Sursă: www.romanialivewebcam.blogspot.ro [302641]
[anonimizat], formă de valorificare într-o maniera aparte a resurselor naturale și patrimonial antropic, a [anonimizat]. El a [anonimizat].
[anonimizat] a evoluat România s-au constituit ca premise cu o favorabilitate diferentiata in dezvoltarea acestui fenomen complex. Se remarca astfel intarea treptata in aria de interes a [anonimizat] o [anonimizat] o puternica particularizare in cadrul categoriilor mari si a modalitatilor de valorificare turistica ([anonimizat], [anonimizat], dar si patrimonial cultural istoric). Acestea au condus la constituirea in timp a [anonimizat] o complexitate tot mai mare si acoperind treptat cea mai mare parte a tarii.
In acest studiu am incercat sa analizez existenta in cuprinsul Municipiului Bistrita a [anonimizat], [anonimizat] a valorificarea turismului.
Lucrarea de licență, „Analiza Potențialul Turistic în Municipiul Bistrița”, [anonimizat]-mi aprofundez cunoștințele despre aceste locuri. [anonimizat]-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră și o [anonimizat], [anonimizat] – [anonimizat]. – cerințele unor segmente importante ale cererii turistice interne și internaționale. Varietatea și bogăția resurselor turistice naturale și antropice conferă acestei zone mari disponibilități pentru turism. O bună promovare a [anonimizat], sunt factori importanți pentru relansarea turismului în această zonă.
CAPITOLUL I. [anonimizat] a României, [anonimizat], Suceava în est și Cluj în vest. Județul este cuprins într-o suprafață de 535.520 ha, având în componență 62 de unități administrativ teritoriale din care 1 municipiu, 3 orașe, 58 comune, 235 sate.
Fig.
Sursă: www.romanialivewebcam.blogspot.ro
Situat la altitudinea de 358 m, având coordonatele 47ș10΄ latitudine nordică și 24°30΄[anonimizat]-Năsăud, [anonimizat]. [anonimizat].
[anonimizat] o suprafață de 14.547 ha, împreună cu cele șase localități componente: Unirea (5 km), Slătinița (10 km), Ghinda (8km), Viișoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).
Localitățile limitrofe municipiului Bistrița sunt: Feldru (N), Livezile (NE), Cetate și Budacul de Jos (SE), Măriselu (S), Șieu Măgheruș (SV), Șintereag și Dumitra (NV).
Fig.
Sursă: www.primariabistrita.ro
Municipiul Bistrița are o suprafață de 145,47 km2 (2,7 % din suprafața totală a Județului Bistrița-Năsăud). Densitatea medie a populației la nivelul municipiului este de 585,4 locuitori/km², de circa 10 ori mai mare decât cea a județului în ansamblul său (59,2 locuitori/km²), ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a populației în zona municipiului, care este de altfel singura așezare urbană importantă de pe o rază de peste 100 km.
Conform ultimului recensământ al populației realizat în anul 2011, populația stabilă a municipiului era de 75,076 de locuitori, din care: 63852 – români, 3857 – maghiari, 1633 – romi, 243 – germani, 13–ucrainieni, 12 – turci, 8- ruși, ș.a.
Sursă: prelucrare date conform www.bistrita.insse.ro
Orașul „imnului național” (titlu deținut datorită poetului Andrei Mureșanu, născut în Bistrița) este înfrățit cu :
• L'Aquila, Italia
• Besançon, Franța (1997)
• Zielona Góra, Polonia (2001)
• Columbus, Georgia, United States (2003)
• Herzogenrath, Germania (2005)
• Wels, Austria (2014)
• Wiehl, Germania (2015)
Reședința județului Bistrița-Năsăud este, în pofida poziției relativ periferice și a mărimii demografice care o clasifică pe poziția a cincea ca mărime în contextul teritoriului Regiunii de Nord-Vest, unul din componentele importante ale armăturii urbane a României, ale cărui impact și influență se reflectă asupra unui spațiu dispus de-a lungul unor culoare de urbanizare de interes național și regional, influențate fiind de configurația reliefului: culoarul Suceava-Bistrița-Beclean-Dej, culoarul Bistrița-Sărățel-Teaca-Reghin și culoarul Bistrița-Năsăud-Maramureș.
Ansamblul factorilor naturali, precum și condițiile social-istorice și economice au condus, în timp, la individualizarea unui ansamblu geografic urban complex și original, cu o rezonanță puternică pe multiple planuri, care s-a impus prin componente, în ultima jumătate de secol, și din punct de vedere turistic, grație unei reflectări și materializări directe și/sau indirecte în grade diferite într-o ofertă turistică valoroasă și diversificată și în caracteristicile fenomenului turistic la scară local-regională.
CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE
Istoricul cunoașterii și valorificării resurselor turistice în arealul de studiu
Izvorat din nevoia de etalare a ,,bunelor maniere", a claselor sociale elevate, turismul – ca mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber – a cunoscut o dezvoltare explozivasi cu o continuitate remarcabila mai ales pe masura ce caracterul sau de masa s-a conturat tot mai pregnant. Totodata, deseori se subliniaza faptul ca turismul a contribuit procesul de largire si integrare si integrare a unor spatii si tari din cadrul UE, fiind, in acelasi timp si un catalizator pentru modernizarea, dezvoltarea economicasi prosperitatea statelor lumii a treia (Williams, 1998).
Turismul este o activitate pe care o practica in primul rand cei care si-au asigurat cel putin, mijloacele minime de existenta. Acesta presupune realizarea unui anumit nivel de trai dincolo de satisfacerea caruia individul poate economisi banii necesari celorlalte nevoi firesti (dar nu si indispensabile): odihna, refacerea, recreerea, culturalizarea.
Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.) cu prilejul Conferintei de la Ottawa din iulie 1991, defineste turistii ca fiind persoanele ce ,,calatoresc sau locuiesc in locuri din afara zonei lor de resedinta permanenta pentru o durata de minimum douazeci si patru (24) de ore, dar nu mai lunga de un an consecutiv, in scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activitati remunerate in localitatea vizitata".
Din punct de vedere etimologic, cuvantul ,,tur" deriva din limba latina (turnare), dar si din limba greaca (tornos) avand sensul de cerc. Semnificatia era aceea de miscare in jurul unui punct central sau o axa (Theobald, 1998). Cu timpul, s-au incercat multe alte definitii ale fenomenului touristic, astfel ca in anul 1910, austriacul J. von Schullenvu Schrattenhnfen descria turismul ca fiind: ,,un fenomen care desemneaza toate legaturile, in special economice si care intra in actiune pentru rezidentii temporari si straini dispersati innauntrul unei commune, unei provincii sau unui stat". Profesorul belgian, Edmund Picard defineste turismul ca pe "? ansamblul organelor si functiilor lor, nu numai din punctual de vedere al valorilor pe care calatorul le ia cu el si al celor in care in tarile in care soseste cu portofelul doldora, profita direct (in primul rand hotelierii) si indirect pe cheltuielile pe care le face spre a-si satisfice nevoile de placer?, etc.,,Si daca tot s-au incercat diferite definitii ale turismului, au existat si definitii date termenului de turist, astfel ca la recomandarea Comitetului de Staticieni Experti ai Ligii Natiunilor, turistul reprezinta: "persoana care se deplaseaza pe o perioada de cel putin 24 de ore in afara granitelor localitatii sale de resedinta,,.
Notiunile de turist si turism sunt strans interconditionate, turistul reprezentand elementul motrice al intregului fenomen turistic, iar turismul este, in ultima instanta, rezultatul activitatii de acest gen. Prin adaugarea sufixului -ism s-a definit o actiune sau un process, sugerand astfel ,,miscarea in jurul cercului", adica o calatorie de jur-imprejur efectuata de catre o persoana, desemnata ca turist, avand ca punct de plecare si sosire acelasi loc (Dinu, 2005).
Potentialul turistic antropic inglobeaza o gama variata de obiective generate de talentul si inspiratia geniului uman, manifestate permanent de-a lungul timpului, din preistorie si panaastazi. Principalele insusiri atractive ale unor astfel de obiective sunt inmagazinate intr-o serie de trasaturi definitorii cum ar fi: vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea sau functiile indeplinite.
Repere teoretice, metode și tehnici de cercetare
Pentru realizarea studiului propus am avut in vedere numeroase metode de cercetare, pornind de la alegerea temei de cercetare si motivatia alegerii acesteia si pana la analiza detaliata a subiectului.
Metodele alese au fost si la indemana au fost studiul intens al problematicii din materialele puse la dispozitie de diferite institutii de referinta, consultarea numeroaselor lucrari de specialitate care vizeaza tema de interes, dar si lucrari conexe, ce vin in completarea notiunilor acesteia.
Astfel, prima etapa a fost cea de documentare, unde metoda utilizata a fost cea de strangere a materialelor, apoi cea de extragere a informatiilor folositoare. Pe parcursul lucrarii am folosit atat metoda grafica, cat si cea de interpretare a unor informatii. Metodele si tehnicile sunt cele generale, axate in special pe partea teoretica.
Am avut totodata in vedere studiul bibliografiei secundare, care pune accent pe problemele privind teoretizarea si tipizarea formelor de turism, din care accentul este pus pe obiectivele de natura antropicasi la modul de promovare din punct de vedere turistic al lor.
Analiza SWOT este urmata de prezenarea impactul activitatilor turistice in dezvoltarea durabila a turismului si de concluzii care se impun in urma realizarii studiului.
CAPITOLUL III. RESURSE TURISTICE ALE AREALULUI STUDIAT
Noțiunea de „resursă turistică”, include, pe lângă atracțiile turistice pentru vizitare, și elementele antropice sau naturale, ce pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca „materie primă”, astfel generându-se diverse tipuri de turism. Spre exemplu: zăpada, vântul, apele – turism sportiv; diferitele tipuri de climat și aerul ozonat – turism climateric; agricultura – agroturism. ( preluarea definiției după Melinda Cândea și Elena Bogan)
Resursele turistice pot deveni în timp și spațiu „puncte de atracție” pentru piața turistică.
Potențialul turistic al Municipiului Bistrița este dat atât de resursele naturale, cât și de resursele antropice foarte variate ce au intrat fie în circuitul turistic intern, fie în cel internațional .
Fig.
Sursă: www.bistritaturistica.ro
1.Resurse turistice naturale
Potențialul turistic natural se poate defini ca „totalitatea elementelor fiyico-geografice dintr-un teritoriu care – în virtutea valorii lor – exercită o acțiune de atracție asupra turiștilor potențiali, facilitând astfel exploatarea turistică a acestui spațiu”. Așadar, doar resursele naturale, ce se caracterizează printr-o diversitate dimensională, fizionomică și genetică, pot construi o atracție turistică.
Cadrul natural reprezintă suportul natural al activitățiilor turistice, iar prin frumusețea acestuia ajută la construirea fluxului turistic.
Atractivitatea cadrului natural este redată de trăsăturile care diferențiază componentele acestuia și anume, prin:
valoarea peisagistică a unităților de relief existente în teritoriu;
varietatea deosebită a tipurilor genetice și a formelor de relief;
calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, care se identifică prin tipurile de bioclimat;
calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei;
biodiversitatea floristică și faunistică;
Resursele turistice naturale se pot împarții în mai multe categorii: resurse morfoturistice, climato-turistice, hidroturistice și resurse turistice biogeografice.
Resurse morfoturistice
Resursele morfoturistice sunt reprezentate de către relief. Element esențial în distribuția celorlalte componente ale învelișului geografic (climă, ape, vegetație, faună) și suport general al întregii activități turistice. Relieful cu ajutorul complexității genetice, configurației morfologice, distribuției în spațiu prezintă atractivitate. (preluare după Silviu Neguț).
Relieful montan este principalul punct de atracție în cadrul natural, însă și celelalte forme de relief pot forma cu ușurință atractii turistice.
1.1.1. Caracteristici generale și subunități de relief
În cazul Municipiului Bistrița, treapta de relief defininitorie a cadrului natural este dealul, dar și rama montană. Treapta deluroasă este alcătuită din „Dealurile Bistriței”, ce se desfășoară spre sud-est pe o lățime de aproximativ 35 km.
Însă, Bistrița se află peste o zonă mai joasă cunoscută sub denumirea „Depresiunea Bistriței”. Aceasta este mărginită în nord și sud de dealurile: Cetate (620m), Bistriței (546m), Ciuha (620m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg) și Cighir. În punctele vestice si estice este deschisă.
Depresiunea Bistriței are originea eroziv-acumulativă și este străbătută de râul Bistrița.
Rama montană ce mărginește zona de studiu este despărțită de Despresiunea Bistriței prin intermediul Dealurilor Năsăudului. La nord se află masivul cristalin al Munților Rodnei, la vest Munții Bărăganului și la sud-est Parcul Național Munții Călimani.
