Suport De Curs Sistemul De Asistenta Sociala 2020 2021 [604291]

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

1

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚELE EDUCA ȚIEI

PROGRAMUL DE STUDII DE LICEN ȚĂ: ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă

SUPORT DE CURS

SISTEMUL DE ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă ÎN ROMÂNIA

Lector univ. dr. Grigore Marinela Carmen

2020-2021
Sem 1 MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTAN ȚA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constan ța, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: [anonimizat]
Webpage: www.univ-ovidius.ro

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

2
Competen țele specifice acumulate Competen țe
profesionale  Operarea cu concepte fundamentale în domeniul asist en ței sociale
 Evaluarea critica a situatiilor problematice si a s olutiilor posibile în asisten ța
social ă
 Relationarea si comunicarea interpersonala specific a domeniului asisten ței
sociale
 În țelegerea organiz ării și func țion ării sistemului na țional de asisten ță social ă
 În țelegerea serviciilor și activit ăților de prevenire precum și a celor de suport
acordate beneficiarilor sistemului de asisten ță social ă.

Obiectivele disciplinei (reie șind din grila competen țelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei Familiarizarea cu conceptele și notiunile specifice
disciplinei Sistemul de asisten ță social ă in România.

7.2 Obiectivele Specifice 1. Însu șirea și în țeleagerea principalelor concepte ale
disciplinei;
2. Cunoa șterea structurii institu ționale a sistemului de
asisten ță social ă în România.
3. În țelegerea și diferen țierea sistemului de beneficii sociale
de sistemul de servicii sociale;
4. In țelegerea complexit ății problematicii beneficiarilor de
servicii de asisten ță social ă
5. Analiza serviciilor sociale oferite de furnizori p ublici și
priva ți in functie de diferitele categorii de beneficiar i ai
sistemului na țional de asisten ță social ă;

Con ținuturi
Teme abordate Metode de predare
1.Obiectul de studiu și importan ța disciplinei. Etapele evolu ției
sistemului de asisten ță social ă din România, de la origini pân ă în
prezent .Organizarea profesiei de asistent social in prezent . Prezentare oral ă +
multimedia
2. No țiuni generale privind sistemul de asisten ță social ă în România Prezentare oral ă +
multimedia
3. Beneficirarii sistemului na țional de asisten ță social ă, conform
legisla ției în vigoare Prezentare oral ă +
multimedia
Dezbatere
4. Organizarea ierarhic ă a sistemului românesc de asisten ță social ă.
Institu ții de asisten ță social ă din România, furnizori de servicii
sociale publici și priva ți.
Prezentare oral ă +
multimedia
Dezbatere
5. Sistemul de beneficii de asisten ță social ă. Descriere tipuri de
beneficii, legislatie aferent ă . Prezentare oral ă +
multimedia
Dezbatere
6. Descrierea și clasificarea serviciilor de asisten ță social ă din
România. Organizarea și administrarea serviciilor sociale . Furnizorii
de servicii sociale. Nomenclatorul serviciilor soci ale.
Prezentare oral ă +
multimedia

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

3

7. Profesioni știi implica ți în oferirea beneficiilor și serviciilor de
asisten ță social ă; Pozi ția sistemic ă a asistentului social. Rolul echipei
multidisciplinare. Prezentare oral ă +
multimedia
8. M ăsuri integrate de asisten ță social ă pentru copil si familie ,
persoane vârstnice , persoane cu dizabilit ăți etc. si necesitatea
dezvolt ării acestori servicii la nivelul comuni ății. Prezentare oral ă +
multimedia
Dezbatere

Bibliografie:
1. Buzducea D., (2017) Asisten ța social ă, Compendiu de isotrie, teorie și practic ă,
Editura Polirom, Ia și
2. Buzducea D.,(2005) – Aspecte contemporane în Asisten ța Social ă, Editura Polirom,
Ia și.
3. Buzducea, D. (2009). Sisteme moderne de asisten ță social ă: tendin țe globale și
practici locale. Ia și: Polirom.
4. Laz ăr, F., Patimile asisten ței sociale din România , Ed Tritonic, 2015
5. Neam țu, G. (2011) – Tratat de asisten ță social ă, Ed. a II-a, Edit. Polirom, Bucure ști
6. M. Roth, A. Rebeleanu ( 2007) Asisten ța social ă – Cadru conceptual și aplica ții
practice , Ed. Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj Napoca,
7. Zamfir, C. (2004) – O analiz ă critic ă a tranzi ției. Ce va fi “dup ă”, Edit. Polirom, Ia și.
8. Ministerul Muncii și Protec ției Sociale http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/
9. Colegiul Na țional al Asisten ților Sociali https://cnasr.ro

Legislatie :
*** Legea nr. 466 din 2004 prinvind statutul asist entului social
*** Lege nr.292 din 2011 a asisten ței sociale.Publicat în MOF, Partea I, nr.905 din 20
decembrie
2011.
*** Ordonan ța nr. 68 din 2003 privind serviciile sociale
*** Lege nr.197 din 2012 privind asigurarea calit ății în domeniul serviciilor sociale,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.754 d in 09 noiembrie 2012.
*** HG nr. 867 din 2015 pentru aprobarea Nomenc latorului serviciilor sociale, precum și a
regulamentelor-cadru de organizare și func ționare a serviciilor sociale, reactualizat ă
*** HG nr. 1826 din 2005 privind aprobarea Strateg iei Na ționale de dezvoltare a serviciilor
sociale
*** HG nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor- cadru de organizare și func ționare ale
serviciilor publice de asisten ță social ă și a structurii orientative de personal
*** Legea nr. 416 din 2001 privind venitul minim garantat, republicat ă
*** Legea nr. 277 din 2010 privind aloca ția pentru sus ținerea familiei
*** Legea nr.17 din 2000 privind persoanele vârstni ce, republicat ă
*** Legea nr. 488 din 2006 privind protec ția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicat ă
*** Legea 272 din 2004 privind protec ția și promovarea drepturilor copilului, republicat ă
*** Ordin nr. 393/630/4236/2017 pentru aprobarea p rotocolului de colaborare în vederea
implement ării serviciilor comunitare integrate necesare preve nirii excluziunii sociale și
combaterii s ărăciei.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

4

I. Obiectul de studiu și importan ța disciplinei. Etapele evolu ției
sistemului de asisten ță social ă din România, de la origini pân ă în
prezent. Organizarea profesiei de asistent social î n prezent.

I.1. Obiectul de studiu și importanța disciplinei Sistemul de asisten ță Social ă în România.

Defini ția asisten ței sociale la nivel interna țional, dat ă de Federa ția Interna țional ă a
Asisten ților Sociali (http://ifsw.org) este urm ătoarea:
"Asisten ța social ă este o profesie bazat ă pe practic ă și o disciplin ă academic ă care promoveaz ă
schimbarea și dezvoltarea social ă, coeziunea social ă, împuternicirea și libertatea oamenilor.
Principiile justi ției sociale, ale drepturilor omului, ale responsabi lit ății colective și ale respectului
pentru diversitate, sunt esen țiale pentru asisten ța social ă. Sus ținut ă de teorii ale asistentei sociale,
știin țelor sociale, umaniste și cuno știn țelor indigene, asistenta social ă implic ă oameni și structuri
ce se adreseaza provoc ărilor vie ții și cre șterii bun ăst ării.”
În Lg. 292 / 2011, legea cadru a asistentei sociale , identific ăm urmatoarea defini ție a
sistemului na țional de asisten ță social ă:
Sistemul na țional de asisten ță social ă reprezint ă ansamblul de institu ții și m ăsuri prin care
statul, prin autorit ățile administra ției publice centrale și locale, colectivitatea local ă și societatea
civil ă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înl ăturarea efectelor temporare ori permanente
ale unor situa ții care pot genera marginalizarea sau excluziunea s ocial ă a persoanei, familiei,
grupurilor ori comunit ăților.
Tot in cadrul legii se specific ă ca: Asisten ța social ă, prin m ăsurile și ac țiunile specifice, are
drept scop dezvoltarea capacit ăților individuale, de grup sau colective pentru asig urarea nevoilor
sociale, cre șterea calit ății vie ții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune social ă.
Așadar, studen ții specializ ării asisten ță social ă înc ă din primul an de studii au nevoie s ă
cunoasc ă informa ții despre ce este și cum func ționeaz ă sistemul de asisten ță social ă, format din
institu ții aflate la nivel central si local și care este rolul acestora, legislatia aplicat ă în acest domeniu,
categoriile de beneficiari c ărora li se adreseaz ă, tipurile de servicii și beneficii de asisten ță social ă
oferite dar și despre speciali știi care ofer ă servicii de asisten ță social ă în echipe multidisciplinare.
Dup ă Buzducea 2015 structura unui sistem de asisten ță social ă eficient con ține 3 elemente
fundamentale și anume:
• Capitalul uman implicat în sistem, sau speciali știi care lucreaz ă în domeniul furniz ării
serviciilor și beneficiilor de asisten ță social ă;
• Beneficiarii sistemului de asisten ță social ă sau persoanele care se afl ă în impas

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

5
existen țial, asistate social, aflate la risc de excluziune social ă;
• Contextul social format din re țeaua de institu ții publice sau private, cadrul legislativ,
seviciile oferite și beneficiile sociale primite de persoanele vulnera bile.
Vom detalia fiecare aspect ce formeaz ă sistemul de asisten ță social ă, vorbind totodat ă despre
valorile și principiile pe care se întemeiaz ă acest sistem al asisten ței sociale în țara noastr ă.
În legea asisten ței sociale ( art 5) sunt detaliate valorile si prin cipiile ce guvernez ă sistemul de
asisten ță social ă, o parte dintre acestea fiind prezentate mai jos:
– Când vorbim de solidaritate social ă, este important s ă în țelegem faptul c ă noi to ți, întreaga
comunitate particip ă la sprijinirea persoanelor vulnerabile. Acest spri jin este oferit prin
implementarea unor m ăsuri de protec ție social ă în vederea dep ăș irii sau limitarii unor situa ții de
dificultate și a incluziunii sociale a acestei categorii de popu la ție;
– Atunci când ne referim la universalitate, trebuie s ă cunoa ștem c ă potrivit acestui principiu fiecare
persoan ă are dreptul la asisten ță social ă, în condi țiile prev ăzute de lege;
– respectarea demnit ății umane, este o valoare important ă în asisten ța vocial ă, potrivit c ăreia
fiec ărei persoane îi este garantat ă dezvoltarea liber ă și deplin ă a personalit ății, îi sunt respectate
statutul individual și social și dreptul la intimitate și protec ție împotriva oric ărui abuz fizic, psihic,
intelectual, politic sau economic;
– abordarea individual ă, se refer ă la faptul c ă fiecare persoan ă este unic ă, cu propria experien ță de
via ță, iar măsurile de asisten ță social ă trebuie adaptate situa ției particulare de via ță a fiec ărui
individ;
– principiul parteneriatului este de asemenea foarte important, deoarece impreun ă, autorit ățile
publice centrale și locale, institu țiile publice și private, organiza țiile neguvernamentale, institu țiile
de cult recunoscute de lege, precum și membrii comunit ății stabilesc obiective comune, conlucreaz ă
și mobilizeaz ă toate resursele necesare pentru asigurarea unor co ndi ții de via ță decente și demne
pentru toate persoanele vulnerabile;
– participarea beneficiarilor, este folosit ă în toate etapele inteven ției asistentului social cu impact
direct asupra lor dar și la realizarea programelor individualizate de supo rt social și se implicare
activ ă în via ța comunit ății.
-nediscriminarea și egalitatea de șanse , ne arat ă c ă persoanele vulnerabile trebuie s ă beneficieze
de m ăsuri și ac țiuni de protec ție social ă f ără discriminare, restric ție sau preferin ță fa ță de ras ă,
na ționalitate, origine etnic ă, limb ă, religie, categorie social ă, opinie, sex ori orientare sexual ă, vârst ă,
apartenen ță politic ă, dizabilitate, boal ă cronic ă necontagioas ă, infectare HIV sau apartenen ță la o
categorie defavorizat ă, având un acces în mod egal la oportunit ățile de împlinire și dezvoltare
personal ă, dar și la m ăsurile și ac țiunile de protec ție social ă;
-respectarea dreptului la autodeterminare , potrivit acestui principiu fiecare persoan ă are dreptul
de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se c ă aceasta nu amenin ță

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

6
drepturile sau interesele legitime ale celorlal ți, iar asisten ții sociali trebuie s ă respecte acest
principiu, indiferent de propriile valori.
– proximitatea, este un principiu important potrivit c ăreia serviciile sociale trebuie s ă fie organizate
și furnizate cât mai aproape de beneficiar, pentru f acilitarea accesului și men ținerea persoanei cât
mai mult posibil în propriul mediu de via ță .
– complementaritatea și abordarea integrat ă, potrivit cărora se tine cont de complexitatea
probelmaticii beneficiarilor și serviciile sociale sunt corelate cu toate nevoil e acestuia și acordate
integrat cu o gam ă larg ă de m ăsuri și servicii din domeniul economic, educa țional, de s ănătate,
cultural etc.;
– confiden țialitatea, potrivit c ăreia, pentru respectarea vie ții private, beneficiarii au dreptul la
păstrarea confiden țialit ății asupra datelor personale și informa țiilor referitoare la via ța privat ă și
situa ția de dificultate în care se afl ă;
Conform OG 68/2003, informa țiile confiden țiale pot fi dezv ăluite f ără acordul beneficiarilor în
urm ătoarele situa ții: a) atunci când dispozi țiile legale o prev ăd în mod expres; b) când este pus ă în
pericol via ța persoanei beneficiare sau a membrilor unui grup s ocial; c) pentru protec ția vie ții,
integrit ății fizice sau a s ănătății persoanei, în cazul în care aceasta se afl ă în incapacitate fizic ă,
psihic ă, senzorial ă ori juridic ă de a-și da consim ță mântul.

