Suport de curs și seminar la: [628204]

Page 1 of 25
Academia de Studii Economice
Facultatea de Administrație și Management Public

Suport de curs și seminar la:
Introducere în Metodologia Cercetării în Științele Sociale
Anul I, semestrul II, ciclul de Licență cu frecvență obligatorie
seria A
Anul universitar: 2016 – 2017

Curs : Lector univ. dr. Burlacu Sorin
Seminar : Cadru asociat dr. Matei Ștefania
Student: [anonimizat]
2017

Page 2 of 25
Proiect de cercetare științifică
Violența în domeniul socio -medical
Variantă didactică

Acest proiect este o variantă didactică a unei lucrări de cercetare științifică, toate datele
sunt prezentate cu caracter informativ . Rezultatele sunt fictive, scopul proiectului fiind de a
învăța (exersa) modul de realizare al unui articol (lucrare, proiect) de cerceta re pe baza unei
anchete sociale.
Voi expune pe rând toate componentele acestui model, sperând că voi putea explica
suficient de bine fiecare etapă.

Ce trebuie să conțină o lucrare de acest tip:
1. Pagina de informare (prima pagină) cu datele entității care se ocupă de cercetare, numele
persoanelor care realizeză efectiv cercetarea, locul și anul realizării acesteia.
2. Titlul lucrării ("Proiect de cercetare științifică – Violența în domeniul socio -medical" ,
acest titlu nu îmi aparține, el fiind impus de că tre cadrele didactice).
3. Rezumatul lucrării: se recomandă încadrarea în maxim o pagină.
a. Trebuie făcut la finalul lucrării.
b. Trebuie să facă referire strict la lucrarea în cauză, fără generalități.
c. Trebuie să arate ce și -a propus cercetătorul să realizeze.
d. Trebuie să conțină conceptele utilizate în proiect.
e. Trebuie să arate ce s-a studiat și modul în care s -a studiat pentru acest proiect .
f. Trebuie să prezinte, pe scurt, rezultatele obținute.
4. Introducerea : se recomandă încadrarea în maxim o pagină .

Page 3 of 25
a. Trebuie să ex plice importanța temei de cercetare atât în cadrul genral cât și în
cazul specific, ales pentru cercetare (în acest proiect Violența este tema generală,
iar cazul specific este Violența în domeniul socio -medical).
b. Trebuie să conțină elemente de specificare a temei de cercetare pentru cazul
particular.
c. Trebuie să specifice entitatea care a fost supusă anch etei sociale (în cazul de față o
unitate medicală pe care o voi prezenta drept "X").
d. Trebuie să prezinte obiectivul cercetării (în funcție de tipul de cerc etare fie
plecăm de la Nivel Teoretic și ajungem la Nivel Empiric fie invers; trebuie să
specifice ce anume dorește cercetătorul să facă).
e. Trebuie să prezinte tipul de cercetare (descriptivă sau explicativă, cantitativă sau
calitativă, transversală sau lon gitudinală etc)
5. Cadrul teoretic: se recomandă încadrarea în 2 – 3 paginii.
a. Aici se prezintă alte lucrări din literatura de specialitate despre această temă (atât
în cazul general cât și în cazul particular, daca există).
6. Cadrul metodologic: se recomandă în cadrarea în maxim o pagină.
a. Trebuie să prezinte tipul de cercetare.
b. Trebuie să prezinte metoda de cercetare și/sau instrumentul de cercetare folosit.
c. Trebuie să specifice procedura de aplicare a metodei/instrumentului de cercetare.
d. Trebuie să prezinte logica construirii metodei/instrumentului de cercetare.
7. Rezultatele: se recomandă încadrarea în 4 pagini.
a. Trebuie să prezinte o schemă logică a ipotezelor sau a întrebărilor de cercetare.
b. Trebuie să conțină componenta descriptivă a temei de cercetare
i. Trebuie să conțină interpretarea variabilelor specifice temei de cercetare.
c. Trebuie să cuprindă testarea ipotezelor (indiferent dacă acestea au fost sau nu
confirmate).
d. Trebuie să conțină tabele de contingență sau grafice (minim 3).
8. Concluzii: se recomandă încadrarea în maxim o pagină.
a. Trebuie să prezinte informțiile rezultate în urma cercetării (cele obținute din
interpretarea rezultatelor).

