Surse DE Finantare A Activitatilor DE Conservare In Ariile Protejate

SURSE DE FINANȚARE A ACTIVITĂȚILOR DE CONSERVARE ÎN ARIILE PROTEJATE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP.1 IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII PENTRU BUNĂSTAREA UMANĂ

Conceptul de servicii de ecosystem

Valoarea serviciilor de ecosistem la nivel national si european

Valoarea economica a diferitelor tipuri de servicii ecosistemice

Valoarea economica a diferitelor tipuri de servicii ecosistemice

Instrumente economice bazate pe conceptul de servicii de ecosystem

CAP. 2 PROGRAME EUROPENE ȘI NAȚIONALE PENTRU CONSERVAREA NATURII

Programul Life+

POS Mediu: Axa Prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii”

Fondul pentru mediu

CAP. 3 ANALIZA IMPLEMENTĂRII PROGRAMELOR FINANȚATE PRIN LIFE+ NATURĂ ȘI BIODIVERSITATE IN ROMÂNIA

Repartizarea profil-teritorială

Profilul beneficiarilor

Studiu de caz „Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă”

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea propune o analiză ce urmărește identificarea problemelor privind conservarea biodiversității precum și dezvoltarea și aplicarea unor măsuri similare pentru conservarea speciilor cele mai reprezentative sau rare din fauna și flora locală din ariile naturale protejate din Romania. Dezbătută din mai multe perspective, această temă se dovedește a avea o importanță majoră. Mulți cred că abordarea problemelor de mediu nu trebuie făcută doar din punctul de vedere al beneficiilor omului. Și alte specii au dreptul să existe și ariile protejate sunt o cale importantă de a le da o șansă de supraviețuire. Studiul încearcă să facă dovada importanței ariilor protejate pentru dezvoltarea și productivitatea sectoarelor importante ale economiei românești și pentru bunăstarea populației, în general. Puțini europeni au văzut vreodată un urs sau o balenă dar celor mai mulți le-ar părea rău ca aceste specii să dispară. Dezvoltarea nu reprezintă o nevoie universală, astfel încât câteva zone trebuiesc lăsate naturii sălbatice.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol dezvăluie ideea centrală a tezei și anume importanța biodiversității. Mediul natural al Europei este deosebit de bogat, deținând, printre altele, un mare număr de ecosisteme și habitate. În România a existat, dintotdeauna, un interes socio-economic pentru conservarea diversității biologice valoroase, interes inițiat și susținut de diverși specialiști. Conservarea și protecția naturii se realizează, în special, prin declararea și constituirea, la nivel național, a unei rețele de arii protejate de diferite categorii.

Cel de-al doilea capitol prezintă cele mai importante programe europene si naționale pentru conservarea naturii. Cuprinde o trecere in revista a principalelor instrumente financiare ale UE care pot fi utilizate, in mod curent, pentru conservarea naturii in tarile CEE. Fiecare instrument este explicat si sunt discutate tipurile de oportunitati pe care acesta le ofera pentru conservarea naturii.

Capitolul trei prezintă evoluția programelor finantate prin Life+ Natura și Biodiversitate in Romania si este prezentat, pe scurt, studiu de caz ce ilustreaza crearea unor manageri eficienti pentru o Natura 2000 eficientă privind finantarea durabila a ariilor naturale protejate.

Am ales să vorbesc despre această temă deoarece consider că traim Intr-o societate in care problemele de mediu au un loc insemnat in agenda legislativa nationala care pot fi ameliorate prin finantarea precara a ariilor naturale protejate.

CAP.1 IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII PENTRU BUNĂSTAREA UMANĂ

Biodiversitatea reprezintă variabilitatea existentă in cadrul și între unitățile sistemice de organizare a materiei vii, ca o caracteristică intrisecă a durabilitații acesteia, rezultă din elasticitatea informaționala care a permis valorificarea eficientă a resurselor limitate din mediu în diferite condiții date.

Variabilitatea dintre organismele vii din toate sursele – terestre, marine și alte ecosisteme acvatice si a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si a ecosistemelor.

Biodiversitatea – o varietate imensă de ecosisteme, specii și gene care ne înconjoară – reprezintă asigurarea noastră de viață, oferindu-ne mâncare, apă, aer proaspăt, tratamente și adăpost, ne ferește de dezastre natural și de boli și contribuie la echilibrarea climei. De asemenea, biodiversitatea reprezintă capitalul nostru natural, oferindu-ne servicii în cadrul unui ecosistem care ne susține economia. Deteriorarea sau diminuarea biodiversității pun în pericol aceste servicii: vom pierde specii și habitate, bogățiile și beneficiile pe care ni le oferă natura și ne punem astfel în pericol bunăstarea.

Biodiversitatea este un concept al carui continut se confunda adesea cu cel al resurselor biologice. Resursa biologica este o anumita gena, specie sau ecosistem, in timp ce biodiversitatea se refera la variabilitatea resurselor biologice, de la gene la ecosisteme.

În prezent, numărul speciilor pe cale de dispariție se află la un nivel îngrijorător. Având ca principal cauză activitățile oamenilor, speciile sunt în prezent distruse de până la 1000 de ori mai repede decât în mod natural: conform datelor FAO, 60% dintre ecosistemele lumii sunt degradate sau folosite nesustenabil; 75% dintre speciile de pești sunt supra-exploatate sau degradate, iar 75% din diversitatea genetică a recoltei agricole a fost pierdută la nivel global începând cu 1990.

Conform FAO, la nivel global, suprafața padurilor scade anual cu circa 5,2 milioane hectare,iar 20% dintre recifurile de corali tropicali au dispărut. În UE, doar 17% dintre habitate și specii și 11% dintre ecosistemele cheie protejate de legislația europeană sunt în stare bună.

Biodiversitatea reprezintă varietatea formelor de viață de pe Pământ. Aceasta este alcătuită din diversitatea genelor, a speciilo rși a ecosistemelor în ansamblul lor. Prin interacțiunea sa cu mediul fizic, această diversitate creează ecosisteme complexe care oferă un sistem vital de susținere a vieții pentru toate organismele vii, inclusive pentru ființele umane.

Biodiversitatea și ecosistemele sunt importante în sine, însă furnizează deasemenea un flux vital de bunuri și servicii de care depindem. Avem nevoie de hrană, fibre, combustibili, medicamente și servicii cum ar fi reglarea climei, prevenirea inundațiilor, purificarea apei, polenizarea și formarea solurilor, întrucât acestea sunt esențiale pentru prosperitatea economică, securitatea, sănătatea și calitatea vieții noastre.

Prin urmare, pierderea biodiversității înseamnă mai mult decât simpla pierdere a speciilor. Aceasta presupune și o reducere a productivității și rezilienței unor ecosisteme întregi. Epuizarea stocurilor de pește, reducerea pe scară largă a fertilității solurilor, dispariția populațiilor de polenizatori și capacitatea redusă a râurilor noastre de a reține apele provenite din inundații sunt toate consecințe ale pierderii biodiversității.

În ultimul secol, omenirea a beneficiat enorm de pe urma dezvoltării economice care a ne-a îmbogăți tviața. Cu toatea cestea, o mare parte din această dezvoltare este tot mai mult asociatăcu un declin al varietății și extinderii sistemelor naturale – cu alte cuvinte, al biodiversității.

O parte din această problemă constă în faptul că, deși bunăstarea economică și socială a oamenilor depinde de biodiversitate și de fluxul continuu al numeroaselor servicii ecosistemice oferite de aceasta, acestea sun tîn general considerate bunuri predominant publice, fără nicio valoare economic concretă.

Beneficiile pe care le aduce natura societății sunt adesea ignorate și sunt rareori luate în considerare în cadrul deciziilor zilnice atunci când se pune problema unui compromis.

Prin urmare, capitalul nostru natural continuă să fie deteriorat, punând în pericol bunăstarea noastră și pe cea a nenumăratelor specii și habitate. Capacitatea ingeniozității umane și a tehnologiei de a înlocui această pierdere este limitată. Odată depășită această limită, situația este iremediabilă. Costurile soluțiilor artificiale pot fi cu mult mai ridicate decât cele pe care le-ar implica menținerea încă de la început a biodiversității.

Conceptul de servicii de ecosistem

Serviciile ecosistemului reprezintă fluxuri de materiale, energie si informație dinspre stocurile de capital natural care se combină cu serviciile capitalului manufacturat și uman pentru a produce bunăstarea umană.

Serviciile ecosistemului sunt beneficiile pe care le obtin oamenii de la ecosisteme. Acestea cuprind servicii productive, de reglare si control, suport si informationa-educative.

Conditiile si procesele prin care ecosistemele naturale, si speciile care fac parte din ele, sustin si implinesc viata omului. De exemplu, furnizarea apei curate, intretinerea unui climat constant (sechestrarea carbonului), polenizarea culturilor si florei, implinirea nevoilor culturale, spirituale si intelectuale ale popoarelor.