Împrejurimile Bistriței dețin, de asemenea, resurse naturale. Cum ar fi : Râpa cu Păpuși și masivul de sare de la Sărățel.
1.1.2. Potențialul turistic al unităților și tipurilor genetice de relief
Resursele turistice naturale în Municipiul Bistrița nu sunt foarte numeroase sau variate datorită localizării într-o unitate de podiș. Din acestă cauză se pune accent pe unitățile de relief din împrejurimi. De asemenea, în această zonă pentru pasionații de natură se poate vizita arealul de podiș. Turiștii se pot aventura pe dealurile din imprejurimile municipiului.
Pe Dealul Cocoș, ce mărginește Municipiul Bistrița a fost deschisă la începutul anului 2018, în urma unui proiect realizat în 2 ani, pârtia de schi omonimă.
Pârtia are o lungime de orizontală de 1.054 m; pe înclinat: 1.083 m; diferența de nivel 218 m; panta medie: 20% și lățimea medie: 60 m.
Aceasta dispune de :
Instalație nocturnă
Parcare cu 150 de locuri
Centru salvamont
Punct de închiriere echipament
Instalație pentru producerea zăpezii artificiale
Fig.
Sursă: www.timponline.ro
Râpa cu Păpuși din Domnești este o rezervație geologică aflată la mai puțin de 15 km de Bistrița pe malul drept al râului Șieu, având o suprafață de 2 hectare.
Rezervația cuprinde diferite concrețiuni grezoase formate de-a lungul timpului. Concrețiunile grezoase sunt : aglomerări de nisip cimintat cu carbonat de calciu, de formă sferică, eliptică, turtită sau neregulată. (fig.)
Unic în această zonă este faptul ca pietrele nu sunt risipite, ci concentrate în același loc. Concrețiunile au primite diferite denumiri : Soldați, Femeia de Piatră, Ciupercă, ș.a.
Fig.
Sursă: http://www.rasunetul.ro/sos-rapa-cu-papusi
Masivul cu sare de la Sărățel se află la aproximativ 14km sud-vest de Municipiul Bistrița, la confluența râurilor Bistrița, Șieu și Budac. Are formă ovală, orientată în dreptul cursului Șieului, cu prelungiri digiforme pe trei văi: Sărata, Simionești și Domnești.
Prezența sării este accentuată de numeroasele terenuri cu eflorescențe saline, plante de sărătura, bălți și izvoare sărate. Localnicii exploatează masiv sarea.
În această zona există lacul sărat „La mol”, cu o suprafață de 100m2, ce este amenajat în scop turistic.
Fig.
Sursă: http://www.informatii-romania.ro/listing/masivul-de-sare-de-la-saratel/
Resurse climato-turistice
„Dacă relieful asigură suportul material al tuturor activitățilo recreative, climatul impune „starea” lor de desfășurare. El generează „atmosfera” favorabilă sau nefavorabilă actului recreativ, catalizând sau dimpotrivă inhibând derularea acestuia. Majoritatea absolută a turiștilor, dar și numeroși cercetători, reduc importanța climei la „timpul frumos”, a cărui frecvență și durată este definitorie pentru recreere într-o regiune dată. Constatăm, astfel, că impactul climatic în turism se manifestă, în primul rând, la nivelul psihologiei individului, vremea urâtă devenind, prin inconveniențele sale, un prag peste care opțiunea turistului trece rareori.”
Interdependeța dintre elementele meteorologice și variabilitatea lor în timp și spațiu a dus la calcularea mai multor indici. Indicele climato-turistic stabilit de către R. Clause și A. Guérault stă la baza relației:
I =
Unde:
I= indicele climato-turistic
S= durata de strălucire a Soarelui (în ore)
T= temperetura medie lunară (în zecimi de grad)
D= durata precipitațiilor din timpul zilei (considerând că o oră de ploaie valorează cât 5 ore de Soare)
1.2.1. Caracteristici generale ale elementelor climatice
Din punct de vedere al unităților climatice, teritoriul Municipiului Bistrița se caracterizează printr-o climă temperat-continentală, specifică zonei de dealuri, cu influențe dinspre Oceanul Atlantic în timpul verii și pătrunderea de aer polar maritim în timpul iernii. Verile sunt umede și relativ călduroase, iar iernile mai puțin uscate și relativ reci.
Microclimatul specific municipiului are trăsături legate de prezența unității depresionare larg deschisă spre vest, închisă în partea răsăriteană de Munții Bârgăului și Călimani, favorizând conturarea unui climat de adăpost, reflectat prin valorile ridicate ale calmului atmosferic (56,7%, cu valori maxime în decembrie, 80,3%) și cu manifestarea frecventă în anotimpul rece a inversiunilor de temperatură (materializate cu precădere în ianuarie și februarie prin apariția frecventă a temperaturilor de până la –25 oC)
1.2.1.1. Temperatura aerului
Temperatura medie multianuală a aerului în Municipiul Bistrița este de peste 8,2 oC(la stația meteorologică Bistrița, scăzând treptat spre compartimentele marginale pe măsura creșterii altitudinale), temperatura minimă absolută fiind de -33,8 oC, iar cea maximă absolută de 34,7 oC. Temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -4,4 oC, iar cea a lunii iulie de 19,1 oC și o amplitudine termică medie anuală de 23,5 oC (fapt care denotă un continentalism mai pronunțat față de Câmpia Transilvaniei situată în proximitatea vestică a unității analizate, cu valori amplitudinale cuprinse între 19-20 oC)
În anul 2017, s-au înregistrat temperaturi corespunzătoare anotimpurilor de vară ( luna iulie a avut o temperatură medie de 21 oC) și de iarnă ( luna ianuarie a avut o temperatură medie de -5 oC).
Grafic realizat pe baza datelor preluate de pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie: www.meteoromania.ro
1.2.1.2. Precipitațiile atmosferice
Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor este de aproximativ 726.88 mm. Luna cea mai ploioasă este iunie, cu o medie multianuală de 90 mm, iar cea mai secetoasă este februarie cu o medie de 20 mm.
În anul 2017, precipitațiile au fost mai scăzute în anotimpurile de primăvară și toamnă, iar vara precipitațiile mai ridicate. Cantitatea de precipitații s-a încadrat în tipul de climă specific Municipiului Bistrița.
Grafic realizat pe baza datelor preluate de pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie: www.meteoromania.ro
Valorile medii multianuale ale umidității relative sunt de 75 — 80 %.
Durata medie de stagnare a stratului de zăpadă este în medie de 65 zile. Adâncimea maximă de îngheț are valori cuprinse între 0.90 — 1.00 m.
1.2.1.6. Circulația maselor de aer
Vânturile dominante bat din sectorul vestic în timpul verii si din cel nord-estic iarna. Vânturi locale (brizele de vară și cele de munte) apar datorită încălzirii diferențiate a maselor de aer în zonele depresionare și masivele muntoase.
Specificul morfologic (orientarea reliefului depresiunii pe direcție NE-SV) și altitudinal induce o serie de devieri ale acestora pe direcție SV și NE (ultimele se resimt mai pronunțat în perioada de iarnă, datorită pătrunderii crivățului pe Culoarul Bârgăului).
1.2.2. Fenomene de risc climatic cu influență asupra turismului
Bistrița beneficiază de un microclimat specific urban, în care elementele climatice sunt influențate și modificate în varii maniere și ponderi de prezența ansamblurilor construite, activitățile economice, traficul rutier, etc.
Ceea ce ar putea afecta turismul sunt precipitațiile. Într-o zi ploioasă majoritatea oamenilor preferă să desfășoare activități în apropierea unităților de cazare sau în locuri acoperite și, astfel, se crează un disconfort climatic.
Clima Municipiului Bistrița este, însă, prielnică pentru dezvoltarea turismului deoarece temperaturile sunt acceptate într-un grad foarte ridicat de corpul uman.
1.2.3. Aprecierea gradului de favorabilitate a climei pentru turism prin indicele climato-turistic
Condițiile bioclimatice de sejur în această regiune, reprezentate de factorii termici, hidrici (umezeala) și cei dinamici ai atmosferei, la care se adaugă radiația solară, concurează la înregistrarea unor indici climatici favorabili practicării de activități turistice în aer liber.
Numărul de zile cu confort termic, când organismul uman în repaus și cu îmbrăcăminte ușoară nici nu cedează nici nu trebuie să acumuleze căldură, depășește 10 zile în luna iulie. Comparativ, disconfortul termic este moderat, atât cel prin încălzire cât și cel prin răcire, care oscilează între 5-10 zile, în aceeași lună (valorile mici din arealele joase datorându-se poziției de adăpost conferită de unitățile montane înconjurătoare și a unui grad de împădurire relativ ridicat pe ansamblul regiunii) și tot atâtea cu disconfort prin răcire (iarna).
Fiind o regiune relativ adăpostită prin baraj orografic, atât față de influențele din nord-est, cât și cele din nord-vest, se remarcă un număr ridicat de zile cu confort termic prin adăpost de vânt, de 10-15 zile, medie multianuală pentru luna iulie, la ora 13. În schimb, zilele cu disconfort prin răcire cresc proporțional cu altitudinea, putând depăși 10 zile la altitudini de 500-900 m, iar la înălțimile mai mari din zona montană din estul arealului ajungând să depășească 15 zile și chiar mai mult.
Stresul bioclimatic relevă valori medii situate între 30-40, comparativ cu indicele de stres bioclimatic din regiunea montană înaltă a Călimanilor vecini, unde la altitudini de peste 2000 m acesta depășește 100.
Toate acestea concură la individualizarea unui bioclimat sedativ, indiferent, de cruțare specific regiunilor de dealuri și depresiuni submontane. Factorii climatici sunt mult mai puțin agresivi decât cei din zona de câmpie, dar și comparativ cu cei din regiunea montană, din care cauză efectul asupra organismului este mai puțin accentuat. Din aceste motive, organismele persoanelor provenite din alte regiuni nu trebuie să facă eforturi deosebite de adaptare-aclimatizare. Acest bioclimat este considerat cel mai indicat pentru cei ce nu suportă contrastele climatice și stresul factorilor climatici. Cura în condițiile bioclimatice de dealuri și depresiuni submontane este recomandată unor categorii variate de persoane, cu afecțiuni ușoare cardiovasculare, pentru copii cu stări de nervozitate sau categorii de persoane convalescente, după afecțiuni hepatice, sau locomotorii. Este un bioclimat tipic pentru odihnă recomandat și persoanelor sănătoase, dar cu stări de surmenaj, sau pentru cei ce nu suportă amplitudini climatice mari, precum căldura excesivă, însorire puternică, amplitudini termice, umezeală mare sau curenți de aer umed.
http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/All/FF03EE32A876CA72C225798A003F5716/$FILE/strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20a%20municipiului%20bistrita.pdf
Resurse hidroturistice
O mare parte a elementelor ce aparțin învelișului de apă al planetei constituie atracții turistice principale sau cadru pentru alte tipuri de resurse turistice. Nu orice ocean, mare, fluviu, râu sau lac reprezintă un interes turistic și, de asemenea, nu în oricare anotimp. Acestea depind și de climă, vegetație sau factor de relief. De exemplu, în stațiunile litorale de pe teritoriul României fluxul turiștilor este extrem de ridicat pe timpul verii.
1.3.1. Rețeaua hidrografică
Municipiul Bistrița este amplasat pe cursul inferior al râului Bistrița Ardeleană, străbătându-l pe o lungime de aproximativ 18km. Afluenții principali sunt: pârâul Slătinița, pârâul Tărpiu și pârâul Ghinda (debitul acestora fiind nesemnificativ).
Râul Bistrița Ardeleană izvorăște din Munții Călimani, sub culmea Viișoara-Bistricior-Țuțurgău, și se varsă în râul Șieu la Sărățel. Debitul anual al acestuia este de 7,28 m3/s.
Bistrița este traversata de acest râul de la est la vest. În nord-vestul municipiului, cursul râului a fost barat și s-a format un mic lac de acumulare pentru regularizare și agrement. De asemenea, pentru a profita de mica zonă turistică s-a construit o piscină.(Fig. )
Fig.
Sursă: PrintScreen Google Maps
La 3 km de Municipiul Bistrița se află Pensiunea Hubertus Sigmir. Aceasta deține lacul Sigmir (fig.) cu 3 zone unde se poate practica pescuitul sportiv. În cadrul lacului se poate pescui crap, știucă, caras, somn.
Fig.
Sursă: PrintScreen Google Maps
1.3.2. Ape subterane
În zona Municipiului Bistrița există ca ape subterane: apele sărate de la Slătinița și apele sulfuroase de la Viișoara. Amplasamentul fostelor băi se află astăzi pe teritoriul administrativ al comunei Feldru, iar la 1 km de localitatea Viișoara, la poalele sudice ale dealului Corhana, există urmele unei fântâni cu apă sulfuroasă și trei izvoare sulfuroase cu debite reduse din cauza obturării canalelor de ieșire la suprafață. Apa sulfuroasă din aceast loc este singura de acest fel din județul Bistrița- Năsăud.