Page 4 of 25
b. Poate conține propuneri pentru cercetă rile viitoare (dacă există o anumită
componentă ce nu a putut fi cercetată).
c. Trebuie să conțină recomandări pe baza acestei cercetări.
9. Bibliografie.
10. Anexa 1.
a. Aici se expune în totalitate metoda/instrumentul de cercetare (fără răspunsuri).

Page 5 of 25
Model de lucrare

1. Rezumat
JEL: I00, I12, I18, I19
Această lucrare are scopul clar de a identifica tipul de violență preodominant în unitatea
medicală X și modul în care violența este percepută și tratată de către cadrele medicale. Am
porni t cercetarea de la întrebările:
Capacitatea scăzută , de a coordona personalul , generează conflicte?
Lipsa de educație socială a pacienților și a aparținătorilor acestora se transformă în
violență?
Teama de a reclama actele de violență ajută la perpetuarea acesteia?
Studiul realizat cu ajutorul unui chestionar aplicat pe un eșantion de 300 de persoane are
scopul de a expune percepția cadrelor medicale asupra violenței, dar și fregvența acestora.
Rezultatele arată că violența verbală este cea mai fregventă în această unitate, fiind recunoscută
de pese 82% dintre respondenți; medicii nu reclamă actele de viol ență către autoritățile
competente, dar și faptul că sunt indiferenți atunci când observă un conflict.

2. Introducere
Violența este o parte integrată a comportamentului uman, care a ajutat la perpetuarea speciei
și la evoluția acesteia. Nu trebuie să negăm f aptul că fiecare dintre noi este capabil să producă
violență sau să acționeze în mod violent (în situații limită oamenii acționează din instinct , iar
acest luru poate fi tradus ca acțiune violentă ).
Pentru că evoluția umană a schimbat modul în care este pe rcepută, acceptată, încadrată și
reglementată violența, aceasta trebuie studiată din mult mai multe perspective. Spun aceste
lucruri pentru că în momentul de față o persoană (indiferent de sex, rasă, vârstă, nivel de

Page 6 of 25
educație, status social etc) poate comi te un act de violență fără să sesizeze acest lucru; violența
fiind de fapt subiectivă și analizată "prin ochii" persoanei asupra căreia a fost aplicată.
În anumite condiții , violența , este ceva perfect normal și natural , dau ca exemplu cercul de
prieteni și grupurile sociale ; în funcție de gradul de apartenență și de elementele care dau
omogenitate acestora (fie că este un grup mic sau unul mare de tip out -group /in-group) vom
descoperii că limbajul licențios, adică violența verbală , este ceva natural și specific (poate
exagerez, dar uneori este un "must have") anumitor grupuri/cercuri de prieteni.
Despre violența în domeniul socio -medical, putem spune că a fost expusă de către mass –
media, dar a fost prea puțin folosită ca subiect de cercetare sociologică, așa că în acest proiect
voi expune câteva cazuri de violență întâlnite în acest domeniu, rezumându -mă la violența asupra
cadrelor me dicale. Sper ca la final să dovedesc că educația precară naște violența și să "demasc"
acele persoane care au un comportame nt violent.
Instituția în care se aplică această cercetare este unitatea medicală X, iar obiectivul meu est e
să aflu dacă personalul acestei unități este supus în mod constant unei forme de violenț ă, dacă
superiorii ierahici folosesc violența verbală, dac ă există anumite elemente care genereză astfel de
fenomene, și mai ales, care este forma de violență care prdomină în acestă unitate medicală .

3. Cadrul teoretic.
Acestă parte a lucrării este cea mai complicată, pentru că trebuie acordată o foarte mare
atenț ie modului de preluare a informațiilor, adică modul de citare (cărțile se scriu din cărți) . Cea
mai mare problemă a unui cercetător este acuzația de plagiat și pot spune că nimeni nu își dorește
acest lucru. În principiu, lucrările sunt verificate în preal abil cu un soft special, dar ce facem
atunci când mai multe persoane lucrează la același proiect simultan? Să zicem că pentru tema
asta luc reză sau a lucrat un student care acum este în anul 3, și care, din bună voință, a oferit
lucrarea lui unei studente de anul 1. Se poate vorbi oare de plagiat dacă nici una dintre lucrări nu
a fost publicată în mod oficial sau înregistrată în baza de date a programului de verificare anti
plagiat?