O mare parte din populația lumii depinde, în termeni de supraviețuire, de modul în care funcționează ecosistemele. Produsele finale ale naturii reprezintă serviciile furnizate de ecosisteme. In jurul conceptului de „servicii de ecosistem” gravitează majoritatea soluțiilor încorporate în politicile și strategiile de protejare a biodiversității. Analiza principalelor tipuri de servicii oferite de ecosisteme, precum și tendința acestora se realizează prin identificarea principalilor factori care generează modificările survenite în starea ecosistemelor (populația, economia, factorii social-politici, factori științifici, tehnologici, factorii culturali și religioși, schimbarea climatică, utilizarea îngrășămintelor, schimbarea habitatului).

Degradarea continuă a sistemelor naturale este o realitate dovedită de o serie de fapte: reducerea continuă a suprafeței pădurilor, dispariția a numeroase specii și creșterea numărului speciilor amenințate, albirea recifelor de corali, proliferarea speciilor exotice etc. În cazul în care se menține rata curentă a pierderii de biodiversitate se estimează că o suprafață de 1,3 miliarde hectare (echivalentul a circa trei UE27) își va pierde complet biodiversitatea originală până în 2050. Rata extincțiilor este estimată a fi de circa 1 000 de ori mai mare decât rata naturală și se avansează ideea că ne confruntăm cu al șaselea val de extincție în masă din istoria vieții pe Pământ.

Schimbările au un impact social important, întrucât o mare parte din populația lumii depinde în termeni de supraviețuire de modul în care funcționează ecosistemele. Șaptezeci la sută din populația săracă trăiește în mediul rural și depinde direct de resursele biologice care furnizează 90% din necesarul de hrană, combustibil, medicamente, adăpost și transport. Peste trei

miliarde de oameni depind de biodiversitatea marină, iar 1,6 miliarde se bazeazpe produse forestiere. Degradarea habitatelorși pierderea biodiversitățiiamenințămediul de viațăpentru peste un miliard de oameni care trăiesc în zone aride și semiaride, în special în Africa.

Analiza cauzelor pierderii de biodiversitate a evidențiat, ca punct final, mecanismul economic. În aceste condiții, abordarea economică a devenit din ce în ce mai bine conturată, atât în plan teoretic, cât și practic și a contribuit la apariția unor concepte noi cu ajutorul cărora interdependențele complexe dintre oameniși naturăpotfiinterpretate astfel încât săfurnizeze informațiirelevante în procesul decizional. Între acestea, o poziție cheie este ocupatădeconceptul de „servicii de ecosistem”în jurul căruia graviteazămajoritateasoluțiilor încorporate în politicileși strategiile de protejare a biodiversității.

Figura 1. Stadiile in evolutie conceptului de servicii de ecosistem

Sursa: Gomez-Baggethun, E., de Groot, R., Lomas, P.L., Montes, C. (2010), "The history of ecosystem services in economic theory and practice: from early notions to markets and payment schemes, Ecological Economics", 69, p1213

Tabel 1.1: Servicmul economic. În aceste condiții, abordarea economică a devenit din ce în ce mai bine conturată, atât în plan teoretic, cât și practic și a contribuit la apariția unor concepte noi cu ajutorul cărora interdependențele complexe dintre oameniși naturăpotfiinterpretate astfel încât săfurnizeze informațiirelevante în procesul decizional. Între acestea, o poziție cheie este ocupatădeconceptul de „servicii de ecosistem”în jurul căruia graviteazămajoritateasoluțiilor încorporate în politicileși strategiile de protejare a biodiversității.

Figura 1. Stadiile in evolutie conceptului de servicii de ecosistem

Sursa: Gomez-Baggethun, E., de Groot, R., Lomas, P.L., Montes, C. (2010), "The history of ecosystem services in economic theory and practice: from early notions to markets and payment schemes, Ecological Economics", 69, p1213

Tabel 1.1: Serviciile si functiile ecosistemului

Sursa: Contantza, R., dArge, R., de Groot, R., Farber, S., Grasso, M., Hannon, B., Limburg, K., Naeem, S., ONeill, R.V., Paruelo, J., Raskin, R.G., Sutton, P., van den Belt, M. (1997), The value of the worlds ecosystem services and natural capital, Nature, 387, 253-260

Analizand reprezentarea din Tabel 1.1, se poate observa faptul ca intre functii si servicii de ecosistem nu exista intotdeauna o corespondenta de unu la unu. In unele cazuri un serviciu de ecosistem este produsul a doua sau mai multe functii ale ecosistemelor, in timp ce in alte cazuri o singura functie a ecosistemului contribuie la doua sau mai multe servicii de ecosistem. De asemenea, este important de subliniat natura interdependenta a functiilor ecosistemului.

Conceptul de „servicii de ecosistem” a fost introdus în 1981 pe baza studiilor anterioare care evidențiau valoarea socială a funcțiilor naturii în lucrările din anii ”60 și ”70 care evidențiază faptul că o serie de procese din natură servesc societății umane. În anii ”70 și ”80 din ce în ce mai mulți autori au început să formuleze problemele ecologice în termeni economici pentru a evidenția relația de dependență dintre societate și natură și pentru a spori interesul public față de conservarea naturii. Raționamentul era unul de tip explicativ pentru a ilustra modul în care dispariția biodiversității afectează funcționarea ecosistemelor și această schimbare conduce la diminuarea bunăstării umane.

Valoarea serviciilor de ecosistem la nivel national si european

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone natural protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății natural pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.

1.2.1 Valoarea economica a diferitelor tipuri de servicii ecosistemice

STOCAREA CARBONULUI: Rețeaua Natura 2000 oferă un serviciu foarte important de stocare a carbonului, care arataactiuniile simultane existente între biodiversitate, diminuarea schimbărilor climatice și adaptarea acestora.

În general, siturile Natura 2000 protejează ecosisteme (de exemplupăduri, pășuni și fânețe, zone umede ,zone marine), care reprezintă importante depozite de carbon. Potrivitbilanturilor, rețeaua Natura 2000 are în prezent circa 9,6 miliarde de tone de carbon, echivalentul a 35 miliarde de tone de CO2, iar valoarea estimată este de 600-1130 miliarde de euro (în 2010), tinand cont de prețul tonei de carbon. Se prevede că aceste valori ale carbonului vor crește în viitor.

HAZARDELE NATURALE: Siturile Natura 2000 oferă micsorarea daunelor provocate dehazardele naturale extreme.

În perioada 1990-2010, valoarea pierderilor economice în urma dezastrelor naturale în UE 25 s-a ridicat la aproximativ 163 miliarde de euro. Zonele protejate, precum Natura 2000, mențin ecosisteme sănătoase, care joacă un rol esențial în atenuarea impacturilor dezastrelor și a vulnerabilității generale a comunităților în fața acestor dezastre.

SECURITATEA ALIMENTARĂ ȘI ASIGURAREA ALIMENTELOR: SiturileNatura 2000 adăpostesc o gamă largă de plante și animale valoroase, precum insectele polenizatoare, care sunt importante pentru societate.

Serviciile de polenizare prin insecte sunt importante în Europa – valoarea anuală a acestora fiind estimată la 14 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 10% din producția agricolă destinată consumului uman în 2005. Multe situri Natura 2000 susțin, de asemenea, practici agricole importante. Terenurile agricole acoperă aproape 50% din teritoriul UE, iar ecosistemele agricole reprezintă 38% din suprafața siturilor Natura 2000. Agricultura de mare valoare naturală ofera beneficii semnificative pentru biodiversitate și să contribuiela conservarea biodiversitatii.

1.2.2 Valoarea economica a diferitelor tipuri de servicii ecosistemice

TURISM: Potrivit datelor, in 2006, vizitatorii siturilor Natura 2000 au cheltuitaproximativ 50-85 miliarde de euro. Valoarea anuală a cheltuielilor e situată între 9 și 20 miliarde de euro, daca se ia in considerare doar cheltuielile vizitatorilor, care genereaza 350 milioane de vizite.

Cheltuielile provenite din turism sprijina între 4,5 și 8 milioane de locuri de muncă (LMNI). Beneficiile generate de vizitatorii care manifestă o afinitate pentru siturile Natura 2000 ar susține între 800000 și 2 milioane de LMNI.

APĂ: Se pot obține economii prin folosirea capitalului natural și reducereacosturilor aferente purificării apei și alimentării cu apă.

Alimentarea si purificarea apei sunt cele mai importante servicii de ecosistem. Din alimentarea apei se obtine anual intre 7-16 milioane de euro, iar din purificarea apei se obtine anual intre 12-91 milioane de euro/oras. In orasele Berlin, Viena, Oslo și München media anuală a beneficiilor se situează între 15 EUR și 45 EUR pe cap de locuitor. Spre comparație cu Germania unde media anuală este de 200 EUR.

ZONE MARINE PROTEJATE: Valoarea anuală a beneficiilor aduse de zona marină protejată în prezent de rețea este de aproximativ 1,4-1,5 miliarde de euro.

Această cifră ar crește până la 3,0-3,2 miliarde de euro pe an dacă zona marină ar fi protejată în proporție de 10% și până la 6,0-6,5 miliarde de euro pe an dacă zona marină ar fi protejată în proporție de 20%. Cifra ar trebui considerată estimativă. Pentru a obține rezultate mai sigure, este necesară o mai bună înțelegere a modului în care măsurile de protecție vor influența, printre altele,

habitatele, serviciile și pescăriile aflate la distanță.

