Surse de Finantare Pentru Industria Hoteliera

Introducere

Capitolul 1 Surse de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)

Ce sunt IMM-urile?

1.1. Finanțarea proprie

Surse proprii

Rude, prieteni

Business angels

Parteneriat strategic

1.2. Împrumuturi

Finanțare bancară

Fonduri de investiții etc.

1.3. Programe de promovare a IMM-urilor 2014 2020

1.3.1 COSME

Capitolul 2 Fonduri Structurale Europene pentru hoteluri și pensiuni 2014-2020

2.1 POR-Programul Operațional Regional

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

2.2 FSE-Fondul Social European

2.3 FC-Fondul de Coeziune

2.4 PNDR-Programul Național de Dezvoltare Rurală

2.5 Justificarea eligibilității-Măsura 313

2.6 Analiza SWOT a fondurilor europene

Capitolul 3 Studii de caz

3.1 Hotel Dumbava-Bacău

3.2 Hotel Belvedere-Botoșani

Concluzii și recomandări

Bibliografie

Lista tabelelor și a figurilor

Introducere

Tema pe care am ales să o dezvolt în cadrul prezentei teme de disertație, intitulată ”Surse de finanțare pentru industria hotelieră” se înscrie pe lista preocupărilor de a găsi cea mai bună modalitate de finanțare a activității sectorului de IMM-uri

Politica de finanțare a întreprinderii trebuie să selecteze sursele de finanțare a întreprinderii pentru a asigura buna sa funcționare, performanțele acesteia prezente și viitoare.

Activitatea oricărei întreprinderi este îndreptată spre obținerea de profit și maximizarea valorii pentru investitori. Atingerea acestui obiectiv nu este un lucru facil, conducerea societății trebuind să aibă în vedere incertitudinea generată de faptul că mediul economic este caracterizat de o permanentă schimbare, activitatea economică având o evoluție fluctuantă în timp.

Succesul în afaceri al unei întreprinderi depinde și de politica de finanțare aleasă. De aici apare și necesitatea identificării acelor surse care să asigure profitul și maximizarea valorii întreprinderii.

După etapa de alegere a ideii de afacere și după elaborarea planului de afacere, este necesară determinarea, căutarea și acumularea capitalului necesar pentru finanțarea viitoarei afaceri. În funcție de felul afacerii, de amplasarea acesteia precum și de legătura cu diferite autorități locale, naționale sau regionale, avem de-a face cu variate tipuri de finanțare, ivite din mai multe surse de finanțare.

Fiecare dintre ele presupune o acostare diferită atât din prisma căutării capitalului cât și din obținerea și gestionarea acestuia. În mod sigur, diferite sunt și cheltuielie apărute pentru finanțarea proiectului de întreprindere în raport cu sursele și condițiile de finanțare. În mod clar, diferite vor fi și costurile suportate pentru finanțarea proiectului de întreprindere în concordanță cu sursele și condițiile de finanțare. Așadar antreprenorul se vede nevoit să gestioneze cu extremă atenție toate schemele de finanțare ale bussines planului său. Aspectele finanțării unei idei de afacere, prezintă o importanță crucială atât pentru supraviețuirea cât și pentru dezvoltarea firmei. În primul rând putem spune că este nevoie de lichidități pentru a face față anumitor angajamente asumate, fiind asigurat un anumit echilibru financiar pentru o perioadă scurtă de timp.

Deci, mijloacele de finanțare, trebuiesc a fi adaptate calitativ la nevoile firmei. Firma poate fi confruntată cu două tipuri de dificultăți, astfel ea poate fi în situația în care să trebuiască a rambursa resurse chiar înainte să ajungă să recupereze o parte din avansurile investitie, mai ales când vorbim despre investiții pe termen lung. Pe de altă parte firma se poate afla în situația de a folosi pentru operațiuni pe termen scurt, fonduri ce ar putea fi folosite pentru investiții pe termen lung.

În perioada inițială de lansare a afacerii, dar mai ales în etapa căutării și acumulării capitalului necesar, competența întreprinzătorului de a găsi cele mai reușite scheme de finanțare pentru a spori avantajele fiecărui tip de finanțare și pentru a diminua efectele negative ale acestora, este pusă la încercare. În consecință etapa evaluării cerințelor de capital necesar viitoarei afaceri, se va determina capitalul cu care întreprinzătorul contribuie, față de cel care îl va împrumuta. Așadar întreprinzătorul trebuie să planifice foarte bine cerințele de capital ale firmei.

Investitorul trebuie să fie foarte conștient de suma ce îi este necesară, deoarece el trebuie să împrumute doar suma strict necesară. O sumă prea mică poate duce la subcapitalizare, iar o sumă prea mare este greu de obținut și poate reduce semnificativ șansele ca pe viitor să se mai obțină un împrumut. De asemenea este recomandat să nu fie epuizate toate sursele de capital încă din start.

Realizarea potențialului economic precum și implementarea unei idei de afaceri în practică depind într-o oarecare mare măsură de posibilitățile financiare.

Guvernul României recunoaște importanța întreprinderilor mici și mijlocii. Politica în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii a devenit în România, practic, o parte integrantă a politicii de dezvoltare regională, datorită faptului că IMM-urile au un rol deosebit, acela de –”locomotive" pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile și eficiente, în crearea de locuri de muncă și contribuie la diminuarea șomajului. De menționat este și faptul că la începutul anilor '90 întreprinderile mici și mijlocii reprezentau o necunoscută pentru mediul de afaceri, acum se poate spune că acestea au avut o dinamică ascendentă. Dezvoltarea IMM-urilor a fost antrenată însă și de numeroși factori, între care accesul dificil la sursele de finanțare pentru investiții pe termen lung și insuficiența serviciilor de asistență pentru IMM.

În anul 2000 a fost emis Planul Național de Dezvoltare (PND), document strategic național ce reglementează asistența acordată de Uniunea Europeană țării noastre și a devenit o parte integrantă a Programului Național de Aderare a României la Uniunea Europeană. Prin PND s-a concretizat politica promovată de Strategia de Dezvoltare Economică pe Termen Mediu al României, în care se acordă o atenție specială în cadrul politicilor de restructurare, creării și dezvoltării IMM.

Pentru perioada 2014 ‐2020, Comisia Europeană își propune să mențină și să promoveze o utilizare mai largă a opțiunilor de simplificare a costurilor, ca o alternativă la rambursarea pe baza costurilor reale.  Utilizarea acestor opțiuni va aduce beneficii atât a programelor, cât și beneficiarilor. 

Pe de o parte,  se  accelerează  efectuarea  plăților,  pe  de  altă  parte  va  permite  beneficiarilor  să  se concentreze  asupra  implementării  proiectelor  prin  limitarea  cerințelor  de  raportare financiară  (rambursare pe bază de  rate  fixe și  standarde de  costuri unitare)  sau  chiar  să o înlocuiască prin raportarea nivelului de realizare a indicatorilor  (în cazul utilizării rambursării pe bază de sume forfetare). În  principal,  se  are  în  vedere  utilizarea  opțiunilor  de  simplificare  a  costurilor  pentru operațiunile  finanțate prin  Fondul  Social European. De asemenea,  realizarea  rambursărilor pe bază de standarde de costuri unitare și rate forfetare pentru costurile indirecte se vor lua  considerare în finanțarea cercetării și inovării. 

România a înregistrat totodată cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene în perioada 2007-2013, când a avut la dispoziție 19,2 miliarde euro prin politica de coeziune.

Capitolul 1 . Surse de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)

Ce sunt IMM-urile?

Conform recomandării 361/2003 a CE, IMM reprezintă acronimul pentru întreprinderi mici și mijlocii, așa cum sunt ele definite în legislația UE.

