Sursele de Finantare ale Primariei Brasov
În practică, prin noțiunea de buget se înțelege acel document în care este prezentată previziunea pe o anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru, lună) atât a veniturilor cât și a cheltuielilor unei țări, a unei unități administrativ – teritoriale (comună, oraș, județ), a unui agent economic (regie autonomă, societate comercială) sau a unei familii.
Așadar, prin buget sunt proiectate veniturile și cheltuielile pentru o anumită perioadă și entitate prestabilită, acesta întocmindu-se într-o etapă premergătoare acestei perioade, având rolul și de a pregăti un anume comportament viitor pentru obținerea veniturilor și efectuarea cheltuielilor.
Prin Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice s-au stabilit normele privind formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul veniturilor financiare ale statului, ale unităților teritoriale și ale instituțiilor publice. Astfel, resursele financiare publice și cheltuielile se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete care este format din:
Bugetul de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele locale
Bugetul fondurilor speciale
Bugetul trezoreriei statului
Bugetul instituțiilor publice autonome
1.1 Evoluția finanțelor publice locale în timp și spațiu
Finanțele publice locale, parte integrantă din finanțele publice, au fost mult timp așezate pe plan secund. Relativ recent li s-a recunoscut rolul pe care îl joacă în cadrul finanțelor publice și influența pe care o exercită asupra economiei naționale. Astfel, finanțele publice au luat, în zilele noastre, o mare amploare și acest lucru se datorează inițiativelor, din ce în ce mai largi, ale colectivităților locale.
Structurarea finanțelor publice pe două sau mai multe niveluri a fost influențată de doi factori importanți și anume:
Istoria politică, care se referă la eforturile depuse de-a lungul timpului pentru formarea națiunilor;
Motivațiile economice, care stabilesc care din funcțiile finanțelor publice sunt îndeplinite la nivelul mai centralizat și care sunt descentralizate;
Privind dintr-o perspectivă economică, creșterea rolului și importanței finanțelor locale se explică prin influențele economice pozitive asupra economiei locale și implicit asupra economiei naționale, în general, datorată acestei „descentralizări” a finanțelor publice.
În lume, această descentralizare se realizează pe niveluri diferite, de la stat la stat. Astfel, în SUA sistemul finanțelor publice este format din finanțele celor 50 de guverne ale țărilor componente, ale districtului Columbia și a circa 80.000 de administrații locale. În Germania, Australia și Canada sistemul este organizat pe trei niveluri în timp ce Olanda, Franța și Marea Britanie operează pe două niveluri: central și local.
În România, până în al doilea deceniu al sec. al XX-lea nu a existat nicio publicație referitoare la finanțele locale. Începând cu acest moment, au început să fie editate sumele bugetelor pe comune și județe. În anul 1923, a fost reeditată legea din 1903 privind maximul taxelor și contribuțiilor comunale și odată cu aceasta s-au instituit 49 de tipuri de taxe și impozite. Prin legea din 14 aprilie 1933 se pun bazele primei organizări unitare a finanțelor locale, stabilind sarcinile obligatorii și facultative ale unităților administrative precum și veniturile corespunzătoare pentru executarea lor (venituri ordinare, extraordinare și venituri cu destinație specială).
Finanțele publice ajung la un nivel realmente funcțional abia în 1938 prin legea din 14 august. Acest cadru funcțional era bazat pe un sistem mixt de obținere a veniturilor bugetelor locale care consta în transferuri de la stat, precum și în impozite și taxe locale, în acest sens fiind prevăzute 19 taxe și impozite locale care erau modificate periodic.
În cazul unor insuficiențe ale veniturilor, administrațiile locale puteau contracta credite interne și, în cazuri mai rare, credite externe.
După 1989, autonomia locală s-a consolidat și a luat amploare prin adoptarea următoarelor legi:
Legea administrației publice locale, Legea nr. 68/1991
Legea finanțelor publice locale, Legea nr. 189/1998
Legea finanțelor publice, Legea nr. 72/1996
Potrivit legislației actuale, conducerea locală este asigurată de un organ legislativ (Consiliu) și un organ executiv (primarul și președintele Consiliului Judeșean).
În ceea ce privește finanțele publice locale, autorităților administrative publice locale le revin o serie de competențe și obligații:
elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale;
stabilirea și încasarea impozitelor și taxelor locale în condițiile legii;
stabilirea și urmărirea cheltuielilor publice;
gestionarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a colectivităților locale;
controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local.
1.2 Instituțiile publice. Finanțarea lor și a activităților locale
Instituțiile publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, reprezintă denumirea generică ce include: Parlamentul, Președinția României, Guvernul, ministerele și alte instituții ale administrației centrale autonome și locale, autoritatea judecătorească, precum și instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală, indiferent de finanțarea activității acestora.
Sistemul bugetar este format din instituții cu sfera de activitate în domeniul învățământului, sănătății, justiției, culturii, apărării naționale, precum și din instituții ca autoritatea publică, asistența socială, transporturi și telecomunicații, protecția mediului înconjurător etc.
Instituțiile publice sunt din punct de vedere financiar, strict dependente de bugetul public, privind resursele financiare constituite în cadrul acestuia, la nivel central, local sau prin fonduri speciale, pentru acoperirea cheltuielilor, pe destinații specifice stabilite prin clasificație bugetară. Finanțarea activităților instituțiilor publice se face pe baza bugetelor de venituri și cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli.
În România, există în jur de 10.000 de instituții publice, majoritatea acestora aparținând administrației publice locale:
3.000 de consilii locale municipale, orășenești și comunale, precum și ale sectoarelor municipiului București;
instituții publice de învățământ (școli generale, licee, grupuri școlare etc.);
instituții publice sanitare (policlinici, spitale universitare, spitale județene, sanatorii etc.);
instituții publice de cultură (case de cultură, muzee, teatre, cinematografe);
instituții de asistență socială (protecția copilului, centre de plasament etc.);
și altele.
1.2.1 Finanțarea instituțiilor publice
Instituțiile publice pot primi atât finanțare internă, de la coordonatorul ierarhic superior, cât și finanțare externă, de la alte instituții din străinătate.
Finanțarea externă poate fi, la rândul ei, de două tipuri:
finanțare rambursabilă;
finanțare nerambursabilă.
Totodată, instituțiile publice pot primi credite bugetare conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, credite repartizate conform ordonatorului de credite superior sau pot avea venituri proprii, adică nu primesc finanțări de la instituția superioară. De asemenea, instituțiile publice pot primi și donații sau sponsorizări de la persoane fizice, juridice, asociații, fundații sau alte categorii de persoane. Astfel, putem face o clasificare a finanțărilor în funcție de tipul acestora:
Finanțare internă: bugetul de stat, bugetul local și fonduri speciale.
Finanțare externă: credite externe și fonduri nerambursabile.
Finanțare proprie: venituri proprii.
Alte finanțări: donații, sponsorizări și voluntariat.
Prin voluntariat se înțelege acea sursă de finanțare prin sprijinul dat de comunitate față de instituțiile publice din fiecare zonă. La nivelul țărilor vest-europene și chiar al Statelor Unite, se remarcă orele de muncă în cadrul comunității prin prestarea de servicii în unitățiile medicale, cum ar fi: spitale regionale, orfelinate, cămine de bătrâni etc. Apartenența la comunitatea respectivă este foarte dezvoltată și membrii comunității sunt implicați în toate activitățile instituțiilor publice din raza teritorială a comunității.
Pe lângă această sursă de finanțare, instituțiile au la dispoziție și veniturile proprii, care pot să asigure acoperirea cheltuielilor pentru anumite categorii de instituții. Cu toate acestea, instituțiile publice rămân subordonate unui ordonator de credite principal sau secundar, ca urmare aceste instituții nu sunt autonome.
1.2.2 Finanțarea activităților locale
Activitățile locale sunt finanțate, de regulă, prin următoarele modalități:
transferul unor venituri de la bugetul de stat la cel al colectivităților locale; astfel, o parte din veniturile pe care statul le obține prin fiscalitate este distribuită între colectivitățile locale, acest lucru fiind condiționat sau necondiționat.
Transferurile condiționate presupun realizarea de către colectivitățile locale a unor activități în vederea obținerii unor venituri de la stat. Transferurile necondiționate se bazează pe acordarea lor în sumă brută iar colectivitatea locală le utilizează în mod liber. Așadar colectivitățile locale nu se bazează în acoperirea cheltuielilor numai pe propriile taxe și impozite ci și pe aceste subvenții de la nivel central. În SUA, aceste subvenții reprezintă aproximativ o treime din resursele colectivităților locale, în Franța aproape 40% iar în Marea Britanie circa 50%.
împărțirea impozitului între bugetul central și bugetul local conform unui sistem de impunere unitar pe teritoriul întregului stat, iar autoritatea centrală stabilește ratele fiscale ce revin fiecărui buget.
împărțirea impozitelor pe aceleași baze de impozitare cu mențiunea că aceste rate sunt stabilite de colectivitatea locală.
impozite locale cu baze de impozitare separate de cele de la nivel central.
împrumuturi la care apelează colectivitățile locale.
De menționat este faptul că aceste cinci forme de finanțare sunt utilizate de colectivitățile locale în funcție de gradul de autonomie și de condițiile specifice fiecărei zone geografice.
În România, Legea nr.189/1998, Monitorul Oficial nr. 404/1998 prevede că veniturile bugetare locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și din venituri cu destinație specială (taxe speciale, venituri din vânzarea unor bunuri ce aparțin domeniului privat) precum și din cote și din sume defalcate din venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și la veniturile cu destinație specială.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr.1 la Legea finanțelor publice locale, anexă reprodusă mai jos:
1.2.3 Impozitele, taxele și alte venituri ale bugetelor locale
În cadrul bugetelor proprii ale județelor sunt prevăzute anumite categorii de venituri care sunt clasificate după următoarea structură:
VENITURI CURENTE
impozitul pe profit
alte impozite directe
2.1 alte încasări din impozitele directe
3. vărsăminte din profitul net
4. vărsăminte de la instituțiile publice
4.1 alte venituri de la instituțiile publice
5. diverse venituri
5.1 venituri din amenzile și sancțiunile aplicate, potrivit dispozițiilor legale, de organele proprii
5.2 restituiri din fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
5.3 venituri din concesiuni și închirieri
5.4 încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii
5.5 încasări din alte surse
B. VENITURI DIN CAPITAL
6. venituri din valorificarea unor bunuri
6.1 venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
C. VENITURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
7. taxe speciale
8. venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
9. venituri din fondul pentru drumuri publice
10. venituri din fondul de investiție
1cale cu baze de impozitare separate de cele de la nivel central.
împrumuturi la care apelează colectivitățile locale.
De menționat este faptul că aceste cinci forme de finanțare sunt utilizate de colectivitățile locale în funcție de gradul de autonomie și de condițiile specifice fiecărei zone geografice.
În România, Legea nr.189/1998, Monitorul Oficial nr. 404/1998 prevede că veniturile bugetare locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și din venituri cu destinație specială (taxe speciale, venituri din vânzarea unor bunuri ce aparțin domeniului privat) precum și din cote și din sume defalcate din venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat și la veniturile cu destinație specială.
Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliile locale județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în condițiile legii.
Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr.1 la Legea finanțelor publice locale, anexă reprodusă mai jos:
1.2.3 Impozitele, taxele și alte venituri ale bugetelor locale
În cadrul bugetelor proprii ale județelor sunt prevăzute anumite categorii de venituri care sunt clasificate după următoarea structură:
VENITURI CURENTE
impozitul pe profit
alte impozite directe
2.1 alte încasări din impozitele directe
3. vărsăminte din profitul net
4. vărsăminte de la instituțiile publice
4.1 alte venituri de la instituțiile publice
5. diverse venituri
5.1 venituri din amenzile și sancțiunile aplicate, potrivit dispozițiilor legale, de organele proprii
5.2 restituiri din fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
5.3 venituri din concesiuni și închirieri
5.4 încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii
5.5 încasări din alte surse
B. VENITURI DIN CAPITAL
6. venituri din valorificarea unor bunuri
6.1 venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
C. VENITURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
7. taxe speciale
8. venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
9. venituri din fondul pentru drumuri publice
10. venituri din fondul de investiție
11. venituri din fondul pentru locuințe
12. venituri din amortizarea mijloacelor fixe
13. venituri din donații și sponsorizări
14. sume acordate de persoane fizice și juridice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public
Veniturile proprii care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și al municipiului București sunt prezentate în următoarea clasificare:
A. VENITURI CURENTE
impozitul pe profit
impozite și taxe de la populație
impozite pe venitul liber-profesioniștilor, meseriașilor și a altor persoane fizice independente
impozite pe clădiri și terenuri de la persoane fizice
taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice
impozite pe venituri din închirieri de imobile
alte impozite și taxe de la populație
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură
impozit pe clădiri și terenuri de la persoane juridice
taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice
alte impozite directe
alte încasări din impozite directe
impozite pe spectacole
alte impozite indirecte
alte încasări din impozite indirecte
vărsăminte din profitul net
vărsăminte de la instituții publice
taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere și alte venituri privind circulația pe drumurile publice
venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal – de la centrele locale pentru protecția plantelor
veniturile punctelor de însămânțări artificiale
veniturile circumscripțiilor sanitar-veterinare
vărsăminte din disponibilul instituțiilor publice și ale activităților autofinanțate
alte venituri de la instituții publice
diverse venituri
venituri din recuperări de judecată, imputații și despăgubiri
venituri din amenzile și sancțiunile aplicate potrivit dispozițiilor legale, de organele proprii
restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți venituri din concesiuni și închirieri
11.4 încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii
11.5 încasări din alte surse
B. VENITURI DIN CAPITAL
12. venituri din valorificarea unor bunuri
12.1 venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
C. VENITURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
13. taxe speciale
14. venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
15. venituri din fondul pentru drumuri publice
16. venituri din fondul de investiție
17. venituri din fondul pentru locuințe
18. venituri din amortizarea mijloacelor fixe
19. venituri din donații și sponsorizări
20. sume acordate de persoane fizice și juridice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public
Bugetele locale sunt incluse în macrostructura bugetului public național dar se elaborează, se adoptă și se execută de către fiecare entitate administrativ – teritorială în parte. Drept urmare, ele au venituri proprii și utilizări proprii.
Impozitele și taxele directe mobilizate la bugetele la bugetele locale din România sunt într-un număr mult mai mare față de cele care se mobilizează la bugetul administrației centrale de stat. De asemenea, în formarea bugetelor locale, ponderea acestora este cu mult mai mare față de cea a impozitelor indirecte, comparativ cu aceleași ponderi înregistrate în cazul bugetului administrației centrale de stat. Totodată, în cazul bugetelor locale, nu se poate vorbi despre impozite indirecte precum în cazul „bugetului mare”, deoarece acestea nu includ decât impozitul pe spectacole, impozit care este atribuit bugetelor județene sau ale municipiului București, taxele de timbru de la persoanele juridice și majorările de întârziere pentru veniturile nevărsate la termen la bugetele locale.
O altă caracteristică a acestor venituri bugetare constă în faptul că marea lor majoritate provin de la populație. De menționat este faptul că la bugetele locale sunt percepute mai multe taxe care presupun și o contraprestație.
În situația actuală a României, cu toate că numărul lor este relativ mare, impozitele și taxele directe percepute la bugetele locale se află sub nivelul necesităților de resurse ale acestor bugete. Potrivit regelementărilor în vigoare, impozitele și taxele care sunt mobilizate la bugetele locale sunt următoarele:
impozitul pe profit datorat de regiile publice autonome locale, în cazul în care acestea obțin profit;
impozitul pe venitul agricol;
impozitul pe venitul liber – profesioniștilor, ale meseriașilor și altor persoane, reglementat prin Decretul nr. 153/1954, cu modificările ulterioare;
impozitul pe veniturile asociațiilor familiale și ale persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economico-sociale în mod independent, reglementat prin Decretul-lege nr. 54/1990, cu unele îmbunătățiri ulterioare;
impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, artă și știință
impozitul asupra veniturilor din închirieri și subînchirieri de clădiri, terenuri și camere mobilate sau nemobilate;
impozitul pe clădiri;
impozitul pe terenurile ocupate de clădiri și alte constructii;
taxa asupra mijloacelor de transport;
taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere;
taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor necesare în domeniul construcțiilor;
taxele pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afișaj și reclamă;
taxa pentru șederea în stațiunile balneoclimaterice;
taxa pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectură și arheologie;
taxa pentru cazanele de fabricat rachiu, presele de ulei, morile de cereale și ferăstraiele mecanice pentru lemn;
taxelele pentru daracele, pivele și morile pentru boia de ardei;
taxa pentru deținerea de câini;
alte taxe specifice, pentru serviciile publice nou create;
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât producția agricolă sau silvică;
taxele de timbru asupra succesiunilor și alte taxe de timbru încasate de la populație.
Pentru a restrânge, pe cât posibil, prezentarea conținutului taxelor și impozitelor directe, în această listă s-a luat în calcul numai obiectul impozabil sau taxabil.
2.1 Impozitul pe profit
Potrivit structurării actuale a activităților economice desfășurate în țara noastră, economia locală are o sferă de cuprindere restrânsă, rezumându-se la regiile autonome publice locale – vizând transportul urban în comun de călători, salubritatea, amenajarea și întreținerea parcurilor, alimentarea cu apă, alimentarea cu energie termică etc. În consecință, impozitul pe venit pe care îl dobândesc bugetele locale provine de la un număr mic de plătitori. Acest număr de plătitori va deveni și mai mic, odată cu aplicarea măsurilor de reorganizare și de restrângere a a numărului de regii publice locale impuse de Guvern.
Trebuie luate în vedere natura activităților desfășurate, precum și managementul propriu, deoarece o mare parte a regiilor publice locale înregistrează pierderi, astfel că nu pot contribui la formarea veniturilor bugetului local prin impozitul pe profit, care, într-o astfel de situație nu are obiect.
Pornind de la aceste aspecte menționate mai sus, se poate desprinde concluzia că impozitul pe profit are o pondere redusă în formarea veniturilor bugetelor locale, în unele situații reducându-se chiar la zero. Singura soluție în acest caz constă în regruparea plătitorilor de impozit pe profit. În acest sens, contribuabilii mici ar trebui racordați la bugetul localității în care aceștia își desfășoară activitatea, iar contribuabilii mari să rămână în corelație cu bugetul administrației centrale de stat.
2.2 Impozitul pe terenul agricol
Impozitul pe venitul agricol reprezintă un impozit direct și constituie venit al bugetelor unităților administrativ–teritoriale fiind utilizat pentru acoperirea cheltuielilor care se înființează de la bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
Calitatea de subiect sau de contribuabil pentru acest impozit revine oricărei persoane fizice sau juridice care deține teren agricol în proprietate, precum și tuturor persoanelor care au beneficiat de prevederile Legii fondului funciar nr.18/1991, cărora li s-au reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole pe care le-au stăpânit înainte de colectivizare (până la 10 hectare) sau li s-a constituit un drept nou de proprietate asupra unori terenuri agricole. Aceste persoane sunt subiect al impozitului chiar dacă nu li s-a eliberat titlul de proprietate, dar dețin în mod efectiv terenul, atribuit pe bază de adeverință provizorie sau proces-verbal de punere în posesie.
În cadrul contribuabililor persoane juridice sunt incluse fundațiile, obștile, asociațiile agricole, unitățile de cult și altele asemenea, care dețin terenuri agricole în proprietate și nu sunt plătitoare de impozit pe profit. Drept urmare, toate celelalte persoane juridice care dețin terenuri agricole și se află sub incidența impozitului pe profit sunt exceptate de la plata impozitului pe venitul agricol. În cadrul acestui regim de exceptare intră și instituțiile publice.
Obiectul impunerii îl reprezintă terenurile agricole situate în raza teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor. Astfel, acest impozit trebuie privit ca un impozit real, fiind un impozit pe avere.
