Sursele de Finantare ale Agentului Economic

Am ales ca temă pentru elaborarea lucrării de licență ” Sursele de finanțare ale agentului economic”, deoarece acestea reprezintă punctul de plecare în cadrul inițierii și/sau dezvoltării unei afaceri.

În cadrul primului capitol am descris conceptul de finanțare, precum și necesitatea finanțării.

Sursele de finanțare se pot împărți în două mari categorii: capitaluri proprii și capitaluri împrumutate. Astfel,în al doilea capitol am abordat tema capitalurilor proprii care, prin deținerea lor, oferă avantajul unei siguranțe mai mari față de cele împrumutate, deoarece ele nu vor putea fi retrase în cazul unei situații financiare deteriorabile ale întreprinderii. Această sursă de finanțare asigură flexibilitate, independență și siguranță, nefiind necesare aprobări din partea unor parteneri externi pentru luarea deciziilor importante.

Există însă și dezavantaje ale surselor proprii, și anume :

sunt limitate și astfel pot stopa dezvoltarea afacerii;

pierderilor sunt suportate în totalitate de acționarii existenți;

firma devine puțin cunoscută de instituțiile financiare și nu va putea mobiliza fonduri bănești atât de ușor în cazurile în care aceasta le va necesita.

Cei mai mulți dintre întreprinzători nu au însă rezerve suficiente, astfel că recurg la capitaluri împrumutate, acestea fiind studiate în cadrul lucrării prezente, în capitolul trei. Capitalurile împrumutate reprezintă o sursă principală de fonduri, având ca și avantaje:

obținerea de fonduri suplimentare peste cele proprii;

obținerea unui împrumut poate semnala viabilitatea afacerii în fața investitorilor potențiali;

prin demonstrarea că firma este viabilă în fața celor ce vor oferi împrumutul, întreprinzătorul își poate analiza activitatea în mod obiectiv, obținând o situație clară a situației sale financiare.

Ca și dezavantaje ale capitalurilor împrumutate, pot fi prezentate următoarele:

reținerea în ceea ce privește finanțarea deoarece există nevoia de siguranță că se vor primii înapoi banii acordați;

riscul de a pierde garanțiile depuse sau riscul de faliment în cazul nerestituirii împrumutului;

posibilitatea apariției unui factor extern sau a unor restricții care să afecteze întreprinderea;

riscul întreruperii împrumutului în cazul în care firma evoluează într-un sens nefavorabil.

În cadrul celui de-al patrulea capitol am realizat un studiu de caz la societatea comercială Dentaltop S.R.L. în care am analizat sursele de finanțare de care dispune, modul în care au fost utilizate, precum și scopul acestora.

Găsirea surselor de finanțare este o mare provocare întrucât există mai multe tipuri de finanțare, fiecare cu caracteristici proprii și cel mai important, cu costuri diferite. Astfel se poate utiliza nu doar o sursă de finanțare, ci o compoziție proprie care să ducă la optimizarea afacerii.

3.4. Finanțarea nerambursabilă

Finanțarea prin programul PHARE

Introducere

PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of Ecomony) este un program de asistență tehnică și financiară, elaborat în 1989, pentru primele două țări care renunțaseră la comunism și economia centralizată. Pe măsură ce alte state din centrul și estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, de asemenea, în program, astfel încît PHARE a ajuns să numere 13 țări partenere în 1996. Începând cu anul 2000, PHARE a devenit, alături de programele ISPA și SAPARD, unul din cele trei instrumente de pre-aderare. Odată cu lansarea celorlalte două instrumente de pre-aderare, programul PHARE a fost regândit spre susținerea țărilor candidate în eforturile lor de adoptare a acquis-ului comunitar (legislația Uniunii Europene și instituțiile însărcinate cu aplicarea și urmărirea respectării ei). Astfel, programul PHARE a fost orientat către consolidarea instituțională și susținerea investițiilor, având ca scop întărirea instituțiilor democratice, a administrației publice și a organizațiilor care au responsabilitatea implementării efective și eficiente a legislației comunitare.

Rolul programului PHARE

PHARE sprijină două țări candidate (Bulgaria și România) în efortul acestora de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru fiecare țară candidată a fost realizat un Parteneriat pentru Aderare (PA). Acesta stabilește domeniile prioritare în care țara respectivă trebuie să facă progrese în vederea pregătirii pentru aderare. Descrie de asemenea modalitățile în care PHARE va sprijini astfel de pregătiri de aderare. Parteneriatele pentru Aderare furnizează deci un cadru unic pentru programarea priorităților fiecărei țări candidate, precum și a mijloacelor financiare disponibile pentru implementarea acestor priorități. Fiecare Parteneriat pentru Aderare este completat de un Program Național pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA). Acest program oferă detalii despre proiectele țării respective în vederea atingerii priorităților stabilite în Parteneriatul pentru Aderare, împreună cu finanțarea pentru fiecare dintre domeniile de activitate propuse. Pentru a ajuta țările candidate să se pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană, prin programul PHARE sunt sprijinite activitățile din două domenii-cheie: dezvoltarea instituțională și sprijinirea investițiilor.

Dezvoltare instituționalã

Întărirea capacității instituționale și administrative a țărilor candidate este o cerință cheie pentru a putea deveni membre ale Uniunii Europene, când se vor afla în situația de a adopta, implementa și urmări respectarea acquis-ului comunitar. Scopul dezvoltării instituționale este să ajute țările candidate în punerea bazelor instituționale necesare aderării. Sprijinul pentru dezvoltarea instituțională reprezintă aproximativ 30% din bugetul PHARE în țările candidate. Dezvoltarea instituțională nu este legată numai de apropierea legislației țării candidate de cea a Uniunii Europene. Se referă, de asemenea, la modul în care legislația este pusă în practică și respectată. Aceasta implică pregătirea și echiparea unui număr mare de funcționari publici, oficiali și experți, de la judecători și inspectori financiari până la inspectori de protecția mediului și statisticieni. Un instrument de o importanță crucială al dezvoltării instituționale este înfrățirea instituțională (twinning), care implică detașarea unor funcționari publici ai Uniunii Europene în țările candidate. Înfrățirea instituțională începe cu detașarea oficialilor Statelor Membre, cunoscuți sub numele de Consilieri de pre-aderare. În multe domenii cheie, oficialii statelor membre sunt singura sursă de expertiză necesară. În alte cazuri, pentru a îndeplini obiectivele înfrățirii instituționale, trebuie combinate o varietate de resurse, incluzând expertiza pe termen scurt, formarea profesională și furnizarea de servicii. Proiectele de înfrățire instituțională sunt realizate de administrațiile publice sau organisme mandatate de acestea și nu fac obiectul procedurilor de licitație comercială. Dezvoltarea instituțională se pune în practică nu numai prin înfrățirea instituțională, ci și prin intermediul contractelor de servicii obținute pe piața de consultanță. Alături de înfrățirea instituțională, alte două mecanisme importante de consolidare instituțională sunt:

Furnizarea expertizei în domeniul acquis-ului prin TAIEX

Reforma administrației publice și a organismelor de reglementare prin programul SIGMA

Sprijin pentru investiții

Adoptarea acquis-ului comunitar înseamnă că țările candidate vor trebui să-și adapteze infrastructura și întreprinderile pentru a atinge standardele Uniunii Europene, ceea ce va necesita o investiție considerabilă. Sprijinul investițional reprezintă aproximativ 70% din bugetul PHARE în țările candidate. Sprijinul instituțional se concentrează pe patru domenii-cheie.

Investiții mari

Întrucât Uniunea Europeană nu poate furniza, prin programul PHARE, decât o mică parte in necesarul finanțării pentru investiții de mare anvergură, asistența se concentrează pe rolul catalizator pe care programul îl poate juca în mobilizarea co-finanțării împreună cu țările partenere și instituțiile financiare internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială).

Investiții în norme UE

În al doilea rând, sprijinul este orientat către aplicarea normelor comunitare în domenii cum ar fi: concurența, energia (inclusiv siguranța în domeniul energiei nucleare), legislația socială și cea a muncii, normele veterinare și fito-sanitare, legislația produselor industriale, protecția consumatorilor, comerțul, justiția și afacerile interne.

Dezvoltare regională

În al treilea rând, țările candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite să beneficieze de Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Sprijinirea Întreprinderilor Mici și Mijlocii Acționând prin co-finanțare cu instituțiile financiare internaționale, bănci și alte surse comerciale, noile facilități pentru întreprinderi mici și mijlocii furnizează acestora capital, împrumuturi și garanții. Fondurile PHARE sunt folosite pentru contracte de lucrări și de furnizare de bunuri, care sunt publicate în Jurnalul Oficial și pentru contracte mixte sau de asistență tehnică, care sunt anunțate pe Internet.

Implementarea programelor PHARE

Programul PHARE este implementat în cadrul sistemului de implementare descentralizată (SID). În esență, sistemul implică transferal responsabilității administrării programului (licitații, contractări și plăți) autorităților din țările partenere, sub supravegherea Comisiei Europene.

Prin acest sistem, responsabilitatea pentru implementarea programelor PHARE este transferată de la sediul din Bruxelles al Comisiei către Delegațiile sale din țările partenere. Ca urmare, potențialii contractanți trebuie să se orienteze acum către Delegația, Agențiile de Implementare și Oficiul Central de Plăți și Contractare din țara candidată respectivă.

Implementarea programelor în țãrile candidate

Cu toate că autoritățile din țările partenere sunt responsabile pentru procesele de licitație și contractare, Comisia rămâne în ultimă instanță responsabilă pentru utilizarea corectă a fondurilor. Pentru a pregăti țările candidate pentru sarcina de administrare a fondurilor Uniunii Europene, se urmărește construirea unei relații între Comisie și țările candidate în care responsabilitatea este împărțită, similar cu relația care există în țările membre pentru implementarea Fondurilor Structurale.Implementarea programelor va fi deci astfel orientată încât să încurajeze implicarea instituțiilor care după aderare vor fi responsabile cu implementarea Fondurilor Structurale. În același timp, în concordanță cu Regulamentul Financiar al Comunității Europene, Comisia rămâne în cele din urmă responsabilă de utilizarea fondurilor.

Structuri-cheie

În scopul implementării programului PHARE, în fiecare țară candidată au fost create următoarele structuri:

Fondul Național (FN), care va administra fondurile alocate țării. Apariția FN, în cadrul Ministerului Finanțelor, sub responsabilitatea Oficialului Național cu Autorizarea (NAO) a fost gîndită pentru a contribui la creșterea transparenței utilizării fondurilor, pentru a reduce numărul structurilor paralele însărcinate cu managementul financiar, pentru evitarea dispersării fondurilor și pentru întărirea rolului de coordonator al țării candidate în utilizarea fondurilor PHARE alocate acesteia.

Un număr redus de Agenții de Implementare, conduse de un Oficial cu Autorizarea Programului (PAO), a căror înființare este autorizată de NAO și care răspund de implementarea programului. Programele PHARE specifice perioadei de pre-aderare, în general proiecte multi-sectoriale, vor fi implementate în principal de Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OCPC). OPCP este responsabil pentru organizarea licitațiilor, încheierea contractelor și executarea plăților, în timp ce planificarea asistenței, monitorizarea implementării și alte aspecte tehnice legate de implementarea proiectelor finanțate din fonduri PHARE rămân în atribuția ministerelor/instituțiilor direct beneficiare ale asistenței.