Cadrul juridic de funcționare al IMM-urilor din România cuprinde reglementări referitoare la înființarea întreprinderilor mici, organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, privatizarea societăților comerciale cu capital de stat etc., care sunt incluse într-un set de legi, cum ar fi: Legea 31/1990, Legea 35/1991, Legea 58/1991, etc.

Tabelul 1.1- Clasificarea întreprinderilor, mai 2014

Sursa: europa.eu

Sectorul IMM din România nu este unul foarte solid și competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr și nici din punct de vedere al capacității tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidențiază minusurile României și sub acest aspect. Germania este țara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria și România. (www.avocatnet.ro)

Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea și profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendințe opuse la nivelul aceleeași clase sau sector dezvăluie situația precară a întreprinderilor mici și mijlocii din România, sub aspectul eficienței și competitivității lor.

Principalele tipuri de finanțare a IMM-urilor sunt următoarele:

Finanțarea proprie

1.1.1 Surse proprii

Majoritatea capitalului necesar inițierii unei afaceri este formată din economiile personale ale investitorului. Ca și regulă generală, acesta trebuie să aibă cel puțin jumătate din fondurile necesare inițierii afacerii. Dacă el nu îndrăznește să își asume riscul, cu atât mai mult nu vor risca nici alți investitori.

Finanțarea din surse proprii este cu probabil cea mai răspândită formă de finanțare și presupune ca întreprinderea să își asigure dezvoltarea prin forțe proprii, fiind folosite ca surse o parte din profitul obținut în exercițiul expirat și fondul de amortizare, urmărindu-se atât acoperirea necesarului de înlocuire a activelor imobilizate cât și creșterea activelor de exploatare.

Autofinanțarea este determinată de creșterea resurselor obținute din propria activitate care vor ramâne în mod permanent la dispoziția întreprinderii pentru finanțarea activității viitoare.

Avantajul principal al finanțării unei afaceri din surse proprii este reprezentat de controlul asupra acestor bani. Spre deosebire de credit sau fonduri nerambursabile, pentru acești bani nu este nevoie de documente justificative, aprobări sau de îndeplinirea anumitor condiții pentru folosirea banilor. Banii pot fi folosiți în orice moment, iar în cazul unui eventual eșec al afacerii, antreprenorul nu va fi nevoit să suporte în continuare dobânda aferentă creditului sau anumite penalități impuse de finanțator – ca și în cazul fondurilor nerambursabile.

Acest tip de finanțare are și un dezavantaj folosirii și anume că de obicei acestea sunt insuficiente pentru afacerea care se dorește a fi o dezvoltată. De aceea se apelează la credite sau la unele fonduri nerambursabile. Însa în momentul în care avem de-a face cu o afacere nouă, inovativă, netestată, creditele sau fondurile nerambursabile sunt obținute chiar mult mai greu decât de obicei. Date fiind aceste condiții, cea mai eficientă utilizare a surselor proprii de finanțare este construirea afacerii respective la un nivel minim viabil, care să testeze și să demonstreze profitabilitatea acesteia. Ulterior, aceasta se poate extinde, fie prin contractarea de credite ori prin fonduri nerambursabile, sau fie prin reinvestirea profitului.

1.1.2 Prieteni, rude, fraieri.

Dacă întreprinzătorului nu-i ajung banii, poate apela mai întâi la prietenii cei mai buni și la rudele care doresc să investească în afacere. El trebuie însă să-și prezinte șansa de reușită cu sinceritate pentru ca în caz de eșec să nu-și îndepărteze rudele și prietenii. Dacă va trata aceste împrumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relațiilor prietenești și familiale.

Este nevoie de multǎ atenție în ce privește acest tip de finanțare, fiindcǎ banii deși sunt dați cu bune intenții, condiții, cea mai eficientă utilizare a surselor proprii de finanțare este construirea afacerii respective la un nivel minim viabil, care să testeze și să demonstreze profitabilitatea acesteia. Ulterior, aceasta se poate extinde, fie prin contractarea de credite ori prin fonduri nerambursabile, sau fie prin reinvestirea profitului.

1.1.2 Prieteni, rude, fraieri.

Dacă întreprinzătorului nu-i ajung banii, poate apela mai întâi la prietenii cei mai buni și la rudele care doresc să investească în afacere. El trebuie însă să-și prezinte șansa de reușită cu sinceritate pentru ca în caz de eșec să nu-și îndepărteze rudele și prietenii. Dacă va trata aceste împrumuturi ca pe oricare altele, se va evita deteriorarea relațiilor prietenești și familiale.

Este nevoie de multǎ atenție în ce privește acest tip de finanțare, fiindcǎ banii deși sunt dați cu bune intenții, rezultatele ar putea fi dintre cele mai proaste.

Business angels

“Business Angels” sunt oameni de afaceri ce își investesc banii, ideile precum și experiența în dezvoltarea afacerilor aflate la inceput de drum sau a celor în creștere. Deseori, acest tip de investitii îi aduc finanțatorului un profit mai mare decat plasamentele financiare tradiționale. Mulți dintre acești “Business Angels” reprezintă antreprenori de succes ce sar în ajutorul tinerilor întreprinzători să-și clădească o afacere. Acești finanțatori intervin într-o afacere atunci când niciun alt ajutor financiar – fie din partea familiei, băncilor ori a fondurilor de investiții – nu sunt la dispoziția antreprenorului.

Absența know-how-ului managerial, a calităților și a practicii în pornirea unei afaceri de la zero poate fi suplinită prin recurgerea la un Business Angel, un investitor ce dispune de resurse.

Atunci când aveți o idee de afacere, dar vă este imposibil să luați un credit de la bancă pentru a o pune în practică, și după ce ați epuizat toți banii puși deoparte sau împrumuturile de la familie și prieteni, una dintre puținele variante de finanțare care vă rămâne la dispoziție este să apelați la un business angel.

Investesc fonduri personale în afaceri.Își asumă un risc mai ridicat.

Business Angels se concentrează pe finanțarea ideilor de afaceri în care cred,își doresc randamente ridicate,fiind dispuși să-și asume riscuri de cele mai multe ori ridicate de cele mai multe ori se axează pe tranzacții cu valoare mai mică și sunt mai flexibili decât fondurile de investiții.

Caută să aibă un rol activ în afacere – ceea ce poate fi un avantaj ținând cont de cunoștințele și experiența deținute de aceștia și tind să investească în afaceri din zonele geografice cunoscute și în zone de activitate în care au experiență.

Eșecul de a ajunge la un acord cu antreprenorii asupra unei sume adecvate și asupra rolului care va fi jucat de un business angel post-investiție, sunt două dintre cele mai comune motive pentru care o înțelegere nu mai are loc.

Figura1.1-Procesul de finanțare prin bussines angel

Sursa: Ateliere de lucru Ernst& Young „Antreprenor- viitor durabil” –octombrie 2013

Cum gândește un business angel ?

“Un business angel trebuie să fie motivat financiar să iasă din zona sa de confort, pentru că cel mai simplu pentru el ar fi să-și investească banii într-un produs bancar, unde ar obține 6-7% profit. Deci propunerea pe care i-o faceți ar trebui să-i aducă un profit cel puțin dublu față de ceea ce ar caștiga dacă ar lăsa banca să-i investească banii”, Orlando Szasz.

Finanțarea prin business angels este mult mai flexibilă deoarece negociezi cu o persoană nu cu o instituție. Aceste persoane au o toleranță mare la risc fiind dispuși să investească în afaceri neconvenționale sau care încă nu au reușit să confirme, afaceri care de cele mai multe ori sunt refuzate de bănci sau alte instituții de creditare.