Potrivit strategiei de dezvoltare locală, primăria Municipiului Bistrița a propus amenajarea unui sat de vacanța prin dezvoltarea infrastructurii turistice, bazându-se pe apele sărate, în satul Slătinița.
De menționat sunt stațiunile balneocilmaterice Băile Figa și Sângeorz Băi ce se află la aproximativ 40 km distanță de Bistrița. Apele minerale și sărate din aceste locuri sunt adevărate atracții turistice pentru turismul curativ.
1.4. Resurse turistice biogeografice
Vegetația este asociată întotdeuna atracțiilor naturale, însă fauna prezintă un interes doar în anumite cazuri, și anume:
cunoașterea speciilor, atât în cadrul natural cât și în captivitate (grădinile zoologice)
vânătoare
pescuit, fiind cea mai răspăndită formă de turism din această categorie
colectarea de păsări sau de insecte
În ceea ce privește vegetația, datorită următoarelor elemente aceasta poate fi considerată o atracție turistică:
compoziția asociațiilor vegetale: păduri, savane, stepe, pajiști, stepe, ș.a.
vârsta și dimensiunea arborilor
prezența unor plante relicte sau endemice
elemente de ordin emotiv-spiritual ( amintesc de personalități, regiuni sau care ating dimensiuni, forme ce nu le sunt caracteristice speciiei)
Vegetația și fauna spontană din Municipiul Bistriței sunt foarte diverse și strâns legate de varietatea formelor de relief, de condițiile pedoclimatice și de măsurile de protecție întreprinse în ultimele decenii.
1.4.1. Vegetația și flora
Pășunile și fânețele de pe colinele mai înalte alcătuiesc adevărate covoare
multicolore, reprezentate prin diferite specii de graminee și numeroși arbuști.
Pe colinele din împrejurimile municipiului se întinde subzona stejarului (400-500m), în care predomină speciile de stejar (Quercus robur L.), iar pe dealurile mai înalte, pădurile de gorun (Quercus petraea), însoțit de carpen (Carpinusbetulus), tei (Tilis cordata), frasin (Fracsinus excelsior), ulm de câmp (Ulmusfoliacea), mesteacăn (Betula verrucosa) și altele, iar ca subarboret: alunul (Cerylusavellana), socul (Sambucus nigra), păducelul (Crataegus monogyna).
Flora spontană din zona Bistriței și-a restrâns mult arealul, cedând locul
culturilor de cereale ( grâu, porumb), plante tehnice și furajere, dar mai ales
livezilor de pomi fructiferi.
În Bistrița există parcul dentrologic a Colegiului National „Liviu Rebreanu". Aceasta are o suprafață de 8393 mᒾ și face parte din categoria rezervațiilor botanice de tip dendrologic conținând 186 de specii valoroase ca: Magnolia(fig.), lalea (Liriodendron tulipifera)(fig.) și chiparosul de baltă (Taxodium distichum).
Organizarea acestuia este una clasică, având în principal două zone:
zona A – unde se găsesc arbori plantați în ordine filogenetică, de la gimnosperme la angiosperme;
zona B – unde arborii sunt plantați după criterii biogeografice, după cum urmează:
referința geografica este Marea Neagră,
în partea stânga se găsesc arbori și plante din America,
în partea dreaptă sunt specii de arbori din Asia.
Fig. Fig.
Sursă: https://impcnlr.wixsite.com
De asemenea, și în parcul municipal există specii de arbori, ce de exemplu: arborele pagodelor (Ginkgo biloba), arborele lalea (Liriodendron tulipifera), pinul (Pinus sylvestris), bradul argintiu (Abies alba-pectinata), teiul (Tilia sp.), castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul (Picea abies), larice (Larix decidua), tuia (Thuia orientalis), etc.
Pădurea Codrișor, situată pe Dealul Codrișor, se află în imediata apropiere a parcului municipal și se extinde pe o suprafață de aproximativ 50ha, fiind o pădure de foioase.
Primăria orașului a avut intenția de a asfalta o centura ce ar fi trecut prin teritoriul pădurii, însă localnicii nu au fost de acord și au strâns semnături pentru anularea proiectului. Aceștia au venit cu ideea construirii de poteci prin care se încuraja drumeția. Astfel au fost amenajate 5 poteci (Fig.), iar pădurea a ramas un spațiu verde, atracție turistică perfectă pentru iubitorii de natura (fig.).
Fig. Fig.
Sursă: http://www.bistritacivica.ro Sursă:https://www.timponline.ro
1.4.2. Fauna
Fauna din împrejurimile Bistriței este deosebit de bogată în specii comune, dar mai ales în animale cu valoare științifică și cinegetică cum ar fi : călugărița (Manthis religiosa), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), fazanul (Phaseanus colchicus).
În parcul municipal se pot face observații ale diverselor specii de păsări (fig.) și se pot vedea și veverițele celebre ale Bistriței.
Fig.
Sursă propie
2. Resurse turistice antropice
În categoria resurselor turistice antropice se regăsesc cele mai de preț creații ale omului, fiind de o varietate extrem de mare. Acestea se află într-o creștere continuă datorită descoperirii și punerii în valoare a unor monumente istorice sau de artă și creării unor noi obiective turistice.
Municipiul Bistrița este bogat din acest punct de vedere. Deține numeroase obiective turistice antropice ce atrag anual mii de turiști.
Fondul turistic antropic se bazeză pe mai multe elemente, cum ar fi:
vechimea, obiectivele realizate înaintea erei noastre, dar și cele ce sunt clasate ca fiind cele mai vechi din categoria din care fac parte
unicitatea, ceea ce individualizează unele obiective
ineditul, obiectivele care din comun prin originalitatea ideii și a produsului final
dimensiunile, fiind fie reduse (cărți, interpretări în miniatură, edificii), fie mari (poduri, edificii înalte)
funcția edificiilor: muzee, reșendințe regale, ș.a
Resursele turistice antropice se pot structura în:
edificii și elemente cu funcție turistică ( obiective istorice, culturale, economice cu funcțiuni turistice, etnografice și folclorice)
manifestări antropice cu funcții turistice ( târguri, expoziții, festivaluri)
harta
2.1. Resurse turistice istorice
Resursele turistice istorice reprezintă obiective turistice ce au apărut în urmă cu mult timp ce datorita arhitecturii, mărimii și a diverselor detalii specifice, în prezent atrag un număr mare de turiști. Acestea se pot încadra în vestigii arheologice sau în edificii istorice.
2.1.1. Vestigii arheologice
Vestigiile arheologice reprezintă urme ale activitătii umane neolitice, în cazul Municipiului Bistrița ce au intrat in circuitul turistic. Acestea au fost descoperite de către omul modern în căutarea de a se cunoaște pe sine.
În cadrul secției de istorie-arheologie a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud există nenumărate vestigii arheologice descoperite pe teritoriul municipiului. Ca de exemplu: arme, piese de port si de harnasament din a doua jumătate a secolului al V-lea când regiunea a intrat sub dominația neamului germanic al gepizilor sau vase de factură locală, dacică (cățui, borcane, fructiere) din perioada daco-romană.( Fig. )
Fig.
Sursă: http://www.complexulmuzealbn.ro/ro/istorie-arheologie/epoca-migratiilor-si-medievala-timpurie
Conform Institutului Național al Patrimoniului zona de studiu deține un număr mare de situri și așezări arheologice. Și anume:
Cetatea medievală de la Bistrița (fig.). Zona delimitată de Bd. Republicii, latura de sud-vest a hotelului "Coroana de Aur", Piața Unirii, latura nordică a parcelei din str. Bistricioarei, Liviu Rebreanu, Ecaterina Teodoroiu (latura vestică a parcelelor), str.Ecaterina. Face parte din tipul „cetate” și datează din epoca medievală (sec. XV – XVI, sec. XV ). Străduțele pietonale, înguste, care fac legătura între laturile lungi ale cetății păstrază încă atmosfera medievală autentică a burgului. Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania și a fost pe tot parcursul istoriei unul dintre cele 7 burguri în jurul cărora s-a organizat și existența celorlalte comunități săsești din România, Siebenburgen.
Fig.
Sursă: http://cetateabistrita.ro/ro/istorie-si-cultura
Situl arheologic de la Bistrița – Cighir. pe terasa înaltă din stânga râului Bistrița, la ieșirea din oraș din epoca bronzului.
Situl arheologic de la Bistrița – Vama veche. Situl se află pe malul drept al râului Bistrița, în zona vechiului cimitir evanghelic. De tip „asezare”, datând din epoca bronzului (sec. XIII î. Hr.), cu o suprafata de 1,5 ha.
Locuirea medievală de la Bistrița-Centrul Istoric, din epoca medievală (sec. XIV-XVI ).
2.1.2. Edificii istorice
Edificile istorice “însumeză o gamă variată de construcții, aparținând mileniilor și secolelor demult apuse, răspândite cu predilecție în regiunile de afirmare a marilor civilizații” . Acestea au devenit în prezent poli de atracție pentru turiști. În Bistrița se găsesc o multitudine de asemenea obiective turistice și sunt la mare căutare pentru cei pasionați atât de arhitectură, stiluri, construcții, cât și de istoria medievală a zonei.
Edificile reprezentative sunt:
Ansamblul Sugălete
“Sugălete”(fig. ) reprezintă un ansamblu de 13 case medievale, situate în Piața Centrală, nr. 13– 24 la parter și se pot distinge prin arcadele exterioare. Au fost construite la sfărșitul secolului al XIV-lea – începutul secolului al XV-lea.
Fig. Sursă propie Fig. Sursă propie
Arhitectura caselor este gotică cu portic. Elementele ce deosebesc ansamblul de case și îi impun adevarata valoare patrimonială și arhitecturală sunt detaliile caselor: semiluna în forma unei maști umane (fig. ), steaua cu sașe colțuri, statuia Sfântului Nicolae, ș.a. Aceasta este unul dintre cele mai importante exemple de ansambluri arhitecturale din perioada medievală urbană din Transilvania.
Fig. Sursă propie
Clădirile au fost dezvoltate după un plan in “L” și respectă structura din interiorul vechilor cetăți din perioada medievală. Casele aveau la nivelul solului depozite și ateliere, iar la primul nivel erau situate spațiile de locuit. Clădirea cu numărul 24 a fost spațiul în care a fost deschisă prima farmacie din Bistrița, însă în ziua de azi adăpostește Galeria de Artă Plastică “Arcade”, iar în clădirea cu numărul 13 se află Parohia Evanghelică.
În acest ansamblu, ce primește titlul de “cel mai lung șir de imobile medievale cu arcade la parter” din România (Primăria Bistrița, http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/B5D9BA5B8D89569DC2257435002CAFF3?OpenDocument, accesat 17:42, 11-10-2017), au locuit în perioada secolelor XV-XVI familii bogate ale patricienilor locali cu nume precum: Kretschmer, Eiben, Fleischer, Kesthyus, Petermann, ș.a. .
Bistrița în epoca medievală a fost unul dintre cele mai importante centre comerciale din Transilvania, iar acest complex de clădiri a format locul vechii piețe bistrițene. Aici veneau negustori să-și vândă diferitele mărfuri, de la cereale, ghimbir,piper până la produse textile, precum stofe sau mătăsuri.
“Prin aceste rânduri voim să ajungă la cunoștință tuturor ca noi, voind să îmbrățișăm și să încărcăm cu darul milostivirii regești orașul nostru numit Bistrița, ce se afla în părțile Transilvaniei, spre înlesnirea și folosul orășenilor și oaspeților noștri din acest oraș, la smerita lor cerere…am hotărât să le îngăduim pe veci să țină în zisul nostru oraș un bălci sau iamaroc și un tărg în fiecare an cu totul liber și scos de sub orice drept de judecată și putere a oricăror magnați si baroni ai regatului nostru și îndeosebi a voievodului Transilvaniei…dupa felul, obiceiul și libertatea bălciului sau târgului anual ce se obișnuiește a se ține la Buda…Iar negustorii, vâzătorii și oamenii de orice stare sau treaptă , să vină în chip slobod și nestingherit din orice părți ale regatului nostru și ale celorlalte țări înconjurătoare, cu lucrurile, mărfurile și bunurile lor…” Regele Ludovic I, 24 aprilie 1353.
Sașii bistriteni au fost încurajați, astfel, să practice meșteșugul și comerțul cu dreptul de a tine tărgul deschis timp de 15 zile.
Turnul Dogarilor
Turnul Dogarilor este singurul turn, cu arhitectură militară gotică, rămas din toate cele 18 turnuri construite pentru apărarea burgului. Construcția acestuia a început în anul 1465 și s-a finalizat în anul 1545. Zidul avea in acele vremuri o inălțime de 10 m,o grosime de 2 m și era înconjurat de un șanț de apărare cu o adâncime de 3 m.
