Suport At Contabilitate Consolidata Id 2018 [621597]

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

1CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND GRUPURILE DE SOCIET ĂȚI ȘI SITUA ȚIILE
FINANCIARE CONSOLIDATE

1. NO ȚIUNEA DE GRUP DE SOCIET ĂȚI

GRUPUL este un ansamblu constituit din mai multe societ ăți, independente din punct de vedere juridic,
dar care sunt legate între ele prin participa ții de capital ce confer ă uneia dintre ele, numit ă societatea-
mam ă, posibilitatea de a exercita un control asupra înt regului ansamblu și de a face s ă prevaleze o unitate
de decizie. Leg ăturile de capital dintre mai multe societ ăți reprezint ă una din caracteristicile ce
caracterizeaz ă cel mai bine existen ța unui grup.

Apari ția grupurilor este legat ă de strategia de dezvoltare a întreprinderii. Astfe l, atunci când prezen ța pe
pie țele externe (str ăine) se intensific ă sau când produc ția se diversific ă foarte mult, întreprinderile pot s ă
aleag ă una din urm ătoarele dou ă posibilit ăți: fie î și conserv ă unitatea juridic ă și creeaz ă departamente sau
sucursale, fie creeaz ă noi societ ăți, care au propria personalitate juridic ă, dar care se afl ă sub controlul
societ ății-mam ă. Dezvoltarea extern ă prin constituirea de noi societ ăți sau prin preluarea controlului
asupra unor societ ăți deja existente st ă la baza apari ției grupurilor de societ ăți.

Grupul de societ ăți este un ansamblu de societ ăți aparent autonome, dar care sunt supuse unei direc ții
economice unitare asumate de una sau mai multe dint re ele.

De și organizarea societ ăților pe activit ăți contribuie la o gestiune mai eficient ă la nivelul fiec ărei activit ăți
sau țări, totu și, uneori, ea mascheaz ă realitatea economic ă. De exemplu, societatea-mam ă poate s ă aib ă
interesul s ă achizi ționeze o întreprindere nerentabil ă a c ărei gestiune este deficitar ă, dar care prezint ă un
poten țial de produc ție interesant pe termen lung. În cazul acesta, din punctul de vedere al creditorilor,
dac ă este analizat ă independent, o asemenea întreprindere prezint ă un risc destul de important, în timp ce
o analiz ă a acestei întreprinderi în contextul ansamblului d in care face parte s-ar putea s ă eviden țieze o
imagine mai atractiv ă și just ă a situa ție sale reale. Pentru a elimina aceast ă dificultate de apreciere de
către ter ți a situa ției financiare și a rentabilit ății întreprinderilor unui grup, este necesar ă întocmirea
situa țiilor financiare consolidate .

Complementare situa țiilor financiare individuale, situa țiile financiare consolidate, întocmite de societate a-
mam ă ținând cont de leg ăturile capital pe care le are aceasta cu celelalte societ ăți din cadrul grupului,
prezint ă informa ții care permit o analiz ă a structurii financiare și rentabilit ății grupului.

Într-un context economic concuren țial, în care principalul obiectiv al grupurilor int erna ționale cotate îl
reprezint ă crearea de valoare pentru ac ționari, situa țiile financiare consolidate reprezint ă un instrument
esen țial de informare pentru:
– creditori, deoarece permit aprecierea solvabilit ății și îndator ării societ ăților grupului în ansamblul lor; de
asemenea, pe baza informa țiilor din situa țiile financiare consolidate b ăncile pot s ă verifice dac ă politica
stabilit ă la nivelul grupului este eficace și opera țiile finan țate sunt viabile, de și situa ția financiar ă
individual ă a unei filiale nu este tocmai favorabil ă;
– investitorii majoritari, care g ăsesc în situa țiile financiare consolidate informa ții care le permit o
apreciere cât mai corect ă a valorii societ ății-mam ă;
– investitorii minoritari, deoarece reprezint ă unicul mijloc de apreciere a modului în care le su nt
gestionate interesele.

Cu toate c ă avantajele situa țiilor financiare consolidate sunt de necontestat, t rebuie men ționat c ă acestea
nu prezint ă nicio informa ție despre fluxurile care intervin între societ ățile din cadrul grupului, de și
cunoa șterea fluxurilor interne poate s ă fie util ă în cunoa șterea strategiei și organiz ării grupului.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

2
Procesul de întocmire a situa țiilor financiare consolidate poart ă denumirea de consolidare .

La nivel interna țional, conform IFRS 10 Situa ții financiare consolidate, sunt vizate urm ătoarele
obiective:
– dispune ca o entitate (societatea mam ă) care controleaz ă una sau mai multe alte entit ăți (filiale) s ă
prezinte situa ții financiare consolidate;
– define ște principiul de control și stabile ște controlul drept baz ă pentru consolidare;
– stabile ște modul de aplicare a principiului controlului pen tru a identifica dac ă un investitor
controleaz ă o entitate în care s-a investit și, prin urmare, trebuie s ă consolideze entitatea în care s-
a investit;
– stabile ște dispozi țiile contabile pentru întocmirea situa țiilor financiare consolidate;
– define ște o entitate de investi ții și stabile ște o excep ție la consolidarea unor filiale specifice ale
unei entit ăți de investi ții.

IFRS 10 Situa ții financiare consolidate stabile ște semnifica ția urm ătorilor termeni:
– situa ții financiare consolidate: situa țiile financiare ale unui grup în cadrul c ăruia activele,
datoriile, capitalurile proprii, veniturile, cheltu ielile și fluxurile de trezorerie ale societ ății mam ă
și ale filialelor sale sunt prezentate ca apar ținând unei entit ăți economice unice.
– controlul unei entit ăți în care s-a investit: un investitor controleaz ă o entitate în care s-a investit
atunci când investitorul este expus sau are dreptur i asupra rentabilit ății variabile pe baza
particip ării sale în entitatea în care s-a investit și are capacitatea de a influen ța acele venituri prin
autoritatea sa asupra entit ății în care s-a investit.
– factor decizional: o entitate cu drepturi decizionale care este fie u n mandant, fie un reprezentant
al altor p ărți.
– grup: o societate mam ă și filialele sale.
– entitate de investi ții: o entitate care: (a) ob ține fonduri de la unul sau de la mai mul ți investitori
cu scopul de a furniza acestui (acestor) investitor (i) servicii de gestionare a investi țiilor; (b) se
angajeaz ă fa ță de investitorul s ău (investitorii s ăi) c ă obiectul s ău de activitate este acela de a
investi fonduri exclusiv pentru rentabilitate din c re șterea valorii capitalului și/sau din veniturile
din investi ții și (c) m ăsoar ă și evalueaz ă performan ța cvasitotalit ății investi țiilor sale pe baza
valorii juste.
– interes minoritar : capitaluri proprii într-o filial ă care nu se pot atribui, direct sau indirect, unei
societ ăți mam ă.
– societate mam ă: o entitate care controleaz ă una sau mai multe entit ăți.
– autoritate : drepturi existente care confer ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile
relevante .
– drepturi de protec ție : drepturi concepute pentru a proteja interesele p ărții care de ține drepturile
respective, f ără a conferi acelei p ărți autoritate asupra entit ății în cadrul c ăreia de ține drepturile
respective.
– activit ăți relevante : activit ățile entit ății în care s-a investit, care au o influen ță semnificativ ă
asupra rentabilit ății entit ății în care s-a investit.
– drepturi de demitere : drepturi de a priva factorul decizional de autori tatea sa decizional ă.
– filial ă: o entitate controlat ă de alt ă entitate.

La nivel na țional , conform Legii contabilit ății nr. 82/1991 , societate-mam ă trebuie s ă întocmeasc ă atât
situa ții financiare anuale pentru propria activitate, cât și situa ții financiare anuale consolidate, în condi țiile
prev ăzute de reglement ările contabile aplicabile. Dac ă situa țiile financiare anuale ale societ ății-mam ă sunt
prezentate în vederea aprob ării odat ă cu situa țiile financiare anuale consolidate, societatea-mam ă poate

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

3prezenta un singur raport de audit asupra situa țiilor financiare anuale depuse, în cazul în care so cietatea-
mam ă are obliga ția de auditare. Obiectivul situa țiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o
imagine fidel ă a pozi ției financiare, performan ței financiare și a celorlalte informa ții referitoare la
activitatea grupului, potrivit reglement ărilor contabile aplicabile. Situa țiile financiare anuale consolidate
constituie un tot unitar și au componentele prev ăzute de reglement ările contabile aplicabile.

Pentru întocmirea situa țiilor financiare consolidate exist ă dou ă referen țiale contabile posibile:

a) conform Ordinului nr. 1121/2006 privind aplicarea Standardelor Interna ționale de Raportare
Financiar ă, societ ățile comerciale ale c ăror valori mobiliare la data bilan țului sunt admise la
tranzac ționare pe o pia ță reglementat ă și care întocmesc situa ții financiare consolidate au obliga ția
ca, începând cu exerci țiul financiar al anului 2007, s ă aplice Standardele Interna ționale de
Raportare Financiar ă. Institu țiile de credit continu ă s ă aplice Standardele Interna ționale de
Raportare Financiar ă la întocmirea situa țiilor financiare consolidate.

b) conform Ordinului nr. 1802/2014: o societate-mam ă are obliga ția s ă întocmeasc ă situa ții
financiare anuale consolidate atunci când sunt dep ășite criteriile de m ărime din ordin, precum și în
cazul grupurilor mici și mijlocii în care una dintre entit ățile afiliate este o entitate de interes
public. Entit ățile care au obliga ția s ă întocmeasc ă situa ții financiare anuale consolidate pot întocmi
aceste situa ții fie potrivit reglement ărilor contabile din OMFP nr. 1802/2014, fie în baza
Reglement ărilor contabile conforme cu Standardele interna ționale de raportare financiar ă,
aplicabile societ ăților comerciale ale c ăror valori mobiliare sunt admise la tranzac ționare pe o
pia ță reglementat ă, aprobate prin OMFP nr. 2844/2016.

Conform Ordinului nr. 1802/2014, în func ție de criteriile de m ărime, grupurile se împart în dou ă
categorii, astfel: grupuri mici și mijlocii, respectiv grupuri mari.

Grupurile mici și mijlocii sunt grupurile constituite din societ ățile-mam ă și filialele care urmeaz ă s ă fie
incluse în consolidare și care, pe baz ă consolidat ă, nu dep ășesc limitele a cel pu țin dou ă dintre
urm ătoarele trei criterii la data bilan țului societ ății-mam ă:
a) totalul activelor: 105.000.000 lei (echivalen tul a 23.681.717 euro);
b) cifra de afaceri net ă: 210.000.000 lei (echivalentul a 47.363.435 euro);
c) num ărul mediu de salaria ți în cursul exerci țiului financiar: 250.

Grupurile mari sunt grupurile constituite din societ ățile-mam ă și filialele care urmeaz ă s ă fie incluse în
consolidare și care, pe baz ă consolidat ă, dep ășesc limitele a cel pu țin dou ă dintre urm ătoarele trei criterii
la data bilan țului societ ății-mam ă:
a) totalul activelor: 105.000.000 lei (echivalen tul a 23.681.717 euro);
b) cifra de afaceri net ă: 210.000.000 lei (echivalentul a 47.363.435 euro);
c) num ărul mediu de salaria ți în cursul exerci țiului financiar: 250.

Determinarea valorii criteriilor de m ărime se bazeaz ă doar pe indicatorii corespunz ători societ ății-mam ă
și filialelor cuprinse în consolidare. La stabilirea criteriilor de m ărime, societatea-mam ă poate s ă nu ia în
considerare filialele pe care inten ționeaz ă s ă le exclud ă din consolidare.

O societate-mam ă întocme ște situații financiare anuale consolidate începând cu primul exerci țiu financiar
în care sunt dep ășite criteriile de m ărime, cu respectarea condi țiilor prev ăzute la cap. 8 din OMFP nr.
1802/2014 "Situa ții financiare anuale consolidate și rapoarte consolidate". Pentru urm ătorul exerci țiu
financiar se aplic ă urm ătoarele prevederi: atunci când, la data bilan țului, un grup dep ășește sau înceteaz ă
să mai dep ășeasc ă limitele a dou ă dintre cele trei criterii men ționate, acest fapt are inciden ță asupra

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

4aplic ării derog ărilor prev ăzute de prezentele reglement ări numai dac ă acest lucru are loc în dou ă exerci ții
financiare consecutive.

Conceptele de baz ă folosite în procesul de consolidare conform OMFP nr. 1802/2014 se definesc astfel:
– societate-mam ă înseamn ă o entitate care controleaz ă una sau mai multe filiale;
– filial ă înseamn ă o entitate controlat ă de o societate-mam ă, inclusiv orice filial ă a societ ății-mam ă care le
conduce;
– grup înseamn ă o societate-mam ă și toate filialele acesteia;
– entit ăți afiliate înseamn ă dou ă sau mai multe entit ăți din cadrul unui grup;
– entitate asociat ă înseamn ă o entitate în care o alt ă entitate are un interes de participare și ale c ărei
politici de exploatare și financiare fac obiectul unei influen țe semnificative exercitate de cealalt ă entitate.
Se consider ă c ă o entitate exercit ă o influen ță semnificativ ă asupra altei entit ăți dac ă de ține cel pu țin 20%
din drepturile de vot ale ac ționarilor sau asocia ților respectivei entit ăți. Ca urmare, existen ța unei entit ăți
asociate presupune îndeplinirea cumulativ ă a dou ă condi ții, respectiv de ținerea unui interes de participare
în cealalt ă entitate și exercitarea influen ței semnificative asupra politicilor de exploatare și financiare ale
acesteia.
– interes de participare înseamn ă drepturi în capitalul altor entit ăți, reprezentate sau nu prin certificate,
care, prin crearea unei leg ături durabile cu aceste entit ăți, sunt destinate s ă contribuie la activitatea
entit ății care de ține drepturile respective. De ținerea unei p ărți din capitalul unei alte entit ăți reprezint ă un
interes de participare, dac ă dep ășește un prag procentual de 20%.

