Suportul Tehnologiilor Business Intelligence la Nivelul Managementului Strategic

Suportul tehnologiilor Business Intelligence la nivelul managementului strategic

Cuprins figuri

Introducere

Capitolul 1 Tehnologiile Business Intelligence – oportunitate sau necesitate?

În prezent ignoranța reprezintă cea mai mare amenințare a afacerilor. Uneori informația incompletă poate fi chiar mai daunătoare decât absența ei deoarece luăm decizii și acționăm bazându-ne pe informații care nu reflectă adevarata situație din întreprindere. Nevoia de informare a oamenilor a fost prezentă dintotdeauna, dar ceea ce definește perioada curenta este volumul uriaș de date disponibile, precum și necesitatea de a avea răspunsuri cât mai rapid posibil. Din cauza aglomerării piețelor și a dinamicii mediului economic, abilitatea de a colecta date și de a le transforma în informație utilă pentru procesul decizional poate fi elementul care face diferența. Business Intelligence dorește să elimine ghicitul și ignoranță din întreprinderi prin folosirea depozitelor de date cantitative pe care întreprinderile le colectează în fiecare zi într-o varietate de aplicații corporative.

Ce sunt tehnologiile BI?

Mediul de afaceri s-a schimbat dramatic în ultimii 20 de ani. Multe întreprinderi funcționează acum la nivel mondial 24 de ore pe zi 7 zile din săptămînă. Orice activitate desfășurată are ca rezultat crearea de date. Pentru a lua o decizie orice angajat are nevoie de informații, aici intervin tehnologiile BI care au un rol extrem de important – transformarea datelor în informații.

Pentru prima oară termenul de Business Intelligence a fost descris de către Hans Peter Luhn, în cadrul lucrării "A Business Intelligence System" unde afirma că tehnologiile BI trebuie să reprezinte un suport pentru “a înțelege interdependențele dintre faptele prezentate în așa fel încât să ghideze acțiunea spre scopul dorit”. Apoi în 1989 Howard Dresner definește Business Intelligence ca fiind “concepte și metode de îmbunătățire a procesului decizional a afacerilor prin utilizarea unor sisteme de sprijin bazate pe fapte”.

Nevoia de sisteme informaționale care să ajute managerii în analiza activităților trecute și în special previzionarea celor viitoare s-a simnțit din ce în ce mai mult odată cu criza financiară globală și numeroasele scandaluri contabile, acționarii cerând mai multă transparență și responsabilitate. Întreprinderile nu își pot permite să nu știe ce se întâmplă, atât pe plan intern cît și extern. Fără tehnologiile business intelligence, managerii nu știu exact care este situația reala din companie, riscurile dar și oportunitățile până la publicarea situațiilor financiare trimestriale.

Managerul petrece în medie două ore pe zi, pentru analiza datelor, iar jumătate din informațiile găsite se dovedesc a fi inutile. Business Intelligence (BI) oferă informații exacte în timp util pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă întreprinderea și pentru a lua decizii de business mai informate, în timp real. Când business intelligence este implementat în mod eficient, datele întreprinderii devin un activ strategic care urmează să fie exploatat. Rezultatul analizei de date sugerează sau va îndruma managerii să întreprindă anumite acțiuni care mai tîrziu vor oferi un avantaj competitiv.

În toate aceste cazuri, accesarea de date este un prim pas necesar. Insă, pentru a îmbunătăți situația firmei este absolut necesar să avem personal bine instruit care să analizeze datele și să determine acțiunile ce trebuiesc implementate pentru a obține performanță.

Performanța întreprinderilor este măsurată printr-o serie de indicatori financiari, cum ar fi cifra de afaceri, rentabilitatea, profitul, eficiența proceselor de producție și așa mai departe.

Orice proces are la bază o situație unde informația este colectată, prelucrată și manipulată iar rezultatele sunt prezentate persoanelor potrivite pentru ai ajuta sa ia o decizie. Doar simplul fapt ca deții o multitudine de informații nu însemană că decidenților le va fi mai ușor să stabilescă ce acțiuni trebuie să întreprindă , în loc să transmitem întrega informație disponibilă, ea trebuie să fie în primul rînd selectată, filtrată și analizată. Transmiterea unei informații verificate, oamenilor care trebuie, la momentul oportun încurajeaza luarea deciziilor raționale și sigure.

Business Intelligence reprezintă sisteme informatice de gestionare și prelucrare a datelor dintr-o companie, în vederea utilizării lor ca suport pentru eficientizarea deciziilor de business.

Rolul tehnologiilor BI în organizații

Cele mai valoroase bunuri ale unei companii nu mai sunt active corporale sau depozitele bancare, dar cunoștințele, abilitățile, valorile și atitudinile oamenilor care fac o alcătuiesc. De fapt, pentru ca compania să obțină profit e suficient să aveți cunoștințe despre un anumit domeniu și să le exploatați la maximum.

Pe scurt, BI furnizeaza o intrepretare facilă și prietenoasă a volumelor semnificative de date. Utilizarea noilor oportunități și implementarea unei strategii eficiente oferă un avantaj competitiv pe piață precum și stabilitate pe termen lung. Capturarea datelor despre clienti, parteneri, angajați și operațiunile companiei a fost întotdeauna o parte importantă pentru desfășurarea activității întreprinderii, dar utilizarea acestor informații în mod proactiv a devenit esențială. Utilizarea tehnologiilor BI poate ajuta organizațiile la reducerea costurilor, indentificarea oportunităților din exterior, stabilirea optimă a prețurilor și în cele din urmă, creșterea veniturilor.

BI – instrument de suport decizional

Oamenii de business își doresc soluții flexibile, care să le lase posibilitatea să descopere ușor informațiile relevante din datele analizate. Tablourile de bord, graficele, tabelele interactive sunt instrumente special gândite pentru procesul de explorare și descoperire, trebuie să nu uităm că utilizatorul țintă este în primul rând utilizatorul de business, nu specialistul IT.

De cele mai multe ori tehnologiile BI sunt utilizate de către managerii companiei pentru că :

– Înteleg mai bine situația organizației

– Timpulde decizie și costurile sunt mai reduse

– Informațiile sunt exacte, actuale și disponibile în orice moment

Potrivit unui studiu realizat de un specialist la Domo și Business Intelligence doar unul din patru directori executivi spun că rapoartele lor conțin informațiile de care au nevoie, și doar 13 la suta din directorii executivi spun că rapoartele lor sunt fiabile.

Un software Business Intelligence de ultima generatie tehnologică ajuta companiile să facă afaceri într-un mod inteligent, deoarece:

Facilitează procesul decizional oferind în permanență date corecte, complete și actualizate, indiferent de mediul de stocare din care provin: sistemul ERP, CRM sau orice alt sistem de management al resurselor companiei

Scade costurile aferente implementarii unui soft BI dată fiind dependența redusă de specialiștii IT

Crește productivitatea angajaților, informația putând fi accesata în orice moment și fiind prezentată într-o formă extrem de intuitivă

Ajuta la dezvoltarea afacerii, oferind acces la noi perspective asupra activității. Informații care înainte puteau fi accesate cu greu și dificil de înteles, acum se află într-o formă interactivă la doar cateva click-uri distanță

Un lucru este clar, aspectul contează. Modul în care datele sunt prezentate afectează capacitatea noastră de a înțelege și influențează cât de rapid și ușor informațiile furnizate vor fi folosite în procesul decizional. David McCandless spunea că “Cînd vizualizăm informațiile, le transformăm într-un peisaj pe care îl putem explora cu ochii, un fel de hartă a informațiilor. Și când simnți că ești pierdut în informații, o hartă a informație se adeverește a fi utilă” .Vizualizare datelor este o modalitate mai bună de a afișa informațiile colectate din întreaga companie. În loc de a privi la o foaie lungă de numere și informații analizăm datele prin intermediul diagramelor intuitive și prezentăm tendințele prin grafice interactive.

Edgar Zoltan, afirmă că “Un sistem BI poate fi cel mai important instrument în mâna managerilor de companie. Ai la îndemană informațiile actuale, reale și necesare pentru a analiza situația din companie, rezultatele obținute, pentru a identifica factorii care au dus la rezultatele pozitive, pentru a identifica sursele problemelor din companie, pentru a prevedea ce va urma sau poate sa urmeze și pentru a lua deciziile necesare în momentul oportun.”

