Sursele de Finantare ale Ue Destinate Tarilor Membre

2.1 Liniile de finanțare

U.E. asigură finanțare pentru o gamă variată de proiecte și programe care acoperă domenii precum: dezvoltarea regională și urbană, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, agricultura și dezvoltarea rurală, politicile în domeniul maritim și al pescuitului, cercetarea și inovarea, ajutorul umanitar.

Finanțarea este gestionată în baza unor reguli stricte, pentru a garanta faptul că banii sunt cheltuiți în mod transparent și responsabil. Tocmai de aceea, peste 76% din bugetul UE este gestionat în parteneriat cu autoritățile naționale și regionale în cadrul unui sistem de „gestiune partajată”, în principal prin intermediul a cinci fonduri majore (fondurile structurale și de investiții), împreună, aceste instrumente contribuind la aplicarea Strategiei Europa 2020: 

* Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanțează în principal infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. Deși a pastrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice față de perioada 2000-2006.

*Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență în procesul de recrutare. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006.

*Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic).

*Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.

* Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime (FEPAM) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a fost lansat în anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de Euro pentru perioada 2007 – 2013.

Conform site-ului oficial al Uniunii Europene , mai sunt si alte fonduri gestionate direct de UE, fiind acordate sub formă de:

*granturi pentru proiecte cu activități în domeniul politicilor UE, care, în general, se acordă în urma publicării unei „cereri de propuneri”. Finanțarea provine de la UE și din alte surse.

*contracte încheiate de instituțiile UE pentru a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări de care au nevoie pentru propria funcționare (studii, formare, organizarea de conferințe, echipament IT). Contractele se acordă prin licitație.

Cadrul Strategic Național de Referință (CNSR)- este documentul strategic fundamental pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) în perioada 2007 – 2013.

Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pană in 2020.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE își propune să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și pot ajuta UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

Potrivit celui de-al II-lea Document Consultativ al PND 2007-2013, Planul Național de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială, menit să ofere o concepție coerentă și stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorități de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanță cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul de a alinia politica națională de dezvoltare la prioritățile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

Programarea financiară a PND a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanțare a dezvoltării ce ar fi trebuit utilizate în perioada 2007-2013 pentru creșterea convergenței cu UE, conducând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată astfel pe cele 6 priorități naționale de dezvoltare ale PND: competitivitate, infrastructura de transport, mediu, resurse umane, dezvoltare rurala si dezvoltare regionala.

Evolutia de la o perioada de programare la alta este evindenta. Daca in 2007-2013 fondurile au fost impartite intre 8 programe de finantare, in perioada 2014-2020, numarul acestora a crescut la 11, marindu-se si numarul axelelor prioritare specifice fiecarui proiect.

Astfel ca, in prima perioada, fondurile au fost alocate dupa cum urmeaza :

POR – Programul Operational Regional are ca obiectiv sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, durabile si echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor si resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din aceste regiuni, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investitii. Pentru cele 6 axe prioritare s-au alocat 4.5 mld Euro.

POSCCE – Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice urmareste cresterea productivitatii firmelor romanesti conform cu principiile dezvoltarii durabile si reducerea decalajelor comparativ cu media Uniunii Europene, prin cele 5 axe prioritare.

POSDRU – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane are in vedere dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii. Programul cuprinde 6 axe prioritare.

POS Mediu – Programul Operational Sectorial De Mediu incearca reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, prin intermediul a 6 axe prioritare.

POS Transport – Programul Operational Sectorial De Transport are ca obiectiv general promovarea, in Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, cu ajutorul celor 4 axe proritare.

PODCA – Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative are rolul de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti, folosind cele 3 axe prioritare.

PNDR – Programul National De Dezvoltare Rurala este documentul pe baza caruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si care respecta liniile directoare strategice de dezvoltare rurala ale Uniunii Europene. Acesta cuprinde 4 axe proiritare.

PO-P – Programul Operational Pentru Pescuit care urmareste prin cele 5 axe prioritare : cresterea competitivitatii sectorului, (cresterea valorii adaugate, cresterea productivitatii), crearea de locuri de munca in cele trei sub-sectoare (flota Marii Negre, acvacultura si pescuit in apele interioare), precum si in industria de procesare si in zonele pescaresti si adaptarea capacitatii de pescuit.

In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 42 miliarde de Euro, din care peste 22 miliarde de Euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Fondurile au fost repartizate dupa cum urmeaza:

Programul Operational Regional 2014-2020 are ca obiectiv cresterea competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale. Acest obiectiv se va realiza prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a infrastructurii din Romania si a serviciilor. Pentru cele 11 axe prioritare s-au alocat 6.7 mld Euro.

Programul Operational Competitivitate sustine cresterea inteligenta, promovarea economiei bazate pe cunoastere si inovare, prin investitii in consolidarea cercetarii, dezvoltarii strategice si inovarii si sporirea utilizarii, calitatii si accesului la tehnologiile informatiei si comunicatiilor. Programul dispunde 2 axe prioritare pentru care s-au alocat 1.33 mld Euro.

