Supuratiile Postoperatorii ale Plagilor
=== New Microsoft Office Word Document ===
CAPITOLUL I
PARTEA GENERALĂ
2
1. SCURTĂ INTRODUCERE
IMPORTANȚA EFECTUĂRII STUDIULUI
In aria chirurgiei, ca și in intrega medicină dealtfel, s-au inregistrat progrese deosebite care vizează
tehnica operatorie, precum și ingrijirile care urmează intervențiilor chirurgicale, acestea avand ca scop
declarat scurtarea duratei de spitalizare. In urma introducerii finanțării pe bază de caz (care presupune o
spitalizare de scurtă durată), s-a constatat că majoritatea pacienților care au nevoie de ingrijiri la domiciliu
după externare, provin din serviciile de chirurgie și principala lor problemă după externare o constituie
ingrijirea plăgii.
Importantele schimbări care au avut loc in mediu au atras schimbări și in educația asistentelor
medicale. Noile descoperiri ale științei, apariția unor materiale folosite in ingrijirea pacienților, a unor tehnici
și tehnologii, obligă asistentele medicale să devină conștiente de necesitatea completării instruirilor cu noi
informații. Cunoscand mai multe despre „evenimentele” care au loc la nivelul plăgii, ele iși vor dezvolta o
gandire critică, fiind mai pregătite să educe pacienții, să-i facă să-și ințeleagă situația și să ii susțină in
procesul de vindecare. O abordare sistematică, bazată pe principiile vindecării in mediu umed a plăgii și
evaluarea pacientului, combinată cu ințelegerea tratamentului topic, va ajuta pacientul să se reintoarcă la
starea de sănătate in cel mai scurt timp posibil, un lucru benefic pentru societate.
Această lucrare efectuată în secția de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgență Brașov dorește să
sublinieze în primul rând aspecte legate de clasificarea plăgilor, în special a infecțiilor de plagă,
tendințele actuale în îngrijirea supurațiilor de plagă, educația și evoluția pacienților cu supurații ale
plăgilor. De aceea in această lucrare am insistat asupra descrierii tratamentului, evoluției și prognosticului
infecțiilor de plagă. Procesul de vindecare al plăgilor este complex și implică cunoștințe vaste și este bazat
pe principii științifice pe care pacienții de cele mai multe ori nu le ințeleg. Mai mult: odată cu dezvoltarea
unor produse noi și inovative pentru optimizarea vindecării plăgii, a devenit clar că pacienții să-și obțină
independența in ingrijire mai devreme decat prin utilizarea materialelor tradiționale. Determinarea
pansamentului adecvat pentru plagă este importantă pentru protejarea și vindecarea ei. Produsele tehnologiei
avansate sunt mai eficiente din punct de vedere al costurilor și pentru scurtarea timpului de vindecare, in
comparație cu materiale tradiționale.
Datorită eforturilor depuse de cadrele medicale din această secție s-a remarcat că utilizarea
materialelor noi și a tehnicilor efectuate corect este benefică pentru pacienți, că numărul zilelor de spitalizare
se reduce, că unele proceduri chirurgicale pot fi inlocuite printr-un proces de ingrijire corect, astfel incat
pacientul să fie scutit de traume suplimentare.
Acestea sunt doar cateva dintre motivele, care m-au determinat să aleg o lucrare despre supurațiile
plăgilor.
3
2. Particularități ale supurațiilor
Supurațiile plăgilor cu germeni aerobi reprezintă infecțiile cele mai frecvente ale plăgilor chirurgicale.
Primul timp al supurației este contaminarea plăgii, iar al doilea timp este infecția manifesta, cu
particularitățile și morbiditatea respectivă. Din punct de vedere al riscului de contaminare și infecție, plăgile
chirurgicale se impart in trei grupe principale:
a) plăgi curate, necontaminate
b) plăgi contaminate neinfectate
c) plăgi infectate
Din prima grupă fac parte plăgile chirurgicale ale unor operații periferice, considerate curate, ca
tiroidectocmia, mastectomia, hemiorafia, ale căror infectare este foarte rară, mai ales cu germeni de pe piele
(stafilococi), sau accidentală, cu materiale de sutură nesterile. Un organism cu o imunitate normală se apără
foarte bine de asemenea infecții, dovadă fiind și numeroasele plăgi periferice traumatice care se vindecă per
primam. Risc de infectare:2%-3%.
Din grupa a doua fac parte majoritatea plăgilor chirurgicale din chirurgia digestivă, care au un așanumit
timp septic, de contaminare, dar care, prin măsurile luate de chirurg sau prin rezistența organismului
vor supura intr- o proporție redusă. Germenii cei mai des intalniți in aceste infecții sunt stafilococii,
streptococii, E. coli, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella. O mare parte dintre germeni provin din tubul
digestiv pe care se operează sau din infecții mai vechi ale peretelui abdominal, la reintervenții. La ruperea
echilibrului imunologic mai concură o serie de factori locali ca hemoragia, hematomul din plagă,
vascularizația precară a țesuturilor, materialele de sutură, drenajul incorect, durată mare a intervenției și
factori generali ca anemia, hipoproteinemia, diabetul, boala canceroasă, iradierea, etc.. Risc de infectare:5%-
10%.
Din a treia grupă fac parte plăgile chirurgicale infectate incă din timpul operațiilor pentru abcese,
peritonite purulente, pleurezii purulente, tumori abcedate, plăgi contuze, operații cu greșeli majore in ceea ce
privește tehnica sterilizării (ex. Masaj cardiac direct, deschis). Risc de infectare:40%.
Majoritatea supurațiilor incep din ziua a treia – a cincea, după operație cu apariția inițială a unei
celulite, cu tumefiere, roșeața, durere locală și febră. După una-două zile apare fluctuenta și supurația
propriu-zisă.
A. Etiopatogenia supurațiilor de plagă postoperator
Flora microbiană
Staphylococcus aureus, stafilococ coagulazo-negativ, Enterococcus spp. și Escherichia coli sunt agenții
patogeni cei mai frecvent izolați. O proporție crescută de infecții ale locului de incizie este datorată de
agenții patogeni rezistenți la substanțe antimicrobiene, cum ar fii Staphylococcus aureus meticilino-rezistent
(MRSA) sau Candida albicans. Acesta proporție crescută a infecțiilor de incizie cauzate de agenții patogeni
rezistenți și Candida albicans ar putea reflecta un număr crescut de pacienți grav bolnavi si imuno deprimați
și tot odată răspandirea utilizării unor agenți antimicrobieni cu spectru larg de acțiune.
Focare de infecții ale inciziilor au fost cauzate și de agenți patogeni neobișnuiți, cum ar fii Rhizopus
oryzae, Clostridium perfrigens, Rhodocuccus bronchialis, Nocardia farcinica, Legionella pneumophilla,
Legionella dumoffii și Pseudomonas multivorans. Aceste rare apariții s-au intalnit pe pansamente adezive
contaminate, bandaje elastice, personalul din chirurgie, apa de la robinet sau soluții dezinfectante
contaminate.
Patogenie
Contaminarea microbiană a regiunii chirurgicale este, din păcate, destul de frecventa in secțiile de
chirurgie. Cantitativ, a fost demonstrat că dacă o regiune chirurgicală este contaminată cu >105
4
microorganisme pe un gram de țesut, riscul unei infecții la locul de intervenție chirurgicală este marcant
crescut. Totuși, doză de microorganisme contaminante necesară producerii unei infecții poate fi mult mai
mică atunci cand un material străin este prezent in regiunea respectivă (100 de stafilococi/gram de țesut
introdus pe suturile de mătase).
Microorganismele pot conține sau produce toxine și alte substanțe care le crește abilitatea de a invada
gazda, de a produce daune acesteia sau de a supraviețui pe/sau in țesutul gazdă. Cand mucoasele sau pielea
sunt incizate, țesuturile expuse prezintă risc de contaminare cu flora endogenă. Aceste organisme sunt, de
obicei, cocci anaerobi gram-pozitivi (stafilococi), dar pot include și flora fecală (bacterii anaerobe și aerobi
gram – negativi) cand inciziile sunt făcute in apropierea regiunii perineale. Cand un organ de pe tractul
gastrointestinal este deschis in timpul unei operații și totodată este o sursă de agenți patogeni, bacilii gramnegativi
(E. Coli) organismele gram-pozitive (enterococci) și uneori anaerobe (Bacillus fragilis) sunt
organismele tipice izolate din infecțiile locului intervenției chirurgicale.
Sursele exogene de agenți patogeni ai infecțiilor locului intervenției chirurgicale includ personal
medical al secției de chirurgie (in special, membrii echipei de operație), mediul din sala de operație (inclusiv
aerul) și toate instrumentele și materialele de pe masa sterile in timpul operației. Flora exogenă este in
principal formată din aerobi, in special organisme gram-pozitive (staphylococci și streptococci). Fungii
proveniți din flora exogenă sau endogena cauzează rar infecții ale locului intervenției chirurgicale și
patogeneza acestora nu este foarte bine cunoscută.
B. Definiție
Infecția este definită ca „totalitatea consecințelor individuale ale interacțiunii dintre organismul uman
și un agent infecțios viu, in contextul unor anumite condiții de mediu”, in cazul plăgilor fiind reprezentată de
contaminarea zonelor și invazia microorganismelor asociată cu reacția organismului gazdă. Orice plagă ce
prezintă semnele infecției (calor, rubor, tumor, dolor) se consideră plagă infectată.
PARTICULARITĂȚI ANATOMO-FUNCȚIONALE
Pielea este invelișul exterior al corpului care la nivelul gurii, nărilor, anusului, organelor
genitale externe, se continuă cu mucoasele care căptușesc aceste porțiuni. Este un organ
elastic și cu permeabilitate selectivă pentru soluții, gaze, microorganisme. Are o intindere de
aproximativ 1.5-2 m2 la persoanele adulte și o grosime variabilă de la o regiune la alta intre
1-4 mm.
A. STRUCTURA PIELII
Pielea este alcătuită din epiderm, derm și hipoderm (Fig. 1 Structura pielii)
Epidermul este format din cinci straturi. De la interior spre exterior avem: stratul bazal sau generator,
stratul celulelor poliedrice, stratul granular, stratul lucid și stratul cornos.
1. Stratul bazal sau generator este cel mai profund dintre straturile epidermului. Este format dintr-un
singur strat de celule in citoplasma cărora se găsesc granulații de melanină. Aceste celule au proprietatea de
a se divide prin mitoză, in plan paralel cu suprafața pielii, formand celule noi care inlocuiesc celulele care se
exfoliază de la suprafața stratului cornos.
2. Stratul spinos se află la exterior stratului bazal și este alcătuit din celule poliedrice legate intre ele
care provin din stratul bazal. Aceste celule au capacitate scăzută de mitoză.
3. Stratul granulos este situat la exteriorul celulelor poliedrice și este format din celule turtite, dispuse
paralel cu suprafața pielii. Acestea conțin niște granulații formate din cheratohialină. Celulele care formează
acest strat au nucleul zbarcit, pe cale de degenerare, datorită indepărtării lor de structura vasculară care le-ar
asigura aportul de nutrienți și oxigen.
5
4. Stratul transparent/lucid este un strat al epidermului care se găsește doar in zonele in care pielea este
foarte subțire: palma, tălpi, etc. Conține celule plate, transparente, anucleate. Existența lui este oarecum
controversată, unele surse afirmand că este doar un artefact al microscopului electronic.
5. Stratul cornos este format din straturi de celule turtite cu atat mai puternic, cu cat sunt situate mai la
periferie. In timpul deplasării lor din straturile profunde spre cele de suprafață, celulele se indepărtează de
sursa de hrană (vasele sanguine din papilele dermice) și se modifică din punct de vedere al formei
(cilindrice, apoi fusiforme și apoi ca niște solzi) și al metabolismului. Viața acestor celule incetează cand
ajung in pătura superficială. Celulele superficiale, in formă de solzi, pierd legătura cu celulele invecinate și
se exfoliază, apărand fenomenul de descuamare.
Epidermul este intr-o continuă regenerare. Durata timpului parcurs de o celulă de la generarea ei de
către stratul bazal și pană la descuamare este de aproximativ 28 zile.
Fig. 1. Structura pielii
Dermul este un țesut conjunctiv care se găsește sub epiderm și are o grosime cuprinsă intre 300 de
microni și 3 mm și este format din stratul papilar (situat superficial) și stratul reticular (situat profund).
1. Stratul papilar este format din celule de formă variată și din fibre elastice și colagene. Acest strat
trimite spre epiderm niște proeminențe numite papile dermice. Acestea sunt mai evidente la nivelul
degetelor, formand amprentele digitale care sunt caracteristice fiecărui individ.
2. Stratul reticular este format dintr-o rețea de fascicule alcătuite din fibre elastice și colagene, dispuse
in toate sensurile care susțin celulele conjuctive. Stratul reticular conține vase sanguine și limfatice, iar nervii
sunt organizați sub forma unui plex superficial cutanat. Din acest plex se inalță spre papile terminații
nervoase. Unele pătrund in epiderm formand terminațiile intraepidermice, iar altele chiar in papile, formand
terminațiile intradermice. Acestea din urmă se prezintă sub formă de terminații libere sau de corpusculi
tactili numiți și corpusculii Meissner. Ei au rol de recepționare a excitațiilor tactile de atingere. In derm, la
diferite nivele se găsesc și corpusculii Krause, corpusculii Ruffini, discurile Merckel, corpusculii Vater-
Pacini. La nivelul dermului se găsesc glande sebacee și mușchii erectori ai firului de păr.