Cu toate acestea, baza impozabilă luată în considerare este venitul ce se obține din cultivarea terenurilor. Impozitul pe venitul agricol se calculează asupra venitului determinat pe
baza normelor de venit stabilite pe hectar, diferențiate pe 5 zone de fertilitate a solului, cu 2 categorii de folosință, 5 zone de favorabilitate pentru 4 categorii de folosință a terenurilor și pentru alte 2 categorii de folosință din toate zonele țării, atât pentru terenurile cultivate, cât și pentru cele necultivate.
A – În funcție de zona de fertilitate
Mii lei/ha/an
Tabel nr. 2.1
B – În funcție de zona de favorabilitate
Mii lei/ha/an
Tabel nr. 2.2
C – În funcție de categoria de folosință
Mii lei/ha/an
Tabel nr. 2.3
Normele de venit stabilite prin lege se pot corecta, în funcție de rata de inflație, anual, prin hotărâre a Guvernului, cu 3 luni înaintea începerii anului fiscal urmator.
Încadrarea localităților în zone de fertilitate a fost stabilită prin H.C.M. nr.1108/1969, iar încadrarea în zone de favorabilitate se face de către Consiliile județene, Consiliul Sectorului Agricol Ilfov și Consiliul Local al Municipiului București, care comunică hotărârile adoptate în acest sens Direcțiilor generale ale finanțelor publice și Controlul financiar de stat.
Venitul impozabil se reduce în situația de pierdere-recolte din cauza calamităților naturale, proporțional cu ponderea producției calamitate, determinată prin raportarea acesteia la producția medie realizată în ultimii 3 ani, cu producții normale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Impozitarea veniturilor obținute din cultivarea și valorificarea florilor, a legumelor și a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop și în sistem irigat, a arbuștilor și a plantelor decorative, a ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierilor viticole și pomicole se face pe baza venitului net obținut, rezultat prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor legate de realizarea venitului respectiv, inclusiv cheltuielile cu amortizarea.
Veniturile determinate pe bază de norme și veniturile nete obținute din cultivarea terenurilor de către contribuabili se impun anual cu cota de 15%.
În metodologia privind calculul impozitului este prevăzut modul de încadrare corespunzătoare a terenurilor. Astfel, pentru terenurile cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică, porumb, sorg, floarea-soarelui, soia, sfeclă-de-zahăr, cartofi și plante de nutreț (lucernă, orz masă verde, porumb siloz), se au în vedere normele de venit aferente categoriei de folosință „arabil”. Pentru terenurile cultivate cu ceapă, usturoi, pepeni, fasole și alte legume sau zarzavaturi se folosesc normele de venit prevăzute la categoria de folosință „grădini de legume și zarzavaturi”.
Veniturile realizate din culturi intercalate nu intră în componența venitului impozabil întrucât sunt considerate impozabile doar veniturile obținute din cultura de bază.
Pentru terenurile productive necultivate, venitul impozabil se determină pe baza normei de venit stabilite pentru terenurile arabile.
Așadar, obligația fiscală privind impozitul pe venitul agricol este legată de existența terenurilor agricole și nu de obținerea veniturilor.
Acest tip de venit se calculează pe baza situației existente la 1 ianuarie din fiecare an de impunere.
Modificările privind mărimea suprafețelor de teren luate în calcul pentru stabilirea impozitului se operează de fiecare dată când acestea au loc în cursul anului, începând cu data la care s-au produs.
Sumele de impozitat aferente acestor recalculări se restituie sau se compensează în cazul în care impozitul calculat inițial a fost plătit integral pe întregul an. Pentru contribuabilii la care impozitul se majorează datorită primirii în proprietate a altor suprafețe de teren, impozitul de plată se repartizează în mod corespunzător pe cele două termene de plată, în cazul în care acest
lucru ar mai fi posibil. În caz contrar, impozitul datorat se va plăti integral la cel de-al doilea termen de plată.
Contribuabilii care obțin venituri din cultivarea și valorificarea florilor, a legumelor și a zarzavaturilor în sere, în solarii și în sistem irigat, a arbuștilor și plantelor decorative, a ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole se impun pe baza venitului net obținut.
Astfel, contribuabilii aflați în această situație au obligația ca până la 1 aprilie să depună o declarație de impunere, cu referire la anul anterior.
Venitul net impozabil (Vni) se obține prin deducerea sumei totale a cheltuielilor din totalul veniturilor brute.
Declarațiile de impunere se verifică și se actualizează de către organele fiscale cel puțin o dată pe trimestru, întocmindu-se note de constatare și procese-verbale de stabilire a impozitului. Diferențele de impozit rezultate din aceste actualizări se repartizează pe termenele de plată nedevenite scadente.
Definitivarea impunerii se realizează de către organele fiscale teritoriale la 31 decembrie în fiecare an, iar diferențele de impozit stabilite se achită până la 31 ianuarie din anul următor. În cadrul acestei operațiuni de definitivare se urmărește ca impozitul calculat pe baza venitului net obținut să nu fie mai mic decât impozitul corespunzător calculat pe baza normelor de venit agricol.
În situația în care un contribuabil este impus pe baza normelor de venit agricol pentru o anumită suprafață de teren, iar pentru o altă parte din suprafață pe baza venitului net obținut, întrucât cota proporțională a impunerii este aceeași, impozitul anual de plată se calculează pe baza venitului impozabil obținut prin cumularea celor două categorii de venit.
Impozitul pe venitul agricol este anual și se stabilește de către organele fiscale pe numele contribuabililor, în localitatea în care aceștia figurează în evidența funciară organizată de consiliul local, iar în cazul asociațiilor agricole, în localitatea unde își au sediul principal, sau, după caz, în care își desfășoară activitatea.
Cota de impozitare este de 15% dar pentru anii 1994, 1995 și 1996 se folosește o cotă redusă de 10%. Impozitul datorat rezultă din înștiințările de plată întocmite de organele fiscale, care trebuie transmise contribuabililor până la 15 aprilie. Plata la bugetul local a impozitului datorat trebuie efectuată în proporție de 50% până la 1 septembrie, iar diferența de 50% până la 15 noiembrie. Majorarea de întârziere este de 0,12% pentru fiecare zi de întârziere, după cele două date menționate (având loc o reducere a acesteia de la 0,3%).
Facilitățile fiscale cuprind scutiri, reduceri și amânări sau eșalonări la plata impozitului și a majorărilor de întârziere aferente.
Scutirile și reducerile de impozit sunt specificate în mod expres, iar amânările sau eșalonările sunt menționate doar ca o posibilitate, fiind de competența Consiliilor județene, Consiliului Sectorului Agricol Ilfov și Consiliului local al municipiului București – care le acordă numai în cazuri bine justificate.
Scutirile vizează atât persoane fizice, cât și terenuri aflate în anumite situații.
Sunt scutite de la plata impozitului pe venitul agricol următoarele persoane fizice deținătoare de terenuri agricole: veteranii de război, văduvele de război nerecăsătorite și văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război. O altă scutire cu grad ridicat de aplicabilitate de la plata impozitului pe venituri se face pentru persoanele fizice care obțin venituri din creșterea animalelor și a păsărilor, din apicultură și sericicultură, precum și din valorificarea fructelor și a ciupercilor de pădure, a plantelor medicinale și a altor produse culese din natură.
Scutirile anumitor categorii de terenuri se referă la:
terenurile degradate și poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pe timpul cât durează ameliorarea lor;
terenurile improprii pentru a fi cultivate, care nu pot fi folosite nici pentru pășunat sau în alt mod, cum sunt râpele și mlaștinile;
terenurile ocupate de plantații tinere care sunt considerate ca neproductive deocamdată, pe anumite perioade stabilite în funcție de natura plantației, astfel:
la viile altoite și indigene, timp de 4 ani după anul plantării;
la viile hibride, timp de 3 ani;
la livezile de piersici, timp de 4 ani;
la livezile de meri, peri, pruni, caiși, cireși, vișini și gutui, timp de 5 ani;
pentru suprafețele ocupate de nuci, timp de 9 ani.
Calculul perioadei de scutire are în vedere adăugarea la perioadele menționate și a primului an după intrarea pe rod, iar anul în care a avut loc plantarea nu se include în această perioadă.
Reducerile de impozit se referă și ele la anumite persoane fizice și la anumite terenuri.
Astfel, se practică o primă reducere de 50% a impozitului în cazul invalizilor de gradul I și II, al persoanelor handicapate și asimilabile gradului I sau II de invaliditate, indiferent de vârstă, dar având calitatea de cap al gospodăriei, precum și pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani, care își lucrează singure pământul. Acestor persoane li se acordă reducerea și în
situația folosirii mijloacelor mecanice ale societăților comerciale de profil pentru efectuarea lucrărilor de arat, semănat, prășit, fertilizat, treierat etc.
Atât pentru scutirile cât și pentru reducerile acordate în funcție de situația lor personală, coontribuabilii trebuie să depună la Consiliile locale cereri scrise pentru solicitarea scutirii sau a reducerii, împreună cu actele doveditoare aferente.
A doua reducere de 50% se acordă pentru culturile de bumbac, cânepă, floarea-soarelui, in, sfeclă de zahăr și soia, dacă 60% din recoltă este contractată și livrată agenților economici mandatați de stat.
Cea de-a treia reducere are în vedere situația de pierdere a recoltei din cauza calamităților naturale. Această reducere se acordă proporțional cu gradul de distrugere a recoltei.
Pentru a beneficia de această reducere, contribuabilii sunt obligați să depună la Direcțiile generale ale finanțelor publice din județe sau Administrația financiară a sectorului agricol Ilfov, după caz, cereri de scădere a impozitului, în termen de 5 zile de la producerea fenomenului de calamitate naturală. Constatarea pagubelor înregistrate și cuantificarea nivelului lor se efectuează de către organele financiare sesizate în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii.
Aceste operațiuni se desfășoară în prezența proprietarilor păgubiți și a reprezentantului de specialitate agricolă al administrației locale.
Documentele de scădere a impozitului se întocmesc de către organele fiscale o singură dată pe an, în intervalul 15 noiembrie – 31 decembrie.
În cazul în care impozitul pe venitul agricol nu a fost stabilit la timp sau dacă datele declarate nu corespund realității, stabilirea sau modificarea mărimii impozitului se realizează pentru o perioadă de 3 ani anteriori celui în care s-a efectuat constatarea. Perioada de scutire prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991 nu este luată în considerare pentru perioada anterioară.
Termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită este stabilit, de asemenea, la 3 ani.
Impozitul sau diferența de impozit stabilite pentru asemenea situații trebuie să fie plătite în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării.
2.3 Impozitul pe veniturile liber – profesioniștilor, ale meseriașilor și altor persoane
În categoria liber – profesioniștilor sunt cuprinse următoarele categorii de persoane: meditatorii de orice fel, muzicanții și lăutarii fără angajament, experții de orice fel, desenatorii
tehnici, slujitorii cultelor religioase pentru veniturile încasate direct de la populație, dactilografele și stenodactilografele.
În categoria meseriașilor sunt incluși blănarii, cojocarii, ceasornicarii, cizmarii, croitorii, dulgherii, fotografii, tapițerii, tâmplarii, zidarii, zugravii etc.
În categoria altor persoane sunt cuprinși cărăușii și comercianții cu activitate pe cont propriu, persoanele care prestează servicii în condițiile remunerării pe bază de cote – părți din încasări, proprietarii cazanelor de fabricat țuică etc.
Venitul impozabil anual se determină ca diferență între veniturile încasate în cursul anului și cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Veniturile încasate se referă atât la cele în bani, cât și la cele în natură. Acestea din urmă se evaluează la prețurile și tarifele practicate pe piața la data încasării lor.
Pentru determinarea venitului impozabil anual, în afara cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor, în limita cotei de 20% din veniturile încasate, se mai deduc:
cheltuielile pentru acțiunile de protocol, reclamă și publicitate realizate în scopul obținerii veniturilor;
cheltuielile aferente întreținerii și utilizării mijloacelor de transport din proprietatea contrbuabilului, când acestea sunt utilizate pentru obținerea veniturilor impozabile;
cheltuielile de deplasare și pentru diurnă;
cheltuielile de întreținere a locuinței și pentru telefon, când activitatea se desfășoară în propria locuință.
Sunt deductibile integral cheltuielile efectuate pentru realizarea de investiții, dotări și alte utilități necesare desfășurării activității, cu condiția ca în anul deducerii să nu se înregistreze pierderi. Într-o astfel de situație, partea nerecuperată se reportează în anii următori în vederea deducerii sale în aceleași condiții, adică să fie corelată direct cu desfășurarea activității care generează venituri impozabile de acest gen. De asemenea, se deduce și partea din impozitul pe clădire și din impozitul pe terenul aferent, în funcție de spațiul din locuința proprie utilizat pentru desfășurarea activității.
Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal sunt următoarele:
impozitul anual pe venit;
amenzile și penalitățile plătite;
cheltuielile de sponsorizare efectuate peste limita legală;
cheltuielile personale ale contribuabilului și ale familiei sale;
orice alte cheltuieli efectuate de contribuabil, fără să aibă legătură cu realizarea veniturilor impozabile.
În cazul veniturilor obținute din lucrările literare, de artă și științifice, inclusiv cele din moștenirea dreptului asupra unor astfel de lucrări, calculul impozitului datorat se realizează de către unitățile de creatori, care sunt obligate să practice stopajul la sursă și să vireze impozitul la bugetul local.
Venitul impozabil anual se determină prin scăderea din venitul brut realizat a unor cote forfetare de cheltuieli, cuprinse între 20% și 50%, după cum urmează:
20% în cazul lucrărilor literare;
30% în cazul lucrărilor științifice și de artă, cu excepția persoanelor care vor fi enumerate la literele c) și d) următoare;
40% în cazul compozitorilor și muzicologilor, membri sau nu ai Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, precum și în cazul moștenitorilor acestora;
50% în cazul artiștilor plastici profesioniști, care sunt membri ai Uniunii Artiștilor Plastici și ai Fondului Plastic.
În cazul lucrărilor de artă monumentală, pentru determinarea venitului impozabil anual se iau în considerare cheltuielile efective, pe baza documentelor justificative.
În situația în care lucrările de artă și științifice sunt realizate de un grup de persoane, impozitul se calculează separat, pentru fiecare persoană în parte, în funcție de cota – parte din veniturile realizate.
2.4 Impozitul pe veniturile asociațiilor familiale și ale persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economico – sociale în mod independent
Spre deosebire de impozitul prezentat anterior, în cazul căruia se practică o impunere personală, pentru acest impozit este vorba de un subiect format din mai multe persoane fizice care alcătuiesc asociația familială. Pentru aceste asociații venitul impozabil este obținut prin cumularea veniturilor realizate de membrii familiei din activitatea specifică a asociației, fără a fi individualizate pe fiecare membru al familiei.
Impunerea se face anual, astfel că pentru activitățile care încep în cursul anului aceasta se referă la veniturile aferente perioadei rămase până la sfârșitul anului.
Venitul impozabil anual (Via) se determină prin scăderea din venitul brut (Vbr) a costurilor și cheltuielilor aferente venitului brut (K+Ch), inclusiv a obligațiilor financiare (Of) constituite din contribuțiile pentru asigurările sociale și pentru diversele fonduri speciale, impozitele și taxele locale. Totodată, se scad și reinvestirile (Ri) precum și eventualele cheltuieli cu caracter social (Chs).
În acest context, pentru determinarea mărimii materiei impozabile se folosește următoarea relație:
Via = Vbr – ( K + Ch ) – Of – Ri – Chs (2.1)
Impozitele sunt stabilite de către organele financiare teritoriale, pe baza declarațiilor de impunere ce trebuie depuse de către subiecții plătitori. Vărsarea acestora la bugetul local se efectuează pe baza nivelurilor stabilite, în rate trimestriale egale, până în data de 15 a ultimei luni
din trimestru. Anual, pe baza datelor din registrele de evidență ale contribuabililor se efectuează recalcularea impozitelor datorate și se asigură regularizarea plăților, corespunzător cu regulile generale aplicate pentru impozitele locale.
O categorie aparte de contribuabili aflată sub incidența impunerii directe a veniturilor este reprezentată de taximetriștii care desfășoară activitatea specifică de taximetrie auto ca persoane fizice autorizate potrivit Decretului – Lege nr. 54/1990, precum și în calitate de colaboratori cu autoturisme proprii ai societăților comerciale care desfășoară activități de taximetrie.
Persoanele menționate mai sus au obligația de a instala pe autoturismele respective aparate de taxat, omologate de Inspecția Metrologiei de Stat, precum și emblema cu inscripția „Taxi”. De asemenea, la sfârșitul fiecărui trimestru, taximetrștii respectivi sunt obligați să se prezinte la organele fiscale teritoriale pentru citirea âncasărilor înregistrate de aparatele respective.
Impozitul datorat de acești subiecți este un impozit forfetar trimestrial care se plătește până în data de 25 a ultimei luni din trimestru. Luând în considerare condițiile concrete în care se desfășoară activitatea de taximetrie din fiecare localitate, Consiliile locale pot majora mărimea acestui impozit trimestrial cu până la 50%.
2.5 Impozitul pe clădiri
În majoritatea țărilor lumii, clădirile formează unul dintre obiectele cele mai reprezentative ale averii impozabile.
În România, impozitul pe clădiri este un impozit anual, de tip proporțional, așezat asupra clădirilor de orice fel, situate în municipii, orașe, comune și sate, indiferent de modul în care sunt folosite și de destinația dată acestora. Impozitul pe clădiri este un impozit pe avere.
De la această regulă fac excepție următoarele patru categorii de clădiri și construcții, care nu sunt supuse impozitului:
clădirile instituțiilor publice, cu excepția celor folosite în alte scopuri decât cel obișnuit, normal;
clădirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de arhitectură și arheologice, inclusiv muzeele și casele memoriale, cu excepția spațiilor acestora folosite pentru activități economice sau comerciale;
clădirile care prin destinație constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute prin lege;
construcțiile și amenajările funerare din cimitire.
În categoria clădirilor impozabile se includ și dependințele cum sunt: bucătăria, cămara, baia, pivnița, garajul, magazia, grajdul, remiza și altele asemenea, situate fie în corpul principal de clădire, fie în afara acestuia. Sunt luate în considerare și spațiile construite sub formă de chioșcuri, cabane, barăci, magazine, depozite și altele asemenea, inclusiv cele demontabile și indiferent de natura materialelor din care sunt realizate.
Calitatea de subiecți plătitori ai impozitului sau de contribuabili o au persoanele fizice care dețin în proprietate clădirile impozabile, persoanele juridice, incluzând aici și instituțiile publice, partidele politice, sindicatele, asociațiile și fundațiile, precum și asociațiile familiale, asociațiile agricole și unitățile economice ale unor persoane juridice.
Pentru clădirile aflate în proprietate de stat, calitatea de subiect al impozitului revine persoanelor juridice care le administrează sau le folosesc. De asemenea, în cazul clădirilor ce constituie fondul locativ de stat, impozitul se datorează de către unitățile specializate care le administrează.
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii. Pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri se determină prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cota de impozit se stabilește prin hotărâre a consiliului local și poate fi cuprinsă între 0,25% și 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului București, aceasta atribuție revine Consiliului General al Municipiului București.
Calculul valorii impozabile se efectuează prin înmulțirea suprafeței clădirii cu valorile impozabile în sume fixe pe m.p., reglementate pentru mediul rural (inclusiv din satele ce aparțin municipiilor și orașelor) și pentru mediul urban, în funcție de felul și destinația clădirilor.
Calculul impozitului pe clădiri se efectuează de către organele fiscale pentru cele aparținând persoanelor fizice și, respectiv, direct de către contribuabili pentru celelalte clădiri. Ca impozit anual, calculul său se efectuează la începutul anului, iar termenele limită de plată sunt fixate pentru 31 martie și 30 septembrie.
2.6 Impozitul pe mijloacele de transport
Impozitul asupra mijloacelor de transport vizează două obiecte taxabile, aparținând persoanelor fizice și juridice, și anume asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică și mijloacele de transport pe apă.