Conform Ordinului nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglement ărilor contabile conforme cu Standardele
Interna ționale de Raportare Financiar ă, aplicabile societ ăților ale c ăror valori mobiliare sunt admise la
tranzac ționare pe o pia ță reglementat ă:
– O entitate, societate-mam ă consolidant ă (entitate, persoan ă juridic ă român ă, care are una sau mai
multe filiale și care consolideaz ă situa țiile financiare ale grupului din care face parte), trebuie s ă
întocmeasc ă situa ții financiare anuale consolidate și un raport consolidat al administratorilor în
condi țiile prev ăzute de IFRS.
– Societatea-mam ă și toate filialele sale trebuie consolidate, indifer ent de locul unde sunt situate
sediile sociale ale filialelor.
– Perimetrul de consolidare și regulile de întocmire a situa țiilor financiare anuale consolidate se
stabilesc potrivit IFRS.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

52. CONCEPTUL DE CONTROL, BAZ Ă PENTRU PROCESUL DE CONSOLIDARE

2.1. Controlul

2.1.1. Reglement ări na ționale

Conform Ordinului nr. 1802/2014 , o societate-mam ă și toate filialele sale sunt entit ăți care trebuie
consolidate, în cazul în care societatea-mam ă este o entitate c ăreia i se aplic ă prevederile prezentelor
reglement ări. Pentru fiecare grup de societ ăți trebuie identificate societatea-mam ă, precum și data de la
care aceasta dobânde ște controlul asupra filialelor. Entit ățile obligate s ă întocmeasc ă situa ții financiare
anuale consolidate și care au ales s ă aplice Reglement ările contabile conforme cu Standardele
interna ționale de raportare financiar ă aplic ă în scopul întocmirii situa țiilor financiare anuale consolidate
prevederile reglement ărilor respective.

Orice entitate trebuie s ă întocmeasc ă situa ții financiare anuale consolidate și un raport consolidat al
administratorilor dac ă entitatea respectiv ă (societatea-mam ă):
a) de ține majoritatea drepturilor de vot ale ac ționarilor sau asocia ților într-o alt ă entitate, denumit ă în
continuare filial ă;
b) este ac ționar sau asociat al unei filiale și are dreptul de a numi sau revoca majoritatea memb rilor
organelor de administra ție, conducere sau de supraveghere ale acelei filial e;
c) este ac ționar sau asociat al unei filiale și are dreptul de a exercita o influen ță dominant ă asupra acelei
filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entit atea în cauz ă sau al unei clauze din actul constitutiv sau
statut, dac ă legisla ția aplicabil ă filialei permite astfel de contracte sau clauze;
d) este ac ționar sau asociat al unei entit ăți și majoritatea membrilor organelor de administra ție,
conducere sau de supraveghere ale entit ății în cauz ă (filial ă) care au îndeplinit aceste func ții în cursul
exerci țiului financiar, în cursul exerci țiului financiar precedent și pân ă în momentul întocmirii situa țiilor
financiare anuale consolidate, au fost numi ți doar ca rezultat al exercit ării drepturilor sale de vot; sau
e) este ac ționar sau asociat al unei entit ăți și de ține singur ă controlul asupra majorit ății drepturilor de
vot ale ac ționarilor sau asocia ților acelei entit ăți (filial ă), ca urmare a unui acord încheiat cu al ți ac ționari
sau asocia ți ai acelei filiale.

Prevederile de la lit. d) nu se aplic ă dac ă o parte ter ță de ține drepturile men ționate lit. a), b) sau c) în ceea
ce prive ște entitatea respectiv ă.

Suplimentar fa ță de aceste preciz ări, orice entitate trebuie s ă întocmeasc ă situa ții financiare anuale
consolidate și un raport consolidat al administratorilor dac ă entitatea respectiv ă (societatea-mam ă) de ține
puterea de a exercita sau exercit ă efectiv o influen ță dominant ă sau controlul asupra unei alte entit ăți
(filial ă).

În aplicarea prevederilor de la lit. a), b), d) și e), drepturile de vot și drepturile de numire sau de revocare
ale oric ărei alte filiale, precum și cele ale oric ărei persoane care ac ționează în nume propriu, dar în contul
societ ății-mam ă sau al unei alte filiale, se adaug ă la cele ale societ ății-mam ă.

Când exist ă drepturi de vot poten țiale, partea de profit sau pierdere și modific ările capitalurilor proprii
alocate societ ății-mam ă și intereselor care nu controleaz ă la întocmirea situa țiilor financiare anuale
consolidate se vor stabili numai pe baza participa țiilor existente în capitalurile proprii și nu reflect ă
posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot poten țiale. Ca și excep ție, în unele situa ții, o entitate
de ține, de fapt, participa ții existente în capitalurile proprii ca urmare a un ei tranzac ții care îi ofer ă entit ății,
la acel moment, accesul la veniturile asociate unei participa ții în capitalurile proprii. În astfel de situa ții,
partea alocat ă societ ății-mam ă și intereselor care nu controleaz ă la întocmirea situa țiilor financiare anuale

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

6consolidate se va stabili prin luarea în considerar e a unei posibile exercit ări a acelor drepturi de vot
poten țiale, care îi ofer ă entit ății, la acel moment, accesul la venituri.

În aplicarea prevederilor de la lit. a), b), d) și e), drepturile de vot și drepturile de numire sau de revocare
ale oric ărei alte filiale, precum și cele ale oric ărei persoane care ac ționeaz ă în nume propriu, dar în contul
societ ății-mam ă sau al unei alte filiale se reduc cu drepturile:
a) aferente ac țiunilor de ținute în contul unei persoane care nu este nici soc ietatea-mam ă, nicio filial ă a
acesteia; sau
b) aferente ac țiunilor de ținute drept garan ție, cu condi ția ca drepturile în cauz ă s ă fie exercitate în
conformitate cu instruc țiunile primite; sau
c) aferente ac țiunilor de ținute pentru acordarea unor împrumuturi ca parte a activit ăților obi șnuite, cu
condi ția ca drepturile de vot s ă fie exercitate în contul persoanei care ofer ă garan ția.

Pentru aplicarea prevederilor de la lit. a), d) și e), totalul drepturilor de vot ale ac ționarilor sau asocia ților
în filial ă trebuie redus cu drepturile de vot aferente ac țiunilor de ținute de acea entitate, de c ătre o filial ă a
acesteia sau de c ătre o persoan ă care ac ționeaz ă în nume propriu, dar în contul acelor entit ăți.

O societate-mam ă și toate filialele sale trebuie consolidate, indifer ent de locul unde sunt situate sediile
sociale ale acelor filiale. Orice filial ă a unei filiale se consider ă filial ă a societ ății-mam ă care este
societatea-mam ă a entit ății care urmeaz ă s ă fie consolidat ă.

2.1.2. Reglement ări interna ționale

Conform IFRS 10, un investitor, indiferent de natura particip ării acestuia într-o entitate (entitatea în care
s-a investit), trebuie s ă stabileasc ă dac ă este societate mam ă, evaluând dac ă de ține controlul entit ății în
care s-a investit. Un investitor controleaz ă o entitate în care a investit atunci când este exp us sau are
drepturi asupra rentabilit ății variabile pe baza particip ării sale în entitatea în care a investit și are
capacitatea de a influen ța acele venituri prin autoritatea sa asupra entit ății în care s-a investit.

Prin urmare, un investitor controleaz ă o entitate în care a investit, dac ă și numai dac ă investitorul
de ține în totalitate urm ătoarele:
(a) autoritate asupra entit ății în care s-a investit;
(b) expunere sau drepturi asupra rentabilit ății variabile pe baza particip ării sale în entitatea în
care s-a investit; și
(c) capacitatea de a- și utiliza autoritatea asupra entit ății în care s-a investit pentru a influen ța
valoarea rentabilit ății investitorului.

Atunci când evalueaz ă controlul asupra unei entit ăți în care s-a investit, un investitor trebuie s ă analizeze
toate datele și circumstan țele. Investitorul trebuie s ă-și reevalueze controlul asupra unei entit ăți în care s-a
investit, în cazul în care datele și circumstan țele indic ă faptul c ă au survenit modific ări la una sau mai
multe dintre cele trei elemente de control.

Doi sau mai mul ți investitori controleaz ă în comun o entitate în care s-a investit atunci câ nd trebuie s ă
ac ționeze în comun pentru a coordona activit ățile relevante. În astfel de cazuri, niciun investit or nu
controleaz ă individual entitatea în care s-a investit, deoarec e niciun investitor nu poate coordona
activit ățile f ără colaborarea celorlal ți. Fiecare investitor va contabiliza interesele de ținute în entitatea în
care s-a investit în conformitate cu IFRS-urile cor espunz ătoare, precum IFRS 11 Acorduri comune , IAS
28 Investi ții în entit ățile asociate și în asocierile în participa ție sau IFRS 9 Instrumente financiare.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

7Condi țiile de control:

(a) autoritate asupra entit ății în care s-a investit

Un investitor are autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit atunci când investitorul are drepturi
existente care îi confer ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante , adic ă activit ățile care
influen țeaz ă semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit.

Autoritatea se bazeaz ă pe drepturi. Uneori, evaluarea autorit ății se face direct, de exemplu, în cazul în
care autoritatea asupra unei entit ăți în care s-a investit se ob ține direct și în mod unic prin drepturile de
vot atribuite pe baza instrumentelor de capital pro priu, cum ar fi ac țiunile, și poate fi evaluat ă prin
analizarea drepturilor de vot ob ținute în urma acelor participa ții. În alte cazuri, evaluarea va fi mai
complex ă și va necesita analizarea mai multor factori, cum ar fi situa ția în care autoritatea rezult ă în urma
unuia sau mai multor angajamente contractuale.

Un investitor cu capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante are autoritate, chiar dac ă nu și-a
exercitat înc ă drepturile de coordonare. Pentru a stabili dac ă un investitor are autoritate pot fi utile
dovezile c ă investitorul a coordonat activit ăți relevante, dar astfel de dovezi, considerate indi vidual, nu
sunt decisive în a stabili dac ă un investitor are autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit.

Dac ă doi sau mai mul ți investitori au, fiecare, drepturi existente care le ofer ă capacitatea unilateral ă de a
coordona activit ăți relevante diferite, investitorul care are capacit atea curent ă de a coordona activit ățile
care influen țeaz ă cel mai mult veniturile entit ății în care s-a investit are autoritate asupra entit ății în care
s-a investit.

Un investitor poate avea autoritate asupra unei ent it ăți în care s-a investit, chiar dac ă și alte entit ăți au
drepturi existente care le ofer ă capacitatea curent ă de a participa la coordonarea de activit ăți relevante, de
exemplu, atunci când o alt ă entitate are o influen ță semnificativ ă. Cu toate acestea, un investitor care are
numai drepturi de protec ție nu are autoritate asupra entit ății în care s-a investit, și, prin urmare, nu
controleaz ă entitatea în care s-a investit.

(b) expunere sau drepturi asupra rentabilit ății variabile pe baza particip ării sale în entitatea în
care s-a investit

Un investitor este expus sau are drepturi la venitu rile variabile pe baza particip ării sale în entitatea în care
s-a investit atunci când veniturile investitorului datorate particip ării sale pot fi variabile ca rezultat al
performan ței entit ății în care s-a investit.

Cu toate c ă numai un singur investitor poate controla o entita te în care s-a investit, veniturile entit ății în
care s-a investit pot fi împ ărțite între mai multe p ărți. De exemplu, de țin ătorii de interese care nu
controleaz ă pot avea dreptul la profitul sau distribuirile une i entit ăți în care s-a investit.

(c) capacitatea de a- și utiliza autoritatea asupra entit ății în care s-a investit pentru a influen ța
valoarea rentabilit ății investitorului (leg ătura dintre autoritate și venituri)

Un investitor controleaz ă o entitate în care s-a investit dac ă investitorul nu are numai autoritate asupra
entit ății în care s-a investit și expunere sau drepturi la veniturile variabile dat orate particip ării sale în

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

8entitatea în care s-a investit, ci are, de asemenea , și capacitatea de a- și utiliza autoritatea pentru a influen ța
veniturile investitorului datorate particip ării sale în entitatea în care s-a investit.

Prin urmare, un investitor cu drepturi decizionale trebuie s ă stabileasc ă dac ă este un mandant sau un
reprezentant. Un investitor care este un reprezenta nt nu controleaz ă o entitate în care s-a investit atunci
când î și exercit ă drepturile decizionale care i-au fost alocate.

EVALUAREA CONTROLULUI

Pentru a stabili dac ă de ține controlul unei entit ăți în care s-a investit, un investitor trebuie s ă evalueze
dac ă de ține în totalitate urm ătoarele:
(a) autoritate asupra entit ății în care s-a investit;
(b) expunere sau drepturi asupra rentabilit ății variabile în baza particip ării sale în entitatea în care s-a
investit; și
(c) capacitatea de a- și utiliza autoritatea asupra entit ății în care s-a investit pentru a influen ța valoarea
rentabilit ății investitorului.

În efectuarea acestei analize poate fi util s ă se analizeze urm ătorii factori :
– F1: scopul și structura entit ății în care s-a investit;
– F2: care sunt activit ățile relevante și în ce mod se decide asupra acelor activit ăți;
– F3: dac ă drepturile investitorului îi confer ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante;
– F4: dac ă investitorul este expus sau are drepturi asupra re ntabilit ății variabile în baza particip ării sale în
entitatea în care s-a investit; și
– F5: dac ă investitorul are capacitatea de a- și utiliza autoritatea asupra entit ății în care s-a investit pentru a
influen ța valoarea rentabilit ății investitorului.

Factorul F1: scopul și structura entit ății în care s-a investit
Când se evalueaz ă controlul asupra unei entit ăți în care s-a investit, un investitor trebuie s ă analizeze
scopul și structura entit ății în care s-a investit, pentru a identifica activi t ățile relevante, modul în care se
decide asupra activit ăților relevante, cine are capacitatea curent ă de a coordona activit ățile respective și
cine ob ține venituri în urma activit ăților respective.

Când se analizeaz ă scopul și structura unei entit ăți în care s-a investit, poate fi clar faptul c ă o entitate în
care s-a investit este controlat ă prin instrumente de capital propriu care confer ă de țin ătorului drepturi de
vot propor ționale, cum ar fi de ținerea de ac țiuni ordinare în entitatea în care s-a investit. În acest caz, în
lipsa oric ăror angajamente suplimentare care s ă modifice procesul decizional, evaluarea controlulu i se va
axa pe stabilirea p ărții, dac ă exist ă, capabile s ă î și exercite drepturile de vot în mod suficient pentr u a
stabili politicile de operare și de finan țare ale entit ății în care s-a investit. În cazul cel mai clar,
investitorul care de ține majoritatea drepturilor de vot, în lipsa altor factori, controleaz ă entitatea în care s-
a investit.

În cazuri mai complexe, pentru a stabili dac ă un investitor controleaz ă o entitate în care s-a investit, poate
fi necesar s ă se analizeze anumi ți sau to ți ceilal ți factori.

O entitate în care s-a investit poate fi structurat ă astfel încât drepturile de vot s ă nu reprezinte factorul
dominant în a decide cine controleaz ă entitatea în care s-a investit, cum ar fi cazul în care orice drepturi

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

9de vot sunt aferente numai sarcinilor administrativ e, iar activit ățile relevante sunt coordonate prin
angajamente contractuale. În astfel de cazuri, pe l âng ă scopul și structura entit ății în care s-a investit, un
investitor trebuie, de asemenea, s ă analizeze riscurile la care entitatea a fost struc turat ă s ă fie expus ă,
riscurile pe care a fost structurat ă s ă le transfere c ătre p ărțile participante în entitate și dac ă investitorul
este expus la o parte din sau la toate riscurile re spective. Riscurile analizate nu le vor include doa r pe cele
de evolu ție negativ ă, ci și potențialul de evolu ție pozitiv ă.

