism de transparență fiscală prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice pot să direcționeze 2% din impozitul lor pe venit către o organizație neguvernamentală (asociație sau fundație). Este vorba de o sumă ,,donată”ca impozit: se poate decide modul și adresabilitatea sumei alocate. Mai multe informații despre rolul campaniei 2% se pot găsi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și în Art. 57 alin.(4) din Legea 571/2003. Angajați RTC Holding pot alege să direcționeze 2% către Fundația RTC astfel, rezolvă două probleme precum: meținerea sponsorilor și a programului After school care ajută copii fără posibilități financiare la efectuarea temelor. Fundatia RTC a fost inființată în aprilie 2005. Membrii fondatori sunt Radu Octavian Claudiu – Fondator al RTC Holding și Radu Anca Otilia – Presedintele Diviziei Diverta din cadrul RTC Holding. Este inregistrată în registrul fundațiilor în conformitate cu O.G. nr. 26 / 2000 și are sediul în București. Ea identifică copiii cu potențial din toată țara, face proiecte educative pentru copii și tineri iar voluntarii și animatorii fundației RTC îi implică pe copii în diverse proiecte școlare. Valorile fundației sunt transparența, integritatea responsabilitatea și curajul. În funție de sursa veniturilor fiecare contribuabil poate alege să completeze formulatul 230 (pentru venituri din salarii) sau declarația 200 (pentru venituri din profesii libere) până la 15 mai 2009 și depunerea lor la departamentul de contabilitate al firmei sau direct la Administrația Financiară de care aparține persoana fizică. În anul 2007 fundația a reușit să ajute 1500 de copii prin intermediul atelierelor de lectură desfășurate în Magazinele Diverta; accesul la informație și cultură pentru 20000 copii.

=== Performanta organizationala si indicatorii de performanta ===

Performanța organizațională și indicatorii de performanță

Ce înseamnă performanța? Împlinirea sarcinilor cerute unei persoane dar poate însemna și un minim necesar pentru a merge mai departe. Performanța poate să se refere atât la organizație cât și la activitățile de producție sau comportamentul unui manager/executant.

„ Adevărata performanță trece dincolo de ceea ce este de așteptat; ea înseamnă determi narea celor mai înalte standarde pe care cineva le poate avea, standarde care depășesc invaria bil cerințele sau așteptările altora.” 3

Prin urmare managerul este cel care optimizează potențialul și performanța oamenilor pentru că: ,,Nici o comandă, cerință, instructaj, convingere prin amenințări, directe sau masca te nu poate genera o performanță optimă constantă, chiar dacă poate determină ducerea la bun sfârșit a unei sarcini.” 4

Obiectivul final al oricărei companii este creșterea valorii sale generale. Creșterea profitului se poate realiza prin următoarele modalități: „atragerea capitalului altei companii” (adică: o societate poate să se asocieze cu o altă societate prin punerea în comun a bunurilor și serviciilor, reducând astfel: costurile, valoarea unor bunuri, reducerea prețurilor etc); „creșterea bazei de clienți fideli” (adică: reprezintă acei clienți care sunt dispuși să cumpere și atunci când prețul crește; sunt cei care promovează oral și gratuit produsele/ serviciile oferite de companie, fiind o forță de vânzare importantă; sunt cei care pun accentul pe calitatea produselor și/sau serviciilor); „fidelizarea angajațiilor și implicarea emoțională a fiecărui angajat” (adică: fiecare client este tratat individual, fiecare serviciu oferit de angajat clientului este hotărâtor în deciziile ulterioare ale clientului etc.).5

Factorii – cheie de succes constutie mizele de succes ale organizației față de mediul de afaceri (criterii de performanță externă); sunt elemente pe baza cărora se construiește strategia concurențială; ei trebuie studiați la nivelul diferitelor tipuri de clienți.

Modelul ’’Balanced Scorecard”- BSC (,,tablou de bord echilibrat”). Inițiată de Robert Kaplan și de David Morton. BSC propune analiza deciziilor strategice, din 4 perspective (axe): axa financiară (cum ne văd acționarii); axa client (cum ne văd clienții); axa procese interne (care sunt avantajele noastre); axa învățare organizațională (cum vom progresa).

Performanța continuă a unei societăți depinde în mare măsură de performanțele individuale/de echipă a membrilor/managerilor săi. Putem spune că o organizație este performanță, atunci când realizează profit, are o cotă de piață ridicată, respectată și promovează protecția mediului, sau privind indicatorii financiari constatăm că organizația și-a atins obiectivele propuse.