Impozitul asupra mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică se dimensionează în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de cm3 sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
În cazul remorcilor, semiremorcilor și rulotelor s-a stabilit următorul impozit dimensionat în funcție de masa totală maximă autorizată:
până la 1 tonă inclusiv se plătește un impozit de 7 RON;
peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone se percepe un impozit de 24 RON ;
peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone impozitul este de 37 RON ;
peste 5 tone impozitul este de 46 RON.
Impozitul asupra mijloacelor de transport pe apă se stabilește anual, pentru fiecare mijloc de transport în parte, având următoarele mărimi în funcție de felul mijlocului de transport:
15 RON pentru bărci fără motor și luntre, folosite pentru uz personal;
40 RON pentru bărci fără motor, folosite în alte scopuri;
150 RON pentru bărci cu motor;
Între 0 și 800 RON pentru nave de sport și agrement;
150 RON pentru scutere de apă ;
Pentru remorchere și împingătoare:
a) pana la 500 CP inclusiv 400 RON
b) peste 500 CP si pana la 2.000 CP inclusiv 650 RON
c) peste 2.000 CP si pana la 4.000 CP inclusiv 1.000 RON
d) peste 4.000 CP 1.600 RON
– 130 RON pentru vapoare.
Pe baza tabelelor autorizate de consiliile locale de domiciliu, persoanele fizice care locuiesc în Delta Dunării, Insula Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei sunt scutite de plata taxei pentru bărcile și luntrele folosite pentru transportul de uz personal. O altă scutire se acordă persoanelor cu handicap locomotor care dețin autoturisme, motociclete cu ataș și mototricicluri și care sunt adaptate handicapului acestora. În regim de scutire se află și mijloacele de transport ale instituțiilor publice, precum și autovehiculele folosite pentru transportul de călători în comun ale persoanelor juridice care au acest profil de activitate. Ultima scutire de la plata impozitului pe mijloacele de transport se acordă pentru vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.
2.7 Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize asemănătoare
Această taxă se percepe de la contribuabilii care doresc să realizeze diverse construcții, fiind stabilite în sume fixe diferențiate, în funcție de natura serviciilor prestate și de valoarea construcțiilor sau a instalațiilor.
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, se percepe în funcție de suprafața terenurilor pentru care se solicită certificatul. Astfel, nivelurile minime și maxime ale taxelor percepute pentru certificatele de urbanism sunt următoarele, în funcție de suprafață:
până la 150 mp – 3-4 RON
până la 250 mp – 4-5 RON
până la 500 mp – 5-7 RON
până la 750 mp – 7-8 RON
până la 1000 mp – 8-10 RON
peste 1000 mp – 10+0,01 RON/mp pentru fiecare mp care depășește 1000 mp
Pentru mediul rural, taxele percepute reprezintă 50% din cele prevăzute pentru mediul urban.
Al doilea certificat care se taxează este cel referitor la nomenclatura stradală și la adresă, taxa fiind cuprinsă între 0 și 7 RON.
Mai există și alte autorizații taxabile pe care le vom prezenta în continuare împreună cu nivelul taxelor percepute. Autorizarea forajelor și excavărilor necesare studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări se taxează cu 0 – 6 RON inclusiv pentru fiecare mp afectat. Autorizarea construcțiilor provizorii sub formă de chioscuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice, precum și pentru amplasarea corpurilor și panourilor de afișaj, a firmelor și reclamelor se taxează cu 0 – 6 RON inclusiv pentru fiecare mp de suprafață ocupată de construcție. Sumele cu care se taxează autorizarea lucrărilor de racorduri și branșamente la rețelele publice de apă, canalizarea, gaze, telefonie, energie termică și electrică sunt cuprinse între 0 si 9 RON inclusiv pentru fiecare racord.
2.8 Taxele pentru folosirea mijloacelor de
publicitate, afișaj și reclamă
Aceste taxe se claculează de către contribuabili și se plătesc la bugetul Consiliului local pe raza căruia se face publicitatea, afișajul sau reclama.
Nivelurile taxelor datorate sunt diferite, în funcție de dimensiunea mijlocului de publicitate, afișaj sau reclamă, în funcție de modul de realizare, de limba în care se realizează și de produsul sau obiectul la care se referă.
Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual, prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
a) în cazul unui afișaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma de până la 23 RON;
b) în cazul oricărui alt panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate, suma este de până la 17 RON.
2.9 Impozitul pe spectacole
Acest impozit este plătit de orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate distractivă în România. Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ – teritoriale în raza căreia are loc activitatea respectivă și el se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor. Cota de impozit se determină în următorul mod:
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egala cu 2%;
b) în cazul oricarei alte manifestări artistice decat cele enumerate mai sus, cota de impozit este egală cu 5%.
În cazul unei manifestări artistice sau al unei activități distractive care are loc într-o videotecă sau discotecă, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafeței incintei respective. Impozitul pe spectacole se stabilește pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractivă, prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai suprafeței incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilită de consiliul local, astfel:
a) in cazul videotecilor, suma este de pana la 1 RON;
b) in cazul discotecilor, suma este de pana la 2 RON.
Impozitul pe spectacole se ajustează prin înmulțirea sumei stabilite anterior cu coeficientul de corecție corespunzător, precizat în tabelul urmator:
Persoanele care datorează impozitul pe spectacole au obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declarația se depune până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective.
Pentru a reduce decalajul față de statele dezvoltate, țările în curs de dezvoltare sunt finanțate atât de băncile private cât și de diverse instituții internaționale. Acestea din urmă au un caracter universal și unul regional. În prima categorie intră Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociația Internațională pentru Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, care împreună alcătuiesc grupul Băncii Mondiale, precum și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă. Cea de a doua categorie este formată din Banca Europeană de Investiții, din băncile de dezvoltare americane, arabe, africană și asiatică, precum și din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
3.1 Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.I.R.D.)
Această bancă, cunoscută și sub numele de Banca Mondială, a fost înființată în 1944 la Conferința monetară și financiară a Națiunilor Unite de la Breton Woods. Sediul său se află la Washington și are un oficiu european la Paris. Principalele organe de conducere sunt următoarele:
Consiliul guvernatorilor – este format din câte un guvernator și un reprezentant suplinitor din fiecare țară membră care se întrunesc anual pentru a adopta deciziile legate de problemele importante ale băncii;
Consiliul de administrație – este format din 24 de directori executivi din care:
5 sunt numiți de SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia și Franța
19 sunt aleși de restul statelor constituite în 19 grupe de țări
Potrivit statutului său, B.I.R.D. are următoarele atribuții:
reducerea sărăciei în țările mai puțin sărace, solvabile și cu venituri medii, promovând o dezvoltare durabilă, prin împrumuturi, garanții și servicii nelegate de împrumuturi – inclusiv servicii de analiză și consultanță;
promovarea, prin investitori particulari și alți investitori interesați, a înființării, ameliorarii și dezvoltării activităților de producție, competitive și din sectorul particular, indeosebi în întreprinderile mici și mijlocii;
furnizarea de asistență tehnică pentru pregătirea, finanțarea și realizarea proiectelor semnificate, fie pe bază individuală, fie în contextul unor programe concrete de investiții;
stimularea dezvoltării piețelor de capital;
acordarea de sprijin proiectelor justificate si viabile din punct de vedere economic si care implica mai mult de o tara membra beneficiara;
promovarea în întreaga sfera a activităților sale a unei dezvoltări eficiente, protejând mediul înconjurator.
Banca este împuternicită să garanteze, să acorde sau să participe la împrumuturi în favoarea unui stat membru, a unei subdiviziuni politice a acestuia sau a unei întreprinderi comerciale, industriale sau agricole situate pe teritoriul acelui stat membru, cu respectarea următoarelor reguli:
când împrumutul este contractat de altă persoană juridică (adică de o întreprindere) decât statul membru, atunci banca centrală sau un alt organism asemănător trebuie să garanteze în totalitate rambursarea capitalului și plata dobânzilor și a altor sarcini aferente împrumutului;
banca să se asigure că împrumutatul nu poate obține împrumutul din alte surse în condiții rezonabile;
proiectul să fie recomandat de o comisie competentă, după ce a fost analizată cererea;
banca să aprecieze că dobânda și celelalte sarcini financiare sunt rezonabile și că termenele de rambursare a împrumutului sunt bine adaptate la natura proiectului;
la acordarea împrumutului banca să se asigure că împrumutatul sau garantul este în măsură să facă față obligațiilor aferente acelui împrumut;
atunci când garantează un împrumut acordat de alți furnizori de capitaluri, banca să primească o compensație corespunzătoare riscului asumat.
În activitatea pe care o desfășoară, Banca Mondială se comportă ca o bancă obișnuită, adică în completarea resurselor financiare proprii utilizează resurse atrase de pe piață, purtătoare de dobânzi, pe care le include în costul creditului și le recuperează de la împrumutați.
Prin cadrul acestei bănci, România a contractat 225 milioane dolari pentru investiții în domeniul transportului rutier, feroviar și cu metroul. Statul român va participa cu fonduri de aproximativ 146,34 milioane euro, reprezentînd aproape 40 la sută din valoarea întregului proiect. Cu aceste fonduri vor fi refăcute șoselele de centură ale orașelor Bacău, Brașov, Reghin, Mediaș și Tîrgu Mureș.
3.2 Corporația Financiară Internațională (C.F.I.)
C.F.I. a fost înființată în 1956 având sediul la Washington. Aceasta are aceeași structură ca și B.I.R.D., adică aceleași persoane îndeplinesc aceleași atribuții de guvernatori sau de membri ai consiliului directorilor, cu mențiunea că președintele Băncii este ex officio președintele directorilor Corporației, dar fără drept de vot. Acest președinte este ales de Consiliul Directorilor și poate participa la ședințele Consiliului însă fără a avea dreptul la vot.
Cu toate că face parte din Banca Mondială, alături de B.I.R.D. și A.I.D., C.F.I..-ul este o instituție separată de acestea având fonduri proprii gestionate separat de cele ale Băncii Mondiale. Astfel, întregul personal al instituției, pornind de la funcționari și până la președinte, răspunde doar în fața Corporației.
Scopul înființării Corporației a fost acela de a promova dezvoltarea economică în țările membre, prin încurajarea întreprinderilor productive private în special în zonele mai puțin dezvoltate. În acest sens, Corporația:
încearcă să stimuleze și să ajute la crearea condițiilor care să conducă la investiții interne și străine în țările membre;
încearcă să reunească posibilitățile de investiții cu capitalul particular sau strain și cu o conducere competentă;
acordă asistență, în asociație cu investitori particulari, pentru finanțarea înființării, îmbunătățirii și dezvoltării întreprinderilor productive particulare care să contribuie la dezvoltarea țărilor membre prin investiții, fără garantarea rambursării de către guvernul respectiv, în cazul în care nu există suficient capital particular, în condiții rezonabile.
Activitatea desfășurată de C.F.I. se coordonează după aceleași principii ca și B.I.R.D., astfel Corporația nu întreprinde nicio finanțare pentru care s-ar putea obține un capital particular suficient; nu finanțează întreprinderi de pe teritoriul vreunui stat membru dacă acesta se opune investiției; nu condiționează sumele puse la dispoziție pe teritoriul vreunui stat membru; nu își asumă răspunderea pentru conducerea vreunei întreprinderi finanțate din fondurile Corporației și nici nu își exercită dreptul de vot; C.F.I. acordă împrumuturi întreprinderilor private cu caracter productiv și chiar și celor mixte dar nu și statelor membre, finanțarea facându-se în condițiile pe care Corporația le consideră corespunzătoare și în funcție de cerințele întreprinderii și de riscurile asumate. Își reîntregește fondurile prin vânzarea investițiilor sale unor investitori particulari.
Această corporație, responsabilă cu sectorul privat din cadrul Grupului Băncii Mondiale, va finanța MedLife S.A., primul lanț de spitale private din România. Finanțarea oferită de CFI –
care va stimula creșterea sectorului privat de îngrijiri sanitare din țara noastră și va sprijini furnizarea unor servicii sanitare mai bune către populația țării – constă dintr-un împrumut în valoare de 5 milioane de euro și o investiție de capital de 5 milioane de dolari.
Cu sediul în București, MedLife este un furnizor privat de servicii sanitare de succes, deținut de un grup de medici și bancheri. Compania oferă o gamă largă de servicii prin intermediul celor 11 clinici ale sale din București și Ploiești. Compania deține, de asemenea, trei laboratoare medicale în București, precum și Hyperclinica, una dintre cele mai mari unități medicale private din România.
MedLife a construit un spital cu 100 de paturi lângă Hyperclinica, care a fost dat în funcțiune în decembrie 2006. Sprijinul CFI a permis companiei să își extindă serviciile sanitare de înaltă calitate și în afara Bucureștiului. Prin acest sprijin se va finanța parțial construirea unor noi combinații de spitale și clinici cu 40-50 de paturi (asemănătoare celor din București), în Constanța, Timișoara, Brașov, Iași și Cluj, in urmatorii doi-trei ani. Valoarea totală a investiției, în spitalele MedLife din țară este de 25 milioane USD, fără a lua în considerare și echipamentele cu care acestea vor fi dotate.
3.3 Asociația Internațională pentru Dezvoltare (A.I.D.)
A.I.D. este o instituție afiliată la B.I.R.D. și fost creată pentru a satisface nevoile financiare ale statelor cu venituri mici pe cap de locuitor. Sediul său se află la Washington și este formată din 152 de membri reprezentând atât țări industrializate cât și state în curs de dezvoltare sau în tranziție. La conducerea acestei asociații se află aceleași personalități care dețin acest funcții și în cadrul B.I.R.D., astfel ea dispune de un Consiliu al Guvernatorilor, un consiliu de administrație și un președinte.
A.I.D. folosește trei surse de finanțare, și anume: subscripțiile și contribuțiile statelor membre (capitalul social), transferurile de venit net efectuate de B.I.R.D. din profitul acesteia și rambursările de credite efectuate de debitori. Pe măsură ce aceste resurse de credite se epuizează, ele se reconstituie pe baza contribuțiilor statelor membre.
Obiectivul A.I.D. constă în încurajarea dezvoltării economice, sporirea productivității și creșterea nivelului de trai în zonele cele mai puțin avansate ale lumii. Ea este autorizată să finanțeze orice proiect de natură sa ducă la dezvoltarea unei anumite țări sau a unei regiuni, chiar dacă acest proiect este sau nu rentabil, ori direct productiv. Situațiile în care A.I.D. nu acordă finanțare sunt acelea în care creditele pot fi obținute prin împrumuturi cu dobânzi rezonabile sau chiar de la B.I.R.D.. Astfel, A.I.D. acordă credite țărilor care au venitul mediu pe locuitor sub un anumit plafon, precum și celor în care peste 70% din populație trăiește în mediul rural și se îndeletnicește cu agricultura, peste 80% nu știe să scrie sau să citească, natalitatea este de 20-50% iar mortalitatea infantilă este de 20%. Creditele se acordă pe perioade îndelungate de 50 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani fără dobândă.
Cheltuielile administrative sunt acoperite de A.I.D. prin perceperea unui comision de 0,75%.
3.4 Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (F.I.D.A.)
F.I.D.A a fost înființat în 1977, ca urmare a Conferinței Mondiale a Alimentației din 1974 și își are sediul la Roma. Ea a fost răspunsul țărilor lumii la criza alimentară declanșată la începutul anilor `70 și care a afectat in principal tarile sahariene ale Africii.
În cadrul acestei conferințe s-a constatat că foametea și instabilitatea producției de alimente nu sunt cauzate neapărat de o administrare neglijentă pe plan agricol, ci mai ales de problemele structurale legate de sărăcie și de faptul că majoritatea populației sărace din țările în curs de dezvoltare se orientează spre zonele rurale.
În acest context, F.I.D.A. a fost creat pentru a mobiliza fonduri în programe destinate abolirii sărăciei în mediul rural și să îmbunătățească nutriția. Spre deosebire de alte instituții internaționale care au o largă gamă de obiective, fondul are un scop bine precizat – combaterea foametei rurale și a sărăciei în țările în curs de dezvoltare. Pentru a-și îndeplini mandatul, obiectivul principal al F.I.D.A. este de a mobiliza resurse adiționale pentru programe concepute în scopul creșterii economice a zonelor rurale. În acțiunile pe care le întreprinde, Fondul se bucură de sprijinul Băncii Mondiale, Asociației Internaționale pentru Dezvoltare și al băncilor de dezvoltare regionale care participă la cofinanțarea diferitelor proiecte.
În acord cu scopul principal al F.I.D.A. de eradicare a sărăciei în țările în curs de dezvoltare, marea majoritate a resurselor sale sunt puse la dispoziția țărilor cu venit scăzut în termeni foarte avantajoși: perioada de rambursare de peste 40 de ani, cu perioada de grație de 10 ani și un comision de serviciu de numai 0,75% pe an. Resursele F.I.D.A. provin din contribuțiile statelor membre, care sunt diferențiate în funcție de categoria din care fac parte, adică din categoria I (țări dezvoltate), categoria a II-a (țări în curs de dezvoltare exportatoare de petrol) și categoria a III-a (celelalte țări).
Cea mai mare autoritate a Fondului o reprezintă Consiliul Guvernatorilor în care toate cele 161 de state membre sunt reprezentate de către un Guvernator și un Vice Guvernator. Sesiunile Consiliului Guvernatorilor au loc anual și pot fi convocate sesiuni speciale ori de câte ori este necesar.
3.5 Banca Europeană de Investiții (B.E.I.)
Banca Europeană de Investiții, instituția finanțatoare a Uniunii Europene (UE), a fost creată în anul 1958 prin Tratatul de la Roma. B.E.I. are personalitate juridică și autonomie financiară iar sediul său se află la Luxemburg.
Banca contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finanțări pe termen lung pentru proiecte specifice respectând reglementările prudențiale bancare. Ea are drept scop să contribuie la dezvoltarea echilibrată și fără obstacole a pieței comune, apelând la piața capitalurilor de împrumut și la resursele sale proprii. În acest sens, B.E.I. acordă împrumuturi și garanții până la 50% din valoarea unui proiect și co-finanțează investițiile împreună cu alte bănci (BERD), facilitând astfel finanțarea proiectelor referitoare la punerea în valoare a regiunilor mai puțin dezvoltate, la modernizarea întreprinderilor ori la crearea de noi activități, precum și a proiectelor de interes comun pentru mai multe state membre.
B.E.I. își desfășoară activitatea în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât în ceea ce privește împrumuturile de pe piețele de capital, cât și finanțarea proiectelor de capital. B.E.I. acordă credite din împrumuturile contractate, care împreună cu fondurile proprii (capital și rezerve), constituie resursele proprii. În afara UE, operațiunile de finanțare ale B.E.I. sunt realizate în principal din resursele proprii ale băncii, dar, de asemenea, prin mandat, din resursele bugetare ale statelor membre.
Acționarii băncii sunt statele membre ale Uniunii Europene. Contribuția fiecărui stat membru la capitalul băncii este calculată în funcție de PIB.
Principalul organism de conducere al băncii este Consiliul Guvernatorilor, format din miniștrii desemnați de fiecare dintre statele membre (25 membri), de regulă miniștrii de finanțe. Consiliul stabilește politicile de creditare, aprobă bilanțul și raportul anual, autorizează operațiunile de finanțare în afara Uniunii și ia decizii cu privire la majorările de capital. De asemenea, numește membrii Consiliului Director, ai Comitetului de Administrație și ai Comitetului de Audit. Consiliul Directorilor este compus din 26 de directori, câte unul din fiecare stat membru și un reprezentant al Comisiei și 16 membri supleanți. Acesta ia decizii cu privire la creditele, împrumuturile și garanțiile pe care le acordă banca. Comitetul de Administrație este format din 9 membri și este principalul organism de execuție al băncii.
3.6 Fondul European de Investiții (E.I.F.)
E.I.F. este o instituție europeană care a fost înființată cu scopul de a sprijini apariția, creșterea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Fondul intervine în principal cu capital de risc și instrumente de garantare provenind atât din fonduri proprii cât și de la Banca Europeană de Investiții sau Uniunea Europeană.