I.2. Etapele evolu ției sistemului de asisten ță social ă din România, de la origini pân ă în prezent.

Pentru a în țelege sistemul actual de asisten ță social ă este important s ă avem o perspectiv ă
istoric ă asupra asisten ței sociale în țara noastr ă. Asisten ța social ă în România are o lung ă tradi ție, iar
în țara nostr ă ca și în alte țări, primele ini țiative de a-i ajuta pe cei vulnerabili, dezavantaja ți se
găsesc în caritatea religioas ă (Laz ăr, 2015), îns ă mai mult de cât atât, asisten ța social ă a devenit în
timp o profesie ce are la baz ă metode și tehnici specifice de sus ținere într-o manier ă calitativ ă și
sistematic ă a beneficiarilor, în vederea dep ășirii situa țiilor de vulnerabilitate social ă.
Căteva repere ale începuturilor asisten ței sociale în România
În România au fost semnalate, ca de altfel în major itatea țărilor aflate sub influen ța
bizantin ă, formele primare de asisten ță social ă, ce s-au dezvoltat în jurul insitu țiilor religioase
(Buzducea , 2017, p.71). În secolul al XlII-lea au fost organizate aziluri pentru bolnavi, s ăraci,
invalizi și, în general, pentru b ătrânii s ăraci. În secolul al XIV-lea, Radu Basarab, întemeie torul
Câmpulungului, a fondat ospiciul de mizeri de la M ăță ul de Jos, pentru ad ăpostirea orbilor,
șchiopilor, ologilor și altor “mizeri”, înzestrându-l cu mo șie și scutindu-l “de orice impozite". Cele
mai cunoscute a șez ări de asisten ță social ă apar sub denumirea de “calicii”. Astfel de a șez ări sunt
înfiin țate de Negru Vod ă în secolul al XVI-lea la Bucure ști, în mla știna Dâmbovi ței, sub dealul
Mitropoliei. Pe lâng ă “Funda ția Col țea”, care a fost întemeiat ă de sp ătarul Mihai Cantacuzino și de

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

7
clucerul Col țea, a fost construit ă, la începutul secolului al XVII-lea (1704), o m ănăstire și primul
spital din Țara Româneasc ă, cu o capacitate de 24 de paturi.
Treptat, activit ățile de ocrotire social ă cu caracter civic religios s-au structurat sub for ma
unor m ăsuri reglementate prin acte juridico-normative fina n țate din bugetul public, în cadrul unor
institu ții specializate.
Pentru România, actul de na ștere al asisten ței sociale moderne poate fi plasat înc ă la 1775,
odat ă cu apari ția primei legi de protec ție pentru copil și înfiin țarea unor institu ții specializate de
ocrotire pentru persoane în dificultate: fete-mame, s ăraci, bolnavi, persoane vârstnice f ără sprijin,
persoane handicapate fizic și psihic. Cu toate acestea, despre un sistem de asi sten ță social ă cât de cât
structurat, sprijinit de m ăsuri legislative, sus ținut și de institu ții corespunz ătoare, se poate vorbi de-
abia începând cu anul 1831, odat ă cu apari ția Regulamentului Organic.
Dup ă Unirea Principatelor Române din 1859 apar acte nor mative care fixeaz ă chiar atribu ții
concrete pentru serviciile de asisten ță social ă la nivelul comunelor și jude țelor, încurajând spiritul de
întrajutorare și solidaritate la nivel comunitar.
România a fost una dintre primele ță ri europene care a elaborat un sistem de securitate
sociala, atât în domeniul asigur ărilor sociale (prima Lege a pensiilor a ap ărut în anul 1912), cât și în
cel al asisten ței sociale prin acordarea de ajutoare orfanilor, v ăduvelor de r ăzboi etc. Tot atunci se
creeaz ă primele institu ții publice și private cu caracter de ocrotire social ă specializate.

Dup ă Buzducea (2009), se identific ă trei etape în evolu ția asisten ței sociale în epoca
contemporan ă:
1. Etapa de dezvoltarea a asisten ței sociale dup ă Primul Război Mondial
2. Etapa în care asisten ța social ă a fost desfiin țat ă în perioada comunist ă intre anii 1945-1989
3. Etapa post-comunist ă a recontruirii asisten ței sociale în România ( 1990-prezent).

Sfâr șitul Primului R ăzboi Mondial a însemnat crearea României ca stat na țiune (1 dec.
1918) ce a condus la dezvoltarea politicilor social e cu prec ădere pentru cei dezavantaja ți. Astfel, în
anul 1920 a fost înfiin șat Ministerul Muncii , S ănătății și al Ocrotirii Sociale ce are și un
departament de asisten ță social ă cu reprezentan ți la nivel judetean și local. ( Laz ăr, F . Patimile
asisten ței sociale ,2015).
Legea sanitar ă și de ocrotire social ă din 14 iulie 1930 reprezint ă un moment de referin ță
pentru asisten ța social ă modern ă din România. Coordonarea la nivel na țional din punct de vedere
metodologic și profesional a întregii activit ăți de asisten ță social, revenea Ministerului Muncii
Sănătății și Ocrotirii Sociale.
Școala de asisten ță social ă în România, reprezint ă un produs direct al preocup ărilor
sociologice a lui Dimitrie Gusti. Apari ția și dezvoltarea școlii române ști de asisten ță social ă a fost

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

8
ini țiat ă și sus ținut ă de un puternic grup de sociologi, precum: Dimitrie Gusti, H.H.Stahl, Veturia
Manuil ă, Xenia Costa-Foru Andreescu.
Necesitatea form ării unor speciali ști în asisten ță social ă a condus la înfiin țarea în toamna
anului 1929, a Școlii Superioare de Asisten ță Social ă din Bucure ști “Principesa Ileana,” sub egida și
îndrumarea direct ă a Institutului Social Român, cu aprobarea Minister ului S ănătății și al Ocrotirilor
Sociale. Institutul Social Român îndruma și organiza programul de studii, precum și practica de
specialitate în domeniul asisten ței sociale.
A doua etap ă major ă a sistemului na țional de asisten ță social ă este reprezentat ă de perioada
comunist ă, “când sistemul de asisten ță social ă este distrus aproapre în întregime, întrucât ideol ogia
de partid și de stat respingea asisten ța social ă” (Buzducea, 2017, p.79)
Perioada comunist ă semnific ă pentru asisten ța social ă o perioad ă critic ă.
Conduc ătorii din acest timp:
– au distrus re țeaua comunitar ă de asisten ță social ă
– au eliminat profesia de asistent social din nomencl atorul de meserii
– au adoptat un cadru legislativ care elimina acest s istem
– problemele sociale r ămase în urma acestui regim, au fost pentru întreaga Europ ă
deosebit de grave și dificil de rezolvat, chiar pe termen lung.
Dup ă revolu ție, în România, programul de reconstruc ție, de reform ă pe baza mecanismelor
democratice și a pie ței libere a creat con știin ța necesit ății dezvolt ării unui sistem de a.s. modern,
activ, profesionalizat, orientat spre solu ționarea problemelor sociale și umane specifice.
Ministerul Muncii și Protec ției Sociale ia primele m ăsuri de asisten ță social ă prin crearea
primului Secretariat de Stat pentru Handicapa ți pentru a coordona activit ățile de asisten ță social ă (
Laz ăr, 2015 apud. Lambru, 2002).
Dup ă caderea comunismului au ap ăruit imagini cu copiii care tr ăiesc în orfelinate în condi ții
degradante , iar încercarea de a reforma vechile in situ ții pentru copiii a fost una dificil ă, dar necesar ă
și asumat ă inclusiv datorit ă presiunilor comunit ății interna ționale.
În 1992 o prim ă lege a ap ărut pentru protec ția persoanelor cu dizabilit ăți, iar o lege privind
ajutorul social a fost pus ă în discu ție abia în 1995, cu sprijinul B ăncii Mondiale (Laz ăr, 2015 apud
Zamfir, 1999).
În 2001 a ap ărut prima lege a asisten ței sociale, care a fost “o declara ție de bune inten ții “
(Laz ăr, 2015, p.20) , ce a fost înlocuit ă cu Lg. 47/2006 și apoi a ap ărut Lg 292/2011.
În 2003 a ap ărut ordonan ța 68/2003 ce reglementez ă serviciile sociale, în 2002, a ap ărut legea
privind prevenirea excluziunii sociale ( lg 116/200 2), iar beneficiile sociale au fost reglementate pr in
: venitul minim garantat (VNG) în 2001, aloca ție pt familiile monoprarentale în 2003, subven ții pt
încalzire etc)
În România personalul era neinstruit, ap ărând modele de bune practici prin implicarea unor

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

9
organiza ții neguvernamentale precum Holt Interna țional, World Vision Interna țional, Save the
Children și institu ții precum USAID, UNICEF, EU, Banca Mondial ă etc.
În repozi ționarea asisten ței sociale ca profesie cea mai important ă prevedere legislativ ă a
fost lg 466/2004 privind statutul asisten ților sociali. În anul 2005 a fost înfiin țat Colegiul Na țional
al Asisten ților Sociali ca organism central de reglementare a proferiei care a stabili și Codul Etic în
2008.
În ceea ce prive ște istoria educa ției în asisten ța social ă postcomunist ă, aceasta a fost
restabilit ă la nivel universitar la începutul anilor 1990. Oda t ă cu crearea Departamentelor de
Asisten ță Social ă în cadrul Facult ăților de Psihologie, Sociologie și Pedagogie din Bucure ști, Cluj și
apoi și în alte centre universitare, Ia și și Timi șoara. O Asocia ție a Școlilor de Asisten ță Social ă din
România (ASSWR) a fost creat ă în anul 2010 format ă din profesori de la universit ățile din
Bucure ști, Cluj, Ia și, Timi șoara).

I.3. Organizarea profesiei de asistent social in pr ezent

În anul 2004 prin Lg. 466 privind statutul asistentului social , a fost reglementata profesia
de asistent social, infiintandu-se Colegiul Nationa l al Asistentilor Sociali ca organiza ție
profesional ă, neguvernamental ă, de interes public, apolitic ă, nonprofit, cu personalitate juridic ă,
autonom ă și independent ă ce are rolul de a reprezenta și de a ocroti la nivel local, jude țean, na țional
și interna țional interesele profesiei de asistent social. (www .cnasr.ro)
Conform dispozitiilor Lg 466/2004, scopul principal al activit ății asistentului social este
acela de a asista persoanele sau comunit ățile aflate în nevoie, implicându-se în identificare a,
în țelegerea, evaluarea corect ă și solu ționarea problemelor sociale.
Pot fi asistenti sociali urmatoarele persoane:
a) cetatenii romani;
b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europenea, ai celorlalte state din Spatiul Economic
European si ai Confederatiei Elvetiene;
c) cetatenii statelor terte cu care Romania are acordu ri bilaterale de reciprocitate si care au
resedinta temporara sau permanenta in Romania.
Titlul de asistent social poate fi detinut de:
a) persoana care a obtinut diploma de licenta in cadru l unei institutii de invatamant; superior cu
specializare in domeniu, forma de lunga durata, 4 a ni, acreditata conform legii;
b) persoana care detine diploma de absolvire a unei in stitutii de invatamant superior cu
specializare in domeniu, forma de scurta durata, 3 ani, acreditata conform legii;
c) persoana care detine diploma de asistent social ech ivalata conform legii;

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

10
d) persoana care detine diploma de asistent social eli berata sau recunoscuta in unul dintre
statele apartinand Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana.