Programul Operational Capital Uman are ca obiectiv cresterea economica incluziva prin investitii in incurajarea ocuparii si a mobilitatii fortei de munca, in special in randul tinerilor si a persoanelor situate in afara pietei muncii, promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei, precum si sustinerea educatiei, dezvoltarea competentelor si incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii. Cele 4.22 mld Euro sunt repartizari celor 7 axe proiritare.

Programul Operational Infrastructura Mare este un document strategic de programare care acopera domeniile transport, mediu si energie regenerabila, obiectivul acestuia fiind de a contribui la strategia Uniunii Europene pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, luand in considerare obiectivele si prioritatile specifice tematice selectate in functie de nevoile nationale, regionale si locale. Pentru cele 9 axe prioritare s-au alocat 9.41 mld Euro.

Programul Operational Capacitate Administrativa are ca obiectiv consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si eficienta administratiei publice. Prin cele 3 axe prioritare se vor utiliza 0.55 mld euro.

Programul Operational Asistenta Tehnica presupune asigurarea capacitatii si a instrumentelor necesare pentru o eficienta coordonare, gestionare si control al interventiilor finantate din fondurile ESI, precum si pentru o implelentare eficienta, bine orientata si corecta a PO AT, PO IM si PO Competitivitate. Acest program detine 0.21 mld Euro pentru 3 axe proiritare.

Plati directe in agricultura – 10 mld. Euro;

Programul National pentru Dezvoltare Rurala – 9.85 mld. Euro

Programul Operational Pescuit – 0,17 mld. Euro

Facilitatea "Connecting Europe" – 1,23 mld. Euro

Programele de cooperare teritoriala – 0,45 mld. Euro

Noile cerințe pentru concentrarea tematică în perioada 2014-2020 au avut un impact major asupra programării în majoritatea statelor membre. S-a înregistrat o creștere semnificativă a alocărilor fondurilor FEDR/de coeziune pentru obiectivele tematice 1-4 (CTDI, TIC, competitivitatea IMM-urilor și economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon), în timp ce investițiile în infrastructură nu sunt la fel de semnificative, comparativ cu perioada 2007-2013.

Potrivit bilantului oficial al Ministerului Agriculturii, in perioada 2007-31 decembrie 2014, Romania a ajuns la o absorbtie a fondurilor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala de 83,63%, adica 12,85 milirde de euro, bani transmisi sau in curs de transmitere, de catre Comisia Europeana, Guvernului. In plus, aproape 0,6 miliarde de euro au fost platiti deja Romaniei ca avansuri de la Comisia Europeana. In anul 2014, absorbtia fondurilor europene gestionate de Ministerul Agruclturii a fost de 3,29 miliarde de euro, adica 21,35% din suma totala alocata pentru intreaga perioada de programare 2007-2013. Acest aspect este evidentiat in figura 2.1.

Fig nr. 3 – Ratele de absorbtie a fondurilor europene pentru fiecare dintre cele 3 tipuri de bani absorbiti in agricultura si dezvoltare rurala

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-19046700-bilant-guvernului-banii-europeni-pentru-agricultura-dezvoltarea-satelor-absorbiti-mai-bine-decat-fondurile-structurale-coeziune.htm

2.2. PNDR si axele prioritare

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiții private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. PNDR este destinat dezvoltării zonelor rurale din România, prin crearea condițiilor moderne de trai în societățile rurale și prin identificarea unor oportunități reale pentru toți cei care vor să rămână în spațiul rural. Un alt obiectiv al PNDR este păstrarea diversității la sate ca un patrimoniu socio-cultural integrat european.

Strategia aplicată in perioada de programare 2014-2020 se are la bază analize socio-economice detaliate și analiza SWOT, care prin care evidențiază actualitatea celor mai multe priorități de dezvoltare identificate pentru perioada de programare 2007-2013, dar și priorități noi, menite să conducă la creșterea capacității de inovare. Sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri – de transport, educațională, de sănătate – completate cu priorități noi, impuse de nevoia de modernizare a economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu obiectivele Strategiei Europa 2020, privind investițiile în tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității.

Noile cerințe pentru concentrarea tematică în perioada 2014-2020 au avut un impact major asupra programării în majoritatea statelor membre. S-a înregistrat o creștere semnificativă a alocărilor fondurilor FEDR/de coeziune pentru obiectivele tematice 1-4 (CTDI, TIC, competitivitatea IMM-urilor și economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon), în timp ce investițiile în infrastructură nu sunt la fel de semnificative, comparativ cu perioada 2007-2013.

Axele prioritare și prioritățile de investiții incluse în Program se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare, atât regiunilor mai puțin dezvoltate (Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru), în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare, cât și regiunii mai dezvoltate (București-Ilfov), pentru valorificarea potențialul competitiv.