În 1863, a fost nevoită distrugerea tuturor turnurilor, porților si fortificațiilor la cererea Curții Imperiale de la Viena.Acest fapt însemna eliberarea de trecutul bazat pe privilegii.
În anul 1968 a fost restaurat, având în zilele noastre 25 m înălțime cu 3 nivele, și aparține Patrimoniului Cultural al Municipiului Bistrița.
Turnul a fucționat de-a lungul timpului ca spital pentru boli psihice, loc de detenție pentru prostituate, sediu pentru cercetașii bistrițeni, azil de noapte. În prezent la parter și etajul unu se află o galerie de papuși si maști, cu un număr de aproximativ 700 de exponate create de „Baronul Casei Dracula”, Alexandru Misiuga, iar la etajul doi și trei se află galeria de artă plastică ce aparține Asociației Culturale Nosner Land.
Există o legendă, cum că ar fi existat o rețea de lagătură între turn, biserică si restul cetății, astfel în caz de asediu locuitorii se puteau adăposti.
Turnul Dogarilor (Fig. ) ce a primit numele de la bresla care îl apăra, a rămas o mărturie a trecutului și pune în evidență potențialul turistic istoric al orașului Bistrița.
Turnul este localizat la adresa str. Dogarilor, nr. 18, Bistrița.
Fig. Sursă propie Fig. Sursă propie
Casa cu Lei
Casa cu lei a fost înființată în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și a aparținut unuia dintre membrii breslei măcelarilor.
Ancadramentele deasupra ferestrelor și stema ce cuprinde : doi lei care se află în jurul unui cap de bour și elemente specifice meseriei de măcelar : topor si cuțit, sunt detaliile ce pun în evidență această cladire.
Sursa propie
În anul 2011 au fost alocați 3,78 de milioane de lei, prin finanțare europeană, cu scopul de a moderniza acest loc, transformându-l în “Centrul de Artă Tradițională”.
Casa cu Lei se află pe strada Nicolae Titulescu, numărul 8.
Casa Argintarului
Casa Argintarului, aflată pe strada Dornei, numărul 5, este ilustrativă pentru tipul patricianului bistrițean, aceasta a fost construită în stil renascentist, sub îndrumarea arhitectului Petrus Italus de Lugano între anii 1560-1563.
Denumirea casei vine de la elementul definitoriu: fereastra estica a fațadei nu este identică cu celelalte, aceasta are forma unui arc circular, în exterior sunt reprezentate doua potire, simboluri ale breslei (fig. ). Meseria de prelucrare a aurului și argintului era foarte des întâlnită în Bistrița deorece pietrele prețioase erau extrase direct din minele de la Rodna.
În prezent clădirea este sediul Centrului German, fiind finanțată deschiderea acestuia prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul major de intervenție 5.1. – “Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. Prin acest proiect bistrițenii și-au propus dezvoltarea economiei prin creșterea activităților turistice, abordând diversitatea etniilor din zonă.
Fig.
Sursă: http://www.informatii-romania.ro/listing/casa-argintarului/
Casa “Ion Zidarul”
Casa “Ion Zidarul” se numară printre cele mai vechi monumente de arhitectură gotică din Transilvania.
Aceasta datează din secolul al XIV-lea și are o lungă istorie a propietarilor. Clădirea a fost ridicată de către un jude al Bistriței, iar mai apoi cumparată de catre notarul Andrei Beuchel. După ce a fost acuzat de trădare și omorât casa revine judelui, Thomas Werner, ce o vinde umanistului Cristian Pomarius. În anul 1538, casa este preluată de vestitul meșter saș, Ion Zidarul (Johannes Murator). Domnitorul Moldovei, Petru Rareș, pentru care prelucra biserici Ion Zidarul, pune sechestru pe casă și o vinde lui Paul Budaker. În 1946, vechiul monument a fost sediul comandamentului trupelor sovietice. Iar din 1974, a fost reabilitată de Ministerul Culturii și rămâne propietarilor de drept sub numele de “Restaurantul Central” până în prezent.(fig. )
Casa “ Ion Zidarul” este construită din lemn și piatră, iar interiorul se pastrează sobru și fără multe elemente decorative. Detaliile casei sunt balconul cu balustradă și ferestrele ornate după modelul renascentist transilvănean din secolul al XVI-lea. Aceasta se afla la adresa Piața Centrală, numărul 30.
Fig.
Sursă : http://citynews.ro
2.2. Resurse turistice religioase
Resursele turistice religioase au fost dintotdeuna obiective turistice valoroase. Acestea sunt inedite pentru fiecare cult în parte. Fiecare religie are arhitectura (catedrale și biserici pentru creștini, sinagogi pentru mozaici) și stilul edificiului (gotic, baroc, clasic) diferite ceea ce le face unice.
În ceea ce privește Municipiul Bistrița se poate oberva o abundentă diversitate a religiilor, iar ca urmare și a edificilor religioase. Astfel, turismul religios se poate practica cu ușurință în această zonă.
Obiectivele turistice religioase sunt:
Biserica Evanghelică
Biserica Evanghelică este cel mai reprezentativ obiectiv turistic pentru Municipiul Bistrița, acesta fiind un simbol arhitectural. A fost construită în Piața Centrală și concepută în stil gotic, pornind din secolul al XIII-le în mai multe etape.
Biserica Evanghelică a fost la început un lacaș de cult ridicat de primii coloniști sași, ce datează în registrele papale din anul 1332 . Primul paroh a fost Johannis plebanus de Bystricia. Datorită properității Bistriței, cetățenii au hotărât să înalțe o nouă biserică.
În cea de a doua etapă, în secolul al XIV-lea, biserica a fost reconstruită în stilul unei bazilici gotice. În 1475, începe o nouă construcție ce este finalizată în 1520, iar aceasta devine o biserică hală în stil gotic. Astfel, se va contrui un turn de apărare și supraveghere care înlocuiește vechiul turn nordic.
Turnul a fost, de asemenea, construit în mai multe etape :
1487- până la mijlocul etajului al doilea ( cifra anului este săpată în peretele exterior nordic)
1509-până la partea superioara a etajului trei
1513- este scris în peretele etajului patru
1519-este finalizat etajul cinci.
1544- turnul a fost completat cu un balcon la ultimul etaj și înserat un ceas.
Fig. Sursa propie Fig. Sursa propie
Mesterul Italian, Petrus Italus din Lugano, a coordonat programul de refacere a bisercii evanghelice între anii 1560-1563.
În anul 1857, a avut loc un mare incediu în care turnul a ars, însă a fost refacut în parte superioară, montându-se și ceasul ce se află în fucțiune și astăzi. Din nefericire, în anul 2008, întâmplarea s-a repetat, partea superioară. fiind iar afectată. De această dată, s-a introdus pe langa renovare și un lift, care permite observarea întregului centru istoric și a pietonalului Liviu Rebreanu.
Biserica Evanghelică din Bistrița deține cel mai înalt turn bisericesc din piatră (76 m), dar și singurul turn de biserică cu lift. De asemenea, aceasta deține și șarpanta gotică cu cea mai mare deschidere din Europa.
Mobilierul Bisericii Evanghelice este format dintr-o bogată colecție medievală. Stranele decorate cu intarsie, banca cu inscripție gotică și ornamente în stilul renasterii timpurii ( creată de călugarul Benetict de Beclean în 1516) și dulapul sacristiei sunt doar căteva din piesele de mobilier ce datează din secolul al XVI-lea (fig.). Băncile din interiorul bisericii sunt cele mai noi elemente adăugate, datând din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Printre instrumentele mari ce se păstrează încă în Transilvania se află orga bisericii (fig. =, realizată de mesterul Johann Prause din Brașov în anul 1795.
Fig. Fig.
Sursă: http://www.inbistrita.ro/ Sursă: https://ro.wikipedia.org
Johann Klein, judele orașului donează în anul 1701 o sumă de bani pentru renovarea altarului. Altarul este compus din trei registre și are tema vieții lui Iisus.
Mânăstirea Minorităților
Construită în jurul anilor 1270-1280 în Piața Unirii numărul 9, Mânăstirea Minorităților este reprezentativă pentru monumentele arhitectonice din Municipiul Bistrița și reprezintă cel mai vechi monument.(fig.)
După anul 1541, mânăstirea a fost folosită ca hambar și pivniță de vinuri după plecarea minorităților din oraș. Iar din anul 1895 a fost achiziționată de către români și renovată în stilul cultului ortodox.
În prezent, poarta denumirea de “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și face parte din ansamblul bisericilor ortodoxe din România.
Fig. Sursa propie
Biserica Romano-Catolică
Planul bisericii Romano-Catolice a fost proiectat de către Paul Schmidt în stilul barocului vienez, iar construcția a început din anul 1781 pe strada Gheorghe Șincai, numărul 26.
Renumita, Maria Tereza, a donat suma de 7000 de florini pentru a susține lucrările bisericii. Biserica poarta hramul “Sfânta treime”.
Casa ce se află în apropierea bisericii are pe latura vestică pictura Sfânta Marie cu Pruncul, reprodusă după icoană făcătoare de minuni de la Nicula, aparținănd pictorului Luca din Iclod.
După incendiul din 1758, locația a funcționat ca școala pentru piariști până în 1878, când a fost cumpărată de către Biserica Romano-Catolică.
Biserica Ortodoxă “Sfinții Trei Ierarhi”
Biserica Ortodoxă “Sfinții Trei Ierarhi” este prima cladire inălțată pentru religia ortodoxă. Fondată între anii 1927-1938 pe strada Alexandru Odobescu numărul 9 .
Celebrul compozitor George Enescu a constribuit la construirea edificiului prin donarea sumei de bani, strânsă în urma unui concert de binefacere, susținut în Bistrița.
Biserica a fost contruită după planul întocmit de Elena Preda și cladită de soțul acesteia, maistrul Ioan Sasu.
Biserica Greco-Catolică
Edificiul a fost fondat în anul 1994. Deține un turn situat în sud-estul clădirii cu o înălțime de 36 de metri.
Biserica Greco-Catolică situată pe Strada Gării numărul 15, se impune prin stil, dimensiune și o volumetrie aparte.
Sinagoga
Sinagoga a fost construită în anul 1856 cu ajutorul donațiilor enoriașilor evrei
din Bistrița pe strada General Grigore Balan, numărul 10.
Clădirea face parte din cele 7 sinagogi, mai vechi de 100 de ani, din Romania și este de tip askenazid.
Aceasta a funcționat ca sinagogă până în perioada nazismului, 1944, când evreii au emigrat spre S.U.A. și Israel, iar edificiul a rămas într-o stare de degradare avansată.
Prin semnarea contractului de comodat între șeful comunității evreilor din judetul Bistrița-Năsăud și președintele” Societății de Concerte “Bistrița , spațiul a fost reabilitat prin programul “Cultura-2000”. Iar din 14 iulie 2007 până în prezent, în acest loc se desfășoară concerte și expoziții.
2.3. Resurse turistice culturale
„Atributele atractive ale edificiilor culturale provin din arhitectura lor adesea insolită, cât și din exercitarea funcției lor inițiale”.
Din acest tip de obiective fac parte:
Palatul Culturii
Fostul Centru Cultural, Casă de Cultură a municipiului Bistrița și Geverbenverein (Casa Asociatiei Meseriasilor) din Parcul Mare al municipiului Bistrița, situat pe strada Albert Berger la nr. 10, figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004 și face parte din ansamblul protejat al orașului.
Menirea clădirii a fost dintotdeauna aceeași: susținerea și promovarea actului cultural.
Palatul Culturii (Fig.) este organizator și inițiator a unor festivaluri naționale și internaționale cum ar fi Festivalul Național de Dans Modern „Blow Dance”, Festivalului Internațional de Folclor „Nunta Zamfirei”, Festivalul Internațional al Fanfarelor „Mihail Warga”, Festivalul „Bistrita Folk”, Festivalul Național de Teatru Profesionist „Liviu Rebreanu” și Festivalul Internațional de Tradiții Populare „Rădăcinile Eternității”.
Iar, una dintre formațiile ce activează în cadrul Palatului, și anume “Cununii de pe Someș”, a participat la concursuri și turnee internaționale pe continentele: Europa, Asia, America și Africa, creând o imagine specială atât Bistriței, cât și României.
Fig. Sursa propie Fig. Sursa propie
Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud
Este una dintre cele mai active instituții de cultură de la nivelul întregului județ Bistrița Năsăud, dar mai ales în municipiul Bistrița, unde își are sediul. În afară de a pune la dispoziția publicului un număr mare de volume tipărite sau pe suport electronic, aici au loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori, simpozioane și dezbateri pe teme dintre cele mai variate, cum ar fi: „Ateliere critice – manifestare lunară, concursul internațional de creativitate plastică „Odată ca niciodată, Ziua internațională a limbii materne și multe altele.