Apariția Agențiilor de Implementare este însoțită de un program de desființare a Unităților de Administrare a Programelor (Programme Management Units – PMU) din interiorul ministerelor sau atașate acestora prin închiderea sau includerea PMU în unitățile cu rol tehnic în implementarea programului. Atribuțiile PMU-urilor sunt preluate de către Agențiile de Implementare. Aceste modificări vor spori gradul de absorbție a fondurilor comunitare, vor mări eficiența utilizării fondurilor prin stabilirea unui sistem de control eficace, compatibil cu reglementările comunitare și vor contribui la pregătirea țării candidate în vederea aderării, prin îmbunătățirea managementului fondurilor publice și prin asimilarea procedurilor de utilizare a Fondurilor Structurale.

În România OPCP a fost înființat prin HG 865/1997 și funcționează în cadrul Ministerului Finanțelor din anul 1998. Atribuțiile OPCP au fost statuate în Memorandumul de Înțelegere semnat de Comisia Europeană și Guvernul României la 16.07.1998. Astfel, OPCP este responsabil pentru aspectele procedurale și administrative privind bugetul proiectelor, organizarea și supervizarea licitațiilor, încheierea și administrarea contractelor, executarea plăților, raportarea financiară, legate de achiziționarea de servicii, bunuri și lucrări în cadrul programelor PHARE. OPCP execută managementul financiar și administrativ al proiectelor cu asigurarea respectării regulilor, reglementărilor și procedurilor de achiziții descrise în Manualul Sistemului de Implementare Descentralizat (Manualul SID), iar pentru proiectele lansate după 1 ianuarie 2001, conform Ghidului Practic pentru proceduri contractuale (care înlocuiește manualul SID). În exercitarea atribuțiilor sale, OPCP colaborează cu ministerele/instituțiile beneficiare ale asistenței comunitare, denumite Autorități de Implementare, care poartă toată responsabilitatea pentru partea tehnică a implementării proiectelor, inclusiv planificarea asistenței și monitorizarea implementării. OPCP încheie cu Fondul Național Acorduri de Finanțare, care să asigure finanțarea proiectelor gestionate și ține evidența strictă a sumelor transferate de la FN și a celor plătite în beneficial fiecărui program și proiect.

Actori-cheie

Coordonatorul Național al Asistenței (NAC) este responsabil cu asigurarea unei legături strânse între procesul de aderare și utilizarea fondurilor PHARE. Este de asemenea responsabil cu programarea PHARE, de la pregătire până la coordonarea memorandumurilor financiare anuale, în colaborare cu Oficialul Național cu Autorizarea (NAO) și ministerele în cauză și în acord cu Comisia Europeană. Oficialul Național cu Autorizarea este numit de guvernul partener în fiecare țară. NAO conduce Fondul Național și are responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile PHARE. El este responsabil pentru numirea unui Oficial cu Autorizarea Programului (PAO) care să conducă fiecare agenție de implementare (AI), consultându-se cu NAC. PAO este responsabil pentru administrarea financiară a programului care trebuie implementat de către AI, mai ales referitor la licitații, contractare și procedurile de monitorizare. Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM), este format din NAO, NAC și Comisia Europeană. Comitetul se întrunește o dată pe an și trece în revistă toate programele finanțate de PHARE. CMM analizează progresul programelor în sensul îndeplinirii condițiilor aderării și, dacă este necesar, recomandă schimbări de priorități sau realocarea fondurilor PHARE pentru a asigura îndeplinirea acestor condiții. Un sub-comitet de monitorizare, format din NAC, PAO de la fiecare AI și Comisia Europeană va trece în revistă în detaliu progresul fiecărui program, componentele și contractele acestuia. Acest subcomitet va raporta CMM și va pregăti un raport general asupra tuturor programelor înainte de întâlnirea anuală a CMM.

Programarea și selecția proiectelor

Sistemul de programare și selecție a proiectelor a fost modificat. Parteneriatele pentru Aderare furnizează noul cadru pentru programarea multianuală a fondurilor PHARE și deci înlocuiesc Programul Indicator Multi-anual și Programul Operațional de Țară. Un Memorandum de Finanțare unic pe țară identifică proiectele de finanțat, iar licitațiile pentru derularea acestor proiecte trebuie să fie pregătite pentru lansare imediat ce decizia de finanțare este luată.

Administrarea programului PHARE în cadrul Comisiei Europene

Unitatea PHARE din Direcția “Extindere” și Oficiul de cooperare EuropeAid sunt responsabile pentru programul PHARE în cadrul Comisiei Europene. Unitatea PHARE este responsabilă pentru programare, prezidează Comitetul de Conducere PHARE, care cuprinde reprezentanți ai statelor membre și este chemată să dea o opinie asupra tuturor programelor de finanțare PHARE. Programele sunt implementate de către țările partenere sub supravegherea Delegațiilor și a Oficiului EuropeAid. Ca urmare a unei descentralizări mărite a implementării programului în țările candidate, supravegherea Comisiei va fi exercitată din ce în ce mai mult în țara respectivă prin intermediul Delegațiilor. EuropeAid este responsabil de punerea în aplicare a ansamblului instrumentelor de ajutor extern ale Comisiei Europene, finanțate de la Bugetul comunitar și din Fondul European de Dezvoltare, cu excepția instrumentelor de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD), a activităților umanitare, a ajutorului macro-financiar a Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) și a Facilității de Reacție Rapidă. EuropeAid realizează descentralizarea, către Delegatiile Comisiei, a ansamblului operațiilor ce pot fi gestionate mai eficient la nivelul acestora, precum și descentralizarea în direcția statelor beneficiare. Înființat la 1 ianuarie 2001, EuropeAid a preluat funcțiile fostului Serviciu Comun Relex (SCR), fiind responsabil pentru monitorizarea tuturor programelor PHARE

Ajutoare financiare nerambursabile (grants)

Ajutorul financiar nerambursabil este o plată de natură necomercială efectuată de autoritatea contractantă către un anume beneficiar specific, în vederea realizării unor obiective compatibile cu politicile Uniunii Europene. Ajutorul financiar nerambursabil se acordă în baza unui proiect propus de solicitant (potențialul beneficiar).

Licitații de proiecte la nivel internațional și național

Anunțurile de licitație de proiecte se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (pentru licitațiile la nivel internațional) și în țara beneficiară (pentru ambele tipuri de licitații). Anunțul precizează autoritatea contractantă, scopul licitației, termenul limită de depunere a proiectelor și adresa de unde poate fi obținut Pachetul Informativ.

Pachetul Informativ este alcătuit din Ghidul Solicitantului, Formularul de Solicitare de Fonduri (Cererea de Finanțare) și anexe. Ghidul conține informații asupra scopului licitației de proiecte, regulile privind eligibilitatea solicitanților, proiectelor și costurilor, precum și criteriile de evaluare. Ghidul mai conține și îndrumări de completare a cererii de finanțare, mențiuni cu privire la documentele ce trebuie anexate, informații asupra procesului de evaluare (calendarul evaluării), cât și condițiile contractuale aplicabile celor selectați pentru finanțare (condițiile speciale, condițiile generaleale contractului, procedurile de achiziții). În cazul licitației la nivel internațional, termenul limită de depunere a proiectelor este de 90 de zile de la data lansării licitației, iar în cazul licitației de proiecte la nivel național, termenul este de 60 de zile.

Proiectele sunt evaluate de un Comitet de evaluare numit de autoritatea contractantă. Având în vedere numărul mare de proiecte ce se primesc de obicei în cadrul acestui tip de licitație, pentru evaluarea în detaliu a proiectelor se pot folosi asesori care nu sunt membri ai Comitetului de evaluare. Asesorii pot fi funcționari publici sau experți externi. Concluziile asesorilor sunt folosite de către Comitetul de evaluare în luarea deciziilor.Atât membrii Comitetului de evaluare, cât și asesorii și eventualii observatori semnează declarații de imparțialitate și confidențialitate. Orice membru al comitetului, asesor sau observator care are un potențial conflict de interese în raport cu activitatea de evaluare trebuie să declare de îndată acest lucru și să renunțe la calitatea sa de participant la procesul de evaluare.

Procesul de evaluare cuprinde mai multe etape:

Depunerea și înregistrarea proiectelor – la primirea proiectelor propuse, autoritatea contractantă le înregistrează în ordinea venirii, notând numele și adresa solicitantului și data primirii.

Verificarea și confirmarea depunerii proiectelor – în cadrul sesiunii de deschidere a cererilor de finanțare vor fi verificate detaliile înregistrării și se vor trimite solicitanților scrisori de notificare privind primirea la timp și înregistrarea proiectului.

Evaluarea conformității administrative și a eligibilității – Comitetul de evaluare sau, după caz, asesorii, analizează dosarele pentru a constata dacă sunt complete (conformitate administrativă) și dacă solicitantul și proiectul sunt eligibili.

Evaluarea tehnică și financiară – constă în aprecierea de către membrii Comitetului de evaluare a calității tehnice și financiare a proiectelor. Evaluarea se face pe baza grilei de evaluare inclusă în Pachetul Informativ. Asupra acestei grile nu se pot opera modificări, odată ce a fost publicată.

Întocmirea listei proiectelor recomandate – În urma procesului de evaluare, Comitetul de evaluare întocmește o listă a proiectelor recomandate pentru finanțare.

Aprobarea proiectelor selectate – lista de proiecte recomandate spre finanțare este

supusă spre aprobare Delegației Comisiei Europene, care verifică corectitudinea aplicării procedurilor de evaluare și selecție. În urma verificării rezultă lista finală a proiectelor selectate care urmează să primească finanțare.

Publicarea rezultatelor – Comisia Europeană, împreună cu autoritatea contractantă, face publică lista de proiecte selectate.

Acordarea directã de ajutoare financiare nerambursabile

Acordarea de ajutoare financiare nerambursabile în mod direct beneficiarilor, fără organizarea unei licitații de proiecte, se poate face în următoarele situații:

Dacă, având în vedere obiectivele programului de finanțare, toți potențialii solicitanți sunt cunoscuți, la fel ca și natura proiectelor lor, iar numărul solicitanților este prea limitat pentru a justifica organizarea unei licitații. În acest caz, toti potențialii solicitanți trebuie consultați;

Dacă anumite caracteristici tehnice sau juridice ale programului de finanțare determină în mod obligatoriu acordarea ajutorului unui anumit beneficiar În cazul finanțărilor ce acoperă cheltuieli curente;

În situații de urgență, în care durata normală a procedurilor de licitație s-ar dovedi inacceptabil de mare.

Criterii de eligibilitate și principii generale

Reguli referitoare la naționalitate și origine

Naționalitate: Contractele sunt deschise în mod egal tuturor persoanelor fizice și juridice din Statele Membre ale Uniunii Europene și din țările care beneficiază de programul Phare: Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Regula referitoare la origine: Toate bunurile și echipamentele achiziționate în cadrul unui contract de achiziții de bunuri trebuie să provină dintr-o țară UE sau PHARE, conform regulii referitoare la naționalitate, enunțată mai sus. Același lucru se aplică și în cazul bunurilor și echipamentelor achiziționate de un contractant pentru lucrări sau contracte de servicii, în cazul în care bunurile și echipamentele urmează să devină proprietatea țării de destinație, odată contractul încheiat. La licitație, participanții trebuie să specifice originea bunurilor. Contractanții trebuie să prezinte Beneficiarului un certificat de origine, care trebuie să fie completat de autoritățile competente din țara de origine a furnizorului sau a bunurilor și să corespundă acordurilor internaționale semnate de țara respectivă.