Avantajele acestui gen de colaborare, pe lângă suma primită, sunt :

creșterea reputației și credibilității afacerii prin asocierea acesteia cu numele investitorului

beneficiezi de expertiza acestuia, sau a consilierilor

accesul la posibili clienți din cercul investitorului, la care ai avea altfel destul de greu acces.

financiare personale semnificative dar și de experiență în conducere. Scopul acestora este să ofere suport financiar proiectelor de afaceri mici ce nu pot accesa cu ușurință un alt tip de finanțare (credite bancare, investitori instituționali). În genere, antreprenorii care recurg la grupurile de investitori de tip Business Angels au necesități mici de capital (cum sunt serviciile) sau afaceri în domenii legate de IT, comunicații, turism.

1.2. Împrumuturi

1.2.1 Finanțare bancară

Oferta de credite pentru IMM-uri în România

Creditele specializate către finanțarea IMM-urilor sunt de mai multe tipuri, în funcție bineînțeles și de destinația acestora. Astfel, avem credite pentru investiții, activitate curentă și linii de credite. De asemenea, pot fi acordate credite pe baza parteneriatelor dintre bănci și guvern pentru afaceri din cadrul programelor de fonduri nerambursabile.

Portivit unui sondaj de opinie realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, în luna octombrie 2011 principalele impedimente întâmpinate de întreprinzători în relația cu băncile sunt legate de: birocrație, dobânzile mari, lipsa transparenței în relația cu băncile(comisioane ascunse, comunicare ineficientă); lipsa negocierii reale dintre clienți și bănci( contracte tip precum și refuzul eventualelor modificări/completări).

În cele ce urmează vom prezenta câteva dintre băncile cele mai importante din sistem și creditele puse la dispoziție de acestea. Trebuie specificat că dacă este vorba de o afacere de mici dimensiuni, nevoile de finanțare nu sunt mari, în acest caz se poate apela la un credit de nevoi personale, care poate ajunge, în cele mai bune cazuri, la 10.000 euro.

BCR pune la dispoziția clienților diverse tipuri de credite pentru persoane juridice în funcție de domeniul de activitate: afaceri noi, liber întreprinzători, comerț, agricultură, servicii, producție, transport, hoteluri & restaurante. Fiecare dintre aceste domenii au destinate oferte pentru finanțarea nevoilor curente precum și a investițiilor.

BRD are structurată oferta de credite în patru categorii: mici întreprinzatori, IMM sub 3M euro, IMM peste 3M euro, și corporate banking. Această bancă pune la dispoziție linii de credit, descoperiri de cont, credit pentru investiții, card de credit Business.

Banca Transilvania împarte oferta pentru IMM în credite cu diferite destinații. Această oferă credit de Start Up, Credit + 100.000 lei, Credite cu analiză simplificată, Creditul 1 ora investiții, Dobânda 0% (credit pentru activitate curentă), Credit Gata Garantat, și Creditele RoSEFF din surse UE-BERD.

Raiffeisen Bank pune la dispoziție soluții de finanțare IMM pentru activitatea curentă, pentru investiții, credite Jeremie cu garanție EIF, finanțări pentru agricultură, finanțări din surse EIB, din surse CEB, precum și cofinanțare fonduri structurale.

UniCredit Tiriac Bank oferă clienților săi credite pentru IMM-uri pe termen scurt și mediu, pe termen mediu și lung, credite APIA, din surse BEI, din surse BERD, garanția Jeremie, și linia de credit Mihail Kogâlniceanu.

CEC Bank are ofertă structurată luând în consierare forma de organizare și destinația. Astfel, există credite pentru agricultură, IMM-uri și corporații, autorități publice locale, persoane fizice autorizate, asociații de proprietari, programe cu finanțare externă. În categoria IMM-uri și corporații încadrăm: credit pentru investiții, sau linie de credit pentru investiții, credit pentru stocuri, pentru achitarea datoriilor la bugetul de stat, pentru documente în curs de încasare, plafon credit overnight acordat anterior încasărilor externe, credit ipotecar sau cel pentru activitatea de leasing.

Alpha Bank. Creditele IMM la Alpha Bank au fost structurate în 3 mari categorii: finanțări activități curente, finanțări termen scurt și mediu și finanțări termen lung. Se poate beneficia simultan sau separat de 3 opțiuni: multicurrency (tragerile din facilitatea de credite poate fi în valute diferite), multicustomer (tragerile să poată fi făcute de oricare entitate membră a grupului), sau multioption (opțiuni multiple de utilizare a facilității de credit-plăți, scrisori de garanție, efecte de comerț).

Acestea reprezintă o parte din băncile ce oferă credite pentru IMM-uri. În cazul unui start up, oricare ar fi criteriile de alegere a băncii sau creditului, trebuie avut în considerare realizarea unui plan de afacere bine pus la punct.

În acest caz, este mai dificil să se acorde un credit fără documentație și istoric al firmei, însă nu imposibil. În cazul celorlalte IMM-uri, trebuie să se aibe în vedere condițiile negociate, rata dobânzii, comisioanele și garanțiile aduse.

Unele cercetări (Beck, Demirgüç-Kunt, Martinez, 2010) au utilizat, pentru o mai bună înțelegere a finanțării IMM-urilor, abordarea ofertei de credit (supply side), prin utilizarea de date bancare interne, dintr-o multitudine de sisteme bancare naționale, în loc de a dezvolta abordarea “clasică” din literatura de specialitate, aceea a analizei cererii de credit (demand side).

Bazată pe o colecție impresionantă de date , rezultatele cercetări autorilor menționați arată că apar diferențe semnificative între tipurile de proprietate, cu privire la domeniul tehnologiilor de creditare alese și al structurilor organizatorice practicate.

Ponderea împrumuturilor acordate IMM-urilor și acoperite cu garanții este mai mare în rândul băncilor străine decât în rândul băncilor autohtone.

1.2.2 Fonduri de investiții

Conform Legii nr. 297/2004 referitoare la piața de capital, un fond de investiții reprezintă un organism de plasament colectiv lipsit de personalitate juridică, ceea ce înseamnă că un fond de investiții este cel ce” adună” bani de la mai mulți investitori pentru ca ulterior să îi investească în mai multe tipuri de instrumente financiare, cele mai folosite fiind acțiunile, instrumentele cu venit fix (obligațiuni), depozite.

Fondurile de investiții (cunoscute și sub numele de fonduri mutuale) sunt de mai multe tipuri, fiecare tip de fond mutual investind preponderent într-o anumită clasă de instrumente financiare dintre cele specificate mai sus. Acest lucru semnifică faptul că nu toate tipurile de fonduri de investitii investesc în acțiuni, ci doar fondurile de acțiuni, și într-o proporție mai mică, fondurile diversificate. Fondurile de obligațiuni sau cele monetare nu investesc în acțiuni.

În România, fondurile de investiții sunt reglementate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în baza Legii 297/2004 privind piața de capital și a Regulamentului nr. 15/2004 privind autorizarea precum și funcționarea societăților de administrare a investițiilor, a organismelor de plasament colectiv și a depozitărilor.

Gradul de risc la care se expune un investitor în fonduri mutuale este variabil în funcție de tipul de fond de investiții (monetar, de obligațiuni, diversificat, de acțiuni) în care acesta investește.

Spre exemplu, fondurile monetare au un grad de risc minim, deoarece investesc preponderent în depozite, în timp ce fondurile de acțiuni comportă un grad de risc mai mare, datorită expunerii ridicate pe bursă.

Fondurile de investiții sunt potrivite unei game largi de persoane de la investitorii conservatori, care doresc să își asume riscuri minime, și preferă o creștere moderată pentu investițiile lor, până la investitorii dinamici, care își doresc să se expună pe piața de capital și să iși coreleze randamentele cu cele ale bursei. Există câte un tip de fond potrivit fiecărui profil investițional. De asemenea, fondurile mutuale sunt atractive pentru cei ale căror economii nu sunt mari, dar care doresc să pună deoparte lunar o suma cât de mică (chiar și 50 RON).