Competen țe ale CNASR (http://www.cnasr.ro/competente)
Colegiul National al Asistentilor Sociali reprezinta interesele profesiei de asistent social si
actioneaza prin toate mijloacele conferite de lege pentru dezvoltarea acesteia si pentru ridicarea
prestigiului ei in cadrul vietii sociale.
Ca autoritate profesionala in domeniu, Colegiul National al Asistentilor Sociali participa, potrivit
art.26 din Legea 466/04.11.2004, la elaborarea norm elor si a actelor normative care reglementeaza
domeniul asistentei sociale, realizand atributiile conferite de Legea 466/04.11.2004.
Ca organiza ție profesionala, Colegiul National al Asisten ților Sociali reprezint ă, apara si
promoveaz ă drepturile si interesele membrilor la nivel local, na țional si interna țional, apara onoarea,
libertatea si independenta profesionala a asistentu lui social in exercitarea profesiei, asigura
respectarea de catre asistentii sociali a obligatii lor care le revin fata de beneficiari, institutii s i
societate, in concordanta cu normele deontologice a le profesiei.
CNASR are armatoarele atribu ții principale:
1. elaboreaza si adopta Codul deontologic al asistentu lui social, precum si ghidurile de buna
practica in domeniu, pentru respectarea principiilo r etice;
2. propune ministerului de resort norme si reglementar i in domeniul asistentei sociale;
3. coordoneaza si sprijina aplicarea reglementarilor s i normelor Colegiului de catre asistentii
sociali, organismele publice si private in Romania;
4. avizeaza si elibereaza atestatul de libera practica al asistentului social;
5. pregateste programele de perfectionare continua in domeniul asistentei sociale;
6. elibereaza avizele mentionate in prezenta lege;
7. reprezinta, apara si promoveaza drepturile si inter esele membrilor la nivel local, national si
international;
8. monitorizeaza respectarea Codului deontologic, regl ementarilor si normelor de catre asistentii
sociali, indiferent de locul de munca, si aplica sa nctiuni disciplinare;
9. colaboreaza cu ministere, institutii ale administra tiei publice centrale si locale, institutii de
invatamant si cercetare, organizatii neguvernamenta le, agenti economici si altele;
10. gestioneaza Registrul national al asistentilor soci ali din Romania;
11. stabileste cuantumul cotizatiei de membru si al tax elor pentru diferitele sale servicii;
12. colaboreaza cu organisme similare din alte tari in probleme de interes comun.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

11
Responsabilit ățile asisten ților sociali, conform Legii 466/2004:
• Asisten ții sociali promoveaz ă principiile justi ției sociale, prev ăzute în actele normative cu
privire la asisten ța social ă și serviciile sociale.
• Asisten ții sociali asigur ă egalitatea șanselor privind accesul persoanelor asistate la
informa ții, servicii, resurse și participarea acestora la procesul de luare a deci ziilor.
• Asisten ții sociali respect ă și promoveaz ă demnitatea individului, unicitatea și valoarea
fiec ărei persoane.
• Asistentul social nu trebuie s ă practice, s ă tolereze, s ă faciliteze sau s ă colaboreze la nici o
form ă de discriminare bazat ă pe ras ă, etnie, sex și orientare sexual ă, vârst ă, convingeri
politice sau religioase, statut marital, deficien ță fizic ă sau psihic ă, situa ție material ă și/sau
orice alt ă preferin ță , caracteristic ă, condi ție sau statut.
• Asistentul social sprijin ă persoanele asistate în eforturile lor de a- și identifica și clarifica
scopurile, în vederea alegerii celei mai bune op țiuni.
• Asisten ții sociali contribuie la consolidarea rela țiilor dintre persoane cu scopul de a
promova, reface, men ține și/sau îmbun ătăți calitatea vie ții persoanelor, familiilor, grupurilor,
organiza țiilor și comunit ăților.
• Asisten ții sociali ac ționeaz ă cu onestitate și responsabilitate fa ță de beneficiari, institu ții și
societate, în concordan ță cu normele deontologice ale profesiei, adoptate de comunitatea
profesional ă prin Colegiu.
• Asisten ții sociali trebuie s ă î și desf ăș oare activitatea numai în aria de competen ță
profesional ă determinat ă de calificarea și experien ța profesional ă. Asisten ții sociali au
obliga ția de a-și îmbun ătăți permanent cuno știn țele și deprinderile profesionale și de a le
aplica în practic ă.
• Asisten ții sociali contribuie la îmbun ătățirea și dezvoltarea bazei de cuno știn țe a profesiei.
CNASR isi desfasoara activitatea in baza unui Regul ament de Organizare si Func ționare
(http://api.components.ro/uploads/12c6a09675620f589 055800ba6ceceee/2016/10/Regulamentul de
Organizare si Functionare al Colegiului National al Asistentilor Sociali publicat in MOF al
Romaniei nr. 265 din 23 aprilie 2012.pdf)
Colegiul National are la nivelul intregii tari Stru cturi teritoriale cu personalitate juridica . Fieca re
sucursala teritoriala este formata din asistenti so ciali, membri ai CNASR
În cadrul CNASR exista 4 comisii operative si anume :
1. Comisia de avizare si atestare profesionala
2. Comisia de formare profesionala continua
3. Comisia de deontologie profesionala
4. Comisia de strategie si dezvoltare profesionala

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

12
Asistentii sociali isi desfasoara activitatea avand , in functie de experienta profesionala dupa
finalizarea studiilor universitate diferite trepte de competenta:
1. Asistent Social debutant ( pana la 1 an de la final izare studii univ.)
2. Asistent Social practicant ( pana la 2 ani de la fi nalizare studii univ.)
3. Asistent Social specialist ( pana la 3 ani de la fi nalizare studii univ.)
4. Asistent Social principal ( pana la 5 ani de la fin alizare studtii univ.)
Profesia de asistent social este una liberala, iar asistentii sociali principali isi pot desfasura
activitatea in regim de libera practica prin infiin tarea unor cabinete individuale/asociate de asisten ta
sociala sau societati civile profesionale de asiste nta sociala.

II. No țiuni generale privind sistemul de asisten ță social ă în România

II.1. Sistemul de protec ție social ă în România.
Sistemele de protec ție sociala exista de aproximativ un secol in toate tarile dezvoltate,
acestea fiind asigurate de stat prin asumarea respo nsabilitatii si rezolvarii probelemelor sociale.
(Barrientos, Hulme 2005, apud. Buzducea , 2017,p. 5 2).
Protectia sociala este un obiectiv al politicilor s ociale dezvoltate de statele natiune intricut
contribuie la bunastarea individuala si colectiva ( Pop , 2005 , apud. Buzducea, 2017, p. 52)
Aceasta se realizaeaza prin intremediul instiutiilo r statului de la nivelul administratiei publice
centrale (strucutri guvernamentale) si de la nivelu l administratiei publice locale (consilii judetene,
consilii locale, reprezentanti institutionali ai gu vernului in teritoriu: directii, agentii inspectora te).
Protec ția social ă se define ște în contextul principiilor, valorilor și tradi țiilor ce guverneaz ă
rela țiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunit ăți și institu ții în statele Uniunii Europene și
reprezint ă un ansamblu de m ăsuri și ac țiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de
bun ăstare și securitate social ă pentru întreaga popula ție și în mod special pentru anumite grupuri
sociale. Protec ția social ă cuprinde dou ă componente de baz ă: asigur ările sociale în sistem
contributiv și asistenta social ă noncontributiv ă; (Lg. 292/2001)
Conform Buzducea, 2017, p. 54, structura sistemului de protectie sociala arata ast fel :
“ – Sistemul beneficiilor sociale univeraliste sau non- contributoarii acordate tuturor persoanelor
sau anumitor categorii sociale, indiferent daca ace stea se afla sau nu intr-o situatie de risc si fara sa fi
contribuit in prealabil la un fond anume (educatie gratuita, servicii medicale de urgenta, alocatie de
stat pt copii). Se acorda de la bugetul de stat, di n taxe si impozite pe baza statutului de cetatean.
– Sistemul de securitate sociala , ce se adreseaza persoanelor aflate in situatii de risc social (somaj,
accidente de munca, batranete, abandonul copilului , abuz si exploatare, violenta intrafamiliala etc).

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

13

Acesta cuprinde alte doua subsisteme:
– sistemul de asigurari sociale sau beneficiile sociale contributorii acordate pe baza
contributiilor anterioare obligatorii ale beneficia rilor la un fond anume (pensii de varsta,
invaliditate sau boala , asigurari pentru accidente de munca, asigurari de somaj si o parte
dintre asigurarile de sanatate);
– sistemul de asistenta sociala ce cuprinde beneficii sociale non-contributorii , asigurate de la
bugetul de stat tuturor persoanelor aflate in situa tia de risc social si care nu au resurse
proprii. Se asigura pe baza testarii mijloacelor de trai (venit minim garantat, servicii si
institutii de asistenta sociala, ajutor de urgenta etc)

Niveluri ale sistemului de protec ție sociala (Buzducea, 2017, p.56)

INDIVID
(roluri si nevoi sociale)
↓
FAMILIE/COMUNITATE
(intrajutorare, solidaritate- retele de sprijin soc ial)
↓
BENEFICII SOCIALE UNIVERSALISTE
(educatie gratuita, servicii medicale de urgenta, a locatia pentru copii)
↓
SISTEMUL DE ASIGURARI
(in caz de somaj, batrante, accidente d e munca- pe ntru cei care au platit o contributie prealabila)
↓
SISTEMUL DE ASISTENTA SOCIALA
(servicii, insitutii si prestatii sociale- consilie re, centre de plasament , VMG, ajutor de urgenta)

II.2. Sistemul na țional de asisten ță social ă
“Prin sistemul na țional de asistenta sociala se intelege totalitatea reglementarilor legale, a
programelor sociale, a beneficiilor financiare/pres tatii, a serviciilor de asistenta sociala si a
ajutoarelor complementare, precum si a institutiilo r existente la un moment dat, care sa le sustina
(Zamfir 2006, p.12, apud Buzducea 2017, p.55)
Conform legii 292/2011, sistemul na țional de asisten ță social ă reprezint ă ansamblul de
institu ții, m ăsuri și ac țiuni prin care statul, reprezentat de autorit ățile administra ției publice centrale
și locale, precum și societatea civil ă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înl ăturarea efectelor
temporare ori permanente ale situa țiilor care pot genera marginalizarea sau excluziune a social ă a
persoanei, familiei, grupurilor ori comunit ăților.
Sistemul de asisten ță social ă, reglementat prin legea asisten ței sociale nr. 292/2011,
intervine subsidiar sau, dup ă caz, complementar sistemelor de asigur ări sociale și se compune din

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

14
Serviciile de asistenta sociala Beneficii de asistenta sociala
Conform legii 292/2011, art . 27
– Serviciile sociale reprezint ă activitatea sau
ansamblul de activit ăți realizate pentru a r ăspunde
nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale,
familiale sau de grup, în vederea dep ăș irii situa țiilor de
dificultate, prevenirii și combaterii riscului de
excluziune social ă, promov ării incluziunii sociale și
cre șterii calit ății vie ții.
Conform OG 68/2003 , art. 1
– Serviciile sociale, în sensul prezentei ordonante,
reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni
realizate pentru a raspunde nevoilor sociale,
individuale, familiale sau de grup, în vederea
prevenirii si depasirii unor situatii de dificultat e,
vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea
autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenir ea
marginalizarii si excluziunii sociale, pentru
promovarea incluziunii sociale si în scopul crester ii
calitatii vietii.
Conform legii 292/2011, art .7
– Beneficiile de asisten ță social ă reprezint ă o
form ă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale ob ținute din
munc ă, în vederea asigur ării unui nivel de trai
minimal, precum și o form ă de sprijin în scopul
promov ării incluziunii sociale și cre șterii calit ății
vie ții anumitor categorii de persoane ale c ăror
drepturi sociale sunt prev ăzute expres de lege.
– beneficiile de asisten ță social ă sunt m ăsuri de
redistribuire financiar ă/material ă destinate
persoanelor sau familiilor care întrunesc condi țiile
de eligibilitate prev ăzute de lege; sistemul de beneficii de asisten ță social ă și sistemul de servicii sociale .
Asisten ța social ă, prin m ăsurile și ac țiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capaci t ăților
individuale, de grup sau colective pentru asigurare a nevoilor sociale, cre șterea calit ății vie ții și
promovarea principiilor de coeziune și incluziune social ă.
Măsurile și ac țiunile de asisten ță social ă se realizeaz ă astfel încât:
• beneficiile de asisten ță social ă și serviciile sociale s ă constituie un pachet unitar de
măsuri corelate și complementare;
• serviciile sociale s ă primeze fa ță de beneficiile de asisten ță social ă, în cazul în care costul
acestora și impactul asupra beneficiarilor este similar;
• să fie evaluate periodic din punctul de vedere al eficacit ății și eficien ței lor pentru a fi
permanent adaptate și ajustate la nevoile reale ale beneficiarilor;
• să contribuie la inser ția pe pia ța muncii a beneficiarilor;
• să previn ă și s ă limiteze orice form ă de dependen ță fa ță de ajutorul acordat de stat sau de
comunitate.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