In Fig. 4 , se prezinta o imagine de ansamblu pentru axa nr. 1, ce se continua in 2014-2020 cu primele 3 prioritati, asigurandu-se complementaritatea activităților de cercetare finanțate prin intermediul Programului Operațional Competitivitate.

Fig . nr 4 – trecerea de la PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007-2020 la PROGRAMUL DE DEZVOLTARE RURALA 2014-2020- AXA 1

Fig. nr. 5– trecerea de la PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007-2020 la PROGRAMUL DE DEZVOLTARE RURALA 2014-2020- AXA 2

In Fig. 5,

Fig nr. 6 – trecerea de la PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007-2020 la PROGRAMUL DE DEZVOLTARE RURALA 2014-2020- AXELE 3 si 4

Tabel nr. 2 – PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ (PNDR)- sinteza

II.3 PNDR: Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”

Pentru realizarea obiectivelor propuse, au fost stabilite priorități de finanțare prin PNDR, denumite generic axe, prin care se stabilește un cadru general. Fiecare axă este împărțită în Măsuri de investiții, în funcție de categoriile de investiții acceptate pentru finanțare prin PNDR.

Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistență” se încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier” și are ca obiectiv general creșterea competitivității exploatațiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziție, având în vedere faptul că sectorul agricol și economia rurală sunt expuse presiunii concurențiale a pieței unice. Sprijinul acordat în cadrul măsurii este în totalitate nerambursabil și are ca scop dezvoltarea exploatațiilor agricole care produc în principal produse agricole vegetale și animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor.

Obiectivele specifice ale masurii se refera la cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semi-subzistenta sa devina viabile economic si la diversificarea productiei in functie de cerintele pietei si aparitia de noi produse.

Obiectivele operationale se refera la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare in perioada de restructurare a fermelor de semi – subzistenta pentru o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie, prin stimularea spiritului antreprenorial si prin diversificarea activitatilor si veniturilor.

Conform Manualului de procedura, beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Masura 141 sunt persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de finantare), care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 si 8 UDE, este situata pe teritoriul tarii, este inregistrata in Registrul unic de identificare /Registrul agricol si comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta.

Pentru a putea primi sprijin in cadrul Masurii 141, solicitantul va trebui sa intocmeasca un Plan de afaceri pentru o perioada de cinci ani. Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului se verifica respectarea cerintelor minime din Planul de afaceri depus initial la solicitarea sprijinului. La aceasta data, solicitantul trebuie sa demonstreze ca fata de situatia initiala a activitatii precizata in Planul de afaceri:

productia agricola obtinuta destinata comercializarii are o crestere de 20%;

dimensiunea economica a exploatatiei agricole creste cu minim 3 UDE.

In cazul fermelor de semi-subzistență, principiul finanțării nerambursabile este acela al acordării unei sume fixe anuale, în vederea adaptării acestora la condițiile pieții și transformării în ferme comerciale. Prin aceasta masura se acorda sprijin public nerambursabil de 1.500 de Euro/an/ferma de semi – subzistenta. Sprijinul se acorda pentru o perioada de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeasi exploatatie agricola. Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. În situația în care valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin pentru fermele de semi – subzistență sunt supuse unui sistem de selecție, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform unor criterii de selecție.

Verificarea condițiilor minime de acordare a sprijinului se efectuează de către experții Compartimentului de dezvoltare rurală județean al AM-PNDR, pentru toate Cererile de finanțare si de experții AM – PNDR, nivel central pentru Cererile de finanțare verificate prin sondaj pe baza documentației conforme primite de la solicitant și constă în verificarea eligibilității solicitantului, verificarea Planului de afaceri, verificarea documentelor justificative si evaluarea criteriilor de selecție.

Verificarea pe teren se realizează de către experții Compartimentului de dezvoltare rurală județean al AM-PNDR. Scopul efectuării vizitei pe teren, este de a se verifica datele și informațiile cuprinse în Planul de afaceri și documentele justificative, cu situația existentă la solicitant, pentru ca expertul verificator să se asigure de corectitudinea informațiilor declarate în Cererea de finanțare. În urma efectuării acestor verificări, pot exista două situații:

* proiectul este eligibil și va avea un punctaj;

* proiectul este neeligibil.

Alocările financiare anuale și numărul maxim al sesiunilor anuale de depunere și evaluare a proiectelor vor fi făcute publice după consultarea cu membrii Comitetului de Monitorizare pentru PNDR. În cazul în care suma alocată pe măsură în cadrul unei sesiuni nu este acoperită de valoarea publică totală a proiectelor depuse, suma rămasă (diferența dintre suma alocată și valoarea publică totală a proiectelor depuse) va fi reportată în cadrul următoarei sesiuni de depunere.

După primirea Raportului de selecție, în care sunt incluse proiectele aprobate pentru a fi finanțate, Compartimentul de dezvoltare rurală județean al AM-PNDR notifică solicitantul privind selectarea Cererii de finanțare.