Criterii pentru excludere

Persoanele fizice sau juridice nu au dreptul să participe la licitații sau să încheie contracte dacă:

se află în stare de faliment sau lichidare, dacă afacerile lor sunt administrate de tribunale, dacă au încheiat anumite înțelegeri cu creditorii, dacă au suspendat activitățile de afaceri;

constituie obiectul unor proceduri de declarare a falimentului, lichidării, de administrare de către tribunale, sau legate de anumite înțelegeri cu creditorii;

au fost condamnate pentru abateri profesionale printr-o sentință judecătorească definitivă;

se fac vinovate de grave abateri profesionale, pe care Beneficiarul le poate demonstra;

nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a contribuțiilor sociale;

nu și-au îndeplinit obligațiile legate de plata taxelor sau impozitelor;

se fac vinovate de denaturări grave în furnizarea informațiilor solicitate de Beneficiar;

nu și-au respectat obligațiile legate de alt contract cu același Beneficiar sau de alt contract finanțat prin fonduri comunitare;

se află într-una din situațiile care permit excluderea menționată în cadrul clauzelor etice.

Alte principii generale

Concurență loială: pentru a evita conflictele de interese, orice firmă sau expert care contribuie la pregătirea unui proiect nu va participa la licitațiile care utilizează rezultatele acestei activități de pregătire. Transparență și imparțialitate: procesul de acordare a contractului trebuie să fie complet transparent și imparțial. Cea mai avantajoasă ofertă financiară: Trebuie să fie selectată cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic. Nu se va acționa retroactiv: Contractele intră în vigoare din data semnării lor de către ultimul semnatar. Nu se pot debloca fonduri și nu se pot furniza servicii sau bunuri înainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie să conțină datele exacte la care au fost semnate de părțile contractante. Arhivarea documentelor: Documentele scrise ale procedurilor de licitație și contractare sunt confidențiale și trebuie păstrate de Beneficiar timp de cinci ani de la realizarea proiectului. Aceste documente trebuie să includă ofertele originale depuse în cadrul licitațiilor, alături de dosarele de licitație și de corespondența aferentă, precum și toate celelalte documente, conform prevederilor Art. 16 din cadrul Condițiilor Generale pentru Acordarea Contractelor de Ajutor Financiar Nerambursabil.

Clauze etice

Orice încercare a unui candidat sau participant la licitație de a obține informații confidențiale, de a încheia acorduri ilegale cu concurenții sau de a influența decizia Beneficiarului în legătură cu licitația va conduce la respingerea canditaturii acestuia. Beneficiarul are obligația de a se asigura că procesul de acordare a contractului are loc într-o manieră transparentă, bazată pe criterii obiective și independent de orice posibile influențe externe. Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a suspenda sau anula

finanțarea proiectului în cazul în care sunt descoperite practici corupte, de orice tip, în orice stadii ale procesului de acordare a contractului sau în timpul implementării unui contract și dacă Beneficiarul nu reușește să ia măsurile necesare remedierii situației.

Finanțarea prin programul SAPARD

Cu prilejul reuniunii Consiliului European de la Luxemburg din decembrie 1997, a fost luată decizia implementării unui nou instrument de preaderare începând cu anul 2000, care să suplimenteze asistența financiară nerambursabilă acordată statelor candidate prin Programul Phare.

În prezent, în cadrul strategiei de pre-aderare a Uniunii Europene, asistența acordata țărilor candidate se realizează prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare PHARE, ISPA și SAPARD, cu respectarea principiului privind evitarea dublei inervenții prin favorizarea complementarității și un impact economic pozitiv al implementării diferitelor programe comunitare.

Programul Sapard este destinat finanțării măsurilor privin agricultura și dezvoltarea rurală.. În comparație cu instrumentele ISPA și PHARE, Programul SAPARD prezintă caracteristici specifice prin faptul că, managementul ethnic și financiar al Programului, precum și responsabilitatea gestionării fondurilor revin în totalitate țărilor candidate.

Din acest considerent, derularea Programului SAPARD presupune existența unui system instituțional specific, funcțional, care să asigure o descentralizare extinsă a managementului asistenței comunitare.

Programul SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development) – reprezintă instrumental financiar de aderare pus la dispoziția țărilor candidate de către Uniunea Europeană în perioada 2000 – 2006, pentru măsuri de sprijinire a agriculturii ți dzvoltării rurale.

Cadrul legal de bază privind Programul SAPARD, este asigurat prin Reglementarea (CE) nr 1268/1999 privind sprijinul comunitar prin măsuri de pre-aderare în favoarea agriculturii și dezvoltării rurale în țările candidate din Europa Centrala și de Est, în cursul perioadei de pre-aderare.

Aplicarea prevederilor Reglementării (CE) nr 1268/1999 se realizeaza pe baza normelor metodologice privind condițiile de gestiune financiară a Programului SAPARD, cuprinse in Reglementarea (CE) nr 2222/2000.

Obiectivul prioritar al Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante și dezvoltării durabile a zonelor rurale din țările candidate. Programul urmărește adaptarea progresiva a mecanismelor de piață la principiile ce guvernează Politica Agricolă Comună.

În baza criteriilor stabilite pentru toate țările candidate (suprafața agricolă, populația ocupată în agicultură, produsul intern brut, situatia teritorială specială – zone defavorizate), contribuția comunitară maxima acordată annual României prin intermediul Programului SAPARD, va fi de aproximativ 155 milioane EURO.

Documentul de programare multianuală si de fundamentare pentru implementarea Programului SAPARD în România , este Programul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (PNADR) aprobat prin Decizia Comisiei Europene, la data de 12 decembrie 2000.

PNADR programează impelmentarea a 11 măsuri de intervenție în spațiu rural grupate în patru mari obiective, care vizează: îmbunatățirea competitivității în prelucrarea produselor agricole și piscicole, îmbunătățirea infrastructurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea economiei rurale ți dezvoltarea resurselor umane.

Derularea proiectelor prin programul SAPARD este condiționata de asigurarea cofinanțarii după cum urmează:

Pentru măsurile din domeniu public: 25% de la bugetul de stat și 75% contribuție comunitară;

Pentru măsurile din domeniul privat: 50% contribuția beneficiarului și 50% contribuție publică (din care 25% bugetul național și 75% contribuție comunitară).

Utilizarea efectivă a contribuției comunitare de tip SAPARD poate fi realizată numai în baza acreditării externe a sistemului administrative responsabil cu implementare tehnică și financiară a Programului.

Începând cu anul 2001, în accord cu reglementările comunitare și urmând o strategie coerentă adecvată statutului de țară aflată în cursa pentru aderarea la Uniune aeuropeana, au fost promovate măsuri legislative și instituționale care au permis crearea și consolidarea organismelor abilitate cu managementul și implementare tehnică și financiară a Programului SAPARD.

În decursul anului 2001 și până în present, au fost parcurse toate acțiunile necesare pentru realizarea acreditării sistemului SAPARD în conformitate cu cerințele comunitare în domeniu:

Au fost încheiate acordurile de finanțare între guvernul României și Comisia Comunității Europene, adoptându-se și legile de ratificare ale acestora (Legea 316/2001 și Legea 217/2001);

S-a constituit Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD (HG 339/2001);

S-a constituit Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr 271/2001 a Primului Ministru);

A fost promovată HG nr 859/2001 privind utilizarea Fondului Național pentru Programul SAPARD și constituirea Comitetului de Acreditare Națională SAPARD;

Curtea de Conturi a României a fost abilitată ca Organism de Certificare pentru Programul SAPARD (OUG 101/2001 pentru completarea art. 17 din Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României);

A fost desemnat Responsabilul Național cu Autorizarea Finanțării SAPARD, care deține atribuțiile pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD (Decizia 397/2001 a Primului Ministru);

S-a definitivat structura organizatorică a Agenției SAPARD la nivel central și territorial și au fost asigurate sediile și dotările corespunzătoare, în vederea acreditării;

Au fost elaborate toate manualele de proceduri de tip vertical și orizontal, în vederea consolidării sistemului operativ și financiar;

În luna noiembrie 2001 s-a organizat la București prima reuniune a Comitetului de Monitorizare SAPARD;

În vederea angajarii contribuției comunitare aferente anului 2001, la data de 30 ianuarie 2002 s-a semnat la Bruxelles, Acordul Annual de Finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene. Este important de precizat faptul că, acest Acord prevede extinderea perioadei pentru angajamentul finaciar al Comunității aferent anului 2000, stabilind data de 31 decembrie 2003 ca dată limită de valabilitate a acestuia, ceea ce va permite eficientizarea acțiunilor specifice, în scopul realizării investițiilor și absorbției fondurilor allocate în cadrul Programului SAPARD;

La data de 17 aprilie 2002 s-a desfasurat la București, cea de-a doua reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD.

Sprijinul financiar va fi utlizat pentru a se atinge standardele UE din domeniul politicii agricole, al siguranței alimentare și protecției mediului înconjurător. Va fi utilizat și pentru a investi în infrastructură, dezvoltarea climatului de afaceri, diversificarea activităților economice și dezvoltarea resurselor umane.

Agenția SAPARD, autoritatea de implementare tehnică și financiară a Programului SAPARD, a fost înființată la sfârșitul anului 2000, prin ordonanța de urgență 142/2000 aprobata prin Legea 309/2001 cu completarile OUG 140/2001.

Agenția Sapard este o instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Scopul Agenției Sapard îl constituie implementarea tehnică și financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Programul Sapard. Agenția Sapard are în structură o unitate centrală și opt birouri regionale de implementare a Programului Sapard.

În prezent la nivelul celor opt Birouri Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD sunt deschise registre speciale pentru înregistrarea proiectelor de cereri de finanțare conforme și a fișelor de verificare a conformității (pentru cererile de finațare neconforme).

Experții din cadrul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD au fost instruiți ca până la obținerea acreditării externe să furnizeze celor ineresați toate informațiile necesare și să acorde consultanță solicitanților pnetru verificarea conformității cererii de finanțare ori de câte ori se consideră necesar. Conform metodologiei de lucru, Cererile de finanțare care îndeplinesc condițiile de conformitate vor fi transmise la Serviciile tehnice delegate, în vederea vgerificării eligibității.

Lansarea procesului de elaborare, depunere și evaluare tehnică a proiectelor în cadrul Programului SAPARD constituie totodată și un exercițiu de simulare intergrată a derularii Programului SAPARD, prilej deosebit de favorabil pentru consolidarea cunoștințelor și aptitudinilor însușite până în present de specialiștii implicați în Programul SAPARD la nivel central, regional și local.

Criterii de eligibilitate 

Criteriile de eligibilitate sunt condiții obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către solicitant și de către proiect pentru a putea fi acceptat ca și candidat pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil. Criteriile de eligibilitate generale ale măsurii și cele specifice submăsurilor sunt:  

Categoriile de solicitanți care pot cere un ajutor financiar nerambursabil;

Tipurile de proiecte pentru care se poate acorda un ajutor financiar nerambursabil;

Tipurile de investiții și categoriile de cheltuieli eligibile care pot fi luate în considerare în cadrul sumei ajutorului financiar nerambursabil.

Beneficiarii pot fi:

Producatori agricoli individuali

Asocieri simple

Societăți agricole

Societăți comerciale cu capital integral privat (SNC,SCS,SA,SCA,SRL)

Societăți comerciale cu capital integral privat 

Solicitantul trebuie să își desemneze doi reprezentanți în relația cu Agenția SAPARD:

un reprezentant/responsabil legal cu care Autoritatea Contractantă va semna contractul de finanțare (în cazul în care cererea va fi selectată)

un reprezentant/responsabil tehnic, cu care reprezentanții Autorității Contractante și alți reprezentanți împuterniciți vor colabora pentru aspectele tehnico-financiare implicate în derularea proiectului pe parcursul derulării contractului și a celor cinci ani după încheierea acestuia. 

Solicitantul trebuie să respecte următoarele condiții generale pentru a fi eligibil pentru acordarea grantului:

Să fie persoană fizica/juridică română cu capital integral privat; capitalul/acționariatul solicitantului eligibil poate fi atât integral din România cât și mixt sau integral străin.