Page 7 of 25
Trecând peste aceste "mici detalii" ajungem la tematica acestei lucrări, violența în
mediul /domeniul socio -medical, pentru care am primit r ecomandarea , expresă, de a folosi doar
date din lucrări de încredere, adică lucrările publicate și tipărite (articole și cărți pe tema
respectivă) dar și lucrări pe care le găsim în baza de date ANELIS, doar că accesul la această
bază de date este restricționat
(http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0020748917300883 ).
Pentru că nu toți cercetătorii (în special cei care sunt la început de drum) nu își permit să
plătească pentru accesul la asemenea baze de date, iar datele tipărite sunt cel puțin rare, mai ales
pentru o temă impusă, vă recomand www.wikipedia.com , (pentru care vă sugerez să acordați și o
donați e, atât cât vă permiteți.) .
Conform dicționarului explicativ, violența se poate defini astfel:
– Însușirea, caracterul a ceea ce este violent, putere mare, intensitate, tărie.
– Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte; impulsivitate, brutalitate, vehemență.
– Faptul de a întrebuința forța brutală; constrângere, violentare; siluire; încălcare a
ordinii legale.
Aceste definiții sunt corecte și foarte justificate, însă nu explică și motivul pentru care o
persoană, un grup de persoane, o clasă socială sau o entitate folosește violența, iar de obicei
motivul principal este "impunerea voinței". Pot spune pe baza acestor lucruri, că violența este
utilizată cel mai frecvent de cei cu o educație precară sau cu un deficit intelectual pe anumite
domenii sociale. Spun acest lucru deoarce nu sunt de acord cu modul "cel care țipă mai tare are
dreptate" (țipetele fiind regăsite în două forme de violență, cea verbală și cea psihică). O
persoană educată nu v -a apela la țipete pent ru impunerea voinței sale ci la discuții cu argumente
pro și contra.
În acest sens, eu privesc violența ca pe o dovadă a lipsei de educație, și o voi trata astfel.
Consider că este important să înțelegem efectul unei singure persoane prost educate asupra
societății: acea persoană va fi un model pentru cei din jurul lui (familie, prieteni), care nu au
acces la o educație decentă, deși își doresc acest lucru. Astfel, violența se transmite din generație
în generație , iar acest lucru este observat și analizat de foarte mulți specialiști, printre care și
Anastasiu Ionuț, a cărui remarcă merită amintită: "România este o societate partiarhală în care se

Page 8 of 25
cultivă ideea că bărbatul este superior și trebuie să dovedească acest lucru în mod constant. Din
această cauză, suntem singura țară din Europa în care se înregistrează anual peste 10 cazuri de
crimă în familie (de obicei soțul își ucide soția și apoi se sinucide)." (Ionuț, 2011, pg. Curs de
Sociologie, anul universitar 2016 -2017)1
Pentru a putea analiza violența din domeniul socio -medical, trebuie înțeles și acceptat
faptul că aceasta există și se manifestă pe mai multe niveluri în mai multe forme, asta înseamnă
că violența este regăsită și în rândul medicilor, aplicată asupra colegilor. Poate pare bizar, dar și
persoanle care au studii superioare, și deci, o educație aleasă, pot fi prost educate, adică pot fi
victime ale unei violențe manifestate în familie sau întrun cerc restân s de prieteni , care să le
definească personalitatea și caracterul. Am menționat acest lucru, pentru că îl consider important
în acea stă cercetare, de aceeași părere sunt și specialiștii din cadrul direcției de sănătate publică
Vâlcea, care au publicat un a rticol despre violență. În cadrul acelui articol am găsit și alte cauze
care pot favoriza apariția violenței: "carențele socio -economice, deficiențele mediului
instituțional, problemele psihice și gradul ridicat de permisivitate socială. " (Direcția de Sănătate
Publică Vâlcea, 2017)2
În ceea ce privește eudcația despre violență , în România, pot spune că lipsește cu
desăvârșire. Conform datelor EuroStat , Poliția Română a primit în perioad a 2008 -2015 doar
12422 de reclamații pentru violență sexuală, pentru o perioadă de 8 ani ; este clar că nici măcar
jumătate dintre victime nu au raportat această infracțiune, lucru care trebuie verificat și explicat
tuturor cetățenilor. Pot spune că lipsa re clamațiilor se traduce prin acceptarea violenței ca lucru
normal în viața cotidiană, iar asta este înfricoșător.3