15

III. Beneficirarii sistemului na țional de asisten ță social ă, conform legisla ției în
vigoare
Beneficiarii sistemului na ționl de asisten ță social ă beneficiaz ă atât de servicii sociale cât și de
beneficii sociale. În legea 292/2011 a asisten ței sociale se men ționez ă faptul c ă beneficiile și
serviciile sociale trebuie s ă fie complementare oferite într-un pachet unitar , iar serviciile sociale s ă
primeze în fa ța beneficiilor acordate.
Conform art 6, punctul d) din lg. 292/2011, beneficiarul reprezint ă persoana care prime ște
beneficii de asisten ță social ă și/sau, dup ă caz, servicii sociale;

Conform Ordonan ței nr. 68 din 2003 privind serviciile sociale , beneficiarii de servicii sociale
sunt:
a. persoane și familii aflate în dificultate sau risc;
b. grupuri sociale în situa ții de dificultate sau risc, generatoare de marginal izare sau excluziune
social ă;
c. comunitatea care are nevoie de sensibilizare, preve nire și combatere a situa țiilor de
dificultate sau risc.
În cadrul art. 24 se specific ă cine beneficiaz ă de prevederile ordona ței, cine poate fi beneficiar de
servicii sociale și anume:
– cet ățenii români care au domiciliul ori re ședin ța în România, precum și cet ățenii români f ără
domiciliu.
– cet ățenii altor state, precum și apatrizii beneficiaz ă de servicii sociale, în conformitate cu
prevederile tratatelor și acordurilor la care România este parte, dac ă au domiciliul sau re ședin ța în
România.
– cet ățenii str ăini sau apatrizii care au permisiunea de ședere în România, cei împotriva c ărora s-a
dispus m ăsura lu ării în custodie public ă, precum și cei afla ți în centrele de cazare din zona de
tranzit a României.

Ordonan ța men ționez ă și categoriile de beneficiari ai serviciilor sociale , dup ă cum urmeaz ă:
 copii,
 persoane vârstnice,
 persoane cu handicap,
 persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substan țe toxice,
 persoane care au p ărăsit penitenciarele,

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

16
 familii monoparentale,
 persoane afectate de violen ța în familie,
 victime ale traficului de fiin țe umane,
 persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA,
 fără venituri sau cu venituri mici,
 imigran ți,
 persoane f ără ad ăpost,
 bolnavi cronici,
 persoane care sufer ă de boli incurabile,
 alte persoane aflate în situa ții de nevoie social ă

Dupa Buzducea ( 2015, p.50 ), beneficiarii sistemul ui de asisten ță social ă pot fi: persoane cu
handicap, persoane cu boli cronice (inclusiv HI V/S IDA), persoane s ărace, șomeri, persoane
discriminate și izolate social, copii maltrata ți sau abuza ți (fizic, emo țional, sexual), persoane care se
confrunt ă cu probleme maritale, vârstnici, persoane dependen te de droguri și alcool, persoane c ărora
le sunt înc ălcate drepturile omului, victime ale violen ței domestice, persoane f ără ad ăpost și care se
confrunt ă cu pierderi multiple, refugia ți, victime ale dezastrelor naturale, ale divor țului și separ ării,
copii abandona ți, victimele traficului de fiin țe umane, practicantele sexului comercial, victimele
terorismului, victimele singur ătății, persoane care se confrunt ă cu lipsa locuin ței, copii exploata ți
economic, cer șetori, vagabonzi, delincven ți, victime ale violurilor etc.
Buzducea men ționez ă c ă în cadrul sistemului de asisten ță social ă întâlnim pe de o parte
domenii tradi ționale de interven ție, dar și domenii moderne ce a impus apari ția unor noi metodologii
de interven ție.
– Domeniile tradi ționale se refer ă la sprijinul acordat copiilor, familiei, b ătrânilor, persoanelor
cu dizabilit ăți, persoanelor f ără ad ăpost, persoanelor cu boli terminale.
– Domeniile moderne de interven ție sunt în concordan ță cu apari ția unor probleme sociale
curente care au intrat în aten ția serviciilor publice sau a celor nonguvernamental e de asisten ță
sociale (dependen ța de droguri, HIV/SIDA, refugia ții etc).
”Dreptul de a beneficia de sprijinul asisten ței sociale este unul universal, al tuturor persoane lor și
se acord ă în conformitate cu legisla ția unei anumite ță ri. In cadrul sistemului na țional de asisten ță
social ă, pot fi beneficiari to ți cet ățenii români cu domiciliul în România, f ără deosebire de ras ă,
na ționalitate, origine etnic ă, limb ă, religie, sex, opinie și apartenen ță politic ă, avere sau origine
social ă. Pot beneficia de servicii și presta ții de asisten ță social ă și cet ățenii altor state, precum și
apatrizii, dac ă au domiciliul în România.” ( Buzducea , p.50-51).

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

17
Drepturile și obliga țiile beneficiarilor de servicii sociale
Conform art 26 si 27 din OG 26/2003, beneficiarii d e servicii sociale au atât drepturi cât și obliga ții,
pe care este important s ă le cunoasc ă, iar asisten ții sociali s ă îi informeze despre acestea.
Drepturi ale beneficiarilor de servicii sociale:
a) s ă li se respecte drepturile și libert ățile fundamentale, f ără discriminare pe baz ă de na ștere, ras ă,
sex, religie, opinie sau orice alt ă circumstan ță personal ă ori social ă;
b) s ă fie informa ți asupra situa țiilor de risc, precum și asupra drepturilor sociale;
c) s ă li se comunice, în termeni accesibili, informa țiile privind drepturile fundamentale și m ăsurile
legale de protec ție, precum și cele privind condi țiile care trebuie îndeplinite pentru a le ob ține;
d) s ă participe la procesul de luare a deciziilor în fur nizarea serviciilor sociale;
e) s ă li se asigure p ăstrarea confiden țialit ății asupra informa țiilor furnizate și primite;
f) s ă li se asigure continuitatea serviciilor sociale fu rnizate, atât timp cât se men țin condi țiile care au
generat situa ția de dificultate;
g) s ă fie proteja ți de lege atât ei, cât și bunurile lor, atunci când nu au capacitate de dec izie, chiar
dac ă sunt îngriji ți în familie sau într-o institu ție;
h) s ă li se garanteze demnitatea și intimitatea;
i) s ă li se respecte via ța intim ă;
j) s ă participe la luarea deciziilor privind interven ția social ă care li se aplic ă, putând alege variante
de interven ții, dac ă acestea exist ă;
k) s ă participe la evaluarea serviciilor sociale primite ;
l) s ă participe în organismele de reprezentare ale furni zorilor de servicii sociale;
m) s ă fie respectate toate drepturile speciale care priv esc minorii sau persoanele cu handicap.

Obliga țiile beneficiarilor de servicii sociale:
a) s ă furnizeze informa ții corecte cu privire la identitate, situa ție familial ă, social ă, medical ă și
economic ă;
b) s ă participe la procesul de furnizare a serviciilor s ociale;
c) s ă contribuie, în conformitate cu legisla ția în vigoare, la plata serviciilor sociale furniza te, în
func ție de tipul serviciului și de situa ția lor material ă;
d) s ă comunice orice modificare intervenit ă în leg ătur ă cu situa ția lor personal ă.

IV. Organizarea ierarhic ă a sistemului românesc de asisten ță social ă.
Institu ții de asisten ță social ă din România, furnizori de servicii
sociale publici și priva ți.

IV.1 . Organizarea sistemului de asistenta sociala in Ro mania.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

18

In Romania, sistemul de asistenta sociala este orga nizat din punct de vedere administrativ pe
doua niveluri : la nivel central si la nivel judetean/local. Nivelul central indeplineste functii de
coordonare, de elaborare a cadrului legislativ, a p oliticilor si a standardelor in domeniul asistentei
sociale, de monitorizare, acreditare, finantare pri n programe nationale si europene.
Nivelului judetean/local, ii revine prin insitutiil or publice judetene si administratia publica locala
responsabilitatea sustinerii si implementarii concr ete a serviciilor si beneficiilor de asistenta soci ala.
Actualmente, Ministerul Muncii si Protec ției Sociale este organismul direct responsabil de la nivel
central cu coordonarea administrativa si metodologi ca a sistemului national de asistenta sociala
MMPS are in subordinea sa o serie de agentii si aut oritati implicate in mod direct in sistemul de
asistenta sociala. Exista in tara si alte structuri ale administratiei publice centrale care sustin
sistemul national de asistenta sociala precum: Ministerul Educatiei Nationale; Ministrul Sanatatii
si Ministrul Justi ției.
Organizarea și func ționarea serviciilor sociale se realizeaz ă în:
• sectorul public , la diferite nivele:
central : Guvern – Ministerul Muncii și Protec ției Sociale;
jude țean: Consiliul Jude țean;
local: Consiliul Local, (Administra ție Public ă Local ă(APL) / Prim ărie).
• sectorul neguvernamental : organiza ții neguvernamentale (funda ții, asocia ții)
Serviciile sociale pot fi organizate și in parteneriat, care poate fi de mai multe tipuri :
– public – neguvernamental (de exemplu: DGASPC și un ONG);
– public – public (de exemplu: DGASPC și o prim ărie);
– neguvernamental – neguvernamental (de exemplu: do u ă funda ții/ ONG-uri care lucreaz ă împreun ă)
Un parteneriat poate include dou ă sau mai multe organiza ții/ institu ții publice și
neguvernamentale, fiecare având roluri și responsabilit ăți bine definite.
In figurile de mai jos, se poate observa si analiza cadrul institutional al sistemului national de
asistenta sociala. De men ționt este faptul c ă 2019, odat ă cu schimbat denumirii Ministerului Muncii
si Justi ției Sociale în Ministerul Muncii și Protec ției Sociale, s-a f ăcut propunerea de schimbare a
structurii organizatorice a autorit ăților din subordinea Ministrului Muncii astfel încât Autoritatea
Na ționala pentru Protec ția Drepturilor Copilului și Adop ții ( ANPDCA) se uneste cu Autoritatea
Na țional ă pentru Persoane cu Dizabilit ăți (ANPD ), func ționând în prezent o singur ă autoritate,
Autoritatea Na țional ă pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți, Copii și Adop ții.
(http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparent a/proiecte-in-dezbatere/5687-proiect-de-
hotarare-andpdca )

19
Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen
MINISTERUL MUNCII ȘI PROTEC ȚIEI SOCIALE

DIREC ȚIA GENERAL Ă
DE ASISTEN ȚĂ
SOCIAL Ă ȘI
PROTEC ȚIA COPILULUI
(DGASPC) AGEN ȚIA JUDE ȚEAN Ă
PENTRU OCUPAREA FOR ȚEI DE MUNC Ă AGENTIA
NATIONALA PT
OCUPAREA
FOR ȚEI DE
MUNC Ă

ANOFM AGEN ȚIA
NATIONALA
PT PLATI SI
INSPEC ȚIE
SOCIAL Ă

ANPIS AUTORITATEA
NATIONALA PT
EGALITATE DE
ȘANSE ÎNTRE
FEMEI SI B ĂRBA ȚI

ANSFB AUTORITATEA
NATIONALA PT
DREPTURILE
PERSOANELOR CU
DIZABILIT ĂTI,
COPII SI ADOPTII
ANDPDCA
AGENTIA JUDE ȚEAN Ă
PT PLATI SI
INSPEC ȚIE SOCIAL Ă
(AJPIS ) COMISIA PT
EGALITATE DE ȘANSE
ÎNTRE FEMEI SI
BARBA ȚI din cadrul
AJPIS INSTITU ȚII AFLATE ÎN SUBORDINEA
MMPS
CASA
NATIONAL Ă
DE
FONDURI
PUBLICE

