Surse De Finantare A Agentuluui Economic (1) [610024]

1

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR
TÎRGU MURES

FACULTATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE
JURIDICE Ș I ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA: FINANȚE ȘI BĂ NCI

SURSE DE FINANȚ ARE A AGENTULUUI
ECONOMIC

2
Cuprins :
Capitolul 1- Noțiuni introductive privind agenț ii economici: definire, tendințe și
modalități de finanțare
1.1. Cadrul legislativ
1.2. Definirea agentilor economici
1.3. Clasificarea agentilor economici
1.4. Trasaturi ale agentilor economici
1.5. Sistemul informational al agențiloreconomici
1.6. Principalele tipuri de operatiuni efectuate de agentii economici
1.7. Evaluarea numarului agentilo r economici in perioada 2008 -2015
1.8. Factorii și mediul ce influențează dezvo ltarea agentilor economici
1.9. Surse de finanțare a agentilor economici – definire
Capitolul 2 – prezentarea principalelor surse de finantare
a) Finantare prin capitaluri proprii :
– Structura capitalurilor
– Majorarea capitalului
b) Finantare prin credit bancar :
– Notiuni generale
– Cresit – trasaturi si functii
– Tipuri de credite acordate de banci
– Linia de credit
c) Finantare prin emisiune de actiuni/obligatiuni :
– Avantaje/ dezavantaje ale finantarii prin emisiune de actiuni
– Tipuri de acțiuni
– Procesul de emisiune de acțiuni
– Avantaje/ dezavantaje ale finantarii prin emisiune de obligatiuni
– Tipuri de obligațiuniț

3
– Care tip de emisiune este mai profitabil
d) Finantare prin progr ame UE :
– Avantaje/ dezavantaje ale acestui tip de finantare
– Ce înseamnă un program de finanțare Europeană
– Cum poti accesa fonduri europene
– Cine poate accesa fonduri europene
e) Leasingul
– Istoria leasingului
– Definirea conceptului si a operatiunilor de leasing
– Tipologia operatiunilor de leasing
– Partic ipantii la contractu l de leasing
– Etapele derularii unui contract de leasing
– Legislatia privind contractile de leasing
– Piata de leasing din Romania
Capitolul 3 – Studiu de caz la socieatatea S.C. DIANA TRANS S.R.L \
3.1. Aspecte generale
3.2. Descrierea societ ății
3.3. Evoluția societății
3.4. Structura surselor de finanțare
3.5 Mutații în structura capitalurilor
3.5 Mutații în structura datoriilor
Concluzii
Bibliografie
Anexe

4
CAPITOLUL 1 – PREZENTARE GENERALA
1.1 Cadrul juridic de functionare al agentilor economici
Cadrul juridic de funcționare al agentilor economici din România cuprinde reglementări referitoare
la înființarea , organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative,
privatizarea societăților comerciale cu capital de stat etc., care sunt incluse într -un set de legi, cum ar
fi: Legea 31/1990, Legea 35/1991, Legea 58/1991, etc. Comisia Europeană definește agentii
economici prin Recomandarea nr.3 61/2003/CE.

1.2 Definirea agentului economic
Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoa ne care indeplinesc functii
bine determinate in viata economica.
Ei sunt entitati de natura tehnica, economica, sociala, juridica cu existenta patrimoniala recunoscuta
(au avere at 19119x232t estata) si prin care anumiti subiecti – persoane (indivizi) sau grupuri –
promoveaza in mod coerent actiuni ce decurg din propriile interese. Fiecarui subiect ii e specifica o
relatie functionala de tip 'subiect -functie' intr -un anumit cadru spatio -temporal, relatie prin care
acestia intra in dependenta unii cu altii.
Asadar, activitatea economica se desfasoara in cadrul unor entitati individualizate, autonome,
care poarta denumirea de agenti economici, intreprindere, firma, institutie (deci diferite denumiri,
care insa nu se suprapun in totalitate).
In cee a ce priveste functiile agentilor economici, ele pot fi definite ca anumite ipostaze in
care ei se afla in una din urmatoarele situatii : cea de producator, cea de consumator, cea
de intermediari(finantisti – banci, transporatori, comercianti, etc.).

1.3 Clasificarea agenilor economici :
• Clasificati dupa funcția indeplinita, ei pot fi :
1) agenti economici producatori de bunuri si servicii – firmele
2) agenti economici consumatori – gospodarii
3) agenti economici financiari – institutii financiare si de credit (banci), unitati de
asigurare, trusturi financiare
4) administratiile – locale sau centrale – ofera bunuri si servicii de utiliatate publica
(invatamant, sanatate, protectie sociala, etc.)

5
5) agenti economici externi – diferite firme si reprezentante ale straini lor in tara si ale
rezidentilor pe teritoriul altor tari
• Clasificati dupa gradul de agregare al functiilor indeplinite , ei pot fi :
1. agenti economici primari (elementari) care au functii precizate, individualizate, si care prin
insumarea lor formeaza MICROECONOMIA SOCIETATII.
∑xi, i=1..n
2. agenti economici agregati – clase de agenti economici primari (clasa industriilor pe diferite
specializari – textile, constructoare de masini, industrie navala ; clasa agricultorilor ; clasa
comerciantilor ; clasa fi nantistilor ; clasa administratiilor locale) care indeplinesc functii
similare si care prin insumare formeaza MACROECONOMIA SOCIETATII.
∑xj, j=1..n
3. strainatatea ('restul lumii') – toti agentii economici care fac activitati de comert exterior ; se
consider a ca si economia nationala, ca celula de baza a economiei mondiale participanta la
circuitul economic mondial, e un agent economic

1.4 Tr ăsături ale agenț ilor economici :
• sunt ini tiatori de activiatate economică si investitori
• sunt creatori de locuri de muncă
• posedă capital social
• sunt surse de venit
• desfașoară o complexă activitate de conducere ș i gestionare a factorilor de productie
• este identificabil si posibil de observat ca un subiect distinct al vietii economice;
• este purtatorul unor interese proprii pe care le converteste in scopuri ale actiunii sale;
• are un comportament specific, constand in decizii si actiuni specifice;
• dispune de resurse proprii care ii permit sa -si promoveze comportamentul adoptat;
• are capa citatea de a initia si intretine relatii cu alti agenti economici elementari, de a -si
exercita influenta asupra mediului sau ambiant si de a recepta, la randul sau, influentele
acestuia

.

6
1.5. S istemul informațional al agenților economici
Acest system furnizează informații despre modul în care se formează, repartizează si utiizează
fondurile baănești. Pentru aceasta, este nevoie de câțiva indicatori care să reflecte procesele
economice si financiare din cadrul activității agentului economic. Din tre acești indicatori, putem
menționa
• capitalul (economic, social, permanent, împrumutat)
• profitul și repartizarea lui pe destinații
• costul de producție și prețul de vânzare
• fondul de rulment
• volumul investițiilor
• diverse rate financiare, r ate de structură financiară
Acești indicatori stau la baza deciziei financiare. Decizia financiară este o hotărâre luată de agentul
economic în urma analizării informațiilor financiare multiple, vizând activitățile cu efecte directe
asupra capitalului.
Din punct de vedere al complexității, deciziile financiare sunt grupate în decizii curente (operative)
și decizii strategice (de perspectivă). Deciziile operative sunt legate de activitatea curentă agentului
economi, în timp ce deciziile de perspectivă vize ază acțiuni de proporții mai mari și mai précis ,
linia de urmat în desfășurarea activității pe o perioadă mai ăndelungată.
Din punct de vedere al competenței, deciziile financiare sunt grupate în decizii din inițiativă
proprie și decizii prin aprob are. Deciziile din initiative proprie se iau de către conducătorii
compartimentului respective iar deciziile prin aprobare necesită și avizul organului ierarhic superior.
Luarea unor decizii opportune si rationale au o influență pozitiva asupra derulării p roceselor și
fenomenelor economice.

1.6 T ipuri de operațiuni efectuate de agen ții economici
Principalele tipuri de operațiuni efectuate de agenții economici fac referire la:
a). Operatiuni asupra bunurilor/serviciilor :
▪ Producerea de bunuri /servicii
▪ Consumuri intermediare si finale
▪ Formarea bruta a capitalului fix
▪ Impozituri.

7
b).Operatiuni de repartitie:
➢ Plata salariilor , impozitelor , taxelor
➢ Transferuri de capital
➢ Asigurari de bunuri.
c).Operatiuni financiare :
o Obtinerea de credite
o Cumpararea de actiuni, obligatiuni
o Efectuarea de plati

1.7. Evolutia număr ului de agenti economici in perioada 2010 -2016
În acest subcapitol vom prezenta o evoluție a numărului de agenți economici din România,
înscriși la Registrul Comerului, în perioada 2008 -2015. Pentru aceasta vpm realiza un tabel, si
pornind de la acesta, un grafic, pentru a se putea observa ai bine această evoluție.

Tabel 1. Evoluția numărului de agenți economici
Anul Număr total comercianți activi în România
2010 1.034.564
2011 888.584
2012 942.588
2013 988.256
2014 1.120.546
2015 1.152.324
2016 1.170.316

8

Grafic 1 – numărul de comercianți activi

Dacă am vorbit de numărul de agenți economici activi, am putea face referire și la numărul de agenți
economici care au intrat în insolvența tot în perioada pe care am analizat -o anterior, și anume 2009 –
2015.

Tabel 2 – numărul de agenți economici intrați în insolvență
Anul Număr agenti economici intrați în insolvență
2010 18.624
2011 21.245
2012 19.488
2013 26.807
2014 29.587
2015 20.696
2016 10.269
0 500,000 1,000,000 1,500,0002010201120122013201420152016Număr comercianți
Număr comercianți

9
FACTORII
DE
INFLUENȚĂFactori
ECONOMICIFactori de
MANAGEMENT
Factori
DERMOGRAFICI
Factori
ECOLOGICI
Factori
JURIDICIFactori
POLITICIFactori
SOCO –
CULTURAL IFactori
TEHNICI șI
tehno -logiciFactori
GEOGRAFICI
Grafic 2 – Număr de agenți intrați în insolvență

1.8. Factorii care influen țează dezvoltarea agenților economici
05,00010,00015,00020,00025,00030,00035,000
2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016Număr agenți în insolvență
Număr agenți în
insolvență

10

1) Prima și cea mai importantă categorie de factori ai care influențează agenții economici , o
reprezinta factorii economici , cuprinzand ansamblu elementelor de natur ă economică cu acțiune
directă as upra activităților. C ei mai importanți factori economici pot fi concretizațî în : piața internă,
piața externă și pîrghiile economico -financiare.
Facturii economici – ce determină med iul economic în care îș i desfășoară activitatea agenții
economici – influențează decisiv construirea, funcționalitatea și dezvoltare a acestora. Punctul de
plecare î n abordarea unor asemenea stadii specific funcționării agenților economici îl reprezintă
studiul pieței, care furnizează informații relevante referitoare la nivelul și structura cererii, nivelul
prețurilor, concurență etc. Pe aceasta bază, se fundamentează deciziile d e aprovizionare, producție și
vânzare , alături de alte elemen te ale strat egiilor și politici lor generale .
2) Faotrii juridici, constituiți din ansamblul reglementărilor juridice cu influență directă sau
indirectă aupra firmei și managementului său .
Cei mai semnificativi factori juridici sunt:
• Legile
• decretele,
• horătătile guvernamentale,
• ordinele miniștrilor
• deciziile prefecturilor și primariilor
Factori juridici cuprind o serie de norme de drept de a căror respectare sunt responsabili
agenți i economici.
Înfluența factorilor juridici se manifestă atăt în ceea ce prives te constituirea firmelor prin
Legea 31/1990 căt și în funcționarea și dezvoltatea lor. Sunt reglementate prin acte normative
specifice organismele de conducere, mecanismele decizionale și structural -organizator ice, precum și
competența lor.
3) Factori de management – Alături de factorii economici, factorii de management exogeni
firmei au o influentă considerabilă asupra acesteia. Din categoria factorilor de management – care
presupun totalitatea elementelor manageriale ce influențează direc sa u indirect unitatea economică –
fac parte , printre alții:

11
• mecanismul de planificare macroeconomică,
• sistemul de organizare a economie i naționale,
• modalitati de coordonare
• mecanismele de control ale supr asistemelor din care face parte
agentul economi c
• mecanismele motivaționale
• metodele și tehnicile manageriale aplicate
4) Factorii demografi ci, care includ totalitatea elementelor demogra fice ce acționează asupra
agenților economici , direct sau i ndirect. Principalii factori de acest gen – numarul populației,
structura socio -profesional ă a acesteia, ponderea populației activă, rata natalității, și mortalității,
durata medie a vieții
5) Factorii socio -culturali – dintre care amintim structura socială a populației, proteja rea
sănătății, învatămantul, cultura , știința , mentalitatea populației – cu influentă directă sau i ndirectă
asupra agenților economiciau .
Un rol decisiv îl joacă învatămăntul care contribuie atăt la îmbunatațirea structurii socio –
profesionale a populației , dar mai ales, la creșterea nivelului cultural al acesteia, pentru formarea
unei mentalități specifice economiei piață.
6) Facto rii politici acționează, de asemenea, direct sau indirect asupra agenților economici,
regăsindu -se , în principal, în politica economic ă, socială , politica externa ,cu influenț ă în ceea ce
priveștemodalitățile de constituire, și obiectivele de realizat . Managementul ecte , la r ăndul său,
influențat de factorii politici prin impactul pe care îl genereaza asupra fundamentării stra tegiilor , a
deciziilor de realizare a o biectivelor propuse .
În categoria factorilor politici se include și politica al tor state care, alături de politica
organismelor politice internaționale exercită o i nfluență „deosebită asupra activităților agenților
economici .
7) Factorii naturali ( ecologici), din care fac parte , printer alții, resursele naturale, apa, solul,
clima, v egetația , fauna.
În păstrarea echilibrului ecol ogic, în asigurarea unor condiț ii favorabile dezvoltării economice ,
agenții economici si mai ales , managementul acestora au un rol important. Dar în derularea unui
asemenea demers este necerară implicarea și a celorlalte categori i de factori depre care s -a vorb it
anterior .