Rezultatele performante pot fi importante pentru cei din interiorul organizației, cât și din afară ei: acționarii (acționarii doresc să obțină un profit cât mai mare din banii investiți); statul (care stabilește reguli, impozite etc); clienții (care vor calitate și termene scurte de livrare); angajații (motivarea financiară și nonfinanciară, promovare etc); băncile (investiții, oferte de credite) și concurența (care poate avea interese comune și/sau divergente).

Indicatorii financiari de performanță pot fi clasați astfel în funcție de importanță lor: profitul, cash-flow-ul, cotă de piață, costurile, calitatea managerilor, calitatea serviciilor, marja, costul unitar etc. Alți indicatori pot fi : cei pentru protecția mediului (materii prime consumate, energie, și se măsoară cantitativ).

„Indicatorii nonfinanciari folosiți de managementul firmei pentru gestionarea performanței pot fi: numărul de clienți fideli, numărul de noi clienți atrași, numărul de obiective propuse ce au fost realizate de întreprindere, numărul de ore de instruire salariat/personal de conducere, numărul de absențe nemotivate ale salariațiilor, numărul de proiecte derulate/an, etc.” 6

„Relevanța indicatorilor financiari de măsurare a performanței în funcție de importanța lor pentru acționari: profitul net pe acțiune, profitul economic (cifră contabilă în procente), cash-flow-ul disponibil (bani lichizi și fluxul de numerar disponibil), estimarea valorii întreprinderii, rentabilitatea capitalului investit, valoarea adăugată economică și rentabilitatea totală.” 6

Din analiza tuturor acestor indicatori de măsurare a performanței, întreprinderea poate desprinde avantaje și limitele utilizării lor ca reper în managementul performanței.

=== Prezentare RTC Holding si a firmei Diverta ===

Prezentare RTC HOLDING și a firmei DIVERTA

S.C.DIVERTA RETAIL 3000 S.A., are sediul în Str. Făinari, Nr. 3, Mansardă, Biroul Nr.18, Sector 2, București. Este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului din București, cu numărul J40/13318/2006 și Cod Fiscal RO18945066. Punctul de lucru este situat la adresa: Blvd. Magheru nr.9.

Misiunea firmei:

În perioada 2008-2011 își propune să dubleze suprafața de vânzare Diverta, care va ajunge la 45.000 de mp – cu focus pe orasele cu peste 70.000 de locuitori.

Să dezvolte rebrandingul magazinelor deja existente, în aproximativ 2-3 ani, astfel încât în 2010 să existe un singur logo și un concept unitar în toată rețeaua.

Să iși extindă gama de produse oferite incluzând noi produse: produse de desing interior, bijuterii și ciocolată, condimente și acesorii gastronomice etc.

Valorile firmei:

Valorile care determină comportamentul moral al firmei sunt: integritatea morală; com portamentul profesional; corectitudinea și incoruptibilitatea; respect atât față de clienți, cât și față de furnizori; curaj și responsabilitate .

S.C.DIVERTA RETAIL 3000 S.A. a fost fondată de dl. Octavian Radu și soția acestuia Anca Radu; la început activitatea de bază fiind comercializarea urmatoarelor articole: cărți, filme, muzică, produse IT, birotică și papetărie. Radu Octavian spune că: „Un business care îți aduce bani puțini va merge pe minus pe timp de criză. Dacă are un sens economic, social, atunci îl mențin” 7. Din 29 august 2008, Diverta a deschis o nouă locație comercială în Bd.Magheru nr.9, în care este implementat: un nou concept, un nou slogan; o nouă imagine; o investiție de peste 2 milioane de euro într-un spatiu de 1700 mp, cu un rulaj de 7 milioane de euro pe an, cu cel mai mare trafic de vizitatori – peste 500.000 de persoane în fiecare an.

În 2009 cel mai recent proiect este campania "2 la suta", un demers de determinare a implicării angajaților în activitățile pe care Fundația RTC le desfășoară cu scopul de a susține dezvoltarea comuntăților locale și a educației tinerilor.