Programe de promovare a IMM-urilor 2014-2020

Instituțiile bancare sunt foarte reticente în a acorda credite firmelor noi, există programe de finanțări, nerambursabile, ce se adresează în special sectorului de întreprinderi.

Aceste programe nu oferă finanțare imediată pentru IMM-uri ci se realizează prin intermediul unor mediatori de finanțare cum ar fi băncile, instituțiile de creditare sau fonduri de investiții. Obiectivul acestora il constituie creșterea volumului de creditări și stimularea acestor mediatori în dezvoltarea posibilităților de împrumut acordate IMM-urilor.

COSME – Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri

Promovarea accesului la finanțare și încurajarea dezvoltării unei bune culturi antreprenoriale, crearea de noi întreprinderi reprezintă aspectele principale ale noului program de sprijin financiar, prezentat la Bruxelles, de Comisia Europeană. Având un buget de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2014 – 2020, Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri, COSME. Este, totuși, un instrument de finanțare ce continuă în mare parte activitățile desfășurate în cadrul precedentului program pentru competitivitate și inovare CIP.

COSME se adresează în special:

antreprenorii, mai ales cei de la nivelul IMM-urilor, ce vor putea beneficia de acces facilitat la finanțarea afacerii lor;

cetățenii doritori de desfășurarea activităților economice independente și care se confruntă cu dificultăți în a înființa și dezvolta propria afacere;

autoritățile statelor membre, care vor fi mai bine sprijinite în eforturile lor de a elabora și a pune în aplicare o reformă eficientă a politicilor de profil;

Se preconizează că odată cu lansarea acestui program, vor fi sprijinite 39000 de întreprinderi din domeniul privat, fiind ajutate să genereze sau să- și păstreze 29500 de locuri de muncă și va lansa anual 900 de noi produse, servicii ori procese în materie de afaceri.

Capitolul 2 . Fonduri Structurale Europene pentru hoteluri și pensiuni 2014-2020

Fondurile Structurale au fost create pentru a ajuta la reducerea diferențelor de dezvoltare apărute între regiuni individuale și să promoveze coeziunea socială și economică în UE. Așadar în consecință, Uniunea Europeană cofinanțează proiectele regionale din statele membre. Cu toate acestea, este important de notat faptul că furnizarea ajutorului direct către IMM-uri printr-o cofinanțare a investițiilor este materializată doar în acele regiuni mai puțin dezvoltate economic (așa numitele regiuni de „convergență”).

În cadrul altor regiuni sunt considerate ca fiind prioritare acțiunile care au un impact major de dezvoltare (de ex. formarea profesională, serviciile de asistență, incubatoare de afaceri, transfer de tehnologie, rețelizare etc.) în schimbul ajutorului direct către IMM-uri.

2.1 FEDR-Fondul European de Dezvoltare Regională

FEDR reprezintă principalul instrument de finanțare comunitară adresat în principal IMM-urilor. Iși propune o reducere a diferențelor de dezvoltare a regiunilor și sprijinirea coeziunii sociale și economice în cadrul Uniunii Europene.

Pentru stimularea înființării IMM-urilor și competitivitatea acestora, FEDR cofinanțează activități care se încadrează în următoarea gamă de sectoare:

Antreprenoriatul, inovativitatea si competitivitatea IMM-urilor (de ex. consiliere în afaceri, tehnologii inovative și sisteme de administrare a IMM-urilor, inovativitatea ecologică, utilizarea mai bună a TIC).

Îmbunătățirea mediului regional și local pentru IMM-uri ( de ex. accesul la capital pentru IMM-urile care se găsesc în faza de înființare sau de dezvoltare, structuri de afaceri și servicii suport pentru IMM-uri, capacitatea locală și regională pentru IMM-uri de cercetare de dezvoltare și de inovativitate, colaborarea antreprenorială și inovativitate) .

Colaborare transregională și transfrontalieră a IMM-urilor.

Investiții în resurse umane (cu finanțare paralelă de la FSE) .

În antiteză cu alte surse de finanțare a UE, gestionarea directă a programelor FEDR nu se este realizată de către Comitetul European ci de autoritățile regionale și cele naționale. Aceste autorități constituie importante puncte de contact la depunerea cererilor de finanțare și pentru selecția proiectelor.

POR-Programul Operațional Regional

În cadrul POR sunt finanțate :

reabilitarea și modernizarea infrastructurilor de transport, de sănătate;

dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, logistice, de afaceri)

reabilitarea siturilor industriale neutilizate dar și pregătirea acestora pentru noi activități și sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice și a inițiativelor antreprenoriale din domeniu, sprijinirea dezvoltării orașelor cu potențial ridicat de creștere economică.

Clienți eligibili pentru obținerea finanțării prin POR sunt:

întreprinderile mici și mijlocii;

autoritățile publice locale;

organizațiile neguvernamentale;

comunitatea locală.

2.2.1 Axa prioritară 5 : Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Domeniul major de intervenție 5.1 – Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe.

Domeniul major de intervenție 5.2- Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice.

Obiective principale :

Valorificarea resurselor naturale în scop turistic;

Diversificarea serviciilor turistice;

Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creșterii numărului turiștilor și a duratei sejurului;

Pentru DMI 5.2 sunt prevăzuți următorii indicatori de evaluare și monitorizare

Tabel 2.1-Indicatori de evaluare-DMI 5.2,

Sursa: Ghidul solicitantului, POR 2007-2013, p12

Indicatori suplimentari

Indicatori de realizare imediată („output”) :

– Structuri de turism nou create / modernizate / extinse – infrastructură turistică de agrement;

Obiective turistice naturale amenajate

infrastructura turisrică pentru valorificarea resurselor naturale;

IMM asistate financiar – infrastructura turistică de agrement;

Indicatori de rezultat („result”)

Vizitatori la obiectivele turistice – infrastructura turistică pentru valorificarea resurselor naturale (nr.)

Locuri de muncă nou create – infrastructura turistică de agrement, din care(nr.)

Domeniul major de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică;

Figura 2.2 Oportunități de finanțare a proiectelor IMM în cadrul POR

Sursa: Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM S.A-IFN, decembrie, 2007

2.3 FSE-Fondul Social European

Fondul Social European reprezintă unul dintre cele cinci fonduri europene structurale și de investiții (ESIF). Din 2014, acestea au un cadru de funcționare comun și urmăresc obiective politice complementare. Reprezintă principala sursă de investiții la nivelul Uniunii Europene pentru a ajuta statele membre să restabilească și să continue procesul de creștere, asigurând o redresare cu multe locuri de muncă în condițiile unei dezvoltări durabile, conform obiectivelor Europa 2020.

Începând cu 2014 , rolul FSE va fi consolidat astfel:

Se va pune un accent sporit pe combaterea șomajului în rândul tinerilor;

Concentrarea fondurilor pentru obținerea de rezultate;

Va fi sprijinită inovația socială, testarea și creșterea amplorii soluțiilor inovatoare ca răspuns la nevoile sociale și la cele privind ocuparea forței de muncă și educația;

Alocarea a cel puțin 20 % din Fond pentru incluziunea socială;

Obiective FSE pentru perioada 2014-2020:

Ocuparea forței de muncă

sprijinirea organizațiilor din întreaga UE pentru implementarea de proiecte având ca obiectiv formarea profesională

finanțarea inițiativelor de sustținere a întreprinzătorilor printr-o finanțare inițială

sprijinirea tinerilor pe piața muncii va fi o prioritate pentru FSE în toate țările UE

Incluziunea socială

Creșterea calității educației

2.4 FC-Fondul de Coeziune

Rolul Fondului de Coeziune este de a ajuta statele membre mai puțin dezvoltate să se integreze în cadrul pieței unice europene, finanțând proiecte de infrastructură în domeniul transportului și sprijinind măsurile de conformare la standardele de mediu.