Hipodermul sau țesutul subcutanat este un țesut conjunctiv lax format din fibre conjunctive orientate
mai ales paralel cu suprafața pielii intre care se găsesc celule adipoase, formand la acest nivel țesutul adipos.
In hipoderm se găsesc glomerulii glandelor sudoripare, bulbii firelor de păr, vase sanguine și limfatice,
terminații nervoase: corpusculi Vater-Pacini, corpusculii Golgi, coșulețe nervoase (se găsesc la baza firelor
de păr și răspund de recepționarea excitațiilor tactile de atingere a acestora).
Anexele pielii – pielea este caracterizată și prin existența unor formațiuni care se numesc anexe ale
pielii. Acestea sunt constituite din fanerele cutanate și glandele cutanate.
1. Părul este o producție cornoasă filiformă așezată inclinat față de suprafața pielii și este compus din
rădăcină și tulpină. Firele de păr joacă un rol de protecție impotriva pierderii de căldură, curață aerul inspirat,
protejează ochii de praf, soare etc. Părul se găsește pe toată suprafața corpului, exceptand palmele și tălpile.
6
2. Unghia este o producție cornoasă a pielii, de natură epidermică, dispusă pe partea dorsală a varfului
degetelor. Este constituită din două părți: corpul unghiei și rădăcina unghiei. Unghia crește cu aproximativ 1
mm pe săptămană și are rol de protecție a varfului degetului.
3. Glandele sudoripare sunt glande tubulare deschise la suprafața pielii printr-un orificiu numit por.
Sunt in număr de 2-3 milioane și sunt dispuse pe aproape intreaga suprafață a tegumentului, putand produce
pană la 1000 ml de transpirație pe zi.
4. Glandele sebacee sunt mici, localizate in derm, in legătură cu foliculul pilos. Glanda are o formă de
ciorchine (acinii glandulari) și produce o substanță grasoasă numită sebum. Glandele sebacee cresc in
mărime și produc mai mult sebum ca răspuns la creșterea nivelului de hormoni in timpul adolescenței.
5. Glandele mamare se găsesc in regiunea pieptului formand organe speciale numite mamele. Glandele
mamare sunt anexe ale organelor sexuale feminine. Ele există și la bărbați dar sunt nefuncționale.
FUNCȚIILE PIELII
Funcția de protecție
1. Protecția impotriva loviturilor este indeplinită de stratul cornos care prin rezistența celulelor sale
amortizează loviturile exercitate asupra pielii.
2. Protecția impotriva infecțiilor este realizată datorită integrității și continuității stratului cornos, orice
leziune a acestuia constituind o poartă de pătrundere pentru diferite microorganisme.
3. Protecția contra radiațiilor solare este realizată de stratul bazal al epidermului.
4. Protecția impotriva acțiunii agresive a unor lichide sau gaze. Este in mare parte asigurată de secreția
de sebum.
Funcția de respirație este relativ slab reprezentată datorită stratului cornos și a distanței la care sunt
situate vasele sanguine față de suprafața pielii. Totuși, la adult, se elimină zilnic prin piele aproximativ 4 litri
de oxigen.
Funcția de excreție este realizată de glandele sudoripare prin procesul de transpirație sau sudorație, al
cărui rezultat este sudoarea. Prin transpirație pielea indeplinește un rol de curățire a organismului de
produsele metabolismului. Este o funcție ajutătoare a funcției renale, reprezentand 25% din excreția urinară.
Funcția de termoreglare ajută organismul să iși păstreze o temperatură normală cuprinsă intre 36-37
grade Celsius prin mecanismul de vasoconstricție și vasodilatație. In reglarea temperaturii, un rol important
este jucat de sudorație care, fiind răspandită pe suprafața pielii, la evaporare, face să se consume o mare
parte din căldura corpului. Pielea este un factor cheie in asigurarea termoreglării.
Funcția de sensibilitate. Sensibilitatea cutanată imbracă trei forme:
1. Sensibilitatea tactilă este determinată de excitanții mecanici care acționează asupra corpusculilor
Meissner, Merckel, Vater-Pacini și a cosuleteleor nervoase. Sensibilitatea tactilă contribuie la perceperea
tăriei, formei, greutății corpurilor.
2. Sensibilitatea termică permite inregistrarea unor variații de temperatură. Sensibilitatea termică
pentru cald este asigurată de corpusculii Ruffini. Sensibilitatea pentru rece este asigurată de corpusculii
Krause.
3. Sensibilitatea dureroasă apare sub acțiunea unor agenți nocivi pentru organism. Excitanții pentru
sensibilitatea dureroasă (nocioceptivi) sunt recepționați in terminațiile nervoase din derm, rar și in epiderm.
Sensibilitatea dureroasă este importantă deoarece declanșează reflexele de apărare care au rolul să scoată
organismul de sub influența factorilor nocivi.
Funcția de depozit este asigurată de țesutul adipos prezent in hipoderm care este o rezervă energetică
a organismului. Sangele prezent in capilare la acest nivel reprezintă o rezervă de sange care poate fi
mobilizată la nevoie.
7
Funcția metabolică se realizează prin transpirație, intervenind in metabolismul apei și al mineralelor.
De asemenea, la nivelul pielii se formează melanina, se sintetizează din provitamina D, vitamina D și
histamina.
Funcția de absorbție este dată de permeabilitatea redusă pe care o are față de anumite substanțe, pe
această cale cutanată putand fi administrate anumite medicamente sub formă de unguente, frecții, băi, etc.
Importanta pielii pentru buna funcționare a organismului
Pielea joacă un rol fundamental in bună funcționare a organismului. Dacă pielea nu este intactă, nu iși
poate indeplini funcțiile și organismul nu mai funcționează normal. La o afectare in proporție de 1/3 a pielii,
viața organismului este in primejdie. Receptarea stimulilor din mediul inconjurător depinde de integritatea
pielii.
C.Surse de dificultate
Factorii de risc și prevenție
Factorii de risc sunt identificați cu ajutorul unor analize variate ale studiilor epidemiologice.
Prevenirea unei infecții a locului de intervenție chirurgicală poate fi definită ca acțiunea sau setul de acțiuni
intreprinse in mod intenționat cu scopul de a reduce riscul infecțiilor plăgilor operatorii. Multe dintre aceste
tipuri de tehnici urmăresc să reducă posibilitățile de contaminare microbiană a țesuturilor pacientului: altele
sunt acțiuni suplimentare cum ar fi profilaxia antimicrobiană sau evitarea disecției inutile a țesutului.
Aplicarea optimă a măsurilor de prevenire a infecțiilor locului de intervenție chirurgicală presupune luarea in
considerație a multora dintre caracteristicile pacientului ce urmează a fi operat dar și a operației ce se va
realiza.
In anumite tipuri de intervenții chirurgicale, acele caracteristici ale pacientului posibil asociate cu un
risc crescut de infecție a locului de intervenție chirurgicală pot fi: infecții intamplătoare sau colonizări ale
unor regiuni indepărtate de la locul de intervenție, diabetul, fumatul, corticoterapia cronică, obezitatea
(>20% decat greutatea corporală ideală), varste prea mici sau prea inaintate, denutriția și transfuziile
sanguine perioperatorii.
Caracteristici ale pacientului și operației, ce pot influența riscul de dezvoltare a unei infecții de plagă
postoperatorii:
Pacient:
– Varsta pacientului
– Stare nutrițională (obezitate sau denutriție)
– Diabet zaharat, boli vasculare periferice, anemie
– Fumător
– Infecții coexistente la nivelul unei regiuni indepărtate a organismului
– Colonizări cu microorganisme
– Răspuns imun alterat
– Durata spitalizării preoperatorii
8
Operație:
– Durata dezinfecției preoperatorii a mainilor
– Antisepsizarea tegumentului
– Indepărtarea preoperatorie a pilozității
– Pregătirea preoperatorie a tegumentului
– Durata operației
– Profilaxia antimicrobiană
– Ventilarea sălii de operație
– Sterilizarea inadecvată a instrumentelor
– Prezența de materiale străine in regiunea operatorie
– Drenajele chirurgicale
– Tehnica chirurgicală deficitară: hemostaza deficitară, debridări incomplete, trauma tisulară
D.Manifestări de dependența
Cele mai multe plăgi se vindecă fără apariția unor complicații. Dar in practica de zi cu zi ne intalnim
cu situația frustrantă in care vindecarea fiziologică a plăgii este ori intarziată ori nu se realizează, iar plagă
devine o permanentă problemă medicală.
Manifestările de dependență cele mai comune sunt reprezentate de:
– Febră
– Frison
– Durere și sensibilitate locală
– Astenie
– Cefalee
– Indispoziție
– Inapetență
– Facies palid
– Tegumente marmorate
– Inflamație locală
– Edem difuz
– Roșeață/căldură locală
9
– Tumefacție fluctuentă
– Hipotensiune
– Tahicardie
– Senzație de tensiune la nivelul plăgii (“pansament prea stramt”)
– Secreții purulente sau piosanghinolente la nivelul plăgii suturate
– Schimbarea aspectului țesutului de granulație
– Intarziere in vindecare
– Mirosul necorespunzător
– Semne de dehiscență sau eviscerație
Există și un număr mic de pacienți care prezintă posibile complicații care nu au legătură cu intervenția
propriu-zisă și in care plaga operatorie evoluează normal, pacientul are toleranță digestivă și tranzit intestinal
dar starea generală se alterează, prezintă febră și frison. Examinarea atentă va decela sursa suferinței:
– Abces post-injecțional
– Flebita de cateter
– Șoc toxico-septic
– Perturbări hemodinamice majore
– Insuficiență hepato-renală
3. Diagnosticul medical
Pentru serviciile chirurgicale, lupta cu infecțiile plăgilor este continuă. Pornind de la internare,
pacientul trebuie evaluat corespunzător și trebuie luate toate măsurile necesare pentru a se preveni
contaminarea plăgilor. Această problemă este influențată de răspandirea germenilor patogeni rezistenți la
antibiotice. O activitate de calitate precum și standarde inalte in asigurarea igienei sunt importante in
controlul infecțiilor.In cele mai multe spitale, infecțiile plăgilor operatorii sunt pe locul trei ca frecvența in
cadrul infecțiilor nosocomiale și sunt o cauză importantă pentru morbiditate, mortalitate și costuri de
spitalizare.
Etiologia infecțiilor plăgilor este multifactorială și existenta unui singur factor nu duce neapărat la
infecție.De aceea, pentru elaborarea unor măsuri de prevenire, trebuie coroborați toți factorii implicați.
Pentru a preveni infectarea unei plăgi, din start trebuie aplicate o serie de măsuri care să nu permită
dezvoltarea bacteriilor: inlăturarea țesutului necrozat și a exsudatului in exces, utilizarea cu discernămant a
antisepticelor (nu se recomandă folosirea lor la plăgile necontaminate), evitarea utilizării topice a
antibioticelor. S-a constatat că antibioticele utilizate in tratamente topice nu au atins concentrația necesară
pentru a juca un rol important in combaterea infecției și au constituit doar un risc pentru apariția alergiilor și
pentru dezvoltarea rezistenței la antibiotice.In momentul in care infecția este prezentă, tratamentul constă in
debridare și inițierea antibioterapiei sistemice. Schimbarea pansamentelor pentru plăgile infectate nu necesită
intotdeauna aplicarea unei tehnici aseptice, ci doar a unei tehnici curate.
10
Examenul clinic
Examenul fizic evindențiază următoarele elemente:
1. Infecțiile superficiale-implică numai pielea și țesuturile subcutanate la locul injuriei, pacientul
prezentand:
– Secreție purulentă la nivelul superficial al inciziei (a fost izolat un microorganism prin prin probe
bacteriologice)
– Sangerare spontană la nivelul plăgii
– Țesut de granulație friabil
– Creșterea cantității de exsudat in plagă
– Simptome: durere, inflamație locală, roșeață/căldură
2. Infecțiile profunde-implică țesuturile moi profunde (fascia și mușchii) pacientul prezentand:
– Secreție purulentă ce provine din interiorul inciziei, dar nu dintr-un organ sau spațiu component al
locului operației
– Dehiscență spontană
– Un abces sau altă infecție ce implică incizia profundă evidențiate la examinarea directă, in timpul
unei reintervenții, la examenul histopatologic sau examinarea radiologică
Dacă infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii operatorii
diagnosticul va fi de plagă operatorie profundă. Infecția organului sau cavității operate care se drenează prin
plagă, este considerată infecție de plagă operatorie profundă.