CNPP INSPEC ȚIA
MUNCII
INSTITU ȚII AFLATE SUB
AUTORITATEA MMP S
INSPEC ȚIA
TERITORIAL Ă
DE MUNC Ă CASA
JUDE ȚEAN Ă
DE PENSII Consiliul
Jude țen
Consiliul
Local − DAS/DPAS/DGAS – Direc ție (Publica/ General ă) de Asisten ță Social ă
− SPAS – Serviciu Public de Asisten ță Social ă
− Compartiment de Asisten ță Social ă
ORGANIZARE INSTITU ȚIONALA A SISTEMULUI DE ASISTEN ȚĂ SOCIAL Ă

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

20

Alte ministere cu institu ții în subordine, ce au atribu ții în domeniul asisten ței sociale, precum
și organiza ții ale societ ății civile:

Minister Nivel central Nivel jude țean/local
Ministerul
Educa ției Na ționale

– − Inspectoratul scolar jude țean (ISJ)
− Centrul Jude țean de resurse și de
Asisten ță Educa țional ă(CJRAE)

Ministerul
Sănătății
Casa Na țional ă de Asigur ări de
Sănătate
− Casa Jude țean ă de Asigur ări de
Sănătate
− Direc ția de S ănătate Public ă
− Spitale
− Centre de s ănătate mental ă

Ministerul Justi ției − Agen ția Na țional ă a
Penitenciarelor ( ANP)
− Direc ția Na țional ă de
Proba țiune − Penitenciar
− Serviciul de Proba țiune ( al
fiec ărui jude ț)

Ministerul
Afacerilor Interne − Agen ția Na țional ă Antidrog
− Agen ția Na țional ă Importiva
Traficului de Persoane (
ANITP)
− Inspectoratul General pentru
Imigr ări − Centru de prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog ( CEPECA)
− Centre regionale ANITP
− Serviciul pentru imigrari ( al
fiec ărui jude ț)

Institu ții ale Cultelor Religioase la
nivel central Institutii ale cultelor religioase la nivel
judetean și local

ONG-uri cu reprezentare
Na țional ă. Sucursale jude țene ale ONG-urilor
ONG-uri la nivel local

1. Institutii la nivel central

Interven ția statului în ceea ce prive ște protec ția persoanelor vulnerabile este complementar ă
interven ției autorit ăților publice locale.
Conform legii 292/2011, la nivel central, Ministeru l Muncii si Protec ției Sociale este
autoritatea public ă central ă care elaboreaz ă politica de asisten ță social ă și promoveaz ă
drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstni ce, persoanelor cu dizabilit ăți și ale oric ăror
altor persoane aflate în nevoie.
– MMPS stabile ște strategia na țional ă și sectorial ă de dezvoltare în domeniul social,
coordoneaz ă și monitorizeaz ă implementarea acestora, sus ține financiar și tehnic programele
sociale și exercit ă controlul asupra acord ării beneficiilor de asisten ță social ă și serviciilor
sociale.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

21
– Are responsabilitatea aplic ării unitare, la nivel teritorial, a legisla ției și a strategiilor na ționale
din domeniul asisten ței sociale.
– În elaborarea strategiei na ționale și sectoriale, MMPS se consult ă cu autorit ățile publice
centrale și locale care au responsabilit ăți în finan țarea și acordarea serviciilor sociale,
precum și cu reprezentan ți ai societ ății civile cu activit ăți în domeniu.
– În exercitarea atribu țiilor sale, MMPS colaboreaz ă cu celelalte ministere și organe de
specialitate din subordinea Guvernului, cu alte ins titu ții publice și cu organisme de drept
privat.
Principalele autorit ăți publice subordonate MMPF cu atribu ții în reglementarea și asigurarea
respect ării legisla ției în domeniul asisten ței sociale, sunt:
– Autoritatea Na țional ă pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți, Copii și Adop ții.
– Agen ția Na țional ă pentru Egalitatea de Șanse între Femei și B ărba ți,
– Agentia Nationala de Plati si Inspectie Sociala
– Agen ția Na țional ă pentru Ocuparea For ței de Munc ă.
– Casa Nationala de Pensii

2. Institu ții la Nivelul judetean/local

Organizarea actual ă a structurilor de asisten ță social ă, în perspectiva noii abord ări legislative
na ționale, se bazeaz ă pe principiul subsidiarit ății. În acest context furnizorul de servicii sociale și
interven ția acestuia trebuie s ă se afle cât mai aproape de beneficiar.
La nivel jude țean elementele structurale ale sistemului na țional de asisten ță social ă sunt
reprezentate de Agen ția Jude țean ă de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) și Consiliile jude țene
prin Direc țiile Generale de Asisten ță Social ă și protec ția Copilului.(DGASPC)

Vom prezenta cateva atributii ale AJPIS in fiecare judet al t ării:
În domeniul administr ării, gestion ării și pl ății beneficiilor de asisten ță social ă și al
sus ținerii programelor de servicii sociale, agen țiile teritoriale au, în principal, urm ătoarele
atribu ții:
a) aplic ă legisla ția privind acordarea și plata beneficiilor de asisten ță social ă;
b) aplic ă legisla ția privind finan țarea programelor de servicii sociale;
c) informeaz ă și îndrum ă persoanele fizice și juridice c ărora le revin drepturi și obliga ții ce
decurg din reglement ările privind sistemul na țional de asisten ță social ă;
d) gestioneaz ă informa țiile în vederea efectu ării pl ăților beneficiilor de asisten ță social ă;
e) prelucreaz ă documenta ția aferent ă stabilirii drepturilor la beneficiile de asisten ță social ă, în

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

22
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
f) înregistreaz ă datele privind persoanele care primesc beneficii d e asisten ță social ă;
g) asigur ă eviden ța la nivel teritorial a tuturor beneficiarilor din sistemul beneficiilor de asisten ță
social ă;
h) asigur ă respectarea prevederilor legale care privesc carac terul confiden țial al datelor
personale ale solicitan ților și ale persoanelor care primesc beneficii de asisten ță social ă;
i) verific ă îndeplinirea condi țiilor de eligibilitate privind stabilirea drepturil or la beneficiile de
asisten ță social ă;
j) stabilesc dreptul la beneficiile de asisten ță social ă și efectueaz ă plata acestora, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare;
k) recupereaz ă drepturile încasate necuvenit de beneficiari, în c ondi țiile legii;

În domeniul inspec ției sociale, agen țiile teritoriale au, în principal, urm ătoarele atribu ții:
a) promoveaz ă ac țiuni de informare și con știentizare a cet ățenilor asupra drepturilor sociale
și stabilesc programe de colaborare cu societatea ci vil ă;
b) sesizeaz ă organele de urm ărire penal ă competente în situa ția în care faptele supuse
controlului întrunesc elementele constitutive ale u nei infrac țiuni;
c) propun teme de control în vederea includerii în planul anual de control pentru
implementarea politicilor aferente sistemului na țional de asisten ță social ă;
d) desf ăș oar ă activitatea de control la nivel de jude ț, în baza ordinelor de deplasare și cu
respectarea metodologiilor, instruc țiunilor și a procedurilor de lucru aprobate;
e) controleaz ă și monitorizeaz ă modul în care sunt stabilite și acordate beneficiile de asisten ță
social ă, serviciile sociale, modul de îndeplinire a preved erilor legale privind încadrarea în
grad și tip de handicap, în grad de invaliditate sau în g rad de dependen ță , dup ă caz;
f) evalueaz ă, monitorizeaz ă și controleaz ă activitatea furnizorilor de servicii sociale publi ci și
priva ți din punctul de vedere al respect ării standardelor de calitate și de cost, precum și al
eficien ței și performan ței acestora;
g) controleaz ă și monitorizeaz ă modul în care sunt respectate prevederile legale r eferitoare la
administrarea fondurilor pentru plata beneficiilor de asisten ță social ă, precum și a celor
alocate pentru sus ținerea și dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, p rogramelor și
politicilor din domeniu;
http://www.mmanpis.ro/despre-anpis/atributii-anpis- si-ajpis/

Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protect ia Copilului din fiecare judet, sunt institu ții
publice de interes jude țean cu personalitate juridic ă, înfiin țate în subordinea Consiliului Jude țean
avand ca scop aplicarea politicilor sociale în dome niul protec ției copilului, familiei, persoanelor

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

23
vârstnice, persoanelor cu dizabilit ăți, precum și altor persoane, grupuri sau comunit ăți aflate în
nevoie social ă, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asisten ță social ă și a serviciilor
sociale.
DGASPC este organizat in doua directii:
1. Directia de Protectie a Copilului , cu serviciile aferente
2. Directia de Asistenta Sociala persoane adulte , cu serviciile aferente
Atributiile DGASPC sunt in urmatoarele domenii:
 în domeniul protec ției și promov ării drepturilor copilului:
 în domeniul prevenirii și combaterii violen ței domestice:
 în domeniul persoanelor adulte cu dizabilit ăți:
 în domeniul protec ției persoanelor vârstnice și a altor persoane adulte aflate în situa ții de
dificultate :
 în domeniul beneficiilor de asisten ță social ă din bugetul propriu
 în domeniul organiz ării, administr ării și acord ării serviciilor sociale

La nivel local, totalitatea locuitorilor unei unit ăți administrativ-teritoriale, între care exist ă o
strâns ă leg ătur ă și care au obiceiuri, tradi ții, interese și norme comune, reprezint ă o comunitate
local ă. Comunitatea prin membrii s ăi, fiind în imediata proximitate a persoanei/ famili ei aflate în
nevoie, are rolul de a fi sensibil ă și disponibil ă de a-i ajuta pe membri s ăi. In situa ția în care sprijinul
acordat de membrii individuali ai comunit ății nu este suficient, ace știa au responsabilitatea de a
sesiza ei în șiși institu țiile competente: Compartimentul sau Serviciul Public de Asisten ță Social ă/
Direc ția de Asisten ță Social ă. Societatea civil ă prin membrii s ăi are un rol activ, iar organiza țiile
neguvernamentale ca furnizori priva ți joac ă un rol important în furnizarea serviciilor sociale cât mai
aproape de beneficiar.
Conform Hot ărârii 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadr u de organizare și
func ționare ale serviciilor publice de asisten ță social ă și a structurii orientative de personal ,
sunt aprobate regulamentele-cadru de organizare și func ționare ale serviciilor publice de asisten ță
social ă organizate potrivit prevederilor art. 113 alin. (1 ) din Legea asisten ței sociale nr. 292/2011,
care prevede urm ătoarele:
− domeniul de competen ță al serviciului de interes public jude țean/local,
− func țiile și atribu țiile acestuia în asigurarea de c ătre autorit ățile administra ției publice locale a
politicilor sociale,
− etapele de parcurs în realizarea atribu țiilor, structura orientativ ă de personal și principalele
atribu ții ale personalului.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

24
Așadar, sunt prezentate urm ătoarele Regulamente cadrul de organizare și func ționare, dup ă cum
urmeaz ă:
 Regulamentul-cadru de organizare și func ționare al direc ției generale de asisten ță social ă și
protec ția copilului din subordinea consiliului jude țean/consiliului local al sectorului
municipiului Bucure ști este prev ăzut în anexa nr. 1.
 Regulamentul-cadru de organizare și func ționare al direc ției de asisten ță social ă
organizate în subordinea consiliilor locale ale municipiilor și ora șelor este prev ăzut în anexa
nr. 2 .
 Regulamentul-cadru de organizare și func ționare al compartimentului de asisten ță social ă
organizat la nivelul comunelor este prev ăzut în anexa nr. 3
https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/ HG797-2017.pdf

V. Sistemul de beneficii de asisten ță social ă. Descriere tipuri de
beneficii, modalitate de acordare, legislatie afer enta.