Să fie direct responsabil cu pregătirea și managementul proiectului, nu să acționeze ca intermediar;

Să aibă surse financiare stabile și suficiente pentru asigurarea continuității activității organizației sale pe tot parcursul implementării proiectului și să ia parte la finanțarea acestuia;

Solicitantul și proiectul trebuie să respecte criteriile de eligibilitate pentru a putea fi acceptat în sesiunea de selecție a proiectelor

Solicitanții trebuie să acționeze în nume propriu și trebuie să fie înregistrați ca persoane fizice/juridice românești, în conformitate cu legislația din România.

Cheltuieli eligibile:

Numai cheltuielile eligibile pot fi luate în considerare pentru acordarea grantului. Drept urmare, bugetul proiectului este atât o estimare a cheltuielilor, cât și plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.

Atenția solicitantului trebuie să fie direcționată pe faptul că aceste cheltuieli eligibile trebuie să fie cheltuieli reale și să nu ia forma unor sume fracționate (cheltuielile totale aferente unui tip de cheltuială eligibilă să nu fie fracționate pentru a fi evitată procedura de achiziție prin minim trei oferte, în cazul achizițiilor oricăror servicii, bunuri sau lucrări care valorează mai mult de echivalentul în lei a 10 000 Euro).

  Propunerea de buget este acceptată numai dacă pe parcursul procesului de verificare care precede semnarea contractului de finanțare nu se identifică probleme care ar necesita schimbări în buget. Această verificare poate avea ca rezultat nevoia de clarificări și, dacă este cazul, poate face ca Agenția SAPARD să impună reduceri. Este, deci, în interesul solicitantului să ofere un buget real și eficient din punct de vedere al cheltuielilor.

Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 

Să fie necesare pentru desfășurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de finanțare și să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid, în particular valoare pentru bani și eficiența costurilor;

Să fie efectiv realizate pe perioada execuției proiectului și să respecte prevederile din Contractul de finanțare semnat cu Autoritatea Contractantă, cu excepția studiilor de fezabilitate și a studiilor conexe (studii tehnice, economice, plan de afacerui, avize, autorizații, acorduri, taxe legale aferente acestora) a căror cheltuială poate fi făcută înainte de semnarea contractului de finanțare dar după emiterea Deciziei Comisiei Europene prin care se va acorda managementul fondurilor SAPARD pentru România.

Să fie înregistrate în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile și verificabile și să fie susținute de originalele actelor de plată justificative.

Următoarele cheltuieli sunt neeligibile:

(a) cumpărarea, închirierea sau luarea în leasing a terenurilor și clădirilor existente, indiferent dacă leasingul are ca rezultat trecerea în proprietate a celui care ia în leasing;

(b) impozite, taxe vamale și taxe de import care:

            (i) sunt recuperabile, rambursabile sau compensate prin orice mijloace;

            (ii) nu fac parte din sistemul fiscal general din România;

(iii) poartă disproporționalități în orice parte a Programului;

(c) Costuri de exploatare, inclusiv costurile de întreținere și închiriere;

(d) Leasing, exceptând cazul în care leasingul are ca rezultat trecerea în proprietatea celui care ia în leasing;

(e) costurile oricăror servicii, bunuri și lucrări care valorează mai mult de echivalentul în lei a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obținut oferte de la cel puțin trei furnizori, originalele acestora fiind incluse în declarația de cheltuieli;

(f) comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;

(g) acea parte de costuri, precum onorariile plătite arhitecților, inginerilor sau consultanților, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziții de patente și licențe, costuri ce privesc pregătirea și/sau implementarea unui proiect, direct legate de măsura, care depășesc 12% din totalul costului eligibil al proiectului;

(h) Cheltuieli legate de produse sau servicii care nu respectă regulile de achiziție și de origine;

(j) cheltuiala privind proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant înainte de încheierea proiectului fără ca sumele respective să fi fost deduse din costurile eligibile;

(k) Cheltuieli promoționale, altele decât de interes comun;

(l) Investiții care sprijină direct vânzarea cu amănuntul;

 (m) Investiții pentru construirea și modernizarea locuințelor;

 (n) Cheltuieli cu privire la promovarea produselor prin expoziții, reclamă și publicitate;

 (o) Achizițiile de mijloace de transport, cu excepția celor specializate;

 (p) Achiziționarea de echipamente și utilaje second hand;

       (r) Contribuția în natură.

CAP 4. STUDIU DE CAZ

4.1. Prezentare S.C. Dentaltop S.R.L.

4.1.1. Scurt istoric și modul de desfășurare a activității

Dentaltop este o Clinică de Medicină Dentară având ca tip de activitate conform clasificării CAEN 8623, activități de asistență stomatologică, fiind înregistrată cu Codul Unic de Înregistrare: 19113094. Societatea a luat ființă în anul 2006 și are sediul în Târgu Mureș, strada Pandurilor, nr. 44, fiind situată pe unul din cele mai mari bulevarde din oraș.

Dentaltop are la sfârșitul anului 2013 un capital social subscris și vărsat de 200 lei, și o cifră de afaceri de 623,224 lei. Capitalul social al societății este divizat în 20 de părți sociale, în valoare de 10 lei fiecare, deținute de următorii asociați:

S.M. : 100 lei, 10 părți sociale, 50% din capitalul social.

S.A. : 100 lei, 10 părți sociale, 50% din capitalul social.

Clinica oferă o gamă diversificată de servicii de medicină dentară, de la simpla consultație, la tratamente complexe în domeniul chirurgiei, proteticii dentare, implantologiei, endodonției sau ortodonției.

Calitatea acestor servicii este susținută de o echipă de medici specialiști și primari în domeniu, dar și de o aparatură modernă și performantă, inclusiv în domeniul radiologiei dentare.

Echipa clinicii Dentaltop este formată atât din medici cu experiență vastă cât și din medici tineri. Experiența de lucru și participarea acestora la cursuri de formare atât în țară cât și intenaționale, oferă garanția unor tratamente de cea mai bună calitate și obținerea rezultatelor dorite atât din punct de vedere estetic cât și funcțional.

Societatea îi are ca și parteneri pe: Daw Bența, Bența Towers, Firero, Radiusmed, Cleopatra Adversiting, Anvico, Mureș News, Cocographic, Auto Complet, Tehnical Dent, Edwards Dental, Transair Agency, Real Mureș, Eurolly, Banca Transilvania, Instanservice, Mini Travel, Dentotal protect, ARTM.

Organigrama S.C. Dentaltop S.R.L.

4.1.2. Obiectul de activitate

Obiectivul de activitate este să ofere clienților produse și soluții competitive prin prisma raportului preț – valoare. Din acest considerent dispun de un portofoliu de produs variat care include servicii de medicină dentară: profilaxie dentară, odontoterapie, endodontie, parodontologie, patologie orală.

Criteriile care stau la baza dezvoltării portofoliului de produse sunt:

tendințele și cerințele de piață;

asigurarea unei game cât mai diversificate de servicii oferite clienților de la un singur furnizor;

alternative oferite în ceea ce privește raportul preț / calitate.

Un aspect important pentru asigurarea unor servicii stomatologice de calitate este acela de a colabora și de a stabili o relație medic-pacient, sinceră, respectuoasă și onestă. De aceea primul pas atunci când pacientul se prezintă în cadrul clinicii, este acela de a realiza o consultație, în care practic se realizează cunoașterea reciprocă între medic și pacient, familiarizarea pacientului cu munca medicului dentist și cu tehnologia cu care acesta lucrează. Obiectivele unei consultații sunt reprezentate de:

Expunerea motivului prezentării pacientului la medicul dentist

Cunoașterea de către medic a istoricului medical și social al pacientului

Realizarea statusului dentar al pacientului

Evidențierea nevoii unor examinări paraclinice (radiografii, analize sanguine, ecografii, tomografii computerizate)

Stabilirea unor diagnostice complexe și complete

Întocmirea fișei pacientului

Schițarea unui plan de tratament, de comun acord cu pacientul, în baza diagnosticelor stabilite

Convenirea asupra unui program de tratament, asupra unei cronologii a tratamentului în funcție de necesitățile medicului și acceptul pacientului

De corectitudinea informațiilor furnizate de pacient depinde în mare măsură corectitudinea diagnosticelor. De corectitudinea lor depinde alegerea planului de tratament, iar de înțelegerea și acceptarea acestuia de către pacient depinde succesul tratamentului.

Ședința completă de profilaxie dentară poate preveni apariția cariilor și poate împiedica complicarea afecțiunilor deja existente, sau poate îmbunătăți imaginea în doar câțiva pași. Detartraj cu ultrasunete, periaj profesional, air-flow, fluorizare, sunt doar o parte din serviciile oferite. Ședințele de profilaxie dentară efectuate regulat vor elimina tartrul și placa dentară și ajută la combaterea bolilor gingivale. De asemenea ajută la detecția din timp a problemelor dentare sau gingivale, dar și la persistența unei respirații proaspete. Este utilă în igienizarea corectă a lucrărilor protetice. Pentru a îmbunătății și menține aspectul strălucitor al dinților, ședința de profilaxie dentară trebuie efectuată o dată la 6 luni.

Principiile biomecanice, funcționale și estetice stau la baza tratamentelor pe care le oferă echipa de specialiști. Aceștia sunt adepții tratamentului modern al cariei dentare pe principiul preparațiilor minim-invazive, adică a îndepărtării stricte a dentinei cariate și a obturării cavităților rezultate, cu materiale fizionomice, o alternativă moderna a obturațiilor din amalgam, care pe lângă aspectul inestetic, necesită datorită retenției pur mecanice, sacrificarea unor zone masive de dinte sănătos.

Evoluția cariei dentare este spre afectarea pulpei dintelui. Când se ajunge aici decizia terapeutică se reduce la una singura: eliminarea pulpei dentare coronare și radiculare, prin îndepărtarea ei din canale cu ajutorul acelor endodontice, curățarea chimică a canalelor și obturarea lor cu un material biologic ce înlocuiește pulpa dintelui. De acest tip de manoperă beneficiază atât dinții la care pulpa s-a inflamat, cât și aceia la care pulpa s-a suprainfectat cu microorganisme. Esența tratamentului, în ambele situații, este ca după sterilizarea canalului radicular, închiderea sa să fie ermetică pentru a preveni reinfectarea acestuia. Corectitudinea obturației de canal depinde de folosirea apex locatoarelor pe parcursul tratamentului, iar verificarea corectitudinii ei se poate face printr-o radiografie de control.

Alături de complicațiile cariei dentare, boala parodontală reprezintă una dintre cele mai importante cauze ale pierderii dinților. Până nu de mult, pacienții parodontopați erau etichetați ca netratabili, iar tratamentele stomatologice urmăreau doar să amâne momentul extracției. Grație ultimelor descoperiri din domeniu, boala parodontală beneficiază în clinica Dentaltop de un tratament complex, individualizat în funcție de fiecare formă clinică și în armonie cu dorințele pacientului, asigurând prelungirea duratei de existență a dinților pe arcadă. Parodontopatia presupune o rezolvare interdisciplinară, însă este nevoie și de colaborarea pacienților, care sunt sfătuiți să se prezinte la medic imediat ce observă simptome precum inflamația gingivală, mobilitate dentară, sângerare, durere, miros neplăcut.

Patologia orală este o specialitate aflată la granița dintre stomatologie și medicina generală, și are drept scop identificarea, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor mucoasei orale. În cavitatea bucală pot să apară mai multe categorii de semne și simptome: cele care se instalează la nivelul mucoasei orale și sunt în legătură cu boli generale ale organismului (boli dermatologice, alergii, boli metabolice și de nutriție de tipul diabetului, afecțiuni ale sângelui de tipul leucemiilor sau anemiilor, HIV, Sifilis, TBC), sau pot fi semne ale unor afecțiuni proprii ale cavității bucale, tumori – benigne sau maligne, infecțioase (virale de tip herpetic, bacteriene, micotice), autoimune (aftele bucale), alergice (date de contactul cu diversele materiale stomatologice), traumatice. Multe dintre aceste semne sunt tratate cu indiferență de către pacienți și de multe ori și de către medici, deși există o serie de simptome sau leziuni cunoscute pentru potențialul lor de malignizare, în lipsa tratamentului de specialitate. Clinica Dentaltop oferă consultații și tratamente în acest domeniu, punându-se accentul pe prevenția și profilaxia leziunilor și îmbolnăvirilor cavității bucale.