3. Infecțiile de organ/spații –sunt de regulă infecții care implică orice parte a corpului care a fost
afectată saun nu de intervenția chirurgicală, excluzȃndu-se pielea, fascia, mușchii. Pacientul prezintă:
– Microorganisme izolate printr-un procedeu aseptic (examen bacteriologic) din secreția drenată sau
din țesuturile implicate
– Un abces sau altă infecție ce implică organul/spațial evidențiate la examinarea directă, in timpul unei
reintervenții, la examenul histopatologic sau examinarea radiologică
– Secreție purulentă pe un dren care este plasat printr-o intervenție chirurgicală intr-un organ sau spațiu
Examenul paraclinic
In cazul supuraților de plagă se efectuează următoarele investigații:
– Recoltarea secrețiilor din plagă pentru examen bacteriologic
– Explorarea și evaluarea plăgii
– Antibiograma
– Hemocultura
11
– Urocultura
Potrivit statisticilor internaționale cam 60-80% dintre infecții interesează locul inciziei, iar restul
țesuturile adiacente (infecții intraabdominale/retroperitoneale și a țesuturilor profunde).
Pentru activitatea unei secții de chirurgie și a blocului operator in special este importantă clasificarea
plăgilor in funcție de contaminarea plăgii raportată la momentul intervenției chirurgicale. Aceasta clasificare
este un punct de reper essențial pentru alcătuirea unui program operator intr-o secvențialitate care să evite
contaminarea.
4. Actualități în tratamentul supurațiilor de plagă
Pentru a contracara aceasta complicație postoperatorie extrem de neplăcută și invalidantă pentru
bolnav și impovărătoare și costisitoare pentru un serviciu chirurgical se impun măsuri de asepsie și
antisepsie excepționale, ca și programe organizatorice riguroase, care dau marca unui spital și a garantează
funcționalitatea intregii activități chirurgicale.
Pentru menținerea integrității tegumentelor este necesară ingrijirea și tratarea corespunzătoare a
fiecărei plăgi, in centrul atenției găsindu –se siguranța pacientului și selectarea produsului necesar pentru
ingrijire.
Principiile ingrijirii plăgilor sunt următoarele:
1. Minimalizarea traumatizării plăgii
2. Prevenirea infecțiilor prin indepărtarea țesutului necrozat și detritusurilor, eliminarea spațiilor
moarte (tunele)
3. Menținerea mediului umed in plagă
4. Imbunătățirea factorilor sistemici/Susținerea sistemului imunitar
Scopurile tratamentului topic sunt următoarele:
1. Menținerea unui mediu curat și umed pentru plagă
2. Asigurarea unei oxigenări și circulații adecvate pentru țesuturi
3. Indepărtarea din plagă a exsudatului in exces, a zonelor necrozate și a spațiilor moarte
4. Eliminarea și/sau prevenirea infecției
5. Protejarea plăgii și a țesuturilor inconjurătoare de traume ulterioare
6. Utilizarea produselor adecvate pentru tratament
Protocoalele de ingrijire a plăgilor trebuie individualizate pentru a răspunde nevoilor fiecărui pacient.
Pentru a stabili prioritățile unui plan de ingrijire a pacienților trebuie să ținem seama de următoarele aspecte:
starea generală a pacientului, bolile asociate, durata estimată de vindecare, influența pe care plaga o are
asupra calității vieții pacientului, costul tratamentului, locul unde se face tratamentul. Un protocol de
tratament individualizat pentru fiecare pacient va feri plaga de deteriorare sau de infecție. Cele mai bune
rezultate in tratamentul plăgii sunt obținute prin optimizarea mediului de vindecare.
In momentul prezentării intr-un serviciu medical, ingrijirea unei plăgi parcurge următoarele etape:
1. Imunizarea
Imunizarea este foarte importantă in cazul plăgilor produse prin ințepare, mușcătură, plăgile rezultate
din accidente rutiere și casnice, fracturi, plăgi infectate, in general toate plăgile la nivelul cărora se realizează
condiții de anaerobioza.
Persoanelor care au beneficiat de o vaccinare sau revaccinare corectă li se va administra o doză de 0.5
ml ATPA i.m.. aceeași conduită este recomandată in cazul persoanelor care nu sunt vaccinate și care prezintă
plăgi superficiale, escoriații. Acestora din urmă, dacă prezintă plăgi mai profunde li se va administra ser
12
antitetanic 3000-15000 UAI după desensibilizare prealabilă sau imunoglobuline specifice antitetanice in
doză de 200-500 UAI, in raport cu varsta, apoi se va practica vaccinarea accelerată cu trei doze de 0.5ml
ATPA i.m. la interval de 14 zile. Vaccinarea va incepe imediat după administrarea de ser, dar in altă zonă
anatomică.
2. Toaleta plăgii
Toaleta plăgii constă in indepartearea din plagă și de pe tegumentele din jur a țesuturilor devitalizate, a
microorganismelor, prafului și a corpilor străini de dimensiuni care se pretează la această manoperă, precum
și a resturilor provenite din pansamentul precedent.
Toaleta primară se face cu ajutorul apei și a săpunului (care este considerat un antiseptic minor). După
efectuarea toaletei, tegumentele din jurul plăgii se vor usca prin tamponare, fără insă a usca plagă. Pentru
efectuarea acestei proceduri se vor folosi comprese de tifon și se va evita utilizarea materialelor nețesute
(vată) care, dacă sunt reținute la nivelul plăgii cresc riscul infecțiilor. Dacă plaga se află intr-o zonă cu
pilozitate, firele de păr se vor indepărta prin tundere.
După efectuarea toaletei primare se va face irigarea plăgii și debridarea.
A) irigarea este o metodă care constă in curățirea hidraulică a plăgii cu ajutorul unei soluții antiseptice
introduse in plagă cu o seringă sau o trusă de perfuzie. Trebuie evitată efectuarea toaletei plăgii cu soluții
concentrate de betadină, apă oxigenată sau soluție Dakin deoarece, deși au proprietăți antiseptice, sunt
citotoxice și impiedică procesul de vindecare. S-a constatat că aceste substanțe, pe langă efectul antiseptic au
un efect de uscare al plăgii. Țesuturile uscate au tendințe la necrozare și sunt un mediu bun de dezvoltare
pentru bacterii incetinind totodată procesul de vindecare. Soluția cea mai indicată in efectuarea toaletei și in
irigarea plăgii care nu afectează țesuturile lezate este serul fiziologic. Pentru plăgile infectate și de mare
intindere se poate efectua toaleta și irigarea cu ajutorul dușului. Nu se va turna nici o substanță in plăgile
penetrante, in care se suspicionizeaza o perforație a organelor interne sau a cavitățiilor naturale.
B) Debridarea se referă la indepărtarea țesuturilor devitalizate și a marginilor neregulate ale plăgii.
Acest procedeu urmărește transformarea unei plăgi contaminate intr-o plagă curată, cu margini netede, care
să se preteze la sutură. Deoarece țesuturile necrozate intarzie vindecarea, și promovează inmulțirea
bacteriilor, acestea trebuie indepărtate din plăgi printr-o debridare care să evidențieze țesuturile sănătoase.
Orice debridare duce pentru moment la mărirea suprafeței și profunzimii plăgii. După indepărtarea
țesuturilor necrotice, intr-un interval de 2-3 săptămani, se estimează că plaga iși reduce volumul cu
aproximativ 20%. Debridarea se poate efectua in manieră autolitică, enzimatică, mecanică, chirurgicală și
biologică.
Debridarea autolitică
Debridarea autolitică constă in utilizarea de către organism a propriilor enzime pentru a rehidrata,
inmuia și lichefia țesuturile necrotice și sfacelurile. Procesul este selectiv pentru țesuturile necrozate, fără
afectarea țesuturilor din jur, nu produce durere. Aceaste debridare poate fi efectuată in cazul plăgilor cu
exsudat moderat sau minim cu ajutorul pansamentelor ocluzive sau semiocluzive: filme, pansamente
hidrocoloide și hidrogeluri fixate cu film. Pansamentele au rolul de a menține exsudatul in contact cu plaga.
Este o manoperă ușor de realizat, dar consumatoare de timp și cere o experiență in monitorizarea plăgii
privind semnele de infecție (risc de infecție cu anaerobi). In funcție de dimensiunea zonei necrozate și a
plăgii, efectele acestui tip de debridare devin vizibile intr-un interval de 72-96 de ore.
Debridarea enzimatică
Debridarea enzimatică se efectuează cu ajutorul unor preparate care conțin enzime proteolitice sau alte
enzime de origine exogenă (de regulă unguente) care se aplică pe țesuturile necrozate după o prealabila lor
scarificare pentru a le lichefia. Sunt utilizate pentru orice plagă care conține o cantitate mare de țesut
necrozat in strat subțire, superficial care trebuie indepărtat rapid și care este dificil de debridat prin alte
13
metode. Nu afectează țesutul de granulație. Aceste enzime au un cost ridicat, trebuie aplicate cu atenție (doar
pe zona necrozată). Acțiunea lor trebuie urmărită deoarece pot da reacții inflamatorii și de disconfort.
Debridarea mecanică
Debridarea mecanică se poate face cu ajutorul pansamentelor umede, a hidroterapiei sau a irigării
plăgii. Aceste manevre asigură o debridare neselectivă, din plagă indepărtandu-se atat țesutul necrotic cat și
cel sănătos (țesutul de granulație). Este o manoperă cu un cost scăzut care se utilizează in cazul plăgilor cu
un conținut moderat de țesut necrozat pană in momentul in care acesta a fost indepărtat in totalitate din
plagă. Dezavantajele acestei debridări le constituie durerea produsă pacientului, posibilitatea contaminării
plăgii prin intermediul apei și efectul citotoxic al antisepticelor utilizate.
Debridarea chirurgicală
Debridarea chirurgicală se efectuează de către medicul chirurg in serviciile de specialitate, sub
anestezie, cu ajutorul unui instrument ascuțit (foarfecă, bisturiu) și are ca scop indepărtarea țesutului
necrozat care se intinde pe arii largi. Este o modalitate neselectivă și rapidă de debridare, utilizate mai ales
pentru plăgile care prezintă semne de celulită sau infecție. Medicul chirurg poate controla procedura,
transformand plăgile contaminate, cu margini neregulate in plăgi ușor de suturat și ingrijit. Aceasta
manoperă necesită experiența și indemanare pentru a evită lezarea țesuturilor sănătoase. In funcție de starea
plăgii, necrectomia se poate efectua intr-o singură sesiune in cadrul unei intervenții chirurgicale sub
anestezie locală sau generală sau prin intervenții zilnice in sala de tratament sau in serviciile ambulatorii de
specialitate utilizand bisturiu, chiureta și foarfece și sub protecția oferită de utilizarea lidocainei gel sau
spray.
Debridarea biologică
Debridarea biologică este un procedeu controversat care are ca punct de plecare medicina tradițională
chineză. Debridarea este efectuată de larve ale muștei Lucillia sericata in lungime de 2-3 mm care produc
enzime proteolitice care lichefiază și elimină țesutul necrotic, fără afectarea țesuturilor viabile. Aceasta
devine substrat nutritiv pentru dezvoltarea ulterioară a larvelor. Utilizarea lor este contraindicat in cazul
plăgilor cu tendința la sangerare a celor care prezintă comunicări in cavitățile organismului sau care sunt
plasate in proximitatea marilor structuri vasculare. Este o metodă utilizată pentru plăgile cu necroze extinse,
cu evoluție dificilă, a plăgilor cu miros neplăcut. Rezultatele obținute in practică inclusiv in tratamentul
plăgilor infectate cu stafilococ aureu meticilino-rezistent și cu pseudomonas au surescitat interesul unor
companii de produse medicale care au scos pe piața pansamente sterile care conțin aceste larve, argumentand
astfel rolul lor antibacterian și folosirea lor pentru debridare.
3. Hemostaza
Hemostaza se poate obține prin compresiunea plăgii cu o compresă sterilă, prin ligaturarea vaselor
afectate sau electrocauterizare. In cazul plăgilor superficiale, simplă sutură a plăgii conduce la hemostază.
Este bine de știut că procesul de debridare produce fenomenul de sangerare conform principiului ca orice
țesut sănătos, viabil sangerează.
4. Anestezia
Durerea provocată de o injurie ajută pacientul să reacționeze in vederea vindecării plăgii. Controlul
durerii trebuie insă inițiat pentru a reduce stresul. Plăgile superficiale sunt tratate după o prealabilă anestezie
locală cu infiltrație de Xilina (lidocaină) 1% in doza maximă de 7mg/kg (aproximativ 50 ml de soluție 1%).
Pentru plăgile din zonele vascularizate se adaugă la anestezic și medicație vasoconstrictoare (adrenalina)
pentru controlul sangerării. Pentru plăgile profunde sunt recomandate anestezia regionala sau generală.
5. Sutura plăgii
Plăgile profunde și inciziile trebuie inchise cu ajutorul suturilor, agrafelor, benzilor adezive sau
adezivilor tisulari. In cazul plăgilor simple, regulate, marginile plăgii trebuie menținute apropiate prin
14
intermediul suturilor profunde și superficiale care au ca scop formarea unei cantități reduse de colagen,
respectiv a unei cicatrici minime. Suturile plasate la nivelul straturilor profunde trebuie să vizeze țesuturile
care conțin colagen (ligamente, tendoane, fascii musculare, derm, etc.). Sutura plăgii trebuie să fie precedată
de o anestezie locală. Factorii care determină sutura unei plăgi sunt: tipul plăgii, mărimea plăgii, localizarea
plăgii, vechimea plăgii, prezența sau nu a infecției, starea generală a pacientului.