Fondul European de Investiții contribuie la realizarea obiectivelor comunitare. Una din principalele atribuții ale acestui fond este de a contribui la dezvoltarea unei societăți bazată pe cunoaștere, inovașie și pe dezvoltare regională.
Fondul urmărește obținerea de venituri pentru acționarii săi (B.E.I., UE reprezentată de Comisia Europeană și un număr de bănci și instituții financiare europene).
Ținând cont de faptul că România s-a integrat în Uniunea Europeană la începutul acestui an, ne vom concentra atenția asupra unui fond care a fost instituit cu scopul de a sensibiliza opinia publică din România asupra integrării europene, a procesului de aderare și a impactului acestuia. Este vorba de Fondul Europa prin intermediul căruia Uniunea Europeană acordă finanțări nerambursabile pentru proiecte ce pot contribui la creșterea transparenței procesului de aderare și pot facilita înțelegerea acestuia de către populație și grupurile țintă specifice din viitoarele state membre. Aceste activități de creștere a transparenței și a nivelului de informare sprijinite de Fondul Europa reprezintă un instrument eficient de informare și comunicare privind aderarea României la Uniunea Europeană.
Fondul Europa a fost ultimul program aplicat înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. În urma lansării programului s-au primit 481 de proiecte, care au fost evaluate de o Comisie de experți independenți. În urma procesului de evaluare au fost selectate 26 de proiecte ce vor beneficia de o finanțare totală de 1 milion EURO.
Proiectele reprezintă campanii de informare europeană dedicate publicului larg, mediului rural, tinerilor sau copiilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Proiectele selectate se încadrează în cele patru priorități ale programului Fondul Europa anunțate cu ocazia lansarii acestuia:
– sprijinirea activităților de informare/comunicare în vederea continuării comunicării pe teme europene și după momentul aderării;
– stimularea dezbaterii publice privind valorile Uniunii Europene în relație directă cu valorile românești;
– aducerea informației europene mai aproape de casele oamenilor (la nivel local/regional) adaptând-o nevoilor lor specifice (copii, tineri, populație rurală, etc.);
– susținerea dezvoltării de rețele active și funcționale de informare europeană pe baza unor parteneriate naționale (regionale/locale) și internaționale.
3.7 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D.)
B.E.R.D. a fost inființată cu scopul de a contribui la progresul și reconstrucția economică a țărilor din Europa centrală și de est. Pentru a favoriza tranziția economiilor acestor țări la economia de piață și pentru a incuraja spiritul întreprinzător, Banca sprijină țările membre beneficiare să realizeze reforme privind lichidarea monopolurilor, descentralizarea și privatizarea. În acest sens, B.E.R.D. își desfășoară activitatea urmărind respecatrea anumitor măsuri:
promovarea, stabilirea, îmbunătățirea și dezvoltarea activităților din sectorul productiv, concurențial și privat, și în special a întreprinderilor mici și mijlocii, acest lucru realizându-se prin intermediul investitorilor privați și a altor investitori interesați;
mobilizarea capitalurilor autohtone și străine;
acordarea de asistență tehnică la elaborarea, finanțarea și executarea proiectelor care sunt vizate de Bancă;
stimularea și încurajarea pieței de capital;
favorizarea investițiilor productive atat în sectorul serviciilor și în cel financiar cât și în infrastructură, atunci când aceasta se realizează din inițiativa privată și a spiritului întreprinzător, sprijinind astfel îmbunătățirea nivelului de trai, a condițiilor de muncă, crearea unui mediu concurențial și creșterea productivității;
promovarea unor activități care să conducă la o dezvoltare durabilă a mediului.
Orice țară care beneficiază de sprijinul B.E.R.D. îi poate solicita acesteia din urmă accesul la resursele sale în scopuri limitate și pe o perioadă de trei ani. În această perioadă, Banca acordă asistență tehnică țării și a întreprinderilor aflate pe teritoriul acesteia, în scopul finanțării sectorului privat, a facilitării trecerii întreprinderilor de stat în proprietatea și sub controlul privat, precum și sprijinirea întreprinderilor care funcționează în condiții de concurență. Astfel, valoarea asistenței acordată de Bancă nu poate depăși suma totală a vărsămintelor efectuate în numerar și sub forma biletelor la ordin emise în contul acțiunilor sale. La sfârșitul acestei perioade, consiliul guvernatorilor stabilește și autorizează accesul la resursele Băncii peste limitele arătate mai sus.
Pentru a-și îndeplini obiectivele, B.E.R.D. utilizează mai multe modalități, după cum urmează:
fie acordă împrumuturi întreprinderilor private, întreprinderilor de stat care funcționează în condiții de concurență și se pregătesc să acționeze după regulile economiei de piață sau a întreprinderilor de stat care doresc să treacă sub control privat, fie participă la cofinanțarea acestor întreprinderi prin împrumuturi acordate împreună cu alte instituții, bănci comerciale sau alte surse de finanțare interesate urmărind facilitarea participării capitalurilor private sau străine în aceste întreprinderi;
preia participații în întreprinderi private sau de stat care funcționează în condiții de concurență, atunci când alte mijloace de finanțare nu sunt adecvate;
facilitează accesul pe piața capitalurilor autohtone sau internaționale a întreprinderilor private sau de stat atunci când nu se pot obține alte surse de finanțare avantajoase, oferind garanții și asistență tehnică;
acordă sau participă la acordarea de împrumuturi și asistență tehnică în programe menite să conducă la dezvoltarea infrastructurii, la protecția mediului.
Banca, încă de la înființare, a stabilit un număr limitat de participații și de garanții acordate. Totodată, s-a hotărât că participarea la capitalul social al unor întreprinderi nu implică obținerea controlului asupra acestora și nici nu își va asuma vreo responsabilitate directă în gestiunea întreprinderilor în care a investit, cu excepția situațiilor în care acest lucru este menționat. Banca nu acordă garanții la creditele de export și nu efectuează operațiuni de asigurare.
Activitatea B.E.R.D. se bazează pe respectarea unor principii care conduc la o gestiune eficientă. Astfel, operațiile băncii asigură finanțarea proiectelor și acordarea de asistență tehnică. B.E.R.D. nu finanțează nicio întreprindere care se află pe teritoriul unei țări membre, dacă aceasta se opune și nici nu permite ca o țară membră să beneficieze de resurse considerabil mai mari față de celelalte state membre. Gama proiectelor finanțate de bancă este foarte variată și nu se acceptă proiecte care pot obține surse de finanțare din altă parte în condiții avantajoase. Banca încearcă să își reconstituie resursele în condiții satisfăcătoare și atunci când găsește momentul prielnic, cedează propriile investiții unor investitori privați. Investițiile finanțate de B.E.R.D. sunt în întreprinderi individuale, ținându-se cont de nevoile acestora, de riscurile pe care și le asumă și de condițiile pe care un investitor privat le obține în finanțări asemănătoare. În mod normal, la acordarea unui împrumut, banca nu impune nicio restricție referitoare la achiziționarea de bunuri și servicii din orice țară dar împrumuturile și alte operațiuni ale sale sunt acordate sub forma organizării unei licitații internaționale. Indiferent că acordă împrumuturi, le garantează sau participă la ele, respectiv contribuie la capitalul unor întreprinderi, banca se asigură că resursele sunt utilizate exclusiv pentru scopul pentru care au fost acordate în condiții eficiente.
La împrumuturile pe care le acordă lau la care participă, B.E.R.D. percepe, pe lângă dobânzi, și un anumit comision, iar la garantarea unui împrumut sau a vânzării de titluri, încasează o cotă pentru compensarea riscurilor pe care și le asumă.
La conducerea și administrarea B.E.R.D. se află un consiliu al guvernatorilor, consiliul de administrație, președintele, precum și unul sau mai mulți vicepreședinți. Consiliul guvernatorilor este compus din guvernatori și supleanți, câte unul din fiecare țară membră, care deține de drept toate puterile băncii. La toate reuniunile consiliului guvernatorilor, deciziile se iau numai dacă sunt prezenți cel puțin două treimi din numărul guvernatorilor, cu condiția ca aceștia să reprezinte cel puțin două treimi din numărul total al voturilor atribuite membrilor Băncii. Consiliul de administrație este format din 23 de membri: 11 dintre ei reprezintă țările membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană și Banca Internațională de Investiții; 4 guvernatori reprezintă țările din Europa Centrală și de Est; 4 sunt reprezentanții altor țări europene și alți 4 reprezintă statele neeuropene. Președintele conduce activitatea curentă a Băncii sub îndrumarea consiliului de administrație. În exercitarea funcțiilor ocupate de președinte, vicepreședinte (vicepreședinți) și personalul B.E.R.D., aceștia prezintă obligații numai față de Bancă.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va finanța integral, cu 30 de milioane de euro, încă două proiecte urbanistice de modernizare a Brașovului, vizând repararea întregii rețele de străzi din municipiu și dotarea RAT cu noi mijloace de transport în comun. Fiecare dintre aceste proiecte beneficiază din partea B.E.R.D. de câte un credit de 15 milioane euro, cel acordat Primăriei Brașov urmând a fi rambursat în 10 ani, cu o perioadă de grație de 3 ani, iar cel acordat RAT-ului în 9 ani, cu o perioadă de grație de 1 an. Creditele au fost acordate cu dobânzi dintre cele mai scăzute, 1,7% plus dobânda LIBOR în cazul creditului dat municipalității și 2,1% plus dobânda LIBOR în cazul celui acordat RAT-ului.
Un fapt foarte important de menționat este acela că B.E.R.D. nu a cerut nici o garanție pentru creditarea regiei de transport în comun și a acceptat garantarea creditului dat primăriei doar cu un procentaj din veniturile anuale proprii ale bugetului local, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum în România.
3.8 ALTE BĂNCI REGIONALE ȘI ORGANISME INTERNAȚIONALE DE DEZVOLTARE
Banca Interamericană de Dezvoltare (B.I.D.) are sediul la Washington și în cadrul ei funcționează atât state latino-americane cât și state din alte zone geografice. Obiectivul B.I.D. constă în dezvoltarea economică a statelor membre din regiune prin finanțarea proiectelor care conduc la acest obiectiv și prin acordarea de asistență tehnică. Fondurile B.I.D. provin din perceperea unor cote-părți de la statele membre care sunt subscrise la capitalul vărsat și nevărsat al băncii. Mai există și un fond pentru operațiuni speciale, care este utilizat în acordarea unor împrumuturi mai avantajoase de dezvoltare economică și socială. B.I.D. acordă împrumuturi guvernelor și instituțiilor publice sau private, pe o perioadă de 10-25 de ani, în scopul realizării unor obiective economice. Sume importante au fost acordate sectorului energetic, agriculturii, pescuitului și industriei, precum și unor proiecte mai mici cum ar fi cooperative și asociații de producători. B.I.D. funcționează după aceleași principii ca și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, S.U.A. deținând cea mai mare parte în capitalul băncii și în puterea voturilor.
Banca de Dezvoltare Carabiană (B.D.C.) se află în St. Michael, Barbados și s-a constituit cu scopul de stimula creșterea economiei echilibrate în zona Caraibilor. Ea acordă împrumuturi țărilor membre pentru realizarea unor proiecte în domeniile industriei, agriculturii, transportului, turismului și educației. În acest sens, B.D.C. dispune de un capital autorizat, de un Fond special pentru dezvoltare precum și de un Fond special de asistență tehnică care sunt constituite din sumele subscrise de statele membre.
Banca Islamică pentru Dezvoltare Economică (B.Is.D) are sediul la Jeddah, în Arabia Saudită și membrii săi sunt statele islamice. Banca a fost înființată pentru a încuraja dezvoltarea economiei și progresul social în țările musulmane, respectând totodată principiile dreptului islamic. În acest scop, Banca acordă împrumuturi nepurtătoare de dobândă, în special pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii care conduc la dezvoltarea socio-economică a țării; oferă asistență tehnică prin realizarea de studii de fezabilitate și participă la proiecte industriale și agroindustriale.
Banca Arabă pentru Dezvoltare Economică (B.A.D.E.) a fost înființată pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială pe plan internațional. Ca și alte organisme asemănătoare, B.A.D.E. participă cu resurse proprii, provenite din contribuțiile voluntare ale țărilor membre, cu venituri din activități extrabugetare la finanțarea unor programe de interes național sau regional sau la cofinanțarea altora împreună cu alte țări beneficiare. Pe lângă aceste finanțări acordate, Banca mai oferă și asistență tehnică în elaborarea și aplicarea de programe și proiecte de interes pentru țările beneficiare.
Banca Africană pentru Dezvoltare (B.A.D.) își are sediul la Abidjan, Côte d’Ivoire. Activitatea desfășurată de bancă are ca obiectiv executarea unor programe și a unor proiecte care să conducă la dezvoltarea țărilor membre. Membri B.A.D. sunt atât state africane cât și state din alte regiuni geografice.
Banca Asiatică pentru Dezvoltare (B.As.D.) se află în Filipine, Manila și printre membrii ei se numără atât state din regiune cât și state din alte zone geografice. Obiectivele B.As.D. constau în mobilizarea fondurilor financiare publice și private în scopul dezvoltării economice a țărilor din Asia, în sprijinirea țărilor membre prin coordonarea politicii economice și prin acordarea de asistență tehnică. Proiectele finanțate de B.As.D. au vizat domenii ca extracția gazelor naturale și a cărbunelui, producția de energie electrică, agricultură și creșterea animalelor, silvicultură, transporturi, telecomunicații etc.
Fondurile Uniunii Europene destinate țărilor membre și țărilor candidate – au ca obiectiv fundamental dezvoltarea armonioasă a țărilor canditate și aducerea acestora la un nivel de dezvoltare asemănător.
4.1 Prezentarea activității primăriei municipiului Brașov
Administrația publică, în unitățile administrativ – teritoriale, se organizează și funcționează în baza principiilor autonomiei locale, a descentralizării serviciilor publice. a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale. Autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Autonomia locală se manifestă numai la nivel administrativ și financiar, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege. Primăria și Consiliul local – ca autorități ale administrației publice locale – au dreptul, ca în limitele competențelor lor, să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din strainătate, în condițiile legii.
Primăria municipiului Brașov funcționează prin interemediul a 14 birouri prezentate, pe scurt, în continuare.
Un prim birou este cel de Arhitect Șef care execută lucrările de întocmire și eliberare a certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire/desființare și procedează la arhivarea acestora.
Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală este cel de-al 2-lea birou al primăriei care, la rândul său, este împărțit în mai multe compartimente: astfel, avem Serviciul Contencios care reprezintă municipiul Brașov, Consiliul Local, primarul și, implicit, primăria în fața instanțelor de judecată; Serviciul Autoritate Tutelară se ocupă cu ocrotirea drepturilor și intereselor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă. Tot acest compartiment efectuează și anchete sociale la cererea organelor abilitate. Biroul Autorizare Activități Economice și Control Comercial asigură autorizarea pentru desfășurarea de către persoanele fizice a unor activități economice în mod independent, precum și pentru înființarea și funcționarea asociațiilor familiale. Responsabilitățile acestui birou nu se opresc aici, el trebuind să verifice și să se asigure de funcționarea în condițiile legii a acestor activități economice. Acest lucru implică verificarea următoarelor aspecte : dacă mărfurile comercializate sunt însoțite de acte de proveniență, de certificate de calitate sau declarații de conformitate; igiena și salubritatea localurilor publice; dacă practicile comerciale cu preț redus respectă prevederile legale; pregatirea profesională a personalului lucrător în sectorul alimentar și de alimentație publică etc. Serviciul Relații cu Asociațiile de Proprietari este responsabil cu înființarea și actualizarea bazei de date cu asociațiile de proprietari existente în Municipiul Brașov, oferă consultanță și îndrumare persoanelor fizice/juridice care înființează, administrează sau fac parte din asociațiile de proprietari și se asigură de desfășurarea în condițiile prevăzute de lege a activității acestor asociații.
Un alt birou al primăriei Brașov este Direcția Tehnică care este divizat în mai multe compartimente ce asigură amenajarea drumurilor publice și siguranța circulației, amenajarea zonelor de agrement, investițiile în locuințe, servicii și dezvoltare publică, transportul public și monitorizarea societăților comerciale și a regiilor autonome, iluminatul și salubrizarea.
Direcția Patrimoniu coordonează construcțiile pentru locuințe, ocuparea locurilor publice atât cu reclamă și publicitate cât și cu activități de comercializare stradală de presă și carte, legume și fructe, flori naturale, tablouri, pop-corn, etc., în condiții civilizate. În cadrul acestui birou mai există și Serviciul Intabulări, Cadastru, Registru Agricol și Fondul Funciar precum și Serviciul Salvamont.
Biroul Audit Public Intern este biroul primăriei în care se organizează și exercită activități de consiliere desfășurate de către auditorii interni din cadrul entităților publice.
Un alt birou este Serviciul pentru Situații de Urgență care are următoarele atrbuții: pregătește populația și salariații pentru situații de urgență, înștiințează, avertizează populația în situații de urgență, adăpostește populația sau o evacuează în cazuri de dezastre, desfășoară activități de prevenire a incendiilor, de limitare și înlăturare a umărilor situațiilor de urgență și de protejare a populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale.
În cadrul primăriei Brașov mai există Direcția Integrare Europeană care coordonează, organizează și derulează activități de identificare, selectare și procurare a surselor informaționale privitor la Programele U.E. sau a altor surse externe sau interne de finanțare nerambursabilă. Tot în acest birou se iau decizii privind promovarea ofertei turistice a Municipiului Brașov și dezvoltarea serviciilor de informare turistică. Se încearcă stimularea parteneriatelor public – privat în dezvoltarea sectorului turistic, precum și crearea și promovarea de noi evenimente și manifestări de anvergură în municipiul Brașov.
Direcția Economică cuprinde Serviciul Financiar Contabilitate și Gestiune Date, Serviciul Buget care urmărește încasarea veniturilor bugetului local constituind impozite, taxe și contribuții prevăzute de lege precum și taxe speciale aprobate prin Hotărâri ale Consiliului Local, Biroul de Asigurare a Controlului Intern, Calității și Mediului Concurențial care asigură reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum și înregistrarea și păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea sa fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei abilitați și compartimentul pentru implementarea proiectelor.
Compartimentul pentru Managementul Calității asigură implementarea prevederilor OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. Primaria Municipiului Brașov a fost a șasea primărie din țară care a fost certificată conform standardului SR EN ISO 9001:2001 – "Sistemul de management al calității”. În cursul anului 2005 sistemul de management al calității a fost recertificat și în momentul de față se urmărește extinderea acestui sistem și la direcțiile și serviciile publice aflate sub autoritatea Consiliului Local.
Centrul de Informații pentru Cetățeni are numeroase responsabilități și vom enumera doar câteva dintre acestea. Acest birou verifică, înregistrează și eliberează documente, oferă consultanță pentru întocmirea documentațiilor necesare obținerii autorizațiilor, acordurilor, avizelor, etc. precum și pentru orice problemă ce intră în competența administrației publice locale (primărie, consiliul local), oferă asistență cu materiale informative și formulare tip necesare obținerii diferitelor autorizații, acorduri, avize, etc., gestionează apelurile cetățenilor la telefonul 984 " Alo, domnule primar " precum și partea de propuneri, sesizări, reclamații, sugestii și cereri de informații venite prin intermediul paginii de internet www.brasovcity.ro, realizează ziarul de informații utile pentru cetățeni "Consiliul Local Brasov", precum și fluturași, broșuri, pliante informative în vederea eficientizării serviciilor oferite cetățenilor.
Serviciul Administrativ se ocupă cu dotarea instituției cu toate cele necesare desfășurării activității în bune condiții (birotică, papetărie, mobilier, materiale întreținere și curățenie, materiale P.S.I., etc.), cu administrarea și întreținerea tuturor imobilelor aflate în folosirea Primăriei, cu organizarea activității de pază și P.S.I. a instituției, precum și cu administrarea fondurilor pentru buna funcționare a tuturor serviciilor Primăriei. Tot de serviciul administrativ aparțin și activitățile de întreținere și curățenie a tuturor spațiilor în care își desfășoară activitatea personalul Primăriei. Alte responsabilități ce revin acestui departament constau în asigurarea întreținerii și funcționării rețelelor telefonice, electrice, termice ale instituției și în urmărirea plății facturilor aferent achizițiilor și dotărilor.