Colectarea și integrarea datelor din întreaga organizație

Datele nu au valoare fără tehnologiile potrivite pentru a facilita transformarea lor în informații semnificative care mai apoi sunt livrate oamenilor potriviți în timp util.Date fragmentate, incoerente și stocate în mai multe baze de date nu faciliteză procesul de luare a deciziilor. Informațiile inconsecvente obținute de la sisteme de informare dispersate nu mai sunt acceptabile. Deasemenea pentru întreprinderi este foarte dificil să anticipeze de ce informații vor avea nevoie în viitor. Sisteme existente de multe ori par rigide și incapabile să se adapteze la evoluția nevoilor de informare. Companiile au nevoie de flexibilitatea de a obține datele în mai multe moduri, cu scopul de a identifica și analiza schimbările de pe piață sau afacerea în sine. Depozitele de date au rolul de a ajuta companiile să realizeze o singură versiune a adevărului prin consolidarea celor mai exacte și actuale date din sisteme. Se spune că 10% din clienții unei afaceri repezintă 90% din profitul întreprinderii. Daca ați putea indentifica cine sunt acești clientii cheie ai companiei dumneavoastră, să preziceti ce cantitate de bani sunt dispuși să cheltuie în urmatoarele 3 luni și să direcționați oamenii de vânzări către aceste persoane cu sigurață veți observa diferența.

Dacă la început sistemle BI erau alcătuite în pricipal din depozitul de date astăzi putem identifica 4 componente principale:

Depozitul de date – sursa de date a sistemului

Business Performance Managemnt – pentru monitorizarea, măsurarea, compararea vânzărilor, profitului, costurilor, profitabilitații și a altor indicatori de performanță

Aplicații analitice – intrumente ce facilitează analiza datelor

Interfața utilizator – tablouri de bord și alte instrumente de difuzare a informațiilor.

Arhitectura unui sistem Business Intelligence este asemănătoare cu motorul unei mașini, o componentă necesară, foarte puternică, dar pe care foarte puțini o înteleg. În continuare voi încercă să explic rolul fiecărei componente tehnice arhitecturale majore ce alcătuiesc tehnologiile BI.

Figura 1 Vedere structurală asupra Sistemelor Business Intelligence

Depozite de date

Analize complete și semnificative a datelor sunt posibile numai în cazul în care seturile de date sunt incluse într-o bază de date comună . Aceste seturi de date pot avea diferite formate și surse. Depozitul de date este, prin urmare, baza pentru o soluție de business intelligence. În cartea “Building the Data Warehouse ”, W.H. Inmon definește conceptul de data warehouse ca “o colecție de date orientate pe subiecte, integrate, istorice și persistente, destinate sprijinirii procesului de luare a deciziilor manageriale.” Depozitele de Date (Data Warehouse) reprezintă rezultatul interferenței mediului economic și al tehnologiilor informationale avansate. Din punct de vedere tehnic, analiza economica implica faptul ca orice inregistrare din depozitul de date poate fi plasată în timp. Crearea unui depozit de date în cele mai multe cazuri reprezintă prima etapă, din punct de vedere tehnic, atunci cînd dorim să implementăm o soluție business intelligence.

Caracteristicile majore ale depozitelor de date sunt:

Datele sunt integrate:

Depozitele sunt alimentate dintr-o multitudine de surse separate

La alimentare, ele sunt curățate, convertite, transformate, rezumate

Rezultă o singură imagine integrată a datelor pentru întreaga companie

Datele sunt stocate astfel încât să faciliteze utilizarea lor în mai multe aplicații

Datele sunt nonvolatile

În depozite, datele se încarcă în anumite momente de timp și sunt stocate pe perioade lungi de timp

Depozitele de date stochează date istorice

Datele sunt semnificative pentru un anumit moment de timp (time-variancy)

Inregistrările conțin o informație privind momentul sau perioada de timp pentru care sunt valabile

Colectarea datelor în depozite implică:

Extragerea datelor din baze de date operaționale multiple și din surse externe

Curățarea (cleanup), transformarea și integrarea datelor

Încărcarea datelor (load)

Împrospătarea datelor (refresh); preluarea noilor date, transferul celor învechite către alte suporturi de date mai lente.

Depozitul de date reprezintă elementul cheie în implimentarea unei soluții Business Intelligence deoarece el conține toate datele care mai tîrziu sunt analizate și pe baza cărora sunt luate deciziile. Nu tebuie să uităm că DD poate funcționa independent de sistemul BI, situația inversă însă nu este posibilă.

Avantajele implementării unui depozit de date sunt:

Implementarea depozitelor de date include conversia datelor din numeroase sisteme sursă într-un format comun. Din moment ce toate datele de la diferite departamente sunt standardizate, fiecare departament va lua o decizie, direcția căreia ca fi în conformitate cu toate celelalte departamente. Astfel, puteți avea mai multă încredere în acuratețea datelor. Datele exacte constituie baza pentru deciziile de afaceri puternice.

Un depozit de date conține cantități mari de date istorice, astfel încât puteți analiza diferite perioade de timp și tendințele cu scopul de a face predicții viitoare. Aceste date de obicei nu pot fi stocate într-o bază de date tranzacțională sau folosite pentru a genera rapoarte de la un sistem tranzacțional.

Datele au o sursă comună astfel suntem siguri de consistența si calitatea acestora.

Oferă posibilitatea utilizatorilor să analizeze datele sub diferite unghiuri și la diferite niveluri de detaliere.

Instrumente ETL

Pentru a înțelege pe deplin conceptul de depozit de date este important să înțelegem ce presupune și procesul ETL (Extragere, Transformare și Încarcare). Dacă extragerea datelor de la sursă și încărcarea lor într-un depozit sunt sarcini destul de simple, curățarea și transformarea lor, nu sunt. Primul pas este extragerea setului de date dorit și validarea lor potrivit regurilor fiecărei afaceri, de exemplu, o regulă simplă ar fi să avem șase cifre pentru ca codul poștal să fie complet pentru toate adresele din România. Atât managerii de afaceri și oamenii de IT trebuie să depună efort semnificativ pentru identificarea corectă a regurile conform cărora datele vor fi transformate în informații utilizabile.

Procesul de ETL consumă între 60% și 80% din timpul a unui sistem de business intelligence, fiind un element-cheie în viața întregului proiect. Această parte a procesului de construire a depozitului de date este costisitoare necesită resurse, strategie, competențe de specialitate și tehnologii.

Figura 2 Componentele procesului ETL

Procesul ETL este împărțit în cinci sub-procese:

Extragerea: Acest proces preia datele fizic din diferite surse. În această etapă datele sunt brute.

Curățarea: Se verifică calitatea datelor preluate eliminîndu-se datele redundante ,iar acolo unde este posibil, sunt corectat valorile greșite și completate cele lipsă.

Transformare: Rezultatul acestui proces sunt datele sintetizate, consistente și utile.

Integrarea: Acest proces validează că datele încărcate în depozitul de date sunt în concordanță cu definițiile și formatul depozitul de date; le integrează în diferite modele din diferite domenii de activitate predefinite.

Actualizare: Acest proces ne permite să adăugăm noi date în depozitul de date.

Pentru a obține informațiile dorite, depozitele de date sunt supuse unor prelucrari complexe, cu ajutorul unor metode specifice, cum ar fi: analiza multidimensionala a datelor, metode statistice superioare de prognoză, metode matematice aplicate unui volum foarte mare de date. Aceste metode presupun folosirea unui software specializat deosebit de complex, bazat pe noi tehnologii informatice: extrageri de date (data mining), OLAP.

OLAP (Online Analytical Processing)

Tehnologia OLAP permite utilizarea eficientă a conținutului depozitelor de date în vederea analizei online a datelor, oferind răspuns rapid la interogari complexe. Modelul multidimensional OLAP și tehnicile de agregare specifice permit organizarea unor volume mari de date, care vor putea fi interpretate maiQ ss ușor. OLAP oferă viteză de lucru și ssxdepozitele de date asigura gestiunea datelor, OLAP implementeaza tehnologii ce asigura transformarea acestor date în informații strategice”

E.F. Codd, „părintele” modelului relațional, într-un articol publicat in 1993 introduce termenul OLAP, definind 12 p

rincipii pentru aplicațiile ce utilizeaza această tehnologie. Mai tîrziu, Nigel Pendse și Richard Creeth restâng numărul acestor principe la 5:

viteza: accesul utilizatorilor în orice moment la datele (viteza de acces fiind caracteristica imperativa);

capacitatea de analiza: datele trebuie sa poata fi prelucrate prin metode matematice sau statistice

partajarea: datele sa poata fi accesate de mai multi utilizatori (însă trebuie sa ne asigurăm de partrarea confidențialității datelor);

caracterul multidimensional: „coloana vertebrala” a aplicatiilor OLAP o reprezintă bazele de date multidimensionale, componente ale depozitelor de date;

informare: toate datele necesare pentru o aplicație să poata fi accesate, indiferent de sursa și de volumul lor.