Pentru ca o plagă să poate fi suturată trebuie sa indeplinească următoarele condiții: să fie curată, cu
țesut viabil, lipsită de tensiune, marginile să ii fie aproximativ egale. Sutura trebuie să se facă atraumatic, să
nu fie prea stransă (produce ischemie și necroză).
Scoaterea firelor de sutură trebuie să se facă in funcție de regiunea unde sunt aplicate. O zonă in care
vascularizația este bogată (scalp, față) și tegumentul nu este tensionat, permite o indepărtare mai precoce a
firelor de sutură. Este important de cunoscut perioada indicată pentru scoaterea firelor pentru fiecare regiune,
deoarece temporizarea acestei manopere duce la apariția unei cicatrici care prezintă aspectul de „cale ferată”
(scalp: 5-8 zile, fața: 2-5 zile, trunchi: 7-10 zile, abdomen: 5-8 zile, membru superior: 5-10 zile, mana: 7-10
zile, mȃna –transversal pe plică: 7-14 zile, coapsa: 7-10 zile, gamba:10-14 zile, picior: 10-14 zile).
Benzile adezive („strip” -urile) se recomandă in situația in care există un edem important al zonei
afectate sau dacă sutura nu se poate efectua in condiții corespunzătoare. Nu sunt eficiente in zonele cu
pilozitate crescută. Grefele de piele și lambouri locale, regionale sau libere sunt recomandate in cazul
plăgilor cu lipsa mare de tegument. Utilizarea adevizilor tisulari este o metodă neinvazivă și se folosește in
cazul plăgilor acute, simple.
6. Pansamentul
Efectuarea unui pansament corect depinde de tipul plăgii și de stadiul de vindecare in care aceasta se
găsește. Pentru alegerea metodei optime de pansat se recomandă evaluarea atentă a plăgii și incadrarea ei in
una din următoarele categorii, după tipul de țesut predominant din plagă (plagă roz, plagă roșie, plagă
galbenă, plagă verde, plagă neagră).
Este foarte probabil că la nivelul plăgii să nu existe o uniformitate din punct de vedere a prezenței
țesuturilor și a stadiilor de vindecare.
Recunoașterea acțiunii benefice a mediului umed asupra procesului de vindecare al plăgii a imbunătățit
viziunea asupra proprietăților pe care un pansament ideal trebuie să le intrunească. O plagă trebuie menținută
la o temperatură optimă, bine hidratată, protejată de durere și bine oxigenată, de aceea un pansament ideal
trebuie să ofere:
– Menținerea unei umidități optime la nivelul plăgii pentru a produce o debridare autolitică și/sau a
promova granularea și epitelizarea.
– Facilitarea schimburilor de gaze, aportul de oxigen la suprafața plăgii susține fagocitoza și
epitelizarea, controland formarea țesutului de granulație in exces, eliberarea bioxidului de carbon este
importantă deoarece acesta inhibă metabolismul celular.
– Protejarea plăgii de traumele ulterioare pentru a preveni intarzierea vindecării.
– Impermeabilitatea pentru bacterii.
– Absorbant pentru exudatul in exces, fără ca secrețiile să ajungă la stratul de suprafață al
pansamentului, ceea ce ar permite accesul bateriilor in plagă.
– Să nu fie aderent la plagă deoarece scoaterea lui ar produce lezarea țesuturilor nou formate.
– Izolarea termică deoarece plăgile menținute la temperatura organismului iși dublează răspunsul
proliferative.
– Să fie acceptabil din punct de vedere estetic deoarece orice pansament are un impact asupra imaginii
corporale a pacientului.
– Să nu necesite o schimbare frecventă.
– Să poate fi schimbat atraumatic.
– Să aibă un pH optim.
15
5. Complicații. Evoluție. Prognostic
In procesul natural de vindecare pot să apară o serie de complicații care afectează evoluția firească spre
vindecare și anume: infecția, hemoragia, dehiscența, eviscerația, formarea in exces a țesutului de granulație,
necrozele, tetanosul, gangrena gazoasă, modificări pigmentare, malignizarea, cicatrizarea patologică.
A) Infecția
Orice plagă, chiar și plăgile chirurgicale, sunt contaminate cu germeni. Simpla prezență a germenilor
in plagă nu este echivalentă cu infecția. Termenul de infecție se poate utiliza doar in cazul in care germenii
patogeni sau cei oportuniști pătrund in profunzimea plăgii și incep să se dezvolte cauzand distrugeri tisulare
datorită toxinelor produse. Infecția unei plăgi este caracterizată prin inflamație, căldură, roșeață, durere,
simptome apărute la 36 pană la 48 ore după injurie. Pacientul prezintă febră și tahicardie, alterarea stării
generale (astenie, cefalee, anorexie, greață, etc), ganglioni limfatici inflamați, creșterea numărului de
leucocite (leucocitoza), creșterea VSH- ului, fibrinogenului, apariția secreției purulente. Factorii de risc
asociați cu infecția sunt: contaminarea plăgii in timpul intervenției chirurgicale sau efectuării unei proceduri,
prezența unui corp străin in plagă, malnutriția, obezitatea, deshidratarea, bolile asociate (diabetul). Infecția
intarzie vindecarea plăgilor, iar dacă este o formă severă, o stopează.In timpul unei infecții apar distrugeri
tisulare importante. Chiar și o incizie simplă, dacă este infectată, trebuie lăsată să se vindece “per
secundăm”. Infecția este cea mai comună complicație postoperatorie, apărand in mod obișnuit intre 2 pană la
7 zile după intervenția chirurgicală.
Celulita este o infecție a plăgii care diseminează in țesuturile din jur. Abcesul este o infecție
bacteriană prezentă sub tegument sub forma unei colecții de bacterii, care posibil conține și țesut necrozat,
leucocite. Acest tip de colecție trebuie incizată și drenată.
Pe durata oricărei infecții a plăgii există pericolul limfangitei, a diseminării infecției in sistemul
limfatic.
B) Colecțiile lichidiene
Hemoragia este o altă complicație potențial a plăgilor chirurgicale. Riscul de sangerare excesivă este
crescut in primele 48 ore după intervenția chirurgicală, dar continuă a fi un risc de-a lungul procesului de
vindecare. Sangerarea poate incepe spontan prin indepărtarea unui cheag sau poate fi rezultatul unei
traumatizări a plăgii sau a unei presiuni asupra liniei de sutură. Efortul de tuse, mișcările in exces pot cauza
presiune asupra suturii, dand naștere la o hemoragie.Local se poate observa un pansament imbibat cu sange.
Pacientul prezintă hipotensiune, tahicardie, stare generală alterată. Datorită unei hemostaze
necorespunzătoare pot apare hematoamele (in special la pacienții aflați sub tratament cu heparină).In acest
caz, apare o colorație roșie-violacee a tegumentelor și durerea (datorită comprimării viscerelor, a nervilor,
mușchilor). Toate hematoamele trebuie ingrijite cu mare atenție, deoarece, in evoluția lor sunt predispuse la
infecții.
Seroamele sunt complicații frecvente a plăgii operatorii și se datorează acumulării de limfă și alte
secreții la aceste nivel.De regulă apar la un interval de 7-10 zile postoperator, după indepărtarea tuburilor de
dren. Dacă secrețiile nu sunt drenate corespunzător, stagnarea lor produce tensiune asupra plăgii, ele
drenȃndu –se uneori spontan prin plagă. Aspectul lor este galben pai. Trebuie acordată atenție deosebită
inlăturării lor deoarece pot deveni un mediu bun de cultură pentru bacterii.
C) Dehiscența și eviscerația
16
Distensia abdominală poate cauza desfacerea suturii, cauzand dehiscența și eviscerația. Dehiscența
este redeschiderea plăgii chirugicale. Eviscerația este revărsarea viscerelor prin plagă.In cazul unei
intervenții chirurgicale pe abdomen, eviscerația poate fi gravă. Dehiscența sau eviscerația pot fi rezultatul
unei infecții, a unei malnutriții, a unei stări de sănătate compromise inaintea actului chirurgical, a trezirii
incorecte din anestezie, a unor manevre incorect executate asupra bolnavului la trecerea de pe masa de
operație pe targă și apoi pe pat. Semnele eviscerației le constituie imbibarea pansamentului plăgii cu secreție
serosanghinolentă, sub pansament evidențiindu-se ansele intestinale.
D) Formarea in exces a țesutului de granulație
Datorită unei situații locale particulare care generează o vascularizație excesivă, in perioada de
granulare a plăgii poate apare un țesut de granulație patologic friabil, edemațiat, gelatinos, care prezintă false
membrane și are o culoare roșu inchis, sangerand la cea mai mică atingere.
E) Cicatrizarea patologică
Cicatricea cheloidă este o cicatrice proeminentă, care se intinde in afara limitei plăgii anterioare cu
slabă tendință la regres, are margini neregulate, cu aspect inestetic. Apare tardiv, la cateva luni de la
producerea plăgii, in special la tineri și la persoanele de culoare și nu are tendința să se reducă in timp. Este
considerate a fi o tumoră benignă care invadează țesutul normal din jur. Riscul formării acestui tip de
cicatrice apare in cazul plăgilor care traversează liniile de tensiune ale tegumentului, a plăgilor localizate pe
pavilionul urechii, presternal, aria deltoidului. Cicatricile cheloide recidivează, datorită predispoziției
organismului la astfel de cicatrizare.
F) Cicatricea hipertrofică nu depășește limita anterioară a plăgii, este voluminoasă, cu vascularizație
intensă și un epiderm subțire. Este asociată cu contractura atunci cand se găsește la nivelul unei articulații.
Apare de regulă in prima lună după traumatism și are tendința de a se reduce progresiv in timp și răspunde la
tratament. Este localizată frecvent in zona cutiei toracice anterior sau posterior.
G) Cicatricea retractilă este o reducere a zonei cicatrizate și producerea unei corzi fibroase, cu aspect
neregulat. Localizarea acestor cicatrici este in zonele flexorii și este determinată de imobilizări
necorespunzătoare pe perioada vindecării sau mobilizare intarziată pentru recuperarea segmentului.
H) Cicatricea cu rezistența scăzută apare in cazul cicatricilor care sunt supuse permanent unei presiuni,
țesutul nou format fiind subțire. Aceasta cicatrice este un factor favorizant in apariția herniilor.
I) Cicatricea dureroasă apare datorită prinderii unor terminații a nervilor periferici in țesutul cicatriceal
și formării astfel a unui nevrom, La nivel local apar hiperestezii și parestezii.
J) Cicatricea inestetică poate apare cand sutura plăgii nu a putut fi efectuată in condiții optime
(intervenții de urgență), iar rezultatul obținut nu este corespunzător estetic.
K) Modificările pigmentare-in cursul formării cicatricii, por apărea modificări pigmentare. Unele
ulcere cornice vindecate lasă in urma lor un tegument de culoare ruginie, datorat depozitelor de
hemosiderina de la aceste nivel
17
CAPITOLUL II
PARTEA SPECIALĂ
18
A.Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu supurații ale
plăgilor.
Datorită simptomatologiei grave, cu o evoluție in cele mai multe cazuri favorabilă dar cu complicații
grave, in care factorul central este durerea, rolul asistentei medicale este bine definit atat in asigurarea
condițiilor de ingrijire (confort, igienă, alimentație, supraveghere, tratament) cat și in atenția și amabilitatea
de care dă dovadă in acțiunile sale dar mai ales in respectarea normelor de asepsie și antisepsie, esențiale
pentru o evoluție favorabilă a pacienților.
In aria chirurgicală, procesul de ingrijire al plăgii este complex și implică efortul susținut al unei
intregi echipe, rolul asistentei medicale fiind unul foarte important. Asistentele medicale care iși desfășoară
activitatea in acest domeniu se ocupă direct de ingrijirea plăgilor și in același timp oferă pacienților
consiliere pentru că aceștia să ințeleagă ce se intamplă cu ei pe parcursul vindecării. Rolul de bază al
asistentei medicale constă in a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să iși mențină sau să iși recaștige
sănătatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, dacă ar fi avut voință sau cunoștințele
necesare. Asistenta medicală trebuie să posede cunoștințe temeinice cu privire la vindecarea plăgilor pentru a
influența acest proces și a obține o cicatrice acceptabilă din punct de vedere estetic, care să nu limiteze
funcționarea organismului, astfel incat bolnavul să iși recaștige independența cat mai repede posibil.
Bolnavul necesită pe tot parcursul bolii o supraveghere medicală foarte atentă, atat generală cat și
locală. Astfel rolul asistentei medicale este atat profilactic cat și curativ, ea intervenind atat in tratarea
pacienților cat și in prevenirea perturbării homeostaziei organismului sub acțiunea factorilor externi și
interni.
Acest rol poate fi clasificat in:
Rolul propriu – intervențiile personale ale asistentei;
Rol delegat – intervențiile efectuate la indicația medicului.
Rolul propriu și delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu supurații ale plăgilor
constă in:
o Recunoașterea semnelor și simptomelor care apar in supurațiile plăgilor;
o Educația sanitară a pacientului;
o Efectuarea actelor de investigație conform indicațiilor medicului;
o Oferirea de informații corecte pacientului și de sfaturi, la externare;
o Efectuarea tratamentului conform unui plan de ingrijire personalizat.