Instrumente economice bazate pe conceptul de servicii de ecosistem

Plățile de agro-mediu sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societății pentru servicii de mediu. Plățile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii să deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, a peisajului și caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului și a diversității genetice.

Fig. 2 Plati pentru agro-mediu

Sursa: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – http://www.apia.org.ro/

OBIECTIV: Dezvoltarea durabilă a spațiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producție agricolă compatibile cu protecția și îmbunătățirea mediului, a biodiversității, apei, solului, peisajului rural.

•Pachetul 1-“Pajiști cu Înaltă Valoare Naturală”

•Pachetul 2-“PracticiAgricole Tradiționale”

•Pachetul 3-“Pajiști Importante Pentru Păsări”

•Pachetul 4-“Culturi Verzi”

Tabel 1.1 Alocare financiară pentru perioada 2007-2013

Sursa: PNDR

Tabel 1.2 Valoarea plăților compensatorii pentru perioada 2007-20013

Sursa: PNDR

Tabel 1.3 Comparatie buget PNDR

Sursa: PNDR

Dupa cum se observa in tabelul 1.3 suma alocata pentru agro-mediu a crescut semnificativ datorita unei mari solicitari in perioada 2007-2013. Astfel un număr de 22.687 fermieri au solicitat sprijin pentru măsura 214 (plăți de agromediu), după cum urmează:

– P1 – Pajiști cu înaltă valoare naturală – 22.670 fermieri

– P2 – Practici agricole tradiționale – 17.128 fermieri

– P3 – Pajiști importante pentru păsări – 13 fermieri

– P4 – Culturi verzi – 4 fermieri.

În noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), mai mult de 30% din alocarea financiară va fi destinată măsurilor de agromediu. Agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani, pentru că s-au utilizat cantități foarte mici de îngrășăminte (tabel 1.4).

Tabel 1.4 Valoarea plăților compensatorii pentru perioada 2014-2020

Sursa: PNDR

Plățile acordate în cadrul acestei măsui se pot cumula pe aceea și suprafață cu plățile directe acordatefermierilor și cu plățile acordate zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale (art. 31), neexistând cerințe similare care să conducă la dubla finanțare a unor acțiuni. Numai pachetele 4 sau 5 ale măsurii de agro-mediu și climă (articolul 28) se pot combina cu pachetele 1 și 2 ale măsurii de agricultură ecologică (art. 28). În cadrul acestei măsuri, plățile acordate în cadrul pachetului 5 pot fi cumulate cu plățile acordate în cadrul pachetului 4 sau pachetului 7, neexistând cerințe similare care să conducă la dubla finanțare a unor acțiuni. Plățile acordate în cadrul pachetului 4 nu pot fi cumulate cu plățile acordate în cadrul pachetului 7, datorită cerințelor diferite aplicabile pe timpul iernii pe terenurile arabile. Nu sunt posibile alte combinații de pachete pe aceleași parcele, zonele eligibile fiind diferite.

CAP. 2 PROGRAME EUROPENE ȘI NAȚIONALE PENTRU CONSERVAREA NATURII

2.1 Programul Life+

Programul LIFE+ este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu. Obiectivul său general vizează implementarea, actualizarea și dezvoltarea politicii și a legislației de mediu ale UE prin co-finanțarea proiectelor care adaugă valoare spațiului european.

LIFE a debutat în anul 1992, iar în prezent s-au încheiat deja trei faze: LIFE I (1992-1995), LIFE II (1996-1999), LIFE III (2000-2006). Între 1992 și 2006, LIFE a co-finanțat 3.104 proiecte pe teritoriul UE, cu o contribuție de aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru protecția mediului. Actuala fază a programului este LIFE+ și se desfășoară în perioada 2007-2013, cu un buget de 2,143 miliarde de euro.

Actualul Program LIFE+ se desfășoară în perioada 2007 – 2013 și a intrat în vigoare prin aprobarea Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului UE privind Instrumentul Financiar pentru Mediu (LIFE+), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L149 din 9 iunie 2007.

România a obținut co-finanțare LIFE pentru primele proiecte în anul 1999. Până în prezent, țara noastră este beneficiarul a 65 de proiecte LIFE. În sesiunea 2010, șase proiecte românești au fost alese pentru co-finanțare LIFE+. În prezent, 35 de proiecte naționale se află în evaluare pentru a obține co-finanțarea Comisiei Europene, prin intermediul instrumentului financiar de mediu LIFE+ 2011.

În România, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice îndeplinește rolul de Autoritate Națională LIFE+.

În perioada 2007 – 2013, Comisia Europeană a lansat câte o sesiune de depunere de proiecte pe an. Propunerile de proiecte trebuie să fie eligibile pe una dintre cele trei componente ale Programului LIFE+:

Natură și Biodiversitate

Guvernare și Politici de Mediu

Informare și Comunicare

LIFE+ Natură & Biodiversitate are ca obiectiv în special să contribuie la punerea în aplicare a politicii și legislația UE privind natura și biodiversitatea. Mai mult, acțiunile finanțate trebuie să aibă o valoare suplimentară europeană și să fie complementare acelor acțiuni care pot fi finanțate din alte fonduri UE în timpul perioadei 2007-2013. Există două categorii distincte de proiecte: proiectele LIFE+ Natură și LIFE+ Biodiversitate.

Proiectele LIFE+ Natură contribuie la punerea în aplicare a Directivelor Păsări și/sau Habitate, inclusiv la nivel local și regional și să sprijine dezvoltarea ulterioară și implementarea rețelei Natura 2000 , inclusiv habitatele și speciile de coastă și marine (articolul 4.2 și anexa la Regulamentul LIFE+). Accentul se pune pe investițiile durabile pe termen lung la siturile Natura 2000 și pe conservarea speciilor și habitatelor vizate de aceste directive. Proiectele LIFE+ Natură trebuie să fie proiecte privind cele mai bune practici sau demonstrative.

Proiectele LIFE+ Biodiversitate contribuie la atingerea obiectivului principal al Strategiei 2020 pentru biodiversitate de „stopare a pierderii biodiversității și a degradării serviciilor ecosistemice în UE până în 2020 și refacerea acestora pe cât posibil, precum și creșterea contribuției UE la combaterea pierderii biodiversității la nivel mondial”prin implementarea obiectivelor și acțiunilor Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2020. Proiectele LIFE+ Biodiversitate trebuie să fie proiecte demonstrative sau de inovare. Acestea sunt diferite de proiectele LIFE+ Natură în măsura în care acestea se concentrează pe demonstrarea măsurilor și practicilor care contribuie la stoparea pierderii biodiversității pe teritoriul statelor membre, altele decât cele în legătură cu implementarea obiectivelor directivelor păsări și habitate. Toate proiectele de biodiversitate, fie de inovare sau demonstrative, trebuie să aibă ca parte integrantă a proiectului lor evaluarea și diseminarea în mod activ a rezultatelor și lecțiilor învățate pe perioada proiectului.

2.2 POS Mediu: Axa Prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii”

Capitalul natural al României este important și pentru Uniunea Europeană datorită florei și faunei bogate, climatului peisajului pe care le oferă spațiul carpato-danubiano-pontic. România are o diversitate mare de specii de floră și faună. Cu toate acestea, există multe specii de plante și animale aflate în pericol din cauza fragmentării habitatelor și a exploatării excesive a resurselor naturale, coroborate cu presiunile cauzate de dezvoltarea economică. Capitalul natural al României, datorită condițiilor biogeografice, conține încă efective însemnate ale unui foarte mare număr de specii care sunt catalogate ca fiind rare sau pe cale de dispariție la nivel european sau mondial.

Uniunea Europeană a ratificat Convenția privind Diversitatea Biologică în 21 decembrie 1993, iar pentru implementarea prevederilor Convenției și-a asumat rolul de lider la nivel internațional, adoptând o serie de strategii și planuri de acțiune menite să contribuie la stoparea pierderii de biodiversitate până în 2010 și după, conform Comunicării Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor nr. 864 final/16.12.2008. Planul Strategic pentru CBD are ca scop reducerea ratei actuale de pierdere a biodiversității la nivel global, regional și național ca o contribuție la reducerea sărăciei și în beneficiul tuturor formelor de viață de pe pământ și trebuie transpus în mod coresponzător la nivelul statelor membre. Această responsabilitate a fost centrată pe crearea unei rețele ecologice europene care să includă un eșantion reprezentativ din toate speciile și habitatele naturale de interes comunitar, în vederea protejării corespunzătoare a acestora și garantând viabilitatea acestora pe termen lung. Această rețea ecologică, numită Natura 2000, se opune tendinței actuale de fragmentare a habitatelor naturale și are ca fundament faptul real că dezvoltarea sistemelor socio-economice se poate face numai pe baza sistemelor ecologice naturale și semi-naturale. Obligațiile legale ale statelor membre în domeniul protejării naturii sunt incluse în Directivele Consiliului 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată și actualizată prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva “Păsări”) și 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice (numită pe scurt Directiva “Habitate”). Pentru fundamentarea obligațiilor la nivel național la art 2. se menționează că ”statele membre iau măsurile necesare pentru a menține populația speciilor la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv”. Aceeași susținere se regăsește și în directiva Habitate art.2. al (3) – ”măsurile adoptate în temeiul prezentei directive trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale, precum și de caracteristicile regionale și locale”.