Pentru a avea autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit, un investitor trebuie s ă de țin ă drepturi
existente care îi confer ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante. În scopul evalu ării
autorit ății, trebuie s ă se analizeze numai drepturile reale, care nu sunt de protec ție.

Stabilirea autorit ății sau absen ței autorit ății unui investitor depinde de activit ățile relevante, de modul în
care se decide asupra activit ăților relevante și de drepturile investitorului și ale altor p ărți aferente entit ății
în care s-a investit.

Factorul F2: activit ăți relevante și coordonarea activit ăților relevante
În cazul multor entit ăți în care s-a investit, veniturile sunt influen țate în mod semnificativ de o sfer ă larg ă
de activit ăți opera ționale și de finan țare. Exemple de activit ăți care, în func ție de circumstan țe, pot fi
activit ăți relevante cuprind, f ără a se limita la:
(a) vânzarea și achizi ționarea de bunuri sau servicii;
(b) gestionarea activelor financiare pe durata de v ia ță a acestora (inclusiv și în caz de neplat ă);
(c) selectarea, achizi ționarea sau cedarea de active;
(d) cercetarea și dezvoltarea de produse și procese noi; și
(e) stabilirea unei structuri de finan țare sau ob ținerea de finan țări.

Exemple de decizii privind activit ățile relevante cuprind, f ără a se limita la:
(a) instituirea de m ăsuri cu privire la activitatea și la capitalul entit ății în care s-a investit, inclusiv bugete;
și
(b) desemnarea și remunerarea personalului cheie din conducere sau a furnizorilor de servicii ai entit ății
în care s-a investit și rezilierea contractelor de furnizare de servicii sau de munc ă.

În unele situa ții, activit ăți relevante pot fi și acelea atât anterioare, cât și ulterioare apari ției unor
circumstan țe sau evenimente. Atunci când doi sau mai mul ți investitori de țin capacitatea curent ă de a
coordona activit ățile relevante, iar acele activit ăți au loc la momente diferite, investitorii trebuie s ă decid ă
care investitor are capacitatea de a coordona activ it ățile care influen țeaz ă cel mai mult acele venituri în
conformitate cu drepturile decizionale corespondent e. Investitorii trebuie s ă reia aceast ă evaluare în timp,
dac ă se modific ă situa ții sau circumstan țe relevante.

EXEMPLUL 1. Doi investitori înfiin țeaz ă o entitate în care s-a investit pentru a dezvolta și a
comercializa un produs medical. Un investitor este responsabil pentru dezvoltare și ob ținerea avizelor
legale pentru produsul medical – responsabilitate c are include și capacitatea unilateral ă de a lua toate
deciziile în leg ătur ă cu dezvoltarea produsului și cu ob ținerea avizelor legale. Dup ă ce organismul legal a
avizat produsul, cel ălalt investitor îl va produce și îl va comercializa – acest investitor are capacit atea
unilateral ă de a lua toate deciziile cu privire la produc ția și comercializarea proiectului. Dac ă toate
activit ățile – dezvoltarea și ob ținerea avizelor legale, precum și producerea și comercializarea produsului
medical – sunt activit ăți relevante, fiecare investitor trebuie s ă decid ă dac ă este capabil s ă coordoneze
activit ățile care influen țeaz ă cel mai semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit. În consecin ță,

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

10 fiecare investitor trebuie s ă stabileasc ă dac ă dezvoltarea și ob ținerea avizelor legale sau producerea și
comercializarea produsului medical este activitatea care influen țeaz ă cel mai semnificativ veniturile
entit ății în care s-a investit și dac ă are capacitatea de a coordona activitatea respecti v ă. Pentru a stabili
care dintre investitori are autoritate, ace știa vor analiza:
(a) scopul și structura entit ății în care s-a investit;
(b) factorii care determin ă marja de profit, venitul și valoarea entit ății în care s-a investit, precum și
valoarea produsului medical;
(c) influen ța asupra rentabilit ății entit ății în care s-a investit rezultat ă din autoritatea decizional ă a fiec ărui
investitor, ținând cont de factorii de la punctul (b); și
(d) expunerea investitorilor la variabilitatea rent abilit ății.
În acest exemplu particular, investitorii vor anali za, de asemenea:
(e) incertitudinea și eforturile necesare pentru ob ținerea avizelor legale ( ținând cont de istoricul
investitorului în dezvoltarea și ob ținerea cu succes de avize legale pentru produse med icale); și
(f) care investitor de ține controlul asupra produsului medical dup ă încheierea cu succes a etapei de
dezvoltare.

Factorul F3: drepturi care confer ă unui investitor autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit
Autoritatea se bazeaz ă pe drepturi. Pentru a avea autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit, un
investitor trebuie s ă de țin ă drepturi existente care îi confer ă investitorului capacitatea curent ă de a
coordona activit ățile relevante. Drepturile care confer ă autoritate unui investitor pot fi diferite în func ție
de entit ățile în care s-a investit.

Exemple de drepturi care, fie individual, fie prin combinare, confer ă autoritate investitorului includ, f ără a
se limita la:
(a) drepturi sub form ă de drepturi de vot (sau drepturi de vot poten țiale) în entitatea în care s-a investit;
(b) drepturi de a numi, de a redesemna sau de a dem ite membrii personalului cheie din conducerea unei
entit ăți în care s-a investit, membri care au capacitatea de a coordona activit ățile relevante;
(c) drepturi de a numi sau de a demite o alt ă entitate care coordoneaz ă activit ățile relevante;
(d) drepturi de a coordona entitatea în care s-a in vestit s ă încheie tranzac ții sau de a se opune oric ăror
modific ări ale acestora în beneficiul investitorului; și
(e) alte drepturi (precum drepturile decizionale pr ev ăzute într-un contract de administrare) care confer ă
de țin ătorului capacitatea de a coordona activit ățile relevante.

În general, atunci când o entitate în care s-a inve stit are o sfer ă de activit ăți de exploatare și de finan țare
cu o influen ță semnificativ ă asupra rentabilit ății entit ății în care s-a investit și este necesar ă luarea de
decizii esen țiale în mod continuu cu privire la aceste activit ăți, autoritatea este conferit ă investitorului prin
drepturi de vot sau alte drepturi similare, fie ind ividual, fie în combina ție cu alte acorduri.

Dac ă drepturile de vot nu pot avea o influen ță semnificativ ă asupra rentabilit ății unei entit ăți în care s-a
investit, precum în cazul în care drepturile de vot au leg ătur ă numai cu sarcinile administrative, iar
coordonarea activit ăților relevante se stabile ște prin angajamente contractuale, investitorul treb uie s ă
evalueze angajamentele contractuale respective pent ru a stabili dac ă de ține suficiente drepturi pentru a-i
asigura autoritatea asupra entit ății în care s-a investit. Pentru a stabili dac ă un investitor de ține suficiente
drepturi pentru a-i asigura autoritate, investitoru l trebuie s ă analizeze scopul și structura entit ății în care s-
a investit.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

11 În unele împrejur ări poate fi dificil s ă se stabileasc ă dac ă drepturile unui investitor sunt suficiente pentru
a-i asigura autoritatea asupra unei entit ăți în care s-a investit. În astfel de cazuri, pentru a putea estima
autoritatea, investitorul trebuie s ă analizeze dovezi legate de capacitatea practic ă de a coordona unilateral
activit ățile relevante. Se vor analiza, f ără ca analiza s ă se limiteze la acestea, urm ătoarele elemente, care,
dac ă sunt cumulate cu drepturile acestuia, pot dovedi c ă drepturile investitorului sunt suficiente pentru a -i
asigura autoritatea asupra entit ății în care s-a investit:
(a) F ără a avea dreptul în virtutea unui contract, investit orul poate s ă numeasc ă sau s ă aprobe personalul
cheie din conducerea entit ății în care s-a investit, personal cu capacitatea de a coordona activit ățile
relevante.
(b) F ără a avea dreptul în virtutea unui contract, investit orul poate s ă coordoneze entitatea în care s-a
investit pentru a încheia tranzac ții semnificative sau poate s ă se opun ă oric ăror schimb ări ale acestora, în
beneficiul investitorului.
(c) Investitorul poate domina fie procesul nominali z ărilor în alegerea membrilor din consiliul de
conducere al entit ății în care s-a investit, fie ob ținerea de procuri de la al ți de țin ători de drepturi de vot.
(d) Personalul cheie din conducerea entit ății în care s-a investit reprezint ă p ărți afiliate ale investitorului
(de exemplu, directorul executiv al entit ății în care s-a investit și directorul executiv al investitorului sunt
aceea și persoan ă).
(e) Majoritatea membrilor structurii de conducere a entit ății în care s-a investit sunt p ărți afiliate ale
investitorului.

Uneori exist ă indicii c ă investitorul are o rela ție special ă cu entitatea în care s-a investit, care sugereaz ă c ă
investitorul are mai mult decât un interes pasiv în entitatea în care s-a investit. Existen ța oric ărui factor
individual sau a unei anumite combina ții de factori, nu înseamn ă, în mod necesar, c ă s-a întrunit criteriul
de autoritate. Cu toate acestea, faptul c ă investitorul are mai mult decât un interes pasiv î n entitatea în
care s-a investit poate sugera c ă investitorul are alte drepturi conexe, suficiente pentru a-i asigura dovada
existen ței autorit ății asupra entit ății în care s-a investit. De exemplu, urm ătoarele sugereaz ă c ă investitorul
are mai mult decât un interes pasiv în entitatea în care s-a investit și, prin combina ție cu alte drepturi, pot
indica autoritatea:
(a) Persoanele cheie din conducerea entit ății în care s-a investit, cu capacitate de a coordon a direct
activit ățile relevante, sunt actualii sau fo știi angaja ți ai investitorului.
(b) Activit ățile entit ății în care s-a investit sunt dependente de investit or, cum ar fi situa țiile urm ătoare:
(i) Entitatea în care s-a investit depinde de inves titor pentru a- și finan ța o parte important ă a
activit ăților.
(ii) Investitorul garanteaz ă pentru o parte important ă a obliga țiilor entit ății în care s-a investit.
(iii) Entitatea în care s-a investit depinde de inv estitor pentru cele mai importante servicii,
tehnologie, aprovizionare sau materie prim ă.
(iv) Investitorul controleaz ă active precum licen țele sau m ărcile care sunt critice în activit ățile
entit ății în care s-a investit.
(v) Entitatea în care s-a investit depinde de inves titor pentru personalul cheie din conducere, cum
ar fi cazurile în care personalul investitorului de ține cuno știn țele de specialitate cu privire la activit ățile
entit ății în care s-a investit.
(c) O parte important ă a activit ăților entit ății în care s-a investit fie implic ă, fie sunt coordonate în numele
investitorului.
(d) Expunerea sau drepturile investitorului asupra rentabilit ății aferente particip ării sale în entitatea în care
s-a investit sunt cu mult mai mari decât drepturile de vot sau alte drepturi similare. De exemplu, poa te fi o
situa ție în care un investitor are dreptul sau este expus la peste jum ătate din veniturile entit ății în care s-a
investit, dar de ține mai pu țin de jum ătate din drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

12 Cu cât este mai mare expunerea sau cu cât sunt mai multe drepturile la variabilitatea rentabilit ății aferente
particip ării într-o entitate în care s-a investit, cu atât e ste mai stimulat investitorul s ă ob țin ă drepturi
suficiente pentru a-i conferi autoritate. Prin urma re, o expunere mare la variabilitatea rentabilit ății este un
indicator c ă investitorul poate avea autoritate. Cu toate acest ea, amploarea expunerii investitorului nu
stabile ște, în sine, dac ă un investitor are autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit.

Drepturi reale
În evaluarea autorit ății, un investitor va analiza doar drepturile reale aferente unei entit ăți în care s-a
investit (de ținute de investitor sau de al ții). Pentru ca un drept s ă fie real, de țin ătorul trebuie s ă de țin ă
capacitatea practic ă de a-și exercita dreptul respectiv.

Pentru a stabili dac ă drepturile sunt reale sunt necesare ra ționamente și analizarea tuturor situa țiilor și
circumstan țelor. Printre factorii de analizat pentru a stabili acest fapt se num ără, f ără a se limita la,
urm ătorii:
(a) Dac ă exist ă orice obstacole (economice sau de alt ă natur ă) care împiedic ă de țin ătorul (sau de țin ătorii)
să î și exercite drepturile. Exemple de astfel de obstaco le cuprind, f ără a se limita la:
(i) sanc țiuni financiare și stimulente care ar împiedica (sau ar descuraja) d e țin ătorul s ă î și exercite
drepturile.
(ii) un pre ț de exercitare sau de conversie care genereaz ă o barier ă financiar ă care ar împiedica
(sau ar descuraja) de țin ătorul s ă î și exercite drepturile.
(iii) termeni și condi ții care fac pu țin probabil ă exercitarea drepturilor, de exemplu, condi ții care
restrâng plasarea în timp a exercit ării drepturilor.
(iv) absen ța din statutul unei entit ăți în care s-a investit sau din legile sau reglement ările aplicabile
a unui mecanism explicit și rezonabil care s ă permit ă de țin ătorului s ă î și exercite drepturile.
(v) incapacitatea de țin ătorului drepturilor de a ob ține informa țiile necesare pentru a- și exercita
drepturile.
(vi) obstacole de exploatare sau stimulente care ar împiedica (sau ar descuraja) de țin ătorul s ă î și
exercite drepturile (de exemplu, lipsa altor admini stratori dispu și sau capabili s ă furnizeze servicii
specializate sau s ă ofere serviciile și s ă preia alte interese de ținute de administratorul actual).
(vii) dispozi ții legale sau de reglementare care împiedic ă de țin ătorul s ă î și exercite drepturile (de
exemplu, atunci când unui investitor str ăin i se interzice s ă î și exercite drepturile).
(b) Atunci când exercitarea drepturilor necesit ă acordul mai multor p ărți sau când drepturile sunt de ținute
de mai multe p ărți, dac ă exist ă un mecanism func țional care ofer ă acelor p ărți capacitatea practic ă de a-și
exercita drepturile în mod colectiv, în cazul în ca re aleg s ă fac ă acest lucru. Lipsa unui astfel de mecanism
indic ă posibilitatea ca drepturile s ă nu fie reale. Cu cât este necesar ca mai multe p ărți s ă-și dea acordul
pentru a exercita drepturile respective, cu atât es te mai pu țin probabil ca acele drepturi s ă fie reale. Cu
toate acestea, un Consiliu director cu membri indep enden ți de factorul decizional ar putea servi drept
mecanism investitorilor multipli pentru a ac ționa în mod colectiv în exercitarea drepturilor. Pr in urmare,
este mai probabil c ă drepturile de demitere exercitate de un Consiliu d irector independent s ă fie reale,
decât dac ă acelea și drepturi ar fi exercitate în mod individual de un num ăr mare de investitori.
(c) Dac ă partea sau p ărțile care de țin drepturile pot avea sau nu beneficii în urma exe rcit ării acelor
drepturi. De exemplu, de țin ătorul unor drepturi de vot poten țiale într-o entitate în care s-a investit trebuie
să analizeze pre țul de exercitare sau de conversie al instrumentului . Este foarte probabil ca termenii și
condi țiile drepturilor de vot s ă fie reale, atunci când instrumentul este în bani s au investitorul ar avea
beneficii din alte motive (de exemplu, prin realiza rea de sinergii între investitor și entitatea în care s-a
investit) în urma exercit ării sau conversiei instrumentului.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

13 Pentru a fi reale, drepturile trebuie s ă se poat ă exercita atunci când este necesar s ă se decid ă în privin ța
activit ăților relevante. În mod normal, pentru a fi reale, d repturile trebuie s ă se poat ă exercita în mod
curent. Cu toate acestea, uneori drepturile pot fi reale, chiar dac ă drepturile nu pot fi exercitate în mod
curent.