Rolul asistentei medicale în recunoașterea manifestărilor de dependență
Asistentele medicale care iși desfășoară activitatea in secția de chirurgie sunt implicate direct in
ingrijirea plăgilor. Asistenta medicală trebuie să fie bine pregătită pentru a putea recunoaște din timp
semnele și simptomele apariției supurațiilor de plagă, pentru că intervențiile ei să fie cele corecte, pentru a
anunța medicul asupra modificărilor ce pot apărea și nu in ultimul rand pentru a cunoaște profilaxia acestei
acțiuni.
19
Modificările clinice cele mai frecvente sunt:
o Stare generală alterată;
o Febră și frison;
o Senzația de “pansament prea strans” la nivelul plăgii;
o Dureri intense la nivel abdominal și la nivelul plăgii;
o Semne celsiene (calor, dolor, rubor, tumor) la nivelul plăgii;
o Tahicardie și tahipnee;
o Dehiscența (sau eviscerația) plăgii;
o Mirosul necorespunzător al plăgii.
Rolul asistentei medicale în promovarea sănătății și educației sanitare
Cunoașterea etiologiei și a patogenezei supurațiilor de plagă permit realizarea unei bune atitudini
profilactice. Informațiile de care dispunem la ora actuală sunt in măsură să fundamenteze un program de
tratament și de profilaxie a supurațiilor de plagă, program care este aplicat cu succes in clinica noastră.
Planul de profilaxie primară:
o Respectarea circuitelor intraspitalicești;
o Spălarea mainilor și dezinfecția lor după fiecare manevră efectuată;
o Utilizarea mănușilor (sterile, nesterile, de uz general);
o Utilizarea măștilor, ochelarilor, halatelor, sorțurilor și bonetelor;
o Manipularea instrumentelor, materialelor și echipamentelor necesare;
o Plasarea pacienților (salon adecvat), transportul pacienților;
o Plasarea corectă a reziduurilor infectate.
Planul de profilaxie secundară
o Respectarea tratamentului prescris de medic;
o Efectuarea controalelor periodice a pansamentelor și inspecția plăgii inclusiv la 7 zile de la
externare;
o Informare asupra respectării unei igiene riguroase și a repausului la pat;
o Respectarea asepsiei/antisepsiei;
o Respectarea regimului dietetic;
20
o Evitarea eforturilor fizice și a suferințelor inutile;
o Tratarea eficientă a infecției;
o Program de profilaxie antimicrobiană.
Educația sanitară a aparținătorilor privind:
o Regimul alimentar al pacientului;
o Asigurarea repausului la pat;
o Evitarea vizitelor prelungite sau cand aparținătorii au cel mai mic semn de boală;
o Asigurarea unei igiene riguroase;
o Asigurarea unui climat corespunzător;
o Asigurarea că tratamentul este făcut corespunzător.
Regimul alimentar
o Alimentația din prima zi postoperator constă in administrarea de lichide, apă plată sau ceai
neindulcit. După reluarea tranzitului pentru gaze, de regulă a doua sau a treia zi, se poate servi ceai indulcit,
zeamă de compot, zeamă de supă (strecurată), și iaurt iar ulterior se diversifică meniul cu biscuiți, budinci,
pireuri de legume și cartofi, rasol, carne fiartă. Odată cu reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale
se poate reveni la o alimentație complexă cu regimuri specifice pentru diferitele tipuri de patologii și
intervenții chirurgicale. Cantitatea de alimente va crește treptat, astfel ca la reluarea completă a alimentației
să se ajungă și la cantitatea suficientă de alimente care să asigure necesarul zilnic de calorii.
Efectuarea actelor medicale de investigație
Participarea asistentei medicale la examenul clinic și la efectuarea testelor clinice.
Rol propriu
o Asigurarea condițiilor de examinare: salon curat și aerisit, cu luminozitate și temperatura optime,
lenjerie de pat și de corp curate, pacientul cu igiena parțială efectuată;
o Pregătirea materialelor și a instrumentelor necesare: stetoscop, tensiometru, pansamente și
comprese sterile, tăvița renală, mănuși sterile și de uz general, seringi, pense hemostatice, sonda canelată cu
stilet butonat pentru inspecția plăgii;
o Pregătirea psihică a pacienților: explicarea necesității examenului clinic;
o Pregătirea fizică a pacienților: asigurarea poziției necesare examinării, dezbrăcarea regiunii
interesate, inlăturarea pansamentului cu blandețe.
Rol delegat
o Participarea la examenul clinic (servirea medicului cu instrumentarul solicitat, efectuarea
pansamentelor)
21
Recoltarea produselor pentru examenele de laborator
Rol propriu
o Se recoltează sange și urină, dimineața pe nemancate, conform tehnicilor de recoltare, pacientul
fiind informat cu o zi inaintea recoltărilor;
o Asistenta medicală participă la examinarea plăgii, supraveghȃnd pacientul și servind medicul cu
materialul necesar (pense hemostatice, sonda canelată cu stilet butonat);
o Asistenta etichetează plăcile Petri pe care așează produsele recoltate din plagă și le transportă la
laborator;
o Efectuarea tehnicilor in condiții de strictă asepsie: puncția venoasă, recoltarea produselor din plagă
și pansamentul plăgii după examinare.
Rol delegat
o Recoltarea produselor din plagă la indicația medicului.
Rolul asistentei medicale în administrarea tratamentului
Tratamentul in supurațiile plăgilor constă in:
o Administrarea medicamentelor pe cale parenterală, per os;
o Administrarea antibioticelor, antimicoticelor, antipireticelor, calmantelor;
o Oxigenoterapia hiperbară;
o Hidratarea organismului;
o Efectuarea igienei riguroase;
o Toaleta plăgii (aseptic).
Se va acorda o atenție deosebită:
o Condițiilor de mediu corespunzătoare (aerisire, luminozitate, umiditate, temperatură);
o Efectuarea și menținerea unei igiene personale riguroase;
o Toaletarea in mod aseptic a plăgii și respectarea normelor asepsie/antisepsie in cadrul oricărei
manevre;
o Repausul la pat care este important in vindecare plăgilor;
22
o Mobilizării precoce a pacientului postoperator.
Asistenta medicală are rolul de a administra corect tratamentul prescris de medic și are datoria de a
cunoaște următoarele lucruri:
o Locurile de elecție in cazul administrării parenterale (intramuscular, intravenos, intradermic,
subcutan);
o Modul și calea de administrarea a medicamentelor;
o Acțiunea și efectele secundare;
o Medicamentele se administrează numai după prescripția medicului;
o Caracteristicile medicamentelor;
o Doza terapeutică, doza maximă și limita inferioară a dozei toxice;
o Indicația medicamentelor utilizate;
o Tehnica administrării și particularități ale administrării;
o Manevrele utilizate pentru a masca gustul sau mirosul neplăcut al unor medicamente;
o Incompatibilitățile medicamentoase;
o Modul de păstrare al medicamentelor;
o Efectul care se așteaptă de la medicamentul administrat și timpul necesar apariției acestuia;
o Efectele secundare ale medicamentelor administrate;
o Diferențierea manifestărilor afecțiunilor de bază de cele survenite ca efecte secundare;
o Fenomenele de hipersensibilitate legate de acțiunea unor medicamente: idiosincrazia sau alergia
medicamentoasă.
Asistenta medicală trebuie să recunoască regulile de administrare a medicamentelor:
o Medicamentul administrat trebuie identificat;
o Se verifică integritatea ambalajului;
o Se verifică formă de prezentare, culoarea și mirosul medicamentului;
o Se verifică termenul de valabilitate;
23
o Se respectă calea de administrare;
o Se respectă orarul și ritmul de administrare;
o Se respectă doza prescrisă;
o Se respectă somnul fiziologic (dacă este posibil);
o Medicamentul prescris nu se inlocuiește cu alt medicament cu efect asemănător fără indicația
medicului;
o Se evită incompatibilitatea medicamentoasă;
o Administrarea medicamentelor se face doar de asistenta medicală;
o Se respectă succesiunea administrării medicamentelor (tablete, picături, injecții, ovule, supozitoare,
capsule, soluții);
o Se administrează imediat medicamentul ce a fost deschis;
o Se anunță greșelile de administrare;
o Se lămurește pacientul asupra medicamentelor prescrise;
o In timpul administrării medicamentelor se ține cont de: alimentație – inainte, in timpul sau după
masă; in funcție de perioada de activitate și odihnă – se respectă timpul de odihnă, pe cat posibil, dimineața
se administrează diureticele iar seara inainte de culcare se administrează somniferele;
o Profilaxia infecțiilor intraspitalicesti prin respectarea strictă a măsurilor de asepsie, spălarea pe
maini inainte și după terminarea fiecărei manevre, folosirea mănușilor, dezinfecția riguroasă a tegumentelor.
24
B.STATISTICĂ MEDICALĂ
Scopul lucrării este de a demonstra că supurațiile postoperatorii de plagă, deși frecvente la noi in
țară, au evoluție bună sub tratamentul antibiotic și local iar in mare parte acestea se vindecă fără complicații.
Metodologie:
o STUDIU DE TIP RETROSPECTIV
o PERIOADA STUDIULUI: 1.01.2008 – 1.12.2009
o LOTUL STUDIAT: 200 pacienți
o PERIOADA MEDIE DE URMĂRIRE: 12 luni
o CRITERII DE INCLUDERE
1. Pacienți diagnosticați in secția de UPU a Spitalului de Urgență Brașov cu boli in faza acută cu
indicație de intervenție chirurgicală de urgență
2. Pacienți internați in secția de Chirurgie a Spitalului de Urgență Brașov ce au suferit deja o
intervenție chirurgicală
Rezultate și discuții
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE SEX
25
Grafic nr.1 Sex ratio bărbați – femei
Varsta medie a lotului studiat este de 56 ani. Sex ratio bărbați – femei este de 1,04.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE GRUPELE DE VÂRSTĂ
Grafic nr.2 Distribuția pe grupe de varstă
Distribuția pe grupe de varsta arată o frecvență crescută a cazurilor diagnosticate peste 56 de ani,
comparativ cu cele sub 56 de ani.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE DOMICILIU
Grafic nr.3 Distribuția in funcție de domiciliu
26
Aceasta distribuție arată o frecvență crescută a bolii in mediul urban.
RATA DE SUPRAVIEȚUIRE
Grafic nr.4 Rata de supraviețuire
Din lotul de pacienți studiat 93% au supraviețuit afecțiunii, doar 7% fiind decedați.
RATA DE VINDECARE
Grafic nr.5 Rata de vindecare
27
Procentual, din lotul de pacienți studiat, 60% s-au externat vindecați iar 40% ameliorați.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE GERMENII IMPLICAȚI
Grafic nr.6 Distribuția in funcție de germenii implicați
Observăm că 81% din germenii implicați in supurațiile plăgii sunt germeni anaerobi și doar 19% sunt
germeni aerobi.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE FORMA EVOLUTIVA
28
Grafic nr.7 Distribuția in funcție de forma evolutiva
Se observă că doar 8% dintre pacienții tratați in clinica noastră prezintă forme severe ale afecțiunii,
restul de 92% fiind forme ușoare.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE TRATAMENT
Grafic nr.8 Distribuția in funcție de tratament
Din punct de vedere al tratamentului cu aminoglicozide și derivați de imidazol procentul este crescut
(72%) iar rata vindecării este mare. In ceea ce privește tratamentul cu betalactamine procentul este mai
scăzut de doar 28%.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE PREPARATELE DEZINFECTANTE FOLOSITE
29
Grafic nr. 9 Distribuția in funcție de preparatele dezinfectante folosite
Procentual, majoritatea pacienților tratați cu povidone-iodina (58%) dezvoltă o ameliorare a cicatrizării
plăgii și la un procent aproximativ crescut de 42% tratați cu clorhexidina se observă imbunătățirea aspectului
plăgii.
DISTRIBUȚIA ÎN FUNCȚIE DE AFECȚIUNE
Grafic nr.10 Distribuția in funcție de afecțiune
Din punct de vedere al afecțiunii, pe primul loc in statistica noastră se situează colecistitele acute in
procent de 44% urmate de apendicitele acute cu un procent de 34% și de ocluziile intestinale in procent de
22%.