Echipa Diverta Magheru este formată din: Emilia Canea – CEO Diverta; Cristina Botezatu – director vânzări; Oana Gavrilă – regional manager; Andreea Munteanu – director magazin; Ane Mary Stan – director magazin; Ionuț Mitroiu – șef zonă: "îmi place"; Lungu Dragoș – șef zonă: "am succes"; Mihaela Ghinea – șef zonă: "mă joc și învăț"; Turcu Adela – secretară. În ansamblul ei, S.C.DIVERTA RETAIL 3000 S.A. structura organizatorică este de tip ierarhic și are următoarele trăsături: este o structură simplă, clară, directă care permite comunicarea rapidă atât în sens ascendent cât și descendent; necesită cheltuieli de conducere reduse. Grupul RTC cuprinde peste 65 de companii, grupate după specific în 13 divizii, cu un rulaj cumulat de peste 250 mil. euro; are cca. 3500 de oameni.

Diverta: este cea mai mare afacere din holdingul RTC; este lider de piață în România; cuprinde 78 de magazine în 41 de orase; gamele de produse comercializate variază de la carte, media, IT, produse de papetărie birotică și jucării la sevicii precum: tipizate fiscale, copycenter, vânzări bilete, încasări plăți și încărcare electronică. Diverta a luat ființă în 2001, fiind dezvoltat în cadrul Grupului RTC. Cuprinde lanțul de retail cu același nume, Librăria Noi din București, Depozitul de Carte, Ara Toys – import și distribuție de jucării și Noi Distribuție Carte – importator și distribuitor de carte străină.

Rafar: Divizia de fashion a grupului RTC numără în prezent 25 de magazine, cu o suprafață totală de 13.500 mp. Rafar deține francizele pentru mărcile Debenhams, Olsen, Mandarina Duck, Sacoor Brothers, Kanz, Pablosky, Toi&Moi.

Proffice: Distribuție de birotică și papetărie. Proffice a investit, la începutul lui 2009, peste trei milioane de euro în cel mai modern depozit non – food din România.

TCE: Divizia de transport și logistică a RTC Holding funcționează din 2009 pe o structură cu șase linii de business: TCE Post, TCE Express, TCE Courier, TCE Cargo, TCE Spedition, TCE Warehousing. TCE s-a creat prin fuziune TCE + Curiero; în 2007 a avut un rulaj de 11mil. Euro în creștere cu 30% față de 2006; C.A. cca. 15 mil. euro.

Flaro: Reunește două companii cu activități de producție în industria auto, electronică și electrotehnică, precum și producție articole de birou și școlare (Flaro Sibiu) și producție articole arhivare (Office Club Products).

Sistec: Integratorul de soluții informatice, Sistec are șase departamente separate – rețeaua de service, departamentul Suport IT, SAP, Cogito, Networking și departamentul abas ERP.

Rimobi: Divizia de Real Estate reunește companii cu activități în domeniul imobiliarelor și construcțiilor. Principalele firme ale diviziei imobiliare și construcții sunt: Euros Trading, Forum Center, Viva Center și MTT Training Services.

Sebra: înființată în 2008, Sebra operează lanțul de cafenele Cup&Cino și Vapiano, brand pentru care Sebra deține Master Francise pentru România și Moldova. Primul restaurant Vapiano a fost deschis în februarie 2009, în urma unei investiții de peste 1 milion de euro.

Bugetul pentru acest an al grupului indică o cifră de afaceri totală de peste 300 de milioane de euro.

=== Referat 1 ===

Referat cu privire la lucrarea de licență

,, Sursele de finanțare și performanța organizațională ”

Autor: Neaga Laura Mădălina

Lucrarea tratează sursele de finanțare și modul în care acestea ajută la realizarea performanței.

În capitolul I sunt prezentate sursele de finanțare.

În capitolul al -II- lea sunt tratate două probleme: performanța și indicatorii de performanță.

Capitolul al -III- lea cuprinde prezentarea holding-ului RTC și a firmei DIVERTA din holding.

În capitolul al -IV- lea sunt prezentate modalitățile prin care holding-ul susține, prin impozitele plătite, bugetul de stat.

Studiul de caz analizează situația economico – financiară a întreprinderii S.C. DIVERTA RETAIL 3000 S.A.

Bibliografia prin consistență mărește valoarea lucrării.

Având în vedere cele de mai sus propun comisiei acordarea calificativului ADMIS.

DATA: 27.05.2009. Profesor Univ. Dr.: Paul Marinescu

=== Studiu de caz +Concluzii ===

Analiza situației economico-financiare a întreprinderii S.C. DIVERTA RETAIL 3000 S.A.