1 Anastasiu Ionuț, 2011, "Cultură și diversitate, Introducere în Sociologie", Ed. ASE
2 Direcția de s ănătate publică Vâlcea este un serviciu public, în subordinea Ministerului Sănătății, care susține
promovarea sănătății. În acest scop a publicat un articol detaliat despre formele de violență, cauzele, efectele și
metodele de combatere a acesteia. Articol ul este disponibil pe site -ul www.aspjvalcea.ro .
3 EuroStat este un organism al Comisiei Europene care se ocupă cu statistica la nivel european. Statistica în cauză
este disponibilă pe site -ul http://ec.europa.eu/eurostat/web/products -datasets/ -/crimoffcat .

Page 9 of 25
4. Cadrul Metodologic
Această lucrare este de tip didactic, asta presupune ca cercetarea să fie în mod automat una
explicativă, iar pentru a p utea exemplifica corect , voi folosi o metodă cantitativă , chestionarul.
Recomandarea primită a fost să folosim chestionarul realizat de dl. Burlacu Sorin
(http://antec.org.ro/sonda je/index.php/274692?lang=ro&encode =), împrună cu baza de date
aferentă acestui chestionar. Posibile rezultate (nu există o confirmare din partea autorului) pentru
chestionarul menționat mai su s, pot fi regăsite în lucrarea:
http://www.ramp.ase.ro/en/_data/files/articole/2016/27 -08.pdf . Cum nu am primit acceptul
oficial din partea dl. Burlacu, sunt nevoit să folosesc un chestionar propriu (cel mai prob abil nu
la fel de eficent pentru ce mi -am propus să vă arat în această lucrare).
O altă mare provocare a acestei lucrări, vine din recomandarea cadrelor didactice, aceea
de a integra în textul prezentei lucrări , teoria din cadrul cursului de Introducere î n Metodologia
Cercetării în Științele Sociale , respectiv : Graficul Gant, Teoria mulțimilor vagi, Matricea
consecințelor relative / abstracte, Teoria lui Laffer etc teorii utile în cercetare, și dezbătute sau
explicate pe larg în literatura de specialitate.
Voi folosi ca teorie de plecare faptul că violența este omniprezentă în societate și voi încerca
să identific tiparul persoanelor care au un comportament violent (educația precară este doar un
element comun) , dar și măsurarea intensității vi olenței din cadrul unității medicale X. Aceasta
este o cercetare aplicativă și sper ca la final să găsesc cele mai bune metode pentru a limita viteza
de propagare a violenței în spitalele din românia.
Pentru a demonstra teoria existenței violenței în unită țile medicale, voi presupune că am
chestionat 300 de persoane, facând parte din personalul administrativ și din persnalul medical al
unității X.
Chestionarul este construit pornind de la modelul prezentat mai sus, cu mențiunea că este
mult mai scurt. Rațio namentul unui chestionar mai scurt este foarte riscant deoarce nu poate
demonstra toate ipotezele care stau la baza cercetării, dar are acuratețe în răspunsuri.
Conform literaturii de specialitate, chestionarul este cel mai important și este cel mai difici l
de realizat. Fiecare întrebare reprezintă un item și deci , poate măsura corect o singură variabilă.

Page 10 of 25
Cum în cercetare se pune accentul pe identificarea cauzelor, un chestionar are nevoie de un
anumit număr de întrebări puse într -o anumită oridine. (Earl, Babbie, 2007)4
O altă problemă a anchetelor sociale este dată de acuratețea rezultatelor obținute. Este o
axiomă faptul că oamenii mint (absolut toți oamenii), așa că niciodată nu poți avea încredere
deplină în rezultatele unei anchete sociale. Spun asta pentru că respondenții vor răspunde fals în
mod voit, pentru a nu se autoincrimina sau de teamă (teama de a pier de locul de muncă, de a crea
animozitate etc). Pentru tratarea acestor disfuncționalități ale cercetării sociale, sp ecialiștii au
dezvoltat tehnicile de concepere a chestionarelor. O cerință obligatorie în realizarea unui
chestionar este introducerea întrebărilor filtru (care au rolul de elimina respondenții care dau
răspunsuri false/greșite). Problema chestionarului de taliat vine tocmai de la numărul de întrebări
și dimensiunea acestora (acolo unde există întrebări deschise lucrurile sunt și mai complicate).
Respondentul va acorda atenție unui chestionar doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp,
timp în care v -a răspunde cu sinceritate; dar dacă un chestionar durează mai mult de 5 -7 ,minute,
atenția acestuia se pierde și interesul acoradat citirii și în mod automat acordării unui răspuns
sincer, se vor diminu a progresiv.