30
C.Plan de îngrijire pentru pacienții cu supurații postoperatorii ale plăgilor
Secția: Chirurgie
Locul: Spitalul Clinic Județean Brașov
Pacienți:4 cazuri
Date generale
pacient Caz1:R.I Caz2:M.S Caz3:B.C Caz4:A.M
Sex Masculin Feminin Masculin Masculin
Varsta 60 de ani 58 de ani 63 de ani 75 de ani
Data internării 05.11.2009 19.06.2009 12.03.2009 11.04.2009
Motivele
internării
-stare generală
alterată
-diagnostic
anterior de
neoplasm de rect
ocluziv
-astenie
-fatigabilitate
-durere la nivel
rectal
-rectoragie
-febra
-tahicardie
-tahipnee
-stare generală
alterată
-fatigabilitate
-diagnosticata și
operată de urgent
de ocluzie
intestinală
-febra
-oligurie
-tahicardie
-tahipnee
-stare generală
alterată
-diagnosticat și
operat pentru
colecistita acută
gangrenoasa
litiazica cu
gangrene
țesuturilor
periveziculare
-febra
-frisoane
-tahicardie
-tahipnee
-stare generală
alterată
-diagnosticat și
operat pentru
colecistita
cronică litiazică
-sindrom
confuzional
-febra
-frisoane
-tahicardie
-tahipnee
Antecedente
H-C
Tatăl cu
neoplasm
pulmonar
Fără semnificație Mama cu
neoplasm mamar
-Mama cu HTA
-Frate cu
neoplasm colon
31
Antecedente
personale
fiziologice și
patologice
-anus iliac stang
-neoplasm de
rect
-menarha la 12
ani
-trei nașteri
-hernie inghinala
operată in 1998
-insuficienta
mitrala
-HTA gr 2
Condiții de
viață și
comportament
-bune
-neaga
fumat,alcool
-conditii bune
-fara fumat și
fără alcool
-pensionar
-fumator de 15
ani
-alcool consum
de 100 gr /zi
-pensionar
-bune
-fara tutn sau
alcool
Medicație de
fond
administrate
inaintea
spitalizării
-radioterapie
-chimioterapie
-diazepam 0-1-0 –
-concor 5mg
1-0-0
-sinvacard 20mg
0-0-1
-tertensif
1-0-0
-enalapril 10mg
1-0-1
Analize sanguine de laborator:
Valori
normale
Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4
32
Tr=142000-
325000 mm
L=4000-
9000mm
Formulă
leucocitară
Neseg.=0-2%
Seg=50-75%
Eo=0-4%
Ba=0-1%
Ly=20-40%
Mo=2-10%
Hb-B=14-
18g/dl
F=12-16g/dl
Ht-B=42-
50%
F=40-48%
Glicemia=70-
115mg/dl
Creatinină=0,
5-1,2mg/dl
Uree=20-
40mg/dl
Fibrinogen=2
00-400mg/dl
VSH-B=1-
7mm/1ora
F=3-
9mm/1ora
Tr=139000mm
L=11000mm
Hb=11.3g/dl
Ht=33.9%
Formulă
leucocitară
Neseg.=0.9%
Seg.=56%
Eo=5%
Ba=0.5%
Ly=35%
Mo=1%
Glicemia=87
mg/dl
Creatinină=0.41
%
Uree=42mg/l
VSH=50mm/h
Fibrinogen=430
mg/dl
Tr=400000mm
L=13500mm
Hb=10.6g/dl
Ht=34%
Formulă
leucocitară
Neseg.=1%
Seg.=80%
Eo=4.2%
Ba=1.3%
Ly=19%
Mo=0.6%
Glicemia=95
mg/dl
Creatinină=0.10
%
Uree=38mg/l
VSH=45mm/h
Fibrinogen=300
mg/dl
Tr=385000mm
L=12456mm
Hb=8.5g/dl
Ht=27%
Formulă
leucocitară
Neseg.=0.7%
Seg.=42%
Eo=3.6%
Ba=0.75%
Ly=45%
Mo=11%
Glicemia=100
mg/dl
Creatinină=0.71
%
Uree=27 mg/l
VSH=88mm/h
Fibrinogen=446
mg/dl
Tr=315000mm
L=15000mm
Hb=12.2g/dl
Ht=36%
Formulă
leucocitară
Neseg.=0.11%
Seg.=69%
Eo=2.5%
Ba=0.3%
Ly=17%
Mo=4.3%
Glicemia=103
mg/dl
Creatinină=1.23%
Uree=69 mg/l
VSH=92mm/h
Fibrinogen=485
mg/dl
Alte explorări:
Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4
Investigații
paraclinice
Colonoscopieformatiune
In urgent –EKG
fără modoficari
Ecografie
abdominala-
Ecografie
abdominal-
33
tumorală friabilă
cu diametrul de
25-40 mm in
zonă
rectosigmoidiana
colecistita acută
gangrenoasă
colecistita cronică
litiazică,litiază
coledociana
TA 150/70 mmHg 125/80 mmHg 110/85 mmHg 180/95 mmHg
Respirație 16/minut 19/minut 18/minut 19/minut
Puls 83b/minut 88b/minut 110b/minut 112b/minut
Greutate 60 kg 55 kg 73 kg 70 kg
Inălțime 1.78 m 1.60 m 1.80 m 1.79 m
Temperatură 38 C 38.2 C 39 C 38.7 C
Alergii -nu prezintă -neaga -nu are -nu prezintă
Apetit -inapetenta in
general
-diminuat -usor scăzut -diminuat
Dentiție și
proteze
dentare
-carii dentare,nu
prezintă proteză
-fara carii
dentare
-lucrari dentare
-fara carii
-proteza dentară
Grețuri și
vărsături
-nu prezintă -nu prezintă -nu prezintă -prezinta greață
Zgomote
intestinale
-prezente -fara zgomote
intestinale
-prezente -prezente
Scaun -1 / zi -2 / zi -1 / zi -2-3 / zi
Folosește
acasă laxative
sau
antidiareice
-antidiareice:
furazolidon 1
tb/zi
-nu folosește -laxative nu
folosește
-antidiareice la
nevoie
-laxative nu a
folosit niciodată
Micțiuni -3/zi și 1 noaptea -4/zi și 2 noaptea -3/zi și 1 noaptea -4/zi și 2 noaptea
Tulburări
urinare
-oligurie -oligurie -oligurie -oligurie
Tegumente -tegumente calde
-prezinta subicter
-tegumente calde
și marmorate
-tegumente
cianotice și
marmorate
-tegumente calde
și marmorate
Edeme -edem al
abdomenului
anterior și
hemitoracele
stang
-edem al plăgii și
al peretelui
abdominal
anterior și lateral
-edem al plăgii și
peretelui
abdominal de
vecinătate
-edem parietal al
plăgii
Transpirații -da -da -da -da
Somnul:număr
de ore/24 ore
-7ore/24 ore -9ore/24ore -8ore/24ore -6ore/24ore
Insomnii -nu prezintă -nu prezintă -nu prezintă -frecvente
-foloseste
somnifere
Diazepam 0-0-1
Capacitatea de
a comunica
-normala -normala -normala -normala
Tulburări de -nu prezintă -nu prezintă -nu prezintă -ochelari:
34
auz și vedere tulburări de
vedere
-acumulare de
cerumen in
ambele urechi
tulburări tulburări dioptrii:la OD:-1
și la OS:-2
Gradul de
independență
-necesita ajutor
datorită durerilor
-total
independent
-isi folosește
toate membrele
-nu necesită
ajutor
-total
independent
-necesita ajutor
Orientare
temporospatiala
-prezinta
orientare
-prezinta
orientare
-prezinta
orientare
-nu prezintă
orientare datorită
sindromului
confuzional
Tipul
personalității
-flegmatic -melancolic -melancolic -melancolic
Surse de stres -spitalizarea -spitalizarea
-familia
-spitalizarea
-personalul
medical
-spitalizarea
Relația cu
membrii
familiei
-buna -foarte bună -destul de
dezagreabilă
-buna
Relația cu
colegii de
salon
-buna -buna -buna -buna
Relația cu
personalul
medical
-sociabil -buna -buna -respectuos
Nivel de
educație
-mediu -studii superioare -studii medii -10 clase
Gradul de
igienă
-foarte bun -bun -bun -bun
Motilitate -normal -usor afectată -normal -usor afectată
Stațiunea
bipedă
-mentine
ortostatismul
-mentine
stațiunea bipedă
-neafectata -usor afectată
Mersul -oboseste repede -greoi -fara modificări -greoi
Coordonare
motorie
-adecvata -adecvata -adecvata -usor modificată
Durată
spitalizării
05.11.2009 –
12.11.2009
19.06.2009-
27.06.2009
12.03.2009-
18.03.2009
11.04.2009-
21.04.2009
Medicația in
timpul
spitalizării
-Algocalmin
3 fiole/zi
-Quintor 0-2-2
-Diazepam 0-0-1
-SF 500 ml
-Gentamicina
240 mg/zi
-Metronidazol
3g/zi
-Ketalar 200 mg
0-1-0
-Algocalmin 3
fiole/zi
-Fenobarbital 1-
0-1
-Tienam 2g/zi
-Cefort 2 f/zi
-Gentamicina
-SF 1000 ml
-G5% 1000 ml
-Algocalmin
4f/zi
-Clexan 1 f /zi
-Diclofenac
2tb/zi
-Gentamicina
240 mg/zi
-Mialgin 1f/zi
-Diazepam 1f/zi
-Algocalmin 3f/zi
-G10% 1000ml
-Refen 2f/zi
-Ampicilina 4g /zi
-Gentamicina 240
g /zi
-Metronidazol
35
-Cefort 3f/zi
-Ampicilina 3
g/zi
-Omez 1-0-0
-Toaleta
chirurgicală a
plăgii
240 mg/zi
-Metronidazol 3
g /zi
-Ampicilina 4g/zi
-Fortral 1f/zi
-Mialgin 1f/zi
-Omez 0-1-0
-Toaleta
chirurgicală a
plăgii
-Metronidazol 3
g/zi
-Ampicilina 3
g/zi
-Mialgin1f/zi
-Omez 1-0-0
-Toaleta
chirurgicală a
plăgii
3g/zi
-Tertensif 1-0-0
-Enalapril 10 mg
1-0-1
-Pentoxifilin
-Captopril 0-1-0
-Toaleta
chirurgicală a
plăgii
Medicația la
externare
-schimbarea
pansamentului la
policlinica
-urmarirea plăgii
-antibioterapie
conform
indicațiilor
medicului
– – -scimbarea
pansamentului
plăgii vindecate la
policlinica
Diagnostic la
internare
Neoplasm de rect
Anus iliac
stang(stadiu
ocluziv)
Ocluzie
intestinală
Colecistita acută
gangrenoasa
litiazica
Colecistita
cronică litiazică
HTA esențială
gradul 2
CONCLUZII:
o Pacienții se internează pentru stare generală alterată și sunt trimiși de urgență către sala de
operație unde li se efectuează intervenția chirurgicală a bolii de bază, apoi prezintă semnele
simptomele supurației de plagă care se confirmă prin diagnostic medical.
o În urma îngrijirii primite în timpul internării, paricentii au evoluție bună exceptând cazurile 2 și
3 a căror evoluție este gravă cu deces înainte de externare.
Manifestări de
dependență
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Stare generală alterată + + + +
Febră + + + +
Semne celsiene la nivelul
plăgii
+ + + +
Durere la nivelul plăgii + + + +
Crepitații + + + +
Edem al plăgii + + + +
Tahicardie + + + +
36
Tahipnee + + + +
Tegumente (marmorate
sau cianotice)
– + + –
Frison – – + +
Hipotensiune arterială – – + –
Boli associate + – + +
Dehiscenta
(eviscerația)plăgii
_ + + –
Miros necorespunzător + + + +
Sindrom confuzional – – – +
Sindrom septic – – + +
Concluzii: simptomele cele mai frecvente sunt:
Starea generală alterată, febră, semne celsiene la nivelul plăgii, tahicardie, tahipnee, edem al plăgii.
In proporții variabile au mai fost asociate următoarele simptome care de asemenea au fost
caracteristice: crepitații, dureri abdominale și la nivelul plăgii.
Am avut două cazuri in care pacienții au prezentat dehiscența plăgii, tegumente marmorate, frisoane, și
un caz care a prezentat și hipotensiune arterială.
Paraclinic Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Hb Ușor scăzută Ușor scăzută Scăzută Ușor scăzută
Ht Ușor scăzut Normal Scăzut Normal
Trombocite Ușor scăzute Crescute Crescute Ușor crescute
VSH Crescut Crescut Crescut Crescut
Uree Ușor crescut Normal Normal Crescută
Creatinina Normal Ușor scăzută Normal Crescută
Glicemia Normal Normal Normal Normal
Fibrinogen Ușor crescut Normal Ușor crescut Crescut
CONCLUZII:
Cele 4 cazuri au prezentat VSH crescut.
3 cazuri au prezentat fibrinogen crescut iar un caz are fibrinogen cu valoare incadrată normal.
In rest rezultatele analizelor au prezentat variații.
Sex Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Feminin +
Masculin + + +
CONCLUZII- a predominat sexul masculin in proporție de 3:1
37
Vârsta Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
60 58 63 75
CONCLUZII: am avut 3 cazuri in care varsta s a situat intre 58-63 de ani și un caz in care
varstă este de 75 de ani.
Forme clinice Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Acută + +
Cronică + +
CONCLUZII: am avut 2 cazuri aflate in faza cronică și 2 cazuri aflate in faza acută, care au
avut o evoluție spre deces.