În anul 2007 au fost desemnate siturile Natura 2000. În acest sens, s-au aprobat protejarea siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, care conține 273 de situri, acoperind o suprafață de cca 13,21% din suprafața terestră a țării.

În cadrul procesului de evaluare a siturilor de importanță comunitară de către reprezentanții Comisiei Europene au avut loc seminariile biogeografice, respectiv procesul de evaluare a suficienței acestor situri, între țara noastră și Comisia Europeană, ocazie cu care s-a solicitat țării noastre extinderea suprafeței acoperite cu situri de importanță comunitară desemnate conform Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică (Directiva „Habitate”), ca urmare a calificativelor Insuficient Moderat și Insuficient Major acordate unor specii și habitate de importanță comunitară. În ceea ce privește implementarea Directivei 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva „Păsări”), Comisia Europeană a transmis în data de 23.09.2008 avizul motivat nr. C(2008)4631 din 18.09.2008, în cauza nr. 2007/2266, referitor la nerespectarea dispozițiilor Directivei „Păsări”, prin care se comunică țării noastre faptul că nu și-a îndeplinit obligațiile privind luarea măsurilor de protecție a celor mai importante zone pentru păsări prin desemnarea suficientă a ariilor de protecție specială avifaunistică și că țara noastră mai trebuie să desemneze astfel de zone Procedura de infringement a urmat toți pașii, finalizându-se prin audierea parților în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, audiere care a avut loc în data de 13.01.2011. Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14.04.2011 a fost favorabilă României, țara noastră având totuși obligația de desemnare continuă de SPA-uri.

După ce au fost desemnate noile situri natura în 201, suprafața acoperită de siturile Natura 2000 a crescut de la aprox. 17,84% la 23,4 % din suprafața terestră a țării.

Costurile pierderii sau degradării biodiversității sunt foarte greu de stabilit, dar studiile efectuate până în prezent la nivel mondial arată că acestea sunt substanțiale și în creștere. Conform primului raport privind evaluarea economică a ecosistemelor și biodiversității la nivel internațional se estimează că pierderea anuală a serviciilor ecosistemice reprezintă echivalentul a 50 de miliarde EUR.

Prin Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2010 – 2020 au fost stabilite acțiunile prioritare în funcție de gravitatea amenințărilor, vulnerabilitatea componentelor biodiversității și de obligativitatea conformării cu cerințele internaționale și comunitare de conservare a biodiversității.

Strategia de finantare

Această axă prioritară are ca obiective conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună sălbatică, precum și asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate și, în special, al rețelei ecologice Natura 2000. Finanțarea măsurilor pentru atingerea acestor obiective se asigură din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene și de la bugetul de stat.

Proiectele finanțate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al ariilor naturale protejate și implicit, stoparea pierderii biodiversității și a resurselor naturale. O atenție deosebită se va acorda implementării Directivelor Europene Păsări și Habitate, prin stabilirea rețelei ecologice Natura 2000. Proiectele trebuie să demonstreze aplicarea principiului dezvoltării durabile pentru ariile naturale protejate și să vizeze cu precădere conservarea speciilor și habitatelor de importanță comunitară precum și modul în care acest lucru s-a realizat.

În fundamentarea măsurilor de protecție trebuie să se plece de la prevederile celor două directive și a legislației comunitare subsecvente care precizează că măsurile adoptate trebuie să țină seama de condițiile economice, sociale și culturale locale. Creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la protecția biodiversității este de asemenea, un element esențial pentru finanțarea proiectelor, în condițiile în care este justificată contribuția față de obiectivul de conservare.

În cadrul acestei axe prioritare se acordă sprijin financiar pentru elaborarea, revizuirea și implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. Se vor finanța acțiuni privind delimitarea în teren, îmbunătățirea preciziei limitelor în concordanță cu legislația comunitară și zonarea internă a ariilor naturale protejate conform legislației în vigoare, inventariere, management și monitorizare a habitatelor și speciilor, investiții pentru refacerea habitatelor și speciilor și în infrastructura de informare, vizitare și conștientizare.

Complementaritatea cu alte programe de finanțare

Axele prioritare ale POS Mediu sunt complementare altor intervenții cheie din alte Programe Operaționale (POS Competitivitate, Programul Operațional Regional, POS Dezvoltarea Resurselor Umane), precum și celor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Operațional pentru Pescuit.

Obiectivele vizate de Axa Prioritară 4 – ”Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii”, mai cu seamă implementarea măsurilor de conservare a biodiversității ce impun restricții asupra proprietarilor de terenuri de pe teritoriul ariilor naturale protejate, sunt strâns legate de măsurile de compensare pentru aceștia. Proiectarea și implementarea măsurilor de compensare vor fi rezultatul unor acțiuni coordonate între autoritățile publice centrale responsabile, în vederea securizării plăților compensatorii, conform Regulamentului Consiliului nr.1698/2005 privind FEADR și Regulamentului Consiliului nr. 1198/2006 privind FEP, referitor la activitățile care servesc conservării mediului.

Activitățile privind elaborarea și implementarea planurilor de management pentru ariile protejate sunt eligibile, dar nici una din acțiunile privind pescuitul nu este eligibilă. Acestea din urmă sunt incluse în Programul Operațional pentru Pescuit, finanțat din Fondul European pentru Pescuit.

Alte intervenții urmărind îmbunătățirea calității mediului sunt finanțate din POS Transport (dezvoltarea durabilă a sectorului de transport), Dezvoltarea Resurselor Umane (introducerea educației de mediu în programa școlară, programe de instruire pentru întreprinderi în domeniul dezvoltării durabile și protecției mediului), POS Competitivitate (etichetarea ecologică, introducerea standardelor de mediu, promovarea utilizării resurselor energetice reutilizabile), PNDR (măsuri privind agro-mediul și împădurirea, dezvoltarea agriculturii ecologice, îmbunătățirea managementului solului).

Alocarea financiară

Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din Axa prioritară 4 a POS Mediu – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii” se ridică la aproximativ 191,1 milioane Euro, din care aproximativ 172 milioane Euro reprezintă finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională și aproximativ 19,1 milioane Euro cofinanțare de la bugetul de stat.

Alocarea financiară orientativă, pe ani, pentru această axă este prezentată în figura de mai jos.

Figura 2.2 Alocarea financiară axa 4

Sursa: proprie

Din totalul fondurilor alocate pentru finanțarea în cadrul POS „Mediu” (191,1 milioane Euro), Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii – fondurile rămase disponibile sunt de aproximativ 52 milioane de euro.

2.3 Fondul pentru mediu

Categorii de proiecte eligibile pentru finanțare

Fondul pentru mediu reprezinta un instrument economico-financiar ce este destinat sustinerii si realizarii proiectelor pentru protectia mediului.

Fondul pentru Mediu se utilizeaza pentru realizarea si sustinerea proiectelor prioritare pentru protectia mediului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare se stabilesc prin planul anual de lucru si vizeaza imbunatatirea performantei de mediu privind:

prevenirea poluarii;

reducerea impactului asupra atmosferei, apei si solului;

reducerea nivelurilor de zgomot;

utilizarea de tehnologii curate;

gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase;

protectia resurselor de apa, statiile de tratare, statiile de epurare pentru comunitati locale;

gospodarirea integrata a zonei costiere;

conservarea biodiversitatii;

administrarea ariilor naturale protejate;

educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului;

cresterea productiei de energie din surse regenerabile;

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

reconstructia ecologica si gospodarirea durabila a padurilor;

impadurirea terenurilor degradate situate in zonele deficitare in paduri, stabilite in conditiile legii;

inchiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;

lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.

Modalități de finanțare

Fondul pentru mediu este utilizat pentru finanțarea proiectelor de mediu eligibile prin una sau mai multe dintre următoarele modalități: rambursabilă, nerambursabilă și mixtă.

Finanțarea nerambursabilă

Susținerea financiară a cheltuielilor eligibile ale proiectului în procentele stabilite mai jos:

a)      Finanțarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de operatorii economici în procent de pană la 50%, cu excepția Regiunii București-Ilfov. În cazul în care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementează proiectul în Regiunea București-Ilfov, finanțarea se acordă sub forma de fonduri nerembursabile, în cuantum de maxim 40% din costurile eligibile ale proiectului.

b)      Finanțarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de unităti administrativ teritoriale în procent de maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile

c)      Finanțarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de ONG-uri și unitățile de învătământ în procent de maxim 90% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Susținerea totală sau partială a dobânzii aferente creditelor acordate de bănci solicitanților, pentru implementarea unor proiecte pentru protecția mediului cu condiția rambursării de catre solicitant a creditului și a dobânzilor la termenele scadente, conform contractului de împrumut.

Finanțarea rambursabilă

Finanțarea rambursabilă se acordă operatorilor economici și constă în susținerea financiară a unui procent de maxim 75% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

În condițiile solicitării unor finanțări rambursabile, solicitantul trebuie sa facă dovada capacității economico-financiare de rambursare a finanțării și să realizeze venituri certe la data analizei. Operatorul economic are obligația de a rambursa finanțarea acordată în condițiile și la termenele prevăzute în contractul de finanțare.