1.1 Diagnosticul financiar al întreprinderii S.A. „Diverta”

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit aprecierea situației financiare și a performanțelor unei întreprinderi. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informații financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât și celor interesați din afara acesteia.

Principalele scopuri urmărite sunt:

aprecierea rezultatelor financiare obținute;

examinarea randamentului capitalului investit;

evaluarea riscurilor;

măsurarea performanțelor întreprinderii;

aprecierea riscurilor la care se expune întreprinderea.

Diagnosticul financiar permite evaluarea situației financiare a întreprinderii în funcție de trei dimensiuni principale, cum sunt:

structura financiară;

lichiditatea;

rentabilitatea activității.

În baza cifrelor din bilanț se discută cu acționarii situația economică a firmei și se iau măsuri pentru revigorarea activității întreprinderii.

De regulă, diagnosticul financiar este necesar să se efectueze pe o perioadă de cel puțin trei ani, folosindu-se datele de evidență contabilă și cele cu caracter financiar, în mod deosebit elementele structurii bilanțului și cele ale contului de profit și pierdere.

Patrimoniul întreprinderii reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), aparținând unor persoane juridice.

În funcție de sursele de proveniență, poate fi determinată:

valoarea reală a patrimoniului întreprinderii ce include bunurile create atât din sursele proprii, cât și din cele împrumutate.

valoarea netă a patrimoniului exprimă numai bunurile economice care provin din surse proprii.

Analiza patrimoniului întreprinderii la valoarea reală se poate efectua, utilizându-se următorul tabel, ca exemplu cu elemente din bilanțul contabil.

Tabelul 1.1

Diagnosticul și aprecierea structurii patrimoniului întreprinderii S.A. „Diverta”

la valoarea reală.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

Datele din tabelul 1.1 ne permit să concluzionăm că:

pe parcursul anilor 2006-2008 s-a observat o tendință de micșorare a activelor pe termen lung în totalul elementelor patrimoniale (reprezentând – 6.18%).

activelor materiale 79.3% care s-au micșorat față de anul 2006 cu 6.17%.

după cum observăm se apreciază pozitiv faptul că activele curente au crescut în 2008 față de 2006.

Total cap. 1 : 2742184 (total 2006) – 2615036 (total 2008) = − 127148 (diferența în minus, 2008 față de 2006, reprezentând – 6.18%).

Total cap. 2 : 465780 (total 2006) – 682642 (total 2008) = + 2162862 (diferența în plus, 2008 față de 2006, reprezentând + 6.18%).

Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilanț, dar și la valoarea netă a acestuia.

Patrimoniul net = Total active – Datorii pe termen lung – Datorii pe termen scurt

Mărimea patrimoniului net crește în dinamică în urma desfășurării activității economico – financiare eficiente.

În continuare vom calcula patrimoniul net al S.A. „Diverta” și vom studia influența factorilor asupra modificării acestui indicator.

Tabelul 1.2

Calculul și analiza factorială a patrimoniului net.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

Din calculele efectuate în tabelul 1.2 rezultă că:

în anul 2008 S.A. „Diverta” dispune de patrimoniul net în sumă totală de 2102 mii lei.

activele nete, sau micșorat în cursul anilor cu 138067 lei ceea ce caracterizează situația financiară a întreprinderii ca instabilă.

patrimoniul net a scăzut cu 138 mii lei.

Diagnosticul și estimarea surselor de formare a patrimoniului, este de o mare importanță în procesul de evaluare. Sursele de finanțare în bilanțul contabil se reflectă în interiorul pasivului.

Sursele de finanțare ale patrimoniului întreprinderii pot fi examinate în baza următoarelor compartimente ale pasivului bilanțier:

capitalul propriu;

datorii pe termen lung (Ex: împrumutul pe 20 ani).

datorii pe termen scurt (Ex: împrumutul pe 5 ani).

Schimbările survenite în pasivul bilanțului contabil al întreprinderii în perioadele analizate, pot fi redate și analizate după următorul tabel.

Tabelul 1.3

Structura surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii S.A. „Diverta”.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

Din tabelul 1.3 rezultă că:

anul 2008 față de anul 2006 are o abatere de − 6.08%.

Total cap. 3 : 2239958 (total 2006) – 2101891 (total2008) = − 138067 (diferența în minus, 2008 față de 2006, reprezentând − 6.08% ).