Domeniul de aplicare al Fondului de coeziune va rămâne, în mare măsură, același cu cel actual. Sprijinul va viza :

investițiile pentru conformarea la standardele de mediu

proiectele energetice, cu condiția ca acestea să prezinte beneficii evidente pentru mediu, de exemplu prin promovarea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile

investițiile în rețelele transeuropene de transport, precum și în sistemele de transport urbane și cu emisii reduse de CO2

Pentru prima dată, o parte din Fondul de coeziune va fi direcționat către mecanismul „Conectarea Europei”, menit să dezvolte un sistem european de transport competitiv și durabil.

2.5 PNDR-Programul Național de Dezvoltare Rurală

Pentru susținerea investițiilor în perioada 2014 – 2020, suma discutată este de aproximativ 7,1 miliarde de euro, la care se adaugă 1,4 miliarde de euro –bani din contribuția României.

În ceea ce privește infrastructura de turism, capacitatea de cazare la nivel național a înregistrat o creștere de 6,13% în 2012 față de 2005, hotelurile deținând 60% din capacitatea totală de cazare. Dacă ne raportăm la capacitatea de cazare existentă în pensiunile agroturistice din mediul rural, aceasta s-a dublat în perioada analizată, înregistrând o creștere de 59,4% fapt datorat, în mare parte, sprijinului financiar acordat prin fondurile europene.Cu tot acest suport, turismul rural nu a ajuns la un nivel de dezvoltare satisfăcător, în special din punct de vedere al calității infrastructurii și al serviciilor furnizate.

Accesul IMM‐urilor la finanțare rămâne problematic. Din punct de vedere al teritorialității, serviciile financiare sunt, în general, mai puțin accesibile întreprinderilor din mediul rural și sectorului agricol (în special pentru fermele mici), cu costuri de creditare ridicate.prafață prin APIA, suma alocată se ridică la 10,6 miliarde de euro.Realizând o paralelă cu perioada 2007 – 2013, când au fost 28 de măsuri, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale discută în acest moment de existența a 7 măsuri pentru perioada 2014 – 2020, dintre care prioritare vor fi continuarea Măsurii 121 – Modernizarea Exploatațiilor Agricole, Măsura 125 – Infrastructura agricolă, forestieră și irigații, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, Măsura 123 – Procesarea produselor agricole și silvice, Măsura 313 – Turismul rural, Măsura 312 – Încurajarea microîntreprinderilor sau Măsura 322 – Dezvoltarea infrastructurii rurale. Reducerea la maximum 7 măsuri se constituie și într-o încercare de a nu risipi fondurile europene.

O a doua modificare importantă din cadrul viitorului Program de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 o constituie crearea unor subprograme, precum subprogramul pentru zonele montane, subprogramul pentru pomicultură, subprogramul pentru tinerii fermieri, subprogramul pentru fermele mici, cele de familie.De neglijat nu este nici asigurarea dată de reprezentanții Ministerului Agriculturii, care au precizat că se fac demersuri la nivelul ministerului pentru simplificarea procedurilor și a întocmirii documentațiilor pentru proiecte europene, dar și pentru reducerea timpului de evaluare. O altă noutate o reprezintă faptul că se va pune accent pe consolidarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) ” a precizat Nicolae Popa, director general adjunct APDRP.

Pentru o cât mai bună informare a fermierilor, a autorităților locale și a tuturor celor interesați de fondurile europene care pot fi accesate în perioada 2014 – 2020, vor fi organizate caravane de informare, care vor parcurge toate localitățile din mediul rural, urmând ca mai apoi să fie înființate birouri de consiliere. De asemenea, Ministerul Agriculturii are în vedere și înființarea unor birouri unice la nivelul localităților, care să faciliteze accesul la autorizațiile necesare pentru derularea proiectelor europene.

Prin Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice” din anul 2008 și până în 2013 au fost înregistrate 3.703 de cereri depuse, 974 proiecte contractate, în valoare de 154 mil. euro. Au fost plătiți 45,6 mil. euro.

Măsura 322 „Renovarea și dezvoltarea satelor”: peste 3.225 cereri depuse, în valoare de peste 7,63 mld. euro. Suma alocată prin PNDR până în 2013, respectiv 1,72 mld. euro, a fost depășită de peste 4 ori. 800 proiecte contractate, cu valoare nerambursabilă de 1,72 mld. euro. Au fost plătiți peste 1 mld. euro.

Figura 2.5.1-Oportunități de finanțare în cadrul PNDR

Sursa: Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM.S.A-IFN decembrie, 2007

Justificarea eligibilității-Măsura 313

Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice ” se încadrează în Axa III – „Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” având ca obiectiv general dezvoltarea activităților turistice din zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Obiectivele Măsurii 313 – Încurajarea activităților turistice

Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice” se încadrează în Axa III –„Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale” și are ca obiectiv general dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului delocuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

Contribuția publică aferentă Măsurii 313 este de: 388.280.074 Euro din care 9.540.000 Euro reprezintă alocarea financiară aferentă schemei de garantare pentru IMM-uri:

contribuția Guvernului României – 20%

contribuția Uniunii Europene – 80%

Costul total, alcătuit din contribuția publică și contribuția privată, este de 597.353.960 Euro

Obiectivele specifice se referă la:

crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri și femei;

creșterea valorii adăugate în activități de turism;

crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice;

creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.

Obiectivele operaționale se referă la:

creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistică la scară mică;

dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică;

crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 313 sunt:

Micro-întreprinderile (societăți comerciale cu capital social privat: SNC, SCS, SRL, SA)1 (vezi definiție dicționar), inclusiv societăți cooperative de gradul 1meșteșugărești și de consum care au prevăzute în actul constitutiv ca obiectiv desfășurarea/ dezvoltarea de activități ce vizează turismul rural, înființate conform legislației naționale în vigoare (Legea nr. 1/ 2005, privind funcționarea și organizarea cooperativei cu modificările și completările ulterioare).

Persoane fizice (neînregistrate ca agenți economici) care se vor angaja ca până la data semnării Contractului de finanțare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată și să funcționeze ca micro-întreprindere, iar în situația în care, în urma autorizării, se modifică reprezentantul legal al proiectului, se vor depune toate documentele ce demonstrează transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare juridică, această modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate și selecție ale Cererii de Finanțare.

Comunele prin reprezentanții lor legali conform legislației naționale în vigoare, precum și asociațiile de dezvoltare intercomunitară3 realizate doar între comune și înființate conform legislației naționale în vigoare (Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța Guvernului nr. 26/ 2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare);

ONG-uri, definite conform legislației naționale în vigoare (Ordonanța Guvernului nr. 26/ 2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare). Societățile cooperative de gradul 1 meșteșugărești și de consum care au prevăzute în actul constitutiv ca obiectiv desfășurarea/ dezvoltarea de activități ce vizează turismul rural sunt eligibile pentru a aplica proiecte generatoare de profit. Scopul și obiectivele societății cooperative prevăzute în statut trebuie să fie în conformitate cu activitățile care vizează proiectul, activități generatoare de profit.

Având în vedere faptul că activitatea de agroturism este o activitate practicată de membrii unei gospodării agricole, beneficiarii eligibili pentru acest tip de investiții vor fi doar cei care sunt sau vor fi organizați conform OUG 44/ 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Reprezentantul legal al comunei este primarul (poate fi și Administratorul public pentru Comune și Asociații de Dezvoltare Intercomunitare, în conformitate cu Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare).