În cadrul Primăriei mai funcționează încă trei birouri și anume Serviciul Informatic care elaborează strategia de informare a Primăriei, Serviciul Resurse Umane care întocmește documentația pentru aprobarea structurii organizatorice și a statului de funcții și care, în general, se ocupă cu tot ce este legat de personal, iar ultimul birou este Secretarul care cuprinde Serviciul Secretariat Arhivă și Biroul de Relații cu Consilierii. Acesta din urmă reprezintă departamentul care asigură întocmirea dosarelor de ședință ale Consiliului Local, ține evidența materialelor ce urmează să fie analizate în ședințele Consiliului local.
După cum se poate observa, activitatea unei primării este una complexă și de aceea a fost necesară repartizarea sarcinilor pe mai multe departamente pentru a se asigura astfel o funcționare cât mai eficientă a administrației publice locale.
4.2 Analiza resurselor financiare publice ale Primăriei Brașov
Problema resurselor și a utilizării lor, cu respectarea criteriilor de eficiență economică este un aspect foarte important pentru orice comunitate. Atât la nivelul statului, cât și la nivelul administrațiilor publice locale, finanțele publice se ocupă cu colectarea resurselor și modul în care acestea sunt gestionate. În acest capitol, ne propunem a realiza o analiză a veniturilor obținute de Primăria Brașov pe parcursul a trei ani cu scopul de a observa modul în care acestea au evoluat.
Pornind de la datele prevăzute în următorul tabel, date care sunt preluate din anexele nr. 1, 2 și 3 vom urmări evoluția veniturilor totale, curente și fiscale pe care Primăria Brașov le-a obținut în anii 2004, 2005 și 2006.
Din graficul realizat, se observă că evoluția anuală a execuției veniturilor publice locale este una crescătoare, acestea crescând în anul 2006 cu 53% față de anul 2004. Acest lucru nu poate să însemne decât că mijloacele bănești pe care administrația publică le are la dispoziție s-au mărit deoarece și volumul veniturilor, impozitelor și taxelor ce formează veniturile totale ale primăriei au crescut și ele.
Se poate observa că veniturile curente au crescut în anul 2006 în cea mai mare proporție, cu aproximativ 312000 lei. Evoluția anuală a execuției bugetare a veniturilor curente ale bugetului local păstrează, în linii mari, evoluția anuală a execuției veniturilor totale, datorita faptului că veniturile curente reprezintă cea mai mare parte (peste 90%) din veniturile totale. De remarcat este că se menține același an de vârf de încasări (anul 2006), precum și anul cu încasările minime (anul 2004).
Evoluția încasărilor anuale a veniturilor fiscale este foarte asemănătoare cu evoluția veniturilor curente. Astfel, 2006 rămâne anul în care au loc cele mai mari încasări și 2004 anul cu veniturile cele mai mici.
Din graficul de mai sus se poate observa că, în toți cei trei ani analizați, veniturile curente dețin ponderea cea mai mare în total venituri. În timp ce veniturile curente au o evoluție crescătoare, ajungând în anul 2006 la 363171,69, cu 306000 lei mai mult decât în anul 2004, atât veniturile din capital cât și subvențiile nu prezintă oscilații însemnate. În anul 2004, Primăria Brașov a beneficiat de cele mai mari subvenții, iar în anul 2006 veniturile din capital au înregistrat valoarea cea mai mare din perioada analizată.
În continuare ne propunem să analizăm veniturile publice prin prisma unor indicatori privind nivelul, structura și dinamica acestor venituri în anii 2005 și 2006.
A.Indicatori privind nivelul veniturilor publice
1. volumul veniturilor publice
VPT = i
în expresie nominală
VPTn = 146+107740+1246+74050+149021,69+752+72+13084+9644+1300+1626+4308
+182+6131+50 = 369352,69 lei
unde: VPT – venituri publice totale
Acest indicator reflectă totalitatea veniturilor publice exprimate în prețuri curente ale anului 2006.
în expresie reală
VPTr = = = 346614,76 lei
unde: IP – indicele prețurilor
Acest indicator reflectă totalitatea veniturilor publice exprimate în prețuri constante ale unei perioade de bază.
2) veniturile publice medii pe locuitor
VPloc = = = 0,6197 lei/locuitor
Suma alocată fiecărui locuitor în urma distribuirii resurselor în economie este de 0,6197 ron pe locuitor.
B. Indicatori privind structura veniturilor publice – prin acești indicatori se urmărește ponderea fiecărei categorii de venituri în totalul veniturilor publice. Prin intermediul lor se determină modul de formare al veniturilor publice totale, în funcție de proveniența fiecărei categorii de venit.
Gi = * 100
ponderea impozitului pe profit în totalul veniturilor publice este de 0,0395%
* 100 = 0,0395%
ponderea cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit în totalul veniturilor publice
* 100 = 29,1699%
c) ponderea altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital în totalul veniturilor publice
* 100 = 0,3373%
d) ponderea impozitelor și taxelor pe proprietate în totalul veniturilor publice
* 100 = 20,0485%
e) ponderea sumelor defalcate din TVA în totalul veniturilor publice
= 40,3467%
f) ponderea altor impozite și taxe generale pe bunuri și servicii în totalul veniturilor publice
= 0,2035%
g) ponderea taxelor pe servicii specifice în totalul veniturilor publice
= 0,0194%
h) ponderea taxelor pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități în totalul veniturilor publice
= 3,5424%
ponderea veniturilor din proprietate în totalul veniturilor publice
= 2,6110%
j) ponderea veniturilor din prestații de servicii și alte activități în totalul veniturilor publice
= 0,3519%
k) ponderea veniturilor din taxe administrative, aliberări permise
= 0,4402%
l) ponderea amenzilor, penalităților și confiscărilor în totalul veniturilor publice
= 1,1663%
m) ponderea diverselor venituri în totalul veniturilor publice
= 0,0492%
n) ponderea veniturilor din valorificarea bunurilor în totalul veniturilor publice
= 1,6599%
o) ponderea subvențiilor în totalul veniturilor publice
= 0,0135%
Se poate observă faptul că în totalul veniturilor publice sumele defalcate din TVA dețin cea mai mare pondere, aproape de 41% fiind urmate apoi de sumele defalcate din impozitele pe venit cu o pondere de 29%.
C. Indicatori privind dinamica veniturilor publice
1) modificarea absolută a veniturilor publice în perioada 2005 – 2006
∆ VP = VPn1 – VPn0
în expresie nominală:
∆ VP = VP2006 – VP2005 = 369352,69 – 228196,44 = 141156,25 lei
Se observă că volumul veniturilor publice exprimate în prețuri curente ale perioadelor luate în considerare, anii 2005 și 2006, s-a modificat în sens crescător, ceea ce înseamnă că veniturile s-au mărit în 2006 cu 141156,25 ron față de 2005.
în expresie reală:
∆VPr = VPr2006 – VPr2005 = – = 346614,76 – 209354,53 = 137260,23 lei
Acest lucru înseamnă faptul că volumul veniturilor publice exprimat în prețuri constante ale perioadei 2005 a crescut cu 137260,23 ron deoarece indicele prețurilor s-a redus în 2006 cu 2,44 puncte procentuale și veniturile publice au crescut, așa cum am arătat anterior.
2) modificarea relativă a veniturilor publice în perioada 2005 – 2006
%∆VP = * 100
în expresie nominală:
%∆VP = 61,86%
În prețurile curente ale anului 2006, veniturile publice exprimate s-au modificat cu 61,86% față de 2005.
în expresie reală:
%∆VPr = *100 = *100 = 65,56%
Se poate observa că, exprimate în prețuri constante, veniturile publice s-au modificat cu 65,56% în 2006 față de 2005.
3) modificarea veniturilor publice medii pe locuitor
∆VPloc = = = 0,6197 – 0,3834 =
= 0,2363 lei/locuitor
Atât veniturile publice cât și populația s-au modificat în sens crescător în anul 2006 fapt ce a condus la o creștere a gradului de alocare a veniturilor publice pe cap de locuitor cu 23,63% față de 2005.
4.3 Analiza eficienței a două programe de investiții finanțate din surse proprii și din surse externe ale Primăriei Brașov
A. În această parte ne propunem să realizăm o analiză a două proiecte de investiții, unul finanțat din sursele proprii ale Primăriei Brașov, iar cel de-al doilea finanțat din surse externe.
Primul proiect este finanțat din surse externe și are ca scop principal creșterea nivelului de informare în rândul angajaților din administrația publică cu privire la procesul de aderare, impactul procesului de aderare, trăsăturile și valorile Uniunii Europene, avantajele aderării României la Uniunea Europeană, influențele aderării asupra administrației publice, cât și despre modalitățile concrete de accesare a fondurilor europene în perioada de pre-aderare.
Grupul țintă principal este constituit din angajații administrației publice din județul Brașov, peste 3500 persoane, la care se adaugă populația județului Brașov, investitori, oameni de afaceri și turiști.
Principalele activități constau în desfășurarea unei serii de dezbateri, seminarii și cercuri de discuții pentru angajații administrației publice, realizarea unei biblioteci virtuale deschise publicului care să conțină informații despre UE specializate pe domeniul administrației publice dar și informații de interes general despre UE.
Costul total al proiectului se ridică la 45800 Euro și a fost acoperit prin Fondul Europa „Program de micro – proiecte”.
Un prim obiectiv general al acestui proiect îl constituie creșterea transparenței acțiunilor Uniunii Europene în România, a procesului de aderare și facilitarea înțelegerii acestuia de către reprezentanții administrației publice .
Al doilea obiectiv a constat în sensibilizarea grupului țintă format din reprezentanții administrației publice (angajați si autorități publice), actuali lideri de opinie dar și a opiniei publice din regiune. Acest lucru a fost posibil prin înființarea unei biblioteci virtuale deschise tuturor angajaților din administrația publică din zona Brașov.
Aportul direct la o integrare mai rapidă a României în Uniunea Europeană a reprezentat obiectivul final al acestiu proiect.
Prin acest proiect s-a urmărit îmbunătățirea posibilităților de informare la nivelul grupului țintă diversificând posibilitățile de informare actuale. Adaptarea informației europene la nevoile autorităților publice și angajaților din administrația publică s-a făcut prin realizarea unei baze de date (cel puțin 1000 pagini) cu informații adaptate și traduse.
Pentru a se stimula dezbaterile publice privind valorile Uniunii Europene în relație directă cu valorile românești, valori europene, politici ale UE, instituții ale UE, negocieri de aderare s-au organizat 184 de dezbateri și seminarii.
Un alt scop al acestui proiect a fost creșterea gradului de instruire la nivelul reprezentanților administrației publice cu privire la programele de finanțare și modul de atragere a fondurilor.
Autoritățile publice, angajații administrației publice sunt lideri de opinie cu o importanță și o putere de propagare deosebit de mare. Prin intermediul acestui proiect este prevăzută realizarea unei biblioteci virtuale dar și o serie de seminarii prin care se vor oferi informații sintetizate privind acțiunile care au loc la nivelul UE. Având informații structurate, traduse și ușor de găsit reprezentanții administrației publice vor fi mai instruiți, vor cunoaște și vor putea să comunice, la rândul lor, date cu privire la procesul de aderare și acțiunile Uniuni Europene, realizîndu-se în acest fel sensibilizare la nivelul opiniei publice.
Proiectul își va aduce aportul direct la integrarea mai rapidă a României în Uniunea Europeană deoarece sintetizarea și propagarea acesteia în rândul grupurilor țintă va ușura înțelegerea proceselor care vor avea loc, precum și cunoașterea diferitelor aspecte și probleme pe care procesul de integrare le presupune. Informarea și înțelegerea procesului integrării va ușura realizarea acesteia. Prin realizarea de proiecte de finanțare se vor atrage fonduri ce vor contribui, de asemenea, la o integrare mai rapidă.
În Brașov, ca de altfel în multe alte regiuni ale țării, unul dintre factorii care conduc la îngreunarea procesului de aderare la Uniunea Europeană este lipsa de informare. Aceasta generează marea parte a neînțelegerilor sau a interpretărilor eronate a politicilor europene și creează tensiune la nivelul populației. Există într-adevăr mai multe site-uri care conțin informații legate de UE și procesul de aderare dar nicăieri reprezentanți și angajați din administrația publică nu vor găsi cu ușurință informații specifice domeniului lor de activitate. Apare astfel necesitatea unor mijloace moderne de informare la îndemâna acestora. Este necesar ca toate materialele care conțin informații de interes pentru grupul țintă să fie ușor de găsit și de asemeni să fie traduse pentru a putea fi înțelese și folosite cu ușurință.
Trebuie de asemeni menționat că românii alături de efectele pozitive ale integrării identifică și efecte negative pe care nu știu cum să le gestioneze. Reprezentanții administrației publice în calitate de angajați ai instituțiilor publice dar și de lideri de opinie sunt puși deseori în situația de a nu putea răspunde la întrebările puse de cetățeni deoarece și nivelul lor de informare este scăzut.
Pentru creșterea transparenței acțiunilor Uniunii Europene în România, a procesului de aderare și pentru a facilita înțelegerea acestuia de către reprezentanții administrației publice se va realiza o bibliotecă virtuală care va conține informații traduse și adaptate la necesitățile angajaților din cadrul administrației publice, se vor desfășura seminarii la care vor participa invitați din cadrul MIE și totodată se vor efectua întâlniri cu scopul de a se informa și de a stabili relații profesionale cu specialiști din cadrul instituțiilor Uniunii Europene și reprezentanți ai administrației publice din cadrul țărilor membre ale Uniunii Europene.
Prin intermediul bibliotecii virtuale informația europeană, într-o formă sintetizată, tradusă, ușor de utilizat, va fi adusă mai apropape de grupul țintă identificat. De asemenea, informația este selectată și adaptată necesităților grupului țintă specific format din autorități și angajați ai administrației publice locale. În același timp, biblioteca virtuală înființată va contribui la formarea unei rețele active și funcționale de informare europeană la nivel local și regional.
Prin organizarea de seminarii se realizează dezbateri publice privind valorile comune statelor membre ale Uniunii Europene: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului, drepturile minorităților, pluralismul, toleranța, justiția, solidaritatea, nediscriminarea, egalitatea între bărbați și femei în relație directă cu valorile românești.
Grupurile țintă ale acestui proiect, respectiv beneficiarii direcți sunt angajații din cadrul administrației publice din următoarele instituții publice:
– Primăria Municipiului Brașov – 724 persoane
– Prefectura Municipiului Brașov – 49 persoane
– Serviciile subordonate Prefecturii Brașov – 49 persoane
– Consiliul Județean Brașov – 171 persoane
– Serviciile subordonate Consiliului Județean Brașov – 1.702
– Primăriile din celelalte trei municipii ale județului Brașov: Codlea, Făgăraș, Săcele, din cele 5 orașe: Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești, Ghimbav și din cele 47 de comune ale județului – 994 persoane
Astfel, numărul total al beneficiarilor direcți este de 3.689 persoane.
Beneficiari indirecți sunt cetățenii din zona Brașov dar și din regiunile învecinate care vor putea fi informați în mod corect și eficient prin intermediul unor funcționari și lideri de opinie la rândul lor bine informați. În acest fel cetățenii din zona Brașov vor conștientiza problematica deosebit de complexă a integrării europene și vor adopta o atitudine activă, favorabilă competiției și promovării valorilor comune europene.
Alți beneficiari indirecți sunt oamenii de afaceri și potențialii investitori care vor găsi în funcționarii instituțiilor publice profesioniști pregătiți să-i ajute, să-i informeze corect și să-i susțină în mod real ușurându-le în acest fel munca și facilitând formarea unor relații de colaborare cu parteneri europeni sau regionali.
Administrația publică va trebui să se adapteze rapid la noile condiții impuse de aderarea în Uniunea Europeană. Serviciile publice vor trebui să se ridice la nivelul unor standarde de calitate cel puțin apropiate de standardele serviciilor oferite de instituțiile publice din cadrul țărilor membre ale Uniunii Europene. Servicii publice de calitate se pot oferi doar cu funcționari bine instruiți, bine informați, capabili să înteleagă implicațiile integrării în UE și să acționeze în sensul diminuării decalajului dintre România și celelalte țări membre și în acest domeniu.
Un alt motiv pentru alegerea acestui grup țintă îl reprezintă calitatea foarte importantă de lider de opinie pe care reprezentanții administrației publice o au. În acestă calitate, aceștia trebuie să fie corespunzător informați iar pe baza cunoștințelor solide și actuale despre U.E., valorile U.E., cerințele și implicațiile procesului de integrare a României în U.E., ei vor putea să transmită informații corecte în rândul unor segmente diferite de populație cu care intră în contact.
În continuare ne propunem a detalia activitățile ce se vor realiza cu ajutorul finanțării obținute prin acest proiect.
Prin acest proiect se urmărește dezvoltarea și aplicarea unor măsuri active de informare a administrației publice atât în perioada de desfășurare a proiectului în cadrul unor seminarii, dar și pe termen lung, în cadrul bibliotecii virtuale.
De menționat este faptul că în acest proiect determinarea grupurilor țintă se face atât pe determinarea nevoilor de cunoaștere a indivizilor dar și pe direcțiile de promovare a politicii Guvernului în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Astfel, principalele activități ale proiectului sunt:
Informarea grupurilor țintă cu privire la aprobarea și modul de desfășurare al proiectului.
Conferința de presă pentru informarea mass – mediei locale cu privire la obiectivele proiectului.
Amenajarea locației unde va funcționa biblioteca virtuală.
Achiziționarea de mobilier și tehnică de calcul pentru dotarea spațiului în care va funcționa biblioteca legislativă virtuală.
5. Analiza, cercetarea, informarea cu privire la conținutul temelor, normele UE în administrația locală.
Realizarea bazei de date.
Achiziționarea software-ului pentru biblioteca virtuală.
Desfășurarea seminariilor.
Funcționarea bibliotecii virtuale.
Promovarea proiectului.
Evaluarea rezultatelor implementării proiectului.
1. Informarea grupurilor țintă cu privire la aprobarea și modul de desfășurare al proiectului;
Comunicarea și conținutul mesajului transmis în cadrul informării constituie punctele cheie ale acestei activități la începutul proiectului. Cu cât grupurile țintă vor conștientiza mai profund necesitatea înțelegerii și importanța acestui fenomen, cu atât rezultatele proiectului vor fi mai bune.
2. Conferința de presă pentru informarea mass mediei locale cu privire la obiectivele proiectului
Un atribut al conducerii administraței publice locale este menținerea unei permanente relații de comunicare cu cetățenii și informarea acestora în legătură cu activitățile intreprinse. De aceea se consideră ca fiind necesară informarea publicului brașovean cu privire la desfășurarea acestui proiect și modul cum acesta ar putea influența pe termen lung relația dintre cetățeni și funcționarii publici.
3. Amenajarea spațiului unde va funcționa biblioteca virtuală
Locația obținută în urma Hotărârii Consiliului Local nr.171/28.03.2005 în care va funcționa biblioteca virtuală va trebui amenajată astfel încât să asigure un climat bun desfășurării activității.
4. Achiziționarea de mobilier, tehnică de calcul și alte echipamente pentru dotarea spațiului în care va funcționa biblioteca legislativă virtuală și amenajarea acestuia.
Înființarea unei biblioteci virtuale are ca scop accesul continuu la informație al tuturor angajaților primăriei, funcționari publici și personal contractual, dar și al personalului din grupurile țintă care nu aparțin Primăriei Municipiului Brașov.
Informațiile se vor transmite în sistem intranet pentru angajații care au acces la internet. Pentru personalul a cărui activitate nu implică accesarea internetului, informația se poate obține de la spațiul amenajat în acest scop în sediul primăriei.
Achiziționarea de mobilier și tehnică de calcul se va face la prețul cel mai mic și în condițiile tehnice cele mai bune.