12
8) Factorii geografici se referă la zona/mediul în care își desfășoară activitatea agenții
economici. Acest lucru se referă la faptul că zonele urbane sunt mai favorabile dezvoltării unui
agent economic deoarece aici există o piață mai mare de clienți, posib ilitate de dezvoltare mai mare.
Totodată, locurile unde publicul are acces mai ușor sunt mai favvorabile pentru dezvoltarea unui
agent economic.
9) Factorii tehn ici si tehnologici – referitor la acești factori nu s -a găsit o definiție anume, dar
după cum le s pune si numele ei se referă la tehnologia în continuă dezvoltare, care influențează în
mod direct activitatea si dezvoltarea agenților economici. O tehnologie tot mai modernă cu tehnici
tot mai modern si mai compplexr, activitatea agenților economici este ușurată în mod semnificativ.

1.9. Principalele surse de finanț are ale agenților economici
Agenții economici dețin un rol esențial în dezvo ltarea oricărei economii, ace știa generând în
mare măsură o parte din PIB, atât în domeniul comerțului, cât și în industrie sau servicii. Agenții
economici se caracterizează prin dinamism, flexibilitate și inovare fiind capabili să se adapteze
schimbărilor ce intervin în economie, să sesizeze c u rapiditate tendințele pieței și să fie inițiatori ai
schimbării.
Activita tea oricărui agent economic este orientată spre obținerea de profit și maximizarea
valorii pentru investitori. Atingerea acestui obiectiv nu este un lucru facil, conducerea societății
trebuind să aibă în vedere incertitudinea generată de faptul că mediul economic este caracterizat de o
permanentă schimbare, activitatea economică având o evoluție fluctuantă în timp.
Succesul în afaceri al unui agent economic depinde în mare măsură și de politica de finanțare
pe care o adoptă. De aici apare necesitatea ident ificării acelor surse de finanțare care să asigure
profitul așteptat.
Obiectul lucrării î l constituie prezentar ea principalelor surse de finanțare la care poate apela un
agent economic , pentru a -și putea deșfășura activitatea î n parametrii normali, pentru a-și dezvolta și
lărgii sfera de activitate, pentru a -și îmbunătății capacitatea de producție si funcț ionare, etc.
De asemenea, în această lucrare vom detalia fiecare sursă de finanțare prezentată în parte, pentru a
înțelege mai bine la ce se referă fiecare, cum poate fi accesata si ce avantaje si dezavantaje impune

.

13
1) O primă modalitate de finanț are la ca re vom face referire este finanț area prin fonduri
(capital uri) proprii.
Capitalul propriu reprezintă intere sul rezidual al proprietarilor în activele unei firme după deducerea
tuturor datoriilor sale.
Acesta se consti tuie pe baza a două surse:
– Fondurile investite iniț ial (la momentul constituirii) în companie împreună cu sumele adiț ionale
furnizate ulterior de proprietari (majoră ri de capita l).
– Profiturile reinvestite.
Capitalurile proprii reprezintă surse de fi nantare stabile la dispoziția companiei, care împreună cu
datoriile pe termen lung formează capitalurile permanente .
2) O altă modalitate de finanțare asupra cî reia ne vom oprii este cea prin credite bancare
Definiț ia legala a creditului bancar este cuprinsă î n art. 3 al Legii bancare nr.58/1998 iar această
defințtie este urmă toarea: ,,Creditul bancar repr ezintă orice angajament de plată a unei sume de bani
în schimbul dr eptului la rambursarea sumei plă tite, precum și la plata unei dobâ nzi sau a altor
cheltuieli legate de aceasta sumă sau orice prelungire a scadenț ei unei datori i si orice angajament de
achiziț ionar e a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept la plată unei sume de bani".
3) Altă modalitate de finanț are pe care o vom detalia în capitolele următoare este
finanțareaprin emisiune de acțiuni si obligaț iuni
• Finanțarea prin emisiune de acț iuni – Emisiunile de acț iuni reprezintă operațiuni prin care o
companie pune în vânzare acț iuni noi către public î n vederea atragerii de fonduri (fără ca fondurile
să mai fie re turnate). Prima emisiune publică de acț iuni a unei companii, realizate în vederea listării
la bursă , se numește Oferta Publică Inițială (IPO). Cumpărătorii acț iunilor devin acționari ai
companiei, iar acțiunile cumpărate se pot tranzacț iona la bursa de valori, ulterior listă rii firmei.
• Finanțare prin emisiune de obligaț iuni – Emisiuniledeobligaț iuni reprezintă o formă de
împrumut p rin care companiile se imprumută de la pu blic, prin vânzarea de obligațiuni.
Cumpărătorii obligaț iunilor devin creditori a i companiei, iar compania le plătește acestora o
dobâ ndaă și rambursează fondurile împrumutate la scadență. La fel ca în cazu l acțiunilor,
obligațiunile se pot tranzacț iona la bursă pe durata de viață a acestora.

14
4) O altă formă de finanțare foarte importantă și din ce în ce mai întâlnită î n zilele noastre este
cea p rin fonduri UE, mai ales finantță ri realizate prin programe spec iale de obț inere de fonduri
nerambursabile.
UE oferă finanțare pentru o gamă largă de proiecte și programe care acoperă domenii precum:
• dezvoltarea regională și urbană
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială
• agricultura și dezvoltarea rurală
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului
• cercetarea și inovarea
• ajutorul umanitar.
5) Ultima dintre metodele de finanțare pe care le -am consid erat mai importante pentru a fi
detaliate, se referă la finanț area prin leasing , o metodă tot mai des intâlnită, la fel ca finanț area prin
fonduri UE.
Analizând definitiile date de diversi autori sau organisme internationale putem spune că finanțarea
prin leasing se referă la achiziț ionarea de la furnizori a unor bunuri si închirierea acestora unor
utilizatori (care nu dispun de resursele banesti n ecesare pentru a le cuumpăra

15

CAPITOLUL 2 – PREZENTAREA PE LARG A
PRINCIPALELOR SURSE DE
FINANȚ ARE

În acest c apitol vom detalia fiecar e sursă de finanțare prezentată în capitolul anterior, pentru
a înțelege mai bine ce înseamnă fiecare dintr ele ș ice trăsături are. .

2.1. Finanțarea prin fonduri proprii
Așa cum am început și capitolul anterior, o primă sursă de finanțare importantă pentru un agent
economic este f inanțarea prin fonduri proprii ( capitaluri proprii). După cum am prezentat anterior,
capitalul propriu reprezintă intere sul rezidual al proprietarilor în activele unei societăți dupa
deducerea tuturor datoriilor sale.
Ca orice alta sursă de finanțare și totodat ca orice activitate desfașurată, aceasta metoda de
finanț are are unele avantaje si unele dezavantaje.
Orice agent economic pentru a funcț iona in con ditii optime, trebuie sa dispună de bani pentru a –
si onor a obligatiile , respectiv datoriile. În acelasi timp insă , trebuie să se acționeze și în direcț ia
realizării unor investiț ii care să -i faciliteze dezvoltarea ulterioară, caz î n care se pune problema
finanțării . Deci trebuie să se urmarească adaptarea mijloacelor de finanțare la nevoile de finanț are.
Sursele de pro curare a capitalului pot fi interne caz în care se vorbește de autofinanțare, și externe,
cand ne referim la aportul proprietarilor, crearea si majorarea capitalului social, î ndatorare si
subventii. Capitalurile proprii reprezintă surse de finanțare stabile aflate la dispoziția companiei,
care impreună cu datoriile pe termen lung formează capitalurile permanente .
În structura capitalurilor proprii sunt incluse:
• aporturi de capital
• prime de capital
• reserve
• rezerve din reevaluare
• rezultatul rep ortat
• rezultatul exercitiului financiar
• autofinantarea

16
• amortizarea
• capital social

Rezervele sunt surse constituite anual din profitul societatii conform reglementarilor in vigoare
(rezerve legale), conform statutului (rezerve statutare) sau potrivit hotar arilor AGA (alte rezerve).
Rezervele din reevaluare se constituie pentru a acoperi diferenta rezultata in urma reevaluarii
activelor imobilizate, suma rezultata putand fi utilizata pentru o eventuala majorare a capitalului
social.
Rezultatul reportat reprezinta un profit nedistribuit sau o pierdere neacoperita la sfarsitul
exercitiului financiar, repartizarea acestuia fiind amanata de Adunarea Generala a Actionarilor.
Primele de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune a actiunilor si v aloarea nominala
a acestora rezultata in urma emiterii de actiuni ca urmare a: aportului actionarilor la capitalul social,
fuziunii cu o alta societate sau conversiei obligatiunilor emise/datoriilor
Aporturidecapital – Capitalul reprezinta aportul in bani sau in natura al actionarilor sau asociatilor
(proprietarilor). Aportuldecapital se poate constitui sub forma capitalului social sau patrimoniul
regiei in functie de forma de organizare juridica a entitatii.
Capitalulsocial este definit ca suma tuturor apor turilor efectuate de asociați în vederea co nstituirii și
funcționării. .
Amortizarea capitalului reprezintă recuperarea treptată a capitalului investit.
Autofinanțarea – reprezintă cel mai raspândit mod de finantare,care presupune dezvoltarea
agentului economic cu forțe proprii, prin utilizarea unei părți din profitul obținut în exercitiul
financiar anterior. Prin intermediul autofinanțării, întreprinderea își procură o parte din mijloacele
de finanțare, fără a mai apela la acționari sau alti creditori. Autofinanțarea reprezintă partea din
capacitatea de autofinantare ramasa disponibilă, dupa distribuirea dividendelor. Capacitatea de
autofinantare (CAF) reprezintă financiar conferit de activitatea rentabilă a agntului economic, la
finalul exercițiului fin anciar.
CAF = Profit net – Venituri calculate + Cheltuieli calculate
At = CAF – Dd ,unde „Af ” se referă la autofinanțarea totală, „CAF” la capacitatea de
autofinanțare iar „Dd” la dividendele distribuite
Această relație este valabilă doar în țările unde participarea salariaților este considerată o
cheltuiala deductibila fiscal nu o formă de realizare a profitului. În țara noastră se întâmplă acest
lucru si anume, participația salariaților este considerată o form ă de realizare a profitului. Astfel,
relația devine următoarea :

17
A = CAF – (Dd + Psp ) unde « Psp» reprezint ă participarea salariaților la profit
În esență, capacitatea de autofinanțare poate fi părivită ca un indicator care exprimă independența
financiară a unui agent economic.
Autofinanțarea este o sursă internă de finanțare necesară pentru acoperirie nevoilor din
exercitiu lui viitor. Pentru un agent economic, autofinanțarea este importantă deoarece îi ofera o
serie de avantaje:
• reprezinta o sursă independentă și stabilă de finanțare în anumite situatii n efavorabile ;
• îi oferă agentului economic libertate de acț iune;
• permite reducerea cheltuielilor financiare;
• masoară renta bilitatea f inanciară a capitalurilor
ROE = (PN/CPR) * 100 unde “ROE ” reprezintă rentabilitatea financiară , “PN” reprezintă profitul
net iar “CPR ” reprezintă capitalurile proprii
• reprezintă un factor de influență care deschide accesul la piața de capital și spre atragerea
capitalului extern