Pierderea unui dinte sau a mai multora se tratează prin înlocuirea acestora cu o lucrare protetică. În funcție de întinderea breșei și distribuția și starea dinților rămași pe arcadă soluția terapeutică este o punte, coroană sau în cazuri mai grave, protezele parțiale scheletate sau cele totale. Lucrările integral ceramice și cele metalo-ceramice efectuate în clinica Dentaltop urmăresc în egală măsură redarea funcționalității aparatului dento-maxilar și estetica zâmbetului. Aceleași deziderate se urmăresc și la realizarea protezelor dentare parțiale sau totale. Prin iscusința medicilor (tehnici de preparare, amprentare etc), imaginația tehnicienilor, precum și din colaborarea lor strânsă, la finalul tratamentului se obține rezultatul dorit.

4.1.3. Piața și concurența

Piața societății Dentaltop S.R.L o reprezintă serviciile de medicină dentară.

Dacă în România anilor '90 domeniul stomatologic nu era atât de dezvoltat, acum a devenit indispensabil. Pretențiile au crescut, iar evoluția acestor tipuri de servicii a fost una bună, deoarece românii au început să ceară calitate, siguranță și confort.

Concurența în sectorul clinicilor private stomatologice la ora actuală este relativ slabă, din cauza costurilor foarte mari pe care le implica înființarea și dezvoltarea acestui sector.

Toate schimbările din domeniul serviciilor stomatologice sunt corelate cu evoluția economiei din țara noastră, astfel că putem spune că de evoluția economică este legată și dezvoltarea acestui sector.

Creșterea numărului de investiții străine și al nivelului general al veniturilor a dus la consolidarea acestei piețe în ultimii 2 – 3 ani , astfel că investiția va fi pe termen lung, iar profitul modest pentru moment.

Pentru a fi în top trebuie să ai în dotare echipamente de ultima generație, iar costurile de întreținere a acestora se ridică la aproape un sfert din totalul veniturilor.

Piața românească poate fi ușor comparată cu cea europeană, în ceea ce privește nivelul prețurilor materialelor din acest domeniu, numai că, în România, produsul finit este vândut de la 10 până la 50 de ori mai ieftin, proveniența materialelor fiind Elveția, Germania, Franța, Italia, SUA etc.

În acest moment, foarte puține din totalul cabinetelor de pe piața românească își cunosc targetul cu adevărat,și anume modul cum pacienții își fundamentează decizia de a cumpăra astfel de servicii, gusturile și preferințele lor. Pentru a putea să convingi oamenii din cât mai multe segmente de piață, trebuie să ai un raport preț-calitate foarte bun. Nivelul de educație al pacientului este mediu spre mare, iar lucrurile evoluează în favoarea cosmeticii dentare.

Este de luat în considerare faptul că au apărut multe societăți care oferă finanțare din ce în ce mai avantajoasă pentru nevoile personale; acestea înțeleg foarte bine necesitățile clienților și intermediază cu succes tranzacțiile între furnizori și cumpărători. Secretul este să-i cercetezi atent și să estimezi cât mai bine, luând chiar modelele economice din afara țării. Acest lucru poate reprezenta cheia succesului pentru afacerea în domeniul serviciilor stomatologice.

În ultimii ani și piața serviciilor medicale private din România s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, ajungând la 492 milioane de euro la nivelul anului 2011 și cu estimări de creștere în 2014, până la 800 milioane de euro. Centrele din România atrag anual peste 60.000 de turiști, veniți mai ales pentru stomatologie, chirurgie estetică sau tratamente anti-aging. Și numărul medicilor stomatologi a crescut în ultimii ani. Astfel, dacă în anul 1999 în România erau 7.708 medici stomatologi, numărul acestora a depășit 10.000 în anul 2005 și a ajuns la 13.772 de persoane în anul 2012, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii.

Este constantă creșterea interesului pentru tratamentele de calitate, conservative și diminuarea considerabilă a celor ce preferă extracțiile înainte de a epuiza toate variantele de tratament. De asemenea preocuparea estetică este evidentă și nu se mai manifesta doar la doamne și domnișoare cochete. În mod cert vedetele ultimilor ani sunt implanturile dentare, dar și tratamentele de estetică dentară. Înclinația către tratamente de calitate și implicit mai scumpe vine și din partea pacienților cu venituri reduse, aceștia alegând să-și rezolve problemele pe rând, dar cu variante de calitate. Odată cu acumularea de informații, studii, evidențe clinice și prin proba timpului, implantul dentar a devenit tratamentul de elecție în edentații.

O altă evoluție notabilă în structura serviciilor stomatologice este creșterea ponderii tratamentelor bazate pe soluții de biocompatibilitate și estetică. Astfel lucrările cu structura de zirconiu său integral ceramice câștiga teren în fața celor metalo-ceramice.

Oferind o gamă diversificată de servicii de medicină dentară, de la simpla consultație, la tratamente complexe în domeniul chirurgiei, proteticii dentare, implantologiei, endodonției sau ortodonției a căror calitate este susținută de o echipă de medici specialiști și primari în domeniu, dar și de o aparatură modernă și performantă, inclusiv în domeniul radiologiei dentare, clinica Dentaltop ocupă un loc important pe piața acestor servicii.

4.1.4. Principii, politici și metode contabile

Principii contabile

Evaluarea posturilor cuprinse în situațiile financiare ale anului 2013 este făcută în acord cu principiile contabile:

situațiile financiare sunt întocmite pornind de la faptul că entitatea își continuă activitatea și în anii următori;

societatea aplică aceleași reguli și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;

s-au constituit ajustări pentru deprecierea clienților;

au fost luate în calcul toate veniturile și cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar, fără a se ține seama de data încasării sumelor sau efectuarea plăților;

valorile totale corespunzătoare fiecarei poziții din bilanț s-au determinat separat pentru elementele de activ și elementelor din pasiv;

datele referitoare bilanțului exercițiului anterior sunt reprezentate ca solduri de deschidere în bilanțul actual;

informațiile prezentate în situațiile financiare reflectă realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică, în special în cazul leasingurilor;

metodele de prezentare și clasificare a diferitelor elemente din situațiile financiare sunt menținute de la o perioadă la alta

tranzacțiile și evenimentele sunt recunoscute atunci când acestea se produc.

Politici și metode contabile semnificative

Moneda de raportare

Situațiile financiare sunt întocmite și exprimate în RON.

Conversia sumelor exprimate în valută:

Tranzacțiile în valută efectuate de societate sunt înregistrate la cursul de schimb valabil la data efectuării tranzacției.

Diferențele de curs rezultate din decontarea acestor tranzacții sunt evidențiate în contul de profit și pierdere. Aceste solduri sunt convertite în lei la cursul de schimb de la data Bilanțului publicat de BNR. La 31 decembrie 2013 cursul de schimb pentru convertirea soldurilor exprimate în monedă străină era de 1 EUR = 4,4847 RON.

Creanțele și datoriile în valută precum și disponobilitățile bănești în valută existente în sold la 31 dec. 2013 sunt reflectate în situațiile financiare anuale la cursul de schimb de la data încheierii exercițiului.

Societatea evidențiează înregistrările contabile în lei și întocmește situațiile financiare în baza legislației în vigoare Legea Contabilității nr.82/1991, republicată și OMFP nr. 3055/2009.

Imobilizările corporale:

Imobilizările corporale sunt prezentate în Bilanțul contabil la cost de achiziție minus amortizarea cumulată. Elementele de imobilizări care sunt casate sau vândute sunt eliminate din Bilanț împreună cu amortizarea cumulată corespunzătoare. Profitul rezultat din astfel de operațiune este inclus în Contul de Profit și Pierdere pentru anul in curs.

Amortizarea imobilizărilor corporale este calculată prin metoda liniară, începând cu luna următoare punerii în funcțiune.Perioadele de durată de amortizare sunt stabilite de Consiliul de administratie in conformitate cu prevederile legale.Toate investitiile sunt trecute prin imobilizările corporale în curs de execuție, care nu sunt amortizate decât după punerea lor în folosință.

Duratele de viață utilă alocată diverselor categorii de imobilizări corporale sunt:

15-40 ani – Construcții

4-12 ani – Echipamente tehnologice

3-7 ani – Aparate și instalații de măsurare, control, reglare

4-6 ani – Mijloacele de transport

3-5 ani – Mobilier, aparatură birotică, alte active corporale.

Terenurile sunt prezentate la valoarea de achizitie la care se adauga cheltuielile, taxele aferente de intabulare.Amenajarile de terenuri sunt amortizate, durata de amortizare fiind 10 ani.

La imobilizarile necorporale societatea are înregistrate programe informatice, care se amortizează linear pe durata de viață estimată, dar nu mai mult de 5 ani.

Creanțele și obligațiile curente sunt înregistrate la valoarea lor nominală.

Stocurile de materii prime și materiale precum și mărfurile sunt înregistrate la cost de achiziție. Metoda de evaluare folosită la momentul ieșirii din patrimoniu este metoda FIFO.Această metodă de evaluare a fost folosită și în anii precedenți, respectând principiul permanenței metodelor.

Casa și conturi la bănci

Disponibilul include casa și numerar în bănci, cu excepția liniei de credit.

Impozitele

Societatea calculează impozitul pe profit pe baza profitului brut înregistrat în situațiile financiare întocmite în conformitate cu reglementările legale în materie.

Costurile sunt înregistrate în contabilitate la momentul efectuării lor, iar costurile care nu fac parte din obiectul de activitate a societății sunt înregistrate separat și sunt facturate persoanelor care le-au generat (convorbiri telefonice personale, utilzare autovehicul in scop personal, diferite servicii refacturate catre celelalte societăți din cadrul grupului).

4.2. Sursele de finanțare ale SC Dentaltop SRL

4.2.1. Sursele proprii de finanțare

Majorare capital social

Societatea are un capital social subscris și vărsat de 200 lei împărțit în 20 de părți sociale cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.

În luna martie 2013, Dentaltop emite noi acțiuni, cu scopul de a-și majora capitalul social cu 65.000 lei, prin emisiunea de acțiuni a 10 lei/acțiune.

NAn = 6.500 acțiuni

Valoarea contabilă acțiune veche = 10 lei/acțiune

Valoarea contabilă acțiune nouă = 10,00 lei/acțiune

Val. ctb. veche = 10,00 lei

Val. ctb. nouă = 10,00 lei

Ds = Val. ctb. veche – Val ctb. nouă = 10,00 – 10,00 = 0 lei

Raport = 1

Pentru a subscrie o acțiune nouă, acționarii atât vechi cât și noi, trebuie să plătescă 10 lei/acțiune, nefiind nevoie să se acorde Ds-uri pentru a se proteja vechii acționari.

În ipoteza în care societatea ar fi fost cotată la bursă, s-ar fi putut emite acțiuni cu o valoare de emisiune mai mare decât valoarea nominală. Spre exemplu, dacă s-ar fi majorat capitalul social cu 65.000 lei prin emisiunea de acțiuni la valoarea de 11 lei/acțiune, am fi avut:

NAn = 6.500 acțiuni

Valoarea contabilă acțiune veche = 10 lei/acțiune

Valoarea contabilă acțiune nouă =

Majorare capital social :

65.000 (6.500 acțiuni × 10 lei/acțiune)

6.500 (primă de emisiune)

Valoarea contabilă acțiune nouă = = 10,99 lei/acțiune

Val. ctb. veche = 10,00 lei

Val. ctb. nouă = 10,99 lei

Deoarece valoarea de emisiune a noilor acțiuni (11 lei) nu este mai mică decât valoarea contabilă a vechilor acțiuni (10 lei), nu se acordă vechilor acționari Ds-uri.