5. Analiza, cercetarea și informarea cu privire la conținutul temelor, normele UE în administrația publică
Informațiile ce urmează a fi transmise trebuie să cuprindă date concrete care să satisfacă nevoile de cunoaștere ale fiecărui grup țintă. Aceste informații se pot obține doar în urma unei cercetări laborioase, consultând toți factorii autorizați în furnizarea acestor date. Pentru o cercetare mai exactă a informațiilor se au în vedere și contacte directe cu reprezentanți ai unor instituții similare din UE.
Informațiile ce vor fi cuprinse în site vor fi furnizate de către persoane autorizate și în acest scop vor fi consultate următoarele surse de informare: Punctul de informare a Comisiei Europene; Punctul de Informare Europeană din cadrul Ministerului Integrării Europene; Centre de informare europeană locale; Centrele Euro-Info; Site-uri ale Guvernului și ale Ministerelor; Proiecte similare care au ca rezultate materiale de documentare pe teme europene; Echipele de formatori.
6. Realizarea bazei de date
Baza de date creată va reprezenta suportul de desfășurare a seminariilor și va cuprinde toate informațiile ce se vor obține accesând site-ul din cadrul bibliotecii virtuale. Aceste informații vor fi sintetizate și în cadrul unor pliante ce se vor distribui participanților la seminarii și care se vor afla și în locația bibliotecii virtuale. În aceste pliante va fi descris și modul de utilizare a site-ului care va conține baza de date.
Baza de date va cuprinde informatii privind: domeniul ajustării sistemului legislativ, achizițiile publice, principiile Fondurilor Structurale, finanțele municipale și regionale, politici de mediu, politici de ocupare a forței de muncă, dezvoltarea urbană – dezvoltarea administrației.
Toate documentele obținute în urma cercetării vor fi selectate, redactate , traduse și multiplicate. Pentru a creea baza de date se va apela și la o firmă de consultanță în domeniu.
7. Achiziționarea software-ului pentru biblioteca virtuală.
Informațiile din baza de date trebuie organizate pe domenii de interes în cadrul grupului țintă și într-un sistem care să permită căutarea facilă pentru utilizatori. Având în vedere că nu toți funcționarii sunt utilizatori de internet, site-ul trebuie să ofere clar toate posibilitățile de acces la informație. Acest site poate fi accesat de toți beneficiarii proiectului cu acces la internet și va conține un volum mare de informație cu privile la Uniunea Europeană, administrația publică în țările membre UE, fondurile de finanțare europeană și procesul aderării României la UE, organizate pe domeniile de activitate ale grupurilor țintă. Va conține și link-uri care vor face trimitere la alte ministere.
Achiziționarea de software pentru realizarea acestui site se va face conform OUG nr.60/2001 privind achizițiile publice, modificată prin legea nr.212/2002 și HG nr.461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a OUG 60/2001 și Ordinului nr.1.013/2001 urmând procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de servicii.
8. Desfășurarea seminariilor
Reprezintă activitatea cea mai importantă în cadrul proiectului. Organizarea seminariilor au drept scop transmiterea de informații bine documentate și pe domenii de activitate către funcționarii publici. În cadrul discuțiilor interactive, aceștia vor avea posibilitatea să afle modul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană poate influența domeniul său de activitate.
Aceste seminarii sunt împărțite în:
cursuri extensive:
– 400 de cursanți care vor participa la 10 seminarii fiecare, timp de 5 săptămâni
– 160 seminarii x 2 ore seminarul
cursuri intensive:
– 50 cursanți care vor participa la 2 seminari x 6 ore
Distribuirea a 450 mape cu pliante și 900 chestionare
Cursurile vor fi organizate după un calendar de activități ce va fi comunicat participanților.
Participanți din cadrul Municipiului Brașov vor beneficia de cursuri extensive. Ei vor fi grupați în patru sesiuni de lucru, desfășurate consecutiv. Participanții unei sesiuni vor fi împărțiți pe grupe de lucru, formate din 25 cursanți care vor participa la seminarii desfășurate simultan, în săli diferite. Seminariile se vor desfășura de două ori pe săptămână pentru fiecare grupă de lucru, 2 ore, timp de 5 săptămâni și vor fi conduse de un lector/moderator de discuții/profesor care va răspunde întrebărilor concrete adresate de participanți. La încheierea pachetului de seminarii, participanții vor primii o diplomă de participare. Tematica seminariilor trebuie să acopere problemele specifice ale administratiei și să cuprindă o scurtă informare despre modul cum poate fi folosit site-ul bibliotecii virtuale. Participanții din teritoriu vor beneficia de curs intensiv, 6 ore.
9. Funcționarea bibliotecii virtuale
În perioada de funcționare experimentală a bibliotecii, beneficiarii trebuie îndrumați și supravegeați. În funcție de observațiile făcute se iau măsuri de îmbunătățire a activității.
Se va instrui 80% din personalul din grupurile țintă cu acces la internet și 100% din personalul din grupurile țintă care apelează la baza de date din biblioteca virtuală.
Persoanele care vor să consulte baza de date din cadrul bibliotecii virtuale se pot informa despre modul de folosire din pliantele care se găsesc în locația respectivă. Pentru persoanele care nu accesează în mod frecvent internetul va exista o persoană care va avea atribuții în acest sens și care-i va îndruma în folosirea site-ului. Baza de date a bibliotecii virtuale poate fi accesată și în sistem intranet pentru funcționarii Primăriei Brașov, fie de funcționarii din grupurile țintă care dispun de internet.
10. Promovarea proiectului
Activitatea are drept scop informarea permanentă a opiniei publice cu privire la desfășurarea acestui proiect.
Proiectul va fi promovat prin mai multe campanii:
– campanie de promovare la inițirea proiectului;
– campania de promovare pe durata desfășurării proiectului prin prezentarea seminariilor și bibliotecii virtuale;
– campanie de promovare la sfârșitul proiectului prin prezentarea rezultatelor proiectului.
Promovarea proiectului se va face prin minimum 4 ziare locale, 2 posturi de televiziune locală, 2 conferințe de presă, 1000 pliante, 500 fly-ere, 500 broșuri.
11. Evaluarea rezultatelor implementării proiectului
În urma evaluării rezultatelor se va constata dacă proiectul și-a atins obiectivele propuse, și dacă administrația publică este mai informată și mai pregătită profesional pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Evaluarea rezultatelor se va face pe baza datelor adunate secvențial, pe toată perioada de desfășurare a proiectului dar și o evaluare previzionată după perioada de implementare a proiectului.
Aderarea la Uniunea Europeană depinde în mare măsură de îmbunătățirea standardelor administrației publice și de implementarea reformelor în toate domeniile acesteia. Reforma administrației publice reprezintă o prioritate a politicii Guvernului României și implicit unul dintre obiectivele prioritare ale Primariei Municipiului Brașov.
Proiectul propus va dezvolta o capacitate administrativă bine informată asupra problematicii aderării și capabilă să-și adapteze activitatea la exigențele formulate în documentele procesului de aderare.
În acest sens, pentru utilizarea instrumentului de finanțare identificat prin acest program Fondul Europa ,,Program de micro-proiecte “, se au în vedere următoarele:
– în dorința de a implementa acest proiect s-a stabilit o echipă de management al proiectului care va îndeplini cerințele impuse de instituțiile finanțatoare; echipa de management a proiectului asigură unitatea funcțională compusă din funcționari, personal contractual si specialiști;
– pentru implementarea proiectului, echipa de management a proiectului va justifica utilizarea sumelor și va face solicitarile necesare pentru alimentarea conturilor și asigurarea surselor de cofinanțare aprobate de Consiliului Local. Totodată va urmări realizarea activităților în conformitate cu graficele detaliate și va întocmi rapoarte tehnice și financiare pe care le va prezenta Consiliului Local și insituției finanțatoare. Va determina și impactul pe care proiectul l-a avut asupra grupurilor țintă și va asigura continuitatea proiectului și după încheierea finanțării.
– Primaria Municipiului Brașov va asigura implementarea proiectului și prin aparatul propriu în care funcționează servicii specializate de: investiții, achiziții publice, contabilitate, buget, serviciul informatic, etc;
Într-o primă etapă s-a analizat necesitatea și oportunitatea accesării fondurilor, s-au identificat și contactat partenerii care pot participa la implementarea proiectului și au fost determinate grupurile țintă din cadrul Primariei Municipiului Brașov, după care s-a procedat la promovarea proiectului în rândul grupurilor țintă.
Consiliul Local Brasov, în derularea proiectului a avut ca principale atribuții aprobarea și asigurarea cofinanțării investiției și locației bibliotecii virtuale, aportul de experiențe similare în desfășurarea proiectelor finanțate din fonduri externe. Atribuțiile primarului Municipiului Brașov au constat în solicitarea fondurilor nerambursabile, justificarea necesității proiectului, preocuparea față de imaginea orașului în acest proiect, sprijinul acordat în cercetarea sociologică pentru identificarea grupurilor țintă, precum și în analiza, cercetarea, informarea în vederea realizării bazei de date, implicarea în desfășurarea seminariilor, asigurarea organizării conferințelor de presă, licitații prin serviciile din cadrul Primăriei și în amenajarea locației bibliotecii virtuale.
În realizarea proiectului, au fost angrenate persoane de specialitate: profesori, sociologi, coordonatori pe domenii specifice. Pentru implementarea proiectului se va utiliza metoda planificarii activităților pe bază de grafic și controlul acestora. Echipa de conducere elaborează planul realizării și implementarii proiectului, stabilind fazele de desfășurare, împreună cu responsabilitățile fiecăruia. Stadiul realizării proiectului este analizat saptămânal, stabilindu-se măsuri de încadrare și respectare a termenelor fixate. Echipa de conducere beneficiază de consultanță juridică și financiară pe toată perioada de desfășurare a proiectului.
Durata proiectului a fost de 12 luni și planificarea acestuia este prezentată în anexa nr. 1.
Impactul preconizat asupra grupurilor țintă a fost stabilit atât asupra beneficiarilor direcți cât și asupra celor indirecți. Astfel, beneficiarii direcți ai acestui proiect vor fi angajații din administrația publică a județului Brașov: administrația locală, Consiliul Județean și Prefectura Brașov și toate serviciile subordonate acestor instituții, din mediul urban și rural – în aceeași măsură.
Beneficiarii indirecți ai proiectului sunt celelalte categorii socio-profesionale în rândul cărora va fi propagată informația acumulată de către administrația publică a județului, cât și publicul larg de la nivelul județului Brașov, dar și a altor zone ale țării.
Proiectul va avea impact asupra grupului-țintă atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Având în vedere specificul proiectelor din cadrul Programului Fondul Europa, de informare pe teme europene a publicului larg sau a unor grupuri-țintă specifice, rezultatele sunt, în cea mai mare parte, abstracte, la nivel comportamental și nu unele cuantificabile prin studii sociologice pe parcursul și la finalul proiectului.
Ca urmare, rezultatele calitative ale acestui proiect au constat într-un grad ridicat de informare și înțelegere în rândul celor 3.689 de funcționari publici ai județului Brașov cu privire la UE: trăsăturile și impactul procesului de aderare al României, trăsăturile și valorile Uniunii Europene, acquis-ul comunitar, avantajele și implicațiile aderării României la Uniunea Europeană, influențele aderării asupra administrației publice, cât și despre modaliățile concrete de accesare a fondurilor europene în perioada de pre-aderare.
Un alt rezultat a constat în accesul facil al grupului-țintă la informație pe teme europene, de interes pentru administrația publică, și generale, pe o perioadă de minim 5 ani, prin intermediul bibliotecii virtuale și a site-ului înființat în cadrul acestui proiect, site care conține, în plus, link-uri spre alte site-uri pe teme europene.
Site-ul este accesat de persoane din mediul urban și rural. Numeroși angajați în administrația publică, îndeosebi din mediul rural, nu beneficiază de servicii internet la locul de muncă, informarea pe teme europene realizandu-se doar din resurse financiare personale, ceea ce reprezintă un obstacol în informare. Înființarea acestui site rezolvă, astfel, o problemă importantă – accesul la informație a grupului-țintă.
Alte efecte ale implementării acestui proiect au constat în: creșterea transparenței acțiunilor Uniunii Europene în România, eficientizarea activității de căutare a informației pe teme europene ceea ce va conduce la creșterea timpului disponibil pentru procesarea și aprofundarea informației pe aceste teme, eficientizarea activității angajaților din administrația publică a județului prin diminuarea timpului fizic alocat cautării de informație pe teme de aquis comunitar, programe europene etc.
Subiecții trebuie să aibă un rol activ în informarea pe teme europene pe termen lung, și nu doar în cadrul acestui proiect. De aceea un rezultat preconizat al acestui proiect este acela că angajații din administrația publică a județului Brașov devin conștienți de importanța și beneficiile informării pe teme europene, în vederea adaptării persoanle și, în general, a administrației publice românești la standardele impuse integrării României în UE.
Prin acest proiect crește aportul direct pe care administrația publică a județului Brașov îl aduce la integrarea mai rapidă a României în UE. Astfel, administrația publică devine capabilă să se adapteze real și eficient cerințelor integrării României în UE, și în special, pentru implementarea cu succes a acquis-ului comunitar în domeniul administrației publice, imediat după integrarea României în UE.
Informarea și formarea pe teme europene a administrației publice din județul Brașov se va reflecta pozitiv în creșterea capacității acesteia de a atrage fonduri europene de preaderare. Implementarea proiectelor de preaderare crește capacitatea tehnică și managerială a publicului-țintă de a gestiona cu succes sume însemnate din fondurile alocate dezvoltării socio-economice a României după momentul aderării la UE.
Grupul-țintă vizat de acest proiect – administrația publică – este unul cheie, de maximă importanță pentru gestionarea fondurilor europene de preaderare, cât și pentru gestionarea fondurilor de dezvoltare regională ce vor fi disponibile României după momentul aderării.
Prin implementarea acestui proiect crește capacitatea tehnică și de management în domeniul proiectelor cofinanțate de UE, a unei echipe ce are responsabilități importante în domeniu pentru viitor, responsabilități pe care le conștientizează și pe care și le asumă. Un alt efect al derulării acestui proiect se referă la faptul că populația județului Brașov și nu numai, va deveni mai informată cu privire la transformările pe care le implică procesul de aderare și aderarea României la UE, a costurilor și beneficiilor pe care le implică acest proces, fiind astfel sprijiniți să se adapteze activ și să accepte aceste transformări.
Avînd în vedere importanța publicului-țintă pentru procesul de integrare a României în UE și pentru continuarea procesului de adaptare la standardele UE și după momentul integrării, acest proiect poate fi multiplicat și în alte județe ale țării, având deja suportul teoretic și experiența managerială a unei echipe.
B. Cel de al doilea proiect avut în vedere de Primăria Brașov a avut ca obiectiv „redeschiderea pasajului la nivel pe CF200 la km 3+815 și sistematizarea circulației în zonă. În anexa nr. 2 este prezentată zona lucrărilor proiectate.
Valoarea totală a investiției, conform Devizului General atașat în anexa nr. 3, în prețuri, la 20.01.2006, a fost de 3.768.939 RON și a fost finanțată din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație în conformitate cu listele de investiții aprobate potrivit legii.
Scopul acestei investiții a fost acela de a permite circulația convoaielor din clasa E de încărcare, respectiv a vehiculelor A30+V80 prin intersecția proiectată și amenajarea pasajului. Durata de realizare a investiției a fost de 6 luni.
costuri totale anuale:
amortismente: 2,0% * 3.768.939 = 75.379 RON/an
durata de recuperare a investiției:
din amortismente: 50 ani
Lucrările pentru care s-a întocmit acest proiect de investiții sunt amplasate în intravilanul municipiului Brașov, în partea nordică a acestuia, la intersecția Str. Lungă cu Calea Făgărașului și cu str. Stadionului. Pasajul era accesibil doar pietonilor și era amplasat pe str. Lungă, el făcând legătura între cele două tronsoane ale străzii Lungi, de o parte și de alta a liniei CF 200, Brașov – Podu Olt.
Necesitatea sistematizării circulației în zona intersecției str. Lungă cu Calea Făgăraș și str. Sportului a fost impusă de poziția acestei intersecții în relație cu drumurile de interes național și local convergente în municipiul Brașov cât și cu calea ferată Brașov – Podu Olt. Trei dintre aceste drumuri sau prelungirea acestora au traseul prin intersecția ce face obiectul acestui proiect de investiții. Aceste drumuri sunt DN1: București – Brașov – Sibiu – Oradea, DN 73: Pitești – Brașov și DN 13: Brașov – Tg. Mureș.
Redeschiderea pasajului a avut o importanță deosebită pentru circulația auto și pentru perspectiva de dezvoltare a cartierului Bartolomeu Nord. Acest fapt a fost dovedit și de redeschiderea în 2005 a pasajului la nivel de la km 3+602 (între str. de Mijloc și str. Borzești) și a sistematizării din zonă care a condus la fluidizarea circulației auto peste pasaj și în toată zona adiacentă.
Din recensămintele auto efectuate de-a lungul anilor pe străzile ocupate de drumurile de mai sus s-a constatat că traficul de tranzit de pe acestea este de cca. 38% din traficul total înregistrat la intrările în municipiu. Un procent de aproximativ 60% a acestui trafic se desfășoară prin această intersecție, respectiv pe DN 1 și DN 73. Se evidențiază faptul că intersecția este circulată intens de trafic greu și foarte greu cât și de unul foarte intens al mijloacelor de transport persoane, în comun sau private. Prin această intersecție se face accesul într-o zonă cu un mare număr de societăți comerciale de interes general (magazine cu desfacere mărfuri en gross și en detail, depozite de materiale de construcții și instalații, mobilă și furnituri de mobilă, etc.) inclusiv societăți industriale reprezentative (Romradiatoare, societatea de materiale refractare Răsăritul, Fabrica de var, etc.) cât și în zona de locuințe amplasată între str. Cărămidăriei și str. Carierei, inclusiv la Stadionul Municipal.
În perspectiva redeschiderii pasajului la nivel de la km 3+815 pe C.F, o parte a traficului evidențiat mai sus va fi atras spre cartierul Bartolomeu Nord.
Pornind de la cele prezentate mai sus, s-a urmărit prin acest proiect de investiții o sistematizare a circulației în intersecție pentru fluidizarea acesteia și asigurarea legăturilor auto în toate direcțiile. Un rol important în amenajarea intersecției îl are redeschiderea pentru circulația auto a pasajului la nivel existent.
Intensitatea traficului presupune o amenajarea a intersecției cu un sens giratoriu cu patru ramuri: str. Lungă spre centru, Calea Făgăraș, str. Stadionului și str. Lungă spre DN 13, prin redeschiderea pasajului la nivel existent pe CF 200 la km 3+815. Proiectarea lucrărilor din intersecție se va face pentru o viteză de 50km/h și acestea vor fi corelate cu amenajarea executată prin redeschiderea pasajului la nivel din capătul str. De Mijloc, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere funcțional (număr de benzi și sensuri de circulație, dirijare și semnalizare a circulației auto și feroviară, etc.).
Realizarea sensului giratoriu permite dezafectarea semaforizării existente și reproiectarea unor lucrări de semnalizare a circulației auto pentru accesul prin pasaj la nivel, corelat cu semnalizarea feroviară.
Lățimea benzilor de circulație proiectate va fi de aproximativ 3.50 m exceptând cele de lângă bordurile existente care au lățimi mai mari. O excepție va fi lățimea benzilor din jurul sensului giratoriu, benzi care vor fi amenajate cu lățimea minimă de 4.00 m și lățimea benzii pentru viraj la dreapta din str. Stadionului spre pasajul C.F, unde lățimea benzii va fi de maxim de 7.00 m. De asemenea, banda de virare la dreapta la ieșire de pe pasaj spre Făgăraș se va amenaja la o lățime de 5.65 m.
În exteriorul părții carosabile se vor amenaja trotuare pentru circulația pietonilor iar lățimea acestora va varia în funcție de configurația terenului. La limita dinspre calea ferată a trotuarelor se va monta parapet metalic pietonal pe toată lungimea lucrărilor proiectate.