❖ Eficiența capitalurilor proprii sau viteza de rotație a capitalurilor proprii se referă la gradul
de fructificare a capitalului prin numărul de utilizări. Acest indicator se poate calccula în două
moduri, fie ca număr de rotații fie ca durată de zile de a unei rota ții.
• Dacă se urmărește numarul de rotațiii, formula este
NrK = Cifră de afaceri / CAPITAL
• Dacă se urmărește durata de zile a unei rotații , formula este
DzK = (CAPITAL / Cifra de afaceri) * 365
Viteza de rotație poate fi interpretată și ca o rată de rentabilitate a utilizării capitalurilor.
Autofinanțarea global ă reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile societații. Dacă
capacitatea de autofinanțare este insuficientă, agentul economic poate ap ela la surse externe de
capital , prin noi aporturi de capital, capitaluri împrumutate, etc.
Majorarea capitalurilor proprii se realizeaz ă fie prin sporirea capitalului social fie prin
autofinanțare., pe care tocmai am prezentat -o anterior.
Sporirea capitalului social reprezintă o decizie financiară, strategică, adoptată de adunarea
generală a actionarilor sau consiliul de administratie si se poate realiza prin:
a) aporturi noi in nunerar si/sau in natura ale actionarilor sau asociatilor;
b) incorporarea profitului, rezervelor, a primelor legate de capital;

18
c) conversia datoriilor in capital;
d) absorbtia totala sau partiala a altei societati.
a) Aporturile noi in numerar si/sau in natura ale actionarilor sau asociatilor determina
sporirea cap italului social prin emisiunea de noi actiuni sau prin majorarea valorii nominale a
actiunilor existente.
b) Incorporarea profiturilor, rezervelor si a primelor de emisiune
Aceasta modalitate este determinata de politica de autofinantare promov ata de intreprindere.
O parte din profitul anual al intreprinderii poate fi utilizata pentru constituirea si sporirea rezervelor.
Cand acestea ating un anumit nivel intreprinderea poate decide incorporarea lor in capitalul social
(cu exceptia rezervelor le gale) emitand noi actiuni. Operatiunea de incorporare a rezervelor nu
determina resurse financiare noi pentru societatile comerciale deoarece si pana la incorporarea in
capitalul social, agentul economic dispune de sumele respective, contabilizate la rezer ve. Aceasta
modalitate se poate realiza fie prin multiplicarea numarului actinilor care se distribuie gratuit
actionarilor, fie prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
c) Cresterea capitalului prin conversia datoriilor se utilizeaza in special atunci cand se
urmareste anularea unor datorii astfel incat trezoreria sa nu fie afectata. Este o modalitate proprie
marilor societati pe actiuni care anterior au contractat imprumuturi obligatare emitand obligatiuni
convertibile in actiuni si ea p resupune transformarea datoriilor pe termen scurt in datorii pe termen
mediu si lung. Forma cea mai des intalnita este conversia obligatiunilor in actiuni (se poate realiza
si conversia datoriei privind participarea salariatilor la profit). Conversia obli gatiunilor in actiuni
determina o crestere de capital fara fluxuri financiare pozitive. Pe ansamblu, sursele intreprinderii
sunt aceleasi dar imprumutul obligatar devine capital social. Cu prilejul emisiunii se stabileste
termenul in care se poate face con versia precum si rata de conversie ce va fi utilizata
d) Absorbtia totala sau partiala a altei societati .Aceasta modalitate are ca efect sporirea
capitalului social cu partea de capital social a societatii absorbite. Fuziunea are ca efect dizolvarea,
fara lichidare, a societatii care isi inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului sau
catre societatea beneficiara, in starea in care se gaseste la data fuziunii, in schimbul atribuirii de
actiuni sau de parti sociale ale ace stora catre asociatii societatii care inceteaza si, eventual, a unei
sume de bani, care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale
atribuite. Fuziunea are loc la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea
capitalului social al societatii absorbante. Aceasta dobandeste drepturile si preia obligatiile societatii
pe care o absoarbe.

19

2.2. Finan țarea prin credite bancare
După cum am prezentat și în primul capitol, creditul bancar este o sursă de finanțare a
agenților economici, la fel de importantă ca oricare altă sursă de finanare de altfel.
Amintim din nou definiția creditului, din legea bancară nr.58/1998 iar aceasta este următoarea:
,,Creditul bancar reprezintă orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la
rambursarea sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta
sumă sau orice prelungire a scadenței unei datorii si orice angajament de achiziționare a unui titlu
care încorporează o creanță sau a altui drept la plată unei sume de bani".
În continuare, vom vorbi puțin despre credite, trăsături și funcții ale acestora, tipuri de credite
acordate ageților economici, etc.
Începem așadar prin a vorbi despre câteva trăsături caracteristice ale creditelor :
• subiectele raportului de credit sunt debitorul și creditorul , în cazul nostru debitorul fiind
banca iar creditorul agentul economic care solicit un credit
• promisiunea de rambursare, element esențial al raportului de credit, presupune riscuri și
necesită adesea angajarea unei garanții.
Garanțiile pot fi personale sau reale. Garanția personală este angajamentul luat de o terță persoană
de a plăti, în cazul în care debitorul nu mai poate plăti, în timp ce garanția reală este forată din gaj,
reținere, privilegiu și ipotecă.
• Rambursarea – este o trăsătură specifică a creditului având o mare varietate. Perioada de
rambursare poate fi de la 24 de ore până la câțiva ani, în funcție de tipul creditului.
• Dobânda este o caracteristică esențială a creditului , reprezentând o sumă de bani care
trebuie plătită pentru utilizarea unor fondur i băneștii
• Consemnarea și transferabilitatea – Aeste trăsături se referă la faptul că acordurile de
credit sunt con semnate, de cele mai multe ori în înscrisuri numite instrumente de credit
care pot fi cecuri, bilete la ordin, bonuri de tezaur, obligațiuni, etc. În aceste înscrisuri se
înscrie obligația debitorului privind ram bursarea împrumutului, precum si dreptul creditorului
de a i se plăti suma angajată.
Creditele bancare acordate agențil or economici pot fii de trei feluri:
• credite pe termen scurt (pe o perioadă de până la un an),
• credite pe termen mediu (1 -5 ani),
• credite pe termen lung (peste 5 ani).

20
Creditul pe termen scurt este cel mai adesea un credit de trezore rie, pe când creditul pe termen
lung este un credit pentru investiții.
Creditul pe termen mediu are o natură mixtă – el poate servi p entru finanțarea operațiilor de
producție și de comercializare ca re nu sunt rentabile decât după un interval de timp mai mare decât
cel normal sau pot servi pentru finanțarea investițiilor care se amortizează rapid
La baza credielor stau o serie de principiii, cum ar fi
• Încheierea unui contract între agenții economic i si bancă, în care se prezintă
condițiile, modul de rambursare a creditului, durata creditului, nivelul dobănzii
• Acordarea creditului se face pe baza unor garanții asiguratoare, indifferent de durata și
mărimea creditului
• Plata unei dobănzi care se negociază de către cele două părți și careîn unele cazuri poate fi
majoraăt, acest l ucru însemnând unele penalizări
• Acordarea creditului se face doar după ce este analizată situația financiară a agentului
economic, denumită și analiză a bonității
• Pentru acordarea unui credit , agentul economic trebuie să întocmeascăși să depună la bancă
o anumită documentație
În structura acestei documentații intră
➢ Cererea pentru acordarea creditului
➢ Studiile tehnico -economice si proiectul de execuție
➢ Studiul de fezabiltate, prin care se face o analiză a activității și a perspectivelor sale
➢ Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs
➢ Bilanțul contabil pe ultimul an, precum și contul de profit și pierdere
➢ Solvabilitatea = gradul în care capitalul social al agentului economic asigură
acoperirea creditului. Pentru acest lucru se calculeaza un coefici ent de solvabilitate
patrimonială (Ksp)
Ksp = (Cs*100 ) / ( Pasive pe termen lung + Cs )
– Ksp = coefficient de solvabilitate patrimonială
– Cs = capital social
➢ Lichiditatea – exprimată la rândul ei printr -un coefficient de lichiditate patrimonială,
și se calculează ca raport între activele patrimoniale pe termen scurt, care pot fi
transformate în disponibilități bănești, stocuri de material, produse finite, etc și

21
pasivele pe termen scurt în care se include diverse datorii ( credite bancare,
impozite, salarii, etc)
Klp = (Apts * 100) / Pts
– Apts = active patrimoniale pe termen scurt
– Pts = passive pe termen scurt

➢ Rentabilitatea – care reprezintă capacitatea agentului economic de a realiza profit și
se calculează astfel
Rentabilitate = (Profit net * 100) / Capital social

La acordarea creditului agentul economic îi prezintă băncii anumite garanții asiguratorii, pentru ca
banca să fie sigură ca agentul economic poate acoperi valoarea creditului solicitat . Asemenea
garanții pot consta în
• Depozite în lei sau în valută existente la bancă
• Bunuri achiziționate cu ajutorul creditelor și asigurate la societățile de
asigurare
• Ipoteca unor bunuri mobile si immob ile deținute de agentul economic (mașini
, utilaje, construcții), cu mențiunea că la această formă se va apela doar în
cazul în care celelalte forme de garanție nu sunt disponibile

După cum am spus, pentru fiecare credit se plătește o dobândă, care poate fii simplă sau
compusă. În cazul dobânzii simple există mai multe metode de calcul, în funcție de timpul de
acordare a împrumutului. Astfel
• Dacă timpul de acordare a împrumutului este exprimat în ani
D = (Cî *t*r) / 100
• Dacă timpul de acordare este exprimat în luni, avem
D = (Cî * t * r) / (12*100)
• Dacă timpul de acordare a creditului este în zile, avem
D = (Cî *r *t) / ( 360 * 100)
– Cî = capital împrumutat
– r = rata dobânzii
– D = dobânda

22
– T = timpul de acordare a creditului
În cazul dobânzii compuse, formula de calcul este următoarea
D = Cd – Cî
– Cd = capitaluri dobândite la sfârșitul fiecărui an
– Cî = capital împrumutat ( în primul an este cel inițial iar apoi se majorează cu
dobânzile de la sfârșitul perioadei anterioare)
Capitalul dobândit se poate calcula după formula
Cd = Ci (1+r)n
– Ci = capit al initial
– n= numărul de ani pentru care a fost acordat împrumutul
Între agenț wconomici și bănci există raporturi de credit reciproce . Pe de o parte,agenții
economici formează depozite prin conturile deschise la baănci. Aceste depozite pot fi folosite de
către bancă, sub formă de resurse. Pe de altă parte, băncile le acordă agenților economici credite
pentru nevoile lor de producție, pentru situații de criză, pentru investiții.
În aceste raporturi reciproce, băncile acționează în interesul de a obține profit, în mare parte sub
formă de dobânzi, pe care le percep pentru acordarea creditelor agenților economici.
Tipuri de credite bancare acordate agenților economici
a) Avansurile î n cont curent –sunt credite le de casă sau de trezorerie.
Aceste credite au rolul de a acoperi nevoile generale ale agentilor economici.
Acordarea creditului are la bază un principui și anume faptul că agenții economici își păstrează
disponibilitățile in cont, ceea ce permite băncilor să acop ere nevoile curente prin redistribuirea
acestor depozite.
b) Liniile de credit
Băncile poate deschid e agent ului economic linii de credite în cadrul că rora se stabilește un
plafon maxim de credite, care urmeazăsă fie puse la dispozit ia agentului economic. Există două
tipuri de linii de credite
• credite provizorii (neconfirmate)
• credite confirmate
Dacă vorbim de credite provizorii, vorbim de faptul că băncile comerciale, pot cere în orice moment
agentului economic acoperirea debitului.