Valoarea unui depozit de date constă în calitatea informațiilor livrate utilizatorului final și nu în cantitatea de date stocate în depozit. Instrumentele OLAP sunt incluse în produse de generare a rapoartele și au rolul de a extrage datele primare dintr-un depozit de date.

Operațiile specifice sistemelor OLAP sunt:

roll up (creșterea nivelului de agregare),

drill down (creșterea nivelului de detaliu),

slice/dice (selecția și proiecția)

pivot (reorientarea viziunii multidimensionale a datelor).

Cele mai comune domenii de aplicații pentru sistemele OLAP sunt analiza și modelarea financiară, cercetarea și analiza pieței. Singurul principiu arhitectural ce caracterizează sistemele OLAP este multidimensionalitatea.

O repezentare grafică a instrumenteleor OLAP sunt cuburile:

Spre deosebire de bazele de date relationale, în care datele sunt organizate sub forma de tabele, bazele de date OLAP sunt organizate sub forma de cuburi. Cuburile sunt structuri multi-dimensionale, care faciliteaza accesul rapid la date, poate avea numeroase dimensiuni și niveluri de date. Dimensiunile grupează datele după categorii naturale (de exemplu, Timp, Produse, Organizație). Dimensiunile pot avea diferite niveluri de grupare (de exemplu, dimensiunea Timp oferă nivelurile Ani, Luni, Zile, etc.). Nivelurile sunt organizate în una sau mai multe ierarhii, de obicei pornind de la nivelul cel mai putin rafinat (de exemplu, An) , catre nivelul cel mai detaliat (de exemplu, Zi).

Principalele caracteristici ale OLAP sunt: operarea cu modele de date multidimensionale (spre deosebire de modelul relational), efectuarea de interogari analitice complexe ad-hoc si viteza mare de procesare. S-a sugerat din acest motiv si ca OLAP sa fie numit mai degraba FASMI (Fast Analysis of Shared Multidimensional Information), prin prisma atributelor sale.

OLAP este o componentă esențială a unei platforme BI, fiind cea mai folosită metodă de analiza.Aceasta permite analiza datelor istorice pentru a putea determina tendințe semnificative. Platformele BI trebuie să furnizeze bazelor de date suport pentru OLAP, să aibă interfețe și aplicații OLAP ușor de manevrat.

Minerit de date

Mineritul de date a aparut ca răspuns la provocările cu care s-au confruntat specialiștii care se ocupau de analiza statistică și aplicare tehnicilor de căutare asupra unei cantități masive de date. În 1995, Gartner Group Advanced Technology Research Note prezicea că mineritul de date și inteligența artificială vor fi pe primul loc între cele cinci zone tehnologice cheie care "vor avea în mod clar impact peste un spectru larg de domenii industriale în urmatorii 3 pâna la 5 ani."

Data mining este o etapa importantă în procesul de extragere a datelor care permite identificarea automată a corelațiilor dintre datele existente, răspunzând la întrebări de tipul “ care sunt clienții care cel mai probabil a ne vor părăsi în următorul an și care sunt caracteristicile demografice ale acestora?”

Trebuie să întelegem că mineritul de date reprezintă un instrument, nu un glob magic de cristal, care analizează o bază de date și identifică modele, trenduri viitore. Principalii factori de succes în utilizarea acestui tip de instrument sunt reprezentați de formularea exactă a problemei ce trebuie rezolvată și înțelegerea pe deplin a proceselor implicate. 

Un mare număr de companii a dezvoltat aplicații de data mining. La început, această tehnologie era folosită cu precădere în domeniile puternic informatizate cum sunt serviciile financiare. Cu toate acestea, data mining poate fi aplicat de orice companie care vrea să aibă o gestiune mai bună a relațiilor cu clienții.Folosind algoritmi complexi și sofisticați relevă informații interesante și necesare analizei realizate de către decidenți.

În vreme ce OLAP organizează datele într-un model potrivit pentru exploatare de către analițti, data mining realizează analize pe date ți furnizeaza rezultate celor care iau decizii. Astfel, OLAP permite analiza orientata pe un model, iar data mining faciliteaza analiza orientata pe date. Rezultatele data mining pot fi încorporate în cuburi OLAP pentru a da capabilități noi analizei orientate pe model oferind un punct de vedere dimensional în modelul OLAP. De exemplu, data mining poate fi folosit pentru a analiza vânzarile în contrapartida cu atributele cumparatorilor și a crea o noua dimensiune a cubului, pentru a asista analistul în descoperirea informatiilor înglobate în cubul de date.

Data Mining reprezinta o activitate de extragere și analiza a datelor pentru a descoperi elemente ascunse sau mai greu de detectat din bazele de date. Cu ajutorul lor se pot determina relații sau corelații între diverse date sau grupuri de date. În acest moment, Data Mining este un element critic al unei platforme de BI, funcționalitățile ei continând serii de algoritmi aplicabili în bazele de date.

Tehnologiile BI și managementul strategic

Managementul strategic

În zilele noastre singura constantă este schimbarea, de aceea pentru a face față concureței, companiile trebuie să-și adapateze continuu strategiile, sistemele, produsele și culturile pentru a satisface viitoarele nevoi ale clienților. Fară un management strategic nici o organizație nu se poate adapta permanentelor schimbări care au loc în mediul intern și extern în care funcționează. Trebuie avut în vedere faptul că un eveniment sau o schimbare din mediu sunt, adesea, purtătoare atât de oportunități, cât și de amenințări potențiale și că de cele mai multe ori nici o oportunitate nu este total lipsită de riscuri. De aceea, întreprinderea, managerii acesteia, trebuie să aibă capacitatea să sesizeze din timp și să anticipeze oportunitățile și amenințările, să compare cu atenție riscurile și avantajele asociate acestora și să încerce să profite de oportunitățile indentificate. Totodată, atenția trebuie să se concentreze asupra întăririi forțelor și reducerii punctelor slabe ale întreprinderii pentru a mări capacitatea sa de reacție și de influență asupra a ceea ce se întâmplă.

Managementul strategic poate fi definit în diverse moduri. Potrivit unui studiu realizat Wheelen și Hungers (2006, 3), managementul strategic este un set de decizii și acțiuni manageriale care determină performanța pe termen lung a unei corporații. Aceasta implică scanarea mediului , formularea și implementarea strategiei, precum evaluarea și controlul ei. În concepția managementului strategic pentru elaborarea și aprecierea unei strategii economice judicioase și, implicit, a unui model de management strategic trebuie să se țină seama de toate aceste componente, de intensitatea influenței lor, de evoluțiile acestora și de interdependențele existente între acțiunea acestor factori și activitatea prezentă și de perspectivă a organizației.

Multe companii iau decizii care le aduc performanță înaltă pe termen scurt și doar câteva dintre ele iau în calcul efectele deciziilor luate pe o perioadă mai lungă de timp. Un exemplu foarte bun poate fi faptul că din cele 100 de companii listate de Forbes în anul 1917, 61 nu mai existau în anul 1987. Din cele 39 de companii rămase doar 18 dintre ele (companii mari precum Kodak, General Motors, Ford ) au reușit să ramână în top, însă nu pentru mult timp. În două studii majore realizate pe un eșantion de 6772 de companii, publicate în 2002 și 2005, respectiv, Robert Wiggins, de la Universitatea din Memphis, și Tim Ruefli, de la Universitatea din Texas, clasifică performanțele acestor companii analizate timp de 23 de ani în 3 categorii: superior, mediu și inferior. Iar rezultatul a fost uimitor, doar 5 la suta din aceste companii au obținut o performață superioară timp 10 ani sau mai mult.