Redeschiderea pasajului C.F la nivel pentru circulația auto și pietonală se va face prin proiectarea unui pasaj nou, cu respectarea următoarelor condiții:
– pe pasaj se vor amenaja trei benzi de circulație cu lățime totală de 11.75 m cât și un spațiu suplimentar pentru circulația pietonală; din aceste motive, pasajul va avea o lățime de 18.00 m în lungul liniilor C.F.
– amenajarea pasajului se va face cu dale de pasaj moderne, capabile să susțină o circulație intensă cu solicitări mari, specifice traficului foarte greu.
Realizarea investiției nu creează locuri de muncă decât la execuție. Pentru întreținerea obiectivelor realizate se vor angaja de către beneficiar, adică de către Primăria Brașov, firme specializate în domeniul construcțiilor în transporturi. Pasajul nou va fi exploatat și întreținut de serviciile specializate ale căii ferate.
Pornind de la următorul tabel și cunoscând rata inflației în anul 2006 de 4,87% iar costul capitalului de 15% vom analiza care din cele două proiecte prezentate mai sus este fezabil.
VAN = , unde
CF – cash-flow-urile determinate de investiție
VR – valoarea reziduală a proiectului
I0 – costul investiției
R – rata de actualizare
R = = 0,5847
Se va determina Van-ul pentru fiecare proiect și va fi ales proiectul care va asigura VAN maxim posibil. Proiectele sunt independente, ceea ce înseamnă că realizarea unuia nu depinde de realizarea celuilalt.
VAN(1) = -166932 + (500796 – 3339) * 0,5847 = 123931 lei
VAN(2) = -3768939 + (5668560 – 75379) * 0,5847 = -498606 lei
Pe baza rezultatelor obținute se va alege primul proiect care, deși necesită o investiție mult mai mică față de al doilea proiect, asigură un VAN maxim posibil.
O altă modalitate de analiză a cheltuielilor și de luare a deciziei cu privire la utilizarea pe termen scurt, mediu și lung a resurselor o reprezintă metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari. Acestea se bazează, în principal, pe analiza cost-avantaje sau cost-eficacitate și presupune existența a două sau mai multe soluții de realizare a unui obiectiv, cu costuri diferite. Altfel spus, analiza cost-avantaje reprezintă un mod de a alege acel proiect care maximizează rezultatele ce se pot obține cu un anumit nivel al costurilor.
Bi = , unde
Bi = valoarea prezentă a beneficiului net ce rezultă din proiectul i
bi(t) = beneficiile anticipate obținute din proiectul i în anul t
ci(t) = costurile proiectului i în anul t
= factorul de actualizare la rata dobânzii r
n = durata de viață a proiectului
Ki = capitalul inițial investit în proiectul i
B1 =
B2 =
Se poate observa că valoarea prezentă a beneficiului net ce se obține din al doilea proiect este una negativă ceea ce înseamnă că, din nou, se va alege primul proiect.
5.1 Contabilitatea veniturilor și finanțărilor
Potrivit normelor naționale, veniturile reprezintă „sume realizate pe parcursul unui exercițiu, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu".
Ca și cheltuielile, și veniturile sunt evidențiate în contabilitate în concordanță cu principiul contabilității de angajamente. Conform contabilității de angajamente „efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidențele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente". Acest mod de reflectare a veniturilor în contabilitate permite utilizatorilor de informații contabile cunoașterea atât a veniturilor ce au fost deja încasate, cât și a creanțelor instituției ce urmează a fi încasate, cu alte cuvinte permite cunoașterea tuturor resurselor de care dispune instituția pe parcursul unui exercițiu financiar.
Potrivit contabilității de angajamente, veniturile se pot recunoaște în contabilitate în următoarele momente:
– în momentul obținerii activelor; aceste venituri sunt specifice creării de active fixe corporale și necorporale în regie proprie (721, 722);
– în momentul livrării bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor justificative ce atestă transferul dreptului de proprietate (707);
– în momentul încasării, atunci când momentul transferului dreptului de proprietate (livrării) coincide cu momentul încasării ( 5311 = 704)
Având în vedere cerințele IPSAS 1, privind situația performanței financiare a instituției, veniturile pot fi grupate astfel:
venituri din activitățile de exploatare;
finanțări;
venituri financiare.
Toate aceste trei tipuri de venituri reprezintă venituri din activitatea ordinară.
IPSAS 1 definește veniturile din activități curente ca fiind „intrări brute de beneficii economice și potențial de servicii înregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creșteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale proprietarilor".
Veniturile din activități curente se evaluează Ia valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit. Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacțional un activ sau poate fi decontată o datorie, între părți interesate aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective.
Veniturile din activități curente cuprind doar fluxurile brute de beneficii economice sau potențialul de servicii primite sau de primit de către entitate în nume propriu. De aceea, spre exemplu, veniturile încasate de instituții reprezentând impozite și taxe cuvenite bugetului nu reprezintă venituri din activități curente, deoarece acestea nu produc beneficii economice sau potențial de servicii și nu au ca rezultat creșteri ale activelor sau scăderi ale datoriilor.
Clasa 7 de conturi cuprinde atât veniturile din tranzacții, care fac obiectul IPSAS 9 „Venituri din tranzacții de schimb", cât și veniturile provenite din finanțări de la bugetele finanțatoare, din subvenții și alte tipuri de finanțări nerambursabile.
Veniturile din tranzacții și evenimente de schimb rezultă în urma efectuării unor activități precum:
prestarea serviciilor;
vânzarea bunurilor;
utilizarea de către alții a activelor entității producătoare de dobânzi, redevențe și dividende.
În Normele românești, veniturile sunt ținute pe feluri de venituri, după natura lor și sursa de proveniență. Contabilitatea instituțiilor publice grupează veniturile, după natura lor, în :
venituri operaționale;
venituri financiare;
venituri extraordinare.
a) Veniturile operaționale reprezintă venituri ale instituțiilor publice provenite din activitatea operațională și care se referă la:
venituri din activități economice;
venituri din alte activități operaționale;
venituri din producția de active fixe;
venituri ale bugetelor reprezentate de impozite și taxe, contribuții de asigurări;
alte venituri.
b) Veniturile financiare sunt venituri obținute de instituție din activitatea financiară.
c) Veniturile extraordinare cuprind veniturile obținute de instituție din activitatea extraordinara.
In normele românești, se consideră venituri extraordinare cele referitoare la despăgubirile din asigurări, precum și veniturile obținute de instituție ce provin din valorificarea unor bunuri ale statului.
5.2 Conținutul economic al conturilor de venituri și finanțări
Conturile de venituri și finanțări sunt utilizate de instituțiile publice pentru a evidenția sursele ce stau la baza desfășurării activității lor.
Conturile de venituri și finanțări reflectă veniturile operaționale și financiare obținute de instituție și se regăsesc în clasa 7 de conturi – „Conturi de venituri și finanțări" – care se împarte pe următoarele grupe de conturi:
grupa 70 „Venituri din activități economice'',
grupa 71 „Venituri din alte activități operaționale",
grupa 72 „Venituri din producția de active fixe",
grupa 73 „Venituri fiscale",
grupa 74 „Venituri din contribuții de asigurări,
grupa 75 „Venituri nefiscale",
grupa 76 „Venituri financiare",
grupa 77 „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială",
grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare"
grupa 79 „Venituri extraordinare".
Conturile de venituri și finanțări sunt conturi de pasiv care se creditează pe tot parcursul perioadei cu veniturile înregistrate și se debitează la finele perioadei ca urmare a repartizării asupra contului de rezultate patrimonial.
5.3 Veniturile din activități economice
Veniturile din activități economice sunt venituri obținute de instituția publica din alte activități decât activitatea pentru care a fost constituită. Din această categorie fac parte următoarele tipuri de venituri:
venituri din vânzarea produselor finite (contul 701);
venituri din vânzarea semifabricatelor (contul 702);
venituri din vânzarea produselor reziduale (contul 703);
venituri din lucrări executate și servicii prestate (contul 704);
venituri din studii și cercetări (contul 705);
venituri din chirii (contul 706);
venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);
venituri din activități diverse (contul 708);
variația stocurilor (contul 709).
Veniturile din activități economice se înregistrează în contabilitatea instituțiilor publice în momentul transferului dreptului de proprietate pe baza . documentelor justificative (facturi) întocmite în acest sens.
Veniturile proprii ale instituțiilor publice pot proveni din:
– chirii,
– organizarea de manifestări culturale și sportive,
– concursuri artistice,
– publicații,
– prestații editoriale,
– studii,
– proiecte,
– valorificări de produse din activități proprii sau anexe,
– prestări de servicii și altele asemenea.
Aceste conturi au funcție contabilă de pasiv și se creditează cu veniturile colectate din activități economice, pe parcursul perioadei și se debitează prin repartizarea acestora asupra contului de rezultate patrimonial.
Veniturile din alte activități operaționale
Pentru desfășurarea activității lor, instituțiile publice mai pot folosi și alte surse de finanțare, precum venituri din vânzarea activelor fixe, venituri din creanțe reactivate etc.
Aceste venituri se utilizează diferit de către instituțiile publice, în funcție de modul de finanțare al acestora, astfel:
– în cazul instituțiilor publice finanțate integral de la buget, aceste venituri se varsă la bugetul finanțator și cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv, urmând a se utiliza potrivit legii.
– în cazul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii sau din venituri proprii și subvenții de la buget, veniturile din alte activități operaționale majorează bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora.
Conturile care se folosesc pentru înregistrarea veniturilor din alte activități operaționale sunt:
714 Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși
719 Alte venituri operaționale
Veniturile din producția de active fixe
Instituțiile publice pot realiza în regie proprie active fixe corporale și necorporale, producția acestora reprezentând venituri ce se reflectă cu ajutorul conturilor 721 „Venituri din producția de active fixe necorporale" și 722 „Venituri din producția de active fixe corporale". Aceste conturi răspund principiului independenței exercițiului, prin faptul că producția de active fixe are un ciclu mai lung de producție care poate depăși un exercițiu financiar, de la momentul începerii producției și până Ia darea în folosință a activului. De aceea, la finele fiecărei perioade se recunosc veniturile din producția de acutive fixe, Ia nivelul cheltuielilor efectuate pentru acestea.
Venituri fiscale
Această grupă este specifică contabilității instituțiilor publice, deoarece conține conturi de venituri ale bugetului de stat și ale bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se ține de către instituțiile care organizează contabilitatea bugetului de stat și a bugetelor locale, respectiv de Direcțiile finanțelor publice ale județelor și a municipiului București, precum și de primării.
Aceste venituri sunt recunoscute în contabilitate în momentul constatării pe baza declarațiilor depuse de contribuabili sau în momentul încasării pentru veniturile pentru care nu se depun declarații. Aceste venituri mai poartă numele și de venituri bugetare.
Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale unităților administrativ – teritoriale, care se constituie pe baza impozitelor și taxelor, și pe baza cărora se stabilesc limitele cheltuielilor bugetare.
Instituțiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt obligate să vireze aceste venituri la capitolele și subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea se cuvin.
În situația în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare poate duce la micșorarea veniturilor sau creșterea cheltuielilor aprobate prin buget, inițiatorii au obligația să prevadă și mijloacele necesare acoperirii minusului de venituri și creșterea de cheltuieli. In acest sens, inițiatorii trebuie să întocmească fișa financiară care însoțește expunerea de motive sau, după caz, nota de fundamentare, care va fi actualizată cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ, în această fișă se înscriu efectele financiare produse asupra bugetului general consolidat și trebuie să aibă în vedere:
– schimbările anticipate în venituri și cheltuieli bugetare pe următorii 5 ani;
– eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale;
– propuneri realiste pentru acoperirea creșterilor de cheltuieli, respectiv a micșorărilor de venituri;
Veniturile și cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe garantate de stat, bugetele fondurilor externe ne rambursabile și bugetele instituțiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele și posibilitățile de asigurare a surselor de finanțare a deficitului bugetar și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor se aproba de către:
– H.M.F.P., pe capitole de cheltuieli și, în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite, iar pentru unele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice ale M.F.P.;
– Ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare, pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terțiari de credite;
– Ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii și ale ordonatorilor terțiari de credite;
Din această grupă fac parte următoarele conturi de venituri:
730 “Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice”
731 “Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice”
732 “Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital”
733 “Impozit pe salarii”
734 “Impozite și taxe pe proprietate”
735 “Impozite și taxe pe bunuri și servicii”
736 “Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale”
739 ”Alte impozite și taxe fiscale”
Veniturile din contribuții de asigurări
Aceste venituri sunt specifice bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj. Veniturile acestor bugete sunt recunoscute în contabilitatea instituțiilor publice, care le evidențiază în momentul în care sunt depuse declarațiile de către contribuabili, sau în momentul încasării, în cazul în care nu există obligativitatea depunerii declarațiilor. Conținutul acestor conturi este specific conținutului subdiviziunilor clasificației bugetare și se dezvoltă pe analitice conform structurii acesteia.
Conturile specifice acestei grupe sunt:
745 „Contribuțiile angajatorilor" și
746 „Contribuțiile asiguraților".
Venituri nefiscale
Grupa 75 „Venituri nefiscale" cuprinde veniturile specifice bugetelor, altele decât cele cuprinse în grupele 73 „Venituri fiscale" și 74 „Contribuții de asigurări" pe regula, veniturile nefiscale se recunosc în contabilitate în momentul încasării, deoarece pentru acestea nu se întocmesc declarații care să ateste obligația față de stat,în această grupă se regăsesc veniturile bugetelor de stat, ale asigurărilor de stat ale fondului de șomaj sau ale asigurărilor sociale de sănătate. Contabilitatea acestor venituri este organizată de către instituțiile care țin evidența contabilă a cheltuielilor și veniturilor specifice acelor bugete. Veniturile sunt recunoscute în contabilitate în momentul încasării lor, iar conținutul acestor conturi este specific conținutului subdiviziunilor clasificației bugetare și se dezvoltă în analitic pe structura acesteia.
Conturile din această grupă sunt de pasiv și se creditează în momentul încasării veniturilor, debitându-se prin repartizarea sumelor încasate asupra contului de rezultate patrimonial. Din această grupă de conturi fac parte:
750 “Venituri din proprietate”
751 “Venituri din vânzări de bunuri și servicii”
Contul 750 „Venituri din proprietate" evidențiază veniturile din proprietate, provenite la bugetul de stat. Veniturile din proprietate pot fi definite ca venituri primite de la proprietarii activelor financiare sau ai activelor tangibile, neproduse de o activitate productivă, de la fondurile de investiții sau de !a alte unități instituționale ce utilizează activele imobilizate în activitatea proprie.
Veniturile din proprietate sunt clasificate astfel:
– Dobânzi
– Venituri distribuite de corporații
– Dividende
– Retrageri din venituri de la corporații
– Reivestirea câștigurilor in investiții directe străine
– Venituri din proprietate atribuite deținătorilor de polițe de asigurare
– Chirii (venituri din terenuri și alte active nemateriale)
Conturile 751 „Venituri din vânzări de bunuri și servicii" este utilizat pentru evidențierea veniturilor bugetare provenite din valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului.
Veniturile financiare
Veniturile financiare sunt venituri ale instituției publice provenite din activitatea financiară desfășurată de aceasta. Din această grupă fac parte următoarele conturi:
763 “Venituri din creanțe imobilizate”
764 “Venituri din investiții financiare cedate”
765 ”Venituri din diferențe de curs valutar”
766 “Venituri din dobânzi”
767 “Sume de primit de Ia bugetul de stat pentru acoperirea
pierderii din schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA”
768 “Alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA”
769 “Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor
pierderi – PHARE, SAPARD, ISPA
Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială
Instituțiile publice, conform Legii finanțelor publice nr. 500/2002, pot fi finanțate astfel:
integral din bugete;
din venituri proprii și subvenții acordate de la diversele bugete;
integral din venituri proprii;
alte surse de finanțare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, disponibilul trezoreriei sau efectuarea de compensări pe baza unor acte normative speciale.
Finanțarea propriu-zisă a instituțiilor publice din credite bugetare se realizează în două moduri, și anume:
pentru plăți nete de casă, care cuprind totalitatea operațiilor prin care trezoreriile eliberează numerar instituției publice ce au contul deschis la aceasta sau plățile prin virament efectuate de trezorerie în numele instituției către terți, operații efectuate pe baza cecurilor sau a ordinelor de plată primite de trezorerie de la instituția publică; pentru evidențierea în contabilitate a finanțărilor propriu-zise, pentru plățile de casă se utilizează contul 770 „Finanțare de la buget" la ordonatorii principali finanțați de la bugetele centrale și locale, conturile de fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri speciale.
pentru efectuarea cheltuielilor efective ale instituției, operație care se refera Ia acoperirea cheltuielilor instituțiilor publice legate de consumurile de materiale, de forță de muncă, de energic etc; pentru evidențierea în contabilitate a acestor cheltuieli efective se utilizează conturile de cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi specifice, care colectează toate cheltuielile efectuate de instituție în cursul anului, în limita stabilită, pe capitole și subcapitole de cheltuieli pentru care se deschid conturi sintetice de gradul II și conturi analitice, iar la sfârșitul exercițiului bugetar, aceste cheltuieli se decontează direct asupra contului de finanțări bugetare.
Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite, finanțați din bugetul de stat și bugetele locale, se evidențiază în conturile din clasa 8, conturi în afara bilanțului.
Conturile utilizate pentru evidențiate finanțărilor, subvențiilor, transferurilor și alocațiilor bugetare cu destinație specială sunt:
770 „Finanțarea de la buget”
771 „Finanțarea în baza unor acte normative speciale (compensări)”
772 „Venituri din subvenții”
773 „Venituri din alocații bugetare cu destinație specială”
774 „Finanțarea din fonduri externe ne rambursabile”
776 „Fonduri cu destinație specială”
778 „Venituri din cofinanțarea de la buget aferentă programelor / proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile”
779 “Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”
Contul 770 „Finanțarea de la buget" este contul cu ajutorul căruia instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali finanțate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat țin evidența plăților efectuate din creditele bugetare, deschise pentru realizarea sarcinilor prevăzute în buget.
Contabilitatea analitică se ține pe articole și aliniate în cadrul fiecărui capitol și subcapitole clasificației bugetare. Acest cont are funcția contabilă de pasiv, iar după conținutul economic, este un cont de finanțare:
– în creditul contului se înregistrează sumele plătite în cursul anului pentru bunurile, lucrările și serviciile achiziționate de acestea.
– în debitul contului se înregistrează sumele recuperate din finanțarea anului curent, reprezentând reconstituiri ale creditelor bugetare ( avansuri sau sume neutilizate în totalitate din cele ridicate din cont, reconstituiri de plăți eronat executate, sume recuperate din imputații ce privesc anul bugetar curent). De asemenea la finele anului, contul se debitează cu sumele reprezentând plățile efectuate, care se repartizează asupra contului de rezultate.
Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea operațională
Veniturile din provizioane și ajustări sunt utilizate pentru anularea provizioanelor și ajustărilor constituite în cazul în care acestea nu-și mai justifica menținerea, fie că riscul a avut loc, fie riscul a dispărut.
Conturile utilizate pentru evidențierea veniturilor din provizioane sunt:
– 781 “Venituri din provizioane și ajustări privind activitatea operațională”
– 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare”
Veniturile extraordinare
Veniturile extraordinare sunt veniturile obținute din activitatea extraordinară a instituției. Normele românești prevăd ca veniturile extraordinare sunt veniturile din despăgubiri de asigurări și veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului.
Contul 790 “Venituri din despăgubiri din asigurări” evidențiază veniturile provenite de la întreprinderile de asigurare, ca despăgubiri pentru asigurări.
Contul 791 “Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului “ este utilizat pentru evidențierea veniturilor instituției provenite din valorificarea unor bunuri deținute de acesta.
5.4 Monografie contabilă
Contabilitatea veniturilor la instituțiile publice finanțate de la buget se organizează și conduce pe feluri de venituri după natura lor potrivit Clasificației Indicatorilor privind finanțele publice și bugetului aprobat pe capitole și subcapitole.