23
Dacă vorbim de credite confirmate atunci putem vorbi și de unele avan taje pentru debitor. In primul
rând este vorba de un acord scris , in ca re se stabilesc posibilitățile de acordare a creditului pentru
perioada scrisă în contract și de asemenea sunt prevăzute termene precise de rambursare.
De obicei acest tip de credite se acordă agenților economici cu performante ec onomico -financiare
bune.
Liniile de credite se acorda pe o perioada de 12 luni, iar volumul acestora se stabileste astfel:

c) Credite pe stocuri , mai poartă denumirea de credite sezoniere, având rolul de a asigura resur sele
necesare in momentul în care apare un dezechilibru în circuitul aprovizionării, producției și
desfacerii. Agentul economic oferă ca și garanție stocul de marfa aflat î n proce sul de producți e sau
circulație.
d) Warantul – este un titlu, care atestă existența mărfurilor î tr-un depozit gene ral (porturi, vami), și
care permite transmiterea proprietății acestora pentru ca agentul economic să poată obține și garanta
un credit. Warantul poafeîmbrăc a mai multe forme .
• warantul agricol – caz în care se pune gaj pe culturi si echipamente de exploatare agricole;
• warantul hotelier –se pune gaj pentru materiale si echipament hotelier;
• warantul petrolier –se pune gaj asupra stocurilor minime petroliere;
• warantul industrial – se poaate pune gaj pe produsele industriale.
Aceste credite su nt destinate acoperirii necesităților agenților economici, modalităț i la care
pot apela aceștia în cazul în care se află într -o situație nefavorabilă.

Banca acordă credite oricărui agent economic care î ndeplinește cerințele impuse de
aceasta. Este normal deci ca banca să poată oferi agenților economici rate diferite de dobândă,
putând să ceară o dobândă mai mare atunci când consideră ca acel credi t implică un risc mai mare, și
de asemenea să perceapă o rată mai mică a dobânzii atunci când creditul este garantat cu forme
asiguratorii certe, cu risc minim. Totodată, rata de dobândă nu trebuie să fie nici prea mare, pentru a –
i putea permite agentului economic să își desfășoare activitatea fără probleme.

24
2.3. F inanțarea prin emisiune de acțiuni / obligațiuni
2.3.1 Finanțarea prin emisiune de acțiuni

Acțiunile, de fapt, reprezintă contribuții externe la formarea capitalurilor proprii. În sens
juridic, acțiunea este un titlu de participare care îi conferă posesorului dreptul la o parte din
beneficiile entității. Dacă vorbim de agenți economici , actioner poate fii și o singură persoană dar și
mai multe.
O acțiune conține următoarele elemente;
• denumirea ca atare de acțiune;
• data și adresa emiterii;
• numele și adresa emitentului;
• valoarea nominală;
• mărimea capitalului subscris;
• numărul acțiunilor subscrise; seria și numărul acțiunii; numele și adresa investitorului
(titularului beneficiar), în caz ul acțiunilor nominative;
• diferite clauze convenționale; semnătura emitentului
Acțiunile pot fi de mai multe feluri, dintre care amintim
1) Din punct de vedere al drepturilor pe care le conferă se disting
• acțiuni commune – cei care dețin aceste acțiuni sunt proprietarii reali ai societății, au drept
de vot, își asumă riscul în caz de pierderi și beneficiază direct de rezultatele succesului
întreprinderii
• acțiuni preferențiale – oferă în locul dreptului de vot, o serie de privilegii, cum ar fi
posibilitatea schimbării acestora ăn acțiuni commune, stabilirea nivelului dividendelor în
momentul emiterii,prioritate la rambursarea capitalului în caz de dizolvare a entității
• variabile , în funcție de mărimea profitului motiv pentr u care se mai numesc și acțiuni cu
venit variabil;
1) Din punct de vedere al valorii lor se disting:
• acțiuni la preț egal (la paritate , respectiv cele care se vând la valoarea lor nominală);
• acțiuni cu primă, adică cele care se vând la un preț mai mare decât valoarea lor nominală.
Prima care se plătește este justificată de grad ul de rentabilitate al agentului economic
respectiv și se emit de regulă cu ocazia majorării capitalului social iar dividendele se
calculează la valoarea lor nominală.

25

Mai există acti uni nominative si acțiuni la purtător. În cazul cel or la purtător nu se precizează
nici un nume și pot fi transmise din mână în mână, iar în cazul celor nominative se înscrie numele
proprietarului și pot fi transmise doar prin cons emnare în registrul socie tății.
După cum am spus, agenții economici îșî pot sporii capitalul prin emisiune de acțiuni. Acest
lucru se poate realiza fie pe piața de capital fie prin vânzarea acțiunilor unor persoane fizice dispuse
să intre în afacerea respective. Daca vorbim de emisiune de acțiuni pe o piață de capital,atunci
trebuie să facem referire la băncile de investiții deo arece ele sunt intermediarii acestor operațiuni.
Băncile de investiții inițiazză emiterea titlurilor,oferă un angajament deținătorilor în privința
vânzării și gestionează vânzarea titlurilor către investitorii finali.
Procesul de emisiune de acțiuni se re alizează în mai multe etape
• Inițierea – firma emitentă își exprimă intenția de a plasa un anumit număr de acțiuni pe piața
de capital
• Discuții inițiale – care se realizează între banca de investiții li emitent și vizează stabilirea
tipurilor titlurilor și a altor caracteristici specific emisiunii
• Analiza firmei sau agentului economic care emite acțiunile – pentru culegerea informațiilor
utile în momentul înregistrării acțiunilor la Comisia de Valori Mobiliare
• Negocierea – dacă se ajunge la un accord privin d emisiunea, între banca de investiții și
emitent, atunci urmează negocierea precisă a termenilor ofertei. Negocierile se încheie cu
semnarea unei înțelegeri temporare de intermediere, care conține și clause care permit
retragerea parților dacă apar situaț ii care ar pune în pericol oferta
• Înregistrarea la comisia de valori mobiliare – emitentul trebuie să completeze o declarative în
care să fie precizate informații despre emisiunea respective, despre propria sa activitate și
despre condițiile de intermedier e în cadrul carora sunt oferite titlurile pe piață
• Garantarea – reprezintă asumarea unui risc de către banca de investiții care plătește băncii
emitente o sumă, asumându -și riscurile care pot apărea la vânzare.

Am vorbit aici despre emisiune de acțiuni pe piața de capita l dar după cum am prezentat mai
sus un agent economic, pentru sporirea capitalului poate vinde acțiuni și unor personae fizice, care
astfel devin și ei acționari sau asociați. Asociații pot aduce bani lichizi, sub formă de numerar, pe
care agentul economic îî poate folosi pentru acoperirea unor nevoi, sau bunuri. Aporturile in natură
pot fii terenuri, cladiri, materiale, etc.

26
Un avantaj al emisiunii de acțiuni în vederea finanțării unui agent economic ar fi Acela că acțiunile
conservă mai b ine puterea de cumpărare a capitalului investit, deci sunt mai rentabile, iar un
dezavantaj, ar putea fi că acțiunile dezvoltă un grad de risc mai ridicat comparative cu obligatiunile,
despre care vom vorbi în continuare.
Avantajele și dezavantajele finanțării prin emisiune de acțiuni
Finanțarea prin acțiuni prezintă o serie de avantaje și dezavantaje pentru agen ți economici .
Între avantaje sunt:
❖ acțiunile nu obligă agen ții economici să plătească sume fixe către acționari, spre deosebi re
de finanțarea obligațiuni care presupune o obligație legală de plată a dobânzii la datoriile
respective,
❖ acțiunile comune nu au o scadență, ele nu trebuie răscumpă rate niciodată, ceea ce nu se
intălnește în cazul obligațiunilor ;
❖ acțiunile comune conferă siguranță împotriva pierderilor creditorilor, astfel vânzarea de
acțiuni comune crește credibilitatea acordată întreprinderilor;
❖ acțiunile comune pot fi adesea vândute în termeni mai avantajoși decât obligațiunile
❖ acțiunile pre ferențiale permit agentului economic să păstreze activele ipotecabile pentru
utilizare în caz de urgență, spre de osebire de obligațiuni.
În ceea ce privește dezavantajele emisiunii de acțiuni pentru agenți economici menționăm:
✓ vânzarea de acțiuni comune extind e dreptul de vot și controlul deținătorilor noilor acțiuni.
Din acest motiv, finanțarea prin emisiune de acțiuni este evitată adesea de agenții
economici mici , al căror proprietar – manager nu dorește să împartă controlul acestora cu
persoane din afară;
✓ acțiunile comune dau noilor deținători dreptul de a împ ărți veniturile, dacă profitul crește,
noii acționari vor avea partea lor. Dacă agentu8l economic s -ar finanța prin obligațiuni , noii
investitori ar beneficia numai de o sumă fixă, indiferent de profita bilitatea acesteia;
✓ costurile de subscriere și de distribuție a acțiunilor comune sunt, de obicei, mai mari decât
cele pentru subscrierea și distribuția obligațiunilor.

27
2.3.2 F inanțarea prin emisiune de obligațiuni
Această sursă de finanțare mai poartă și denumirea de împrumut obligator . Totodată, această
sursă de finanțare face parte din capitalurile imprumutare, care alături de capitalurile proprii,
formează capitalurile permanente ale unui agent economic. Emisiunea de obligațiu ni asigura fonduri
împrumutate, dar totodată generează și anumite cheltuieli pentru plata dobânzilor și restituirea
împrumuturilor. Împrumutul pe bază de obligațiuni este astfel o formă mai deosebită a creditului pe
termen lung, caracterizată prin emisiun ea către public a unor titluri negociabile.
În cazul obligațiunilor durata împrumutului este stabili tă prin contract, dar durata de
viață nu este precizată deoarece rambursarea se face prin tragere la sorți. Durata de viață a unei
obligațiuni reprezintă p erioada de timp dintre momentul emiterii și punerii în circulație , și scadență.
Orice obligațiune conține următoarele:
• denumirea ca atare de obligațiune;
• seria și numărul de emisie;
• locul și data emiterii;
• numele și adresa emitentului;
• valoarea nominală;
• numele și adresa investitorului (beneficiarul titular), în cazul obligațiunii nominative;
• valoarea totală a împrumutului;
• numărul total al obligațiunilor emise;
• nivelul dobânzii;
• scadența ra mbursării sau data maturizării;
În principiu, după cum am spus, o bligațiunile sunt mai puțin riscante decât acțiunile,
deoarece agenții economici emitenți pot să plătească dividende numai după achitarea dobânzilor la
obligațiuni. Totuși plasamentele în obligațiuni comport și o serie de riscuri, cum ar fi
• Riscul de cred it = riscul de neefectuare sau efectuare cu întârziere a plăților
• Riscul de piață = riscul modificîrii valorii unei obligațiuni
• Riscul operational = se referă la forma conractului de emisiune a obligațiunilor
• Riscul ratei dobânzii = este riscul specific p lasamentelor de obligațiuni, și se amplifică cu
atât mai mult cu cât maturitatea obligațiunii este mai mare. Maturitatea unei obligațiuni
reprezintă data scadenței acelei obligațiuni.

28
Exact ca în cazul acțiunilor, și obligațiunile pot fii de mai multe feluri
• Obligațiuni convertibile = prezintă atât caracteristici de datorie (obligațiune), cât și
caracteristici de capitaluri proprii (ac țiuni). Conferă dreptul deținătorului ca într -o perioadă
bine precizată de timp să ceară agentului economic emitent, p reschimbarea acestora în
acțiuni commune
• Obligațiuni participative = sunt acele obligațiuni care dau dreptul la încasarea unei dobânzi
fixe, plus una suplimentară, indexată în funcție de beneficiile agentului economic
• Obligațiuni = asigură rambursarea împr umuturilor prin constituirea unor garanții, similar
împrumuturilor bancare
• Obligațiuni cu warrant – Warrantul reprezintă un titlu care conferă deținătorilor dreptul de a
subscribe un anumit număr de acțiuni ale societății emitente și însoțește o emsiun de
obligațiuni pentru a o face mai atractivă în ochii investitorilor.
• Obligațiuni cu cupon zero = nu conferă deținătorilor dreptul de a încasa cupoane întrucât
câștigul investit se manifestă ca diferență între valoarea de r ambursare și prețul de emisiune.
Cuponul unei obligațiuni – suma de bani corespunzătoare dobânzii datorate către deținătorii
de obligațiuni
• Obligațiuni ‘murdare” = sunt o categorie aparte de obligațiuni, fiind puse în circulație în
scopuri precise, și anume acelea de a obține resursele fin anciare necesare operațiunilor de
achiziție, fuziune sau preluare
• Obligațiuni revocabile = In cadrul cărora emitentul poate preciza în prospectul de emisiune
faptul că poate rambursa cu anticipație împrumutul dacă evoluția ratei dobânzii de referință îi
este ne favorabilă . Dobânda aferentă unei obligațiuni se calculează astfel
D% = Cupon(venit annual) / Valoarea nominală * 100
• Euroobligațiunile = specific agenților economici multinational și reprezintă titluri plasatte în
alte țări. Plasarea euroobligațiuilor se face prin intermediul unor uniuni sau grupuri bancare
international. Împrumuturile pe aceste piețe favorizează echilibrarea balanței de plăți
externe.