Deci, pentru a ramâne competitivi într-un mediu care se schimbă mereu, companiile trebuie să fie prevăzătoare și vizionare, trebuie să dezvolte strategii pe termen lung. Planificarea strategică reprezintă o componentă importantă a managementului strategic și presupune elaborarea unei strategii care va face față concurenței și va asigura supraviețuirea și creșterea companiei pe termen lung.

Un sondaj de opinie realizat pe un eșantion de aproximativ 50 de organizații din diverse țări și industrii relevă că cele mai apreciate beneficii ale managementului strategic sunt:

Ajutorul acordat la înțelegerea și clarificarea scopului și misiunii organizației

Focalizarea asupra elementelor de importanță strategică

Înțelegerea mai bună a mediului care se află într-o continuă schimbare, ceea ce ajută la constituirea unei atitudinii ofensive și proactive față de schimbare.

Nu trebuie să uităm că scopul final al întreprinderii este obținerea profitului, iar managementul strategic este un pilon important pentru organizații.

După cum am mai menționat, la bază oricărei decizii se află informația, de aici deducem că succesul întreprinderii moderne depinde de capacitatea sa de a profita de toate informațiile disponibile – atât interne, cât și externe. Transformarea datelor în informație și informației în cunoștinte pentu a obține un avantaj competitiv, reprezintă principala provocare a întreprinderilor astăzi. Conform Davenport et al. (2001), datorită sistemului ERP mangerii sunt copleșiți de date, însă din cauză că acestea nu sunt agregare, analiza lor e consumatoare de timp, prin urmare nu reprezintă un activ important pentru companii.

Business intelligence fiind procesul în care datele sunt traduse în informații care sunt necesare pentru luarea deciziilor manageriale, a devenit o tehnologie vitală pentru multe organizații, în special a acelor ce au de analizat o cantitate mare de date.

Herring (1988) a considerat că business intelligence poate ajuta organizațiile în:

• Sprijinirea procesului de luare a deciziilor strategice ale corporației.

• Sprijinirea analizei SWOT a firmei

• Sprijinirea planificarii strategice

În ultimii ani, domeniul IT, în general, și BI ca un cadru strategic, are o importantă din ce mai mare asupra managementul strategic, având un rol important în stabilirea strategiilor de afaceri deoarece:

• analiză datelor poate fi folosită în mod eficient pentru a construi viitoarea strategie de afacere.

• analiză de date și data mining ar putea dezvălui motivele ascunse pentru unele deficiențe, precum și noi domenii de dezvoltare.

Toate aceste beneficiile menționate oferă organizațiilor avantaje competitive durabile. Business Intelligence este considerat ca o extensie a activităților strategice corporative. Tot Hering în anul 1958 spunea că "Strategia nu poate fi mai bună decât informația din care provine" de aici ne putem da seama cât e de important pentru manageri să aibă acces la date corecte.

Potrivit Gartner, Inc. (2013), tehnologiile BI și analiză au deveni al patrulea cel mai mare segment software de aplicație și veniturile lor la nivel mondial va ajunge la $ 13,8 miliarde în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 7% din 2012. Piata este prognozată să ajungă la $ 17,1 miliarde, până în 2016.

Ciclul Business Intelligence

Van Beek (2006) vede business intelligence , ca un ciclu, format din trei procese principale.

Colectarea datelor

Ciclul BI începe cu analiza atentă a mediului. Se întimplă ca organizațiile nu înregistrează semnalele – și nu au datele – de care au nevoie pentru a măsura efectiv performanța sau pentru a obține datele de care au nevoie pentru ași îmbunătăți performanța . Se face o distincție între medii contextuale (externe) și tranzacționale (interne). Mediul contextual este format din aspecte care pot avea un efect asupra organizației. Mediul tranzacțional constă pe de o parte din actori care au o legătură directă cu firma, cum ar fi clienții, furnizorii, angajații și concurenții. Pe de altă parte, este format din instituții care afectează organizația, cum ar fi noi politici sau legislație. BI înregistrează semnalele care decurg din aceste medii.

Definirea strategiei și alinierea ei cu planul de afacere

Determinarea a "ce trebuie de măsurat" începe inițial cu strategia firmei. O. Niculescu, definește strategia ca "ansamblul obiectivelor majore ale organizației pe termen lung, principalele modalități de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obținerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizației". Prin urmare strategia firmei ne indică viitoarele căi pe care le va urma și mijloacele pe care le va folosi pentru atingerea obiectivelor.

Figura 2 ilustrează că fiecare element atât din mediul intern al organizației cît și mediul extern influențează strategia unei firme. Managerii trebuie sa știe foarte clar ce element este afectat de fiecare decizie luată și să incerce să obțină un echilibru în ele în funcție de importanța fiecărui factor.

Henry Mintzberg, în lucrarea ,,Strategy formation”, prezintă cinci definiții ale strategiei:

Prin intelegerea fiecarui element, vă puteți dezvolta o strategie de afaceri solidă, care să profite din plin de punctele forte și capacitățile organizației dumneavoastră.

Din moment ce am clarificat ce este o strategie, această trebuie aliniată cu planul de afacere a companiei. Deoarece planul de afacere descrie ceea ce face o afacere, de ce și cum face aceasta, prin aliniera lui cu strategia firmei, compania se asigură ca va desfășura doar acele avtivități care ajută la îndeplinirea obietivelor propuse. În această fază a procesului de BI, managerii determina ce activități trebuie desfășurate , și modul în care performanța acestor activități vor fi măsurate.

Indicatorii de performanță

Măsurarea performanței este "procesul de cuantificare a eficienței și eficacității unei acțiunii" (Neely et al., 1995). Pentru a vedea daca acțiunile întreprinse sunt în conformitate cu strategia organizatiei, managerii trebuie să indentifice niște indicatori de performață. Caracteristicile generale ale unui indicator pot fi exprimate prin enunțarea următoarelor principii:

Măsurarea performanței trebuie să aibă loc la același nivel la care au loc activitățile care le generează (necesitatea unui control și a unei evaluari locale)

Stabilirea indicatorilor în concordanță cu obiectivele firmei

Trebuie să fie ușor de cuantificat și de controlat

Performanța trebuie să poată fi controlată de către persoanele cărora le este destinată măsurarea

Măsurările trebuie să poată fi adaptabile ca frecvență și să poată fi validate

Dar cum putem determina corect acești indicatorii de performanță? Unul dintre primele instrumentele de masurare a performaței care îi ajută pe manageri să decidă "ceea ce trebuie măsurat" este Balanced Scorecard.

adaptat dupa Kaplan & Norton (1996)

Dezvoltat de RS Kaplan și Norton (1992). Balanced Scorecard este de fapt considerat roata de conducere a unei companii și este formată din 4 perspective principale spre care un manager strategic trebuie să orienteze compania sa. Tabelul e mai jos prezintă exemple de masuri după care pot fi evaluate perspectivele.

Perspective si masuri asociate

În lucrarea sa Kaplan afirmă că organizația economică nu poate fi evaluată doar pe baza performanțelor din trecut. Ele pot fi indicator bun, însă nu pot fi unica bază de evaluare. Metoda balanced scorecards ajută organizația în definirea unei strategii în care toate ariile de activitate conlucrează în armonie pentru atingerea aceluiași scop. În conluzie, masurătorule trebuie să se concentreze asupra unei singure strategii, să fie conectate, consistente șă să se întărească reciproc una pe alta.

Indicatori cheie de performață

În conformitate cu Tsai și Cheng (2012), KPIs "sunt bazele sistemului de performanță, care se transformă obiectivele strategice ale unei companii în obiective pe termen lung".

De ce să utilizam indicatori cheie de performanta (KPIs)?

Perspectiva: KPIs indica starea de sanatate, progresul si/ sau succesul strategiei organizatiei, proiectelor acesteia, proceselor in desfasurare sau departamentelor de furnizare de servicii.

Focus: KPIs se concentreaza pe un anumit aspect, sunt relevanti, masurabili, repetabili si consistenti.

Evaluare: masurarea factorilor critici de succes.

Management: contribuie la procesul decizional pentru managementul performantei.

Strategia de implementare: dezvolta o legatura puternica intre strategia conceputa si initiative / activitati.

Secțiunile anterioare ilustrează că firmele gestioneză afacerea lor prin măsurarea indicatorilor cheie de performanță, precum și faptul că acești indicatori ar trebui să reprezinte strategia firmei și nevoile părților interesate.