5. Rezultate
Acestă parte a lucrării poate părea cea mai simplă, întrucât totul se reduce la numere, doar că
nu este așa.
În interpretarea rezultatelor nu este loc de greșeli iar de cele mai multe ori apariția
acestora este inevitabilă. Există, de asemenea, șansa ca rezultatele unei anchete sociale să nu
demonstreze teoria sau ipotezele care au stat la baza acesteia, iar acest lucru poate schimba total
cercetarea.
În cazul de față, pur teoretic, chestionarul a fost aplicat în unitatea X, având 300 de
responde nți.

4 Babbie Earl, [2007], (2009). Practica Cercetării Sociale [The Practice of Social Research]. Tradusă de Sergiu
Gherghina, George Ji glău și Monica Andreiescu, Iași, Editura Polirom.

Page 11 of 25
Rezultatele brute arată astfel:
Întrebare Variante de răspuns + răspunsuri
Care este
sexul
dumneavostră Feminin =
157 Masculin =
124 Nu răspund
= 19
Ce vârstă
aveți? 18 – 25
ani = 71 26 – 35 ani =
111 36 – 47 ani
= 72 Peste 47
ani = 27 Nu
răspund =
12
Unde sunteți
angajat ? Sectorul
public =
191 Sectorul
privat = 97 Nu răspund
= 12
Cum ați
descrie relația
cu superiorul
ierarhic? Foarte
bună = 54 Bună = 157 Nu prea
bună = 61 Rea = 28 Nu
răspund =
0
Sunteți
mulțumit cu
prganizarea
sistemului de
lucru? Foarte
mulțumit
= 26 Mulțumit =
86 Se poate
mai bine =
91 Nemulțu
mit = 97 Nu
răspund =
0
Organizarea
sistemului de
lucru a
generat
conflicte între
angajați? Niciodată
= 35 Rar = 159 Des = 85 Foarte
des = 14 Nu
răspund =
7
Au existat
cazuri de
violență în
domeniul Violență
verbală =
247 Violență
fizică = 75 Violență
sexuală = 48

Page 12 of 25
dumneavoastr
ă de
activitate?
Ați fost
vreodată pus
în pericol la
locul de
muncă? Niciodată
= 81 Foarte rar =
63 Rar = 73 Destul de
des = 76 Foarte des
= 7 Nu
răspund
= 0
În ultimele 12
luni ați fost
martor la o
situaâie
violentă, la
locul de
muncă? Niciodată
= 47 O singură
dată = 78 De 2 -3 ori
= 62 Mai mult
de 4 ori =
82 Nu
răspund =
31
Cum ati
descrie
situația? Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebar
e
deschisă
În situația
descrisă, cine
a început
conflictul? Aparținăto
ri = 89 Pacienți = 91 Personalul
administrati
v = 14 Colegi de
muncă =
28 Nu
răspund =
78
Care
considerați că
a fost cauza
agresiunii? Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebare
deschisă Întrebar
e
deschisă
Unde a avut
loc
agresiunea? La
domiciliul
pacientulu
i = 7 În afara
unității = 28 În cadrul
unității =
206 Nu
răspund =
59