Dovada încadrării în categoria de micro-întreprindere se face în baza art. 4 al Legii nr. 346/ 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare: o întreprindere nu poate fi considerată microîntreprindere dacă cel puțin 25% din capitalul social ori din drepturile de vot ale acesteia sunt controlate, direct sau indirect, în comun ori cu titlu individual, de către una sau mai multeorganisme ori colectivități publice;

Datele utilizate pentru calculul numărului mediu de salariați, cifra de afaceri netă anuală și activele totale sunt cele raportate în situațiile financiare aferente exercițiului financiar precedent, aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților – art. 6 (1) al Legii nr. 346/ 2004. Dacă la întocmirea situațiilor financiare anuale întreprinderea nu se mai încadrează în plafoanele stabilite, aceasta nu își va pierde calitatea de întreprindere mică, mijlocie sau micro-întreprindere decât dacă depășirea acestor plafoane se produce în două exerciții financiare consecutive” (art. 6 (2) al Legii nr. 346/2004). Încadrarea în categoria de micro-îndreprindere se face pe baza Anexei 4.1 la Ghidul Solicitantului.

În cazul întreprinderilor nou înființate, ale căror situații financiare nu au fost aprobate, în condițiile legii, datele cu privire la numărul mediu anual de salariați, cifra de afaceri anuală netă și activele totale se determină în cursul exercițiului financiar și se declară pe propria răspundere de către reprezentantul întreprinderii art.6(3) al Legii nr. 346/ 2004 .

Finanțarea unui proiect depus în cadrul Măsurii 313 derulată prin PNDR este restricționată pentru următoarele categorii de beneficiari:

beneficiarii înregistrați în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, până la achitarea integrală a datoriei față de APDRP, inclusiv a majorărilor de întârziere;

beneficiarii care au contracte de finanțare reziliate pentru FEADR, din inițiativa APDRP, din cauza nerespectării clauzelor contractuale și rezilierea are o vechime mai mică de un an;

beneficiarii care se află în situații litigioase cu Agenția de PDRP, până la finalizarea litigiului.

Condiții minime obligatorii pentru acordarea sprijinului

Micro-întreprinderile, atât cele existente, cât și cele nou înființate, trebuie să fie înregistrate și să-și desfășoare activitatea propusă prin proiect în spațiul rural (atât sediul social, cât și punctul de lucru trebuie să fie amplasate în mediul rural).

Toti beneficiarii acestei măsuri trebuie să fie înregistrați și să-și desfășoare activitatea propusă prin proiect în spațiul rural.

Spațiul rural eligibil în accepțiunea Axei 3 și implicit a acestei măsuri, cuprinde totalitatea comunelor ca unități administrativ ‐ teritoriale împreună cu satele componente. Satele aparținătoare de orașe și zonele periurbane nu sunt eligibile.

micro‐întreprindere este considerată nou înființată (start‐up) dacă este înființată în anul depunerii Cererii de Finanțare sau dacă nu a înregistrat activitate până în momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali.

În cazul investițiilor în agroturism, beneficiarul/ membrul gospodăriei agricole trebuie să desfășoare o activitate agricolă în momentul aplicării.

Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiției.

Structurile de primire turistică rurale vor fi în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în legislația națională în vigoare (Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1051/ 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism cu modificările și completările ulterioare).

Pentru investiții noi, modernizare și extindere în cazul structurilor de primire turistică rurale, altele decât cele agroturistice, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/ stele.

Pentru investiții în structuri de primire agro-turistică se va respecta definiția agroturismului dată în cadrul acestei fișe, iar nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minimum o margaretă.

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea și extinderea structurilor de primire turistică, exceptând schimbarea destinației unei locuințe în structură de primire agroturistică.

Acest criteriu de eligibilitate se aplică exclusiv componentei a) în sensul că în comunele cuprinse în Anexa 9 sunt permise doar modernizări și extinderi ale structurilor cu funcțiuni de cazare și de alimentație publică. Investițiile prevăzute în componenta b) sunt eligibile atât ca investiții noi, cât și ca modernizări/ extinderi.

Construcția, modernizarea și extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG.

Construcția, modernizarea și extinderea clădirilor trebuie să respecte/ păstreze arhitectura specifică locală,

În cazul comunelor, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și ONG‐urilor se vor demonstra necesitatea și oportunitatea economică a investiției. ONG‐urile, comunele și ADI‐urile sunt beneficiari eligibili în condițiile în care aplică pentru proiecte de interes public și negeneratoare de profit, de tipul celor din componentele c si d.

Pentru investițiile noi în structurile de primire turistică, suprafața de teren aferentă structurii de primire turistică (inclusiv în structuri de primire agroturistică) trebuie să fie în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare, în domeniul turismului în vederea evitării supraaglomerării și a fragmentării excesive a peisajului natural.

Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investițional în circuitul turistic.

Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect trebuie să facă dovada deținerii de aptitudini manageriale/ marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experiență/ cursuri de formare profesională absolvite – cel puțin nivel de inițiere, cursuri de calificare, etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăți.

Reprezentantul legal trebuie să fie:

Persoana desemnată să reprezinte solicitantul în relația contractuală cu APDRP, conform legislației în vigoare.

Depunerea Cererii de Finanțare se poate face de orice altă persoană cu procură notarială de la persoana desemnată să reprezinte solicitantul conform legislației în vigoare.

Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele și acordurile necesare investiției respective.

Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/ autorizațiile de mediu necesare investiției, să respecte după caz cerințele de mediu specifice investițiilor în perimetrul ariilor protejate sau să prezinte dovada că a făcut demersurile pentru a obține toate avizele și acordurile conform legislației în vigoare, în domeniul mediului. În situația în care beneficiarul nu prezintă toate autorizațiile solicitate înainte de semnarea contractului, proiectul devine neeligibil.

Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiția sau dreptul de folosință pe o perioadă de cel puțin 10 ani.

Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanțarea proiectului.

Beneficiarii acestei măsuri trebuie să respecte prevederile Ordinului MADR nr. 567/ 2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural”, modificat si completat.

Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile:

a) Investiții în infrastructura de primire turistică:

construcția, modernizarea, extinderea și dotarea structurilor de primire turistică (structuri agroturistice și alte tipuri de structuri de primire turistică realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere;

pentru investiții în structuri de primire turistică altele decât cele de agroturism, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/ stele;

pentru investițiile în agroturism, structura de primire turistică, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum o margaretă.

IMPORTANT!

Conform normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistică, structurile de primire agro‐turistică vor avea maximum 8 camere. Celelalte investiții în tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare vor prevede maximum 15 camere la finalizarea investiției, indiferent de tipul de investiție propusă prin proiect (modernizare, extindere, investiție nouă), cu excepția campingurilor, a satelor de vacanță și a popasurilor turistice.

ATENȚIE! Agroturismul reprezintă de fapt o îmbinare a activităților agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau a unei ferme, și definește o soluție complementară de suplimentare a veniturilor din agricultură, cu efecte pozitive atât de natură economică cât și socială, presupune contactul turistului cu activitățile gospodărești și asigurarea parțială a hranei din produse locale.

În cadrul pensiunilor agroturistice trebuie să se desfășoare cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi, etc. La fundamentarea investiției în Studiul de Fezabilitate sau Memoriul Justificativ trebuie precizat specificul activității beneficiarului, ex.: culturi vegetale, legumicultură, pomicultură, ferme zootehnice, etc.

În cazul pensiunilor agroturistice (construcție nouă), la momentul aplicării, solicitantul va avea domiciliul în locația/gospodăria/comuna respectivă, iar la momentul finalizării investiției, beneficiarul trebuie să domicilieze permanent în locația/gospodăria în care s-a înființat pensiunea agroturistică (fie în aceeași clădire, fie în clădire independentă).

În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea și extinderea structurilor de primire turistică, exceptând schimbarea destinației unei locuințe în structură de primire agroturistică.