Deoarece nu fiecare firmă execută aceeași strategie și nu fiecare firmă are aceleași grupuri de părți interesate, diferite firme se vor aplica diferite KPIs pentru măsurarea performanței (Shahin & Ali Mahbod, 2007).

Procesarea datelor:

Datele sunt colectate, analizate, și distribuite departamentelor organizaționale potrivite. Procesarea datelor duce la descoperirea oportunitaților și amenințărilor oferind informații valoroase managerilor. Firmele nu ar trebuie să folosească Business Intelligence doar pentru a procesa rapid și precis semnale în informații și cunoștințe, dar, de asemenea, să "gestioneze" și influențeze procesele de înregistrare și de răspuns în cadrul organizației.

Van Beek (2006) distinge 15 etape în prelucrarea datelor colectate și transformare lor în informații.

Colectarea – semnale, care sunt stocate ca date în diferite sisteme, sunt colectate într-un sistem separat.

Filtrarea – numai semnale care contribuie la deducerea informațiilor trece procesul de filtrare. Date care sunt depășite sau de calitate slabă sunt șterse.

Combinarea – datele care sunt colectate și filtrate pe sisteme separate sunt combinate și integrate într-o singură sursă, astfel încât analizele sunt bazate pe o "singură versiune a adevărului".

Agregarea – date detaliate sunt agregate astfel încât utilizatorii pot înțelege rapid datele

Vizualizarea – pentru a face datele rapid interpretabil pentru utilizatori, datele sunt vizualizate.

Primii cinci pași constau în activități automatizate care convertesc semnalele în informații. Până în acum, semnalele au fost traduse în informații, următoarele zece etape ale procesului constau în activități care implica oamenii, interpretarea informațiile și luarea deciziilor corespunzătoare.

Interpretare – informațiile generate de primii cinci pași sunt interpretate de oameni. De exemplu, procesul automatizat generează un grafic care arată cantitatea de vânzări dintr-o anumită regiune pe un interval de timp dat. Utilizatorului îî revine sarcina de interpretare a graficului.

Internalise – în această etapă, informațiile obținute din etapa de interpretare sunt combinate cu alte informații din contextul problemei.

Revizuirea & recalibreze – noile informații poat afecta informațiile existente. În această etapă ne asigurăm că informațiile existente sunt revizuite și ajustate în funcție de noile informații.

Verificați – acest pas verifică noile informații cu alte mecanisme. De exemplu, o scădere a cotei de piață este comparată cu cifra de afaceri companiei. Ori de câte ori crește cifra de afaceri în timp ce cota de piață scade, aceasta poate indica o creștere a pieței globale..

Enrich – în această etapă, informațiile – grafice, figuri, numerele, etc. – sunt îmbogățite cu textual cu explicații. O scădere a cotei de piață, care de exemplu este vizibilă într-o diagramă, poate fi îmbogățită textual prin explicații de noi concurenți pe piață.

Trimite & Comunicare – prin schimbul și comunicarea de informații cu alți membri ai organizației, informația este adusă sub perspectiva diferitelor percepții și opinii.

Amintiți-vă – unele informații nu necesită acțiune imediată. Cu toate acestea, informațiile pot fi relevante atunci când vom obține informații viitore .

Decide – în urma informațiilor obținute managerii decid cum să acționeaze, de exemplu lansarea unei campanii de publicitate, sau vinderea unei parți a organizației.

Distribuiți – Deciziile din etapa anterioară este, în general sunt luate de manageri la niveluri mai ridicate ale organizației. Noile informații și deciziile trebuie distribuite către toare nivelulrile organizației

Anticiparea pe Modificări – Noile informații pot fi de un caracter negativ, care necesita schimbare organizațională (structural). Iar organizația trebuie sa fie dispusă să facă aceste schimbări.

Acești cincisprezece pași descriu cum un semnal este, în general, transformat în informații, după care managerii pot acționa.

Luarea deciziilor

Ca urmare a rezultatelor furnizate de prelucrarea datelor, compania poate reacționa. Van Beek (2006) susține că o societate poate reacționa pe trei niveluri; operațional, tactic sau strategic. Analiza mediului dupa ce companiile au intreprins acțiunile rezultă cu noi semnale pentru ciclul BI firmei.

Prin urmare, este necesară o legătură între procesul BI și strategia unei organizații. Acestă legătură este stabilită prin definirea unor indicatori cheie de performanță, care se bazează pe modelul de afaceri al firmei. La rândul său, modelul de afaceri ar trebui să reflecte strategia organizației. Această perspectivă asupra business intelligence este schematic prezentată în figura.

Platformele BI

După cum am observat anterior soluțiile Business Intelligence trebuie să integreze datele curente ale companiei precum și datele externe, ce provin din mai multe programe și aplicații și să le consolideze într-o singură baza de date optimizată pentru analiza informației. În prezent oferta soluțiilor BI este una foarte variată, iar selectarea tehnologiei potrivite pentru companie este o decizie dificilă pentru manageri. În primul rînd trebuie să înțelegem foarte bine care sunt beneficiile obținute în urma implementării unei tehnologii BI. Fiind concepute să se adreseze tuturor utilizatorilor din cadrul companiei, și beneficiile utilizării lor vizează nu doar managerii firmei.

În continure voi detalia cîtea beneficii prinipale ale tehnologiilor Business Intelligence:

O singură versiune a adevărului : Stocarea datelor în formate și locații diferite în întreagă organizație, are drept efect nesiguranța managerilor privind corectitudinea datelor. Odata cu implementarea soluțiilor BI aceasta problemă dispare, după cum am menționat anterior BI nu poate funcționa independent de depozitele de date, la nivelul căruia are loc reconcilierea tuturor datelor din organizație, astfel oferind o singură versiune a adevarului. Un studiu efectuat în anul 2005 de VISA Europa, a relevat faptul că tehnologiile BI au ajutat la reducerea fraudelor lunare de la 1576 cazuri 458 de cazuri în cele șapte bănci monitorizate.

Control: interfața vizuală a unei soluții BI, este de multe ori reprezentată de tablouri de bord și scorecard, ce oferă informații importante managerilor; deci servind asemenea unui sistem de control. Tablourile de bord, includ cel mai adesea indicatori cheie de performanță (KPI), despre care am vorbit anterior, ajutând la monitorizarea performanței organizaționale și compararea ei cu obiectivele organizaționale. KPI ghidează managerii în realizarea obiectivelor stabilite și atingerea strategiilor organizaționale. Sistemele Business Intelligence oferă o vedere centralizată în întreaga organizație și vizibilitate consecventă pentru datele trecute și actuale.

Capabilitățile analitice: tehnologiile BI oferă organizațiilor modalități de optimizare a afaceri prin analizarea și îmbunătățirea proceselor pentru crearea avantajului competitiv.

Creșterea performanței: angajații consumă mai puțină energie pentru extragerea de informații și se concentrează pe acțiunile ce trebuiesc întreprinse. Ei folosesc informațiile relevante înainte ca acestea să își piardă valoarea.

Reducerea costurilor: munca fizică în plus pentru a uni mai multe informații într-un singur raport este eliminată. BI reduce interacțiunea umană cu mai multe aplicații de raportare și automatizează procesele și rapoartele De asemenea, reduce complexitatea sistemelor prin accesarea unei singure cereri, într-un browser Web.

Progresul înseamnă transformarea tehnologiilor, evoluția și dinamica informațiilor. Multe studii arată că firmele fără o arhitectură software pentru automatizarea inteligentă a proceselor nu au capacitatea de a lua decizii bazate pe informații care urmăresc tranzacțiile curente și evaluează scenariile viitoare folosind tehnici de analiză predictivă. Însă deasemenea trebuie menționat că firmele care implementează astfel de tehnologii au de înfruntat unele provocări de business precum:

relocarea angajaților

asigurarea că informațiile pot fi folosite astfel încât platformele de implementare să nu mai fie folosite artizanal

proasta colaborare a diverselor departamente în procesul de implementare

schimbarea cursului procesului decizional este o problemă pentru cele mai multe firme deoarece acestea trebuie să-și schimbe procesele de luare a deciziilor dintr-unele reactive, într-unele proactive.

Acordarea unei atenții deosebită resursele informatice deținute, la procesele și la valorile din cadrul ei pentru a deveni mai maleabile și inspirate în luarea deciziilor.

soluții de data warehousing de tip purpose-built oferă un raport preț/performanță foarte bun, ceea ce atrage atenția asupra acestui gen de soluții din partea marilor companii care lucrează cu un volum mare de date.