EXEMPLUL 2. Ac ționarii entit ății în care s-a investit se întrunesc anual pentru a lua decizii în privin ța
activit ăților relevante. Urm ătoarea întâlnire a ac ționarilor este programat ă peste opt luni. Cu toate acestea,
ac ționarii care de țin, individual sau colectiv, peste 5% din drepturil e de vot pot convoca o întrunire
special ă pentru a schimba politicile curente cu privire la activit ățile relevante, dar o dispozi ție de a
în știin ța și pe ceilal ți ac ționari înseamn ă c ă întrunirea nu se poate organiza decât peste cel pu țin 30 de
zile. Politicile privind activit ățile relevante nu pot fi modificate decât în cadrul întrunirilor speciale sau
programate ale ac ționarilor. Aici sunt cuprinse aprobarea vânz ărilor importante de active, dar și
efectuarea sau cedarea unor investi ții semnificative.
SITUA ȚIA 1. Un investitor de ține majoritatea drepturilor de vot în entitatea în care s-a investit. Drepturile
de vot ale investitorului sunt reale, deoarece inve stitorul poate lua decizii privind coordonarea acti vit ăților
relevante, atunci când acestea trebuie efectuate. F aptul c ă este nevoie de 30 de zile pentru ca investitorul
să î și poat ă exercita drepturile, nu îl împiedic ă pe investitor s ă aib ă capacitatea curent ă de a coordona
activit ățile relevante din momentul în care investitorul ach izi ționeaz ă participa ția.
SITUA ȚIA 2. Un investitor este parte într-un contract forward d e achizi ționare a majorit ății ac țiunilor unei
entit ăți în care s-a investit. Data de decontare a contrac tului forward este în 25 de zile. Ac ționarii existen ți
nu au posibilitatea s ă modifice politicile actuale privind activit ățile relevante deoarece nu se poate
convoca o ședin ță special ă mai devreme de 30 de zile, moment la care contract ul forward va fi finalizat.
Prin urmare, investitorul are drepturi care sunt es en țial echivalente cu cele ale ac ționarului principal din
situa ția 1 de mai sus (adic ă investitorul, parte în contractul forward, poate l ua decizii privind activit ățile
relevante, atunci când acestea trebuie luate). Cont ractul forward al investitorului este un drept real care îi
confer ă investitorului capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante, chiar înainte de a deconta
contractul forward.
SITUA ȚIA 3. Un investitor de ține o op țiune real ă de achizi ționare a majorit ății ac țiunilor unei entit ăți în
care s-a investit, care se poate exercita în 25 de zile și este foarte probabil ă din punct de vedere al
lichidit ăților disponibile. Se va ajunge la aceea și concluzie ca în situa ția 2.
SITUA ȚIA 4. Un investitor este parte într-un contract forward d e achizi ționare a majorit ății ac țiunilor unei
entit ăți în care s-a investit, f ără alte drepturi conexe în raport cu entitatea. Data de decontare a contractului
forward este în șase luni. Spre deosebire de situa țiile de mai sus, investitorul nu are capacitatea cu rent ă de
a coordona activit ățile relevante. Ac ționarii actuali au capacitatea curent ă de a coordona activit ățile
relevante, deoarece ace știa pot modifica politicile actuale privind activit ățile relevante înainte de
decontarea contractului forward.

Drepturile reale ce pot fi exercitate de alt ă p ărți pot împiedica un investitor s ă controleze entitatea în care
s-a investit, asociat ă acelor drepturi. Nu este necesar ca de țin ătorii unor astfel de drepturi reale s ă aib ă
capacitatea de a ini ția decizii. Atâta timp cât drepturile nu sunt doar de protec ție, drepturile reale de ținute
de alte p ărți pot împiedica investitorul s ă controleze entitatea în care s-a investit, chiar d ac ă drepturile
confer ă de țin ătorilor numai capacitatea curent ă de a aproba sau de a bloca decizii asociate activi t ăților
relevante.

Drepturi de protec ție
Pentru a evalua dac ă drepturile îi confer ă autoritate unui investitor, acel investitor trebui e s ă evalueze
dac ă drepturile sale sau cele de ținute de al ții sunt drepturi de protec ție. Drepturile de protec ție sunt
asociate modific ărilor fundamentale ale activit ăților unei entit ăți în care s-a investit sau se aplic ă în

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

14 situa ții excep ționale. Cu toate acestea, nu toate drepturile care se aplic ă în situa ții excep ționale sau depind
de evenimente sunt drepturi de protec ție.

Deoarece drepturile de protec ție sunt create pentru a proteja interesele de țin ătorului f ără a-i conferi
acestuia autoritate asupra entit ății în care s-a investit, aferent ă drepturilor respective, un investitor care
de ține doar drepturi de protec ție nu poate avea autoritate sau nu poate împiedica o alt ă parte s ă de țin ă
autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit.

Exemple de drepturi de protec ție cuprind, f ără a se limita la:
(a) dreptul creditorului de a împiedica debitorul s ă întreprind ă activit ăți care ar putea schimba
semnificativ riscul de credit al debitorului în det rimentul creditorului.
(b) dreptul unei p ărți care de ține interese care nu controleaz ă într-o entitate în care s-a investit de a aproba
cheltuieli de capital mai mari decât sunt necesare pe parcursul desf ășur ării normale a activit ății sau de a
aproba emiterea de instrumente de capitaluri propri i sau de datorii.
(c) dreptul unui creditor de a sechestra activele u nui debitor, în cazul în care debitorul nu reu șește s ă
întruneasc ă condi țiile prev ăzute de rambursare a împrumutului.

Drepturi de vot
De cele mai multe ori, un investitor are capacitate a curent ă de a coordona activit ățile relevante în temeiul
drepturilor de vot sau a altora similare.

Caz 1: Autoritate cu majoritatea drepturilor de vot
Un investitor care de ține peste jum ătate din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a investit are
autoritate în urm ătoarele situa ții:
(a) activit ățile relevante sunt coordonate prin votul de țin ătorului majorit ății drepturilor de vot, sau
(b) majoritatea membrilor organului de conducere ca re coordoneaz ă activit ățile relevante sunt desemna ți
prin votul de țin ătorului majorit ății drepturilor de vot.

Caz 2: De ținerea majorit ății drepturilor de vot, dar nu și a autorit ății
Pentru ca un investitor care de ține peste jum ătate din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a investit
să aib ă autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit, drepturile de vot ale inves titorului trebuie s ă fie
drepturi reale și trebuie s ă îi ofere investitorului capacitatea curent ă de a coordona activit ăți relevante,
care, de cele mai multe ori, se va realiza prin sta bilirea politicilor de func ționare și de finan țare. Dac ă o
alt ă entitate de ține drepturi existente care îi confer ă entit ății respective dreptul de a coordona activit ățile
relevante, iar entitatea respectiv ă nu este un reprezentant al investitorului, investi torul nu are autoritate
asupra entit ății în care s-a investit.

Chiar dac ă un investitor de ține majoritatea drepturilor de vot ale unei entit ăți în care s-a investit, acesta nu
are autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit dac ă drepturile de vot de ținute nu sunt drepturi reale.
De exemplu, un investitor care de ține peste jum ătate din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a
investit nu poate avea autoritate dac ă activit ățile relevante sunt coordonate de un guvern, o insta n ță, un
administrator, un administrator judiciar, un lichid ator sau o autoritate de reglementare.

Caz 3: Autoritate f ără de ținerea majorit ății drepturilor de vot

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

15 Un investitor poate avea autoritate chiar dac ă nu de ține majoritatea drepturilor de vot într-o entitate în
care s-a investit. Un investitor poate avea autorit ate dac ă nu de ține majoritatea drepturilor de vot într-o
entitate în care s-a investit, de exemplu, prin:

(a) un angajament contractual între investitor și al ți de țin ători de drepturi de vot
Un angajament contractual între un investitor și al ți de țin ători de drepturi de vot poate conferi
investitorului dreptul de a- și exercita drepturile de vot în mod suficient pentr u a-i conferi autoritate
investitorului, chiar dac ă investitorul nu de ține suficiente drepturi de vot pentru a avea autori tate în lipsa
angajamentului contractual. Cu toate acestea, un an gajament contractual îi poate asigura investitorulu i
posibilitatea de a controla suficient op țiunile de vot ale altor de țin ători de voturi încât s ă îi permit ă s ă ia
decizii cu privire la activit ățile relevante.

(b) drepturi care decurg din alte angajamente contr actuale
Alte drepturi decizionale, în combina ție cu drepturile de vot, pot s ă ofere investitorului capacitatea
curent ă de a coordona activit ățile relevante. De exemplu, drepturile prev ăzute într-un angajament
contractual împreun ă cu drepturile de vot pot fi suficiente pentru a-i oferi investitorului capacitatea
curent ă de a coordona procesele de produc ție ale unei entit ăți în care s-a investit sau de a coordona
activit ățile de func ționare și de finan țare a unei entit ăți în care s-a investit și care influen țeaz ă
semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit. Cu toate acestea, în lipsa oric ăror alte drepturi, faptul
că o entitate în care s-a investit depinde economic d e investitor (precum rela țiile dintre un furnizor și
clientul s ău principal), nu înseamn ă c ă un investitor are autoritate asupra entit ății în care s-a investit.

(c) drepturile de vot ale investitorului
Un investitor care nu de ține majoritatea drepturilor de vot are drepturi car e sunt suficiente pentru a-i
conferi autoritate, atunci când investitorul are ca pacitatea practic ă de a coordona unilateral activit ățile
relevante. Pentru a evalua dac ă un investitor are drepturi de vot suficiente pentr u a avea autoritate, un
investitor va analiza toate datele și circumstan țele, inclusiv:
– volumul de drepturi de vot de ținute de investitor comparativ cu volumul și repartizarea drepturilor de
vot ale altor p ărți, având în vedere c ă:
(i) Cu cât de ține mai multe drepturi de vot, cu atât este mai pro babil ca investitorul s ă de țin ă
drepturi existente care îi confer ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante;
(ii) Cu cât de ține mai multe drepturi de vot în compara ție cu alte p ărți care de țin drepturi de vot,
cu atât este mai probabil ca investitorul s ă de țin ă drepturi existente care îi confer ă capacitatea curent ă de a
coordona activit ățile relevante;
(iii) Cu cât exist ă mai multe p ărți care ar trebui s ă ac ționeze în comun pentru a ob ține mai multe
voturi decât investitorul, cu atât este mai probabi l ca investitorul s ă de țin ă drepturi existente care îi
confer ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante;
– drepturi de vot poten țiale de ținute de investitor, de al ți de țin ători de drepturi de vot sau alte p ărți;
– drepturi care decurg din alte angajamente contrac tuale; și
– oricare date sau circumstan țe suplimentare care indic ă faptul c ă investitorul are sau nu capacitatea
curent ă de a coordona activit ățile relevante în momentul în care trebuie luate dec izii, inclusiv reparti ția
voturilor la ședin țele anterioare ale ac ționarilor.

(d) drepturi de vot poten țiale
În evaluarea controlului, un investitor va analiza drepturile sale de vot poten țiale, precum și drepturile de
vot poten țiale de ținute de alte p ărți pentru a stabili dac ă are autoritate. Drepturile de vot poten țiale sunt
drepturi de a ob ține drepturi de vot în cadrul unei entit ăți în care s-a investit, cum ar fi cele care decurg

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

16 din instrumente convertibile sau op țiuni, inclusiv din contracte forward. Acele dreptur i de vot poten țiale
vor fi luate în considerare doar dac ă sunt drepturi reale. Atunci când se vor analiza dr epturile de vot
poten țiale, un investitor trebuie s ă analizeze scopul și structura instrumentului, precum și scopul și
structura oric ărei alte particip ări a investitorului în entitatea în care s-a invest it. Aceasta presupune
evaluarea diferi ților termeni și condi ții ale instrumentului, precum și a ștept ările, motivele și temeiurile
aparente în baza c ărora investitorul a acceptat acei termeni și condi ții.

Dac ă investitorul are drepturi de vot sau alte drepturi decizionale asociate activit ăților entit ății în care s-a
investit, investitorul va evalua dac ă drepturile respective în combina ție cu drepturile de vot poten țiale îi
acord ă autoritate.

Doar drepturile de vot poten țiale reale sau în combina ție cu alte drepturi pot s ă ofere unui investitor
capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante. De exemplu, este posibil ă o astfel de situa ție
atunci când un investitor de ține 40% din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a investit și de ține
drepturi reale care decurg din op țiunile de a achizi ționa alte 20% din drepturile de vot.

(e) o combina ție între punctele (a)-(d).

EXEMPLUL 3 (de rezolvat) . Un investitor achizi ționeaz ă 48% din drepturile de vot ale unei entit ăți în
care s-a investit. Drepturile de vot r ămase sunt de ținute de mii de ac ționari, din care niciunul nu de ține
individual mai mult de 1% din drepturile de vot. Ni ciunul dintre ac ționari nu are vreun angajament de a se
consulta cu oricare dintre celelalte p ărți sau de a lua decizii comune. Când a evaluat, pe b aza volumului
relativ al celorlalte participa ții, ce cot ă de drepturi de vot s ă achizi ționeze, investitorul a stabilit c ă o
participa ție de 48% ar fi suficient ă pentru a-i asigura controlul.