29
Avantajele utilizării acestei modalități menționăm:
– determină mobilizarea unor resurse importante de finanțare;
– se evită băncile și a cheltuielile bancare pentru procurarea resurselor necesare;
– se obține un profit mai mare pentru reinvestire decît în cazul finanțării prin emisiune de
acțiuni;
– ezistă pos ibilitatea rambursare anticipată în funcție de evoluția ratei dobînzii;
– nu modifică structura acționariatului;
Emisiunea de obligațiuni prezintă și dezavantaje , cum ar fi
– presupune anumite cheltuieli financiare, indiferent de rezultatele înregistrate de s ocietate;
– determină diminuarea lichidităților societăț ii emitente generat e de obligativitatea de a
rambursa împrumutul ;
– există riscul ca operațiunea de subscriere să nu aibă succes.
Rambursarea unui împrumut obligator:
Un imprumut obligator poate fi rambursat în mai multe moduri:
• Integral la scaden ță
• Prin amortizări constante și anuități variabile – rambursarea se face în acest caz prin tranșe
egale
• Prin anuități contante și amortizări variabile

2.4. F inan țarea prin fonduri europene
Ce reprezintă acest program de finanțare? Acest program d e finanțare este foarte util ăn
zilele noastre pentru dezvoltarea unei afaceri și de ce nu pentru modernizarea uneia deja existente.
De asemenea, acest tip de finanțare este tot mai des urmărită de oarece este vorba de fonduri
Europene nerambursabile, ceea ce este un lucru avantajos pentru orice agent economic deoarece în
acest caz nu mai vorbim de dobânzi, de comisioane, de rambursări la scadență, etc.
Însa totuși există și aici unele reguli de acce sare, în sensul că banii primiți pot fi folosiți strict în
scopul pentru care au fost solicitați. În cele ce urmează o să detaliem acest subiect, pentru a înțelege
mai bine despre ce este vorba.
Toate programele de finanțare Europeană sunt bine gestionate și reglementate de o
mulțime de Ordonanțe si legi ale Uniunii Europene, pentru ca fiecare agent economic să poată
cunoaște dacă se încadrează în cerințele de accesare a unor fonduri .

30
UE oferă finanțare pentru o gamă largă de proiecte și programe care acoperă domenii precum:
• dezvoltarea regională și urbană
• ocuparea forței de muncă și incluziunea socială
• agricultura și dezvoltarea rurală
• politicile în domeniul maritim și al pescuitului
• cercetarea și inovarea
• ajutorul umanitar.
Beneficiarii acestor progra me de finanțare pot fi și ei îm părțiți în mai multe categorii,
conform reglementărilor Europene
• dupa capital: public si privat;
• dupa marime: micro -intreprinderi; IMM -uri si intreprinderi mari
• dupa domeniu de activitate : industrie, turism, agricultura, cercetare, comert, telecomunicatii,
energie regenerabila, prestari servicii, etc
Trebuie menționat faptul că fondurile Europene nu sunt o s ursă de îmbogățire, ci ele doar
ajută la dezvoltarea sau punerea pe picioare a unei afaceri. În timp, banii se reînto rc oarecum în
economie, în sensul că multe prograje de finanțare obligă înt -un fel sau altul benefi ciarii să creeze
noi locuri de muncă, sa -și mărească cifra de afaceri, să garanteze ca își vor desfașura activitatea
minim 3 ani de la accesarea fondurilor, indiferent de succesul afacerii. Totodată, de cele mai multe
ori, finanțarea Europeană nu este în proporție de 100%, agentul economic trebuind să participe și el
cu o mică parte la realizarea investiției
După cum am spus, finanțarea se acordă în baza unor reguli s tricte, aplicându -se un control
riguros asupra modului în care sunt gestionate fondurile, adică urmărindu -se dacă banii primiți sunt
cheltuiți în mod transparent și responsabil, în caz contrar aparând sancțiuni.
Există în momentul de față aproximativ 28 de comisari Europeni care au responsabilitatea de
supraveghea și garanta cheltuirea fondurilor în mod corespunzător. Însă, deoarece fondurile sunt
destinate țărilor din comunitatea Europeană, obligația de a efectua controale care să ateste
respectarea utilizării fondurior, revine Guvernelor și autorităților abilitate din fiecare țară, deci
astfel, nu ar trebui să existe utilizări frauduloase de fonduri.

31
Cea mai mare parte din fondurile Unuinii Europene sun t gestionate în parteneriat cu \
autoritățile naționale si regionale, în cadrul unui sistem de gestiune partajată, prin intermediul a
cinci fonduri majore
• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – dezvoltare regională și urbană
• Fondul social european (FSE) – incluziune socială și bună guvernanță
• Fondul de coeziune – convergența economică a regiunilor mai puțin dezvoltate
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
• Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
Conform unui comunicat al Unuinii Europene, aceasta urmăresște să sprijine agenții
economici, prin acordarea de fonduri care să îi ajute să se dezvo lte. Urmărește acest lucru deoarece
agenții economici, la ora actuală oferă 67% din locurile de muncă și pe viitor se previzionează ca
aceștia să fie creatorii a 85% din noile locuri de muncă.
In România, conform Ministerului Fondurilor Europene, rata absorbției fond urilor a ajuns
în 2016 la 74% ,față de 15% cât era media anilor anteriori. Vom observa mai bine aceas tă evoluție
în următorul grafic. Gradul de absorbție se referă la procentul de fonduri Europene accesate din
totalul fondurilor puse la di spoziția țării noastre e Uniunea Europeană.

Grafic 3 – Gradul de absorbție al fondurilor Europene în România

Se poate observa astfel că de la an la an România accesează tot mai multe fonduri Europene,
ceea ce poate însemna ca această metodă de finanțare a activității este cea mai profitabilă. Cu o
asemenea ascensiune, în curând ne vom putea lăuda că am accesat toate fondurile Europene care ne –
au fost puse la dispoziție. 01020304050607080
2009 20102011 201220132014 20152016Gradul de absorbtie
Gradul de absorbtie

32

În continuare vom vedea cum poat e un agent econ omic să obțină fonduri europene
nerambursabile. Conform Ministerului Fondurilor Europene, pentru a obține finanțare acesta trebuie
să urmeze câțiva pași. .
• Pasul 1 – Eligibilitatea – trebuie analizat și verificat dacă obiectul de activitate al agentului
economic respectiv se află printre cele menționate în programele de finanțare, dacă
activitatea se desfășoară într -o zonă eligibilă prevăzută în programele de finanțare, dacă
durata și valoarea finanțării se încadrează în limitele prevăzute î n programul de finanțare.
• Pasul 2 – Documentația necesară la întocmirea corectă a dosarului – acest pas presupune
întocmirea proiectului, adică întocmirea actelor, completarea de cereri și formulare necesare.
Aceste acte fac referire la
– Analiza economico -financiară
– Analiza de risc
– Studiu de fezabilitate
– Autorizație de construcție
– Aviz de mediu
– Titluri de proprietate
– Cazier fiscal
– Documentația contabilă a agentului economic respectiv
– Adeverință care atestă că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat
• Pasul 3 – verificarea proiectului si a conformității administrative
• Pasul 4 – Evaluarea tehnică și financiară a proiectului
• Pasul 5 – Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de Monitorizare
• Pasul 6 – Aprobarea proiectului
• Pasul 7 –Semnarea contractului de finanțare
Din momentul semnării contractului de finanțare, agentul economic poate începe
demersurile pentru realizarea proiectului propus. Totuși, nu întotdeauna fondurile europene sunt cele
mai potriite pentru un agent economic, astfel că acesta ar trebui să analizeze foarte bine
perspectivele de viitor și dacă poate îndeplini cerințele implicate de aceste fonduri. Totodată, de
îndată ce a fost aprobată, finanțarea trebuie respectată așa cum a fost stabilit în proiect. Dacă agentul
economic se abate de la aceste prevederi, riscă sancțiuni și posibil chiar rezilierea contractului de
finanțare. Și nu în ultimul rând, trebuie să se țină cont de faptul că o perioadă după obținerea

33
finanțării, agentul economic este monitorizat, pentru a se vedea dacă se respectă ceea ce s -a stabilit.
Această monitorizre constă în o serie de rapoarte că finanțarea va aduce beneficii viitoare pentru
acesta.

Bugetul fondurilor europene pentru românia pentru programul 2014 -2020

Grafic 4 – Bugetul fondurilor Europene pentru programul 2014 -2020

FEDR = Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FSE = Fondul Social European
FC = Fondul de Coeziune
FERAM = Fondul European penttru Pescuit si Afaceri Maritime

După cum se poate observa, fondurile pentru dezvoltare reg ional ă au cele mai mari valori,
ffapt ce ne demonstrează că sunt sprijinite afacerile și dezvoltarea acestora , deci implicit agenții
economici, întrucât aceștia contribuie la dezvoltarea economiei naționale în mare măsură, deoarece,
dezvoltarea lor reprezintă c rearea de noi locuri de muncă, contribuții la bugetul de stat, etc.

0 5000 10000 15000FEDRFEADRFSEFCFEPAMFonduri Europene 2014 -2020
(mil euro )
Fonduri Europene
2014-2020 (mil
euro)

34
2.5. F inanțarea prin leasing
2.5.1 C onceptul de leasing
Leasingul este o metodă modernă de finanțare a agenților economici , care îî ajută pe cei care
nu au posibilități financiare sau nu doresc să se indatoreze la bănci, să îșî achiziționeze utilaje,
echipamente, etc.
În sens juridic, leasingul reprezintă un contract care permite agentului economic să utilizeze
un bun fără a plăti imediat prețul acestu ia, având posibilitatea de a -l cumpăra ulterior la prețul
rezidual al acestuia. În legislația Românească, operațiunile de leasing sunt definite prin legea
99/1999 ca fiind acele operațiuni prin care o parte, denumită locator, se angajează la indicația unei
alte părți, denumită utilizator, să cumpere sau să preia de la un terț, denumit furnizor, un bun mobil
sau imobil și să transmită utilizatorului posesia sau folosința asupra acestuia contra unei plăți numită
redevență, în scopul exploatării sau, după caz, a achiziționării bunului.
În sens economic leasingul este o formă de finanțare, în care închiriatorul -proprietar,
permite utilizatorului -chiriaș să folosească un anumit bun, în schimbul promisiunii acestuia de a
efectua ulterioe o serie de plăți, numite r ate de leasing, pe durata prevăzută în contractul de leasing.

2.5.2 Piața de leasing din R omânia
În România leasingul era utilizat înainte de 1990, deși atu nci nu era cunoscut sub această
denumire. Această opreațiune era utilizată de agenții economici producători pentru a -și vinde
produsele la export. În 1994 Corporația Financiară Internațională a aprobat finanțarea primei firme
de leasing din România, numiă ROMLEASE S.A. Apoi în 1996b au apărut General Leasing , Austro
leasing si Net Leasing, care împr eună cu Romlease formează în prezent Asociația Națională a
Societăților de Leasing, alături de alți 34 de membrii apăruți după anul 2000. După anul 2000 piața
de leasing din România a luat amploare , astfel că din Septembrie 2002 România devine membră
LEA SEUROPE, un pas important pentru România, care intră astfel în circuitul organizațional
European.