Finantarea mixta

Finanțarea mixtă se acorda operatorilor economici și constă în finanțarea rambursabilă și nerambursabilă a cheltuielilor eligibile ale unui proiect, în următoarele procente:

Nerambursabil: Finanțarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de operatorii economici în procent de pana la 50%, cu excepția Regiunii București-Ilfov. În cazul în care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementează proiectul în Regiunea București-Ilfov, finanțarea se acordă sub forma de fonduri nerembursabile, în cuantum de maxim 40% din costurile eligibile ale proiectului.

 Rambursabil: maxim 40% din valoarea cheltuielor eligibile

În acest caz, contribuția proprie trebuie sa fie de minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile, la care se adaugă valoarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului.

Nu se finanțează rambursabil/mixt proiectele a căror susținere financiară este considerată ajutor de stat regional pentru investiții.

Contribuția proprie

Cheltuielile eligibile nefinanțate din Fondul pentru mediu ale proiectului constituie contribuția proprie și va fi susținută de catre beneficiar.

Contribuția proprie acceptată este în numerar, în următoarele procente:

a)      Operatori economici:

–        finanțări nerambursabile/mixte: pana la 50%

–        finanțări rambursabile: minim 25% din valoarea cheltuielilor eligibile totale ale proiectului

b)      unități administrative teritoriale: minim 40% din valoarea cheltuielilor eligibile totale ale proiectului

c)      ONG-URI și unități de învătământ: minim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile totale

CAP. 3 ANALIZA IMPLEMENTĂRII PROGRAMELOR FINANȚATE PRIN LIFE+ NATURĂ ȘI BIODIVERSITATE IN ROMÂNIA

3.1. Repartizarea în profil teritorial

Uniunea Europeană oferă finanțare pentru proiecte de mediu și de conservare a naturii, prin intermediul programului LIFE. Acesta a fost creat în 1992 și sprijină proiecte din UE, dar și din unele țări vecine sau candidate.

Cea de-a patra fază a programului, cunoscută sub denumirea de LIFE+, acoperă perioada 2007-2013 și dispune de un buget de 2 143 de milioane de euro. Cel puțin jumătate din această sumă trebuie alocată proiectelor privind protejarea naturii și a biodiversității. Restul fondurilor se direcționează către proiecte vizând politica de mediu și sensibilizarea cetățenilor.

Proiectele privind protecția naturii și a biodiversității își propun să amelioreze conservarea speciilor și a habitatelor aflate în pericol. Ele vor contribui astfel la punerea în aplicare a directivelor privind păsările și habitatele și la consolidarea rețelei Natura 2000 de arii protejate. Proiectele se înscriu în eforturile menite să ducă la îndeplinirea unuia dintre obiectivele UE, respectiv stoparea pierderii biodiversității.

Până la sfârșitul anului 2012, programul LIFE a cofinanțat peste o mie de proiecte privind natura și biodiversitatea, oferind direct peste 1,5 miliarde de euro, începând cu 1992 și mobilizând alte 2,7 miliarde de euro.

Ursul brun, foca-călugăr și lupul se numără printre speciile care au beneficiat cel mai mult de pe urma proiectelor LIFE. O treime din speciile amenințate enumerate în directivele privind păsările și habitatele (peste 400 de specii) au fost vizate de cel puțin un proiect LIFE.

Programul LIFE a finanțat peste 1000 de planuri de gestionare în cadrul rețelei Natura 2000. Acestea reprezintă etape importante în combaterea pierderii biodiversității. Alte proiecte au creat coridoare și habitate urbane pentru speciile sălbatice, au introdus măsuri de adaptare la schimbările climatice, au sprijinit serviciile ecosistemice și au contribuit la sensibilizarea întreprinderilor cu privire la importanța biodiversității. Peste 100 de proiecte finanțate prin programul LIFE au vizat combaterea speciilor străine invazive, cum ar fi nurca americană, troscotul japonez și diverse specii de raci neindigene.

Figura 3.1

Sursa: proprie

In figura 3.1 se regăsesc proiectele Life + Natura și Biodiversitate în perioada 2007-2013. Se poate observa că cele mai multe proiecte inplementate au fost în Regiunea Centru. In județul Brașov au fost cele mai multe proiecte implementate, ele fiind în număr de trei.

Pe primul loc se află Regiunea Centru care a avut un buget, în perioada 2007-2013, de 7,471,684. Pe locul al doilea regăsim Regiunea Sud cu un buget de 7,154,013, iar pe locul 3 se află Regiunea Vest cu un buget de 3,408,342. Următoarele patru clasate sunt: Regiunea Sud-Vest, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Sud-Est si Regiunea Nord-Est.

Proiecte Life + Natură și Biodiversitate în perioada 2007 – 2013:

Managementul conservativ al habitatului 8310 din Situl Natura 2000 Semenic – Cheile Carașului

Localizare: Regiunea Vest

Obiectivul proiectului este de a reconstrui morfologia habitatului 8310 pentru 65 de peșteri/avene, de a depolua habitatul prin colectarea deșeurilor și de a conserva zonele de hibernare, naștere și hrănire a populațiilor a 11 specii de chiroptere.

Beneficiar: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timișoara

Buget: 546,159.00 €

Conservarea transfrontalieră a speciilor de Phalacrocorax pygmaeus și Aythya nyroca în situri cheie din România și Bulgaria

Localizare: Regiunea Sud și Regiunea Sud-Vest

Obiective:

Coordonarea eforturilor de conservare pentru aceste 2 specii prin îmbunătățirea managementului transfrontalieră al siturilor Natura 2000 din lungul Dunării Inferioare

Creșterea gradului de cunoaștere al stakeholderilor din ambele țări privind statutul și nevoile ecologice ale speciilor

Eliminarea perturbărilor și îmbunătățirea condițiilor de inmulțire și hrănire din siturile cheie prin implemetarea celor mai bune practici de management al pescăriilor, stufului și pădurilor și prin îmbunătățirea statutului ecologic al zonelor umede folosite ca situri de reproducere și hrănire.

Beneficiar: WWF Programul Dunăre Carpați

Buget: 1,318,765.000 €

Cele mai bune practici si acțiuni demonstrative pentru conservarea populatiei de Ursus ascts dn zona central – estică a Carpaților Orientali

Localizare: Regiunea Nord – Vest și Regiunea Sud – Est

Obiective:  

Menținerea actualului statut de conservare al metapopulației carpatice de urs brun, prin aplicarea în arealul proiectului a celor mai bune practici si activități demonstrative și promovarea acestora la nivel național și european;

Prevenirea declinului populației de urs brun, datorat braconajului, habituării și mortalității juvenile;

Prevenirea și reducerea conflictelor dintre urs și localnici;

Menținerea actualului statut de conservare a speciei vizate, în cele 15 situri Natura 2000 suprapuse arealului proiectului. 

Beneficiar: Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea

Buget: 515,066.000 €

Conservarea acvilei țipătoare mici în România

Localizare: Regiunea Centru

Obiective:

Planul Național de Acțiune pentru specie Completarea Planului Internațional de Acțiune al speciei în funcție de rezultatele proiectului

Stabilizarea a cel puțin 100 de cuiburi și amenajarea a minim 100 de platforme de cuibărit noi 45.000 de proprietari de teren conștientizați cu privire la activitățile de management al pășunilor adecvat speciei

Minim 75 de cuiburi protejate prin amenajarea unor zone tampon in zonele de pădure Minim 20 de cuiburi protejate prin amenajarea unor bariere de limitare a accesului în zone cheie ale proiectului

Minim 10 cuiburi protejate prin devierea traseelor turistice Reducerea cu 50% a problemelor cauzate de vânători și asociații de fonduri de vânătoare în cele 12 situri principale ale proiectului si stabilirea unei bune colaborari 1500 de stâlpi de înaltă tensiune izolați astfel încât să fie evitat electrocutarea păsărilor

Realizarea unui scurt film documentar despre specie 200 de materiale de presă (ziare, radio, TV) realizate pentru conștientizarea publicului 54 de panouri informative ridicate în ariile speciale de protecție avifaunistică

Producerea și distribuția a 5000 de postere, 7500 de broșuri și 500 de DVD-uri multimedia despre acvila țipătoare mică și conservarea ei. 1200 de elevi informati

Beneficiar: Agenția Regională de Protecția Mediului Sibiu

Buget: 1,884,138.00 €

Asigurarea unei stari favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani – Gurghiu

Localizare: Regiunea Centru

Obiective:

Reconstrucția ecologică a tufărișurilor distruse de Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium

Restaurarea pajiștilor montane de Nardus deteriorate, bogate în specii, pe substraturi silicioase

Restaurarea pădurilor aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior deteriorate

Întărirea participării publice pentru a atinge un grad ridicat de participare în proiect

Beneficiar: Agenția pentru Protectia Mediului Mureș

Buget: 941,620 €

Conservarea speciilor de lilieci în Munții Padurea Craiului, Bihor si Trascău

Localizare: Regiunea Nord-Vest

Obiective:

asigurarea pe termen lung a conservării populațiilor de lilieci în arealul proiectului;

creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului larg, referitor la importanța ecologică a liliecilor și necesitatea protecției lor;

crearea unei rețele de specialiști și organizații, care pot contribui la monitorizarea pe termen lung a populațiilor de lilieci din zona proiectului.