Așezarea la baza contabilității bugetare a clasificației bugetare asigură, pe de o parte identificarea conținutului veniturilor și cheltuielilor, atât în planificare, cât și în evidența execuției bugetului, iar, pe de altă parte, permite urmărirea respectării disciplinei bugetare comparând permanent previziunile cu realizările din execuția bugetară.
În continuare, pornind de la niște date ipotetice, este prezentată o monografie contabilă a primăriei Brașov.
1) Primăria municipiului Brașov a aciziționat în 12.01.2007 un teren în valoare de 50000 ron și a realizat amenajări asupra terenurilor în valoare de 40000 ron. Durata normală de funcționare pentru amenajări este de 10 ani. Furnizorul se achită prin virament bancar iar cheltuielile aferente achiziției sunt de 600 ron.
2) În baza CEC-ului vizat de trezorerie se ridică numerar de la bancă în sumă de 40000 ron pentru plata salariilor.
3) La sfârșitul lunii februarie se înregistrează statul de plată privind plata salariilor 40000 ron precum și contribuțiile angajatorului și ale angajaților aferente fondului brut de salarii. Se achită obligațiile față de bugete iar restul de plată se acordă salariile prin virament bancar.
4) În 14.03.2007 se achiziționează 150 de tichete de masă în valoare de 1125 ron.
5) Se achiziționează o centrală termică care se amortizează în 5 ani în valoare de 9500 ron din finanțare de la bugetul local.
6) Primăria Brașov primește în luna aprilie un credit bugetar în valoare de 10000 ron din care achiziționează materii prime și materiale consumabile în valoare de 1500 ron (materiile prime reprezintă 1000 ron iar materialele consumabile 500 ron) și un autoturism în valoare de 3000 ron cu o durată normală de funcționare de 5 ani.
7) Se înregistrează primirea unui credit bancar în valoare de 100000 ron conform contractului de credite și extrasului de cont.
8) Se înregistrează încasarea în numerar a veniturilor proprii realizate din activitatea autofinanțată în valoare de 50000 ron, conform chitanței și registrului de casă.
9) Se vând produse finite unui client în valoare de 10000 ron.
10) Se evidențiază în contabilitate valoarea materialelor rezultate din casarea obiectelor de inventar în valoare de 8000 ron ce urmează a fi valorificate.
11) Primăria Brașov înregistrează intrarea unui activ fix corporal primit cu titlu gratuit prin transfer de la primăria Făgăraș în valoare de 25000 ron.
12) Primăria Brașov achiziționează timbre conform facturii în valoare de 1500 ron. Furnizorul este plătit din venituri proprii.
13) Primăria Brașov apelează la un agent economic în vederea reparării unui copiator. Valoare facturii emisă de către furnizor este de 800 ron.
1) a) achiziția terenului
211.1 = 404.1 / 50000
”terenuri” ”furnizori de active fixe”
b) înregistrarea amenajărilor
211.2 = 404.1 / 40000
”amenajări la terenuri” ”furnizori de active fixe”
c) înregistrarea amortizării amenajărilor
6811 = 2811 / 333,33 (40000/10ani*12luni)
”cheltuieli operaționale ”amortizarea amenajărilor la terenuri”
privind amortizarea activelor fixe”
d) plata furnizorului
404.1 = 5121 / 90000
”furnizori de active fixe” ”conturi la bănci în lei”
e) înregistrarea cheltuielilor conform achiziției
629 = 401.1 / 600
”alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale” ”furnizori de active fixe”
2) 5311 = 7701 / 40000
”casa în lei” ”finanțare de la bugetul de stat”
3) a) înregistrarea statului de plată
641 = 421 / 40000
”cheltuieli cu salariile personalului” ”personal-salarii datorate”
b) înregistrarea contribuțiilor angajatorului
6451=4311/CAS 19,75%*40000 = 7900
6452=4371/CAȘ 2,5%*40000 = 1000
6453=4313/CASS 7%*40000 = 2800
6454=4315/fondul de accidente = 0,5%*40000 = 200
6458=438/fond unic de sănătate = 0,75%*40000 = 300
c) înregistrarea contrbuțiilor salariațiilor
421= % 12112
4312 CAS 9,5%*40000=3800
4314 CASS 6,5%*40000=2600
4372 CAȘ 1%*40000=400
444 Impozit 16%*33200=5312
4) a) achiziția de la furnizor
% = 401 1132,5
5326”tichete de masă” 7,5
628”alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 1125
b) înregistrarea tichetelor de masă
302 = 401 / 1125
”materiale consumabile” ”furnizori”
5326 = 401 / 7.5
”tichete de masă” ”furnizori”
c) distribuirea tichetelor de masă către salariați
602 = 302 / 1125
”cheltuieli cu materiale consumabile” ”materiale consumabile”
642 = 5326 / 7.5
”cheltuieli salariale în natură” ”tichete de masă”
5) a) înregistrarea achiziției centralei termice
2131 = 404 / 9500
”echipamente tehnologice” ” furnizori de active fixe”
b) plata furnizorului
404 = 7702 / 9500
”furnizori de active fixe” ”finanțarea de la bugetele locale”
c) înregistrarea amortizării lunare
Al = ron
6811 = 281 / 158.33
”cheltuieli operaționale ”amortizări privind
privind amortizarea activelor fixe” activele fixe corporale”
6) a) înregistrarea creditului
481 = 770 / 10000
”decontări între instituția superioară ”finanțarea de la buget”
și instituțiile subordonate”
b) achiziția autoturismului
2133 = 404 / 3000
”mijloace de transport” ”furnizori de active fixe”
– înregistrarea amortizării
681 = 281 / 50
”cheltuieli operaționale privind amortizările” ”amortizări privind activele fixe corporale”
c) înregistrarea achiziției de materii prime și materiale consumabile
% = 401”furnizori” 1500
301”materii prime” 1000
302”materiale consumabile” 500
d) plata furnizorilor
% = 5121”conturi la bănci în lei” 4550
404”furnizori de active fixe” 3050
401”furnizori” 1500
7) 481 = 770 / 100000
”decontări între instituția superioară ”finanțarea de la buget”
și instituțiile subordonate”
8) 5311 = 560 / 50000
”casa în lei” ”disponibil al instituțiilor publice
finanțate integral din surse proprii”
9) 411 = 701 / 10000
”clienți” ”venituri din vânzarea produselor finite”
10) 303 = 791 / 8000
”materiale de natura ” ”venituri din valorificarea
obiectelor de inventar” unor bunuri ale statului”
– se înregistrează facturarea materialelor unui client la prețul de vânzare de 8000 ron
411 = 708 / 8000
”clienți” ”venituri din activități diverse”
– se înregistrează în cont creanța constituită anterior
770 = 411 / 8000
”finanțarea de la buget” ”clienți”
11) a) înregistrarea activului fix corporal
212 = 779 / 25000
”construcții” ”venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”
12) a) înregistrarea timbrelor
5321 = 401 / 1500
”timbre fiscale și poștale” ”furnizori”
b) plata furnizorului
401 = 562 / 1500
”furnizori” ”disponibil al activităților finanțate din surse proprii”
c) darea în consum a timbrelor
626 = 5321 / 1500
”cheltuieli poștale și ”timbre fiscale și poștale”
taxe de telecomunicații”
13) a) înregistrarea facturii de prestări servicii
628 = 401 / 800
”alte cheltuieli cu ”furnizori”
serviciile executate de terți”
b) plata furnizorului
401 = 562 / 800
”furnizori” ”disponibil al activităților finanțate din surse proprii”
14) închiderea conturilor de venituri și cheltuieli
a) închiderea conturilor de cheltuieli
121 = % 57899,16
602 1125
626 1500
628 1925
629 600
641 40000
642 7,5
6451 7900
6452 1000
6453 2800
6454 200
6458 300
6811 541,66
b) închiderea conturilor de venituri
% = 121 203632,5
10000
8000
143132,5
9500
25000
791 8000
Deoarece veniturile sunt mai mari decât cheltuielile rezultă că avem un excedent curent în sumă de 145733,34 care va fi preluat în rezultatul reportat.
121 = 117 / 145733,34
„profit și pierdere” „rezultatul reportat”
Rezultatul patrimonial se stabilește lunar sau cel mult la întocmirea situației financiare prin închiderea conturilor de venituri și finanțări și a conturilor de cheltuieli. La începutul exercițiului soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârșitul anului precedent se transferă la rezultatul reportat. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimoniului al exercițiilor bugetare anterioare.
Instituțiile publice au obligația de a ține contabilitate proprie conform legii contabilității. Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică , prelucrarea , publicarea și păstarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie atât pentru cerințele interne ale acestora cât și pentru utilizatorii externi (guvernul, parlamentul, creditorii, debitorii).
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite (conducerii instituțiilor publice) cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli (încasarea și respectiv plata veniturilor și cheltuielilor), patrimoniul aflat în administrare (patrimoniul privat și public), costul programelor aprobate prin buget, dar și informații necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale.
Finanțele publice locale își au originea în conceptul de autonomizare a autorităților teritoriale în administrarea comunităților respective.
Comunitățile locale reprezintă colectivități umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic și administrativ, care au autorități publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiară a acestora este absolut necesară ,deoarece autonomia administrativă nu ar fi posibilă fără autonomia financiară, care-i asigură suportul material al funcționării. Există și un alt argument puternic, și anume acel, conform căruia, comunitățile locale își cunosc posibilitățile proprii privind resursele bănești de proveniență publică și, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.
Finanțele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor reflectă resursele financiare ce se mobilizează de la persoane fizice și juridice sub forma impozitelor și taxelor și care sunt destinate realizării acțiunilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publică și a altor acțiuni din competența organelor administrației publice locale.
În sfera finanțelor locale se încadrează bugetele locale, finanțele instituțiilor publice locale și alte resurse financiare mobilizate și utilizate la nivel local.
Prin buget local înțelegem actul în care se înscriu veniturile și cheltuielile colectivităților locale pe o perioadă de un an.
Bugetele locale sunt bugetele unităților administrativ – teritoriale care au personalitate juridică. În România, fiecare comună, oraș, municipiu și sector al municipiului București întocmește buget propriu, în condiții de autonomie.
Bugetele locale au o anumită structură în cadrul administrațiilor publice locale, delimitate teritorial. Fiecare dintre acestea este autonom unul față de celălalt.
Astfel, în România cele două verigi ale bugetelor locale sunt:
1. Bugetele proprii ale județelor și al municipiului București, administrate de Consiliile județene și respectiv Consiliul general al Municipiului București;
2. Bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și ale sectoarelor municipiului București, administrate de către primării.
Bugetele locale reprezintă partea principală a finanțelor locale prin care se reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acțiunilor social – culturale, economice și de altă natură din competența autorităților administrației publice locale.
Conform prevederilor Legii Administrației Publice Locale, autoritățile administrației publice locale au fost investite cu dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit atribuțiilor prevăzute prin legea administrației publice locale nr.215 din 23 aprilie 2001.
Autoritățile administrației publice locale au competențe, răspunderi și obligații însemnate în domeniul finanțelor locale, cum sunt:
Elaborarea și aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
Stabilirea, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale în condițiile legii;
Urmărirea execuției bugetelor locale și rectificarea acestora pe parcursul exercițiului bugetar;
Stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
Administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ teritoriale;
Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuției bugetare în condiții de eficiență;
Fundamentarea și aprobarea opțiunilor și priorităților în finanțarea cheltuielilor publice locale;
Elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare ale unităților administrativ teritoriale;
Organizarea și urmărirea efectuării controlului financiar preventiv propriu, a controlului intern și a controlului asupra obligațiilor fiscale către bugetele locale.
Bugetele locale asigură dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea inițiativei locale, afirmarea autonomiei locale și exercitarea controlului asupra utilizării fondurilor locale. Ele presupun parcurgerea momentelor de elaborare, aprobare și executare care formează procesul bugetar local.
Acestea se prezintă ca balanțe financiare, pe de o parte cu venituri, pe de altă parte cu cheltuieli; caracteristic lor este faptul că sunt acordate competențe mai mari în ceea ce privește cheltuielile cuprinse în acestea decât în colectarea și mobilizarea de venituri.
Motivația principală este aceea că acțiunile social culturale de interes general ca învățământul, sănătatea, sunt prezente dispersate în teritoriu, de regulă, după numărul populației, de aici și fondurile publice în diferite mărimi.
În structura veniturilor apar aici individualizate patru categorii de venituri și anume :
1. Veniturile proprii ale bugetelor locale, reglementate prin Legea privind finanțele publice și Legea privind finanțele publice locale.
Acestea cuprind impozite și taxe și vărsăminte de venituri cuvenite de la plătitori (agenți economici și instituții publice) de importanță locală și din impozite și taxe locale (de la populație sau de la persoanele juridice). În mod normal, aceste venituri ar trebui să reprezinte majoritatea în totalul veniturilor bugetelor locale.
2. Veniturile atribuite, în care intră sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat. În mod frecvent sunt folosite sumele defalcate din impozitul pe venit sau chiar atribuirea, cel puțin temporară, a altor impozite pe veniturile persoanelor fizice.
3. Împrumuturile contractate pe piața financiară internă sau externă, fie direct, în numele organelor administrației publice locale, fie garantate de către Guvern.
4. Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanțarea unor obiective de interes național.
Aceste transferuri se fac prin două metode:
metoda sumelor defalcate (cote defalcate);
metoda subvențiilor de echilibrare;
Prima metodă vizează veniturile nominalizate din bugetul de stat, realizate în teritoriu lăsate la dispoziția unităților administrativ teritoriale pentru echilibrarea bugetelor acestora.
Subvențiile de echilibrare sunt sume de bani cu caracter global, fără nominalizări, de venituri transferate din bugetul de stat în completarea sumelor defalcate către bugetele locale.
Administrațiile locale își obțin sursele de finanțare din impozite și taxe pe care populația și agenții economici trebuie să le plătească și din alte surse (concesiuni, închirieri, venituri din capital etc) sau finanțări externe de la diferite bănci internaționale.
Unitățile administrativ teritoriale realizează prin organele lor de conducere, administrația publică locală sub ambele sale componente: adoptarea de acte de autoritate și organizarea de servicii publice locale.
Localizarea bugetului presupune existența unei anumite independențe financiare la nivelul entităților regionale, subnaționale, o asemenea independență constituită sub forma autonomiei locale, presupunând o zonă care să formeze o comunitate separată, legal constituită, subordonată statului și investită cu autoritatea de a decide totul sau parțial, asupra propriilor probleme de gestiune, prin intermediul propriilor organe de administrare.
Potrivit legii, autonomia locală reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
Pentru a corela cheltuielile necesare cu veniturile din care se asigură resursele financiare aferente, administrațiile locale întocmesc bugete proprii de venituri și cheltuieli. În sensul tehnic al cuvântului, bugetul colectivităților locale este actul prin care sunt prevăzute și autorizate încasările și cheltuielile anuale.
Veniturile care se prevăd și încasează prin bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București sunt structurate în venituri curente, venituri din capital și venituri cu destinație specială.
Execuția părții de venituri a bugetelor locale presupune urmărirea încasării veniturilor grupate pe capitole și subcapitole față de prevederile din buget.
Încasarea veniturilor bugetare se realizează în două situații complementare ca procedură și anume:
la inițiativa contribuabililor când vărsarea și plata se face de către cei cu obligații bănești;
la inițiativa sau mai bine zis intervenția organelor fiscale prin agenții fiscali care în anumite situații au inițiativa la încasarea unor venituri bugetare.
Plata directă a veniturilor bugetare mai este însoțită și de alte metode și tehnici, cum ar fi de exemplu stopajul la sursă.
Colectarea veniturilor proprii în bugetul local depinde de evoluția bazei impozabile, de termenele legale de încasare a veniturilor, de măsurile adoptate de organele locale în vederea urmăririi veniturilor, a eliminării evaziunii fiscale.
În scopul majorării veniturilor proprii, bugetele locale ar trebui să-și îmbunătățească următoarele aspecte:
proiectarea și realizarea unui sistem modern de transmisie și comunicare a datelor între compartimentul buget din cadrul primăriei și compartimentele instituțiilor publice unde se întocmesc proiecte de buget;
realizarea unei baze de date la nivel județean care să conțină informațiile de maxim interes pentru consiliile locale și județene ce aprobă proiectul de buget;
eficientizarea procedurilor de lucru intern (raportare, căutare, lucru pe internet, furnizare sau transfer de informații, arhivare și gestionare electronică a datelor) prin echiparea cu tehnică de calcul modernă și a creării unei structuri de tip intranet la nivelul primăriei;
ridicarea gradului de pregătire a funcționarilor publici ce se ocupă de întreg procesul bugetar. În acest sens, ar trebui:
organizarea unui program de training la nivel managerial în administrația publică locală;
realizarea unui ghid de elaborare a bugetului de venituri și cheltuieli;
selecția funcționarilor publici în funcție de pregătirea lor de specialitate și efectuarea unor cursuri de perfecționare.
Pentru a se îmbunătăți managementul public trebuie să se aibă în vedere:
accentuarea managementului în administrația publică și serviciile locale;
sprijinirea dezvoltării locale prin intermediul tehnologiilor informatice promovate în domeniul financiar, managerial și juridic;
dezvoltarea parteneriatului public – privat și identificarea de noi finanțatori;
perfecționarea mecanismului de stabilire a bugetelor locale;
implicarea cetățenilor în actul decizional prin consultarea acestora, atragerea lor în diferite acțiuni.
Pentru a se putea elabora, aproba și executa bugetul local în condiții cât mai eficiente, apreciez ca necesară o redefinire și o delimitare strictă a responsabilităților și atribuțiilor personalului din instituțiile publice și din primărie ce se ocupă de gestionarea bugetului local
1. Brezeanu, Petre. Finanțe publice și fiscalitate. Finanțele întreprinderii ; Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Polirom, Iași, 2000
2. Drehuță, Emilian; Neamțu, Gheorghe. Bugetul public și contabilitatea unităților bugetare. Editura Agora, Bacău, 2004
3. Hoanță, Nicolae. Economie și finanțe publice. Editura Polirom, Iași, 2000
Impozitele și taxele locale (O .G.nr. 26/2002 actualizată ; H.G. nr. 1278/2002 actualizată; OMAP/OMFP nr. 384/10/2003). Editura Best Publishing, București, 2003
4. Ionescu, Luminița. Reforma bugetului public și a contabilității publice în România. Editura Economică, București, 2005
5. Lăzărescu, Alexandru. Finanțe publice. Editura Național, București, 2000
6. Leon, Gheorghe. Finanțele administrației locale. Editura Economică, București, 2001
7. M. Părvu. Bugetele locale. Editura de Stat pentru Literatură Economică și Juridică, București, 1995
8. Manolescu, Gheorghe. Buget, abordare economică și financiară. Editura Economică, București, 2001
9. Moșteanu, Tatiana. Finanțe publice. Editura Universitară, București, 2005
10. N. Grigorie – Lacriba. Impozitele și taxele locale: Legislație. Comentarii. Editura Tribuna Economică, București, 2004
11. Râmniceanu, Ilie; Voinea, Gheorghe. Finanțele locale și dezvoltarea unităților administrative – teritoriale. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 2000
12. Raportul primarului municipiului Brașov privind activitatea din anul 2006. Brașov, 2007
13. Talpoș, Ioan. Finanțele României. Colecția Litec, VOL I, Editura Sedona, Timișoara, 1996
14. Văcărel, Iulian ; Anghelache, Gabriela; Bercea, Florian. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001
15. Văcărel, Iulian ; Bercea, Florian ; Stolojan, Theodor. Finanțe publice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992
16. Văcărel, Iulian. Finanțe publice, Ediția a IV-a. Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 2004
17. Văcărel, Iulian. Relații financiare internaționale. Editura Academiei Române, București, 1995
www.brasovcity.ro
www.euroinfo.ro
www.finantare.ro
www.infoeuropa.ro
www.insse.ro
www.mfinanțe.ro
www.rubinian.com
www.softagency.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sursele de Finantare ale Primariei Brasov (ID: 134426)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.