2.5.3 C ontractul de leasing
Vorbim aici despre țara noastră întrucât fiecare țară are o definiție anume a contractului
de leasing, potrivit legislației. În țara noastră, contractul de leasing este definit prin Ordonanța
57/1997, modificată de legea 90/1998. Astfel, contractul de leasing este o operație complexă, prin
care o persoană cumpără un bun spre a -1 închiria ulterior altei persoane numită utilizator, c are la

35
finalul contractului are trei posibilități: de a continua raportul juridic de locație, de a rezilia
contractul respectiv sau de a cumpăra bunul care i -a fost închiriat, plătind un preț convenit astfel
încât, să se țină seama de amortizarea bunului.
Totodată, această lege reglementează încheierea contractului d e leasing, valoarea contratului
de leasing, expirarea contractului de leasing.
Caracteristici juridice ale contractului de leasing
Ca orice alt tip de contract și contractul de leasing dispune de anumite caracteristici juridice ,
dintre care amintim
• Contractul de leasing are un caracter oneros, în sensul că ambele părți urmăresc realizarea
unui profit propriu, în bani
• Contractul de leasing are caracter comutativ, în sensul că drepturile și obligațiile sunt
cunoscute de ambele părți din momentul încheierii contractului de vânzare -cumpărare.
• Contractul de leasing are caracter patrimonial, care presupune posibilitatea evaluării
conținutului contractului în bani.
• Contractul de leasing este conse nsual, adică se înccheie prin simpla manifestare a voinței
părților.
• Un alt caracter al contractului de leasing este succesivitatea, deoarece efectele sale se produc
pe toată durata derulării contractului.
• Contractul de leasing este un contract principal, după natura sa,adică executarea lui nu este
afectată de nici un alt contract și are o existență de sine stătătoare.
• Contractul de leasing este un ontract complex, combinat, deoarece conține trăsăturile unor
contracte de drept civil de vânzare -cumpărare, de arendă, de împrumut, de garanție, de
cauțiune.
• Contractul de leasing este un contract negociat nu de adeziune

2.5.4 Etapele procedurii de leasing
Derularea unei operațiuni de leasing presupune mai multe etape
• Alegerea bunului și a furnizorului – în această etapă se alege furnizorul și se negociază
detaliile contractului, adică prețul,caracteristici tehnice, amănunte privind livrarea, condiții
de instalare și punere în funcțiune
• Obținerea ofertei și solicitarea de leasing – pe baza negocierilor, furnizorul creează o ofertă
generală de finanțare, în care calculează rata de leasing, avansul, valoarea asigurării, etc.

36
• Analiza și aprobarea solicitării de leasing – acest lucru se realizează de analiști specialiști
într-o perioadă stabilită, iar după caz, această durată poate fi prelungită, în condițiile în care
societatea de leasing solicită informații suplimentare de la client.
• Încheierea contractului – după aprobarea solicitării de leasing, are loc încheierea
contr actului, care va cuprinde clauzele negociate de utilizator cu furnizorul și desigur
politicile societății de leasing cu privire la ratev și asigurarea efectuării plăților.
• Asigurarea bunului – societatea de leasing urează să asigure bunul achiziționat de client,
prima de asigurare fiind achitată de către acesta.
• Livrarea bunului – această obligație revine integral furnizorului
Bunurile finanțate pot fi noi, din import sau achiziționate de pe piața românească, sau second –
hand, caz în care se va efectua o evaluare suplimentară de către specialiștii societății de leasing
Pot fi finanțate atât vehicule diverse (autoturisme, autoutilitare, microbuze) cât și echipamente
medicale, telecomunicații, tehnica de calcul, etc.Valoarea bunurilor achizi ționate poate fi cuprinsă
între 3.000 euro și 100.000 euro.

2.5.5 D ocumentația necesară pentru încheierea unei poperațiuni de leasing
În funcție de natura solicitantului, sunt necesare o seri e de documente care să reflecte
bonitatea și capacitatea de plată a acestuia :
• Cererea de Finanțare sau Formularul de Comandă, documente tipizate;
• Documente financiare, care să prezinte situația financiară din ultimii doi ani de activitate;
• Documente legale (certificat de înregistrare, cod fiscal, certificat constatator, act constitu tiv
și acte adiționale, etc.)
• Declarație de angajament a utilizatorului;
• Factură proformă , cu o descriere detaliată a bunului și a caracteristicilor tehnice, a
modalităților de plată și livrare, prețul și moneda de plată;

2.5.6 P articipan ții la contractu l de leasing
Pornind de la definiția leasingului, participanții la contractual de elasing sunt următorii
• Furnizorul – poate fii fie producătorul bunului, fie o altă societate comerciașă care l -a
achiziționat de la producător
• Finanțatorul – se mai numește și locator și poate fi o comppanie financiară, o bancă,, o
societate de asigurare, o societate de leasing , etc.

37
• Beneficiarul – care se mai numeste locatar, și este de regulă unic. Dar în anumite situații,
dacă se prevede în contractual de leasing, bunul poate fi exploatat în asociere cu un alt
beneficiar, adica poate fi subînchiriat.

2.5.6 C lasificarea operațiunilor de leasing
Există mai multe criterii în funcție de care sunt diversificate operațiunile de leasing. Astfel :
1. În funcție de durata închirierii
• Leasing pe termen scurt – inchirierea bunurilor pe o perioadă foarte scurtă de timp, câteva
zile sau luni, în ederea amortizării
• Leasing pe termen mediu – mai poartă denumirea de equipment leasing și presupune
amortizarea bunului prin închirie rea consecuctivă a bunului mai multor beneficiary, pe o
perioadă de câțiva ani
• Leasing pe teren lung – se mai numește plant leasing , se realizează pe termen lung, durata de
leasing fiind de obicei în corespondență cu durata norală de funcționare a bunului
2. În funcție de ponderea ratelor în prețul de vânzare a bunului
• Leasing operational – leasing de mentenanță sau tehnic, se derulează pe o perioadă mai mică
decât durata economică de viață estimate a echipamentuluiși presupune recuperarea doar a
unei parți di n bunul închiriat, deci acest tip de leasing nu este complet amortizat
• Leasing financiar – sau leasing de capital, urmărește recuperarea integral a bunului ș
obținerea unui profit
• Lease -back – reprezintă o formă aparte de finan țare a unui agent economic fiind similar cu
ipoteca. În acest caz, beneficiarul vinde bu nurile aflate în proprietatea lui finanțatorului, care
i le închiriază în baza unui contrac t de leasing. La finalul contractului , bunurile revin în
proprietatea beneficiarului în urma achitării val orii reziduale.
3. În funcție de părțile participante la contract, distingem:
• Leasing direct – în care finanțatorul este și furnizorul ( producătorul)
• Leasing indirect – în care finanțatorul este o so cietate intermediară
4. În funcție de aspectul costurilor ratelor de leasing avem
• Leasing brut – în care ratele includ și cheltuielile de întreținere și reparații
• Leasing net – în care ratele se calculează doar pe baza prețului net de vânzare al obiectului
contractului

38
5. În funcție de caracteristicile pieței căre ia i se adresează și de relațiile stabilite cu clienții, au
apărut următoarele forme de leasing :
• Leasing experimental – presupune ]nchirierea bunurilor pe perioade scurte,urmate de
v\nzarea lor
• Time -sharing – se bazeaz[ pe o ]nchiriere pe timpi partaja ți adică inchirierea la mai multi
clienți simultan
• Leasing de personal – de regulă închirierea se referă la o olaborare pe o perioadă scurtă dde
timp, de regulă câteva zile

39

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ – ANALIZA SURSELOR DE
FINANȚARE LA S.C. DIANA TRANS S.R.L

Înainte de a începe studiul efectuat la S.C. DIANA TRANS S.R.L o să fa cem o prezentare
a evoluției agenților economici din județul Mureș, întrucât și agent economic se află tot în județul
Mureș. Comparația este realizată p entru 7 ani, din 2009 până în 2015, întrucât monografia pe anul
2016 nu a fost făcută publică încă. Astfel se poate observa că din 2009 numărul agenților economici
a început să scada în continuu timp de 3 ani, iar apoi situația a început să fie tot mai bun ă. Acest
lucru se datorează cred eu faptului că în perioada 2009 -2011 România s -a aflat îi ea în criză
economică, și foarte mulți agenți economici au intrat în insolvență, iar apoi din 2011 economia a
început să își revină, să se stabilizeze, și astfel au apărut noi agenți economici sau să își reia
activitatea cei care au intrat în insolvență în timpul crizei economice.

Grafic 6 – Numărul de unități active din județul Mureș

Printre acești agenți economici, încă din 2002 se regăsește și S.C DIANA TRANS
S.R.L, despre care vom vorbi în continuare mai pe larg, Dupa cum se paote observa, numărul de
agenți economicia a ecăzut la nivel global, din 2009 până în 2015, însă, din 2011 când a fost
înregistrată cea mai mică valoare din perioada analizată, un număr de 11556, numărul agenților
economici a început din nou să crească, ajungând în 2015 la 12985, preconizându -se acelaș trend
ascendent și în continuare. 13941125421155611904124581277912985
0 5000 10000 150002009201020112012201320142015Numărul de unități active în
județul Mureș
Numărul de unități
active în județul Mureș

40

3.1. Prezentarea generală a societății

3.1.1 Descrierea societății
DATE DE CONTACT :
Adresa sediu
S.C. DIANA TRANS SRL
Chetani nr. 71 A, Jud. Mures, Romania
Utilaje agricole
Mobil:0745 -102.604 , 0722 -540.436, 0723 -422.859
Piese de schimb
Mobil: 0736 -102.601 , 0721 -364.319 , 0736 -102.602
Fax: 0265 -484.267
E-mail: info@dianatrans .ro; dianatrans@dianatrans.ro
Program de lucru: L-V 8-17, Sambata: 8 -12, Duminica: Inchis

Societatea comercială DIANA TRANS SRL a luat fiiință în anul 2002, fiind for,ată dintr
un unic acționar, exact cum este și la ora actuală.
S.C. DIANA TRANS SRL este o societate cu capital integral Românesc, form a juridică
fiind aceia de societate cu răspundere limitată. Sediul societății se află în comuna Chețani din jutețul
Mureș, numărul 71A, având ieșire directă la DN15/E60,ceea ce îiconferă o poziție destul de
favorabilă, în comparație cu alte societăți comerciale care sunt mai retrase ca poziție, și astfel sunt

41
mai greu de găsit. Societatea este înregistrată la Registrul Camerei de Comerț al județului Mureș
sub numărul J26/228/2002 din ata de 25.03.2002, având codul fiscal 14537285.
Conform codului CAEN societatea are următoarea activitate – 4663 – Comerț cu ridicata al
mașinilor agricole, echipamente și furnituri.
După cum am spus, societatea DIANA TRANS a luat naște re în anul 2002, locația fiind
strategic aleasă, pe E60, unde este ușor de observat, astfel publicitatea a fost ușor făcută. Societatea
furnizează utilaje agricole și piese atât în județul Mureș xât și în alte județe ale țării, unde are
colaboratori. Activitatea firmei are un trecut de aproape 15 ani, acumulând astfel o experiență destul
de bogată în domeniu, iar actualmente îșî desfășoară activitatea cu un colectiv tânăr, pe o platformă
modernă, intr -un sediu modernizat, raspunzând astfel cerințelor de cel mai înalt nivel din toată țara.
Creșterea cererii pentru utilajele agricole oferite de societat e a determinat retehnologizarea
parțială a spațiului de producție și angajarea unui număr mai mare de personal , pentru a face față
cerințelor pieței. Sistemul de asigurare al managemen tului calității produselor pe care societatea îl
aplică este unul propriu, elaborat din cerințe interne de bună practică și bună desfășurare a întregii
activități.
Pentru buna desfășurare a activității de desfacere socie tatea are în dotare mijloace de
transport avizate conform normelor legale în vigoare. De precizat este faptul că toate mijloacele de
transport utilizate de entitate au fost achiziționate direct din fabrică, iar cele care depășesc 10 ani
vechime sunt înlocuite cu altele noi.
Datorită cere rii mari venite din toată țara, pentru a putea satisf ace această cerere societatea a
început colaborarea cu anumiți furnizori externi. Îns pentru a putea realiza această colaborare a fost
nevoie de implementarea unui program informatic și contractarea unui furnizor de internet care să
asigure și să faciliteze comunicarea dintre Diana Trans și furnizorii străini. La o valoare a
abonamentului de aproximativ 100 de euro lunar, furnizorul asigură rularea unei clase private de
adrese IP printr -o singură adresă p ublică, existând posibilitatea de acces la internet de pe mai multe
calculatoare simultan, acest lucru fiind denumit mai pe scurt o rețea care să asigure transmiterea
rapidă și în siguranță a datelor.
Deși acest pachet de internet nu este foarte ieftin, el a avut un impact benefic asupra
societății, ajutând la dezvoltarea relațiilor cu partenerii străini. F urnizorii cei mai importanți se
regăsesc în Ungaria, Franța , Polonia și Germania . Polonia este cea mai renumită deoarece ei au o
producție proprie de ut ilaje agricole și piese, cum ar fi erbicidatori mecanici, greble mecanice, coase
mecanice, așini de plantat, etc.