După cum observăm platformele BI oferă managerilor informatii relevante, care le permit să ia decizii strategice și să stabilească, modifice sau să armonizeze procesele de afaceri în scopul obținerii unui avantaj competitiv, îmbunătățirii activității și profitabilității afacerii.

Decizia de a investi într-o soluție de Business Intelligence poate fi tactică (necesită fonduri mici și nu implică schimbări fundamentale la nivel de organizație) sau strategică (implică sume mari de bani și schimbări majore în cadrul organizației) [Suh, 2007].

Piața actuală de BI poate fi împărțită în :

soluții de BI open source;

soluții SaaS (Software as a Service)

soluții proprietare.

Diferențele dintre tipurile de soluții existente pe piață pot constitui criterii în evaluarea opțiunilor de BI de către cumpărători.

Soluțiile BI open source de obicei sunt adoptate de companiile mici și mijlocii, mai degrabă decât întreprinderile mari, avînd un cost scăzut de achizițione și posibilitatea de adaptare în funcție de necesitățile și tehnologia existentă în companie.Furnizorilor importanți de soluții open source, sunt: JasperSoft, Pentaho, Actuate.

Datorită principalelor beneficii ale abordării SaaS, cum ar fi: dezvoltare rapidă, costuri scăzute de mentenanță, timp de implementare mic, soluțiile SaaS prezintă un interes crescut pentru clienții de BI. Trecere către SaaS nu corespunde tuturor organizațiilor, în special celor care lucrează cu date sensibile (din cauza problemelor de securitate), dar pentru firmele care vor să implementeze rapid o soluție și la costuri atractive, SaaS reprezintă o opțiune viabilă.

Majoritatea soluțiilor BI proprietare precum – SAP, MicroStrategy, Business Objects, Cognos, Oracle și așa mai departe, au o experiență destul de vastă în domeniu și vin cu o ofertă de tehnologii de performanțe foarte mari, oferind suport tehnic și asistență permanent.

Capitolul 3 Viitorul tehnologiilor Business Intelligence

Gartner împarte furnizorii de soluții de BI în patru cadrane, astfel [Richardson et al., 2008]:

Furnizorii de nișă sunt cei care obțin performanțe într-un segment specific al pieței BI (cum ar fi generarea rapoartelor), sau cei care au capabilități limitate de inovare față de alți furnizori de pe piață. Ei se concentrează pe un anumit domeniu sau aspect al BI, dar au lipsuri pe verticală/orizontală în alte funcționalități ale platformei BI.

Candidații oferă o funcționalitate bună a platformei BI pe orizontală, sunt bine poziționați pentru a reuși pe piață, însă pot fi limitați la medii tehnice specifice sau domenii de aplicație. Viziunea lor poate fi afectată de o lipsă de strategie de coordonare între produsele diferite existente în portofoliul platformei BI. Ei pot avea nevoie de canale de vânzare, prezență geografică și conținut specific industrial, oferit de furnizorii din cadranul Lideri.

Liderii oferă capabilități mari de platformă BI și implementări în organizații mari care necesită o strategie BI vastă. Aceștia oferă o propunere de afacere cu rezonanță pentru cumpărători, bazată pe fiabilitatea și capabilitatea operațională de livrare.

Vizionarii au o viziune puternică pentru livrarea platformei de BI. Ei se disting prin deschiderea și flexibilitatea arhitecturilor aplicațiilor, oferă funcționalitate pe verticală

Leaders

Liderii oferă oferte maturi care îndeplinesc cererea de pe piață. Ei au demonstrat, de asemenea viziunea necesară pentru a susține poziția lor pe piață și cerințele evolua. Semnul distinctiv al liderilor este aceea că ele se concentrează și să investească în ofertele lor în măsura în care acestea conduc pe piață și pot afecta direcția generală. Lideri poseda de obicei o bază largă, mulțumit client (în raport cu mărimea pieței) și se bucură de mare vizibilitate în cadrul pieței. Dimensiunea lor și puterea financiară le permite să rămână viabile într-o economie provocatoare.

Challengers

Pretendenți au capacitate puternică de a executa, dar nu poate avea un plan care va menține o propunere de valoare puternică pentru clienții noi. Furnizori mari de pe piețele mature pot fi adesea poziționate ca Challengers deoarece au ales pentru a minimiza riscul sau de a evita perturbarea clienții lor sau propriile activități.

Deși Challengers au de obicei dimensiuni semnificative și resurse financiare, ele pot lipsa o viziune puternică, inovare sau înțelegere de ansamblu a nevoilor pieței. În unele cazuri, ele pot oferi produse apropie de sfârșitul vieții lor, care domină un segment mare, dar în scădere.

Challengers pot deveni lideri dacă viziunea lor se dezvoltă. De-a lungul timpului, companiile mari pot fluctua între Challengers și lideri cadrane ca ciclurile lor de produse și nevoile pieței schimbare.

Challengers have strong ability to execute but may not have a plan that will maintain a strong value proposition for new customers. Large vendors in mature markets may often be positioned as Challengers because they choose to minimize risk or avoid disrupting their customers or their own activities.

Although Challengers typically have significant size and financial resources, they may lack a strong vision, innovation or overall understanding of the market's needs. In some cases, they may offer products nearing the end of their lives that dominate a large but shrinking segment.

Challengers can become Leaders if their vision develops. Over time, large companies may fluctuate between the Challengers and Leaders quadrants as their product cycles and market needs shift.

Visionaries

Ei introduc adesea tehnologii noi, servicii sau modele comerciale, dar acestea au nevoie să-și dezvolte servicii și suportul tenih, precum diversificarea canalelor de distribuție.

Niche Players

Nișă Jucătorii excelează pe un anumit segment de piață, sau au capacitate limitată de a inova sau depăși alti furnizori de pe piață. Acest lucru se poate datora faptului că aceștia se concentreze asupra unei funcționalități speciale sau o anumită regiune geografică, sau pentru că sunt noii intrați pe piață.

A Magic Quadrant provides a graphical competitive positioning of four types of technology providers, in markets where growth is high and provider differentiation is distinct:

Leaders are said to score higher on both criteria: the ability to execute and completeness of vision. These are said to be typically larger, mature businesses.

Challengers are said to score higher on the ability to execute and lower on the completeness of vision. Typically larger, settled businesses with what Gartner claims to be minimal future plans for that industry.

Visionaries are said to score lower on the ability to execute and higher on the completeness of vision. Typically smaller companies.

Niche players are said to score lower on both criteria: the ability to execute and completeness of vision. Typically new additions to the Magic Quadrant.

Niche Players: Scoring low in both completeness of vision and ability to execute, these companies may do well in a segment of the market but cannot outperform larger vendors. Usually focused on functionality or a specific region, or are new businesses.

Visionaries: Have awareness of how the market will evolve and can potentially be innovative, but may not be able to execute these visions. Normal for businesses in early markets, but visionaries in more mature markets are usually either smaller businesses trying to compete, or larger businesses trying to escape a rut.

Challengers: Have ability to execute, but may lack strong vision. Challengers tend to be larger vendors in mature markets who do not want to disrupt their current plan. They have the ability to become leaders if their vision evolves.

Leaders: Scoring high on both completeness of vision and ability to execute, leaders tend to be large companies in mature markets, have a large customer base, and be highly visible in that market. Leaders have a large amount of pull over a specific market, and even have the ability to effect the market’s overall direction.

he Magic Quadrant graphic has two axes (see Figure 2):

Ability to Execute: Summarizes factors such as the vendor's financial viability, market responsiveness, product development, sales channels and customer base.

Completeness of Vision: Reflects the vendor's innovation, whether the vendor drives or follows the market, and whether the vendor's view of how the market will develop matches Gartner's perspective.

Leaders execute well against their current vision and are well positioned for tomorrow.

Visionaries understand where the market is going or have a vision for changing market rules, but do not yet execute well.

Niche Players focus successfully on a small segment, or are unfocused and do not out-innovate or outperform others.

Challengers execute well today or may dominate a large segment, but do not demonstrate an understanding of market direction.