EXEMPLUL 4 (de rezolvat). Investitorul A de ține 40% din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a
investit, iar al ți doisprezece investitori de țin fiecare câte 5% din drepturile de vot ale entit ății în care s-a
investit. Pe baza unui acord între ac ționari, investitorului A i se acord ă dreptul de a desemna, de a demite
și de a stabili remunera ția personalului de conducere responsabil cu coordon area activit ăților relevante.
Pentru a modifica acordul este necesar ă o majoritate de dou ă treimi din voturile ac ționarilor.

EXEMPLUL 5 (de rezolvat). Investitorul A de ține 45% din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a
investit. Al ți 2 investitori de țin fiecare câte 26% din drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit.
Drepturile de vot r ămase sunt de ținute de al ți 3 ac ționari, din care fiecare de ține câte 1%. Nu mai exist ă
alte angajamente care influen țeaz ă procesul decizional.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

17 EXEMPLUL 6 (de rezolvat). Un investitor de ține 45% din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a
investit. Al ți 11 investitori de țin fiecare câte 5% din drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit.
Niciunul dintre ac ționari nu are vreun angajament contractual de a se consulta cu oricare dintre celelalte
părți sau de a lua decizii comune.

EXEMPLUL 7 (de rezolvat). Un investitor de ține 35% din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a
investit. Al ți 3 ac ționari de țin fiecare câte 5% din drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit.
Drepturile de vot r ămase sunt de ținute de numero și al ți ac ționari, din care niciunul nu de ține individual
mai mult de 1% din drepturile de vot. Niciunul dint re ac ționari nu are angajamente de a se consulta cu
oricare dintre celelalte p ărți sau de a lua decizii comune. Deciziile privind ac tivit ățile relevante ale
entit ății în care s-a investit trebuie aprobate cu o major itate a voturilor exprimate în cadrul ședin țelor
relevante ale ac ționarilor (conform istoricului acestor ședin țe, 75% din drepturile de vot ale entit ății în
care s-a investit au fost exprimate în cadrul recen telor ședin țe relevante ale ac ționarilor).

EXEMPLUL 8. Investitorul A de ține 70% din drepturile de vot ale unei entit ăți în care s-a investit.
Investitorul B de ține 30% din drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit, precum și op țiunea de a
achizi ționa jum ătate din drepturile de vot ale investitorului A. Op țiunea poate fi exercitat ă în urm ătorii
doi ani la un pre ț fix care este foarte costisitor din punct de veder e al lichidit ăților disponibile ( și se
estimeaz ă c ă va r ămâne astfel pentru acea perioad ă de doi ani). Investitorul A și-a exercitat drepturile de
vot și coordoneaz ă activ activit ățile relevante ale entit ății în care s-a investit.

În acest caz, este probabil c ă investitorul A va întruni criteriul de autoritate, deoarece se pare c ă de ține
capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante. De și investitorul B de ține în prezent op țiuni de a
achizi ționa drepturi de vot suplimentare, ce pot fi exerci tate (care, dac ă ar fi exercitate, i-ar atribui
majoritatea drepturilor de vot în entitatea în care s-a investit), termenii și condi țiile asociate acelor
op țiuni sunt de a șa natur ă încât op țiunile nu sunt considerate substan țiale.

EXEMPLUL 9. Investitorul A și al ți 2 investitori de țin fiecare o treime din drepturile de vot ale unei
entit ăți în care s-a investit. Activitatea comercial ă a entit ății în care s-a investit are o leg ătur ă strâns ă cu
investitorul A. În plus, fa ță de instrumentele de capitaluri proprii, investitor ul A de ține și instrumente de
datorii care pot fi convertite oricând în ac țiuni ordinare în entitatea în care s-a investit, la un pre ț fix care
este relativ costisitor, dar nu exagerat. Dac ă investitorul A ar converti datoriile, acesta ar de ține 60% din
drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit. Investitorul A ar avea ben eficii în urma realiz ării de
sinergii dac ă instrumentele de datorii ar fi convertite în ac țiuni ordinare.

Investitorul A are autoritate asupra entit ății în care s-a investit, deoarece de ține drepturi de vot în cadrul
entit ății în care s-a investit și drepturi de vot poten țiale reale care îi confer ă capacitatea curent ă de a
coordona activit ățile relevante.

Caz 4: Autoritatea în cazul în care drepturile de v ot sau alte voturi similare nu influen țeaz ă
semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

18
În evaluarea scopului și structurii unei entit ăți în care s-a investit, un investitor trebuie s ă analizeze
participarea și deciziile luate la înfiin țarea entit ății în care s-a investit, ca parte a structurii aces teia și s ă
evalueze dac ă termenii tranzac ției și caracteristicile particip ării îi ofer ă investitorului drepturi suficiente
pentru a-i asigura autoritatea. Simplul fapt c ă a participat la crearea structurii unei entit ăți în care s-a
investit nu este suficient pentru a conferi control ul unui investitor. Cu toate acestea, participarea poate
indica faptul c ă investitorul a avut oportunitatea de a ob ține drepturi care sunt suficiente pentru a-i confer i
autoritate asupra entit ății în care s-a investit.

În plus, un investitor trebuie s ă analizeze angajamentele contractuale stabilite la înfiin țarea entit ății în care
s-a investit, cum ar fi op țiunile de cump ărare, op țiunile de vânzare și drepturile la încas ări în urma
lichid ării. Când aceste angajamente contractuale implic ă activit ăți care au o leg ătur ă strâns ă cu entitatea
în care s-a investit, atunci aceste activit ăți sunt de fapt parte integrant ă a activit ăților generale ale entit ății
în care s-a investit, chiar dac ă acestea se pot desf ășura în afara limitelor juridice ale entit ății în care s-a
investit. Prin urmare, pentru a stabili autoritatea asupra entit ății în care s-a investit, se vor analiza drept
activit ăți relevante drepturile decizionale explicite sau im plicite cuprinse în angajamentele contractuale,
care au o leg ătur ă strâns ă cu entitatea în care s-a investit.

În cazul anumitor entit ăți în care s-a investit, activit ățile relevante au loc doar în cazul unor circumstan țe
sau evenimente speciale. Entitatea în care s-a inve stit poate fi structurat ă astfel încât gestionarea
activit ăților și veniturilor sale s ă fie predeterminat ă, cu excep ția cazului și pân ă în momentul în care apar
circumstan țele sau evenimentele speciale respective. În acest caz, numai deciziile privind activit ățile
entit ății în care s-a investit efectuate atunci când apar circumstan țele sau evenimentele respective pot
influen ța semnificativ veniturile sale și pot fi, prin urmare, activit ăți relevante. Nu este necesar ca
circumstan țele sau evenimentele acestea s ă fi avut loc pentru ca un investitor cu capacitatea de a lua
deciziile respective s ă aib ă autoritate. Considerat individual, faptul c ă dreptul de a lua decizii depinde de
apari ția circumstan țelor sau a unui eveniment, nu înseamn ă c ă acele drepturi sunt de protec ție.

EXEMPLUL 10. Activitatea unic ă a unei entit ăți în care s-a investit, a șa cum este prev ăzut ă în statutul
său, este de a achizi ționa crean țe și de a le gestiona în mod curent pentru investitori i s ăi. Gestionarea
datoriei în mod curent include colectarea și transmiterea pl ăților principalului și a dobânzilor pe m ăsur ă
ce acestea devin scadente. În cazul unui eveniment de neplat ă a unei crean țe, entitatea în care s-a investit
vinde în mod automat crean ța unui investitor, a șa cum s-a convenit separat într-un contract de op țiune de
vânzare între investitor și entitatea în care s-a investit. Singura activitat e relevant ă este gestionarea
crean țelor în cazul unui eveniment de neplat ă, deoarece este singura activitate care influen țeaz ă
semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit. Gestionarea crean țelor înainte de evenimentul de
neplat ă nu este o activitate relevant ă, deoarece nu necesit ă luarea de decizii fundamentale, care ar putea
influen ța semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit – activit ățile anterioare evenimentului de
neplat ă sunt predeterminate și reprezint ă doar colectarea fluxurilor de trezorerie pe m ăsur ă ce devin
scadente și transferarea acestora c ătre investitori. Prin urmare, în evaluarea activit ăților generale ale
entit ății în care s-a investit, care influen țeaz ă semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit, ar trebui
să se analizeze doar dreptul investitorului de a gest iona activele în cazul unui eveniment de neplat ă. În
acest exemplu, prin organizarea entit ății în care s-a investit se asigur ă faptul c ă investitorul are autoritate
decizional ă asupra activit ăților care influen țeaz ă semnificativ veniturile și singura situa ție în care o astfel
de autoritate decizional ă este necesar ă. Termenii contractului de op țiune de vânzare sunt parte integrant ă
a tranzac ției în ansamblu și a înfiin țării entit ății în care s-a investit. Prin urmare, termenii cont ractului de
op țiune de vânzare, împreun ă cu statutul entit ății în care s-a investit conduc la concluzia c ă investitorul
are autoritate asupra entit ății în care s-a investit, de și investitorul devine proprietarul crean țelor doar în
cazul unui eveniment de neplat ă și gestioneaz ă crean țele nerambursate în afara limitelor juridice ale
entit ății în care s-a investit.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

19
EXEMPLUL 11. Singurele active ale unei entit ăți în care s-a investit sunt crean țe. Când se analizeaz ă
scopul și structura unei entit ăți în care s-a investit se stabile ște c ă singura activitate relevant ă este
gestionarea crean țelor în cazul unui eveniment de neplat ă. Partea care are capacitatea de a gestiona
crean țele nerambursate are autoritate asupra entit ății în care s-a investit, indiferent dac ă oricare dintre
debitori nu au efectuat plata.

Un investitor poate s ă aib ă un angajament explicit sau implicit de a se asigur a c ă o entitate în care s-a
investit va continua s ă func ționeze a șa cum a fost structurat ă. Un astfel de angajament poate s ă creasc ă
expunerea investitorului la variabilitatea rentabil it ății și, prin urmare, s ă creasc ă stimulentul investitorului
de a ob ține suficiente drepturi care s ă-i confere autoritate. Prin urmare, un angajament d e a se asigura c ă o
entitate în care s-a investit va func ționa a șa cum a fost structurat ă poate fi un indicator c ă investitorul are
autoritate, dar, în mod individual, nu confer ă autoritate investitorului și nici nu împiedic ă o alt ă parte s ă
de țin ă autoritatea.

Factorul F4: expunere sau drepturi asupra venituril or variabile în baza particip ării într-o entitatea
în care s-a investit

Când se evalueaz ă dac ă un investitor are controlul asupra unei entit ăți în care s-a investit, investitorul
stabile ște dac ă este expus sau are drepturi asupra rentabilit ății variabile în baza particip ării sale în
entitatea în care s-a investit.

Veniturile variabile sunt venituri care nu sunt fix e și pot varia în func ție de performan țele entit ății în care
s-a investit. Veniturile variabile pot fi numai poz itive, numai negative sau pot fi atât pozitive, cât și
negative. Un investitor evalueaz ă dac ă veniturile dintr-o entitate în care s-a investit s unt variabile și cât de
variabile sunt veniturile respective pe baza fondul ui economic al angajamentului și indiferent de forma
juridic ă a rentabilit ății. De exemplu, un investitor poate s ă de țin ă o obliga țiune cu pl ăți fixe de dobând ă.
În sensul prezentului IFRS, pl ățile fixe de dobând ă sunt venituri variabile, deoarece fac obiectul ris cului
de neplat ă și expun investitorul la riscul de credit al emitent ului obliga țiunii. Valoarea variabilit ății (altfel
spus cât de variabile sunt veniturile respective) d epinde de riscul de credit al obliga țiunii. În mod similar,
comisioanele fixe pe baz ă de performanță pentru gestionarea activelor unei entit ăți în care s-a investit sunt
venituri variabile, deoarece expun investitorul la riscul de performan ță al entit ății în care s-a investit.
Valoarea variabilit ății depinde de capacitatea entit ății în care s-a investit de a genera venituri sufici ente
pentru a pl ăti comisionul.

Exemplele de venituri cuprind:
(a) dividende, alte distribuiri de beneficii econom ice dintr-o entitate în care s-a investit (de exemp lu,
dobând ă din titluri de crean ță emise de entitatea în care s-a investit) și modific ări ale valorii investi ției
efectuate de investitor în entitatea în care s-a in vestit.
(b) remunera ția pentru între ținerea sau gestionarea activelor sau datoriilor unu i investitor, comisioanele și
expunerea la pierderi în urma furniz ării de credit sau de lichidit ăți, participa ții reziduale la lichidare în
activele și datoriile entit ății în care s-a investit, beneficii fiscale și accesul la lichidit ăți viitoare pe care le
de ține un investitor în urma particip ării într-o entitate în care s-a investit.
(c) venituri la care nu au acces al ți de țin ători de interese. De exemplu, un investitor poate s ă-și utilizeze
activele în combina ție cu activele entit ății în care s-a investit, cum ar fi prin combinarea func țiilor
operative pentru a ob ține economii de scar ă, economii de costuri, aprovizionarea cu produse ra re,
ob ținerea accesului la informa ții secrete sau limitarea unor opera țiuni sau active pentru a îmbun ătăți
valoarea altor active ale investitorului.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

20
Factorul F5: leg ătura dintre autoritate și venituri

Autoritate delegat ă
În cazul în care un investitor cu drepturi decizion ale (un factor decizional) efectueaz ă o evaluare a
controlului, acesta trebuie s ă stabileasc ă dac ă este un mandant sau un reprezentant. Un investitor trebuie,
de asemenea, s ă stabileasc ă dac ă o alt ă entitate cu drepturi decizionale ac ționeaz ă ca reprezentant al
investitorului. Un reprezentant este angajat în pri ncipal pentru a ac ționa în numele și în beneficiul altei
sau altor p ărți (mandantul sau mandan ții)) și, prin urmare, când î și exercit ă autoritatea decizional ă nu
controleaz ă entitatea în care s-a investit . Prin urmare, uneo ri autoritatea unui mandant poate fi de ținut ă și
exercitat ă de un reprezentant, dar în numele mandantului. Un factor decizional nu este un reprezentant
doar datorit ă faptului c ă alte p ărți pot avea beneficii în urma deciziilor pe care le efectueaz ă.

Un investitor poate delega unui reprezentant autori tatea sa decizional ă privind câteva aspecte specifice
sau toate activit ățile relevante. Când evalueaz ă dac ă de ține controlul unei entit ăți în care s-a investit,
investitorul trebuie s ă considere drepturile decizionale delegate unui rep rezentant al s ău ca fiind de ținute
direct de investitor.