42

Printre cei mai importanți furnizori din Polonia se regăsesc P.P.U.H AKPIL, ZAKLAD
PRODUKCYNO HANDLOWO EXPORT IMPORT, P.P.U.H. WOPROL. PRO MAR ZAKLAND
și alții. Spre mândria societății trei furnizori din Ungaria au devenit și clienți ai societății, aceștia
olaborând cu DIANA TRANS încă din anul 2005. Devenind și clienți, societatea Diana Trans a
devenit cunoscută astfel pe plan extern nu doar pentru achiziționarea de utilaje ci și pentru livrarea
de utilaje.
Clienții societății sunt foarte numeroși și se regăsesc în toată țara. Vorbim aici în mare
parte de distribuitori, comercianți, care la rândul lor vând mai departe produsele, facânnd astfel
cunoscută firma Diana Trans. O altă categorie de clienți sunt societățile cu activități agrocole, ferme
zootehnice , care lucrează pamântul propriu dar și cel al altor oameni. Nu în ultimul rând o categorie
aparte de clienți este reprezentată de țăra nii de rând, care încep să înțeleagă că în secolul tehnologiei
pot obține mai multă producție cu muncă mai puțină, și astfel încep să achiziționeze rând pe rând
utilaje care îî ajută să își lucreze pamântul mai ușor, Diana Trans oferind utilaje pentru fie care etapă
a unei culturi agricole, de la arat, discuit, semănat, până la erbicidat și recoltat, la prețuri avantajoase
și calitate ridicată.
Printre mărcile de utilaje agricole comercializate de Diana Trans amintim John Deere,
Fiat, Ford, mărci destul de renumite pentru calitatea lor și pentru randamentul ridicat pe care îl oferă .
Având colaboratori din diferite țări, monedele în care se fac plățile sunt diferite, societatea
colaborează cu Banca Transilvania Agenția Luduș, Banca Raiffeisen Agenția Luduș și Trezoreria
Luduș. Plățile externe se fac pe baza facturilor proforme sau originale (vezi anexa), pe care firma
colaboratoare le trimite prin fax sau email. Având la bază factura proformă, se face licitația din
contul de lei ăn contul de zloți Polonezi sau altă monedă în funcție de caz (vezi anexa). Apoi se
solicită formularul de plată care poate fi dispoziție de plată externă (DPE) sau dispoziție de transfer
(DT). Ambele formulare se completează în două exemplare, unul pentru b ancă și unul pentru
societate.
După cum am menționat anterior SC. DIANA TRANS SRL și -a început activitatea în
anul 2002, cu un număr de 3 angajați, care erau membrii ai familiei. Pe parcurs datorită dezvoltării
continue, societatea a suplimentat numărul d e angajați, acesta ajungând pana la 32, cu unele
fluctuații în ultimii ani. În prezent societatea are 32 de angajați. Activitatea principală a fost la
început după cum am menționat, comercializarea utilajelor agricole, apoi în incinta societății a fost

43
deschis un magazin care pe parcurs a fost aprovizionat cu piese de schimb pentru toate utilajele, atât
cele comercializate de societate, cît și pentru alte utilaje care nu se află în sfera de comercializare a
societății. În anul 2015, înca un magazin de acest gen a fost deschis în localitatea Văleni, comuna
Acățari, județul Mures.
Pe lângă aceste două magazine, S.C. DIANA TRANS SRL are în custodie depozite în
toată țara. Pe lângă magazine și depozite, la sediul societății din localitatea Chețani există și un
atelier de reparații pentru furtunuri hidraulice, sertizări și mufări la comandă, și orice altă reparație
pentru utilaje agricole.
Societatea dispune de un personal amabil și bine pregătit, care stă la dispoziția clienților
în orice moment, fiind preocupa t în mod constant să păstreze un climat de încredere, respect și
colaborare cu clienții și partenerii săi. Nu în ultimul rând, societatea mai deține și zece camioane
Mercedes de ultimă generație, pregătite în orice moment pentru efectuarea de transporturi interne și
internaționale.
Astfel, putem spune că societatea DIANA TRANS SRL p une la dispoziția fermierilor o
gamă largă de echipamente agricole de cea mai bună calitate, fiind pregătită în orice moment să
satisfaca orice cerință în domeniul în care activează.

Figura 1 – Magazine , depozite și parteneri SC DIANA TRANS SRL din țară

44

3.1.2 P iața și concurența
Având o gamă foarte variată de utilaje agricole pe care le comercializează în toată țara,
DIANA TRANS SRL trebuie să facă față concurenței și de aceea trebuie să satisfacă nevoile
clienților cu servicii și produse de calitate și la prețuri cât mai mici. Printre cei mai importanți
concurenți de pe piața Românească, amintim SC AGRO -VARRO SRL din loc alitatea Gârbo va de
Jos, județul Alba , S.C. AGRI -TECH SRL, din localitatea Ograda județul Ialomița, .S.C.
AGROCOMERȚ HOLDING S.A.. din Timișoara, SC. AGRO -COM SRL din Snageorgiu de Mures,
S.C. AGRO -TIP SRL din Targu Mures, dar mai sunt și alții.
Cu toate acestea Diana TRANS deține încă o poziție fruntașă, f iind în continuă dezvoltare, și
cu o cifră de afaceri tot mai mare de al an al an, cu unee fluctuații , având valori mai mari în aanii în
care s -au realizat investiții , însă revenind apoi la parcursul ascendent cu care s -a obișnuit și pe care
vrea să îl mențină de -a lungul timpului, lucru pe care îl vom observa în cele ce urmează.

3.2 Analiza Societății SC DIANA TRANS SRL
Acest studiu își propune să analizeze sursele de finanț are la S.C. DIANA TRANS SRL,
cum își desfășoară activitatea, cum își gestionează fondurilem cum vrea să se dezvo lte, mai bine
spus de ce fonduri se poate folosi pentru a se dezvolta și moderniza, pentru ca și pe viitor să rămână
un agent economic competitiv, care să satisfacă orice nevoie, în cel mai scurt timp și la cele mai
mici prețuri.
Vom nccepe cu prezentarea organigramei, întrucât pe ba za acesteia se realizează toate
activitățile din cadrul acestei societăți. Astfel , directorul general este însuși acționarul societății,
urmând ca acesta să aibă subordonați în toate ramurile, și anume un director economic, un director
de vânzări și un director de magazin și la rândul lor, aceștia au alți oameni în subordine. Angajații
din sectorul de întreținere, reparații și curățenie, precu și șoferii se află în principal în subordinea
directorului general, însă de activ itatea lor se preocupă și directorul de vânzari

45
3.2.1 O rganigrama societății – schema
Organigrama reprezintă o redare schematică detaliata a organizării, sybordonării și aâ
legăturilor dintre compartimentele din cadrul unei societăți. La S.C. DIANA TRANS SRL, ăn
prezent, organigrama arată în felul următor :

Director generalDirector economic Contabil
Compartiment
administrativTranslator
Operator PC
Director ânzăriDepozit
aprovizionare piese
Depozit
aprovizionare utilaje
Director magazinLucrător coerial
Manipulator marfă
raftConducători auto
(10)
Servicii întreținere
(5)
Servicii curățenie (2)
Magazin Văleni (2)

46

Evoluția cifrei de afaceri pe ultimii cinci ani la S.C. DIANA TRANS SRL

Grafic5 – Eoluția cifrei de afaceri la SC DIANA TRANS SRL

Se poate observa câ cifra de afaceri a avut o evoluție ascendentă în ultimii ani,cu excepția
anului 2015, când societatea s -a orientat mai mult spre modernizare și nu spre activitatea de comerț,
și astfel vânzările au înregistrat o mică scădere , cu un pro cent de 7,19% față de 2014 , lucrurile
revenind la normal în anul 2016 , cănd față de 2015 cifra de afaceri a înregistrat o creștere cu
4,41%.
Calculele procentuale au fost realizate după formula : [ (X 1-X0 ) / X 0 ] * 100 .

Evoluția numărului de angajați pe ultimii 5 ani la S.C. DIANA TRANS SRL

Grafic 6 – număr de angajați
202737122223868922592960258708702400887125068878
0 5000000 10000000 15000000 20000000 25000000 30000000201120122013201420152016Cifra de afacere
Cifra de afacere
27 28233229 30
05101520253035
2011 2012 2013 2014 2015 2016Angajati
Angajati

47
Numărul de angajați a avut o evoluție fluctuantă, în anul 2013 realizându -se câteva
disponibilizări, în număr de 5, deoarece s -a sistat colaborarea cu un furnizor important din Pol onia,
care mai apoi s -a reluat î n anul următor, urmând ca societatea să facă de această dată 10 angajări,
deoarece a mai apăr ut un furnizor, tot din Polonia, și în acelaș timp a crescut cererea pe piața din
România, așa că a mai fost nevoie de câțiva șoferi pentru distribuire în plan național.
Am realizat aceste două grafice pentru a observa ca ci fra de afaceri influențează oarecu m
numărul de angajați. Cifra de afaceri reprezintă numărul vânzărilor, iar în momentul în care acestea
cresc, este nevoie de mai mulți angajați pentru a face față cererii.

Profitul net pe ultimii 5 ani la SC DIANA TRANS SRL

Grafic 7 – Profitul net

După cu se poate observa, la fel ca și cifra de afaceri, și profitul net a înregistrat la nivel global
o creștere, cu excepția anului 2015, când acesta a înregistrat o scădere față de anul precedent, cu un
procent de 13,68%, anul 2015 fiind anul în care s -au realizat investițiile, și astfel este normal ca
profitul să înregistreze o mică scădere, rezultatul investiției urmând să se vadă deja în anul următor,
când față de 2015, profitul a înregistrat o creștere cu 12,02%. Putem spune astfel că investițiile au
fost profitabile, întrucît au adus o creștere a profitului încă din anul următor finalizării lor.
Com pania intenționează ca în 2017 să mai deschidă 2 -3 magazine în țară, pentru a -și lărgi
piața de desfacere, deoarece așa poate face față mai ușor cererii, clienții pot ajunge mai ușor la ceea
ce au nevoie și astfel publivitatea firmei va crește. Aceste inve stiții implică însă din nou o scădere a
proofitului în anul 2017, însă se așteaptă ca mai apoi, în 2018, creșterea să fie mai considerabilă
decât în cazul investiției precedente.
140190320420473003792
25884102899780
0500000100000015000002000000250000030000003500000
2012 2013 2014 2015 2016Profit net
Profit net

48
Marja profitului net pe ultimii 5 ani
Acest indicator se calculeaza ca raport intre rezultatul net al e xercitiului si cifra de afaceri
neta. Daca rezultatul este s ubunitar, a ctivitatea firmei este instabilă, dacă este supraunitar, există
două variante: daca este cuprins intre 1 % si 15 % activitatea firmei este stabilă, iar d acă depășeș te
procentul de 15 % ac tivitatea firmei este volatilă, adică previzibilă la risc și incertitudine.
• Marja profit net = Rezultat net / Cifra de afaceri

Grafic 8 – marja profitului net
După cum se poate observa, în totți cei 5 ani analizați pentru SC DIANA TRANS SRL, marfa
profitului net s -a încadrat în zona de activitate stabilă, întrucât proentul nu a scăzut sub 1 dar nici nu
a fost mai mare d e 15, valorile fiind cuprinse între 6,3 si 11,61, ceea ce arată că SC DIANA TRANS
are o activitate stabilă la nivel global și se îndreaptă spre aceleași rezultate și pe viitor.
Eu cred că pe viitor activitatea firmei să va menține stabilă, într ucât în continuare se va urmări
extinderea firmei și astfel marja profitului nu va putea depăși valoarea de 15, întrucât pentru
extindere vor fi necesare investiții și astfel profitul va avea în unele momente unele evoluții
descendente.

Rata rentabilitatii financ iare a întreprinderii pe ultimii 5 ani
Acest indicator măsoară r andamentul obținut de un agent economic pe baza capitalului
propriu. O valoa re mare a indicatorului înseamnă că o investiție mică a acționarului a fost
transformată într -un profit mare. Rata se calculeaz ă ca raport între profitul net și capitalurile proprii,
totul înmulțit cu 100. Formula este astfel :
• ROE = (PN / CPR )* 100
6.39.0311.61 10.78 11.56
051015
2012 2013 2014 2015 2016Marja profit net
Marja profit net

49

Grafic 9 – rata rentabilit ății financiare

În ceea ce pri vește rentabilitatea financiară la SC DIANA TRANS SRL, se poate observa că
aceasta nu are o evoluție constantă, valoarea maximă de 26,52% înregistrându -se în anul 2013, iar
valoarea minimă de 16,14% în anul 2015. Ac eastă evoluție arată faptul că randamentul obținut nu
este mereu cel așteptat, întrucât conform formulei, dacă ne luăm după profit, acest randament ar
trebui să fie în creștere, cu excepția anului 2015. .Anul în care nu se obține rata de rentabilitate
dorită este 2014, întrucât în c eilalți ani rata evoluează concomitent cu evoluția profitului. Acest
lucru poate fi explicat doar prin faptul că în anul 2014 acționarul nu a investit o cantitate suficintă
din capitalul propriu pentru a menține trendul ascendent al acestei rate.