Beneficiar: Agenția pentru Protecția Mediului Bihor

Buget: 1.286.575 €

Conservarea biodiversității și dezvoltare comunitară în Transilvania

Localizare: Regiunea Centru

Obiective: îmbunătățirea stării de conservare a acestor două habitate prioritare de pajiști uscate.

Beneficiar: Fundația ADEPT Transilvania

Buget: 356, 330.00 €

Îmbunătățirea statutului de conservare pentru speciile și habitatele prioritare în zonele umede Porțile de Fier

Localizare: Regiunea Vest

Obiective:

Îmbunătățirea statutului de conservare a celor două specii de păsări prioritare prin restaurare si hrănire a habitatelor ;

Îmbunătățirea statutului de conservare a habitatelor prioritare prin acțiunile demonstrative de eliminare a speciilor invazive acvatice

Punerea în aplicare a unui sistem modern de avertizare pentru speciile străine invazive în situl Natura 2000

Beneficiar: Agenția pentru Protecția Mediului Caraș – Severin

Buget: 1,272,540.00 €

Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă

Localizare: Regiunea Centru

Obiective:

Proiectul ” Manageri Eficienți pentru o Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000 are ca scop creșterea capacității de administrare a siturilor Natura 2000 din România prin dezvoltarea abilităților de comunicare ale administratorilor Natura 2000 și prin sprijinirea integrării unor elemente de conservare a biodiversitatii în procesul de planificare teritorială atât în interiorul siturilor cât și în zonele vecine.

O componentă importantă a acestui proiect este furnizarea unor programe de training în comunicare precum și distribuirea unor manuale de comunicare, pentru administratorii de situri Natura 2000.

De asemenea proiectul va îmbunătăți procesul de planificare teritorială din România prin includerea unor elemente de biodiversitate și prin îndrumarea celor mai importante sectoare economice care folosesc resurse naturale, să contribuie activ la elaborarea unor planuri teritoriale regionale care să reflecte elemente de biodiversitate, inclusiv obiectivele rețelei Natura 2000.

Beneficiar: ProPark – Fundația pentru Arii Protejate

Buget: 513.114 €

Restaurarea ecologică a habitatelor forestiere și acvatice din valea superioară a Dâmboviței, Munții Fagaras

Localizare: Regiunea Sud

Obiective:

Salvarea pădurilor virgine și cvasi-naturale din valea superioară a Dâmboviței prin achiziționarea de păduri de către fundație și realizarea protecței lor complete prin prevederile planului de management al sitului Natura 2000. Majoritatea pădurilor virgine care urmează a fi salvate sunt păduri acidofile de molid (Picea), de la nivelul montan superior (9410), habitate cu jneapăn(Pinus mugo) – în zonele sub-alpine și asociații vegetale cu Rhododendron myrtifolium (4070*), Luzulo-Fagetum păduri de fag cu brad (Abies alba) și/sau molid Picea abies (9110).

Pentru a accelera procesul de restabilire a ecosistemelor sălbatice în păduri tăiate și în păduri cultivate și pentru a spori biodiversitatea în zonele afectate (în cazul în care compoziția pădurii a fost schimbată artificial) se va realiza introducerea de biogrupe cu specii valoroase autohtone de amestec, de ajutor, precum și din cele care apar diseminat în pădurile naturale. Prin aceasta, habitatele speciilor de păsări precum ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), muscarul mic (Ficedula parva), precum și ierunca (Bonasa bonasia), se vor îmbunătăți foarte mult.

Restaurarea vegetației originale riverane, prioritară de-a lungul cursurilor de apă precum și reabilitarea sistemului acvatic din bazinul Dâmboviței cu scopul de a permite migrarea peștilor în amonte, migrare ce a fost întreruptă timp de cel puțin 2 decenii. Speciile care vor beneficia direct de această îmbunătățire a habitatului sunt mreana vânată (Barbus meridionalis), zglăvoaca (Cottus gobio) și vidra europeană (Lutra lutra).

Reducerea impactului negativ al eroziunii cauzate de acțiunile oamenilor în zonele în care pădurea a fost exploatată abuziv, eroziune ce reprezintă cauza principală a poluării cursurilor de apă și a degradării pădurilor prin pierderea solului fertil de suprafață.

Informarea publiculului larg despre situl Natura 2000 și sporirea interesului pentru conservarea habitatelor și speciilor în acest domeniu.

Beneficiar: Fundația Conservation Carpathia

Buget: 5,835,248.00 €

Managementul Conservativ al Habitatelor 4070 si 9260 in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

Localizare: Regiunea Sud-Vest Oltenia

Obiective:

Reabilitarea habitatului distrus 4070*- Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;

Reabilitarea habitatului distrus 9260 – Castanea sativa;

Stabilirea masurilor de conservare pentru habitatele restaurate;

Reducerea impactului negativ al turismului asupra zonelor restaurate , inclusiv infrastructurile de mici dimensiuni de vizitatori pentru controlul eco-sistemului;

Cresterea constientizarii publicului privind conservarea naturii , ca parte a conceptului de dezvoltare durabila.

Beneficiar: Agentia pentru Protectia Mediului Gorj

Buget: 993,871.00 €

Restaurarea ecologica si incurajarea proceselor naturale in padurile si mlastinile eutrofice Prejmer si Harman

Localizare: Regiunea Centru

Obiective:

727 ha de la doua situri Natura 2000 vor fi marcate cu pietre de frontieră;

3.4 ha de padure Quercus pe Dealul Lempes vor fi ajutate sa se regenereze în mod natural;

Speciilor invazive vor fi eliminate la 3,5 ha de mlaștină;

500 de persoane vor fi informate prin sesiuni și materiale publicitare – 600 brosuri, 500 autocolante, 200 afișe, comunicate de presă și 12 panouri de informare

Beneficiar: FUNDAȚIA CARPAȚI

Buget: 1,266,068.00 €

Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei Canis lupus la nivelul Carpaților Orientali

Localizare: Regiunea Sud –Est, Regiunea Centru, Regiunea Nord- Est

Obiective:

WOLFLIFE își propune să reducă și să prevină conflictele dintre lupi și oameni. De exemplu, în cadrul proiectului vor fi instalate sisteme de protecție a fermelor de animale (ex: garduri electrice în jurul stânelor) și va fi creată o canisa pentru creșterea de câini specializați în paza stânelor.

Datele obținute în cursul proiectului vor constitui un punct de plecare pentru realizarea planului național de acțiune pentru conservarea lupului.

Prin intermediului proiectului se dorește schimbarea imaginii negative a speciei și conștientizarea publicului cu privire la rolul important pe care lupul îl are în natură.

În cadrul WOLFLIFE vor fi implementate acțiuni pentru reducerea braconajului.

Beneficiar: Agentia Pentru Protectia Mediului Vrancea

Buget: 942,902.00 €

Refacerea habitatelor naturale de interes comunitar din județul Hunedoara

Localizare: Regiunea Vest

Obiective:

Refacerea habitatelor forestiere de fag distruse de activitățile miniere desfășurate înainte de anul 1990, localizate în Fizești, fosta carieră pentru extragerea bauxitei de la Comarnic și pe valea Lunca Ohabei.

Refacerea pădurilor dacice de stejar și carpen, distruse de cariera de calcar de la Crăciunești (Măgurile Băiței) în 1999, pe o suprafață de 11,04 ha;

Readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatului Păduri din Tilio-Acerion pe versant abrupt, grohotișuri și ravene, afectat de extinderea necontrolată a plantațiilor de salcâm de la baza acestora, de turismul necontrolat și activitățile ilegale de pășunat;

Informarea și conștientizarea comunităților locale din siturile aflate în județul Hunedoara cu privire la importanța conservării și refacerii celor 3 tipuri de habitate forestiere vizate de proiect

Beneficiar: Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara

Buget: 740,213.00 €

Conservarea populației de urs brun (Ursus arctos) din Romania

Localizare: Regiunea Centru

Obiective:

Reactualizarea planului de management a populației de urs din România în contextul dezvoltării socio-economice.

Îmbunătățirea stării de conservarea a populației de urs brun din zona de conflict Brașov-Valea Prahovei.

Optimizarea managementului deșeurilor menajere, pentru reducerea conflictelor om-urs în zona Brașov-Valea Prahovei

Transferul unor tehnici de bune practici către factorii de interes în conservarea și managementul populației de urs brun.