Pentru a stabili dac ă este un reprezentant, un factor decizional trebuie s ă analizeze rela țiile generale dintre
el, entitatea în care s-a investit și care este gestionat ă și alte p ărți implicate în entitatea în care s-a investit,
mai exact to ți factorii de mai jos:
(a) domeniul de aplicare al autorit ății sale decizionale asupra entit ății în care s-a investit.
(b) drepturile de ținute de alte p ărți.
(c) remunera ția la care este îndrept ățit conform acordului(acordurilor) de remunerare.
(d) expunerea factorului decizional la variabilitat ea rentabilit ății în baza altor interese de ținute de acesta
în entitatea în care s-a investit.
Fiec ărui factor trebuie s ă i se atribuie ponderi diferite, pe baza datelor și a circumstan țelor specifice.
Pentru a stabili dac ă un factor decizional este un reprezentant, trebuie să se evalueze to ți factorii
enumera ți, cu excep ția cazului în care o singur ă parte de ține drepturi reale de a demite factorul decizional
(drepturi de demitere) și poate demite f ără temei factorul decizional.

(a) Domeniul de aplicare al autorit ății decizionale
Domeniul de aplicare al autorit ății decizionale este evaluat având în vedere:
– activit ățile permise în conformitate cu acordul(rile) decizi onale și cu prevederile legislative, și
– libertatea de ac țiune de care dispune factorul decizional în luarea deciziilor respective privind acele
activit ăți.

Un factor decizional trebuie s ă analizeze scopul și structura entit ății în care s-a investit, riscurile la care
entitatea a fost structurat ă s ă fie expus ă, riscurile pe care a fost structurat ă s ă le transfere c ătre p ărțile
participante și gradul de participare al factorului decizional în structurarea entit ății în care s-a investit. De
exemplu, dac ă un factor decizional particip ă în mod semnificativ la structurarea entit ății în care s-a
investit (inclusiv în stabilirea domeniului de apli care al autorit ății decizionale), participarea respectiv ă
poate indica faptul c ă factorul decizional a avut oportunitatea și stimulentul de a ob ține drepturi din care
ar rezulta capacitatea factorului decizional de a c oordona activit ățile relevante.

(b) Drepturi de ținute de alte p ărți

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

21 Drepturile reale de ținute de alte p ărți pot influen ța capacitatea factorului decizional de a coordona
activit ățile relevante ale unei entit ăți în care s-a investit. Drepturile reale de demiter e sau alte drepturi pot
indica faptul c ă factorul decizional este un reprezentant.

Atunci când o singur ă parte de ține dreptul real de demitere și poate demite în mod neîntemeiat factorul
decizional, doar acest fapt este suficient pentru a concluziona c ă factorul decizional este un reprezentant.
Dac ă mai multe p ărți de țin astfel de drepturi ( și niciuna dintre p ărți nu poate demite factorul decizional
fără acordul celorlalte p ărți), drepturile respective, considerate separat, nu sunt decisive în a stabili dac ă
un factor decizional ac ționeaz ă în principal în numele și în beneficiul altora. În plus, cu cât este mai ma re
num ărul p ărților care trebuie s ă ac ționeze în comun pentru a- și exercita drepturile de demitere a unui
factor decizional și cu cât este mai mare amploarea și variabilitatea asociate intereselor economice ale
factorului decizional (adic ă remunera ția și alte interese), cu atât acest factor va avea o po ndere mai mic ă.

Pentru a evalua dac ă factorul decizional este un reprezentant, drepturi le reale de ținute de alte p ărți, care
limiteaz ă libertatea de ac țiune a factorului decizional, trebuie s ă fie analizate similar drepturilor de
demitere. De exemplu, un factor decizional care, pe ntru a ac ționa, trebuie s ă ob țin ă acordul unui num ăr
mai mic de alte p ărți este, în general, un reprezentant.

Pentru a analiza drepturile de ținute de alte p ărți trebuie s ă se evalueze drepturile ce pot fi exercitate de
consiliul director al unei entit ăți în care s-a investit (sau alt organ de conducere) și influen ța acestora
asupra autorit ății factorului decizional.

(c) Remunera ția
Cu cât este mai mare valoarea și variabilitatea asociate remunera ției factorului decizional în compara ție
cu veniturile estimate din activit ățile entit ății în care s-a investit, cu atât este mai probabil ca factorul
decizional s ă fie un mandant.

Pentru a stabili dac ă este un mandant sau un reprezentant, factorul deci zional trebuie, de asemenea, s ă
verifice dac ă exist ă urm ătoarele condi ții:
– Remunera ția factorului decizional este propor țional ă cu serviciile furnizate.
– Acordul de remunerare cuprinde numai termeni, con di ții sau valori prezente de regul ă în angajamentele
pentru servicii și un nivel de competen țe similare, negociate în condi ții obiective.
Un factor decizional nu poate fi un reprezentant, d ecât dac ă exist ă condi țiile descrise anterior. Cu toate
acestea, pentru a concluziona c ă un factor decizional este un reprezentant nu este suficient ca aceste
condi ții s ă fie întrunite separat.

(d) Expunerea la variabilitatea rentabilit ății din de ținerea de alte interese
Un factor decizional care de ține alte interese într-o entitate în care s-a inves tit (de exemplu, investi ții în
entitatea în care s-a investit sau ofer ă garan ții privind performan ța entit ății în care s-a investit), atunci
când evalueaz ă dac ă este un reprezentant trebuie s ă analizeze expunerea la variabilitatea rentabilit ății
intereselor respective. De ținerea altor interese într-o entitate în care s-a i nvestit sugereaz ă c ă factorul
decizional poate fi un mandant.
Pentru a-și evalua expunerea la variabilitatea rentabilit ății intereselor de ținute în entitatea în care s-a
investit, un factor decizional trebuie s ă țin ă cont de urm ătoarele:
– cu cât este mai mare valoarea și variabilitatea asociate intereselor economice ale acestuia, având în
vedere în mod agregat remunera ția și alte interese ale acestuia, cu atât este mai prob abil ca factorul
decizional s ă fie un mandant.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

22 – dac ă expunerea la variabilitatea rentabilit ății difer ă de cea a altor investitori și, în acest caz, dac ă acest
fapt îi influen țeaz ă ac țiunile. De exemplu, o astfel de situa ție este posibil ă atunci când un factor
decizional de ține interese secundare sau furnizeaz ă alte forme de ameliorare a condi țiilor de credit unei
entit ăți în care s-a investit.
Factorul decizional trebuie s ă î și evalueze expunerea în compara ție cu variabilitatea rentabilit ății totale a
entit ății în care s-a investit. Aceast ă evaluare se va efectua în principal pe baza venitu rilor estimate din
activit ățile entit ății în care s-a investit, dar nu trebuie s ă exclud ă expunerea maxim ă a factorului
decizional la variabilitatea rentabilit ății entit ății în care s-a investit în urma altor interese de ținute de
factorul decizional.

EXEMPLUL 12. Un factor decizional (gestionar al fondului) înfiin țeaz ă, lanseaz ă și gestioneaz ă un fond
cotat la burs ă, reglementat în func ție de parametrii strict defini ți în mandatul investi țiilor, a șa cum prev ăd
reglement ările și legisla ția local ă. Fondul a fost prezentat investitorilor ca o inves ti ție într-un portofoliu
diversificat de ac țiuni ale unor entit ăți cotate la burs ă. În cadrul parametrilor defini ți, gestionarul fondului
are libertate de decizie privind activele în care s ă investeasc ă. Gestionarul fondului a investit în fond în
propor ție de 10% și pentru serviciile sale prime ște un comision în func ție de pia ță echivalent cu 1% din
valoarea net ă a activelor fondului. Comisioanele sunt propor ționale cu serviciile furnizate. Gestionarul
fondurilor nu are obliga ția de a finanța pierderile care dep ășesc 10% din investi ția sa. Fondul nu are
obliga ția de a numi și nu a numit un consiliu director independent. Inve stitorii nu de țin niciun drept real
care s ă influen țeze autoritatea decizional ă a gestionarului fondului, dar î și pot r ăscump ăra interesele în
anumite limite prev ăzute de fond.
De și func ționeaz ă în parametrii defini ți în mandatul investi țiilor și în conformitate cu dispozi țiile
regulamentare, gestionarul fondului are drepturi de cizionale care îi confer ă capacitatea curent ă de a
coordona activit ățile relevante ale fondului – investitorii nu de țin drepturi reale care ar putea influen ța
autoritatea decizional ă a gestionarului fondului. Gestionarul fondului pri me ște un comision în func ție de
pia ță, propor țional cu serviciile furnizate și, de asemenea, a f ăcut o investi ție propor țional ă în fond.
Remunera ția și investi ția proprie îl expun pe gestionarul fondului la vari abilitatea rentabilit ății
activit ăților fondului, f ără a crea o expunere prea semnificativ ă, care ar indica faptul c ă gestionarul
fondului este un mandant.

În acest exemplu, prin analizarea expunerii gestion arului fondului la variabilitatea rentabilit ății din
activit ățile fondului împreun ă cu autoritatea decizional ă a acestuia, în limitele parametrilor, indic ă
faptul c ă gestionarul fondului este un reprezentant. Prin ur mare, gestionarul fondului concluzioneaz ă c ă
nu de ține controlul fondului.

EXEMPLUL 13. Un factor decizional înfiin țeaz ă, lanseaz ă și gestioneaz ă un fond care ofer ă oportunit ăți
de investi ții unui num ăr de investitori. Factorul decizional (gestionarul fondului) trebuie s ă decid ă în
interesul tuturor investitorilor și conform contractelor de administrare ale fondului . Cu toate acestea,
gestionarul fondului are o libertate de decizie ext ins ă. Pentru serviciile sale, gestionarul fondului prim e ște
un comision în func ție de pia ță echivalent cu 1% din activele aflate în gestiune și 20% din profitul total al
fondului, în cazul în care se atinge un prag specif icat al profitului. Comisioanele sunt propor ționale cu
serviciile furnizate.
De și trebuie s ă decid ă în interesul tuturor investitorilor, gestionarul f ondului are autoritatea decizional ă
extins ă de a coordona activit ățile relevante ale fondului. Gestionarul fondului es te remunerat prin
comisioane fixe sau în func ție de performan țe, care sunt propor ționale cu serviciile furnizate. În plus,
remunera ția aliniaz ă interesele gestionarului fondului cu cele ale celo rlal ți investitori de a cre ște valoarea
fondului, f ără a crea o expunere la variabilitatea rentabilit ății din activit ățile fondului care s ă fie atât de
semnificativ ă, încât remunera ția, considerat ă separat, s ă indice faptul c ă gestionarul fondului este
mandant.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

23
SITUA ȚIA 1. Gestionarul fondului mai are, de asemenea, o invest i ție de 2% în fond, prin care interesele
sale se aliniaz ă la interesele celorlal ți investitori. Gestionarul fondului nu are obliga ția de a finan ța
pierderile care dep ășesc cele 2% din investi ția proprie. Investitorii pot s ă-l demit ă pe gestionarul fondului
prin vot majoritar, dar numai pentru înc ălcarea contractului.

Investiția de 2% cre ște expunerea gestionarului fondului la variabilitat ea rentabilit ății din activit ățile
fondului, f ără a crea o expunere atât de semnificativ ă încât s ă indice faptul c ă gestionarul fondului este
un mandant. Drepturile celorlal ți investitori de a-l demite pe gestionarul fondului sunt considerate
drepturi de protec ție, deoarece acestea pot fi exercitate doar în cazu l înc ălc ării contractului. În acest
exemplu, de și gestionarul fondului are autoritate decizional ă extins ă și are expunere la variabilitatea
rentabilit ății din interese și remunera ție, expunerea gestionarului fondului indic ă faptul c ă gestionarul
fondului este un reprezentant. Prin urmare, gestion arul fondului concluzioneaz ă c ă nu de ține controlul
fondului.

SITUA ȚIA 2. Gestionarul fondului a investit propor țional mai mult în fond, dar nu are obliga ția de a
finan ța pierderile care dep ășesc aceast ă investi ție. Investitorii pot s ă-l demit ă pe gestionarul fondului prin
vot majoritar, dar numai pentru înc ălcarea contractului.

În acest exemplu, drepturile celorlal ți investitori de a-l demite pe gestionarul fondului sunt considerate
drepturi de protec ție, deoarece acestea pot fi exercitate doar în cazu l înc ălc ării contractului. Cu toate c ă
gestionarul fondului este remunerat prin comisioane fixe și în func ție de performan ță, propor ționale cu
serviciile furnizate, combina ția dintre investi ția gestionarului fondului și remunera ția acestuia ar putea
crea o expunere la variabilitatea rentabilit ății din activit ățile fondului, care s ă fie atât de semnificativ ă
încât s ă indice faptul c ă gestionarul fondului este un mandant. Cu cât este mai mare valoarea și
variabilitatea asociate intereselor economice ale g estionarului fondului (având în vedere, în mod
agregat, remunera ția și alte interese), cu atât gestionarul fondului va a ccentua importan ța acelor
interese economice în cadrul analizei și cu atât este mai probabil ca gestionarul fondului s ă fie un
mandant. De exemplu, dup ă ce a analizat remunera ția și ceilal ți factori, gestionarul fondului poate s ă
considere c ă o investi ție de 20% este suficient ă pentru a concluziona c ă de ține controlul fondului. Cu
toate acestea, în circumstan țe diferite (adic ă, în cazul în care remunera ția și ceilal ți factori sunt diferi ți),
controlul poate s ă apar ă când nivelul investi ției este diferit.

SITUA ȚIA 3. Gestionarul fondului a investit în fond în propor ție de 20%, dar nu are obliga ția de a finan ța
pierderile care dep ășesc investi ția sa de 20%. Fondul are un consiliu de administra ție, iar to ții membrii
consiliului sunt independen ți de gestionarul fondului și sunt desemna ți de ceilal ți investitori. Consiliul de
administra ție nume ște anual un gestionar al fondului. În cazul în care consiliul decide s ă nu mai
reînnoiasc ă contractul gestionarului fondului, serviciile efec tuate de gestionarul fondului ar putea fi
efectuate de al ți gestionari din sectorul de activitate.

Cu toate c ă gestionarul fondului este remunerat prin comisioan e fixe și în func ție de performan ță,
propor ționale cu serviciile furnizate, combina ția dintre investi ția de 20% a gestionarului fondului și
remunera ția acestuia creeaz ă o expunere la variabilitatea rentabilit ății din activit ățile fondului, care este
atât de semnificativ ă, încât indic ă faptul c ă gestionarul fondului este un mandant. Cu toate ace stea,
investitorii au drepturi reale de a demite gestiona rul fondului – consiliul de administra ție furnizeaz ă un
mecanism prin care se asigur ă c ă investitorii îl pot demite pe gestionarul fondului , dac ă iau o decizie în
acest sens. În acest exemplu, gestionarul fondului va acorda o importan ță mai mare drepturilor reale de
demitere în cadrul analizei. Prin urmare, de și gestionarul fondului are autoritate decizional ă extins ă și
expunere la variabilitatea rentabilit ății fondului în urma remunera ției și a investi ției proprii, drepturile

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

24 reale de ținute de ceilal ți investitori indic ă faptul c ă gestionarul fondului este un reprezentant. Prin
urmare, gestionarul fondului concluzioneaz ă c ă nu de ține controlul fondului.