Constituire rezervă

În luna martie 2013, Dentaltop obține :

venituri în valoare de 267.529,06 lei

cheltuieli în valoare de 185.637,27 lei

sold inițial 121 ”Profit sau pierdere” (profit nerepartizat sau pierdere) = 58.527 lei

→ societatea înregistrează un Profit brut = Sold inițial 121 + (Venituri- Cheltuieli) =

= -58.527 + (267.529,06 – 185.637,27) = 23.364,79 lei

Rezerva legală = 5% × Profit brut = 5% × 23.364,79 = 1.168,24 lei

Rezerva maximă = 25% × Capital social = 25% × 65.200 = 16.300 lei

Rezerva constituită = 40 lei

Întreprinderea și-ar putea constitui o rezervă legală de 1.168,24 lei din profitul dinainte de impozitare, nedepășind limita maximă admisă de 25% din capitalul social, și anume 16.300 lei.

Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii (CAF) în luna martie 2013, este :

CAF= Profit net + Provizioane + Amortizare

CAF = 23.364,79 + 0 + (8.618,08 + 31.662,08 + 44.732,23 + 37.263,16 + 36474,60 + 82.379,13 + 7.363,12 + 4.306,17) = 276.163,36 lei

SC Dentaltop SRL are o capacitate de autofinanțare de 276.163,36 lei în luna martie 2013, reprezentând sursa internă de finanțare pe termen lung care poate fi repartizată pe investiții.

Pierderea fiscală neacoperită la 31.12.2012 se recuperează din profitul următorilor 7 ani și de aceea profitul la 31 martie 2013 nu se impozitează.

Subvenții

Dentaltop avea sub formă de subvenții de încasat, în luna martie 2013:

împrumuturi nerambursabile în valoare de 278.841,12 lei,

alte sume cu caracter de subvenții în valoare de 1.290 lei ( societatea a angajat 2 absolvente de facultate și pentru o perioadă de un an, benefeciază de subvenție lunară de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă) .

Împrumut

Conform contractului de împrumut încheiat între asociați și firmă, aceștia îți aduc aportul sub forma unui împrumut pe termen scurt valoarea rămasă de restituit de către asociați la sfârșitul lunii martie 2013 fiind de 49.784 lei.

4.2.2. Sursele externe de finanțare

Credite

S.C. Dentaltop S.R.L. a contractat un credit pe termen lung la Banca Transilvania în data de 26.07.2011.

Destinația creditului: nevoi nenominalizate.

Valoarea creditului: 35.410 euro.

Scadența: 25.07.2023.

Rata dobânzii: 6,90%/an.

Rata anuală a dobânzii este fluctuantă, putându-se modifica pe parcursul întregii durate de creditare, în funcție de evoluția dobânzilor pe piața bancară.

Data de plată a dobânzii: lunar.

Penalități:

dobânda penalizatoare la credit: 11%

penalitate pentru neplata dobânzii: 11%

penalitate pentru neplata comisioanelor și spezelor bancare: 11%.

Comisioane:

comision de acordare: 1% din suma creditului, plîtibil jumătate la acordarea creditului și jumătate în 90 de zile de la acordarea creditului.

comision de risc: franco.

comision de gestiune: 0,1% din soldul creditului din ziua scadenței ratei, plătibil lunar, odată cu anuitatea.

alte comisioane: comision de rambursare anticipată: 0% din surse proprii, 2% în caz de refinanțare de alte bănci.

Rambursare:

Creditul va fi rambursat conform graficului de rambursare stabilit prin contract. Creditul va putea fi rambursat și înaintea termenului convenit, cu acordul Băncii, fără comisioane penalizatoare. Sumele rambursate anticipat la solicitarea scrisă a clientului nu vor putea fi trase din nou.

Garanții:

Garanție reală imobiliară asupra încasărilor prezente și viitoare și asupra soldului contului curent deschis la Banca Transilvania, până la suma de 38.951 euro, reprezentând 110% din valoarea creditului.

Contract de fidejusiune până la concurența sumei de 38.951 euro.

Ipotecă de rang IV asupra imobil constând în teren intravilan edificat cu construcții casa de locuit S+P+M, construită din cărămidă acoperită cu țiglă.

Total : 273.903 EUR

Asigurări garanții:

Bunurile aduse în garanție vor fi asigurate pe toată durata creditului, la o societate de asigurare agreată de BT, iar polițele vor fi cesionate în favoarea Băncii.

Clauze de derulare facilitate :

Creditul poate fi utilizat sub formă de împrumut la termen, printr-o singură tragere efectuată pe bază de cerere.

Împrumutatul este obligat să depună la bancă bilanțul contabil, contul de profit și pierdere și balanța de verificare aferentă/ declarația specială de impunere. În cazul în care Împrumutatul nu depune la bană documentele mai sus menționate în termen de maxim 30 de zile de la expirarea termenului legal de depunere a acestora la organele abilitate, banca va declara creditul scadent anticipat și se va trece la executarea silită a împrumutului.

În cazul în care Împrumutatul depune la bancă documentele mai sus menționate, dar în urma stabilirii categoriei de performanță aceasta nu mai corespunde cu criteriile stabilite la acordarea creditului, baca poate declara creditul scadent anticipat.

Clauze speciale de acordare :

Împrumutatul are obligația efectuării de rulaje prin Banca Transilvania proporțional cu expunerea, în caz contrat se va majora dobânda la credit cu 2 pp.

În data de 21.09.2011, S.C. Dentaltop S.R.L. mai contractează un credit pe termen lung la Raiffeisen Bank.

Obiectul contractulului: satisfacerea nevoilor de finanțare aferente realizării și/sau dezvoltării obiectului său de activitate.

Valoarea creditului: 150.000 RON.

Scadența: 19.10.2018

Dobânda: se va acumula zilnic până la data scadenței finale (inclusiv) și se va calcula pe baza lunii de 30 de zile raportată la un an de 360 de zile, prin aplicarea ratei anuale a dobânzii la soldul creditului.

Rata anuală a dobânzii se compune din rata de referință, valabilă la data tragerii unice din credit sau la data efectuării primei trageri din credit, la care se adaugă o marjă fixă de 6 puncte procentuale. Se modifică lunar, în ziua corespunzătoare tragerii unice din credit sau în ziua corespunzătoare primei trageri din credit la care se adaugă o marjă fixă de 6 puncte procentuale.

Plata dobânzii: în fiecare lună, în ziua corespunzătoare datei de rambursare a anuităților, stabilită conform Graficului de rambursare.

Dacă în contul curent nu există disponibil suficient pentru stingerea obligației de plată a dobânzii datorate la scadență, Banca, are dreptul dar nu și obligația de a debita orice alt cont de disponibilități sau de depozit al Împrumutatului, cu suma corespunzătoare.

Pentru sumele datorate și neplătite la scadențele prevăzute în contract, Împrumutatul datorează o dobândă penalizatoare fluctuantă, ce se acumulează zilnic până în ziua în care se plătește integral suma restantă.

Comisioane:

pentru analiza aplicației de credit: 2% aplicat la valoarea creditului.

pentru evaluarea garanțiilor: 0 RON

pentru monitorizarea de către Bancă a rambursării creditului, a îndeplinirii oricăror altor obligații asumate de părți: 0,20% aplicat la soldul creditului din fiecare lună.

pentru modificarea condițiilor de derulare a contractului la solicitarea efectuată de împrumutat în perioada de creditare și aprobată de Bancă: 1% aplicat la valoarea soldului după modificare.

în cazul preluării de către altă bancă a creditului acordat: 3%

în cazul rambursării în avans a creditului, din surse proprii: 0%.

Rambursarea creditului : împrumutatul va rambursa creditul lunar în anuități egale conform graficului de rambursare.

Împrumutatul autorizează Banca să încaseze fără acordul său prealabil, orice sume datorate de acesta în baza contractului, prin debitarea automată a contului curent, la scadență. Dacă în contul curent nu este disponibil suficient, Banca, are dreptul dar nu și obligația de a debita orice alt cont de disponibilități sau de depozit al Împrumutatului, cu suma corespunzătoare, efectuând dacă este cazul și schimbul valutar în numele și pentru acesta.

Împrumutatul poate rambursa creditul în avans integral, cu condiția rambursării integrale a tuturor creditelor sale negociate cu garanții reale acordate de Bancă.

Garanții:

garanție reală imobiliară de rang I fără deposedare asupra disponibilităților bănești prezente și viitoare evidențiate în soldurile creditoare ale conturilor curente.

garanția personală a garanților.

Leasing financiar

Părțile :

S.C. Medicredit Leasing IFN S.A.- instituție financiară nebancară, persoană juridică română de drept privat cu sediul în București, reprezentată legal conform actelor constitutive de Dl. MS, în calitate de Director general, denumit Finanțator,

S.C. Dentaltop S.R.L., reprezentată de SM, în calitate de administrator, denumit Utilizator.

Cabinet Medical Individual- Dr. SAN, denumit Garant1,

Dl. SM, cetățean român, denumit Garant2,

au convenit încheierea valabilă a unui contract de leasing financiar prin care Finanțatorul se obligă să transmită Utilizatorului, în sistem leasing, folosința temporară a Produselor specificate; în schimbul acestui drept, Utilozatorul se angajează să plătească Finanțatorului valoarea integrală a Produselor la care se adaugă dobânda de leasing și să suporte toate costurile, comisioanele și cheltuielile ocazionate de încheierea, executarea și încetarea contractului.

Finanțator : S.C. Medicredit Leasing IFN S.R.L.

Utilizator : S.C. Dentaltop S.R.L.

Furnizor : reprezentanta locală aProducătorului echipamenmtelor sau vehiculelor pe care Utilizatorul dorește să le achiziționeze.

Perioada : 60 luni: noiembrie 2007 – noiembrie 2012

Produse : unul sau mai multe echipamente medicale și/sau autovehicule care sunt achiziționate de către Utilizator pe baza finanțării oferite de către Finanțator.

Avansul contractual : 40% din valoarea Produselor.

Valoarea totala a contractului : 20.919,22 EUR (inclusiv TVA)

Valoarea de achiziție a Produselor : 14.781,51 EUR

Valoare avans : 14.781,51 × 40% = 5.912,61 EUR

Rata lunară : 81,30 EUR în primele 3 luni, 200,46 EUR în următoarele 57 luni.

Număr rate lunare : 60

Perioada de grație : 3 luni, începând cu data primei rate. În perioada de grație se plătește doar dobânda.

Valoare taxă de management : 14.781,51 × 3% = 443,45 EUR

Taxa de management este nerambursabilă și se plătește o singură dată, împreună cu avansul contractual, în termen de 15 zile de la data semnării contractului.

Valoarea reziduală (valoarea în schimbul căreia la finalizarea contractului de leasing se va face transferul drepului de proprietate de la Finanțator la Utilizator) : 2.956,30 EUR și este inclusă în valoarea ratelor lunare.

Modalități de plată : Utilizatorul va plăti suma datorată în baza contractului prin transfer bancar în contul Finanțatorului sau cash.

Plățile vor fi operate libere de orice comisioane sau taxe. Sumele sunt exprimate în EUR, nu includ TVA, și sunt plătibile în lei la cursul mediu interbancar comunicat de BNR din data efectuării plății +1%.