Page 13 of 25
Cum s -a
finalizat
altercația? Totul a
fost biune
la final =
74 Nu știu, nu
am fost
informat =
110 Pedeapsă
administrati
vă = 28 Pedeapsă
judiciară
= 6 Nu
răspund =
82
Ați fost
vreodată
victima unei
agresiuni la
locul de
muncă? Nu = 98 Da = 147 Nu răspund
= 55
Atunci când
ați fost
agresat vă
aflați în
compania
altor
persoane? Nu = 39 Nu îmi
amintesc =
25 Da = 83 Nu
răspund =
0
În momentul
agresiunii,
cine a
intervenit
pentru a opri
conflictul? Colegi de
muncă =
45 Personal
administrativ
= 28 Pacienți /
aparținători
= 14 Persoane
necunosc
ute = 13 Nimeni =
47
Pe cine ați
informat /
anunțat că ați
fost agresat? Nu am
anunțat =
38 Colegii de
muncă = 42 Superiorul
ierarhic = 54 Poliția =
13 Nu
răspund =
0
Care a fost
urmarea
sesizării Judiciară
= 6 Administrati
vă = 35 Fără urmare
= 86 Nu
răspund =
20

Page 14 of 25
dumneavoastr
ă?
Care a fost
efectul acelei
agresiuni
asupra
dumneavoastr
ă? Nu am
avut
probleme
= 55 Probleme
fizice minore
= 31 Inactivitate
1 – 7 zile =
7 Inactivita
te peste 8
zile = 0 Probleme
psihologic
e = 42 Nu
răspund
= 12

Conform acestor rezultate, forma de violență, predominantă în unitatea medicală X, este
violența verbală. Din cei 300 de respondenți 247 au recunoscut că au fost martori sau victime al
violenței verbale. Acest nu măr arată că oamenii sunt practic obișnuiți să folosească un limbaj
belicos.
În urma răspunsurilor primite, se dovedește faptul că incapacitatea de organizare a sistemului
de lucru generează conflicte.
Întrebările pentru care mi -am propus să primesc răspun suri sunt:
a. Capacitatea scăzută de a coordona personalul generează conflicte?
b. Lipsa de educație socială a pacienților și a aparținătorilor acestora se
transformă în violență?
c. Teama de a reclama actele de violență ajută la perpetuarea acesteia?

Page 15 of 25

Grafic 1 (răspunsurile corespund întrebărilor din partea stângă, fiind puse în ordinea
acestora – prima variantă de răspuns corespunde primei întrebări etc).

Aici se poate observa că atunci când există neînțelegeri între cadrele medicale și superiori
apar con flicte și nemulțumiri legate de organizare .
Analizând răspunsurile victimelor (147 la număr) observăm în primul rând faptul că numărul
este foarte mare, apropae jumătate dintre medicii unității X au fost agresați, dar și că aceștia sunt
practic obișnuiți c u un astfel de tratament.

Foarte bună /
foarte mulțumit /
niciodatăBună / mulțumit /
rarNu prea bună / se
poate mai bine /
desRea / nemulțumit
/ foarte des
Relația cu superiorii 54 157 61 28
Organizarea sistemului de lucru 26 86 91 97
Conflicte generate de organizare 35 159 85 1454157
61 28
268691
97
35159
85
14
020406080100120140160180Relația dintre medici și superiori /
Capacitatea de a coordona personalul
Relația cu superiorii Organizarea sistemului de lucru Conflicte generate de organizare

Page 16 of 25

Grafic 2 – Persoanele care apelează la violență cel mai des.
Acest grafic este dovada că oamenii apelează la violență atunci când sunt nemulțumiți.

Grafic 3 (conform victimelor, în aproximativ 30% din cazuri, nu a interve nit nimeni pentru a
oprii conflictul). 180
14
28222 222 222
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Aparținători și pacienți Personal administrativ ColegiCine provoacă violență
Persoane violente Victime și/sau martori
Colegii de
muncăPersonalul
administrativPacienți /
aparținătoriPersoane
necunoscuteNimeni
Victime 147 147 147 147 147
Cine a intervenit 45 28 14 13 4745
28
14 1347147 147 147 147 147
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Ajutorul acordat victimelor, în timpul conflictelor
Cine a intervenit Victime

Page 17 of 25
Acest grafic ne poate arăta mai multe lucruri:
– Oamenii sunt obișnuiți să vadă violență și cred că este ceva normal.
– Oamenii se tem să intervină în conflicte, din diverse motive.
– Lipsa de educație socială îi face pe oa meni să fie indiferenți la ce se întâmplă în
jurul lor.