De asemenea, vor fi susținute investițiile de racordare la utilitățile publice, achiziționarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor

Tipurile de structuri de primire turistică ce pot fi finanțate prin această măsură sunt:

I. cu funcțiuni de cazare:

(a) vile,

(b) bungalow-uri,

(c) cabane turistice,

(d) campinguri, sate de vacanță, popasuri turistice, căsuțe tip camping, spații de campare,

(e) pensiuni turistice și pensiuni agroturistice.

II. cu funcțiuni de alimentație – restaurante – exclusiv restaurante de tip familial/pensiune, cu specific (cramă, cu specific local), pescăresc și vânătoresc, grădină de vară (clasificate conform Ordinului ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1051/ 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism).

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică (restaurante) eligibile în cadrul acestei măsuri pot fi atât dependente de structurile de primire turistică, cât și independente de acestea. Nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică (restaurante) trebuie să fie de minimum trei stele.

ATENȚIE! Restaurantele independente de structurile de cazare primesc clasificare din partea Ministerului de Resort, conform normelor de clasificare, doar dacă sunt situate în stațiuni turistice, așa cum sunt definite în HG 852/ 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice. Prin urmare, aceste tipuri de investiții sunt eligibile doar dacă sunt realizate în stațiunile turistice aparținând spațiului rural definit conform PNDR.

În cazul în care proiectul prevede investiții în structura de primire turistică și în activități recreaționale, iar aceste activități se regăsesc în criteriile suplimentare aferente structurii de primire turistică, toate cheltuielile vor fi decontate din anvelopa financiară a componentei a), iar proiectul nu va fi considerat un proiect combinat. Pentru ca un proiect care vizează investiții în comp. a) și comp. b) să fie considerat combinat, este nevoie ca solicitantul să dețină cod CAEN pentru investițiile de pe fiecare componentă.

b) Investiții în activități recreaționale

i. Investiții private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de structura de primire turistică precum: amenajări de ștranduri și piscine, achiziționare de mijloace de transport tradiționale pentru plimbări, trasee pentru echitație, inclusiv prima achiziție de cai în scop turistic (cu excepția celor pentru curse și competiții) și asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting, etc.

c) Investiții în infrastructură la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc:

i. construirea, modernizarea și dotarea centrelor locale de informare în scopul promovării, prezentării și vizitării turistice;

ii. dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistică din spațiul rural, conectate la sistemele regionale și naționale;

iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice8 de utilitate publică, etc.;

iv. investiții legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcții, plan înclinat, etc.), recondiționarea echipamentelor și utilajelor;

v. investiții legate de înființarea și amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, al ,,olăritului”, al „cioplitorilor în lemn”, etc.).

Atenție!

Nu sunt considerate a fi eligibile investițiile în unitățile medico‐balneare și de recuperare , precum și investițiile din spațiul rural a căror valoare totală depășește 1,5 milioane Euro.

Atenție!

Prin această Măsură nu sunt eligibile investițiile privind achiziționarea de vehicule și ambarcațiuni autopropulsate.

Prin Măsura 313 nu sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

impozite și taxe fiscale;

costuri operaționale, inclusiv costuri de întreținere și chirie;

comisioane bancare, costurile garanțiilor și cheltuieli similare;

achiziționare de echipament second – hand;

investiții realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul și/ sau acvacultura;

achiziționarea cailor pentru curse și competiții;

cheltuieli generate de activitățile de creștere a cailor;

achiziționarea de teren/ clădiri;

achiziția de mijloace de transport pentru uz personal;

achiziția de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terților și de mijloace de transport pentru persoane, ca și activitate principală;

TVA, cu excepția TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real și definitiv suportat de către beneficiari, alții decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/ 2005;

Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile (intensitatea sprijinului)

Pentru investițiile de interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși valoarea de 200.000 Euro/ proiect.

Pentru investițiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la:

85% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 100.000 Euro/ proiect în cazul proiectelor de investiții în agroturism;

85% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 Euro/proiect, în cazul proiectelor de investiții în activități recreaționale;

50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de investiții în turismul rural.

Atenție!

Intensitatea ajutorului public nerambursabil se va aplica în funcție de regiunea în care solicitantul deține sediul social.

Analiza SWOT a fondurilor europene

Analiza SWOT-PNDR

Analiza SWOT-POR

Capitolul 3 Studii de caz

Hotel Dumbava-Bacău

Denumirea beneficiarului: S.C.AGROINDUSTRIALA S.A. BACĂU

Date de identificare beneficiar:S.C.AGROINDUSTRIALA S.A. Bacău Str. Spiru Haret, Nr.8

Proiectul prezentat mai jos a fost finalizat în data de 18 iunie 2012. În continuare sunt descrise obiectivele și rezultatele finale reale ale proiectului.

Denumirea proiectului: Modernizare și supraetajare Hotel Dumbrava Bacău

Proiect finanțat prin REGIO – Programul Operațional Regional, Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Valoarea totală a finanțării: 8.088.696,34 RON

Costuri eligibile: 6.091.138,34 RON

Data de începere: 18.03.2010

Data de finalizare: 18.06.2012

Durata proiectului: 27 de luni

Locul de implementare al proiectului: Str. Dumbrava Roșie, Nr. 2, Bacău

REZUMAT TEHNIC PROIECT: MODERNIZARE ȘI SUPRAETAJARE HOTEL DUMBRAVA- MUNICIPIUL BACĂU

Valoare totala: 8.088.696,34 RON

Valoare POR: 3.593.771,62 RON

Obiectivul general:

– dezvoltarea și valorificarea turismului în vederea creșterii competitivității economice, diminuării neegalităților interregionale și sprijinirea dezvoltării durabile în zona Regiunii de Dezvoltare N-E.

Obiectivul specific:

– modernizarea și extinderea infrastructurii de cazare și a utilităților conexe din cadrul hotelului Dumbrava, municipiul Bacău, în vederea diversificării serviciilor turistice și a numărului de turiști.

Activități

Realizarea documentației de finanțare și a activităților conexe;

Organizarea activității Echipei de Implementare a Proiectului;

Asistență tehnică pe tot parcursul implementării;

Realizarea lucrărilor de construcții;

Achiziționarea echipamentelor și a dotărilor necesare;

Realizarea publicității proiectului și implementarea strategiei de promovare;

Monitorizarea, evaluarea și auditul proiectului;

Prezentarea rezultatelor finale ale proiectului;

Hotelul modernizat și supraetajat – în total 96 de spații de cazare clasificate astfel:

41 spații cazare 4 stele

55 spații cazare 3 stele

Sala de agrement finalizată;

Spații special amenajate pentru persoanele cu dizabilități;

1 spațiu cazare

1 grup sanitar comun

1 rampa intrare hotel

1 sala fitness

2 săli conferințe;

Dotarea camerelor cu sistem de control acces și sistem de supraveghere video;

1 restaurant climatizat;

1 rezervor de apa de 4000l;

13 locuri de muncă nou create

44 locuri de muncă menținute

Beneficiari directi

12230 turiști preconizați a se caza anual la Hotel Dumbrava;

29 persoane nou angajate temporar;

13 persoane angajate permanent;

SC Agroindustriala SA.

Beneficiari indirecți:

6128 agenți economici din municipiul Bacău prin creșterea oportunităților de ocupare la scară locală;

locuitorii municipiului Bacău ;

investitori români și cei străini ca urmare a investițiilor în domeniul turismului;

Consiliul Local al Municpiului Bacău.

Proiect selectat în cadrul Regio – Programului Operațional Regional și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Hotel Belvedere-Botoșani

Hotel Belvedere a fost construit în prelungirea unui vechi conac boieresc din centrul municipiului Botoșani, și reușește să imbine cu succes eleganța clasică și confortul tehnologiei moderne. Modernizarea dar și extinderea hotelului Belvedere au pornit de la dorința clienților tradiționali, care își doreau o locație adaptată nevoilor secolului XXI.