Total cap. 4 : 486322 (total 2008) – 376832 (total2006) = + 109500 (diferența în plus, 2008 față de 2006, reprezentând + 3%).

Total cap. 5 : 709455 (total 2008) – 591174 (total2006) = + 118281(diferența în plus, 2008 față de 2006, reprezentând + 3,08%).

DTS = Debit termen lung.

DTS = Debit termen scurt.

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor. În mod normal, întreprinderea reușește să crească valoarea capitalului propriu în urma desfașurarii activității economice.

Vom efectua analiza mărimii și evoluției capitalului propriu al S.A. „Diverta”.

Tabelul 1.4

Analiza mărimii și evoluției capitalului propriu.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

Informațiile conținute în tabelul 1.4 demonstrează că:

S.A. „Diverta” dispune de o mărime pozitivă a capitalului propriu în toți cei trei ani.

datoriile pe termen scurt și pe termen lung în 2008 față de 2007 au scăzut cu 47797 lei ceea ce se apreciază pozitiv.

În continuare vom studia modificările survenite în structura capitalului propriu al S.A. „Diverta” în cursul anilor 2006 – 2008.

Tabelul 1.5

Analiza structurii capitalului propriu.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

Datele tabelului1.5 atestă faptul că:

componența capitalului propriu la S.A. „Diverta” este formată din trei elemente:

capitalul secundar – în creștere cu 79.23% din totalul surselor proprii de finanțare în anul 2008 (lui i se adaugă profitul nerepartizat). Acestă creștere se observă în toți cei trei ani.

capitalul statutar − a crescut de la 66.38% în 2006 până la 70.74% în 2008 (este cel care este trecut în statutul firmei), el rămâne la fel în toți anii.

capitalului propriu − al S.A. „Diverta” este în descreștere.

În continuare vom efectua analiza mărimii și evoluției datoriilor la S.A. „Diverta”.

Tabelul 1.6

Analiza mărimii și evoluției datoriilor întreprinderii.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor raportului financiar S.A. „Diverta”.

După cum se observă din datele tabelului 1.6:

la finele anului 2008 totalitatea datoriilor S.A. „Diverta” față de alte persoane juridice au alcătuit 1196 mii lei.

dacă analizăm datoriilor în 2007 – 2008 observăm o diminuare a datoriilor totale cu 48 mii lei (1195787 – 1243584) ceea ce se apreciază pozitiv.

În baza datelor bilanțului contabil vom interpreta gradul de îndatorare pe termen lung al S.A. „Diverta”.

Tabelul 1.7

Analiza stabilității surselor de finanțare și gradului de îndatorare pe termen lung.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

Din informațiile prezentate în tabelul 1.7 rezultă că:

sursele de finanțare a S.A. „Diverta” se caracterizează prin gradul înalt al stabilității: capitalul permanent în 2006, 2007 alcătuiește o parte preponderentă (mai mare de 80%) din totalul pasivelor dar merge ușor spre scădere în 2008.

rata stabilității este egală cu 78% ceea ce se apreciază negativ.

Rata de îndatorare pe termen lung față de capitalul permanent este 0.19 în 2008 ceea ce se apreciază pozitiv deoarece nu depășește 40%.

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.

Ratele de solvabilitate se înlocuiesc reciproc, astfel pentru analiza solvabilității este suficient calculul unei singure rate. Toate aceste rate au același sens economic.

Tabelul 1.8

Calculul ratei solvabilității al S.A. „Diverta”.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil al S.A. „Diverta”.

După calculele efectuate în tabel 1.8 observăm că :

scăderea acestui indicator dovedește că întreprinderea nu are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești imediate și depărtate față de terți. Asupra acestei scăderi au contribuit factorii ca: totalul activelor cu 89714 și totalul de datorii, care constituie 227781 lei.

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței, care exprimă capacitatea întreprinderii de a câștiga profit.

Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economce și financiare obținute de întreprindere și eforturile depuse pentru obținerea acestora.

În grupa indicatorilor de rentabilitate se includ:

rentabilitatea economică (activelor);

rentabilitatea vânzărilor;

rentabilitatea financiară.

Vom examina evoluția nivelului rentabilității veniturilor din vânzări în comparație cu realizările anului precedent.

Tabelul 1.9

Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor raportului privind rezultatele financiare la S.A. „Diverta”.