Grafic 4 – reclamațiile victimelor.
Aici se poate observa faptul că victimele fie nu reclamă abuzurile fie nu le reclam ă acolo
unde trebuie (acest lucru este susținut și de EuroStat, după cum am arătat mai sus).
Acest grafic arată faptul că în societate există o problemă gravă legata de percepția
violenței. Oamenii educați cu forța de sistemul comunist și -au educat copiii în același mod,
distrugând practic câteva generații.

Nu am anunțat Colegii Superiorul Poliția
Victime 147 147 147 147
Pe cine au anunțat 38 42 54 1338 4254
13147 147 147 147
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Pe cine au anunțat victimele
Pe cine au anunțat Victime

Page 18 of 25
6. Concluzii:
În Român ia persistă ideea de face educație cu forța, doar că această sintagmă este
înțeleasă greșit. Educația prin forță trebuie făcută de către stat asupra indivizilor ci nu de indivizi
asupra indivizilor. Educația cu forța trebuie să se limiteze la mecanismele d e coerciție aflate la
dispoziția statului, care să impună pedepse atunci când indivizii încalcă regulile. Pentru a ieși din
această stare este nevoie, din păcate, de câteva generații de sacrificiu.
După cum se poate observa în rezultatele de mai sus, educ ația socială (sau civică) este la
un prag minim, oamenii nu știu cum să reacționeze când sunt martori la situații violente dar nici
ce să facă atunci când sunt victime. Perpetuarea violenței a dus la instalarea unui sentiment de
frică generală față de pers oanele care acționează violent (acest lucru se datorează faptului că în
perioada comunistă doar cei care era susținuți de partid se comportau în acest fel, și nimeni nu
avea curaj să se ridice împotriva partidului), iar acolo unde educația a reușit să pătrundă, frica a
fost înlocuită de indiferență, acest lucru fiind cel puțin la fel de grav.
Recomand introducerea unui program de educație civică în toate instituțiile de
învățământ (pub lice și private, de la grădiniță până la universitate), pentru ca generațiile viitoare
să oprească răspândirea fenomenului.

Page 19 of 25
Bibliografie:
Cécile Carra, Sorin Burlacu, Daniel Faggianelli. (2016). Violence within organizations in the health and
medico -social sectors, comparative analysis France -Romania. Revista de Administrație publică –
online . Preluat pe Mai 25, 2017, de pe ramp.ase.ro:
http ://www.ramp.ase.ro/en/_data/files/articole/2016/27 -08.pdf
Direcția de Sănătate Publică Vâlcea. (2017). Promovarea Sănătății, Despre Violență. Preluat pe Mai 27,
2017, de pe www.aspjvalcea.ro:
http://www.aspjvalcea.ro/site/index.php?option=com_content&view= article&id=407:despre –
violenta -&catid=43:promovarea -sanatatii&Itemid=74
Earl, Babbie. (2007). The Practice of Social Research. (G. J. Sergiu Gherghina, Trad.) Wadsworth
Publishing.
Eurostat. (2017, Mai 15). Recorded offences by offence category – police da ta. Preluat pe Mai 27, 2017,
de pe appsso.eurostat.ec: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
Ionuț, A. (2011). Cultură și Diversitate, Introducere în Sociologie . București: Editura ASE.
Liuyi Zhang,Anni Wang,Xia Xie,Yanhong Zhou ,Jing Li,Lijun Yang,Jingping Zhang. (2017, Mai 25).
http://www.biblioteca.ase.ro/index.php/resurseelectronice/64 -resurse -anelis -plus/resurse –
anelis -plus/71 -bazededatesciencedirect . Preluat de pe www.sciencedirect.com:
http://www.sciencedirect.com/science/a rticle/pii/S0020748917300883
Radu Ioan, Ursăcescu Minodora, Vlădeanu Dorian, Cioc Mihai, Burlacu Sorin. (2005). Informatică și
Management. București: Editura Universitară.
Sen, Amarlya. (2007). Identity and Violence, The Illusion of Destiny. New York * Lon don: W.W. Norton &
Company.
Virginia, Bonea Georgiana. (2012). Violența în relația de cuplu: Victime și Agresori. Editura Sigma.
Virginia, Bonea Georgiana. (2016). Violența între partenerii cuplului heterosexual: Teoria Ciclicității
violenței. Editura Sigm a.