ÎMBUNĂTĂȚIREA PRODUSULUI TURISTIC PRIN EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA HOTELULUI BELVEDERE – 3 STELE

Axa 5 – Masura 2 – 29.07.2009 – 15 luni

Localitate : Botoșani

Județ : Botoșani

Beneficiar : SC BELVEDERE SRL

Stadiu proiect : Finalizat

I. Solicitantul : SC BELVEDERE SRL

II. Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord Est, municipiul Botoșani, județul BOTOȘANI

III. Numărul contractului: nr. 474 /29.07.2009

IV. Valoarea contractului de finanțare

V. Obiectivele specifice proiectului finanțat :

extinderea și modernizarea hotelului Belvedere;

crearea de noi locuri de muncă în domeniul turistic;

îmbunătățirea calității serviciilor turistice dar și diversificarea acestora.

VI. Grupul țintă al proiectului finanțat :

Beneficiari direcți:

clienții hotelului;

clienții restaurantului;

clienții sălii de conferință.

Beneficiari indirecți:

salariații societății;

furnizorii de materii prime și materiale consumabile;

administrația publică locală din Botoșani.

Structura de turism modernizată : bucătărie, salon de servire , bar , hol , recepție , birouri , spații cazare , sala conferințe , saună , curățenie : 15 locuri

Capacitate structură cazare (camere): 57 camere

Capacitate de alimentație publică modernizată: 150 locuri

Facilități pentru conferințe și alte evenimente: 2 săli

Locuri de muncă nou create / menținute: 5

VIII. Stadiul îndeplinirii indicatorilor la data finalizării proiectului :

Structura de turism modernizată: bucătărie, salon de servire, bar, hol, recepție, birouri, spații cazare, sală conferințe, saună, curățenie: 15 loturi

Capacitate structura cazare (camere): 57 camere

Capacitate de alimentație publică modernizată: 150 locuri

Facilități pentru conferințe și alte evenimente: 2 săli

IX. Informații suplimentare aferente implementării proiectului:

Au fost finalizate toate procedurile de achiziție prevăzute în contractul de finanțare:

Furnizare echipamente: 2.176.666,26

Furnizare dotări: 1.581.436,39

Valoarea estimată a contractului de lucrări a fost de 8.753.456,00 lei, iar valoarea contractului de lucrări 128 incheiat în data de 10.09.2009 a fost de 8.244.540,00 lei.

Au fost incheiate 6 acte adiționale la contractul de lucrări, pentru :

Suplimentare valoare contract cu lucrari suplimentare;

necesitatea unor lucrari suplimentare

Prelungire durata contract; prelungire contract de finantare

Suplimentarea valorii initiale a contractului cu valoarea lucrarilor suplimentare

Modificare durată de finalizare contract; Necesitatea executarii unor lucrari suplimentare.

Suplimentarea valorii inițiale a contractului

Până la data finalizării proiectului au fost depuse 7 cereri de rambursare, în valoare totală de 9.731.740,73 lei.

Proiectul, contractat în anul 2009, a avut ca scop renovarea vechiului conac boieresc odată cu extinderea acestuia printr-o construcție nouă, crearea de noi locuri de muncă și diversificarea serviciilor oferite clienților odată cu sporirea calității acestora.

Proiectul "Îmbunătățirea Produsului Turistic prin Extinderea și Modernizarea Hotelului Belvedere – 3 Stele" este finanțat prin Regio – Programul Operațional Regional, implementat în regiunea de dezvoltare Nord-Est. Proiectul a fost depus în cadrul axei 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului. Valoarea totala a proiectului a fost de 14.348.695,09 lei, din care alocarea nerambursabila a fost de aproximativ 70,00 % din valoarea eligibilă a proiectului, respectiv 6.812.218,51 lei.

Acesta este unul din cele 3.500 de proiecte finanțate prin Regio, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, care contribuie la dezvoltarea orașelor, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii sociale, sprijinirea mediului de afaceri și promovarea, restaurarea obiectivelor turistice din Romania.

Pe pagina www.inforegio.ro puteți consulta, pentru fiecare regiune de dezvoltare, harta proiectelor finanțate prin Regio Programul Operațional Regional 2007-2013.

Dupa 3 ani de la implementarea proiectului, hotelul oferă 57 de camere renovate, structuri de turism la cele mai înalte standarde, două noi săli de conferință, precum și un centru SPA de ultimă generație.

Concluzii și recomandări

Una dintre provocările majore cu care se confruntă România, în calitate de stat membru al UE, constă în gestionarea corespunzătoare a fondurilor europene- atât din perspectiva autorităților responsabile de coordonarea acestor resurse financiare, dar și din perspectiva beneficiarilor direcți ai acestor fonduri.

În perioada 2007-2013, s-a înregistrat un nivel scăzut de absorbție al absorbției fondurilor europene, acest lucru fiind pus pe seama noutății demersului. Absorbția fondurilor europene ar trebui privită ca o prioritate națională, asumată de toate instituțiile implicate. Să nu uităm faptul că, fondurile europene reprezintă reale posibilități de dezvoltare, pentru IMM-uri și pentru dezvoltarea turismului.

Este de recunoscut  faptul  că  îndeplinirea  obiectivelor pentru asigurarea finanțării este  posibilă  prin  asigurarea  unui mediu  favorabil  investițiilor,  înființarea  de  noi  companii  sau  dezvoltarea celor existente, contribuind semnificativ la crearea unor noi locuri de muncă și generarea de valoare adăugată.

Urmărind evoluția turismului rural, observăm că la nivelul anului 2004 acestea au ajuns la un număr de 892, însumând o capacitate de cazare de 9405 locuri, la nivelul anului 2005, în spațiul rural, numărul pensiunilor turistice a ajuns la 956 locuri, cu o capacitate de cazare de 11151 de locuri, iar la nivel nivelul anului 2011 numărul pensiunilor a ajuns la 1050 însemnând aproximativ 12248 de locuri de cazare. În anul 2012, numărul pensiunilor turistice din spațiul rural a crescut, ajungând până la 1247, însemnând 14546 locuri.(Sursa: INS 2012)

Susținerea infrastructurii și a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea și promovarea turismului competitiv în cadrul spațiului rural, iar cel de-al doilea se referă la înființarea unor rețele locale de promovare prin implicarea populației rurale.

În ultimii ani 70% dintre IMM-uri s-au autofinanțat, 41% au folosit credite bancare, 15% au folosit leasingul, 13% dintre acestea au recurs la creditul furnizor și aproape 6% au folosit ca sursă de finanțare fondurile nerambursabile.

Firmele ce au o vechime mai mare recurg la forme diverse de finanțare și accesează mult mai ușor credite bancare. S-a observat că 45,65% dintre IMM-urile care au apelat la bănci pentru obținerea creditelor, au o vechime de peste 15 ani.

Bibliografie:

http://www.avocatnet.ro/content/taguri/tid_7502/tnm_fundatia%20post%20privatizare/fundatia-post-privatizare.html- 20.06.2013

Lista figurilor și a tabelelor

Lista figurilor

Figura1.1-Procesul de finanțare prin bussines angel

Figura 2.2 Oportunități de finanțare a proiectelor IMM în cadrul POR

Figura 2.5.1-Oportunități de finanțare în cadrul PNDR

Lista tabelelor

Tabelul 1.1- Clasificarea întreprinderilor, mai 2014

Tabel 2.1-Indicatori de evaluare-DMI 5.2

Bibliografie:

http://www.avocatnet.ro/content/taguri/tid_7502/tnm_fundatia%20post%20privatizare/fundatia-post-privatizare.html- 20.06.2013