V.1. Definirea și clasificarea beneficiilor de asisten ță social ă
Conform Lg 292/2011, beneficiile de asisten ță social ă reprezint ă o form ă de suplimentare sau de
substituire a veniturilor individuale/familiale ob ținute din munc ă, în vederea asigur ării unui nivel de
trai minimal, precum și o form ă de sprijin în scopul promov ării incluziunii sociale și cre șterii
calit ății vie ții anumitor categorii de persoane ale c ăror drepturi sociale sunt prev ăzute expres de
lege.
Tot în legea 292/2011, Art 6, punctul c), beneficii le de asisten ță social ă sunt m ăsuri de redistribuire
financiar ă/material ă destinate persoanelor sau familiilor care întrunes c condi țiile de eligibilitate
prev ăzute de lege;

Clasificarea beneficiilor de asisten ță social ă, în func ție de condi țiile de eligibilitate :
• beneficii de asisten ță social ă selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoan ei
singure sau familiei;
• beneficii de asisten ță social ă universale, acordate f ără testarea mijloacelor de trai ale
persoanei singure sau familiei;
• beneficii de asisten ță social ă categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu
sau f ără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

25
Testarea/evaluarea mijloacelor de trai ale persoane i singure sau familiei aflate in nevoie are în
vedere:
• evaluarea veniturilor b ăne ști reprezentate de toate veniturile realizate în țar ă sau în afara
grani ței t ării, inclusiv cele care provin din drepturi de asigur ări sociale de stat, asigur ări de
șomaj, obliga ții legale de între ținere, indemniza ții, aloca ții, ajutoare cu caracter permanent,
alte creanțe legale;
• Evaluarea bunurilor si a veniturilor ce pot fi obti nute din valorificarea si utilizarea bunurilor
mobile si imobile aflate in folosinta sau proprietate.
Clasificarea beneficiilor de asisten ță social ă, în func ție de scopul lor :
1. beneficii de asisten ță social ă pentru prevenirea și combaterea s ărăciei și riscului de
excluziune social ă;
2. beneficii de asisten ță social ă pentru sus ținerea copilului și familiei;
3. beneficii de asisten ță social ă pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
4. beneficii de asisten ță social ă pentru situa ții deosebite.
Beneficiile de asisten ță social ă se acord ă în bani sau în natur ă și cuprind :
• aloca ții,
• indemniza ții,
• ajutoare sociale
• facilit ăți.
Clasificarea beneficiilor de asisten ță social ă, in func ție de beneficiarul acestora :
• au caracter individual, acordate persoanei singure, unuia sau mai multor m embri din familie
a c ăror nevoie identificat ă constituie o situa ție particular ă și necesit ă interven ție
individualizat ă;
• au caracter familial, acordate pentru cre șterea calit ății vie ții în familie și men ținerea unui
mediu familial propice realiz ării func țiilor de baz ă ale acesteia.
Încadrarea in munca sau refuzul locului de munca:
• În situa ția în care persoanele c ărora li se acord ă beneficiile de asisten ță social ă se
încadreaz ă/se reîncadreaz ă în munc ă, î și reiau activitatea profesional ă sau încep o activitate pe cont
propriu, acestea pot beneficia, dup ă caz, în condi țiile prev ăzute de legile speciale, de:
a) major ări ale beneficiului de asisten ță social ă acordat, dac ă se încadreaz ă în condi țiile de
eligibilitate;
b) prelungirea perioadei de acordare a beneficiului de asisten ță social ă cu maximum 3 luni,
începând cu luna încadr ării în munc ă;
c) stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale;
d) alte drepturi prev ăzute de lege.
• Refuzul unui loc de munc ă, al particip ării la cursuri de formare/calificare/recalificare s au la

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

26
alte m ăsuri active prev ăzute de lege poate conduce, în condi țiile prev ăzute de legile speciale, la
diminuarea cuantumului beneficiului de asisten ță social ă sau la încetarea acestuia și interdic ția de
acordare a unui nou beneficiu de asisten ță social ă pe o perioad ă de timp determinat ă.
Categorii de beneficii de asisten ță social ă
• Beneficiile de asisten ță social ă pentru prevenirea și combaterea s ărăciei și riscului de
excluziune social ă se acord ă pe perioade determinate de timp sau pentru situa ții punctuale și pot
cuprinde urm ătoarele categorii principale:
a. ajutoare sociale sus ținute din bugetul de stat, acordate focalizat, pent ru categoriile de
popula ție aflate în risc de s ărăcie;
b. ajutoare sociale comunitare sus ținute din bugetele locale, acordate focalizat, ca
măsuri individuale de suport pentru dep ăș irea unor situa ții de dificultate temporar ă;
c. ajutoare de urgen ță sus ținute din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, acordate
pentru situa ții datorate calamit ăților naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
d. burse sociale și ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educa ție, sus ținute
din bugetul de stat și/sau din bugetele locale;
e. ajutoare în natur ă, alimentare și materiale, inclusiv cele acordate în cadrul
programelor de sprijin educa țional pentru copiii și tinerii proveni ți din familii
defavorizate, sus ținute din bugetul de stat și/sau bugetele locale, cum ar fi programe
pentru suplimente alimentare, rechizite și alte materiale necesare în procesul de
educa ție;
f. ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugia ți, precum și persoanelor care au
ob ținut protec ție subsidiar ă în România, în condi țiile prev ăzute de lege;
g. facilit ăți privind utilizarea mijloacelor de transport în co mun, accesul la comunicare
și informare, precum și alte facilit ăți prev ăzute de lege.
• Beneficiile pentru sus ținerea copilului și a familiei au în vedere na șterea, educa ția și
între ținerea copiilor și cuprind urm ătoarele categorii principale:
a. aloca ții pentru copii;
b. aloca ții pentru copiii lipsi ți, temporar sau permanent, de ocrotirea p ărin ților;
c. indemniza ții pentru cre șterea copiilor;
d. facilit ăți, în condi țiile legii.
• Beneficiile de asisten ță social ă pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acord ă
atât pentru asigurarea nevoilor de baz ă ale vie ții, cât și în scopul promov ării și garant ării exercit ării
de c ătre acestea a drepturilor și libert ăților fundamentale și particip ării depline la via ța societ ății.
Principalele categorii sunt:
a. aloca ții pentru persoanele cu dizabilit ăți;
b. indemniza ții de îngrijire;

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

27
c. facilit ăți, în condi țiile legii.
Administrarea beneficiilor de asisten ță social ă
• Statul acord ă beneficiile de asisten ță social ă prin autorit ățile administra ției publice centrale
(MMPS si institutii subordonate precum ANPIS) sau l ocale (AJPIS si APL-uri), în conformitate cu
prevederile legisla ției în vigoare în domeniu.
• Beneficiile de asisten ță social ă acordate de autorit ățile administra ției publice locale se
stabilesc în bani sau în natur ă și sunt m ăsuri complementare celor prev ăzute mai sus, sus ținute din
bugetele locale.
V.2. Acordarea beneficiilor sociale .
La cererea scris ă a persoanei îndrept ățite, a reprezentantului familiei sau a reprezentant ului legal al
persoanei îndrept ățite.
Cererea este formularul tipizat care con ține:
• date privind componen ța familiei,
• veniturile realizate de membrii acesteia,
• bunurile de ținute,
• date referitoare la situa ția educa țional ă și profesional ă a acestora,
• informa ții referitoare la nevoile speciale și situa țiile particulare în care ace știa se afl ă.
Cererea este înso țit ă în mod obligatoriu de documentele doveditoare priv ind:
• componen ța familiei,
• veniturile realizate de membrii acesteia sau de per soana singur ă,
• orice alte documente privind situa ția membrilor familiei, prev ăzute de lege.
Cererea, înso țit ă de documentele justificative, se depune și se înregistreaz ă la autoritatea
administra ției publice locale în a c ărei raz ă teritorial ă domiciliaz ă, î și are re ședin ța sau, dup ă caz,
locuie ște/tr ăie ște familia ori persoana singur ă care solicit ă unul sau mai multe beneficii de asisten ță
social ă.
Pentru beneficiile de asisten ță social ă pl ătite din bugetul de stat, cererea, certificat ă de
primar, se transmite pân ă pe data de 5 a lunii urm ătoare, pentru luna anterioar ă, la structura sau,
dup ă caz, la serviciul deconcentrat din subordinea pl ătitorului dreptului (la AJPIS) , pe baz ă de
borderou.
Verificarea îndeplinirii condi țiilor de eligibilitate se realizeaz ă de c ătre autorit ățile
administra ției publice centrale sau locale, în func ție de tipul și natura beneficiului de asisten ță
social ă, pe baza documentelor doveditoare ce înso țesc cererea, a informa țiilor furnizate de celelalte
baze de date de ținute de autorit ăți ale administra ției publice centrale și locale, precum și a altor
proceduri stabilite de lege. (ancheta sociala).
Solu ționarea cererii privind acordarea dreptului se face prin actul administrativ emis de
autoritatea administra ției publice centrale sau locale.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

28
V.3. Legislatie aferenta acord ării principalelor tipuri de beneficii de asisten ță
social ă
Statul acord ă beneficiile de asisten ță social ă prin autorit ățile administra ției publice centrale
sau locale, în conformitate cu prevederile legisla ției în vigoare.
Principalele criterii pe baza c ărora se acord ă beneficiile de asisten ță social ă sunt:
− evaluarea contextului familial;
− veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia ;
− condi țiile de locuire;
− starea de s ănătate și gradul de dependen ță .
Agen ția Na țional ă pentru Pl ăți și Inspec ție Social ă deruleaz ă prin Agen țiile Jude țene pentru Pl ăți și
Inspec ție Social ă urm ătoarele beneficii:
• Aloca ție de stat, conform Legea nr. 61/1993
• Aloca ție plasament, conform Legii nr. 272/2004
• Aloca ție sus ținerea familiei, conform Legii nr. 277/2010
• Indemniza ție cre ștere copil OUG nr. 111/2010
• Stimulent de inser ție OUG nr. 111/2010
• Indemniza ții și ajutoare OUG nr. 111/2010, art. 31,32
• Ajutoare sociale (VMG), conform Legii nr. 416/2001 cu modific ările și complet ările
ulterioare
• Ajutoare refugia ți, conform Legii nr. 122/2006
• Indemniza ție lunar ă hran ă HIV/SIDA, conform Legii nr. 584/2002; HG. nr. 1177 /2003
• Ajutoare de urgen ță , conform Legii nr. 416/2001
• Ajutoare pentru înc ălzirea locuin ței cu energie termic ă și gaze naturale, conform OUG nr.
70/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare
• Subven ții pentru asocia ții și funda ții, conform Legii nr. 34/1998; HG nr. 1153/2001
• CASS aferent indemniza ție OUG nr. 111/2010
• CASS aferent venitului minim garantat
http://salaj.mmanpis.ro/prezentarea-tipurilor-de-be neficii-sociale/

VI. Descrierea și clasificarea serviciilor de asisten ță social ă din
România. Organizarea și administrarea serviciilor sociale .
Furnizorii de servicii sociale. Nomenclatorul servi ciilor sociale.

VI.1. Definirea și clasificarea serviciilor sociale
Coform Lg.292/2011, Serviciile sociale reprezint ă activitatea sau ansamblul de activit ăți
realizate pentru a r ăspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

29
grup, în vederea dep ăș irii situa țiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune
social ă, promov ării incluziunii sociale și cre șterii calit ății vie ții.
Serviciile sociale au caracter proactiv și presupun o abordare integrat ă a nevoilor persoanei,
în rela ție cu situa ția socioeconomic ă, starea de s ănătate, nivelul de educa ție și mediul social de via ță
al acesteia. Ele se pot organiza și acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupar e, de s ănătate, de
educa ție, precum și cu alte servicii sociale de interes general, dup ă caz.

Criterii de clasificare a serviciilor sociale :
1. scopul serviciului;
2. categoriile de beneficiari c ărora li se adreseaz ă;
3. regimul de asistare, respectiv regimul reziden țial sau nereziden țial;
4. locul de acordare;
5. regimul juridic al furnizorului de servicii sociale ;
6. regimul de acordare.

1. Dup ă scopul serviciilor sociale, se clasifica in:
• servicii de asisten ță și suport pentru asigurarea nevoilor de baz ă ale persoanei,
• servicii de îngrijire personal ă, de recuperare/reabilitare, de inser ție/reinser ție social ă etc.

2. Dup ă categoriile de beneficiari , se clasifica in servicii sociale destinate:
• copilului și/sau familiei,
• persoanelor cu dizabilit ăți,
• persoanelor vârstnice,
• victimelor violen ței în familie,
• persoanelor f ără ad ăpost,
• persoanelor cu diferite adic ții ( consum de alcool, droguri, alte substan țe toxice,
internet, jocuri de noroc etc).,
• victimelor traficului de persoane
• persoanelor private de libertate
• persoanelor cu afec țiuni psihice,
• persoanelor sanc ționate cu m ăsur ă educativ ă sau pedeaps ă neprivativ ă de libertate aflate
în supravegherea serviciilor de proba țiune,
• persoanelor din comunit ăți izolate,
• someri de lunga durata.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

30
3. Dup ă regimul de asistare , serviciile sociale se clasific ă în:
• servicii cu cazare, pe perioad ă determinat ă sau nedeterminat ă: centre reziden țiale,
locuin țe protejate, ad ăposturi de noapte etc.;
• servicii f ără cazare: centre de zi, centre și/sau unit ăți de îngrijire la domiciliu,
cantine sociale, servicii mobile de acordare a hran ei, ambulan ța social ă etc.