Îmbunătățirea atitudinii grupurilor de interese locale și naționale cu privire la conservarea populației de urs brun și promovarea siturilor Natura 2000

Beneficiar: Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Stațiunea Brașov

Buget: 1,567,512.00 €

Conservarea habitatului 8310 din situl Natura 2000 Cheile Nerei-Beușnița

Localizare: Regiunea Vest

Obiective:

Conservarea a 14 specii Chiroptera;

Dezvoltarea celor mai bune practici de gestionare a habitatului vizat, la nivel regional, național și european

Garduri de protecție instalate la intrările în peșteri

110 peșteri degradate și poluate închise pentru public vor fi redeschise și curățate, cu morfologia lor naturală și nivelul apei naturale restabilit

Beneficiar: Agentia pentru Protectia Mediului Timis

Buget: 849,430.00 €

3.2. Profilul beneficiarilor

In perioada 2007-2013, beneficiarul proiectelor Life+ Natură si Biodiversitate a fost Agenția Națională pentru Protecția Mediului. În funcție de fiecare zonă și județ beneficiarii au fost agențiile județene pentru protecția mediului.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului este instituția de specialitate a administrației publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu competențe în implementarea politicilor si legislației din domeniul protecției mediului, conferite în baza Hotarârii de Guvern Nr. 1000 din 17 octombrie 2012 privind reorganizarea si funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului este menită să acționeze pentru a asigura populației un mediu sănătos în armonie cu dezvoltarea economică și cu progresul social al României. Misiunea agenției noastre, ca de altfel și a celor 42 de agenții județene, aflate în subordine directă este de a asigura un mediu mai bun în România pentru generațiile prezente și viitoare și realizarea unor îmbunătățiri majore și continue ale calității aerului, solului și apelor.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului îsi îndeplinește misiunea prin exercitarea următoarelor atribuții:

planificarea strategică de mediu;

monitorizarea factorilor de mediu;

autorizarea activităților cu impact asupra mediului;

implementarea legislației și politicilor de mediu la nivel național și local;

raportările către Agenția Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apa.

Responsabilități:

asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor și politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar și bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă;

implementarea legislației din domeniul protecției mediului;

coordonarea activităților de implementare a strategiilor și politicilor de mediu la nivel național, regional si local;

reprezentarea în domeniul protecției mediului în relațiile interne și externe, conform mandatului acordat de catre Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor;

autorizarea activităților cu impact potențial asupra mediului și asigurarea conformării cu prevederile legale;

asigurarea funcționării laboratoarelor naționale de referintă pentru aer, deșeuri, zgomot și vibrații, precum și pentru radioactivitate;

coordonarea realizării planurilor de acțiune sectoriale și a planului național de acțiune pentru protecția mediului.

 Fundația Carpați este o organizație non-guvernamentală care desfășoară proiecte în domeniul cercetării și conservării faunei.

Se pot enumera ca direcții de cercetare:

1. Ecologia și etologia faunei cinegetice

2.Programe de cercetare a animalelor de interes cinegetic

3.Managementul faunei cinegetice

4. Conservarea faunei și florei

Fundația ProPark :

Obiective:

– Promovarea ariilor protejate, educarea copiilor și tinerilor, obținerea de autorizări pentru cursuri de formare

– Obiectivele Fundației, în vederea realizării scopului, sunt următoarele:

– Elaborarea și implementarea unui program de îmbunătățire a capacității și eficienței de management al ariilor protejate, destinat personalului administrațiilor acestor arii naturale, custozilor și/sau tuturor factorilor interesați în a se implica în managementul ariilor naturale protejate.

– Promovarea ariilor protejate ca zone model pentru conservarea și utilizarea durabilă a resurselor naturale și creșterea nivelului de acceptare a ariilor protejate in rândul comunităților și a publicului larg.

– Constientizarea și educarea copiilor și a tinerilor cu privire la importanta ariilor naturale protejate, a conservării naturii în general, pregătirea lor pentru activități în aceste domenii, activități ce pot fi practicate fie pe baza de voluntariat, fie ca potențiali angajați în domenii relevante.

– Realizarea de activități care să vină în sprjinul eforturilor de constituire a unui cadru coerent pentru managementul eficient al ariilor protejate din România, inclusiv a cadrului legal și financiar potrivit pentru managementul ariilor protejate.

Fundația ADEPT Transilvania a fost înfiintata, cu scopul de a conserva biodiversitatea si peisajele de Înaltă Valoare Naturală din zona Sighisoara – Târnava Mare, oferind sprijin comunităților locale de a obtine beneficii si venituri economice din conservarea acestor peisaje.

Fundația ADEPT este una dintre organizatiile fruntașe în ceea ce privește preocuparea pentru elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate din țară. consultând factorii de interes și asigurând sprijinul amplu pentru aceste zone.

Fundația ADEPT a facilitat includerea în rețeaua Natura 2000 a unei zone de 85.000 de hectare, creând situl SCI Sighisoara-Tarnava Mare SC în 2007. Situl include o populație de 25.000 de locuitori.

Din anul 2007, ADEPT a inițiat activități diverse pentru beneficiul comunităților locale din zonă, inculzând: înființarea Centrului de Informare Turistică, înființarea Asociației de Turism Târnava Mare, crearea și marcarea traseelor turistice, facilitarea accesării măsurilor de agromediu și pentru intreprinzători locali, deschiderea de piețe pentru produse locale, activități de educație în ceea ce privește mediul înconjurători etc.

Fundația ADEPT își extinde acum activitățile și în alte părți din România și colaborează cu alte ONG-uri internaționale și cu Uniunea Europeană pentru a garanta utilizarea continuă a bunelor practici și metodologiilor moderne și adecvate în domeniul dezvoltării rurale.

Asociatia WWF Programul Dunare Carpati Romania

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.

Organizația are sediul în București și trei filiale în țară: la Brașov, la Reșița și la Baia Mare.

În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.

În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.

3.3. Studiu de caz „Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă”

Prin proiectul Manageri eficienți pentru o rețea Natura 2000 eficientă, s-a propus să se contribuie la gestionarea eficienta a siturilor Natura 2000.

Cum?

Se vor pune la îndemâna celor interesați modele de bune practici de comunicare în situri Natura 2000 din toată Europa.

Se va realiza un instrument util de comunicar destinat administrațiilor și custozilor de Situri Natura 2000 din Europa și din România.

Se vor organiza cursuri de comunicare gratuite pentru administratorii și custozii Siturilor Natura 2000 din Europa și din România.

Se va realiza un ghid despre managementul responsabil a patru categorii de resursel naturale foarte importante pentru siturile Natura. Ghidul va cuprinde măsuri de management și idei inovative pentru valorificarea responsabilă a acestor resurse.

Se va realiza un ghid de planificare strategica care va cuprinde informații și recomandări despre cum trebuie să reflecte planurile strategice și teritoriale valorile și resursele naturale existente, prezentând potențialul lor pentru dezvoltare.

Se vor testa cele 2 Ghiduri la nivelul unei zone pilot, judetul Brasov și se va realiza prima strategie de dezvoltare teritoriala care va cuprinde măsuri de management responsabil al resurselor naturale și măsuri de conservare a valorilor naturale cuprinse în arii protejate, evidențiind foarte clar potențialul acestor valori și resurse pentru dezvoltare durabilă.

Se vor organiza seminarii de informare pentru reprezentanții celor 4 sectoare economice și pentru cei ce au responsabilitatea eaborării de planuri strategice la nivel național, în care se vor discuta ghidurile și se vor prezenta rezultatele lucrului în zona pilot.

Descriere beneficiar:

ProPark – Fundația pentru Arii Protejate s-a înființat în 2008 pentru a veni în sprijinul ariilor protejate din România prin îmbunătățirea capacității de management atât prin programe de formare profesională, cât și prin proiecte care să contribuie la menținerea valorilor naturale și culturale și realizarea de modele funcționale de arii protejate.

Finanțare:

Uniunea Europeană prin programul LIFE+ Comunicare și Informare, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și ceilalți parteneri din proiect. Bugetul total al proiectului este de 513.114 euro din care 254.129 euro reprezintă contribuția Uniunii Europene.

Scop și obiective:

Proiectul ” Manageri Eficienți pentru o Natura 2000 eficientă” – EME Natura 2000 are ca scop creșterea capacității de administrare a siturilor Natura 2000 din România prin dezvoltarea abilităților de comunicare ale administratorilor Natura 2000 și prin sprijinirea integrării unor elemente de conservare a biodiversitatii în procesul de planificare teritorială atât în interiorul siturilor cât și în zonele vecine.

O componentă importantă a acestui proiect este furnizarea unor programe de training în comunicare precum și distribuirea unor manuale de comunicare, pentru administratorii de situri Natura 2000.

De asemenea proiectul va îmbunătăți procesul de planificare teritorială din România prin includerea unor elemente de biodiversitate și prin îndrumarea celor mai importante sectoare economice care folosesc resurse naturale, să contribuie activ la elaborarea unor planuri teritoriale regionale care să reflecte elemente de biodiversitate, inclusiv obiectivele rețelei Natura 2000.

Parteneri:

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Agenția Metropolitană de Dezvoltare Durabilă Brașov

Federația EUROPARC

Acțiuni și rezultate

Proiectul are două componente majore:

I. Planificarea teritoriului cu includerea preocupărilor pentru biodiversitate prin implicarea activă a sectoarelor economice cheie. Această componentă se va concentra asupra unei zone pilot, Județul Brașov, și va disemina rezultatele la nivel național în România, fiind planificate următoarele acțiuni principale:

• Va trebui evaluat nivelul de informare și cunoaștere cu privire la biodiversitate și Natura 2000 pentru principalii factori interesați, mai exact pentru patru sectoare economice – agricultură, silvicultură, ape și gestionarea fondului de vânătoare – pentru a determina ce anume este necesar pentru sprijinirea implicării lor active în procesele de planificare teritorială.