Fig.
Sursă: http://www.dabn.ro/index.php/despre-institutie/judetul-bistrita-nasaud-2
Casa Memorială „Andrei Mureșanu”
Casa în care s-a născut celebrul poet Andrei Mureșeanu a fost distrusă într-un incendiu, iar cea pe care o numim casa memorial este casa în care a crescut poetul. Această casa a fost construită în stilul caselor românești cu un plan dreptunghiular, cu tindă, cu cameră de oaspeți și bucătărie cu cuptor, tulmărginit spre curte de un pridvor de lemn cu stâlpi frumos ciopliți – a fost readusă, prin grija Consiliului Municipal, în 1983-1984, Ia forma inițială.
După restaurare, din august 1984, casa adăpostește o expoziție de istorie a revoluției române de la 1848. Aici funcționează, din anul 1994, filiala Bibliotecii Județene, ce găzduiește un fond de aproape 20.000 de volume printer care si colecții de carte, scrisori, publicații și întrega operă a autorului “Răsunetului” românesc. De asemenea, prin programul Biblionet, implementat din anul 2010, filiala Bibliotecii Județene oferă comunității locale accesul la informație prin Internet.
Fig. Fig.
Sursă :http://www.dozadebine.ro/ Sursă: http://www.bjbn.ro
Complexul muzeal Bistrița-Năsăud
A fost înființat în anul 1950, funcționând astăzi în clădirea fostei cazărmi a Regimentului 63 Infanterie, ce datează din 1898 și se află la adresa strada General Grigore Balan, Nr. 19.
Muzeul este format din secții de etnografie și artă populară, științele naturii, artă plastică, istorie și arheologie.
Colecția de arheologie este renumită prin piesele de valoare deținute, piese din epoca bronzului aparținând culturii Wittenberg, depozite de bronzuri, inventarul unor morminte daco-celtice, tezaurul monetar de la Șieu-Odorhei (secolele II-I Î.Hr.), tezaure monetare romane și medievale, unelte și arme medievale.
Colecția de etnografie cuprinde piese de artă populară românească, maghiară și săsească precum și o gamă variată de unelte.
Colecția de geologie atrage atenția turiștilor prin florile de mină, colecțiile de petrografie (în special colecția de concrețiuni grezoase – unicat), colecțiile de paleontologie și micropaleontologie.
Din secția de științe ale naturii nu lipsește fauna specifică zonei, tehnică populară, costume populare, o casă țărănească, biserică de lemn, o colecție de lăzi de zestre, opere ale unor artiști plastici, în mare parte transilvăneni.
Este impresionant faptul că pe site-ul muzeului poți face un tur virtual al complexului.(Fig. )
Fig.
Sursă: Screenshot http://www.360x.ro/muzeu-bn/bistrita/?startscene=0&startactions=lookat(-34.17,0.15,120,0,0);
Muzeul Județean Bistrița Năsăud este compus din:
Muzeul Grăniceresc Năsăudean din Năsăud
Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi
Muzeul Memorial Liviu Rebreanu din Liviu Rebreanu
Muzeul Memorial George Coșbuc din Coșbuc
Muzeul Cuibul Visurilor din Maieru
Muzeul Memorial Ioan Pop Reteganul din Reteag
Muzeul Etnografic și al Mineritului Rodnean din Rodna
Muzeul Casa Săsească din Livezile
Muzeul Literar și Memorial Teodor Tanco din Monor
Centrul German „Casa Argintarului” din Bistrița
Biserica Evanghelică din Herina
Peștera Tăușoare
Municipiul Bistrița este renumit pentru numeroasele evenimente culturale și festivaluri desfășurate de-a lungul anilor ce atrag mii de turiști.
În fiecare an se desfășoară următoarele festivaluri:
Municipiul Bistrița îmbogățește resursele culturale prin monumentele ‘de for public’. Și anume:
Bustul lui Mihai Eminescu
Portret Corneliu Baba
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza (Fig.)
Bustul lui Avram Iancu
Statuia lui George Coșbuc (Fig.)
Bustul lui Liviu Rebreanu
Statuia lui Andrei Mureșanu
Monumentul evreiesc
Fig. Sursă propie Fig. Sursă propie
2.4. Resurse turistice economice cu funcțiuni turistice
Datorită puternicii dezvoltări a fabricilor de suc de mere ALMA și POMBIS, mărul a început sa devina un simbol al municipiului, plasându-se prin interiorul acestuia monumente ‘for the public’. (fig. )
De asemenea, livezile de la Viișoara se pot vizita de către turiști interesați de agroturism.
Fig.
Sursă propie
2.5. Resurse turistice etnografice și folclorice
În ceea ce privește portul popular tradițional, este purtat de către localnici în zilele de sărbatoare Frumusetea portului popular se obervă prin motive geometrice, florale si zoomorfe.
Portul popular a păstrat până în zilele noastre caracterul accentuat al zonei. Costumul popular femeiesc este fomat din năframă, cămașă, poale , zadii (sau șurț) și pieptar, suman (iarna). Cel bărbătesc este conpus din cămașa până la genunchi, pantaloni albi,iar în picioare cizme sau opinci, curea lată din piele și pieptar.(fig.)
Fig,
sursă:http://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/etnografie-arta-populara/costume-populare
Sărbatorile populare s-au păstrat în anumite zone rurale, însă în Municipiul Bistrița putem vorbi de un mare festival de folclor, recunoscut internațional: Nunta Zamfirei.
Cel mai mare festival din România și între primele 8 din lume, reunește, la Bistrița, peste 400 de dansatori de peste hotare. Pe scena festivalului vin anual diversi invitați din străinătate, cum ar fi: ansambluri de dansatori din India, Vietnam, Turcia, Serbia, Singapore, Franța, Grecia, ș.a.
Acesta promovează portul, tradițiile, muzica și dansul popular.
Fig. Fig.
Sursă: http://www.bistritaculturala.ro/stire.php?id=2014
Alte tradiții ce se păstreză în zona Bistriței sunt: cununa grâului, hâzii, craii de la Mocod.
Cântecul popular, soliștii vocali (Ana Stramturean, Ionela Morutan) și instrumentiștii renumiți (Dumitru Ciupa), completează șirul elementelor folclorice caracteristice zonei Bistriței.
CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ
Pe măsura dezvoltării turistice a unei zone este neccesară dezvoltarea infrastructurii turistice, prin construirea unor mijloace ce servesc strict acestei ramure economice.
Infrastructura turistică este asimilată bazei tehnico-materială, fiind inclusă ofertei turistice. Funcția principală a infrastructurii este satisfacerea cereri turistice prin dotări și servicii specifice.
Infrastructura turistică cuprinde:
Baza de cazare și alimentație publică
Căile de comunicație și mijloacele de transport turistic
Structurile turistice de tratament și cură balneară
Structurile turistice de agrement
4.1. Baza de cazare și alimentație publică
Baza de cazare și alimentație publică, împreună cu resursele atractive pentru turiști și căile de trasport, vectorul fundamental al turismului ca activitate umană.
Sectorul bazei de cazare include o serie de prestații oferite turiștilor pe timpul unui sejur în unitatea aferentă. Pentru a oferi un confort ridicat este necesară o bază materială adecvată dotată corespunzător și un personal calificat. Serviciile hoteliere sunt completate de prestații suplimentare.
În definirea tipurilor de cazare se tine cont de următorii parametrii: tipul de construcție, categoria de confort, gradul de dotare, mărime, perioada de utilizare, tipul de turism pe care-l deservesc, ș.a.
Baza de cazare se dezvoltă pe baza circulației turistice, iar turismul este condiționat ăntr-o mare măsură de baza de cazare. De unde rezultă interdependența dintre industria turismului și cea hotelieră. Există zone unde turismul este foarte dezoltat, dar lipsesc bazele de cazare și atunci se creează un disconfort. Însă, există și zone lipsite de atracții turistice, dar căutate pentru confortul oferit, ca de exemplu unitățile de cazare ce ofera all inclusive.
În România există următoarele tipuri de structuri de cazare:
hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
moteluri de 3, 2, 1 stele;
4.hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
hosteluri de 3, 2, 1 stele;
vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
bungalouri de 3, 2, 1 stele;
cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
sate de vacanță de 3, 2 stele;
campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
spații de campare organizate în gospo¬dăriile populației de 3, 2, 1 stele;
popasuri turistice de 2, 1 stele;
pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă destinatie de 3, 2, 1 stele;
structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
Serviciile de alimentație publică sunt o componentă distinctă a economiei, orientată spre satisfacerea nevoilor de consum în principal de hrană a populației cu rol important în viața economică și socială. Baza de cazare poate dispune de servicii de alimentație.
Conform normelor metodologice, structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație se clasifică astfel:
Restaurant
Clasic – de 5, 4, 3, 2, 1 stele
Specializat:
Pescăresc – 5, 4, 3, 2 stele
Vânătoresc – 5, 4, 3, 2 stele
Rotiserie – 4, 3, 2, 1 stele
Zahana- 4, 3, 2, 1 stele
Dietetic – 4, 3, 2, 1 stele
Lacto-vegetarian – 4, 3, 2, 1 stele
Familial / pensiune – 4, 3, 2, 1 stele
Cu specific:
Crama 5, 4, 3, 2 stele
Cu specific local 5, 4, 3, 2 stele
Cu specific național 5, 4, 3, 2 stele
Cu program artistic – 5, 4, 3 stele
Braserie – 5, 4, 3 stele
Berărie- 5, 4, 3 stele
Grădină de vară – 5, 4, 3, 2 stele
Bar
Bar de noapte – 5, 4, 3 stele
Bar de zi – 5, 4, 3, 2 stele
Cafe-bar, cafenea – 5, 4, 3, 2 stele
Disco – bar, (discotecă, videotecă) – 5, 4, 3, 2 stele
Bufet – bar – 3, 2, l stele
Fast – food
Restaurant – autosevire – 3, 2, 1 stele
Bufet tip expres / bistrou – 3, 2, 1 stele
Pizzerie – 3, 2, 1 stele
Snack-bar – 3, 2, 1 stele
Cofetărie – 5, 4, 3, 2, 1 stele
De asemenea, în Municipiul Bistrița există un centru de informare turistică și își au sediu aproximativ 18 agenții de turism, printre care: Agentia Bistrita Rodnei (Tui TravelCenter prin Eurolines), Filadelfia Turism, EXIMTUR, LikeToTravel și Sfara Tours, conform Prefecturii Bistrița Năsăud.
Fig. Fig.
Sursă: www.TimpOnline.ro Sursă: www.googlemaps.ro
4.1.1. Structuri turistice de cazare
De-a lungul anilor numărul unităților de cazare a oscilat de la 6 în anul 1990 la 21 în anul 2017. Creșterea majoră s-a înregistrat dupa revoluția din 1989, ajungând la un număr de 22 unități în 2012. În ultimii ani diferența nu a fost considerabilă, desființându-se în 2013 4 unități de cazare. Mai târziu. în 2017, numărul a crescut cu 3 unități.
Grafic realizat conform datelor de pe INSSE, Tempo Online, 2018
Municipiul Bistrița dispunea în anul 2017 de numeroase structuri turistice de cazare, și anume 10 hoteluri, 2 moteluri, 1 vilă turistică, 7 pensiuni turistice și 1 pensiune agroturistică. În total municipiul dispune de o capacitate de cazare de aproximativ 1300 locuri. Ceea ce indică faptul ca baza de cazare este destul de dezvoltată în această zonă.
Grafic realizat conform datelor de pe INSSE, Tempo Online, 2018
Grafic realizat conform datelor de pe INSSE, Tempo Online, 2018
Printre cele mai renumite unități de cazare din Bistrița se numără:
Hotel Coroana de Aur
Cu o notă de 9,4 în anul 2018 (cu 0,2 mai mult decâtn în anul 2016) pe Booking.com este cotată pentru cel mai bun raport calitate/preț în Municipiul Bistrița. Hotelul este situat în centrul orașului, la 500 de metri de piața principală la adresa Piața Petru Rares Nr. 4. Hotelul oferă facilități de masaj, recepție cu program nonstop și birou de bilete.
Camerele și apartamentele de la Hotelul Coroana de Aur sunt dotate cu acces Wi-Fi gratuit și TV prin cablu. Toate camerele au baie privată, unele cu o cadă spa, iar altele cu duș cu hidromasaj.
Aceasta dispune de restaurant, unde oaspeții se pot bucura de specialități locale proaspete, precum și de anumite mâncăruri clasice internaționale.
Prețurile diferă în funcție de tipul camerei alese, dar și de perioada anului.
Personalul de la Hotelul Coroana de Aur poate ajuta cu organizarea de excursii în Transilvania, precum vizite la Castelul lui Dracula, din Piatra Fântânele.