4. Dup ă locul de acordare , serviciile sociale se asigur ă:
• la domiciliul beneficiarului;
• în centre de zi;
• în centre reziden țiale;
• la domiciliul persoanei care acord ă serviciul;
• în comunitate.

5. Dup ă regimul juridic al furnizorului , serviciile sociale pot fi organizate ca structuri :
• publice
• private.

6. Dup ă regimul de acordare serviciile se acord ă în:
• regim normal
• regim special (ex. vor fi accesate de beneficiari d oar în condi țiile p ăstr ării anonimatului,
respectiv de persoane dependente de droguri, alcool , prostituate, victimele violen ței în
familie etc. Serviciile acordate în regim special p ot fi furnizate f ără a încheia contract cu
beneficiarii);

Serviciile de ingrijire personala:
• se adreseaz ă persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei func ționale din
cauze fizice, psihice sau mintale, necesit ă ajutor semnificativ pentru a realiza activit ățile
uzuale ale vie ții de zi cu zi.
• se pot organiza și acorda integrat cu alte servicii, cum ar fi:
a) servicii de îngrijire medical ă;
b) servicii de reabilitare și adaptare a ambientului: mici amenaj ări, repara ții și altele
asemenea;
c) alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetotera pie, fizioterapie, gimnastic ă medical ă,
terapie ocupa țional ă, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie podologie și altele asemenea
• pot fi acompaniate de servicii de consiliere social ă, juridic ă și de informare.
Categoriile și tipurile de servicii sociale, activit ățile și func țiile aferente fiec ărui tip de serviciu,

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

31
precum și regulamentele-cadru de organizare și func ționare se stabilesc prin Nomenclatorul
serviciilor sociale, aprobat prin hot ărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Munci i, Familiei
și Protec ției Sociale. (HG. 867/2015 din 2015 pentru aprobare a Nomenclatorului serviciilor sociale,
precum și a regulamentelor-cadru de organizare și func ționare a serviciilor sociale)

VI.2. Furnizorii de servicii sociale
Furnizorii.
• Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat .
• Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul Româ niei, furnizorii de servicii sociale,
indiferent de
forma lor juridic ă, trebuie acredita ți în condi țiile legii.
• Serviciile sociale pot func ționa pe teritoriul României numai dac ă sunt acreditate în
condi țiile legii.
• Acreditarea furnizorilor, precum și a serviciilor sociale acordate de ace știa se reglementeaz ă
prin lege special ă. ( Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calit ății în domeniul serviciilor )

Furnizori publici de servicii sociale pot fi:
1. structurile specializate din cadrul/subordinea auto rit ăților administra ției publice locale și
autorit ățile executive din unit ățile administrativ-teritoriale organizate la nivel d e comun ă,
ora ș, municipiu și sectoare ale municipiului Bucure ști;
2. autorit ățile administra ției publice centrale ori alte institu ții aflate în subordinea sau
coordonarea acestora care au stabilite prin lege at ribu ții privind acordarea de servicii sociale
pentru anumite categorii de beneficiari;
3. unit ățile sanitare, unit ățile de înv ăță mânt și alte institu ții publice care dezvolt ă, la nivel
comunitar, servicii sociale integrate.

Furnizori priva ți de servicii sociale pot fi:
1. organiza țiile neguvernamentale, respectiv asocia țiile și funda țiile;
2. cultele recunoscute de lege;
3. persoanele fizice autorizate în condi țiile legii;
4. filialele și sucursalele asocia țiilor și funda țiilor interna ționale recunoscute în conformitate cu
legisla ția în vigoare;
5. operatorii economici, în condi ții speciale, prev ăzute de lege.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

32
VI.3. Organizarea și administrarea serviciilor sociale
• Serviciile sociale se organizeaz ă si se acord ă la nivelul comunit ății .
• Serviciile sociale au la baz ă identificarea si evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale
sau de grup si elaborarea planurilor de interven ție pentru prevenirea, combaterea si
solu ționarea situa țiilor de dificultate.
• Furnizorii de servicii sociale asigur ă activit ățile specifice prin asisten ții sociali angaja ți în
structurile proprii sau, în lipsa acestora, pot ach izi ționa serviciile acordate de asisten ții sociali
înregistra ți cu cabinete individuale sau societ ăți civile profesionale de asistent ă social ă.
• În situa ția în care, din cauze obiective, nu se pot angaja a sisten ți sociali sau achizi ționa
serviciile acestora, furnizorii de servicii sociale pot angaja lucr ători sociali pentru realizarea
activit ăților de identificare și, dup ă caz, de evaluare a nevoilor persoanelor care solicit ă
acordarea de beneficii de asisten ță social ă si servicii sociale.
• Responsabilitatea dezvolt ării, administr ării și acord ării serviciilor sociale se imparte astfel:
1. elaborarea politicilor publice, programelor și strategiilor na ționale în domeniu,
reglementarea, coordonarea si controlul aplic ării lor, precum si evaluarea si
monitorizarea calit ății serviciilor sociale – în responsabilitatea autorit ăților
administra ției publice centrale;
2. organizarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale – în responsabilitatea
autorit ăților administra ției publice locale , atribu ții ce pot fi externalizate c ătre
sectorul neguvernamental, institu țiile de cult, alte persoane fizice și juridice de drept
public sau privat, în condi țiile legii;
3. finan țarea serviciilor sociale, în condi țiile legii se face – din bugetul local, din
contribu ția beneficiarului și/sau, dup ă caz, a familiei acestuia, bugetul de stat,
precum și din alte surse.

• Serviciile sociale acordate și administrate de c ătre autorit ățile administra ției publice locale se
înfiin țeaz ă prin hot ărâre a consiliului local și pot fi organizate ca structuri cu sau f ără
personalitate juridic ă.
• Serviciile sociale înfiin țate de furnizorii publici și priva ți se organizeaz ă la nivel teritorial
astfel:
a. servicii sociale de interes local, adresate benefic iarilor care tr ăiesc și locuiesc pe raza
teritorial ă a comunei, ora șului, municipiului, respectiv a sectoarelor municip iului
Bucure ști;
b. servicii sociale de interes jude țean, adresate beneficiarilor care tr ăiesc și locuiesc pe
raza teritorial ă a jude țului.

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

33
• Serviciile sociale pot deservi beneficiari din mai multe jude țe, caz în care înfiin țarea,
organizarea și finan țarea acestora au la baz ă un contract de parteneriat care se aprob ă prin
hot ărâri ale consiliilor jude țene sau locale partenere.
• În scopul dezvolt ării serviciilor sociale, autorit ățile administra ției publice locale pot încheia
contracte de parteneriat public-privat, în condi țiile Legii parteneriatului public-privat nr.
178/2010, cu modific ările și complet ările ulterioare.
• La nivel na țional se organizeaz ă un sistem de eviden ță a serviciilor sociale care cuprinde
datele și informa țiile referitoare la serviciile sociale. ( http://it hub.gov.ro/2016/11/25/harta-
serviciilor- sociale-licentiate/ )

VI.4. Nomenclatorul serviciilor Sociale

Conforma HG 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorul ui serviciilor sociale, precum și a
regulamentelor-cadru de organizare și func ționare a serviciilor sociale, serviciile sociale su nt:
Servicii sociale cu cazare – pentru persoane varstnice
− pentru adulti afla ți în situa ții de vulnerabilitate social ă, inclusiv
in situatii de dependen ță de alcool, droguri etc
− pentru adulti cu dizabilitati
− pentru copii

Exemple:
 Centre reziden țiale de îngrijire și asisten ță medico-social ă pentru persoane vârstnice, bolnavi
cronici în faz ă terminal ă
 Centre reziden țiale de îngrijire și asisten ță pentru persoane vârstnice
 Centre reziden țiale de recuperare/reabilitare social ă și dezintoxicare pentru persoane cu
diferite adic ții: droguri, alcool, alte substan țe toxice
 Centre reziden țiale pentru copii în sistemul de protec ție special ă
 Centre reziden țiale de îngrijire și asisten ță pentru mam ă și copil
 Centre reziden țiale de îngrijire și asisten ță pentru victimele violen ței în familie (domestice)
 Centre reziden țiale de îngrijire și asisten ță pentru persoane victime ale traficului de persoane
etc
Servicii sociale f ără cazare – pentru persoane varstnice
− pentru adulti afla ți în situa ții de vulnerabilitate social ă,
inclusiv dependen ți
− pentru persoane cu dizabilit ăți
− pentru copii

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

34
Exemple:
 Centre de zi pentru persoane vârstnice
 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu |dizabilit ăți, persoane
aflate în situa ție de dependen ță
 Servicii în comunitate pentru persoanele adulte cu dizabilit ăți
 Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilit ăți
 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separa ți sau în risc de separare de p ărin ți
 Centre de zi pentru persoane toxico-dependente, pen tru persoane cu diferite adic ții: droguri,
alcool, alte substan țe toxice etc.

VII Profesioni știi implica ți in oferirea beneficiilor și serviciilor de asisten ță
social ă; Pozi ția sistemic ă a asistentului social. Rolul echipei multidiscipli nare.

În Nomenclatorul serviciilor sociale vom întâlni s tructura organizatoric ă, numarul de posturi
si categoriile de personal care furnizez ă servicii in cadru centrelor rezidentiale/ cu cazar e sau a
centrelor de zi, in comunitate , ingrijiri la dom iciliu etc.
Este cunoscuta complexitatea unei problematici soc iale si nevoia de a furniza servicii
integrate care sa acopere holistic si sa sprjine di n punct de vedere social, medical, educational, al
ocuparii, al locuirii etc, persoanele aflate in vul nerabilitate, expuse riscului de excluziune
sociala.
De aceea, se stie c ă asistentul social lucrez ă în echip ă multidisciplinara alaturi de al ți specialisti
precum medici, asistenti medicali, kinetoterapeuti, logopezi, psihologi, juristi, cadre didactice,
ingrijitori, asistenti personali, asistenti materna li etc.
Conform art 11 , anexa 1 la nomenclator, repectiv r egulamentul de organizare si functionare
pentru centru social cu cazare, este prev ăzut personalul de specialitate si cel auxiliar, de sprijin,
mentionandu-se totodata si codul fiecarui post din cadrul Codului Ocupatiilor din Romania
(COR):
(1) Personalul de specialitate poate fi:
a) art-terapeut (263504);
b) asistent medical generalist (325901), sor ă medical ă (322102);
c) asistent pentru îngrijirea persoanelor vârstnice (263509);
d) asistent social (263501);
e) asistent social cu competen ță în s ănătatea mintal ă (263505);
f) consilier în domeniul adic țiilor (263502);
g) dietetician (226502);

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

35
h) educator-puericultor (234203);
i) fiziokinetoterapeut (226401);
j) infirmier ă (532103);
k) instructor de ergoterapie (223003);
l) instructor logoped (226601);
m) instructor-educator pentru activit ăți de resocializare (263508);
n) interpret în limbaj mimico-gestual (235202);
o) kinetoterapeut (226405);
p) logoped (226603);
q) lucr ător social pentru persoane cu probleme de dependen ță (341203);
r) medic de medicin ă de familie (221108);
s) nutri ționist și dietetician (226503);
ș) p ărinte social (531202);
t) pedagog social (341202);
ț) profesor de cultur ă fizic ă medical ă (226406);
u) psiholog (263411);
v) psiholog în specialitatea consiliere psihologic ă (263402);
w) psiholog în specialitatea psihologie educa țional ă, consiliere școlar ă și voca țional ă (263407);
x) psiholog în specialitatea psihopedagogie special ă (263408);
y) psiholog în specialitatea psihoterapie (263403);
z) psihopedagog (263412);
aa) specialist în angajare asistat ă (263507);
bb) specialist în evaluarea voca țional ă a persoanelor cu dizabilit ăți (263506);
cc) tehnician asisten ță social ă (341201);
dd) terapeut ocupa țional (263419);
ee) lucr ător în limbaj mimico-gestual (516913);
Dup ă Buzducea (2015), Capitalul uman este extrem de important în sistemul de asisten ță
social ă, întrucât de expertiza acestuia depinde eficien ța sistemului.
”Cu cât personalul de specialitate din sistem este mai bine preg ătit, cu atât interven țiile
practice sunt mai profesioniste. Asistentul social sprijin ă beneficiarii în rezolvarea problemelor aces-
tora, apare în via ța beneficiarilor atunci când ace știa se confrunt ă cu nevoi sociale, cu situa ții-limit ă,
cu diverse tipuri de dificult ăți.
Așadar, misiunea asistentului social se reg ăse ște în: informarea și consilierea beneficiarilor cu
privire la drepturile și beneficiile sociale; participarea la rezolvarea p roblemelor de la nivel
individual și comunitar; îmbun ătățirea calității vie ții grupurilor sociale vulnerabile; progresul
func țion ării sociale a beneficiarilor; schimbarea atitudinal ă și comportamental ă; realizarea

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

36
incluziunii sociale; eliminarea formelor de discrim inare de la nivel comunitar; reducerea riscurilor
(vezi Cree, 2003).” ( Buzducea, 2015, p.49)
Angajatorii sunt obliga ți s ă angajeze în aceste servicii personal specializat, cu formare ini țial ă ,
dar și s ă îi sprijine în procesul formarii profesionale cont inue.
Astfel, un asistent social se formeaza initial în i nstitu țiile de înv ăță mânt superior de specialitate. Pe
lâng ă formarea ini țial ă, un asistent social are nevoie și de formare continu ă, prin cursuri de scurt ă
durat ă, traininguri, particip ări la conferin țe și workshop -uri.