Garanții :

Garanție personală: garanții vor fi ținuți responsabili solidar, indivizibil și nelimitat alături de Utilizator până la acoperirea tuturor sumelor datorate Finanțatorului.

Bilete la ordin în următoarele condiții:

Se va emite un număr de biete la ordin egal cu numărul ratelor de leasing + un bilet la ordin în alb.

Fiecare bilet la ordin se va completa cu valoarea ratei de leasing aferente, în valuta contractului. Biletul la ordin în alb va putea fi completat de Finanțator cu valoarea penalităților de întarziere și a costurilor de executare silită.

Finanțare nerambursabilă

Societatea a obținut o finanțare nerambursabilă în sumă de 630.747,18 lei, conform Tabelului 4.1. privind „ Bugetul proiectului” cu scopul diversificării activității SC DENTALTOP SRL prin deschiderea unui cabinet medical de medicină generală și a unui laborator pentru efectuarea analizelor medicale.

Valoarea totală a proiectului a fost de 790.429,41 lei inclusiv TVA , din care valoarea eligibilă a fost de 630.747,18 lei.

Tabelul 4.1. Bugetul proiectului

Sursa: SC Dentaltop SRL

Bugetul a fost structurat pe capitole și are următoarea componență:

Capitolul 1 – Cheltuieli pentru investiții : în acest capitol au fost prevăzute spre decontare cheltuielile efectuate cu amenajarea cabinetului de medicină generală și a cheltuielilor efectuate pentru dotarea laboratorului de analize medicale.

Exemple de astfel de cheltuieli în luna martie 2013:

amenajare cabinet 142.479,16 lei

achiziții de echipamente tehnologice, din care:

electrocardiograf 24.428,00 lei

frigider 2.262,13 lei

analizator automat biochimie 63.334,45 lei

analizator automat hematolog 56.067,75 lei

analizator chemiluminiscență 8.009,11 lei

coagulometru 10.680,69 lei

aparat electroforeză 21.337,21 lei

set pipete automate 3.130,31 lei

sistem de citire 12.770,45 lei

spălător 12.770,45 lei

hotă de lucru 9.373,88 lei

ecograf 3D 196.527,60 lei

densitometru 2.208,70 lei

analizator urină 2.665,95 lei

autoclav vertical 15.1074,92 lei

trusă oftalmologică 5.332,00 lei

trusă ORL 5.332,00 lei

microscop binocular 2.262,12 lei

centrigugă 3.170,47 lei

termostat 3.320,08 lei

aparat de distilat apa 2.262,13 lei

achiziții de mobilier și alte obiecte de birotică, din care :

canapea examinare 2.250,00 lei

sistem calculator 5.145,24 lei

laptop 7.674,42 lei

mobilier cabinet 29.216,88 lei

mobilier sală așteptare 6.626,56 lei

Capitolul 2 – Cheltuieli de consultanță” : în acest capitol se decontează serviciile prestate de firma de consultanță responsabilă cu întocmirea și buna implementare a proiectului.

Capitolul 3 – Cheltuieli diverse și neprevăzute : în acest capitol pot fi decontate eventualele lucrări de construcții suplimentare, dar numai după primirea aprobării de la Agenția de Dezvoltare Rurală Alba Iulia, și încheierea unui act adițional cu firma constructoare.

Capitolul 4 – Cheltuieli aferente implementării proiectului: în acest capitol se deconteză cheltuielile efectuate cu ublicitatea și informarea. De exemplu: cheltuieli de publicare a începerii proiectului, selecției forței de muncă, panouri publicitare, anunțuri în presă de finalizare a proiectului.

Cap. 5 – Alte cheltuieli neeligibile: cuprind orice alte cheltuieli care nu au fost cuprinse în capitolele anterioare.

SC DENTALTOP SRL este o societate neplătitoare de TVA. Amortizarea aferentă valorii fără TVA a imobilizărilor corporale achiziționate pentru acest proiect, se reia lunar la venituri din subvenții pentru investiții.

Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societății a principiilor de finanțare.

Conform datelor din bilanțul contabil (Anexa 1) al societății comerciale Dentaltop S.R.L., s-au calculat următoarele:

Tabelul 4.3. Indicatori 2012-2013

Analiza echilibriului financiar pe baza bilanțului, numită și analiza lichiditate-exigibilitate se bazează pe utilizarea noțiunilor de fond de rulment, necesar de fond de rulment și trezoreria netă.

Activul net contabil (ANC) reprezintă averea acționarilor, valoarea netă a întreprinderii prin prisma capitalului propriu.

ANC = Active totale – Datorii totale

ANC2013 = 1.032.775 – 638.938 = 393.837

ANC2012 = 330.697 – 440.194 = – 109.497

Graficul 4.1. Evoluția activului net contabil

În 2013 întreprinderea alocă permanent surse pentru dezvoltare, existând o fructificare bună a elementelor patrimoniului întreprinderii, spre deosebire de 2012 când ANC era negativ, înregistrând o diminuare a capitalurilor proprii, a averii acționarilor ca urmare a unei activități încheiate cu pierderi.

ANC crește în 2013 față de 2012 cu 259,68%.

Fondul de rulment financiar (FRF) este o marjă de siguranță a întreprinderii, dată de diferențele existente între sumele de încasat și cele de plătit, precum și de distanța care poate să apară între momentul în care sunt transformate activele în bani și durata medie în care datoriile ajung la scadență.

Se poate calcula prin două metode:

de la vârful bilanțului:

FRF= Capitaluri permanente > 1 an – Active imoblizate nete >1 an =(Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung) – Active imobilizate

de la baza bilanțului:

FRF = Active circulante < 1 an – Datorii pe termen < 1 an= (Active circulante + Cheltuieli în avans) – (Datorii pe termen scurt + Venituri în avans)

FRF 2013 = (-157.991 + 290.907) – 689.555 = -556.639

FRF2012 = (-109.497 + 326.701) – 272.811 = -55.607

Graficul 4.2. Evoluția fondului de rulment financiar

FRF scade în 2013 față de 2012 cu 90,01%, deoarece nevoile curente sunt acoperite într-o măsură tot mai mică din capitalurile permanente. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că:

activele imobilizate cresc;

capitalul permanent se reduce, prin scăderea capitalului propriu și prin restituirea împrumuturilor pe termen mediu și lung, acesta având un efect pozitiv asupra structurii financiare.

Necesarul de fond de rulment (NFR) care exprimă necesarul de capital folosit pentru finanțarea activității curente, după acoperirea activelor curente cu ajutorul resurselor deținute pe termen scurt.

NFR = (Stocuri + Creanțe) – Datorii pe termen scurt

NFR2013 = (38.409 + 286.427) – 348.031 = -23.195

NFR2012 = (38.119 + 3.356) – 113.493 = -72.018

Graficul 4.3. Evoluția necesarului de fond de rulment

Atât în 2013, cât și în 2012, există un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare, aceasta fiind o situație pozitivă datorită faptului că:

se accelerează viteza de rotație a stocurilor și creanțelor

se angajează datorii cu termene de plată mai relaxate .

NFR crește în 2012 față de 2011 cu 210,4%.

Trezoreria netă (TN) reflectă legătura dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulment, reprezentând situația financiară a agentului economic, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.

TN = Fondul de rulment – Necesarul de fond de rulment

TN2013 = -556.639 – 23.195 = -579.834

TN2012 = -55.607 – 72.018 = -127.625

Graficul 4.4. Evoluția trezoreriei nete

Atât în anul 2013, cât și în anul 2012, trezoreria netă este negativă ca urmare directă a pierderilor financiare apărute și, implicit, a unei activități nerentabile a societății în perioada supusă analizei financiare.

TN scade în 2013 față de 2011 cu 77,99%.

Analiza lichidității, solvabilității și a capacității de plată a firmei

Rate de lichiditate

Rata lichidității curente (Rlc) reflectă capacitatea unui agent economic de a-și plăti datoriile pe termen scurt cu ajutorul activelor pe termen scurt.

Rlc = ×100

Rlc2013 = × 100 = 98,62%

Rlc2012 = × 100 = 51%

Valoarea înregistrată de lichiditatea curentă reprezintă un semnal de alarmă privind capacitatea societății de a-și onora obligațiile scadente pe termen scurt în 2012, întrucât intervalul optim de siguranță este între 120%-180% , în acest caz fiind de doar 50% . În 2013 situația firmei s-a mai îmbunătățit datorită contractării unui împrumut sau a vânzării unora din activele imobilizate pentru a-și plăti datoriile.

Rlc a crescut în 2013 față de 2012 cu 93,35%.

Rata lichidității imediate (Rli) măsoară capacitatea societății de a-și onora datoriile pe termen scurt prin prisma creanțelor și a disponibilităților deținute.

Rli = ×100

Rli2013 = × 100 = 87,58%

Rli2012= × 100 = 17,42%

Și în cazul acestui indicator valoarea înregistrată în 2012 reprezintă un aspect nefavorabil pentru societate, respectiv activele cu lichiditate mare nefiind suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reală a stocurilor. Însă în 2013 societatea se redresează, încadrându-se în intevalul optim de 65-100% .

Rli a crescut în 2013 față de 2012 cu 402%.

Rata lichidității efective (Rle) reflect capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile exigibile imediat, pe baza disponibilităților existente.

Rle = ×100

Rle2013 = × 100 = 5,28%

Rle2012 = × 100 = 14,46%

Societatea nu are capacitatea de a-și onora obligațiile pe termen scurt pe baza disponibilităților bănești și a investițiilor financiare pe termen scurt, neîncadrându-se în nici unul din ani în intervalul optim de 65%-100%.

Rle a scăzut în 2013 față de 2012 cu 63,49%.

Rate de solvabilitate

Rata solvabilității patrimoniale (Rsp) reprezintă ponderea surselor proprii în totalul surselor utilizate pentru finanțarea activității agentului economic.

Rsp = ×100

Rsp2013 = × 100 = -15,30%

Rsp2012 = × 100 = -33,11%

Valorile înregistrate de acest indicator sunt mult sub valoarea recomandată (mai mare de 30% ), Această situație se datorează subdimensionării capitalurilor proprii ale societății comparativ cu valoarea totală a pasivelor, acesta apelând cu precădere la surse externe de finanțare a activității economice.

Rsp a crescut în 2013 față de 2012 cu 116,49%.

Rata autonomiei financiare (Raf) exprimă ponderea resurselor proprii în cadrul resurselor financiare atrase pe termen lung de către societatea comercială.

Raf = × 100 = × 100

Raf2013 = × 100 = -118,87%

Raf2012 = × 100 = -50,41%

Datorită faptului că societatea are un capital propriu negativ atât în 2013 cât și în 2012, nu se poate vorbi de o independență financiară a acesteia. Intervalul optim de siguranță ar trebui să fie mai mare de 50% pentru a avea efecte benefice asupra autonomiei financiare totale.

Raf a scăzt în 2013 față de 2012 cu 57,59%.

Gradul de îndatorare generală (Gîg) evidențiază proporția finanțării datoriilor totale pe seama capitalurilor proprii.

Gîg = × 100

Gîg2013 = × 100 = -404,41%

Gîg2012 = × 100 = -403,10%

Datoriile totale ale societății sunt finanțate în totalitate din alte surse decât capitalurile proprii. Gîg a scăzut în 2013 față de 2012 cu 0,33%.

Rata solvabilității generale (Rsg) reflectă riscul de incapacitate de plată a datoriilor la care poate fi supus agentul economic.

Rsg = × 100

Rsg2013 = × 100 = 161,64%

Rsg2012 = × 100 = 75,13%

Rata este sub nivelul minim acceptabil (mai mare de 100%) în 2012, societatea fiind insolvabilă, activele necontribuind la finanțarea datoriilor totale, spre deosebire de anul 2013 în care datoriile sunt acoperite cu ajutorul activelor societății.