Din calculele efectuate în tabelul 1.9 putem constata la S.A. „Diverta”:

scădere enormă a nivelului rentabilității veniturilor din vânzări (adică la fiecare leu venituri din vânzări întreprinderea a câștigat 75.18 bani profit brut, dar în anul 2007-2008 nu a câștigat nimic, astfel înregistrând o micșorare de 75.18 puncte procentuale).

restul indicatorilor în anul 2007 au crescut față de 2006 și au rămas stabili în 2008, dar această creștere a acoperit doar pierderea dar nu a adus nici un profit.

Vom examina evoluția nivelului rentabilității activelor la S.A. „Diverta” în comparație cu realizările anilor precedenți.

Tabelul 1.10

Aprecierea dinamicii rentabilității activelor.

Sursa: Tabel elaborat de autor în baza datelor bilanțului contabil și raportului privind rezultatele financiare ale S.A. „Diverta”.

Din datele tabelului 1.10 rezultă că :

rentabilitatea activelor la S.A. „Diverta” are o tendință de reducere față de anul 2006 și 2007.

în anul 2006 rentabilitatea activelor a atins nivelul negativ de 0.11.

în 2008 față de 2007 a mai scăzut cu 2.40 ceea ce se apreciază negativ.

nivelul rentabilității activelor este foarte scăzut, ceea ce înseamnă că S.A. „Diverta” utilizează neeficient activele sale.

rentabilitatea financiară reflectă gradul de autofinanțare a întreprinderii. Acest indicator se determină prin raportarea profitului net la capitalul propriu al întreprinderii: Rfin – rentabilitatea financiară; PN – profitul net; CPr – capitalul propriu.

La S.A. „Diverta” acest indicator în anul 2008 este negativ deci rezultă că întreprinderea nu-și poate utiliza capitalul propriu în vederea desfășurării unei activități normale de producție adică capitalul propriu nu este folosit în vederea obținerii profitului.

1.2 Determinarea părților forte și părților slabe din activitatea întreprinderii

Efectuând analiza la S.A. „Diverta” în baza datelor din Bilanțul contabil cu ajutorul indicatorilor, am depistat puncte slabe și puncte forte, adică orice modificare în situația financiară a întreprinderii a fost apreciată, fie pozitiv, fie negativ.

Începând cu diagnosticul patrimoniului întreprinderii am constatat următoarele aspecte: s-a observat o tendință de micșorare a activelor pe termen lung, acestea constituind o scădere de 6.81%, iar întreprinderea imobilizează resurse financiare în active curente fapt ce nu generează profit, însă în acest caz lichiditatea întreprinderii este înaltă – întreprinderea poate lua cu ușurimță credit pe termen scurt. După rezultatele din tabele observăm că ponderea activelor pe termen lung este de 79.3% iar a activelor curente de 20.7% are loc lipsa intercorelării atât pentru structura patrimoniului întreprinderii cât și pentru utilizarea lui eficientă.

În această analiză, se vor evalua puctele forte și puncte slabe, riscuri și oprtunitățile firmei, ce își propune îmbunătățirea situației existente. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”

Diagnostic JURIDIC

Diagnostic COMERCIAL

Diagnostic RESURSE UMANE

Efectuând diagnosticul surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii S.A. „Diverta” am observat nivelul destul de înalt al dependenței financiare de sursele împrumutate atrase, societatea poate obține ușor credite pe o perioadă scurtă.

În baza datelor din Bilanțul contabil observăm valoarea capitalului secundar al întreprinderii S.A. „Diverta” ca fiind cel mai valoros, pentru că i se poate adăuga profitul nerepartizat.

Un efect negativ asupra activității societății poate fi cauzat de, inflație care duce la: folosirea neeficientă a resurselor disponibile, micșorarea capacității de cumpărare, plata cu întârziere către furnizori etc. Societatea poate să justifice pierderile dotorită inflației.

Din punctul de vedere al rentabilității întreprinderea se apreciază negativ. Dacă în 2006 rentabilitatea veniturilor calculată în baza profitului brut era de 75.18%, adică societatea câștiga 75.18 bani profit brut, în anii 2007 și 2008 nivelul rentabilității a cunoscut o scădere enormă, înregistrând o micșorare de 75.18 puncte procentuale în urma căreia întreprinderea nu câștigă nimic.