MAGIC QUADRANTS HELP YOU:

Get quickly educated about a market's competing technology providers and their ability to deliver on what end users require today and in the future
 

Understand how a market's technology providers are competitively positioned and the strategies they are using to compete for end-user business 
 

Compare a technology provider's strengths and challenges with your specific needs 
 

Principalii furnizori BI

Oracla Business Intelligence

Business Intelligence si Big Data

Collaboration

The rise of social networking has offered another source of data to be analyzed and explored. It also is having an influence on the way people want to share and interact with data. For most large BI vendors, initial attempts at collaboration have centered on adding comments to particular fields in a tabular display, a database, or a point in a chart. However, more forward-thinking vendors are trying to bring a Facebook-like or Twitter-like feel to the BI platform. There is a concept of “following” people who are the experts in the company. With this model, a central IT organization does not grant access to the data. Instead, the knowledge owner grants access. This degree of flexibility can be unnerving with certain data types and in certain industries. However, assuming privacy and security rules allow the collaboration, imagine how much more quickly decision-makers could find the data and the people with the insights.

Panorama Software in Israel has been doing some interesting work in this space. Panorama Software is a privately held company that sold the OLAP technology to Microsoft in the mid-1990s that later became Microsoft Analysis Services. Their BI platform that includes collaboration is referred to as Necto and is shown in Figure 14-4. Notice across the top the people to follow. Comments around the visualizations appear in the pane on the left. And just as social networking sites such Facebook and LinkedIn will recommend connections, Panorama Necto will look at a user’s usage pattern and recommend other data sets or experts to follow.

A few other vendors have been applying the concepts of social and collaboration in the BI tools and platforms, but adoption has been limited and a preferred approach continues to be debated. Should the collaboration occur in the report or dashboard or should it occur in an overarching product such as a company portal? In some cases, the vendor initiatives seem to be just checkboxes of features (“yes, we do collaboration”), rather than getting at the heart of how decisions are made and how information is shared. To be sure, collaboration in BI has the potential to be revolutionary, but only if there is a strong culture for openly sharing data.

E-mail and Microsoft Office Integration

Integration of BI with Microsoft Office Excel is a mature product category, and spreadsheets may be the preferred interface for business analysts. But moving beyond the inner spectrum of potential BI users (refer to Figure 12-4 in Chapter 12), an interface more widely used than spreadsheets is e-mail. If you think about how much time you spend in e-mail versus other office tools, e-mail probably accounts for the largest portion of time. E-mail and text messages are natural interfaces for sending an alert when there is an exception. But imagine if e-mail was the primary interface to all your BI reports and dashboards, not just the ones with alert notifications. SAS is currently one of the few vendors that use the Microsoft Outlook client as a BI interface. Notice in Figure 14-5 how folders of reports from the BI server appear as e-mail folders. Critical key performance indicators (KPIs) can be displayed in a gadgetpane along the right. In this way, the e-mail interface becomes the main access point for BI content, bringing BI into a user’s daily workflow.

The term “big data” was first used by a computer scientist at Silicon Graphics in the mid-1990s.1 A few tech industry magazines began using the term in 2008 to refer to larger data volumes, generally in the petabyte range, but it was really 2012 when “big data” hit the mainstream.

However, within the technology profession, big data is distinct and has three main characteristics that differentiate it from general BI: volume, velocity, and variety.

Volume While many traditional BI deployments have gigabytes and terabytes of data, big data runs in the petabytes.

Velocity Early data warehouses may have been updated weekly and evolved to daily updates. With big data, both the velocity of new incoming data and the pace of decision-making have led to new technologies to handle the speed of incoming data. Machine-generated data from smart meters, RFID (radio frequency identification) devices, web logs on e-commerce sites, and social data, for example, show the velocity of new data.

Variety Much of BI’s early days related to analyzing data from transaction systems. As new types of data have been digitized, there is a greater variety of content to analyze, such as textual data in the form of tweets, social comments, blogs, medical record notes, photos and images, and video.

Mobile BI The wild success of the Apple iPad should serve as an important lesson for all BI evangelists: Nobody asked for a tablet computer. Instead, Apple identified some latent needs and an opportunity to bridge the portability and utility gap between a laptop and a smartphone. Some of the most successful BI applications have not been from a strict requirements document. Instead, they’ve been inspired from someone who believed in the value of data and saw a problem that BI could solve.

The Mobile Data Gap In a report from the Aberdeen Group, mobile BI users reported that their ability to make critical business decisions within the required time frame increased 45% from 2012 to 2013, more than twice the improvement reported by those without access to mobile BI (19%). But, according to the BusinessIntelligence.com survey, mobile usage still lags far behind both demand and potential utility.

The Apple iPad was first released in June 2010. The iPad 3 was released in March 2012, selling three million units in three days, one of the most successful technology launches in the industry. It’s being blamed for threatening the likes of such established companies as Dell, HP, and even Microsoft, as global PC shipments have declined. By 2014, analysts estimate that sales of tablet computers will be only 14 percent lower than that of personal computers.31

The iPad’s influence in the BI space was initially with managers and executives. Portable dashboards, touch-enabled and simply beautiful on this new device, have re-engaged executives who have long sought an easier, more engaging BI interface. Vendors have scrambled to improve support for tablets, and the industry is once again debating the best technology approach: native applications or HTML5. Anyone who bet on Adobe Flash or BlackBerry has suffered the consequences of changing technology and leadership. As the adoption of tablets has expanded beyond early adopters, it’s enabled new classes of BI users who are mobile workers, particularly field sellers, technicians, and delivery personnel.

Extending BI and information to mobile workers and traveling executives has only further accelerated the pace of business as people are always connected, 24 hours a day, seven days a week.

Open Source Open-source software is software whose source code is made publicly available for others to extend and distribute.32 The use of open-source software can both lower a company’s cost of software, because a company is not paying a vendor for a license, and at the same time can speed innovation as the public enhances the software. Open source in the BI world has given rise to new companies such as Jaspersoft, Pentaho, and Talend, but it has also permeated many BI platforms. For example, the open-source database MySQL is now used as a BI repository for several vendors. The open-source search technology Lucene is leveraged in many BI vendors’ search engines. And in the big data software segment, Hadoop is the leading open-source big data project.

Social Networking The data generated by social networking tools, whether Facebook, Twitter, or YouTube, has brought new data sources to be analyzed and contributed to the growth of big data. Furthermore, it’s changed the expectations for how people want to work in a collaborative way. BI user interfaces have been influenced by social networking, bringing collaboration features into the BI platform.

http://www.gartner.com/newsroom/id/2723717

Top cloud BI challenges still include security. For those

attendees who were using or thinking about using

cloud BI, “Perceived security concerns” was rated the

highest with a score of 4.5 (Figure 3). _is has always

been a top concern, real or imagined. _e fact that

governance and integration issues ranked highly suggests

that respondents are becoming more informed

about cloud BI. _

Tendințe

La nivelul anului 2014 există cel puțin două mari direcții de evoluție pe piața BI:

 consolidarea ofertelor de platforme BI ale primilor 5 furnizori din top

(tendință observată din 2009, când platformele au început să înlocuiască

suitele de aplicații BI);

 conturarea unui segment consistent de utilizatori BI on-demand, care

nu pot depăși bariera costurilor și complexității unei soluții BI on-premise.

Cloud computing va influența radical implementarea sistemelor

informatice și, împreună cu SaaS, se constituie într-o alternativă

atractivă pentru firmele mici și mijlocii, ținute până acum deoparte de

barierele de costuri și complexitate

Unele dintre cele mai importante trenduri din 2014 in BI si analitice, conform lui Gartner, sunt:

Piata se afla intr-un proces de transformare accelerat, o trecere de la sisteme BI folosite mai mult pentru masuratori si rapoarte la sisteme care sustin analiza, predictia si optimizarea.

Companiile si furnizorii independenti de software incorporeaza atat rapoarte traditionale (dashboards si analiza interactiva), cat si altele mai avansate, cum ar fi perspectivele analitice construite din functii statistice si algoritmi care se gasesc in platformele BI.

O cursa pentru a umple golul din governed data discovery: Liderii, care detin majoritatea cotei de piata, incearca sa umple acest gol prin a concentra noul lor produs pe bussiness-user-driven data discoverysi analiza, Qlik planuieste sa lanseze o versine noua, complet re-proiectata si gata de folosire a propriei platforme, QlikView, in timp ce Microsoft, MicroStrategy si SAS i-au depasit pe altii cand vine vorba de integrarea propriilor capabilitati.