EXEMPLUL 14. Se creeaz ă o entitate în care s-a investit pentru a achizi ționa titluri cu rat ă fix ă garantate
cu active, finan țate prin instrumente de datorie și instrumente de capital propriu. Instrumentele de capital
propriu sunt concepute pentru a oferi primul nivel de protec ție investitorilor în datorii și pentru a primi
orice venituri reziduale ale entit ății în care s-a investit. Tranzac ția a fost prezentat ă poten țialilor investitori
în datorii drept o investi ție într-un portofoliu de titluri garantate cu activ e, cu expunere la riscul de credit
asociat posibilit ății de neplat ă din partea emiten ților titlurilor garantate cu active din portofoliu și la riscul
ratei dobânzii asociat gestion ării portofoliului. În momentul înfiin țării, instrumentele de capital propriu
reprezentau 10% din valoarea activelor achizi ționate. Un factor decizional (gestionarul activelor )
gestioneaz ă portofoliul de active luând decizii de investi ții în limitele parametrilor defini ți în prospectul
entit ății în care s-a investit. Pentru aceste servicii, ge stionarul activelor prime ște un comision fix în
func ție de pia ță (adic ă 1% din activele gestionate) și comisioane în func ție de performan ță (adic ă 10% din
profit) dac ă profitul entit ății în care s-a investit dep ășește un nivel specificat. Comisioanele sunt
propor ționale cu serviciile furnizate. Gestionarul activel or de ține 35% din capitalurile proprii ale entit ății
în care s-a investit. Cele 65% r ămase din capitalurile proprii și toate instrumentele de datorie sunt de ținute
de diver și investitori ter ți neafilia ți. Gestionarul activelor poate fi demis f ără justific ări, prin simpla
decizie a majorit ății celorlal ți investitori.

Gestionarul activelor este remunerat prin comisioan e fixe sau în func ție de performan țe, care sunt
propor ționale cu serviciile furnizate. Remunera ția aliniaz ă interesele gestionarului fondului la interesele
celorlal ți investitori de a cre ște valoarea fondului. Gestionarul activelor are exp unere la variabilitatea
rentabilit ății din activit ățile fondului, deoarece de ține 35% din capitalurile proprii și datorit ă
remunera ției primite. De și î și desf ășoar ă activitatea în limitele parametrilor defini ți în prospectul
entit ății în care s-a investit, gestionarul activelor are capacitatea curent ă de a lua decizii de investi ții
care influen țeaz ă semnificativ veniturile entit ății în care s-a investit – în cadrul analizei, se ac ord ă o
pondere mai mic ă drepturilor de demitere de ținute de ceilal ți investitori, deoarece drepturile respective
sunt de ținute de un num ăr mare de diver și investitori. În acest exemplu, gestionarul active lor acord ă o
importan ță mai mare expunerii sale la variabilitatea rentabil it ății fondului în urma participa țiilor în
capitalurile proprii, care sunt subordonate instrum entelor de datorie. Deoarece de ține 35% din
capitalurile proprii, se creeaz ă o expunere secundar ă la pierderi și drepturi la veniturile entit ății în care
s-a investit, care sunt atât de semnificative încât indic ă faptul c ă gestionarul activelor este mandant. Prin
urmare, gestionarul activelor va concluziona c ă de ține controlul entit ății în care s-a investit.

Rela țiile cu alte p ărți
Când se efectueaz ă evaluarea controlului, un investitor trebuie s ă analizeze natura rela țiilor sale cu alte
părți și dac ă acele alte p ărți ac ționeaz ă în numele investitorului (adic ă dac ă sunt „reprezentan ți de facto”).
Pentru a stabili dac ă alte p ărți ac ționeaz ă drept reprezentan ți de facto este nevoie de ra ționament,
analizându-se nu doar natura rela ției, ci și modul în care acele p ărți interac ționeaz ă între ele și cu
investitorul.

Nu este necesar ca o astfel de rela ție s ă implice un angajament contractual. O parte este un reprezentant
de facto dac ă investitorul sau persoanele care coordoneaz ă activit ățile investitorului au capacitatea de a
determina partea respectiv ă s ă ac ționeze în numele investitorului. În aceast ă situa ție, atunci când
evalueaz ă controlul asupra unei entit ăți în care s-a investit, investitorul trebuie s ă analizeze drepturile
decizionale ale reprezentan ților s ăi de facto și expunerea sa indirect ă sau drepturile sale la rentabilitatea
variabil ă prin reprezentantul de facto, împreun ă cu cele proprii.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

25 În cele ce urmeaz ă sunt prezentate exemple de astfel de alte p ărți care, prin natura rela ției stabilite între
ele, pot ac ționa ca reprezentan ți de facto ai investitorului:
(a) p ărțile afiliate investitorului.
(b) o parte care a primit interesul s ău în entitatea în care s-a investit drept contribu ție sau împrumut din
partea investitorului.
(c) o parte care a acceptat s ă nu vând ă, s ă nu transfere sau s ă nu blocheze participa țiile de ținute în
entitatea în care s-a investit f ără avizul prealabil al investitorului (cu excep ția situa țiilor în care
investitorul și cealalt ă parte au dreptul de aprobare prealabil ă, iar drepturile au la baz ă termeni stabili ți de
comun acord de c ătre p ărți interesate și independente).
(d) o parte care nu î și poate finan ța activit ățile f ără un sprijin financiar secundar din partea investito rului.
(e) o entitate în care s-a investit și ai c ărei membri din organul de conducere sau ai personal ului cheie din
conducere sunt acelea și persoane ca pentru investitor.
(f) o parte care are o rela ție de afaceri strâns ă cu investitorul, cum ar fi rela ția dintre un furnizor de
servicii profesionale și unul dintre clien ții s ăi majori.

Evaluare continu ă
Un investitor trebuie s ă-și reevalueze controlul asupra unei entit ăți în care s-a investit dac ă datele și
circumstan țele indic ă faptul c ă exist ă modific ări la unul sau mai multe dintre cele trei elemente de control.

Dac ă exist ă o modificare în modul de exercitare a autorit ății asupra unei entit ăți în care s-a investit, acea
modificare trebuie s ă se reflecte în modul în care un investitor î și evalueaz ă autoritatea asupra unei
entit ăți în care s-a investit. De exemplu, modificarea dre pturilor decizionale poate însemna c ă activit ățile
relevante nu mai sunt coordonate prin drepturi de v ot, ci prin alte acorduri, precum contracte prin ca re se
acord ă capacitatea curent ă de a coordona activit ățile relevante altor p ărți.

În urma unui eveniment, un investitor poate ob ține sau poate pierde autoritatea asupra unei entit ăți în care
s-a investit, f ără ca investitorul s ă fi fost implicat în acel eveniment. De exemplu, un investitor poate
ob ține autoritatea asupra unei entit ăți în care s-a investit, deoarece au fost consumate drepturile
decizionale de ținute de alt ă parte sau alte p ărți, care au împiedicat anterior investitorul s ă controleze
entitatea în care s-a investit.

Un investitor va analiza, de asemenea, modific ările care îi influen țeaz ă expunerea sau drepturile la
rentabilitatea variabil ă în urma particip ării într-o entitate în care s-a investit. De exempl u, un investitor
care are autoritate asupra unei entit ăți în care s-a investit poate pierde controlul unei entit ăți în care s-a
investit, dac ă investitorul nu mai are dreptul s ă primeasc ă venituri sau s ă fie expus la obliga ții, deoarece
investitorul nu mai întrune ște al doilea element de control (de exemplu, dac ă un contract prin care
prime ște comisioane în func ție de performan ță ajunge la final).

Un investitor trebuie s ă analizeze dac ă au intervenit schimb ări în evaluarea sa ca reprezentant sau
mandant. Modificarea rela ției generale dintre investitor și alte p ărți poate însemna c ă investitorul nu mai
ac ționeaz ă ca reprezentant, cu toate c ă a ac ționat în trecut ca reprezentant, și viceversa. De exemplu, dac ă
se modific ă drepturile investitorului sau ale altor p ărți, investitorul trebuie s ă î și reconsidere statutul de
mandant sau de reprezentant.

Evaluarea ini țial ă a controlului sau a statutului de mandant sau de r eprezentant efectuat ă de un investitor
nu se va schimba doar în urma unei modific ări a condi țiilor pie ței (de exemplu, o modificare a veniturilor
entit ății în care s-a investit generat ă de condi țiile pie ței), cu excep ția cazului în care schimbarea

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

26 condi țiilor pie ței modific ă una sau mai multe din cele trei elemente de contro l sau modific ă rela țiile
generale dintre un mandant și un reprezentant.

2.2. Controlul comun

IFRS 11 Angajamente comune definește controlul comun și prevede ca o entitate care este parte într-un
angajament comun s ă stabileasc ă tipul de angajament comun în care este implicat ă prin evaluarea
drepturilor și obligațiilor sale și s ă contabilizeze drepturile și obligațiile respective în conformitate cu acel
tip de angajament comun.

IFRS 11 define ște urm ătorii termeni:
– angajament comun: un angajament în care dou ă sau mai multe p ărți de țin controlul comun .
– control comun: împ ărțirea controlului, convenit ă prin contract, asupra unui angajament, care exist ă
numai atunci când este necesar consim țământul unanim al p ărților care împart controlul pentru a decide
cu privire la activit ățile relevante.
– exploatare în participa ție: un angajament comun în cadrul c ăruia p ărțile care de țin controlul comun
al angajamentului au drepturi la activele și au obliga ții privind datoriile aferente angajamentului.
– operator într-o exploatare în participa ție: o parte într-o exploatare în participa ție care de ține
controlul în comun al exploat ării în participa ție.
– asociere în participa ție: un angajament comun în cadrul c ăruia p ărțile care de țin controlul comun al
angajamentului au drepturi la activele nete ale ang ajamentului.
– asociat într-o asociere în participa ție: o parte într-o asociere în participa ție care de ține controlul în
comun al asocierii în participa ție.
– parte într-un angajament comun: o entitate care particip ă într-un angajament comun , indiferent dac ă
partea respectiv ă de ține controlul comun al angajamentului.
– vehicul distinct: o structur ă financiar ă ce poate fi identificat ă individual, inclusiv entit ăți distincte cu
personalitate juridic ă sau entit ăți recunoscute pe baza statutului, indiferent dac ă entit ățile respective au
personalitate juridic ă.

Un angajament comun este un angajament în cadrul c ăruia dou ă sau mai multe p ărți de țin controlul în
comun. Un angajament comun are urm ătoarele caracteristici:
(a) Angajamentul contractual este obligatoriu pentr u p ărți.
(b) Prin angajamentul contractual, dou ă sau mai multor p ărți le este acordat controlul în comun al
angajamentului.

Un angajament comun este fie o exploatare în participa ție , fie o asociere în participa ție .

Control comun reprezint ă controlul partajat al unui angajament, convenit pr in contract, care exist ă numai
atunci când deciziile legate de activit ățile relevante necesit ă consim țământul unanim al p ărților care de țin
controlul comun .

O entitate care este parte într-un angajament trebu ie s ă evalueze dac ă angajamentul contractual confer ă
controlul angajamentului în mod colectiv tuturor p ărților sau unui grup al p ărților. Toate p ărțile, sau un
grup al p ărților, controleaz ă în mod colectiv un angajament atunci când acestea trebuie s ă ac ționeze în
comun pentru a coordona activit ățile care influen țeaz ă semnificativ rezultatele angajamentului (adic ă
activit ățile relevante).

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

27
Dup ă ce s-a stabilit faptul c ă toate p ărțile, sau un grup al p ărților, controleaz ă un angajament în mod
colectiv, controlul comun exist ă numai atunci când este necesar consim țământul unanim al p ărților care
controleaz ă angajamentul în mod colectiv pentru a decide cu pr ivire la activit ățile relevante.
Într-un angajament comun, niciuna dintre p ărți nu controleaz ă angajamentul în nume propriu. O parte
care de ține controlul în comun al unui angajament poate împ iedica oricare dintre celelalte p ărți, sau grup
al p ărților, s ă controleze angajamentul.

Un angajament poate fi un angajament comun, chiar d ac ă nu toate p ărțile de țin controlul în comun al
angajamentului. Prezentul IFRS face distinc ție între p ărțile care de țin controlul în comun al unui
angajament comun ( operatori într-o exploatare în participa ție sau asocia ți într-o asociere în participa ție )
și p ărțile care particip ă, dar nu de țin controlul comun într-un angajament comun.

O entitate trebuie s ă aplice ra ționamente atunci când evalueaz ă dac ă toate p ărțile, sau un grup al p ărților,
de țin(e) controlul comun al unui angajament. O entitat e trebuie s ă efectueze aceast ă evaluare prin
analizarea tuturor datelor și circumstan țelor.

Dac ă se modific ă datele și circumstan țele, o entitate trebuie s ă reevalueze dac ă mai de ține controlul în
comun al angajamentului.

Tipuri de angajamente comune
O entitate trebuie s ă stabileasc ă tipul de angajament comun în care este implicat ă. Clasificarea unui
angajament comun drept exploatare în participa ție sau asociere în participa ție depinde de drepturile și
obliga țiile p ărților angajamentului.

O exploatare în participa ție este un angajament comun în cadrul c ăruia p ărțile care de țin controlul
comun al angajamentului au drepturi la activele și obliga ții privind datoriile aferente angajamentului.
Părțile respective se numesc operatori într-o exploatar e în participa ție.

O asociere în participa ție este un angajament comun în cadrul c ăruia p ărțile care de țin controlul comun
al angajamentului au drepturi la activele nete ale angajamentului. P ărțile respective se numesc asocia ți
într-o asociere în participa ție.

O entitate aplic ă ra ționament atunci când evalueaz ă dac ă un angajament comun este o exploatare în
participa ție sau o asociere în participa ție. O entitate trebuie s ă stabileasc ă tipul de angajament comun în
care este implicat ă, analizând drepturile și obliga țiile sale care decurg din angajament. O entitate î și
evalueaz ă drepturile și obliga țiile prin analizarea structurii și a formei juridice a angajamentului, a
termenilor conveni ți între p ărțile angajamentului contractual și, dac ă sunt relevante, a altor date și
circumstan țe.