Rata renabilitatii economice
Acest indicator măsoară randamentul obținut de un agent economic pe baza activelor
sale. Cu cât valoarea este mai mare cu atât un anumit nivel de active generează un profit mai ma re.
Se calculează prin raportarea profitului net la activele totale, după formula :
• ROA = Profit net / Active totale

Grafic 10 – rata de rentabilitate economică 20.3226.52
22.33
16.1418.21
0102030
2012 2013 2014 2015 2016Rata de rentabilitate
financiara
Rentabilitatea
financiara
9.3910.9814.16
11.2313.23
051015
2012 2013 2014 2015 2016Rata de rentabilitate economic ă
Rentabilitatea
economica

50

Astfel, în cazul acestui indicator, valoarea obținută este cea oarecum dorită. Facem referire din
nou la profit, întrucât o valoare mare a acestui indicator generează o valoare mare a profitului.
Astfel, putem observa ca evoluția este asemănătoare cu cea a profitului, și anume una ascendentă, cu
acea scădere din anul 2015, valoarea maximă de 14,16% în anul 2014 și valoarea minimă din
perioada de analiză, de 9,39%, în anul 2011. Putem spune astfel că randamentul activelor societății
este unul destul de bun, întrucât de la an la an înregistrează creșteri .

Lichiditatea firmei pe ultimii 5 ani
• Lichiditatea = Active curente / Datorii curente
• Active curente = Active circulante
• Datorii curente = Datorii mai mici de un an

Grafic 11 –Lichiditatea societății

Lichiditatea unei societăți reprezintă disponibilitate suficientă deactive pentru a face față
datoriilor curente . Ovaloare mai mare a acestui indicator arată o capacitate mai mare a agentului
economic de a=și îndeplini obligațiile la termen. Se calculează ca raport între active circulante și
datorii curente.
În cadrul SC DIANA TRANS SRL, putem observa că raportul dintre active circulante și
datorii curente este mereu supraunitar, ceea ce înseamnă ca aceasta are capacitatea de a -și achita
datoriile la termen. Mai mult decât atât, acest indicator este în continuă creștere, de la un an la altul,
ceea ce ne demonstrează că activitatea societății se desfășoară în bune condiții iar aceasta este mereu
caapbilă să își achite datoriile, ceea ce îi aduce o mai mare încredere din partea partenerilor, dar și
din partea clienților sau potențialilor clienți.
00.511.522.53
2012 2013 2014 2015 20161.63 1.662.342.73 2.84Lichiditatea
Lichiditatea

51
Structura surselor de finantare ale s,c, diana trans srl
Finanțarea poate proveni atât din sursele proprii, vorbind despre autofinanțare și
capitalul propriu, dar și din surse ex terne , prin creditele bancare. Sursele de finanțare ale SC DIANA
TRANS SRL se prezintâ astfel :

Tabelul 4 – Sursele de finanțare proprii și străine în perioada 2012 -2016 , în mărimi absolute

Sursa: Prelucrarea datelor a fost facută personal de pe site -ul www.mfinante.ro si bilantul societatii
pentru anul 2016 , care a fost obtinut chiar de la contabilul societatii intrucat pe site nu a fost inca
publicat.

\ Surse de finantare Anul
2012 2013 2014 2015 2016
Surse proprii Capitaluri proprii 6.898.148 8.940.195 13.448.447 16.036.858 17.880.658
Surse straine
Datorii ce trebuie platite intr –
o perioada de un an 6.234.545 7.456.768 6.656.235 6.236.547 5.486.587
Datorii ce trebuie platite intr –
o perioada mai mare de un an 1.842.147 2.206.851 1.116.540 785.604 699.981
TOTAL SURSE STRAINE 8.076.692 9.663.619 7.772.775 7.022.151 6.186.568
TOTAL 14.974.840 18.603.814 21.221.222 23.059.009 24.767.226 Capitaluri proprii
Surse de finanțare
pentru SC DIANA TRANS
SRL. Credite pe termen lung
(mai mari de 1 an)
Credite pe termen scurt
(mai mici de 1 an)

52

Tabel nr. 5 – Sursele de finanțare proprii și străine în perioada 2012 -2016 , în mărimi relative
Sursa: Prelucrarea datelor a fost f acută personal utilizand datele din tabelul precedent.

Aeste doua tabele prezintă evoluția în mărime relativă și absolută a surselor de finanțare
Proprii și atrase la SC DIANA TRANS SRL, pe o perioadă de cinci ani. Se poate observa de aici
cum sursele atrase au o valoare tot mai mică de la an la an, detrimentul surselor proprii.Astfel,
sursele proprii au înregistrat o creștere de 10.982.310 lei, de la valoarea 6.898 .148 lei în 2012 la
17.880.658 lei în 2016. În acelaș timp totalul surselor atrase a căzut cu 1.890.524 lei ,de la
8.076.692 lei în 2012 la 6.186.568 lei în 2016.
De remarcat este faptul că diferența mare este facută de sursele proprii, întrucât acestea au în
registrat o creștere foarte mare, influențând astfel ponderea în totalul surselor de finanțare totale..
Pentu a înțelege mai bine această evoluție, respectiv ponderea surselor proprii și atrase în total surse
de finanțare, vom realiza câteva grafice tip plăcintă unde se poate observa exact acest lucru.

Surse de finantare Anul
2012 2013 2014 2015 2016
Surse
proprii Capitaluri proprii 46,06% 48,05% 63,37% 69,54% 72,19%
Surse
straine Datorii ce trebuie
platite intr -o
perioada de un an 41,63% 40,08% 31,36% 27,05% 24,66%
Datorii ce trebuie
platite intr -o
perioada mai mare
de un an 12,31% 11,87% 5,27% 3.41% 3,15%
TOTAL SURSE STRAINE 53,94% 51,95% 36,63% 30,46% 27,81%
TOTAL 100% 100% 100% 100% 100%

53
. Evoluții în structura surselor de finanț are a SC DIANA TRANS SRL . în perioada 2012 -2016

Din graficele tip plăcintă observăm că în perioada 2012 -2016, ponderile surselor de finanțare
s-au modificat destul de mult, sursele atrase înregistrând o scădere de aproximativ 25%, de la 53,94
din totalul surselor cât erau în anul 2012, la 27,82% cât au ajuns în 2016. În acelas timp, în sens
invers desigur a evoluat ponderea surselor proprii de finanțare, aceasta crescând de la valoarea de la 46.06%
53.94%2012
Surse proprii
Surse atrase48.05%
51.95%2013
Surse proprii
Surse atrase
63.37%36.63%2014
Surse proprii
Surse atrase 69.54%30.46%2015
Surse proprii
Surse atrase
72.19%27.81%2016
Surse proprii
Surse atrase

54
46,06% cât era în 2012, la 72,19 cât a ajuns în 2016. Trebuie menționat faptul că această evoluție
respectiv invo luție a ponderii surselor de finanțare s -a realizat în fiecare an, adică nu a existat un an
în care să fie o tendință de revenire la balorile inițiale.
Putem aprecia astfel că de la an la an SC DIANA TRANS SRL are ca principală sursă de
finanțare fondurile propriii, în procent tot mai mare comparativ cu sursele atrase. Acest lucru după
părerea mea este un lucru foarte bun pentru societate, deoarece de cele mai multe ori fondurile atrase
sunt purtătoare de datorii,ceea în cazul fondurilor proprii nu poate fi vorba. Întreprinderea
previzionează ca în următorii 5 -6 ani ponderea surselor atrase să ajungă la valoarea de 10%-15%,
dacă activitatea continuă acelaș trend ascendent.

Analiza mutațiilor în structura capitalului propriu și a factoril or
de influență
Capitalul este definit ca fiind ansamblul surselor de finanțar e stabile din cadrul
entității . Capitalurile proprii reprezintă una din componența capitalurilor, alături de capitalurile
împrumutate și capitalurile atrase, ele fiind dreptul asociaților sau acționa rilor în activele societă ții
după deducerea datoriilor . În cadrul SC DIANA TRANS SRL acesta este format din :
• Capitalul subscris varsat
• Capitalul subscris nevarsat
• Patri moniul regiei
• Patrimoniul public
• Rezerve

Structura capitalurilor proprii la SC DIANA TRANS SRL în perioada 2012 -2016
Anul 2012 2013 2014 2015 2016

Capital Capital nevărsat 6.398.148 8.440.195 11.448.447 14.036.858 17.380.658
Capital vărsat 500.000 500.000 2.000.000 2.000.000 500.000
Rezultat net (profit) 1.401.093 2.042.047 3.003.792 2.588.410 2.899.780
Capital propriu total 6.898.148 8.940.195 13.448.447 16.036.858 17.880.658
Tabelul 5 – . Structura capitalurilor proprii în perioada 2012 -2016 în mărimi relative
Sursa : Prelucrare din bilanțul companiei

55

Tabelul 7 – Modificarea în valori nominale relativa a capitalurilor propri și a profitului în perioada
2012 -2016
Sursa: Prelucrare proprie din bilanțul companiei

Modificarea elativă se calculeaza sub formă de raport , după formula
• Modificarea relative = X1−X0
X0∗100 , unde
– X1 = valoarea prezentă
– X0 = valoarea precedent
După această formula au fost calculate toate modificările din tabelul de mai sus , prezentând astfel
modificarea nominală relativă a componentelor capitalului. Spre exemplu capitalul nevărsat din anul
2014 față de cel din 2013 l -am c alculat astfel :
X=11.448 .447 −8.440 .195
8.440 .195∗100 = 35,64% %, procent ce arată creșterea cu 35,64 % a capitalului nevărsat
în anul 2014 față de 2013.
Acest calcul l -am realizat pentru toate componentele din tabel.

După analiza acestor grafice putem observa faptul că în perioada 2012 -2016 ponderea cea
mai consistentă o are capitalul nevărsat, care nu a fost încă depus dar pe care acționarul s -a angajat
să îl depună. Acesta a înregistrat creșteri de la un exercițiu financiar la altul, cu un procent car e
variază între 23% și 35%, vorbim aici despre modific ările unui an față de anul precedent. Nu putem
spune acelaș lucru și despre capitalul vărsat, care în anul 2014 a înregistrat o creștere de 300% față
de anul 2012 iar în anul 2016 a înregistrat o scăder e cu 75% față de 2015.
Pentru a vedea ponderea capitalului vărsat șii nevărsat în total capitaluri , vom realiza din
nou grafice tip plăcintă deoarece aici se observa cel mai bine ponderea fiecărui element și cum
evoluează aceasta.

Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Capital
social Capital social nevărsat – 31.91% 35.64% 22.60% 23.82%
Capital social vărsat – 0% 300% 0% – 75%
Rezultat net – 45.74% 47.09% – 13.82% 12.02%
Capital propriu total – 29.60% 50.42% 19.24% 11.49%

56
– Grafic – structura capitalurilor proprii

Analiza mutațțiilor în structura resurselor împrumutate la SC DIANA TRANS SRL
Structura surselor împrumutate
Anul 2012 2013 2014 2015 2016
Leasing 523.688 316.120 196.456 80.230 0
Datorii furnizori 7.553.004 9.346.899 7.576.319 6.941.921 6.186.568
Veniruti în avans 0 0 0 0 0
TOTAL 8.076.692 9.663.619 7.772.775 7.022.151 6.186.568
Tabel 4.1. privind structura resurselor împrumutate ale companiei Biofarm S.A.
Sursa: prelucrare de pe site -ul oficial al companiei
Tabel nr.4.2 privind modificarea nominală relativă a resurselor împrumutate ale companiei Biofarm
S.A. în perioada 2012 -2014.

92.75
%7.25
%2012
Capital
nevărsat
Capital
vărsat94.40
%5.60
%2013
Capital
neărsat
Capital
vărsat 85.12
%14.88
%2014
Capital
nevărsat
Capital
vărsat
87.52
%12.48
%2015Capital
nevărsat
Capital
vărsat
97.20
%2.80
%2016Capital
nevărsat
Capital
vărsat

57