Această locație este faimoasă datorită faptului că în romanul Dracula al lui Bram Stoker, caracterul Jonathan Harker vizitează Bistrița și stă la hotelul "Coroana de aur". Aceasta este zona în care Stoker a ales așezarea pentru castelul lui Dracula.
Fig.
Sursă: www.hotelcoroanadeaur.ro
Fig Fig
Sursă propie
Hotel Bistrița
Hotelul Bistrița se bucură de o locație liniștită în centrul istoricul din Bistrița și oferă camere mobilate modern, cu Wi-Fi gratuit, parcare gratuită la hotel și o recepție de 24 de ore.Toate camerele de la Hotelul Bistrița au aer condiționat și sunt echipate cu TV prin satelit.
Dispune de restaurant ce servește mese tradiționale românești și internaționale.
Această proprietate este de asemenea bine cotată pentru locația sa excelentă în Bistrița. Clienții i-au acordat un scor de 8,4 pe booking.com.
Prețurile variază între 100 și 300 lei.
Fig.
Sursă: www.cazari.ro
Hotel Metropolis
Situat pe strada Parcului Nr. 19, Hotelul Metropolis se afla la 600m de Biserica Evanghelică.
Toate camerele Hotelului Metropolis au aer condiționat, seif, minibar și birou O parte din camere oferă vedere panoramică la oraș, iar terasa hotelului este amplasată pe pe râul Bistrița.
Deține SPA, piscină interioară și o sala de cinema privată. Iar prețurile corespund cu facilitățile hotelului, și anume, între 300 și 800 lei.
Această unitate a obținut nota de 9,5 pe booking.com.
Fig. Fig.
Sursă: www.booking.com
Fig. Fig
Sursă: www.booking.com
Pensiunea Conacul lui Horia
Situata pe strada Drumul Dorolii Nr. 144E, în comuna Livezile, este notată cu 8,6 pe booking.com și dispune de grătar și terasă. Prețurile sunt în jur de 150 lei pe seară.
Fig. Fig.
Sursă: www.booking.com
Agropensiunea Laleaua Pestriță
Laleaua Pestriță se află în localitatea Orheiu Bistriței, la 10 km de orașul Bistrița și oferă camere în care este permis accesul cu animale de companie.
Pentru confortul oaspeților, unele camere includ o zonă de relaxare. O parte din camere se află cu vedere la lac sau la grădină. În zonă se pot desfășura diferite activități, precum pescuit și drumeții.
Prețul este în jur de 100 lei pe noapte.
Fig. Fig.
Sursă: www.booking.com
4.1.2. Structuri turistice de alimentație
În Municipiul Bistrița există numeroase structuri turistice de alimentație cu un număr variat de stele. Restaurantele clasice sunt într-un număr de 18 unități, 7 baruri de zi, 1 restaurant pensiune, 1 caffe bar și 1 fast food, conform bazei de date de pe site-ul Ministerului Turismului.
Grafic realizat pe baza datelor preluate de pe Ministerul Turismului
Grafic realizat pe baza datelor preluate de pe Ministerul Turismului
Câteva exemple de locații sunt:
Taverna Dogarilor
Restaurantul medieval, Taverna Dogarilor, situat pe Strada Odobescu Alexandru Nr. 7, se afla într-un spațiu plin de istorie, iar bucătăria este modernă, creativă și sănătoasă. Pe site-ul tripadvisor.com a primit nota 4, majoritatea recenziilor, fiind notate ca excelent.
Fig.
Sursă: www.tavernadogarilor.ro
Rapsodia
Restaurantul Rapsodia se află situat în Piața Petru Rareș și îmbină arta culinară cu operele de artă ale artiștilor autohtoni într-o ambianță creată special pentru clienți.
Pe site-ul tripadvisor.com a primit o notă de 4,5, 57% lasând recenzii de excelent.
Fig.
Sursă: www.zilesinopti.ro
Amaretto Caffe
Amaretto Caffe este un caffe bar situat în Municipiul Bistrița pe strada Odobescu Alexandru Nr.1. Acesta se identifică pe tripadvisor.com cu nota de 4,5. Cafeneaua a ridicat standardele în domeniu și a impus noi tendințe în cei 10 ani de când se află pe piață.
Fig.
Sursă: www.ziare.com
4.2. Căile de comunicație și mijloacele de transport turistic
Căile de comunicație și mijloacele de transport turistic sunt cele care asigură efectuarea călătoriei.Acestea sunt de o importanță mare deoarece în lipsa lor turismul nu ar putea fi efectuat. Există zone cu resurse turistice care însă datorită drumurilor deterioarate sau a lipsei de mijloace de transport nu sunt exploatate.
Principalele căi de comunicație și mijloace de transport turistic sunt cele rutiere, feroviare, aeriene, navale și mijloacele de transport speciale (teleferice și telescaune).
În Municipiul Bistrița cele mai folosite sunt mijloacele de transport cele rutiere.
Transportul public în comun din Municipiul Bistrița este organizat pe 14 trasee de transport public local care însumează circa 200 km, cu 179 de stații și dispune de un parc auto format din:
65 de autobuze
33 de microbuze, cu o vechime a parcului de transport cuprinsă între 1 an – 22 ani.
Fig. Fig.
Sursă propie Sursă: www.timponline.ro
Există, de asemenea, peste 300 de licențe de taxi, firmele de profil practicând prețuri foarte atractive și concurând rețeaua de transport în comun.
Municipiul Bistrița nu este traversat de nici o magistrală de cale ferată, însă acestea se află la o distanță de doar 15 – 20 km. În ce privește gara din municipiu, aceasta a fost dată în folosință din 1886. Din această gară pleacă și sosesc un număr de 14 trenuri având ca direcții principale: Cluj – Napoca,
Dej, Deda, Vatra Dornei, București și Sărățel.
Lucrările de modernizare a Gării Bistrița-Nord au început în 2012, valoarea acestora ajungând la 56,5 milioane de lei și s-au finalizat în 2014.
Fig. Fig.
Sursă: www.rasunetul.ro
În municipiul Bistrița nu există nici un aeroport. Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt cele din municipiile Târgu Mureș, la 100 de km, Cluj – Napoca, la 120 de km și Baia Mare, la 146 de km.
Pentru a ajunge în Municipiul Bistrița ca turist extern, se poate lua avionul spre unul dintre cele mai apropiate aeroporturi, apoi trenul până la Gara de Nord a Bistriței, ca mai apoi transportul prin oraș sa fie desfășurat cu autobuzul sau taxy-ul.
În zona de studiu există un mijloc de transport special, și anume: telefericul monocablu tip telescaun fix. Conform site-ului www.gazetadebistrita.ro, ce aparține ziarului din Bistrița, telefericul monocablu s-a pus în funcțiune la începutul anului 2018, după un lung proiect de construire a pârtiei de schi.
Telescaunul este alimentat de o bandă transportatoare cu o capacitate de 4 persoane, viteza de deplasare fiind de 2,8 m/sec. Acesta este susținut de 9 piloni metalici. Lungimea traseului cuprinde 1182,75 și, astfel, sunt transportate 1200 persoane/h.
Telescaunul are cota de plecare la +457 m și ajunge la cota + 676 m. Diferența de nivel între cele două cote este 219 m, cu o lungime pe orizontală de 962 m și pe înclinat de 987 m.
Fig.
Sursă: www.timponline.ro
4.3. Structurile turistice de tratament și cură balneară
Structurile turistice de tratament și cură balneară se asociază de cele mai multe ori bazelor de cazare, însă pot constitui și unități distincte în cadrul unor stațiuni turistice. Structurile de un interes mai ridicat sunt : instalațiile și mijloacele de tratament și cură ce deservesc procedurilor balneoterapiei (băi calde cu apă minerală, băi și împachetări cu nămol), electroterapiei (curenții diadinamici, magnetodiaflux, ultrasunete, băi de lumină), hidroterapiei (duș subacval, băi de plante, duș circular) sau kinetoterapiei (bazine cu apă caldă). De asemenea, din cadrul structurilor de tratament și cură balneară fac parte centrele SPA.
În Municipiul Bistrița nu se întâlnesc stațiuni de cură balneară, decât cele aflate la o distanță de aproximativ 40km ( Sângeorz Băi și Băile Figa) ce atrag într-un număr mare, atât turiștii cât și populația Bistriței. Pentru a compensa această lipsă s-au înființat numeroase centre SPA, aflate fie în cadrul unităților hoteliere, fie într-un sediu separat. Ca de exemplu:
Centrul SPA ce aparține Hotelului Metropolis
Aceasta dispune de cele mai bizare tipuri de tratamente, cum ar fi:
„Coffe Therapy” (tratament realizat pe bază de cafea pentru detoxifiere, regenerare celulară, revitalizare și hidratarea țesuturilor)
„Vinotherapy” (tratamentul este unic datorită antioxidantilor extrem de puternici, hidratează și hrănește, îmbunătățește circulația și stimulează formarea de colagen și elastină)
„Yogurt therapy” ( iaurtul ste un ingredient folosit în tratamentele Spa anti-îmbatrânire datorită principiilor sale active: lactoză, acidul lactic, proteine, lipide, minerale si vitamine)
„Fruitherapy” (tratamentul constă într-un puternic cocktail de vitamine A, C și E obținut din piersici, kiwi, portocale și lămâie, care împiedică și întârzie procesul de îmbătrânire a pielii. Are o acțiune revitalizantă și energizantă, îmbunătățind luminozitatea pielii)
„Chocotherapy” (tratamentul oferă o hidratare în profunzime, regenerează și remineralizează pielea, oferind o acțiune lipolitică)
„Red Seaweed Therapy”(tratament specializat în reducerea celulitei și a grăsimii localizate, bazat pe alge marine roșii)
Diferite tipuri de masaj (cu bețe de bambus, suedez, anticelulitic, de recuperare, etc.)
Sursă: www.hotelmetropolis.ro
Centrul SPA „Schreiner”
Acest centru SPA ofera o paleta largă de servicii de calitate cu dotări pe masură: sală de fitness, kangoo jumps, zumba fitness, kangoo jumps, gimnastică în apă, fitball, cardio aerobic, piscina, jacuzzy, saună, ultraviolete, două vestiare și dusuri individuale, sala de squash, bar sportiv și salon de infrumusetare cu compartimente de masaj și tratamente corporale.
Fig. Fig.
Sursă : www.facebook.com/Centrul.Spa.Schreiner
Centrul SPA Casa Ema
În cadrul centrului SPA Casa Ema există o mare varietate de servicii, oferite la cel mai înalt nivel atât locuitorilor municipiului, cât și celor din zonele limitrofe, județe vecine, turiști din toată țara si internaționali.
Aceasta dispune de piscină, zone de fitness și aerobic, zonă pentru diverse tratamente și centru de înfrumusețare. De asemenea, deține și o salină de suprafață de 6 mp, cu sare adusă de la Praid, încăpere care îmbină utilul cu plăcutul. Sarea adusă de la Praid are aceleași efecte benefice ca in salinele subterane, dar este mult mai aproape decât Praid sau Turda.
Fig. Fig.
Sursă: www.casaema.ro
KaulaSpa Center
4.4 Structurile turistice de agrement
Agrementul reprezintă o altă componentă de baza a infrastructurii turistice, deoarece asigură odihna activă a turiștilor. Dintre dotarile necesare agrementului cele mai importante sunt: terenurile pentru practicarea sportului în aer liber, parcurile naturale, parcurile de distracții, piscinele, sălile cu jocuri mecanice și distractive, ș.a.
Agrementul îndeplineste o serie de functii:
vizează destinderea și recomfortarea fizică a turistului;
la nivel psihic, activitățile cultural-distractive și instructiv-educative au ca obiect crearea unei atmosfere de amuzament, destindere și comunicare;
au un rol însemnat în cresterea eficientei economice a activitatii turistice într-o anumită zonă;
poate determina creșterea competitivității stațiunilor turistice.
Agrementul se poate clasifica:
1. în funcție de destinația sa:
agrement nautic (de litoral)
agrement montan – de vară și de iarnă
2. în funcție de spațiul de desfășurare:
agrement închis (club, hotel, cinema)
agrement în aer liber (grădini publice, parcuri de distracție, stadioane)
3. în funcție de numărul de participanti
agrement individual
agrement de grup
4. în funcție de scopul său
agrement de competiție
agrement ca scop în sine
5. în funcție de vârsta participanților
agrement pentru copii
agrement pentru tineri
agrement pentru adulti
agrement pentru vârsta a 3-a
6. în funcție de preț
agrement gratuit
agrement cu preț mic
agrement cu preț mediu
agrement de lux
În Municipiul Bistrița există numeroase structuri de agrement. Printre cele mai căutate de turiști se identifică:
Parcul Municipal Bistrița
Parcul Municipal Bistrița, a fost declarat arie protejată, în baza deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Județean și reconfirmat prin Hotărârea nr. 3/1995, având o suprafață totală de 7 ha din care 5 ha.