Page 20 of 25
Anexa 1
Acest chestionar a fost făcut în Google Forms, pentru o temă de la cursul de Introducere în
Metodologia Cercetării în Științele Sociale, și este disponibil pe adresa
https://goo.gl/forms/N6spBKrtBTDLVdrB2
Chestionar asupra actelor de violență din unitatea medicală X

1 Care este sexul dumneavoastră?
□ Feminin
□ Masculin
□Nu răspund
2. Ce vârstă aveți?
□ 18-25 ani
□ 26-35 ani
□ 35-47 ani
□ peste 47 ani
□ Nu răspund
3. Unde sunteți angajați ?
În cazul acestei întrebări scopul este de a delimita personalul bugetar din cadrul unității
X, de cel privat (care este adus special pentru experiența superioară) , care nu are stabilitate în
unitate.
□ Sectorul Public

Page 21 of 25
□ Sectorul Privat
□ Nu răspund
4. Cum ați descrie relația cu superiorul/su periorii ierarhici?
□ Foarte bună
□ Bună
□ Nu prea bună
□ Rea
□ Nu am superior ierarhic
5. Sunteți mulțumit/ă de organizarea sistemului de lucru?
□ Foarte mulțumit/ă
□ Mulțumit/ă
□ Se poate mai bine
□ Nemulțumit/ă
□ Nu răspund
6. Organizarea sistemului de lucru a generat conflicte între angajați?
□ Niciodată
□ Rar
□ Des
□ Foarte des
□ Nu răspund
7. Au existat cazuri de violență în domeniul dumneavoastră de activitate?

Page 22 of 25
Tipul de violență Nu Da
Violență verbală
Violență fizică
Violenț ă sexuală

8. Ați fost vreodată pus/ă în pericol la locul de muncă?
□ Niciodată
□ Foarte rar
□ Rar
□ Destul de des
□ Foarte des
□ Nu răspund
9. În ultimele 12 luni ați fost martor/ă la o situație violentă?
□ Niciodată
□ O singură dată
□ De 2 sau 3 ori
□ Mai mult de 4 ori
□ Nu răspund
10. Cum ați descrie situația?

Page 23 of 25
11. În situația descrisă, cine a început conflictul?
□ Aparținători ai pacienților
□ Pacienți
□ Personalul administrativ
□ Colegi de muncă
□ Nu răspund
12. Care considerați că a fost cauza agresiunii?

13. Unde a avut loc agresiunea?
□ La domiciliul pacientului (în timpul vizitei de control me dical)
□ În afara unității (la început / final de tură, până să intru / după ce am ieșit din
unitate)
□ În cadrul unității
□ Nu răspund
14. Cum s -a finalizat altercația?
□ Totul a fost bine în final
□ Nu știu, nu am informat/ă despre decizia finală
□ Pedeapsă administrativă
□ Pedeapsă judiciară

Page 24 of 25
□ Nu răspund
15. Ați fost vreodată victima unei agresiuni (de orice tip), la locul de muncă?
Timpul petrecut pe drum, de acasă și înapoi spre casă, face parte din programul de lucru.
□ Nu
□ Da
□ Nu răspund
16. Atunci când ați fost agresat/ă, vă aflați în compania altor persoane?
□ Nu
□ Nu îmi amintesc
□ Da
□ Nu răspund
17. În momentul agresiunii, cine a intervenit pentru a opri conflictul?
□ Colegi de muncă
□ Personal administrativ
□ Pacienți / aparținători ai pacienților
□ Persoane necunoscute
□ Nimeni
□ Nu răspund
18. Pe cine ați informat / anunțat că ați fost agresat/ă?
□ Nu am anunțat pe nimeni
□ Colegii de muncă

Page 25 of 25
□ Superiorul ierarhic
□ Poliția
□ Nu răspund
19. Care a fost urmarea ses izării dumneavoastră?
□ Judiciară (poliție)
□ Administrativă (în cadrul unității de lucru)
□ Fără urmare
□ Nu răspund
20. Care a fost efectul acelei agresiunii, asupra dumneavoastră?
□ Nu am avut nicio problemă
□ Probleme fizice minore
□ Întrerupere a activității pentru 1 – 7 zile
□ Întreruperea activității pentru mai mult de 8 zile
□ Probleme psihologice (pierderea încrederii în oameni)
□ Nu răspund