Printre obiectivele care se cuprind în linia de dezvoltare a fiecărei unități economice, nu pot să lipsească deciziile financiare, dorința conducerii întreprinderii de a realiza un echilibru financiar pe fondul unor procese de consum și de producție capabile să facă față concurenței, fiscalității și nivelului ridicat al inflației.

1.3. Selectarea optimă a surselor de finanțare la întreprinderea S.A. „Diverta”

În viziunea noastră, principalele criterii pentru alegerea surselor de finanțare ale întreprinderii S.A. „Diverta” ar fi: costul finanțării; rentabilitatea financiară; plățile reale; excedentul fluxului de lichidități; garanțiile cerute de creditor; modul și termenele de ram bursare; costul îndatorării.

Pentru a determina costul unei surse de finanțare trebuie comparat capitalul pus la dispo ziția întreprinderii și ansamblul sumelor pe care aceasta trebuie să le verse către : bugetul de stat și furnizori. Dacă întreprinderea este rentabilă, iar rata rentabilității este superioară este indicat între prinderii apelarea la credite, pentru finanțarea proiectelor rentabile.

Concluzia care se desprinde din cele relatate este că managerii financiari au obligația să aleagă acele costuri, care implică cele mai mici obligații de plată, fiind, totodată, și o protect ție împotriva riscului financiar.

1.4 Măsuri de îmbunătățire a activității de finanțare a

întreprinderii.

În urma analizei diagnosticului în cadrul activității întreprinderii S.A. „Diverta”, putem să propunem următoarele:

Modificarea structurii activelor în care să nu predomine sursele împrumutate, ci sursele proprii de finanțare, pentru ca riscul financiar să fie ușor de înlăturat.

Majorarea patrimoniului cu destinație de producție, pentru ca acesta să mărească în rezultat volumul activității întreprinderii.

Mărirea capitalului propriu și capitalului social pentru a crearea unei rezerve care să ducă la creșterea profitului.

Fără îndoială activitatea de finanțare reprezintă o problemă majoră pentru orice întreprindere indiferent de mărimea acesteia. Am constat că la nivelul întreprinderilor sunt probleme în ceea ce privește mecanismul de finanțare.

În opinia noastră remedierea acestor aspecte negative trebuie făcută punctual și vizează următoarele măsuri :

măsuri cu privire la identificarea nevoii de finanțare: analiza și previzionarea nevoii de finanțare pe termen scurt, mediu și lung, din care să rezulte necesarul de finanțare; întocmirea unor studii de fezabilitate și evaluare acolo unde este cazul.

măsuri cu privire la identificarea costului finanțării: identificarea și analizarea impactului pe care îl are costul finanțării asupra întreprinderii; analiza gradului de îndatorare și a pragului acestuia pe diferite scenarii de costuri.

selectarea surselor de finanțare: identificarea efectivă a sursei de finanțare cu costul cel mai mic.

măsuri cu privire la întocmirea tabloului fluxurilor de numerar: evidențierea detaliată și etapizată a veniturilor și cheltuielilor pe categorii de operațiuni.

Acestea sunt unele din măsurile pe care noi le considerăm necesare pentru ca activitatea financiară să se îmbunătățească și să permită cresterea performanțelor la nivel de întreprindere.

CONCLUZII

Efectuarea diagnosticului financiar, deși are un caracter static, permite o bună evaluare a stării de sănătate economică, asigură constatarea din timp a stării de slăbiciune și poate constitui punctul de plecare pentru declanșarea unui ansamblu de măsuri pentru redresarea viitoare și dinamizarea activității. Diagnosticul structurii financiare are ca obiect analiza retabilității financiare. Apreciind dinamica rentabilității activelor observăm că această valoare este negativă și că are o tendință de reducere în anul 2008 față de 2006, de aici rezultă că întreprinderea înregistrează pierderii. La S.A. „Diverta” acest indicator în anul 2008 este negativ deci rezultă că întreprinderea nu-și poate utiliza capitalul propriu în vederea desfășurării unei activități normale de producție adică capitalul propriu nu este folosit în vederea obținerii profitului.