Rsg a crescut în 2013 față de 2012 cu 115,15%.

Rate de rentabilitate

Rata rentabilității economice (Rre) exprimă eficiența utilizării activelor, respectiv contribuția acestora la obținerea rezultatelor.

Rre = × 100

Rre2013 = × 100 = -5,67%

Rre2012 = × 100 = -53,95%

Deoarece societatea înregistrează pierderi atât în 2013, cît și în 2012, nu se poate vorbi de rentabilitate, însă se poate observa că în anul 2013 situația s-a mai îmbunătățit, activele fiind folosite mai eficient. În 2013 Rre a crescut cu 852,03% față de 2012.

Rata rentabilității financiare (ROE) a capitalului propriu pune în evidență randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de acționarii unei societăți prin cumpărarea acțiunilor societății.

ROE = × 100

ROE2013 = × 100 = -37,05%

ROE2012 = × 100 = -162,94%

Capitalul investit de către acționari nu este utilizat într-un mod eficient, acest indicator având valoare negativă atât în 2013 cât și în 2012, însă se poate remarca totuși o creștere în 2013 față de 2012 cu 339,78%, chiar dacă aceasta este negativă.

Analiza elementelor patrimoniale la S.C. Dentaltop S.R.L.

Pe baza elementelor prezentate în bilanțul din data de 31 decembrie 2013 (Anexa 1), am analizat relațiile existente între diverse elemente patrimoniale.

Tabelul 4.4 Structura activelor S.C. Dentaltop S.R.L.:

Graficul 4.1. Structura activelor 2012

Graficul 4.2. Structura activelor 2013

Rata activelor imobilizate (Rai), reflectă ponderea activelor imobilizate care se află permanent în patrimoniu.

Rata activelor imobilizate = × 100

Rai 2013 = × 100 = 66,77%

Rai 2012= × 100 = 82,50%

Graficul 4.3. Evoluția activului imobilizat

Activele imobilizate dețin cea mai mare pondere din totalul activelor societății, și anume 66,67% în 2013, adică mai mult de jumătate din acestea, respectiv 82,5% în 2012, având astfel o evoluție descendentă datorată creșterii mai rapide a activului total față de activul imobilizat. Acest lucru sugerează și faptul că investițiile firmei se reduc în 2013 față de 2012.

Rata activelor imobilizate se poate împărți în funcție de cele 3 categorii de imobilizări :

imobilizări necorporale (Rin)

imobilizări corporale (Ric)

imobilizări financiare (Rif).

Rata imobilizărilor necorporale = × 100

Rin 2012 = × 100 = 1,84%

Rin 2011 = × 100 = 7,67%

Rata imoblizărilor necorporale are o pondere foarte mică în totalul activelor societății atât în 2012 cât și în 2011.

Rata imobilizărilor corporale = × 100

Ric 2012 = × 100 = 64,92%

Ric 2011 = × 100 = 74,83%

Rata imobilizărilor corporale deține ponderea cea mai mare din totalul activelor, scăzând în 2013 față de 2012.

Rata imobilizărilor financiare = × 100

Rif2013 = × 100 = 0 %

Rif2012 = × 100 = 0 %

Societatea nu dispune de nici o imobilizare financiară nici în 2012, nici în 2013.

Tabelul 4.5. Structura imobilizărilor

Graficul 4.4. Structura activelor imobilizate 2012

Graficul 4.5. Structura activelor imobilizate 2013

Rata activelor circulante

Rata activelor circulante = × 100

Rac 2013 = × 100 = 32,23%

Rac 2012 = × 100 = 17,50%

Graficul 4.6. Evoluția activelor circulante

Activele circulante reprezintă 32,23% din totalul activelor societății în 2013, ceea ce înseamnă că Dentaltop dispune de mai multe active imobilizate, față de cele curente, acestea crescând față de 2012. Creșterea se datorează mai ales sporirii creanțelor pe care le acordă firma, adică aceasta acordă credite-client foarte mari în 2013.

Rata activelor se poate calcula și în funcție de :

stocurile societății (Rs)

creanțele acesteia (Rc), și

disponibilitățile existente (Rd).

Rata stocurilor = × 100

Rs2013 = × 100 = 3,72%

Rs2012 = × 100 = 11,53%

Stocurile reprezintă o valoare foarte mică din totalul activelor, de doar 3,72% în 2013, având o pondere mai mică față de 2012 când acestea reprezentau 11,53% .

Rata creanțelor = × 100

Rc2013 = × 100 = 27,73%

Rc2012 = × 100 = 1,01%

Creanțele societății sunt aproape inexistente în totalul activelor în 2012, avînd o pondere de doar 1,01%, crescând însă în 2013 și ajungând la 27,73%.

Rata disponibilităților = × 100

Rd2013 = × 100 = 1,78%

Rd2012 = × 100 = 4,97%

Disponibilitățile societății au ponderea cea mai mică în totalul activelor, rata acestora scăzând în 2013 față de 2012.

Tabelul 4.6. Structura activelor circulante

Graficul 4.7. Structura activelor circulante în total active 2013

Graficul 4.8. Structura activelor circulante în total active 2012

Tabelul 4.7. Structura pasivelor

Graficul 4.9. Structura pasivelor 2013

Graficul 4.10. Structura pasivelor 2012

Din analiza efectuată rezultă faptul că ponderea datoriilor pe termen scurt în total pasive crește în 2013 față de 2012, aproape dublându-se, scăzând însă datoriile pe termen lung, iar capitalurile proprii ale societății fiind negative.

Analiza structurii financiare a capitalurilor proprii

Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă ponderea surselor de finanțare pe termen lung în totalul surselor financiare existente la niveul întreprinderii.

Rata stabilității financiare = × 100 = × 100

Rsf 2013 = × 100 = 27,64%

Rsf 2012 = × 100 = 78,08%

Graficul 4.11. Evoluția stabilității financiare

La finele anului 2013 datorită înregistrării unei pierderi mai mari față de 2012 și a acoperirii ei din capital, firma prezintă o stabilitate financiară mai scăzută față de 2012, ponderea capitalurilor permanente în total resurse fiind de 27,64%, față de 78,08%.

Rata de îndatorare (Rî) prezintă ponderea datoriilor pe termen scurt sau a surselor de finanțare atrase, în total pasive.

Rata de îndatorare = × 100

Rî 2013 = × 100 = 72,36 %

Rî 2012 = × 100 = 34,32 %

Graficul 4.12. Evoluția ratei de îndatorare

Datoriile pe termen scurt dețin o pondere foarte mare în totalul resurselor societății în 2013 față de 2012, acest lucru putând fi considerat nefavorabil pentru societate, existând posibilitatea apariției unor dificultăți financiare datorită concentrării resurselor pentru plata datoriilor scadente într-o perioadă mai mică de un an.

Rata autonomiei financiare globale (Rag) reprezintă ponderea surselor proprii în totalul surselor de finanțare de care dispune o societate.

Rata autonomiei globale = × 100

Rag 2013 = × 100 = -32, 85%

Rag 2012 = × 100 = -33,11%

Graficul 4.13. Evoluția autonomiei financiare globale

Rata autonomiei globale are o valoare negativă atât în 2012 cât și în 2011, situație dată de înregistrarea unor pierderi. Societatea depinde foarte mult de creditori, ceea ce presupune o presiune ridicată pentru plata ratelor scadente și a dobânzilor aferente.

Rata datoriilor totale (Rdt) reflectă ponderea capitalurilor atrase de societate, în totalul resurselor acesteia.

Rata datoriilor totale = × 100

Rdt 2013 = × 100 = 132,85%

Rdt 2012 = × 100 = 133,11%

Graficul 4.14. Evoluția datoriilor totale

Societatea dispune de o valoare mult mai mare de surse de finanțare atrase față de totalul pasivelor deținute atât în 2013 cât și în 2012, care atrag cu sine costuri suplimentare ridicate și care majorează riscul financiar al firmei, astfel că resursele atrase trebuie utilizate într-un mod cât mai performant.

Concluzii și propuneri

În lucrarea de licență privind ”Sursele de finanțare ale agentului economic”, am efectuat o analiză a modului de finanțare la nivelul unei întreprinderi, atât în plan teoretic, cât și practic, realizând un studiu de caz la societatea comercială Dentaltop S.R.L.

În urma acestei părți aplicative, am constatat următoarele și am realizat câteva propuneri:

– sumele pe care societatea trebuie să le încaseze sunt mai mici decât cele pe care trebuie să le plătescă, astfel că ar trebui ca firma să apeleze la credite într-un mod mai prudent;

– societatea are un deficit de capital pe care ar putea să îl înlăture printr-o gestionare mai corectă a stocurilor în general;

– SC Dentaltop SRL nu își poate onora datoriile pe termen scurt cu ajutorul activelor curente, de aici rezultând faptul că ar trebui să mai reducă din cheltuieli;

– sursele proprii ale întreprinderii nu sunt suficiente pentru desfășurarea activității în condiții de profitabilitate, astfel că societatea este nevoită să apeleze la credite pentru a-și putea achita datoriile, fiind afectată independența financiară a firmei;

– datorită achiziționării de noi imobilizări corporale în anul 2012, societatea nu se află în incapacitate de plată, aceasta putându-și onora datoriile prin prisma activelor totale;

– activele nu contribuie însă la obținerea de profit, întreprinderea înregistrând pierderi în ambii ani supuși analizei;

– în anul 2013 față de 2012, rata activului imobilizat scade, acest lucru ilustrând faptul că investițiile sunt reduse, societatea trebuind să realizeze noi investiții pentru ca activitatea să devină profitabilă;

– nivelul lichidității firmei este scăzut și datorită faptului că aceasta deține numeroase creanțe, Dentaltop putând să acorde termene mai restrânse pentru încasarea creanțelor;

– datoriile pe termen scurt se dublează în 2013 față de 2012, acest lucru sugerând faptul că societatea nu își gestionează cheltuielile așa cum ar trebui pentru a redresa firma din punct de vedere economic, sporind și datoriile pe termen lung, adică se apelează la credite pentru acoperirea acestor cheltuieli;

– datoriile totale depășesc cu mult totalul pasivelor, astfel că firma ar trebui să utilizeze aceste resurse într-un mod cât performant deoarece acestea atrag cu ele și costuri.

Ca o concluzie generală aș putea remarca faptul că finanțarea și creditarea sunt foarte importante în desfășurarea activității unei întreprinderi, având în vedere și perioada de criză prin care trec agenții economici din toate sectoarele de activitate.

Baza principală de finanțare a oricărei întreprinderi trebuie să fie reprezentată de sursele interne de care dispun acestea. Sursele externe au un rol important datorită faptului că cele proprii nu sunt întodeauna suficiente pentru a acoperi nevoile necesare desfășurării activității, însă trebuie avute în vedere și condițiile în care sunt oferite creditele, finanțările sau diferite alte tipuri de împrumuturi deoarece există posibilitatea ca ele să nu corespundă în totalitate necesităților întreprinderii.

Dezvoltarea unei întreprinderi trebuie planificată cu cât mai mare atenție, iar acest plan trebuie revizuit periodic. Dezvoltarea presupune o finanțare corespunzătoare a afacerii.

În funcție de necesarul de finanțare se construiește politica de finanțare a unei întreprinderi.

Pentru a face cea mai bună alegere în momentul în care se decide că este nevoie de o finanțare externă, foarte importantă este și sursa de informare cu privire la posibilitățile de finanțare.

ANEXE

BILANT prescurtat

La data de 31.12.2013

– mii lei –

ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT

Numele și prenumele SUCIU NICOLETA Numele și prenumele: OROIAN CORINA

Semnătura Semnătura

Ștampila unității

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

La data de 31.12.2013

-lei-