Tratament Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Algocalmin + + + +
Fenobarbital – + – –
Diazepam + + + +
Ampicilină + + + +
Gentamicina + + + +
Metronidazol + + + +
Refen – – – +
Fortral – + + +
Mialgin – + + +
Enalapril – – – +
Pentoxifilin – – – +
Tertensif – – – +
Captopril – – – +
Cefort + + – –
Omeprazol + + + +
CONCLUZII:
o In primul caz tratamentul constă in terapia cu antibiotic (Gentamicina, Metronidazol și
Ampicilină), Algocalmin f.3, toaleta chirurgicală a plăgii și pansamentul plăgii.
o In cazul 2 terapia este asemănătoare, in plus folosindu-se Ketalar 200mg și Fenobarbital f.2,
totuși evoluția fiind spre deces.
o Cazul 4 a mai prezentat in antecedente HTA de aceea i s-au mai administrat și Tertensif și
Enalapril pe langă terapia de bază.
o Cazul 3 cu o evoluție gravă a necesitat terapia de bază, adăugandu-se și terapia de susținere a
funcțiilor vitale.
38
Diagnostice
asociate
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Cazul 4
Neoplasm de rect + – – –
Insuficientă mitrală – – – +
HTA – – – +
CONCLUZII:
o Cazul 1 asociază diagnosticul de neoplasm de rect.
o Cazul 4 asociază diagnosticele de insuficiență mitrală și HTA.
o Cazurile 2 și 3 se internează de urgență diagnosticele fiind de patologie acută.
DIAGNOSTICE DE ÎNGRIJIRE
DȊ=diagnostic de îngrijire
O=obiective
Ip=intervenții proprii
Id=intervenții delegate
1. D. Ȋ.: Stare de disconfort datorită durerii abdominale și de la nivelul plăgii.
O: Reducerea stării de disconfort prin diminuarea simptomelor.
Ip:
Monitorizarea durerii abdominale pe o scală de la 1 la 10. La pacienții din primele 3 cazuri,
nivelul durerii este de 6 iar la pacientul din cazul numărul 4, la nivelul numărul 7.
Pentru a reduce durerea:
39
o Se va educa pacientul să stea în repaus la pat, să evite cât mai mult eforturile
fizice.
o Găsirea unei poziții antalgice.
Asigurarea condițiilor de mediu corespunzătoare.
Psihoterapie.
Evaluarea gradului de supurație al plăgii (toate cazurile au prezentat supurație importantă a
plăgii).
Evaluarea nevoilor pacientului pentru a avea o stare de confort adecvată (exemplu: facilitarea
accesului la telefon, radio, etc.).
Educarea pacienților să anunțe medicul, asistenta medicală asupra manifestărilor ce apar.
Aplicarea pe cât posibil a tehnicilor de relaxare.
Evitarea traumatismelor.
Id:
Controlul cât mai des al pansamentului (pentru toate cazurile) și al cateterului venos (pentru
cazul 1).
Colaborarea cu ceilalți membrii ai echipei medicale.
Administrarea medicației prescrise (Urgendol, f.1 la nevoie pentru pacienta nr. 2).
2.D. Ȋ.: Alterarea valorilor tensionale prin creșterea acestora (pentru cazul nr.2).
O:Aducerea și menținerea valorilor tensionale în limite normale.
Ip:
Monitorizarea T.A., puls, respirație, diureza, insistând asupra T.A.
Înlăturarea pe cât posibil a factorilor de stres.
Educarea aparținătorilor asupra regimului și verificarea alimentelor.
Monitorizarea medicației și a efectului ei pentru a vedea dacă valorile T.A. au ajuns la
normal.
Informarea pacientului asupra regimului ce trebuie urmat.
Bilanț ingesta-excreta.
Limitarea hidratării.
Regim hiposodat cu împărțirea rației în 4-5 mese.
40
Evitarea alcoolului, tutunului, cafelei.
Evitarea supraalimentării.
Id:
Administrarea medicației prescrise de medic: Tertensif, Enalapril.
Recoltarea urinii și a sângelui pentru determinarea creatininei serice.
Efectuarea EKG.
3.D. Ȋ: Alterarea echilibrului termic manifestat prin hipertermie (pentru toate cazurile).
O:Refacerea echilibrului termic.
Ip:
Monitorizarea temperaturii la 4-6 ore.
Monitorizarea concomitenta și a celorlalte funcții vitale: puls, T.A., diureza și respirație.
Evaluarea stării de sănătate urmărind apariția celorlalte semne asociate febrei (tegumente
calde, transpirații, mialgii).
Bilanț ingesta-excreta.
Administrarea de lichide în cantitate superioară în funcție de pierderi.
Dacă apar frisoane, încălzim pacienții cu pături, cu sticle cu apă caldă dar care să nu vină în
contact direct cu pielea.
Schimbarea lenjeriei de corp și de pat ori de câte ori este nevoie.
Anunțarea medicului asupra oricăror modificări apărute în starea pacientului.
Supravegherea permanentă a pacientului.
Id:
Administrarea medicației antitermice (Paracetamol).
Administrarea medicației pentru supurația plăgii.
Recoltarea sângelui pentru analize.
4.D. Ȋ:Stare generală alterată datorită asteniei, fatigabilității (pentru toate cazurile).
O:Reducerea simptomatologiei și îmbunătățirea stării generale.
Ip:
Evaluarea stării generale.
Întrebăm pacientul: “Pe o scară de la 1 la 10, cum vă apreciați starea generală?”.
41
Monitorizarea: T.A., puls, respirație, diureza, temperatura.
Monitorizarea durerii, gradul de astenie.
Monitorizarea celorlalte semne și simptome asociate: febră, edeme la nivelul plăgii,
tahicardie, tahipnee.
Monitorizarea echilibrului hidro electrolitic și acido bazic.
Crearea unui mediu de siguranță și colaborarea, în special cu familia.
Încurajarea pacienților să își exprime neliniștea și să raporteze orice schimbare în starea
generală.
Psihoterapie.
Anunțarea medicului la orice modificare în starea pacienților.
Supravegherea în permanentă a pacientului.
Pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru următoarele investigații: colonoscopie (cazul
nr.1), ecografie abdominală (cazurile nr. 3 și 4).
Însoțirea la investigații
Id:
Recoltarea analizelor medicale.
Participarea la investigațiile paraclinice.
Administrarea medicației prescrise de medic:
– Pentru cazul nr.1:
Algocalmin 3f. /zi
Diazepam 1f. /zi
S.F. 500ml/zi
Metronidazol 3g/zi
Gentamicina 240mg/zi
Ampicilina 4g/zi
Cefrom 3g/zi
– Pentru cazul nr.2:
Fenobarbital 2f/zi
Algocalmin 3f. /zi
42
Metronidazol 3g. /zi
Gentamicina 240mg/zi
Ampicilina 4g/zi
Ketalar 200mg/zi
S.F. 1000ml/zi
Tienam 2g/zi
– Pentru cazul nr.3:
S.F. 1000ml/zi
G 5% 1000ml/zi
Algocalmin 4f. /zi
Clexan 1f.S.c. /zi
Diclofenac 1tb. /zi
Metronidazol 3g/zi
Gentamicina 240mg/zi
Ampicilina 4g/zi
– Pentru cazul nr.4:
Mialgin 1f. /zi
Diazepam 1f. /zi
Algocalmin 3f. /zi
G 10% 1000ml/zi
Metronidazol 3g/zi
Gentamicina 240mg/zi
Ampicilina 4g/zi
Enalapril 2tb. /zi
Tertensif 1tb. /zi
5.D. Ȋ.: Risc de dezechilibru în volumul lichidian datorită exsudatului de la nivelul plăgii și
tra transpirațiilor (pentru toate cazurile).
O: Menținerea hidratării normale a organismului.
Ip:
43
Monitorizarea T.A., puls, respirație, diureza, greutate.
Monitorizarea pierderilor și observarea cantității de apă pierdute.
Bilanț ingesta-excreta.
Monitorizarea lichidelor ingerate.
Monitorizarea semnelor de deshidratare (sete, pliu cutanat persistent, hipotensiune
arterială).
Refacerea volumului lichidian prin administrarea de lichide.
Informarea pacienților asupra necesității hidratării organismului, și asupra riscurilor
deshidratării.
Menținerea tegumentelor intacte.
Menținerea igienei riguroase corporale.
Schimbarea lenjeriei de corp și de pat ori de câte ori este nevoie.
Id:
Hidratare orală sau parenterală conform indicațiilor medicului.
Recoltarea de analize pentru determinarea: ionogramei sanguine, creatininei.
6.D. Ȋ.: Alterarea somnului prin scăderea numărului de ore de somn (pentru toate
cazurile).
O: Refacerea calității și cantității somnului.
Ip:
Evaluarea somnului:
o Capacitatea de a dormi
o Numărul de treziri pe noapte
o Numărul de ore de somn
o Senzația de odihnă sau de oboseală la trezire
Determinarea gradului de anxietate.
Evaluarea manifestărilor de depresie.
Realizarea unui mediu favorabil pentru somn-liniste.
Realizarea unui program în spital care să permită somnul-stingerea luminii la ora 22:00,
menținerea liniștii în secție.
Oferirea unui pahar de lapte cald seara.
44
Comunicarea cu pacientul și lămurirea asupra stării sale prezente, înlăturând astfel neliniștea,
teamă.
Id:
Administrarea medicației prescrise (Dormicum).
Psihoterapie.
7.D. Ȋ.: Anxietate datorită fricii de deces (pentru toate cazurile).
O: Reducerea stării de anxietate.
Ip:
Evaluarea tipului de personalitate a pacienților și a echilibrului psihic al acestora.
Sprijinirea pacienților să înțeleagă fenomenul morții.
Încurajarea pacienților să găsească un sprijin real în religie.
Sprijinirea pacienților să comunice cu membrii familiei și cu membrii echipei medicale.
Sprijinirea pacienților să își stabilească obiective realiste și să își creeze un mediu ambiant
liniștit.
Încurajarea membrilor familiei de a fie alături de pacienți.
Id:
Administrarea de anxiolitice la indicația medicului.
Colaborarea cu psihoterapeutul, psihologul.
Colaborarea cu alte specialități.
8.D. Ȋ.: Alterarea tranzitului intestinal datorită intervenției chirurgicale.
O: Îmbunătățirea și refacerea tranzitului intestinal.
Ip:
Combaterea meteorismului abdominal.
Mobilizarea precoce a pacientului.
Aplicații de comprese calde pe abdomen.
Administrarea de cărbune vegetal.
45
Administrarea de lichide pe cale orală (dacă pacientul nu varsă).
Introducerea tubului de gaze.
În caz de fecalom – acesta se fragmentează și se îndepărtează cu blândețe.
Administrare de ulei de ricin sau parafină.
Asigurarea unui climat corespunzător.
Respectarea intimității pacientului.
Id:
Administrare de KCl la indicația medicului.
Clisme uleioase sau înalte la indicația medicului.
9. D. Ȋ.: Alterarea schimburilor gazoase datorită stării de slăbiciune, repausului prelungit
la pala pat (pentru toate cazurile).
O: Menținerea unui nivel în limite normale a gazelor sanguine.
Ip:
Menținerea tegumentelor uscate și curate.
Menținerea patului curat și fără cute.
Schimbarea frecventă a poziției în pat (maximum 2 ore).
Masarea zonelor predispuse la compresiune.
Prevenirea iritării tegumentelor prin îndepărtarea obiectelor străine, întinderea cearșafului.
Asigurarea unui climat corespunzător.
Efectuarea drenajului postural.
Monitorizarea respirației și efectuarea exercițiilor de respirație.
Efectuarea drenajului postural.
Aspirarea secrețiilor din CR.
Recunoașterea semnelor și simptomelor precoce de pneumonie de decubit.
Id:
Administrarea expectorantelor și antibioticelor la indicația medicului.
Colaborarea cu alte specialități.
Recoltarea sputei (dacă e cazul) și a analizelor medicale.
46
10. D. Ȋ.: Alterarea echilibrului nutrițional datorită ingestiei scăzute de alimente (pentru
toatt toate cazurile).
O: Refacerea echilibrului nutrițional.
Ip:
Determinarea greutății și a înălțimii.
Evaluarea stării de nutriție a pacienților și aprecierea aportului alimentar în funcție de vârstă,
sex, înălțime, medicație administrată.
Evaluarea cantitativă și calitativă a alimentelor ingerate pentru a evidenția eventualele
dezechilibre.
Observarea capacității pacientului de a mânca.
Păstrarea cavității bucale curate.
Monitorizarea pacienților pentru a observa eventualele simptome ce pot înlătura senzația de
foame: greață, vomă.
Alimentație enterală, apoi parenterală.
Crearea unor condiții adecvate în vederea alimentării (aerisirea saloanelor, îndepărtarea
produșilor de excreție).
Colaborarea cu nutriționistul asupra unei formule de alimentație adecvate pacientului.
Id:
Administrarea antiemeticelor în caz de greață sau vomă.
Administrarea lichidelor intravenos cu valoare calorică mai mare.
11. D. Ȋ: Alterarea imaginii corporale datorită intervenției chirurgicale.
O: Refacerea și menținerea unei imagini corporale normale.
Ip:
Evaluarea stării psihice a pacienților, a sentimentelor acestora (furie, anxietate).
Informarea pacienților că intervenția chirurgicală este singura metodă care să le prelungească
viața.
Sprijinirea pacienților să își împărtășească sentimentele, să își exprime starea de neliniște.
Educarea pacienților să facă față modificărilor în imaginea corporală.
Încurajarea pacienților să discute și să facă față stării de disconfort.