Analizând diagnosticul întrepridrerii S.A. „Diverta” am observat că întreprinderea nu face față cererii creditorilor săi de a-și onora la termen obligațiile. Pentru a se evita apariția acestor situații nedorite, este necesar ca întreprinderea să dispună de un nivel optim de mijloace bănești, care să permită evitarea blocajului în circuitul financiar, insolvabilității și, implicit, falimentului. Volumul foarte redus al capitalului societății va genera în mod obligatoriu apelarea la alte surse de finanțare, care, în afară de credite bancare sau credite comerciale, în cea mai mare parte a lor, se realizează prin împrumuturi acordate de acționari. Aceste retrageri de sume vor influența direct echilibrul bilanțier.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultăți sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfășurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic.

Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.

De cele mai multe ori informațiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informații referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informații referitoare la potențialul tehnic și uman, potențial comercial și juridic, managementul întreprinderii (informații dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influențează performanțele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.

În prezent se pune un accent tot mai important pe valoarea prefesională, competență și creativitate și se afirmă că omul se află în centrul atenției organizației, firma reușind întotdeauna numai prin puterea oamenilor săi.

=== Sursele de finantare ===

Sursele de finanțare

Când alege o sursă de finanțare, întreprinderea trebuie să aibă în vedere anumite criterii pe baza cărora să ia decizia de finanțare. La alegerea surselor de finanțare pe termen scurt trebuie avut în vedere urmatorii factori: costul; disponibilitatea; flexibilitatea. La angajarea unui împrumut pe termen lung, firma trebuie să ia în calcul trei factori: costul cu dobândă; garanțiile cerute de creditor; modul și termenele de rambursare.

Sursele din care pot fi finanțate proiectele sunt: fondurile proprii ale companiilor (investiția întreprinzătorului, investițiile asociațiilor, investițiile prietenilor și a rudelor; formează împreună capitalul propriu) sau alte surse de finanțare (creditele bancare pe termen mediu sau lung, creditele comerciale, împrumuturi bancare, sponsorizări).

,,Bugetul este o estimare a costurilor eligibile. Aceste costuri eligibile trebuie să fie costuri reale și nu pot lua forma unor sume globale. Auditul financiar (monitorizarea financiară) se înscrie în analiza financiară a proiectului ca fiind un instrument managerial care constă în evaluarea sistematică, documentată, periodică și obiectivă a modului în care se desfășoară proiectul din punct de vedere al eficienței utilizării resurselor financiare.” 1

A minimiza costul unei surse de finanțare înseamnă, a minimiza costul său financiar.

Costul unei surse de finanțare este nivelul pentru care există echivalență între capitalul pus la dispoziția întreprinderii și ansamblul sumelor plătite.

Atunci când se apelează la creditul bancar trebuie avut în vedere :

a) costul îndatorării – în determinarea costului creditului pe termen scurt singura pro blemă care ar putea apărea este dobânda.

b) costul capitalurilor proprii – în țara noastră determinarea costului capitalului e puțin mai complicată decât în cazul țărilor cu piețe financiare dezvoltate. Evaluarea trebuie să por nească de la psihologia investitorilor. Ei anticipează: rata viitoare de creștere a dividendelor pe creșterea realizată în trecut, condițiile piețelor de desfacere etc.

c) costul mediu ponderat al capitalului – întreprinderea utilizează însă mai multe surse de finanțare, fiecare având propriul cost monetar.

d) costul marginal al capitalului – este cel mai des utilizat pentru a arbitra între două surse de aceeași natură: de exemplu între două împrumuturi pe termen lung.

Totul depinde de situația financiară a întreprinderii și de strategia sa. Iată câteva din aceste criterii.

întreprinderile de talie mică își finanțează investițiile prin cash-flow, generat prin activitatea proprie sau prin contribuția asociaților, utilizând apoi puterea de negociere pentru obținerea unui credit important din partea furnizorilor, în ultimă instanță adresându-se băncilor.

întreprinderile de talie mijlocie au dificultăți în a emite titluri. În schimb, ele au o putere de negociere mai ridicată în fața băncilor și pot dispune de o îndatorare mai largă.

întreprinderile de talie mare utilizează mai puțin îndatorarea bancară sau creditul furnizor, însă se adresează mai mult piețelor financiare.

Rezultat financiar 2005 S.C. Diverta Retail 3000 S.A.2

EBITDA = Rezultat înainte de plata dobânzilor; impozitului pe profit și a amortizării = marjă asupra cheltuielilor variabile = C.A. – cheltuieli variabile de exploatare.

EBIT = Rezultat înainte de plata impozitului pe profit = rezultat de exploatare = EBITDA – cheltuieli cu amortizarea.