Acesta a fost amenajat la începutul secolului XX și de-a lungul timpului a suferit modificări. Primăria Bistrița vine cu proiecte noi pentru îmbunătățirea spațiului de agrement al localnicilor, dar și pentru a atrage turiștii în zonă.
Parcul (Fig.) dispune de:
Labirint vegetal format din plante cu talie joasă, în vecinătatea Centrului Cultural Municipal, punct de atracție pentru copii;
Două platforme moderne de joacă pentru copii, situate la cele două limite ale parcului, una în partea estică iar cealaltă în partea vestică, în suprafață totală de 2.093 mp
Mobilier urban nou, care conține 224 de bănci, 70 de coșuri de gunoi sau pubele și panouri de informare;
Patru cișmele cu apă potabilă
Trei grupuri sanitare amplasate la intrarea, la ieșirea din parc și în zona Stadionului Municipal;
Lac cu pești ornamentali , în suprafață de 475 mp; (fig.)
Aleile parcului, în suprafață totală de 2,5 ha, reabilitate în totalitate; (fig.)
Alee pentru biciclete și role, în suprafață totală de 2.206 mp;
Două specii de arbori monumente ale naturii: Ginkgo Biloba și Liriodendron Tulipifera
Fig.
Sursă: http://www.bistritaverde.ro/
Fig. Fig.
Sursă propie Sursă propie
Pădurea Schullerwald
Pădurea Schullerwald sau parc a elevilor bistrițeni, ce cuprinde 30 hectare, este un spațiu de agrement turistic și de recreere la nivel european. Prin investiția REGIO, pădurea a fost modernizată și infrastructura de agrement s-a dezvoltat.
Aceasta a fost amenajată cu:
Cinci terenuri de sport – 2 terenuri multifunctionale pentru fotbal/baschet/handbal, 1 circuit de skateboard și role, un perete pentru catarari și un teren de paintball;
Aproximativ 6,3 km de alei destinate accesului în toate zonele functionale ale Padurii Schullerwald, precum si pentru promenada.
Rețea de apa si canalizare in lungime de 2,240 de metrii;
Rețea de iluminat pe o lungime de 630 m;
Patru locuri de joaca pentru copii;
Spațiu pentru jocuri tematice pentru persoane cu dizabilitati;
Spațiu pentru jocuri pentru adulți (scripeti, traversari, obstacole, tiroliana);
Spațiu de joaca in zona de picnic (minigolf, tenis de masa etc.), respectiv zone de picnic dotate corespunzator, cu mese si banci;
Zece locuri de popas cu banci, foisoare, locuri de observare, hranitoare pentru animale etc.;
Pistă pentru cicloturism de aproximativ 1,7 km destinat ciclismului offroad, care contine zone de dificultate diferite, suprafata de rulare fiind construita din lemn, piatra sau pamant.
Atât localnicii, cât și turiștii pot face scurte drumeții, cicloturism sau se pot delecta prin diferite jocuri pe terenurile multifuncționale de sport.
Fig. Fig.
Sursă: http://www.adrnord-vest.ro/Galerie-foto.html/
Cinematograful „DACIA”
Cinematograful „DACIA” din Bistrița a funcționat timp de mai multe decenii în clădirea de pe Bulevardul Decebal, construită în a doua jumătate a anilor 1970. Însă, în ultimii ani, datorită stării avansate de degradare a fost neccesară reabilitarea acesteia.
Începând din anul 2015, clădirea fostului Cinematograf „DACIA” a intrat într-un proces de reabilitare și modernizare printr-un proiect propus și finanțat de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud. Astfel s-a creat noul Centru Cultural „DACIA” Bistrița, adus la standarde europene și întrunind cele mai bune condiții de funcționare și confort, iar cele trei săli de cinematograf au fost reorganizate și modernizate.
Centrul Cultural „Dacia” deține trei săli: sala A (destinată spectacolelor de diferite genuri, dar și altor activități sau evenimente culturale și sociale), sala B (destinată ptroiectării de filme 2D și 3D) și sala C (sală în care se desfășoară repetițiile trupelor ce aparțin de centrul cultural).
Fig. Fig.
Sursă: www.observatorbn.ro Sursă: www.cinemagia.ro
Mall-ul B1 Shopping Bistrița
B1 Shopping Bistrița este prima galerie comercială din Municipiul Bistrița, inaugurată pe 23 noiembrie 2017 pe Calea Moldovei. Deține numeroase banduri ( H&M, New Yorker, Flanco, Takko) și este perfect pentru câteva ore de relaxare la shopping.
Fig.
Sursă: www.timponline.ro
Stadionul „Jean Pădureanu”
Fostul Stadion „Municipal” Gloria este arena sportivă din Municipiul Bistrița, folosită mai ales pentru meciuri de fotbal. Pe acest stadion își dispută meciurile de pe teren propriu echipa municipiului, Gloria Bistrița.
Baza sportivă Gloria cuprinde și un teren secundar de fotbal, pentru antrenamente, dotat cu instalație de nocturnă. Complexul mai conține un mini-hotel, precum și un teren cu gazon sintetic.
În ianuarie 2013, denumirea stadionului a fost schimbată din Stadionul „Municipal” Gloria în Stadionul „Jean Pădureanu”, în onoarea fostului jucător și președinte de club Jean Pădureanu.
Fig
Sursă: www.prosport.ro
CAPITOLUL V. CIRCULAȚIA TURISTICĂ
Turismul este analizat și urmărit în dinamică printr-un sistem de indicatori specifici,
bazat pe o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. Indicatorii fenomenului turistic reflectă particularitățile și dimensiunile acestuia, ritmurile desfășurării fie la modul general, fie pe anumite sectoare ale acestuia. Elaborarea acestor indicatori din turism este posibilă numai cu condiția ca informația statistică să fie adevărată și suficientă, datele să fie în mod ritmic actualizate și să se refere la un număr cât mai mare al variabilelor turismului. Indicatorii turistici furnizează informații necesare acțiunilor de management turistic macroeconomic, permițând și evaluarea efectelor deciziilor macroeconomice de susținere a fenomenului turistic.
Organismele internaționale (OMT, Comisia ONU pentru statistică, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) au formulat un set de indicatori și metode de măsurare unitare pentru toți cei angrenați în industria turismului. Cu toate acestea mai sunt semnalate probleme legate de locul unde se culeg informațiile (acestea pot fi culese în locuri diferite: locul de sejur, diferite unități de cazare, puncte de frontieră etc), forma informațiilor statistice care vizează selectarea celor mai importante elemente, vechimea și frecvența informației.
Dintre metodele de obținere a informației statistice cele mai utilizate sunt:
Înregistrările numărului de înnoptări în spațiile de cazare – metodă prin care sunt obținute informații de natură cantitativă.
Înregistrarea turiștilor la frontieră – o metodă mai sigură, dat fiind faptul că se poate stabili cu siguranță persoanele care trec frontiera indiferent de mijlocul de transport folosit.
Metoda sondajelor – este singura metodă prin care se obțin informații de natură calitativă, cum ar fi: motivația, gradul de satisfacție, obiceiurile de consum etc.
Alte metode bazate pe volumul cheltuielilor turistice cum ar fi: metoda înregistrărilor bancare ce ia în calcul datele furnizate de bănci privind încasările valutare legate de activitatea turistică și metoda bugetelor de familie care redă o imagine asupra volumului cheltuielilor. Ambele metode prezintă o serie de dezavantaje întrucât, în majoritatea cazurilor, nu există corelații clare între sumele alocate consumului și volumul cheltuielilor turistice.
5.1. Indicatorii circulației turistice
Măsurarea fenomenului turistic are la bază un sistem de indicatori ce se calculează pe baza informațiilor cu privire la: sosirile/plecările la frontieră, furnizate de Ministerul de Interne, documentele primare statistice și contabile privind modalitățile de găzduire a turiștilor, furnizate de agenții de turism, statisticile asupra mijloacelor de transport proprii sau închiriate și asupra altor echipamente și activități, anchete/sondaje pe eșantioane de gospodării și persoane. Surse secundare ce cuprind date despre turism se regăsesc în Balanța de Plăți Externe, Sistemul Conturilor Naționale, la nivel național și bilanțurile financiar-contabile ale operatorilor de turism, la nivel microeconomic.
Sursele de informații necesare calculului indicatorilor activității turistice sunt: registrele și rapoartele statistice ale intrărilor turistice la frontiere; rapoartele permanente ale capacităților de cazare; registrele ofertei turistice pe categorii de agenții, elaborate de Autoritatea Națională de Turism; rezultatele anchetelor efectuate în rândul turiștilor străini și locali la locul destinației turistice; rezultatele anchetelor privind cheltuielile turistice ale fiecărei categorii de consumatori; recensământul populației; Balanța de Plăți Externe.
Elaborarea sistemului de indicatori ai activității turistice trebuie să țină cont de o serie de factori, dintre care cei mai semnificativi sunt cei ce determină cererea și oferta turistică. Factorii de influență a cererii sunt: veniturile populației și structura acestora, gradul de urbanizare, structura timpului, evoluția timpului liber, în corelație inversă cu timpul de muncă și dinamica populației. Factorii de determinare a ofertei se referă la: diversitatea și calitatea serviciilor turistice, costul prestațiilor turistice, nivelul de pregătire al forței de muncă din turism și evoluția investițiilor din turism.
Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori:
sosiri, care arata evolutia turistilor care frecventeaza unitățile de cazare si care s-au cazat in acestea
numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistii au fost cazati in unitățile de cazare
gradul de ocupare, care este considerat o rata fundamentala
durata medie a sejurului, care arata in medie cate zile au fost cazati turistii in unitățile de cazare (se calculeaza ca un raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti)
Pentru a afla nivelul circulației turistice din Municipiul Bistrița, baza de date de pe site-ul Institutului Național de Statistică a României este cea mai ușor de accesat. Datele cu privire la circulația turistică au la bază sosirile turiștilor în structurile de cazare din județ, respectiv ale celor care se cazează în afara localității de domiciliu/reședință pentru cel puțin o noapte. Pentru alte categorii de turiști, precum vizitatorii, cei cazați în cabanele proprietate privată din zonele de agrement sau pentru cei care vin să își facă cumpărăturile în județ nu există statistici oficiale.
Situația de la nivelul municipiului este următoarea:
Analizand numărul sosirilor, se poate remarca o crestere progresiva a numarului de turisti. Anul 2017 înregistrează o creștere semnificativă față de anul 2014; de la 50.000 persoane în 2014, depășeste pragul de 75.000 în 2017. Ceea ce în anii anteriori nu s-a întâmplat, numărul sosirilor oscilând de la 40.000 la 50.000 persoane.
Numărul sosirilor a crescut datorită reabilitării unor obiective turistice, crearea unora noi (cum ar fi traseele turistice prin centrul istoric, spațiul de agrement din pădurea Schullerwald, modernizarea parcului municipal sau creșterea numărului de evenimente și festivaluri) și promovarea turistică accentuată din ultimii ani; astfel turiștii au fost mult mai atrași de zona turistică a Bistriței. Satisfacerea tuturor tipurilor de turiști a avut un rol foarte important în dezvoltarea unei imagini de top a turismului bistrițean.
Sursă: prelucare date INSSE, Tempo, 2018
În graficul următor se observă perioada anului preferată de turiștii ce ajung în Municipiul Bistrița. Perioada cea mai solicitată este pe timpul anotimpurilor vară-toamnă. Luna cu cel mai ridicat număr de turiști este august. În comparație cu anii 2015-2016, anul 2017 în luna august a înregistrat un record de aproximativ 10.000 turiști.
Principalele motivele pentru care aceștia preferă anotimpurile de vară-toamnă ar putea fi: vremea prielnică (temperaturile se află în parametrii optimi, iar precipitațile sunt în cantități reduse), majoritatea concediilor se acordă în această perioadă, dar și faptul că mare parte a obiectivelor neccesită vreme bună pentru a fi vizitate fară impedimente.
Sursă: prelucare date INSSE, Tempo, 2018
Numărul înnoptărilor arată numărul nopților petrecute de turiști în unitățile de cazare existente în Bistrița. Numărul de înnoptări are o crestere progresivă, fapt datorat în mare măsură modernizării și deschiderii de noi unitățile de cazare (în anul 2014 existau 18 unități, iar în 2017 a crescut la 21). Numărul turiștilor și al înnoptărilor crește din ce în ce mai mult datorită promovării, care s-a intensificat o data cu participarea la târguri de turism( fig.).
Dezvoltarea zonei de afaceri atrage din ce în ce mai multi clienți români, dar și străini atât prin prețurile mai mici decât ale concurenței din restul orașelor din municipiu, cât și datorită serviciilor de cea mai bună calitate.
Sursă: prelucare date INSSE, Tempo, 2018
Fig.