Asigurarea intimității pacienților.
Încurajarea pacienților să rămână activi cât mai mult posibil.
Implicarea pacienților în îngrijire și încurajarea acestora spre autoingrijire.
47
Implicarea familiei pentru îmbunătățirea stării psihice.
Id:
Colaborarea cu psihoterapeutul.
12. D. Ȋ.: Alterarea perfuziei tisulare datorită infecției (pentru toate cazurile).
O: Menținerea unei vascularizații adecvate și a unei temperaturi normale.
Ip:
Palparea pulsului distal și central și aprecierea calității acestuia.
Măsurarea T.A. sistolice și diastolice.
Urmărirea aspectului extremităților și în special a reactivității capilare la nivelul patului
unghial.
Aprecierea funcționalității pe baza culorii tegumentare (paloare, cianoza).
Depistarea modificărilor date de edemele de la nivelul plăgii.
Educarea pacienților privind necesitatea de a se odihni.
Monitorizarea temperaturii locale și generale.
Monitorizarea pierderilor lichidiene și a echilibrului hidro- electrolitic.
Id:
Administrarea medicamentelor prescrise de medic.
13. D. Ȋ.: Risc crescut de apariție a mortalității prin apariția șocului toxico – septic (pentru
cazu cazurile nr.2 și 3).
O: Diminuarea riscului de șoc toxico – septic.
Ip:
Monitorizarea funcțiilor vitale.
Monitorizarea stării generale a pacientului.
Monitorizarea culorii tegumentelor.
Monitorizarea aspectului plăgii și a manifestărilor ce apar la nivelul plăgilor.
Monitorizarea eliminărilor și a hidratării pacientului.
48
Bilanț ingesta-excreta.
Izolarea pacienților pentru nu a intra în contact cu alți bolnavi.
Educarea aparținătorilor să evite pe cât posibil contactul cu pacienții.
Păstrarea regulilor de asepsie/antisepsie la orice manevră efectuată.
Anunțarea medicului asupra oricăror modificări apărute în starea pacientului.
Id:
Recoltarea de analize medicale.
Administrarea antibioticelor.
Terapie de susținere a funcțiilor vitale.
14. D. Ȋ.: Scăderea capacității de a stabili obiectivele ce trebuie atinse și de a aduce la
îndeiindeplinirea acestora (pentru toate cazurile)
O: Creșterea gradului de implicare a pacientului în realizarea planului de îngrijire.
Ip:
Observarea factorilor ce contribuie la pasivitate (spitalizare, prognosticul nefavorabil, etc.).
Educarea pacienților să își exprime speranțele să descopere noi motivații.
Evaluarea nevoilor pacienților pentru a avea o stare de confort adecvată.
Sprijinirea pacienților în realizarea propriului plan de îngrijire.
Aplicarea tehnicilor de relaxare.
Id:
Colaborarea cu membrii familiei, cu psihoterapeutul.
În încheiere putem spune care este rolul principal al asistenței medicale în îngrijirea pacienților cu
supurații ale plăgilor:
Monitorizarea tuturor funcțiilor vitale ale pacienților.
Supravegherea continuă a stării generale a pacienților și a evoluției plăgilor postoperator.
Recunoașterea semnelor și simptomelor apariției infecțiilor de plagă.
Susținerea fizică și psihică a pacienților.
49
Combaterea durerii și a semnelor de deshidratare.
Colaborarea cu toți membrii echipei medicale.
Implicarea familiei în procesul de îngrijire.
Supravegherea administrării medicamentelor prescrise de medic.
Prevenirea complicațiilor supurațiilor de plagă pentru că orice complicație poate fi fatală.
Educația pacienților în ceea ce privește manifestările acestei afecțiuni și prognosticul ei.
Educația în ceea ce privește stilul de viață anterior îmbolnăvirii: stil de viață și alimentație cât
mai echilibrate, evitarea alcoolului și fumatului, prevenirea infecțiilor.
50
CAPITOLUL III
CONCLUZII
Această lucrare efectuată in secția de Chirurgie a Spitalului Județean de Urgență Brașov dorește
să sublinieze in primul rand aspecte legate de clasificarea plăgilor, in special a infecțiilor de plaga,
tendințele actuale in ingrijirea supurațiilor de plagă, educația și evoluția pacienților cu supurații ale
plăgilor. De aceea in această lucrare am insistat asupra statisticii medicale și a ingrijirilor acordate
pacienților cu supurație de plagă.
Infecția este definită ca “totalitatea consecințelor individuale alea interacțiunii dintre
organismul uman și un agent infecțios viu, in contextul unor anumite condiții de mediu”, in cazul
plăgilor fiind reprezentată de contaminarea zonelor și invazia microorganismelor asociate cu reacția
organismului gazdă. Orice plagă ce prezintă semnele infecției (calor, dolor, tumor, rubor) se consideră
plaga infectată.
51
Infecțiile de plagă reprezintă un capitol important de morbiditate postoperatorie, survenind cu o
frecvență de 2-6% chiar in cele mai bine dotate departamente chirurgicale. Varsta medie la diagnostic
este de 56 de ani.
Boala are o incidență ușor crescută la bărbați, cu un raport bărbați/femei de 2,1 la 1,4, dar fără
diferențe din punct de vedere al evoluției clinice.
Etiologia supurațiilor de plagă este reprezentată cel mai des de Staphylococcus aureus,
Enterococcus spp. și Escherichia coli dar mai pot fi intalniți destul de des și Candida albicans și
Staphylococcus aureus meticilino-rezistent. Focare de infecții ale plăgilor au fost cauzate și de agenți
patogeni neobișnuiți cum ar fi: Clostridium perfrigens sau Legionella pneumophylla.
Principalele manifestări de dependență ale supurațiilor de plagă sunt: stare generală alterată,
febră, frison, semne celsiene la nivelul plăgii, dureri abdominale și la nivelul plăgii, tahicardie,
tahipnee, dehiscența sau eviscerația plăgii, hipotensiune arterială, crepitații, edeme ale plăgii.
Diagnosticul pozitiv este pus pe baza examenului clinic al regiunii incizate și a antibiogramei.
Datorită simptomatologiei grave, cu o evoluție nefavorabilă de obicei, in care factorul principal
este durerea, rolul asistentei medicale este bine definit atat in asigurarea condițiilor de ingrijire
(confort, igienă, alimentație, supraveghere, tratament) cat și in ințelegerea și amabilitatea de care dă
dovadă in acțiunile sale dar mai ales in respectarea normelor de asepsie și antisepsie care au un rol
primordial in evoluția favorabilă a pacienților.
Rolul propriu al asistentei medicale in ingrijirea pacienților cu supurații ale plăgilor constă in:
recunoașterea semnelor și simptomelor care apar in supurațiile plăgilor, efectuarea educației sanitare,
respectarea normelor de asepsie și antisepsie in efectuarea oricărei manevre, efectuarea actelor de
investigație și tratament conform unui plan de ingrijire stabilit pentru fiecare pacient.
Studiul statistic efectuat este:
o Un studiu de tip retrospectiv;
o Perioada studiului 1.01.2008 – 1.12.2009;
o Lotul studiat 200 pacienți tratați in secția de Chirurgie a SCJU Brașov;
o Perioada medie de urmărire: 12 luni;
Criterii de includere:
o Pacienți diagnosticați in secția de UPU a Spitalului de Urgență Brașov cu boli in faza
acută, cu indicație de intervenție chirurgicală de urgență.
o Pacienți internați in secția de Chirurgie a Spitalului de
Urgența Brașov ce au suferit deja o intervenție chirurgicală.
Principalele concluzii care reies in urmă acestui studiu sunt:
o Varsta medie a lotului studiat este de 56 de ani.
o Distribuția pe grupe de varst evidențiază o frecvență crescută a cazurilor diagnosticate
peste 56 de ani.
52
o Sex ratio bărbați –femei este de 1,04.
o Frecvența bolii este crescută la pacienții din mediul urban.
o Distribuția in funcție de evoluția pacientului reflectă faptul că 60% dintre pacienți sunt
vindecați la externare.
o Rata de supraviețuire reflectă faptul că 93% dintre pacienții tratați supraviețuiesc și doar
7% decedează.
Studiul de caz a fost efectuat pe 4 pacienți internați și tratați la secția Chirurgie Brașov. In cele
4 cazuri am incercat să incadrez evoluția și tratamentul supurațiilor de plagă.
Pacienții se internează pentru stare generală alterată, febră și manifestările de dependență ale
bolilor ce au necesitat intervenția chirurgicală.
In urma ingrijirilor primite in timpul internării, pacienții au evoluție bună, exceptand cazurile
nr. 2 și 3 a căror evoluție este gravă cu deces la cateva zile după diagnosticarea supurației de plagă.
Scopul acestei lucrări este de a demonstra că noile descoperiri ale științei, apariția unor
materiale folosite in ingrijirea pacienților, a unor tehnici și tehnologii, obligă asistentele medicale să
devină conștiente de necesitatea completării instruirilor cu noi informații. Cunoscand mai multe despre
„evenimentele” care au loc la nivelul plăgii, ele iși vor dezvolta o gandire critică, fiind mai pregătite să
educe pacienții, să-i facă să-și ințeleagă situația și să ii susțină in procesul de vindecare. O abordare
sistematică, bazată pe principiile vindecării in mediu umed a plăgii și evaluarea pacientului, combinată
cu ințelegerea tratamentului topic, va ajută pacientul să se reintoarcă la starea de sănătate in cel mai
scurt timp posibil, un lucru benefic pentru societate.
BIBLIOGRAFIE
1.Iounuț A. M. -“Managementul plagii:Tratamentul plagilor in mediu umed”; Ed.Medicala
Universitara “Iuliu Hatieganu” 2008.
2.Turner V. -“Standardisation of wound care”,Nursing Standard,1991, vol.5, p. 25-28.
3.Ifrim M., Niculescu Ghe. -“Compendiu de anatomie”, Ed.Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti,
1998.
4.Revis R. D., Seagle B. M . -“Skin Anatomy”, eMedicine.com, Inc.; august 17.
5.Burr S., Penzer R. -“Promoting skin health”, Nursing standard, 2005, vol.19, p. 57-65.
6.Lazǎr S. L., Rancea A. C., Mureșan M. A., Eniu D. T . -“Semiologie si patologie
chirurgicala”,Vol. 1, Ed.Sincron, 1997; p. 152.
7.Perry Anne Griffin & Potter Patricia A. –“Clinical Nursing Skills & Techniques”; Fifth Edition,
2002, Mosby, p. 1004.
53
8.Campton – Johnston S., Wilson J. -“Infected wound management: advanced tehnologies ,
moisture retentive dressing, and die- hard methods”, Critical Care Nursing Quaterly, 2001, vol.24,
p. 64-77.
9.Vowden KR., Vowden P. –“Wound debridement, Part 2: Sharp techniques”, Journal of Wound
Care, 1999, vol. 8 :291-4.
10.Taylor C., Lillis C. & LeMone P. –“Fundamentals of nursing: The art and science of nursing
care”, 2005, Fifth Edition, Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins.
11.Bonn D. –“Maggot therapy: an alternative for wound infection”, 2000, Lancet, vol. 356, p.
1174.
12.Stotts N. A., Withney J. D. –“Identifying and evaluating wound infection”, 1999, Home Health
Nurse, 17: 159- 165.
13.Bowler P. –“The anaerobic and aerobic microbiology of wounds: a review”, 1998, Wounds,
vol. 10: 170- 178.
14.Center for Disease Control and Prevention –“Guideline for prevention of Surgical Wound
Infections”, 1985, Atlanta: Centers for Disease Control, 1- 10.
15.Thomas R., Pearson J., McLaughlin L., Yalamanchili H. –“Wound healing- skin” on
http://www.emedicine.com
16.Center for Disease Control and Prevention: Prevent antimicrobial resistance in health care settings.
http://www.cdc.gov/drugresistance/healthcare/problem.htm
CUPRINS
CAPITOLUL I-PARTEA GENERALĂ
1.Importanța efectuǎrii studiului………………………………………………………………pag.3
2.Supurațiile plǎgilor-particularitǎți ale afecțiunii.
A.Etiopatogenia supurațiilor de plagǎ postoperator…………………………………..pag.4
B.Definiție……………………………………………………………………………pag.5
C.Surse de dificultate…………………………………………………………………pag.8
D.Manifestǎri de dependențǎ………………………………………………………….pag.9
3.Diagnosticul medical………………………………………………………………………pag.10
4.Actualitǎți in tratamentul supurațiilor de plagǎ……………………………………………pag.12
54
5.Complicații.Evoluție.Prognostic…………………………………………………………..pag.16
CAPITOLUL II-PARTEA SPECIALĂ
A.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacienților cu supurații ale plăgilor………………pag.20
B.Statistică medicală…………………………………………………………………………pag 26
C.Plan de ingrijire pentru pacienții cu supurații ale plăgilor postoperator………………….pag.32
CAPITOLUL III
Concluzii…………………………………………………………………………………….pag.57
Bibliografie………………………………………………………………………………….pag.59
Cuprins………………………………………………………………………………………pag.60
55
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Supuratiile Postoperatorii ale Plagilor (ID: 155370)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.