Avansuri in self-service data integration, care includ: identificarea semantica automata, automatizarea si incapsularea analiticii avansate, explorarea unor tehnologii de interogare care folosesc un limbaj natural. IBM si SAS sunt liderii acestei noi abordari.

2014 ar putea fi un punct de cotitura pentru abordarile Cloud: 45 % dintre cei care au raspuns la chestionarul BI and analytics platform Maig Quadrant al lui Gartner au mentionat ca isi vor plasa BI in Cloud.

Cele mai considerabile schimbari fata de Quadrant-ul din 2013 sunt:

Capabilitati adaugate: inteligenta geospatiala, analitice avansate, adunarea si modelarea datelor de tip business user, analitice incorporate, suport pentru sursele de tip big data.

Toti furnizorii din cvadranul Leaders sunt mutati in partea stanga cand vine vorba de Completeness of Vision, lucru care reflecta faptul ca niciun furnizor nu se adreseaza acelui loc critic de pe piata dedicat lui governed data discovery.

In 2013, Tableau and Qlik ocupau pozitii similare in cvadranul Leaders. In 2014, Tableau a depasit Qlik, in urma ratingurilor date de clienti, Tableau devenind cel mai bun furnizor pentru al 4-lea an consecutiv.

Daca in 2013, cvadranul Visionaries, dedicat acelor solutii software catalogate drept thought-leaders and innovators era gol, in 2014 Alteryx si Panorama Software au migrat catre acest cvadran datorita scorului ridicat inregistrat la capitolul inovare, intelegerea pietei si strategie de produse.

Gartner a ajuns la concluzia ca piata de BI si platforme analitice va ramane una dintre pietele de software cu cea mai mare rata de dezvoltare. De asemenea, mentioneaza ca rata anuala de crestere pentru BI si spatiu analitic va ajunge la 7% in 2017 datorita: investitiilor continue in data discovery, imbunatatiri ale capabilitatilor sociale si o mai mare integrare si colaborare a acestora, integrarea BI si managementul performantei care sa faca legatura intre planificare si executie

Mobile Business Intelligence

Business Intelligence Colaborativ

BI valorifica avantajul aplica_iilor de întreprindere (ERP, CRM, SCM) deja instalate, ceea ce

maximizeaza beneficiile investi_iilor IT. BI extrage informa_iile pre_ioase din bazele de date

tranzac_ionale ale firmei. Marile companii, care au investit enorm în construirea de depozite

de date, pot face pasul urmator prin implementarea unui sistem BI, care desavârseste

eforturile investi_ionale

Într-o lume care este tot mai conectată și interdependentă, se întâmplă des ca decidenții din companii să simtă că sunt literalmente atacați cu date, pe care nu reușesc însă să le valorifice la adevăratul lor potențial. Insight-urile potrivite reprezintă baza excelențelei operaționale, asigurând un avantaj competitiv semnificativ și conducând la succesul businessului.

Noile tendințe și inovațiile de Business Intelligence (BI) depășesc soluțiile complexe de analiză ale seturilor mari de date pentru a le oferi utilizatorilor altfel de soluții și servicii cu potențial de transformare. Plaut Consulting Romania, o companie cu peste 10 ani de experiență în consultanță de management și IT și partenerul local al gigantului de soluții BI Qlik, a alcătuit o listă cu cele mai importante șapte tendințe din Business Intelligence în 2014.

1. Abordarea Natural Analytics va redefini domeniul BI

Noi, oamenii, activăm acum într-o lume plină de informații extrem de complexe, cu o supraîncărcare de date din care am fost nevoiți să învățăm cum să alegem esențialul. Dar, atunci când vine vorba despre analiza datelor, este un proces pe care îl facem în mod natural. Oamenii au abilități extraordinare de a recunoaște tipare și o înclinație naturală către gândire asociativă și către a găsi sensul lucrurilor. Natural Analytics reprezintă o tehnologie și o abordare de design de BI menită să sporească și să extindă aceste abilități naturale, ajutând utilizatorii să obțină mai ușor insight-uri din date și să ia decizii, de la cele mai simple la cele mai complexe. Natural Analytics este o abordare unică QlikView și va continua să fie un factor cheie în următoarea generație de produse care va fi lansată anul acesta.

2. Datele își scot la iveală secretele

Este evident că acele organizații care își folosesc datele obținute din activitatea zilnică pentru a lua decizii au mai mult succes, în timp ce acele companii care nu o fac, își văd poziția pe piață amenințată. Dacă în mod tradițional, analiza datelor intra în atribuțiile experților cu titlu de „analist”, astăzi ea se numără tot mai des printre abilitățile unui utilizator obișnuit de business. Obiectivul celor mai de succes soluții de Business Intelligence de astăzi este să îi ofere oricărui utilizator, indiferent de abilitățile sale tehnologice, puterea de a valorifica informațiile prețioase ascunse în cantitățile vaste de date pe care le are la dispoziție pentru a lua decizii importante de business.

3. Soluțiile de Visual Data Discovery cresc în popularitate

Începând din 2013, la nivel mondial, soluțiile de visual data discovery au devenit un subiect fierbinte de discuție. Vendorii de specialitate precum QlikView s-au dezvoltat rapid, încurajați de platformele lor mai agile și intuitive, care le permit utilizatorilor să își creeze propriile metode de chestionare a datelor fără să fie nevoiți să apeleze la departamente specializate de IT. Instrumentele de visual data discovery au făcut raportarea, interogarea datelor și crearea dashboard-urilor mai ușoară, mai atractivă și mai flexibilă decât alte module BI.

4. Companiile aleg mobilitatea

Trecerea de la soluții inflexibile care emit rapoarte statice la soluții de BI orientate către utilizator se va accelera pe măsură ce mai multe organizații recunosc importanța obținerii de date pe care fiecare utilizator să își poată baza deciziile. De aceea, soluțiile de BI se adaptează modului în care lucrează oamenii, dându-le acces la informație în orice loc aceștia se află la un moment dat. Atât pentru companiile mari, cât și pentru cele mici, viteza lumii de afaceri înseamnă că soluțiile mobile de business intelligence devin utilizate în mod obișnuit, nu doar ocazional. Utilizatorii de business își doresc să poată accesa informația în contextul fluxului natural al zilei lor, nu doar atunci când sunt fizic la birouri. Dispozitivele de tip tablet PC, de exemplu, sunt ideale pentru a susține aplicații mobile de BI și pentru a încuraja procesul colaborativ de luare a deciziilor.

5. Datele obținute din social media devin instrumente folositoare pentru business

Din ce în ce mai des, social media devine o componentă esențială a prezenței unei companii pe piață și contribuie la o comunicare mai directă și autentică cu publicurile sale. În același timp, însă, dincolo de numărul de like-uri sau de followeri pe care o companie îi câștigă pe diferite platforme de social networking, social media devine o sursă relevantă de informații cu ajutorul cărora poate măsura notorietatea sa în piață sau poate dezvălui insight-uri neașteptate referitoare la componența publicului său.

6. Trecerea către cloud

De câțiva ani, cloud-ul a fost un subiect de interes în aproape toate segmentele de software cu excepția celui de Business Intelligence. 2014 va fi, cel mai probabil, anul în care cloud-ul devine un element important al soluțiilor de BI. Schimbarea va fi determinată, pe de o parte, de maturizarea pieței internaționale de BI și, pe de altă parte, de companiile care realizează că costurile întreținerii propriei lor infrastructuri sunt ridicate în comparație cu o soluție cloud. Pentru că resursele BI sunt limitate, companiile ar prefera ca oamenii lor să petreacă timp explorând datele, testând ideile inovatoare și scoțând în evidență insight-uri de business în loc să fie blocați cu activități de întreținere a infrastructurii și modernizare a software-ului.

7. Big Data, la dimensiuni controlabile pentru utilizatori

Adevărul este că organizațiile au nevoie de ajutor în a-și valorifica cantitățile imense de date pe care le dețin, indiferent de platformele pe care sunt stocate acestea. Cele mai multe soluții de BI se concentrează pe procesarea Big Data mai degrabă decât pe distribuirea lor în formatul și mărimea potrivite pentru utilizatorii de busines. În 2014, companiile de succes vor fi acelea care le pot oferi utilizatorilor instrumentele tehnologice care îi vor face să simtă că pot controla cantitățile foarte mari de date cu aceeași ușurință cu care s-ar descurca cu volume mai mici.

Concluzii

Bibliografie

Anexe