• Vor fi elaborate seturi de instrumente/ ghiduri privind modul de reflectare a preocupărilor legate de biodiversitate și a obiectivelor Natura 2000 în planurile teritoriale, precum și în planurile sectoriale și în managementul de zi cu zi al resurselor naturale pentru cele 4 sectoare economice cheie. Se are în vedere elaborarea unui Set de Instrumente pentru Biodiversitate și Natura 2000 pentru Sectoarele Economice Cheie și a unui Ghid pentru Planificarea Teritorială și Conservarea Biodiversității.

• Seturile de instrumente vor fi folosite ca punct de plecare la seminariile informative la nivel regional în zona pilot pentru reprezentanții sectoarelor economice cheie și pentru autoritățile responsabile cu planificarea teritorială.

• Va fi oferit sprijin pentru testarea instrumentelor/ ghidurilor la elaborarea unui plan teritorial în cadrul unui proces participativ în zona pilot.

Rezultate anticipate:

• Informații privind nivelul de cunoaștere și acceptare la cele 4 grupuri țintă, pe baza a cel puțin 120 de chestionare în județul Brașov ca zonă pilot, și cel puțin 200 de chestionare online, privind importanța biodiversității și a Natura 2000 și nivelul de înțelegere a modului în care sectoarele respective pot contribui la dezvoltarea și implementarea planurilor teritoriale.

• Setul de instrumente pentru Biodiversitate și Natura 2000 pentru Sectoarele Economice Cheie și Ghidul pentru Planificarea Teritorială și Conservarea Biodiversității disponibile online, cu informații bine structurate disponibile pentru experții din cele 4 sectoare economice cheie și pentru autoritățile responsabile cu planificarea teritorială, privind probleme legate de conservarea biodiversității (inclusiv Natura 2000) relevante pentru cele 4 sectoare și modul de reflectare a acestora în planificarea teritorială.

• Experți în planificarea teritorială care dispun de o bună înțelegere și cunoștințe privind organizarea proceselor de planificare participativă pentru includerea preocupărilor legate de biodiversitate în planurile lor teritoriale.

• Cel puțin 100 de reprezentanți din instituții, organizații și companii relevante sunt informați cu privire la metodologia de planificare teritorială care ia în considerare preocupările privind biodiversitatea și Natura 2000. Participanții la seminarii vor avea niveluri de informare/ cunoștințe cu cel puțin 60% mai bune privind modul în care să iau în considerare preocupările legate de biodiversitate și obiectivele Natura 2000 în activitățile de zi cu zi de utilizare a terenurilor și a resurselor naturale și în planificarea teritorială/ strategică.

• Un Plan Teritorial Județean îmbunătățit pentru Brașov, care să încorporeze preocupările privind biodiversitatea, inclusiv obiectivele siturilor Natura 2000.

• Creșterea capacității autorităților coordonatoare din județul Brașov de elaborare a planurilor teritoriale în cadrul unui proces participativ, cu reflectarea corespunzătoare a preocupărilor privind biodiversitatea și a obiectivelor de management Natura 2000.

II. Îmbunătățirea capacității administratorilor Natura 2000 de comunicare în legătură cu Natura 2000 la nivelul UE.

Vor fi implementate următoarele acțiuni:

Realizarea unei evaluări specifice a necesarului de instruire pentru comunicare în vederea îmbunătățirii aptitudinilor de comunicare pentru managerii siturilor Natura 2000.

• Elaborarea unui Set de Instrumente de Comunicare pentru Natura 2000 și a unui Program de Instruire în Comunicare pentru  Natura 2000 destinate managerilor de situri din Europa.

• Organizarea unor evenimente de instruire în comunicare pentru persoanele implicate în managementul Natura 2000, cu ajutorul programelor de instruire elaborate în cadrul proiectului.

Rezultate anticipate:

• Identificarea nevoilor specifice de instruire pentru dezvoltarea abilităților de comunicare.

• Elaborarea criteriilor și modelului de cele mai bune practici de comunicare pentru Natura 2000 și diseminarea acestora prin Setul de Instrumente de Comunicare Natura 2000, cu cel puțin 20 de exemple de cele mai bune practici din cel puțin 20 de țări fiind colectate și diseminate.

• Programul de Instruire în Comunicare pentru Natura 2000 destinat managerilor Natura 2000, adaptabil la diferite țări din UE.

• Creșterea capacității de comunicare privind Natura 2000 pentru cel puțin 15 persoane.

CONCLUZII

Lucrarea de disertatie “Surse de finanțare a activităților de conservare în ariile protejate” a efectuat o analiză a modelului de finanțare a ariilor protejate aîn perioada de dupa aderare la Uniunea Europeană.

Sectorul mediu este parte integranta a acquis-ului comunitar si, prin mediu, biodiversitatea si conservarea ei în egala masura. Pilonii principali pentru conservarea biodiversitatii sunt Directiva Habitate si Directiva Pasari care ancoreaza cel mai clar biodiversitatea în legislatia UE. Prin urmare, alocarea unei finantari adecvate pentru actiunile de conservare a biodiversitatii este o necesitate. Într-o lume aglomerată și cu surse de finanțare limitate, trebuie stabilite clar prioritățile pentru conservarea diversității biologice, mai exact pentru speciile care trebuie să facă obiectul conservării.

Din păcate, deși conservaționiștii promovează intens importanța actuală sau potențială a fiecărei specii, zilnic se pierd iremediabil organisme vegetale și animale, unele dintre acestea, chiar înainte de a fi descoperite și descrise.

Aria protejată este un termen conservaționist, utilizat pentru ceea ce publicul cunoaște în general sub denumirea de rezervație naturală, parc național, parc natural, rezervație a biosferei etc.

Inițiativele de protecție a naturii au pornit de la necesitatea salvării speciilor floristice și faunistice rare sau amenințate cu dispariția, idee care s-a extins asupra unor teritorii naturale sau antropizate, de importanță națională sau internațională, declarate parcuri sau rezervații.

Cadrul politicilor UE existente susține folosirea surselor de finantare pentru asigurarea protecției si dezvoltarii biodiversitații, recunoscând importanța biodiversitații, a ecosistemelor si a serviciilor conexe pentru atingerea obiectivelor UE privind o„dezvoltare inteligenta, durabila si inclusiva”. Desi investițiile în biodiversitate sunt o parte esențiala a strategiei UE si contribuie la îndeplinirea de catre Statele Membre a cerințelor prevazute în Directiva privind Habitatele, prioritațile regionale identi&ficate în materie de biodiversitate sunt de asemenea clar legate de contextul mai larg al îmbunatațirii serviciilor de mediu si al dezvoltarii regionale durabile.

Concluzia finală asupra căreia trebuie îndreptate judecățile legate de problematica abordată în cadrul acestei lucrari de licenta este următoarea: finanțarea constituie cheia succesului restructurării și creșterii competitivității în domeniul mediului, în condițiile creșterii cererii de proiecte finantate.

BIBLIOGRAFIE

Bran, P., Managementul prin valoare, EdituraUniversitară, 2009

IUCN Definitions, 28.09.2009

FAO (2010) – Global forest resource assessment 2010, FAO Forestry Paper,163

Bran, F., Ioan, I., Trica, C.L. (2004), Eco-economia ecosistemelor si biodiversitatea, Editura ASE, Bucuresti

Constanza, R., d’Arge, R., de Groot, R., Farber, S., Grasso, M., Hannon, B., Limburg, K., Naeem, S., O’Neill, R. V., Paruelo, J., Raskin, R.G., Sutton, P., van den Belt, M. (1997), The Value of the world’s ecosystem services and natural capital, Nature, nr.387

(FAO, 2008)

JO L 347, 20.12.2013, p. 185

PROGRAMUL DE LUCRU MULTIANUAL LIFE 2007-2013

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:020:0007:0025:EN:PDF

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm

COM(2011) 244 Final – Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020

http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/2020.htm

Ghidul Solicitantului – Axa Prioritară 4 POS Mediu

Administrația Fondului pentru Mediu – Manual de Operare, 2008

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – http://www.apia.org.ro/

Frontpage

Homepages – Homepage 1 (Classic)

http://romania.panda.org/

http://www.emenatura2000.ro/

BIBLIOGRAFIE

Bran, P., Managementul prin valoare, EdituraUniversitară, 2009

IUCN Definitions, 28.09.2009

FAO (2010) – Global forest resource assessment 2010, FAO Forestry Paper,163

Bran, F., Ioan, I., Trica, C.L. (2004), Eco-economia ecosistemelor si biodiversitatea, Editura ASE, Bucuresti

Constanza, R., d’Arge, R., de Groot, R., Farber, S., Grasso, M., Hannon, B., Limburg, K., Naeem, S., O’Neill, R. V., Paruelo, J., Raskin, R.G., Sutton, P., van den Belt, M. (1997), The Value of the world’s ecosystem services and natural capital, Nature, nr.387

(FAO, 2008)

JO L 347, 20.12.2013, p. 185

PROGRAMUL DE LUCRU MULTIANUAL LIFE 2007-2013

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:020:0007:0025:EN:PDF

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm

COM(2011) 244 Final – Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020

http://ec.europa.eu/environment/nature/biodiversity/comm2006/2020.htm

Ghidul Solicitantului – Axa Prioritară 4 POS Mediu

Administrația Fondului pentru Mediu – Manual de Operare, 2008

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – http://www.apia.org.ro/

Frontpage

Homepages – Homepage 1 (Classic)

http://romania.panda.org/

http://www.emenatura2000.ro/