VII. Măsuri integrate de asisten ță social ă pentru copil si familie ,
persoane vârstnice, persoane cu dizabilit ăți etc. si necesitatea
dezvolt ării acestori servicii la nivelul comuni ății.

In procesul practic de rezolvare a problemelor întâ lnim planuri de interven ție ce pot fi
dezvoltate la urmatoarele 3 nivele:
 nivel individual (handicap, violen ță domestic ă, boli cronice, abandon școlar),
 nivel de grup/comunitar (calamitati naturale, tensiuni și violen țe de natur ă etnic ă sau
religioas ă, devian ță și institu ții totale)
 nivel socioglobal (re țeaua de asisten ță social ă, sistemul legislativ, cooperarea institu țional ă și
interna țional ă).
Dup ă Buzducea (2015), la baza acord ării ajutorului în procesul de rezolvare a problemel or stau
câteva valori fundamentale ce pot fi clasificate în dou ă mari categorii:
− valori orientate spre individ (demnitate, dreptul la op țiune, confiden țialitate)
− valori orientate spre comunitate (respect fa ță de tradi țiile și modelul cultural local,
adaptare la specificul comunit ății, cooperarea cu actorii locali, dreptul la protec ție
social ă).
Asisten ții sociali pot furniza servicii specializate , dar si servicii la nivel de comunitate, de
diagnoza, prevenire si interventie . La nivelul com unitatii exista cea mai diversificata paleta de nev oi
sociale , insa nu se poate vorbi de aceeasi diversi ficare a serviciilor in concordanta cu aceste nevoi .
Nevoia de dezvoltarea serviciilor de asisten ță social ă si limite intalnite
Dupa Buzudcea (2015), în România exist ă un sistem configurat de asisten ță social ă ce de ține
toate elementele structurale necesare , insa ca lim ite intalnite putem vorbi despre:
 iner ția factorilor de decizie de la nivel central,
 managementul uneori defectuos al institu țiilor,
 num ărul mic de asisten ți sociali cu preg ătire universitar ă,
 lipsa de motiva ție financiar ă a speciali știlor cu studii superioare,

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

37
 dezvoltarea insuficient ă a serviciilor de asisten ță social ă;
 centrarea mai degrab ă pe interven ție în situa ții de dificultate, și mai pu țin pe preven ție;
 sistemul este dominat de presta ții,beneficii și drepturi sociale situate ca valoare financiar ă la
nivel redus;
 fragmentare institu țional ă la nivel central (existen ța unui num ăr mare de agen ții și autorit ăți
guvernamentale cu atribu ții în asisten ța social ă), ce conduce la diluarea r ăspunderii și,
implicit, la lipsa de articulare;
 nu se încurajeaz ă re țeaua rural ă de asisten ță social ă, întrucât SPAS-urile sunt dezvoltate doar
la nivel jude țean, ca DGASPC-uri, și nu la nivel local (ora șe, comune), de și principiul
descentraliz ării este men ționat de legisla ția de specialitate ;
 num ăr insuficient de speciali ști cu preg ătire universitar ă în asisten ță social ă angaja ți în
sistem,
 fonduri insuficiente la nivel local destinate dezvo lt ării serviciilor și institu țiilor de
specialitate.
In Lg 292 (art.28, alineatul 1) se mentioneaza ca S erviciile sociale au caracter proactiv și
presupun o abordare integrat ă a nevoilor persoanei, în rela ție cu situa ția socioeconomic ă, starea de
sănătate, nivelul de educa ție și mediul social de via ță al acesteia.
De aceea, legea prevede un intreg capitol, capitolu l IV avand ca denumire M ăsuri integrate de
asisten ță social ă. In lege aceste masuri se adreseaza pentru:
 Prevenirea și combaterea s ărăciei și riscului de excluziune social ă (Sectiunea 1)
 Asisten ța social ă a copilului și a familiei (Sectiunea 2)
 Asisten ța social ă a persoanelor cu dizabilit ăți (Sectiunea 3)
 Asisten ța social ă a persoanelor vârstnice (Sectiunea 4)

In anul 2017 a fost dat un ordin Ordin nr. 393/630 /4236/2017 pentru aprobarea Protocolului
de colaborare în vederea implement ării serviciilor comunitare integrate necesare prev enirii
excluziunii sociale și combaterii s ărăciei.
Acest ordin este emis de Ministrul Muncii si Justit iei Sociale, Ministerul Sanatatii si Ministerul
Educatiei Nationale cu scopul implement ării serviciilor comunitare integrate în domeniile
considerate relevante în procesul de combatere a ex cluziunii sociale și a s ărăciei, respectiv serviciile
sociale, s ănătatea, educa ția, ocuparea, locuirea și ob ținerea documentelor de identitate, la nivelul
unit ății administrativ-teritoriale.
Serviciul comunitar integrat este fundamentat pe o abordare integrat ă a evalu ării nevoilor și a
interven ției pentru eliminarea cauzelor care genereaz ă s ărăcie și excluziune social ă.
Furnizarea integrat ă a serviciilor comunitare este legat ă de abordarea sistemic ă a nevoilor și de
corelarea eficient ă a acestora cu pachetele de servicii din domenii di ferite pentru reducerea

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

38
suprapunerilor, armonizarea resurselor și crearea unui proces sustenabil de ie șire din starea de
sărăcie și integrare social ă și economic ă și vizeaz ă urm ătoarele arii: asisten ța social ă, s ănătatea,
educa ția, ocuparea, locuirea și accesul la documente de identitate.
Din acest ă echipa multidiciplinara fac parte: asistentul soci al, asistentul medical comunitar,
consilierul scolar si alti specialisti, in functie de problematicile individuale la nivel comunitar.
Acest act normativ a deschis calea catre realizarea unei diagnoze sociale la nivel comunitar, catre
evaluarea nevoilor, activitati de preventie, dar si interventie specializate folosindu-se metoda
managememntul de caz.
Conform Buzducea (2017), procesul de interventie in asistenta sociala bazata pe evidente
practice contine in mod obligatoriu cel putin urmat oarele etape:
1. Stabilirea relatiei cu beneficiarul , care se realizeaza odata cu prima intalnire dintr e cei doi
actori si necesita deprinderi de ascultare din part ea asistentului social pentru a intelege viziunea
beneficiarului despre lume si viata ,preocuparile s i hobby-urile sale, problemele dezamagirile,
aspiratiile si motivatia pentru care a apelat la se rviciile de asistenta sociala.
In practica de asistenta sociala este necesara o re latie profesionala bazata pe respect, acceptare
neconditionata, empatie si incredere, pentru ca ben eficiarii sa se simta confortabil si pentru a
putea comunica sincer informatiile si datele referi toare la situatia problematica cu care se
confrunta. Este exclusa etichetarea, moralizarea, j ignirea, judecarea sau blamarea beneficiarilor.
Pentru aceasta, pe langa formarea teoretica a siste mului social, care este deosebit de
importanta,in practica de specialitate , un asisten t social are nevoie de anumite calitati pentru a
putea sprijini beneficiarii in procesul rezolvarii de probleme.
De asemenea, este necesar un ,,contract,, explicit (verbal sau scris) intre asistentul social si
beneficiar care sa cuprinda motivatia pentru schimb are, responsabilitatile si obligatiile ce revin
celor doi actori , resursele si limitele institutio nale, precum si orice alta prevedere in interesul
superior al beneficiarului, dar care se incadreaza in limitele codului deontologic al profesiei.
2. Identificarea problemei/problemelor se realizeaza numai dupa parcurgerea obligatorie a
primei etape. In aceasta etapa a procesului de inte rventie, beneficiarul isi prezinta in detaliu
povestea, situatia problematica, dificultatile pe c are le intampina, descriind seria de evenimente,
factori, interactiuni si consecinte ale problemei, frecventa eforturilor depuse, resursele
disponibile, precum si incercarile anterioare de a face schimbari in vederea rezolvarii
problemei/problemelor. Ca asistenti sociali, este p osibil sa asistam la o situatie de saracie, la o
drama familiala, la o situatie de somaj cronic, la probleme emotionale s.a.m.d.
Practica de specialitate inregistreaza o multitudin e de probleme individuale, de grup sau
comunitare pe care realitatea sociala le ofera. Fie care beneficiar este unic in felul sau, precum si
experimentarea problemei sau a problemelor intampin ate . Prin urmare, pentru a fi util si
eficient, asistentul social are nevoie de o cunoast ere si o intelegere cat mai valide ale

Lect. univ.dr. Grigore Marinela Carmen

39
dificultatilor beneficiarilor, precum si de o serie de deprinderi de lucru.
3. Stabilirea obiectivelor si discutarea solutiilor al ternative : dupa identificarea problemei se
poate trece la stabilirea obiectivelor si discutare a solutiilor alternative existente pentru situatia
data. Obiectivele se stabilesc in functie de proble mele identificate si pot fi pe termen scurt,
mediu si/sau lung; conditia sine qua non este ca ob iectivele sa fie dupa modelul SMART :
specifice, masurabile, realizabile, realiste si det erminate in timp .
Beneficiarul poate fi incurajat sa-si aminteasca al te situatii de dificultate si modalitatile prin
care a rezolvat problemele anterioare. El poate des coperi ca a parcurs situatii existentiale,
circumstante relative similar si de aceea ar putea utiliza deprinderile deja dobandite pentru a
rezolva noile probleme aparute. Asistentul social i ncurajeaza beneficiarul sa caute noi metode
eficiente de a face fata problemelor. Se pot gasi s olutii chiar analizand modul in care au
reactionat alte persoane (membri ai familiei, priet eni,vecini) in situatii similar . Se discuta toate
solutiile posibile, prezentandu-se atat avantaje, c at si dezavantajele fiecareia dintre ele.
Responsabilitatea alegerii solutiei optime ii revin e beneficiarului , asistentul social doar il asista
, astfel incat alegerea sa fie facuta in cunostinta de cauza, avand la baza cunoasterea temeinica a
tuturor implicatiilor.
4. Realizarea planului de interventie , aplicarea solutiilor si evaluarea progresului. Du pa ce
beneficiarul a optat pentru una sau mai multe dintr e solutiile propuse si a dobandit deprinderile
de baza pentru a le implementa, asistentul social s prijina beneficiarul sa declanseze procesul de
schimbare. In acest sens, se construieste un plan d e interventie cat mai detaliat, cu servicii ,
activitati si interventii concrete in vederea indep linirii obiectivelor stabilite si necesare
rezolvarii problemelor. ,,Planul de interventie des crie obiectivele interventiei pe o perioada
specifica de timp si deriva din intelegerea dintre asistentul social si client realizata in timpul
etapei contractuale a interventiei.
5. Aplicarea concreta a planului de interventie poate inregistra dificultati, obstacole
subiective sau obiective, si de aceea sprijinul asi stentului social este constant; ajuta beneficiarul
sa evalueze progresul realizat , sa stabileasca eve ntual noi strategii, noi activitati. Aceasta este
etapa care solicita un cadru temporal indelungat, i n functie de obiectivele propuse.
6. Dupa implementarea planului de interventie, se t rece la evaluarea finala din partea
asistentului social, pentru a stabili soliditatea s chimbarilor realizate ca urmare a intregului
proces de interventie. ( Buzducea, 2017, p.38-43).