Sursă: www.targuldeturism.ro
Durata medie a sejurului arata in medie cate zile au fost cazati turistii in hotel. Se calculeaza ca un raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti.
Durata medie a sejurului este relativ redusa, insa se poate remarca o usoara crestere în ultimii 3 ani. Explicația acestei situații derivă din specificul tipurilor și formelor de turism practicate (predominanța turismului de tranzit și a celui de afaceri și cultural de scurtă durată), a ofertei puțin diversificate și foarte puțin valorificate, coroborate cu absența din oferta turistică a municipiului a turismului balnear cel care, prin specificul său, determină o sedentarizare mai îndelungată a turiștilor pentru derularea unei cure complete de tratament.
Sursă: prelucare date INSSE, Tempo, 2018
Capacitatea de cazare și gradul de ocupare Municipiului Bistrița au fost într-o continua scadere pana în anul 2013, iar apoi a început creșterea până în anul 2017.
Din anul 2013 s-au desfiintat 3 unități, iar în 2016 s-au infiintat la loc ajungând iar la 22. Probabil criza economica din 2007 a afectat multe dintre unități de cazare, dar și fluxeul turistic deoarece criza s-a simțit și in cazul salriilor., astfel ducând la desfiintarea acestora. Pe graficul de mai jos se poate observa tendinta de revenire a gradului de ocupare din anii de dinainte de criza.
Sursă: prelucare date INSSE, Tempo, 2018
CAPITOLUL VI. TIPURI DE TURISM
6.1. Aspecte generale
Tipurile de turism sunt definite ca o serie de însușiri fundamentale ce se intercondiționează într-un anumit spațiu, pe o perioadă determinată. Aceaste tipuri sunt stabilite în funcție de: motivația individului, scop, destinație, ș.a.
Oamenii de știință au încercat sa distingă tipurile de turism, însă fiecare le-a clasificat diferit. Încă din anul 1939, Hans Poser amintea ca tipuri de turism:
turismul de recreere vara,
de sporturi de iarnă,
de tratament,
de recreere la distanță scurtă,
de tranzit.
Swizewski C. si Oancea D., (1977) disting trei categorii mari de tipuri de turism:
structural (montan, sportiv, cultural, comercial);
dinamic (drumetie, de circulatie, de tranzit);
stationar (cu sejur scurt, mediu, lung).
Frecvent, în literatura de specialitate sunt menționate ca tipuri: turism cultural, de îngrijire a sănătății, recreativ, polivalent (complex), de afaceri, de tranzit și științific. (fig.)
Fig.
Municipiul Bistrița este renumit pentru turismul cultural, recreativ și de afaceri, însă există resurse turistice și pentru precticarea celorlalte tipuri de turism.
6.2. Turism cultural
Turismul cultural este generat de obiective turistice aparținând patrimoniului cultural. Acecesta cuprinde și călătoriile și participările la festivaluri de artă, răspunzând motivației de cunoaștere, vizitării marilor galerii sau colecții.
Durata este scurtă sau medie și se adresează, în special, elevilor, studențiilor sau persoanelor intelectuale.
În Municipiul Bistrița acest tip de turism se află printre primele tipuri de turism practicate, datorită multitudinii de obiective culturale, Palatul culturii cu numeroasele evenimente și festivaluri, muzeul de o complexitate mare, bisericile ce aparțin diferitelor culturi, galeriile de artă situate în incinta ansamblului Sugălete, dar și expozițiile din Turnul Dogarilor și din casele renumite pentru arhitectura și detalii (fig.) sprijină dezvoltarea turismului cultural.
Fig.
Galerie de artă din Casa cu Lei
Sursă: www.bistritaturistica.ro
6.3. Turism de îngrijire a sănătății
Turismul de îngrijire a sănătății se practică din cele mai vechi timpuri. Pentru desfășurarea acestuia este necesară o infrastructură specializată, dotări speciale, un personal calificat și prezența obligatorie a unor elemente de potențial balnear (ape minerale și/sau termale, mofete, nămoluri, aerosoli, saline, ș.a.).
Durata unui sejur este medie și este practicat, în general, de persoanele vârstnice, dar și adulte. Numărul turiștilor este condiționat de capacitatea de cazare, dar și de anotimp.
În Municipiul Bistrița nu există o astfel de stațiune, însă în imediata apropiere, în satul Slătinița, se va amenaja profitând de apele sărate și sulfuroase din zonă. De asemenea, renumite sunt și stațiunile de Figa și Sângeorz Băi, doar ca aceastea se află la aproximativ 40 km de municipiu.
6.4. Turism recreativ
Turismul recreativ sau de agrement valorifică calitățile estetice, de mare atractivitate ale peisajelor naturale. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului cotidian.
Durata acestuia este variabilă însă predomină durata scurtă, de obicei turismul recreativ se desfășoară în perioada week-end-ului, și este practicat de toate grupele de vârstă.
Municipiul Bistrița dispune atât de resurse naturale ( spațiile verzi din parcul municipal, pădurea Codrișor, gradina dentrologică, râul Bistrița), cât și de resurse antropice ( biserica Evanghelică, ansamblul Sugălete) ce susțin practicarea turismului recreativ.
Pentru a întării forma aceasta de turism primăria Bistrița a alacătuit trasee turistice de-a lungul centrului istoric. Și anume, 3 axe (fig.) :
Axa Coroanei, ce urmărește intrarea în ansamblul urban medieval de la est la vest prin Bulevardul Republicii, se continuă pe strada Dornei, strada Liviu Rebreanu, strada Vasile Alexandri, strada Zorilor, strada Ecaterina Teodoroiu, având ca punct final parcul municipal. Obiectivele propuse pentru acest traseu sunt:
CASE, str. Dornei, nr. 51, 43, 35, 29, 28, 25, 23, 22, 19, 17, 15, 12, 11, 10, 9, 8, 7, 6, 3, 1.
CASA ARGINTARULUI, str. Dornei, nr. 5.
CASE, Piața Unirii, nr. 1-7, 9.
BISERICA MĂNĂSTIRII MINORITE, BISTRIȚA, Piața Unirii, nr. 9.
FRAGMENTE ALE ZIDULUI DE INCINTĂ APARȚINÂND CETĂȚII MEDIEVALE BISTRIȚA, Piața Unirii nr. 8-9;
CASE, str. Liviu Rebreanu 1-8, 10 – 15, 17, 20 – 28, 32, 35, 37, 39, 40, 42 – 45, 47.
CASĂ, str. Liviu Rebreanu, nr. 27 – fostul Hotel „Coroana Regală”.
CASE, str. Vasile Alexandri, nr. 2, 4, 13, 14, 16, 19, 23.
CASE, str. Zorilor, nr. 1, 3, 4, 10, 11, 13, 16, 17, 19, 21, 23.
CASE, str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 2, 4, 6.
FRAGMENTE ALE ZIDULUI DE INCINTĂ APARȚINÂND CETĂȚII MEDIEVALE BISTRIȚA, Ecaterina Teodoroiu nr. 2-4, 6, 8.
ȘANȚ ȘI VAL DE APĂRARE APARȚINÂND CETĂȚII MEDIEVALE BISTRIȚA, Parcul Municipal.
Axa Artelor, ce poate fi parcursă în continuarea primei Axe. Din parcul municipal se ajunge în Piața Mică, Piața Centrală și se iese în Bulevardul Republicii prin Pasajul Măcelarilor, azi strada Spiru Haret. Acest pasaj, situat între atelierele, respectiv Galeria UAP și Liceul de Arte Platice, urmează să fie acoperit și să ofere spațiu pentru comerțul cu artă. Obiectivele propuse pentru acest traseu sunt:
CASA ASOCIAȚIEI MESERIAȘILOR, azi Centrul Cultural Municipal Bistrița, str. Albert Berger, nr. 10.
CASE, str. Albert Berger, nr. 1, 3 – 8.
CASE, Piața Mică, nr. 1-13, 16, 17, 19 – 21.
BISERICA EVANGHELICĂ, Piața Centrală.
CASE, Piața Centrală, nr. 1 – 33, 37 – 47.
CASA PAROHIALĂ A BISERICII EVANGHELICE, Piața Centrală, nr. 13.
CASA PETERMANN, Piața Centrală, nr. 15.
CASA ANDREAS BEUCHEL, cunoscută sub denumirea CASA ION ZIDARU, Piața Centrală, nr. 30.
ANSAMBLUL ȘIRUL SUGĂLETE, Piața Centrală, nr. 13 – 24.
GIMNAZIUL EVANGHELIC, azi Colegiul Național „Liviu Rebreanu”, B-dul Republicii, nr. 8.
ȘCOALA AGRICOLĂ, B-dul Republicii, nr. 10.
ȘCOALA MAGHIARĂ DE STAT, azi Colegiul Național Andrei Mureșanu, B-dul Republicii, nr. 26
CINEMATOGRAFUL OMNIA, B-dul Republicii, nr. 35.
CASE, B-dul Republicii, nr. 15, 16, 18, 20, 25, 27, 33, 43, 61, 63, 77, 79.
Axa Breslelor continuă Axa precedentă, din Bulevardul Republicii ajungându-se prin Pasajul I în strada Gheorghe Șincai, apoi în strada Țibleșului, strada N. Titulescu, strada Dogarilor, punctul final fiind parcul municipal. În imediata vecinătate a parcului există posibilități multiple de cazare și masă. Obiectivele propuse pentru acest traseu sunt:
CASE, str. Gh. Șincai, nr. 1-7, 8 – 25, 27, 29 – 35, 37.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ, str. Gh. Șincai, nr. 26.
CASE, str. Nicolae Titulescu, nr. 1 – 42, 44, 46, 48, 50.
CASE, str. Dogarilor, nr. 6 – 8, 12, 14, 16, 20.
TURNUL DOGARILOR, str. Dogarilor, nr. 18.
MĂNĂSTIREA DOMINICANĂ, azi Cămin pentru persoane vârstnice, Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 23.
FRAGMENTE ALE ZIDULUI DE INCINTĂ APARȚINÂND CETĂȚII MEDIEVALE BISTRIȚA, Mihail Kogălniceanu nr. 1-1; str. Dogarilor nr. 2-6, 18, 22
Fig.
Sursă: www.bistritaorasulpasajelor.ro/axele-turistice
6.5. Turism polivalent (complex)
Turismul polivalent se referă la populația activă. Această formă de turism înseamnă educație, cunoaștere, cultură, sănătate și îmbraca cele mai diferite forme.
Turismul polivalent este practicat de marea majoritate a turiștilor din zona Municipiului Bistrița. De exemplu, pădurea Schullerwald este amenajată în acest sens pentru tineri și adulți cu numeroasele terenuri pentru sporturi, piste de biciclete și perete pentru escaladări. Sau pescuitul sportiv din zona lacului Sigmir este de asemenea o activitate din categoria turismului polivalent.
6.6. Turism de afaceri
Turismul de afaceri este tipul de turism practicat în interes de serviciu înafara zonei de reședință. Acesta include: participarea la întălniri de afaceri, târguri și expoziții, conferințe și reuniuni. Se desfășoară tot timpul anului, necesită spații special amenajate și dotări de înalt nivel tehnic, precum și servicii prestate la cel mai înalt nivel.
În ceea ce privește zona de studiu Bistrița, aceasta deține numeroase hoteluri ce dispun de mari săli de conferință( Hotel Coroana de Aur – fig. , Hotel Bistrița), dar și nenumărate târguri în care oamenii de afaceri își pot trimite angajați pentru a-i reprezenta.
Fig.
Sursă: www.hotelcoroanadeaur.ro/corporate/
6.7. Turism de tranzit
Turismul de tranzit cuprinde turiștii care traversează o anumită regiune sau țară pentru a ajunge la destinația dorită.
Municipiul Bistrița este așezat în zona nord-vestică a României, în vecinătatea Județului Maramureș și Cluj-Napoca. Aceste două zone sunt foarte dezvoltate în ceea ce privește turismul, și din această cauză majoritatea turiștilor veniți din estul și sudul țării trebuie sa străbată județul Bistrița-Năsăud. Astfel, Municipiul Bistrița a devenit un oraș de tranzit. Turiștii se pot opri o zi pentru a se odihni și a vizita centrul vechi al fostei cetăți bistrițene.
6.8. Turism științific
Turismul științific are un caracter ocazional, referindu-se la vizitarea unor pesteri, rezervatii naturale, monumente ale naturii sau la studierea unui anumit areal pe termen mediu sau lung.
În împrejurimile Bistriței se poate desfășura turism științific la Sărățel (masivul de sare) sau în apropierea satului Domnești(„Râpa cu Păpuși”), sau în interiorul municipiului în parcul dendrologic a Colegiului National „Liviu Rebreanu".
CAPITOLUL VIII. EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC PRIN ANALIZA SWOT
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sursă: www.romanialivewebcam.blogspot.ro [302641] (ID: 302641)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.