Uneori, p ărțile au obliga ții în baza unui cadru general al angajamentului în care se stabilesc termenii
contractuali generali pentru a desf ășura una sau mai multe activit ăți. Cadrul general al angajamentului
poate s ă prevad ă ca p ărțile s ă încheie diferite angajamente comune pentru a trata activit ăți specifice care
fac parte din contract. Chiar dac ă angajamentele comune respective sunt asociate acel uia și cadru general
al angajamentului, tipul acestora poate fi diferit dac ă p ărțile au drepturi și obliga ții distincte atunci când
desf ășoar ă diferitele activit ăți prev ăzute în cadrul general al angajamentului. În consec in ță, exploat ările în

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

28 participa ție și asocierile în participa ție pot s ă coexiste atunci când p ărțile desf ășoar ă activit ăți diferite care
fac parte din acela și cadru general al angajamentului.

Dac ă se modific ă datele și circumstan țele, o entitate trebuie s ă reevalueze dac ă s-a schimbat tipul de
angajament comun în care este implicat ă.

SITUAȚIILE FINANCIARE ALE UNEI P ĂRȚI ÎNTR-UN ANGAJAMENT COMUN DE TIP
EXPLOATARE ÎN PARTICIPA ȚIE

În raport cu interesul s ău într-o exploatare în participa ție, un operator într-o exploatare în participa ție
trebuie s ă recunoasc ă:
(a) activele sale, inclusiv partea sa din orice act ive de ținute în comun;
(b) datoriile sale, inclusiv partea sa din orice da torii suportate în comun;
(c) veniturile sale din vânzarea p ărții din produc ție care îi revine în urma exploat ării în participa ție;
(d) partea sa din veniturile care rezult ă în urma vânz ării produc ției de c ătre exploatarea în participa ție; și
(e) cheltuielile sale, inclusiv partea sa din orice cheltuieli suportate în comun.

Un operator într-o exploatare în participa ție trebuie s ă contabilizeze activele, datoriile, veniturile și
cheltuielile aferente intereselor sale într-o explo atare în participa ție în conformitate cu IFRS-urile
aplicabile activelor, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor specifice.

Când o entitate dobânde ște un interes într-o exploatare în participa ție a c ărei activitate reprezint ă o
întreprindere, astfel cum este definit ă în IFRS 3, aceasta aplic ă, în limitele p ărții, toate principiile
contabile privind combin ările de întreprinderi din IFRS 3 și din alte IFRS-uri care nu contravin
orient ărilor din prezentul IFRS și prezint ă informa țiile cerute în acele IFRS-uri în ceea ce prive ște
combin ările de întreprinderi. Acest lucru se aplic ă la dobândirea interesului ini țial și a intereselor
suplimentare într-o exploatare în participa ție a c ărei activitate reprezint ă o întreprindere.

SITUA ȚIILE FINANCIARE ALE UNEI P ĂRȚI ÎNTR-UN ANGAJAMENT COMUN DE TIP
ASOCIERE ÎN PARTICIPA ȚIE

Un asociat într-o asociere în participa ție trebuie s ă î și recunoasc ă interesul într-o asociere în participa ție
drept investi ție și trebuie s ă contabilizeze investi ția respectiv ă prin metoda punerii în echivalen ță, în
conformitate cu IAS 28 Investi ții în entit ățile asociate și în asocierile în participa ție cu excep ția cazului
în care entitatea este scutit ă de la aplicarea metodei punerii în echivalen ță, astfel cum se prevede în
standardul respectiv.

O parte care particip ă, dar nu de ține controlul în comun al unei asocieri în particip a ție trebuie s ă
contabilizeze participa ția sa în angajament în conformitate cu IFRS 9 Instrumente financiare , exceptând
situa ția în care aceasta are o influen ță semnificativ ă asupra asocierii în participa ție, caz în care aceasta
trebuie s ă contabilizeze participa ția sa în conformitate cu IAS 28.

Caracteristicile angajamentului comun:

1. Angajament contractual

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

29 Angajamentele contractuale pot fi demonstrate în ma i multe moduri. Un angajament contractual aplicabil
este de obicei, dar nu întotdeauna, în scris, în mo d normal sub form ă de contract sau discu ții documentate
între p ărți. Mecanismele statutare pot, de asemenea, crea ang ajamente aplicabile, fie de sine st ătătoare, fie
coroborate cu angajamente între p ărți.

Angajamentul contractual define ște termenii pe baza c ărora p ărțile particip ă la activitatea care face
obiectul angajamentului. În general, angajamentul c ontractual trateaz ă aspecte precum:
(a) scopul, activitatea și durata angajamentului comun.
(b) modul în care sunt desemna ți membrii consiliului de administra ție sau ai organului de conducere
echivalent.
(c) procesul decizional: problemele pentru care sun t necesare deciziile p ărților, drepturile de vot ale
părților și nivelul de sprijin necesar pentru problemele resp ective. Prin procesul decizional reflectat în
angajamentul contractual se stabile ște controlul comun al angajamentului.
(d) aportul p ărților la capital sau alte contribu ții necesare.
(e) modul în care p ărțile împart activele, datoriile, veniturile, cheltui elile sau profitul sau pierderea
aferente angajamentului comun.

2. Control comun
Pentru a evalua dac ă o entitate de ține controlul în comun într-un angajament, o entita te trebuie s ă
evalueze mai întâi dac ă toate p ărțile, sau un grup al p ărților, controleaz ă angajamentul. IFRS 10 define ște
controlul și trebuie utilizat pentru a stabili dac ă toate p ărțile, sau un grup al p ărților, sunt expuse sau au
drepturi la rezultatele variabile datorit ă particip ării acestora în angajament și dac ă au capacitatea de a
influen ța acele rezultate prin autoritatea pe care o de țin asupra angajamentului. Atunci când toate p ărțile,
sau un grup al p ărților, analizate în mod colectiv, sunt capabile s ă coordoneze activit ățile care
influen țeaz ă semnificativ rezultatele angajamentului (adic ă activit ățile relevante), p ărțile controleaz ă în
comun angajamentul.

Dup ă ce s-a concluzionat c ă toate p ărțile, sau un grup al p ărților, controleaz ă în comun angajamentul, o
entitate trebuie s ă evalueze dac ă de ține controlul în comun al angajamentului. Controlul comun exist ă
numai atunci când este necesar consim țământul unanim al p ărților care controleaz ă în mod colectiv
angajamentul pentru a decide cu privire la activit ățile relevante. Pentru a evalua dac ă angajamentul este
controlat în comun de toate p ărțile sau de un grup al p ărților sau este controlat numai de una dintre p ărți,
poate fi necesar ă aplicarea de ra ționament.

Uneori, procesul decizional convenit de p ărți în angajamentul contractual conduce în mod implic it la
controlul în comun. De exemplu, se presupune c ă dou ă p ărți încheie un angajament în cadrul c ăruia
fiecare de ține 50% din drepturile de vot, iar angajamentul con tractual între p ărți prevede c ă sunt necesare
cel pu țin 51% din drepturile de vot pentru decide cu privi re la activit ățile relevante. În acest caz, p ărțile au
convenit în mod implicit c ă de țin controlul comun al angajamentului, deoarece nu s e pot lua decizii
privind activit ățile relevante f ără consim țământul ambelor p ărți.

În alte situa ții, prin angajamentul contractual se solicit ă un procentaj minim de drepturi de vot pentru a
lua decizii privind activit ățile relevante. Atunci când acel procentaj minim de drepturi de vot se poate
ob ține prin mai multe combina ții de p ărți care consimt în mod colectiv, angajamentul nu est e un
angajament comun, decât dac ă angajamentul contractual prevede care dintre p ărți (sau care combina ție de
părți) trebuie s ă fie unanim de acord cu deciziile privind activit ățile relevante ale angajamentului.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

30 EXEMPLUL 1 (de rezolvat). Se va presupune c ă trei p ărți încheie un angajament: În cadrul
angajamentului, A de ține 50% din drepturile de vot, B de ține 30% și C de ține 20%. Angajamentul
contractual dintre A, B și C prevede c ă sunt necesare minim 75% din drepturile de vot pent ru a decide cu
privire la activit ățile relevante ale angajamentului.

EXEMPLUL 2 (de rezolvat). Se va presupune c ă un angajament are 3 p ărți. În cadrul angajamentului, A
de ține 50% din drepturile de vot, iar B și C de țin fiecare câte 25%. Angajamentul contractual dintr e A, B
și C prevede c ă sunt necesare minim 75% din drepturile de vot pent ru a decide cu privire la activit ățile
relevante ale angajamentului.

EXEMPLUL 3 (de rezolvat). Se va presupune un angajament în care A și B de țin fiecare câte 35% din
drepturile de vot ale angajamentului, iar cele 30% r ămase sunt foarte dispersate. Deciziile cu privire l a
activit ățile relevante trebuie s ă fie aprobate prin majoritatea drepturilor de vot.

Cerin ța cu privire la acordul unanim înseamn ă c ă orice parte care de ține controlul în comun al
angajamentului poate împiedica oricare dintre celel alte p ărți, sau un grup al p ărților, s ă ia decizii
unilaterale (cu privire la activit ățile relevante) f ără consim țământul s ău. Dac ă cerin ța privind acordul
unanim se refer ă numai la decizii care confer ă p ărții drepturi de protec ție și nu la decizii privind
activit ățile relevante ale unui angajament, partea respectiv ă nu este o parte cu control comun asupra
angajamentului.

Un angajament contractual poate cuprinde clauze pri vind solu ționarea conflictelor, cum ar fi arbitrajul.
Aceste prevederi pot permite luarea deciziilor f ără acordul unanim al p ărților cu control comun. Existen ța
unor astfel de prevederi nu exclude controlul comun al angajamentului și, în consecin ță, nu îl împiedic ă
să fie un angajament comun.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

31 2.3. Influen ța semnificativ ă

IAS 28 Investi ții în entit ățile asociate și în asocierile în participa ție trebuie aplicat de toate entit ățile
care sunt investitori cu control comun sau influen ță semnificativ ă asupra unei entit ăți în care s-a investit.
O entitate asociat ă este o entitate asupra c ăreia investitorul exercit ă o influen ță semnificativ ă.
Influen ța semnificativ ă este capacitatea de a participa la luarea deciziilo r de politic ă financiar ă și de
exploatare ale entit ății în care s-a investit, f ără a exercita un control sau un control comun asupra acestor
politici.

Dac ă o entitate de ține, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale) , 20% sau mai mult din drepturile de
vot ale entit ății în care s-a investit, se presupune c ă aceasta exercit ă o influen ță semnificativ ă, cu excep ția
cazului în care se poate demonstra clar c ă nu este a șa. Dimpotriv ă, dac ă entitatea de ține, direct sau
indirect (de exemplu, prin filiale), mai pu țin de 20 % din drepturile de vot ale entit ății în care s-a investit,
se presupune c ă aceasta nu exercit ă o influen ță semnificativ ă, cu excep ția cazului în care o astfel de
influen ță poate fi demonstrat ă clar. O participa ție substan țial ă sau majoritar ă a unui alt investitor nu
exclude neap ărat posibilitatea ca o entitate s ă exercite o influen ță semnificativ ă.

Existen ța influen ței semnificative exercitate de o entitate este de o bicei reflectat ă în unul sau mai multe
din modurile urm ătoare:
(a) reprezentarea în consiliul de administra ție sau în organul de conducere echivalent al entit ății în care s-
a investit;
(b) participarea la procesul de elaborare a politic ilor, inclusiv participarea la luarea deciziilor cu privire la
dividende și alte distribuiri;
(c) tranzac ții semnificative între entitate și entitatea în care aceasta a investit;
(d) interschimbarea personalului de conducere; sau
(e) furnizarea de informa ții tehnice esen țiale.

O entitate poate s ă de țin ă warrante pe ac țiuni, op țiuni de cumpărare de ac țiuni, instrumente de capitaluri
proprii sau de datorii care pot fi convertite în ac țiuni ordinare sau alte instrumente financiare care au
poten țialul, dac ă sunt exercitate sau convertite, s ă îi confere entit ății drepturi suplimentare de vot sau s ă
reduc ă drepturile de vot ale altei p ărți cu privire la politicile financiare și de exploatare ale unei alte
entit ăți (adic ă, drepturi de vot poten țiale). Existen ța și efectul drepturilor de vot poten țiale care sunt
actualmente exercitabile sau convertibile, inclusiv drepturile de vot poten țiale de ținute de c ătre alte
entit ăți, sunt luate în considerare atunci când se evaluea z ă m ăsura în care o entitate are sau nu o influen ță
semnificativ ă. Drepturile poten țiale de vot nu sunt actualmente exercitabile sau co nvertibile dac ă, de
exemplu, nu pot fi exercitate sau convertite pân ă la o dat ă viitoare sau pân ă la producerea unui eveniment
viitor.

Atunci când se evalueaz ă m ăsura în care drepturile de vot poten țiale contribuie la exercitarea unei
influen țe semnificative, entitatea examineaz ă toate faptele și circumstan țele (inclusiv termenii exercit ării
drepturilor de vot poten țiale, precum și alte angajamente contractuale, analizate fie indi vidual, fie în
combina ție) care afecteaz ă drepturile poten țiale, cu excep ția inten țiilor conducerii și a capacit ății
financiare de a exercita sau de a converti aceste d repturi poten țiale.

O entitate î și pierde influen ța semnificativ ă asupra unei entit ăți în care s-a investit atunci când î și pierde
puterea de a participa la deciziile privind politic ile financiare și de exploatare ale entit ății în care s-a
investit. Pierderea influen ței semnificative poate s ă coincid ă sau nu cu o modificare a nivelurilor absolute

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

32 sau relative ale participa ției. Ea poate ap ărea, de exemplu, atunci când o entitate asociat ă intr ă sub
controlul statului, al justi ției, al unui administrator sau al unui organism de reglementare. De asemenea, ea
poate s ă apar ă ca rezultat al unui angajament contractual.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

33 CAPITOLUL II
PERIMETRUL DE CONSOLIDARE ȘI STABILIREA METODELOR DE
CONSOLIDARE

1. PERIMETRUL DE CONSOLIDARE

Perimetrul de consolidare reprezint ă prima etap ă a procesului de consolidare și cuprinde ansamblul
entit ăților re ținute pentru întocmirea situa țiilor financiare consolidate:

– societatea consolidant ă, care poate fi o societate mam ă, un asociat într-o entitate controlat ă în
comun sau un investitor într-o entitate asociat ă;
– societ ățile consolidate, respectiv societ ățile asupra c ărora societatea consolidant ă exercit ă
controlul (filialele), controlul comun (asocierile în participa ție) sau influen ța semnificativ ă
(entit ățile asociate).

2. EXCLUDERI DIN PERIMETRUL DE CONSOLIDARE

Conform IFRS 10 , O entitate care este societate-mam ă trebuie s ă prezinte situa ții financiare consolidate.
Prezentul IFRS se aplic ă tuturor entit ăților, cu excep ția urm ătoarelor situa ții referitoare la societatea-
mam ă:
(i) este o filial ă de ținut ă în totalitate sau este o filial ă de ținut ă par țial de o alt ă entitate, iar to ți
proprietarii, inclusiv cei care, în alte condi ții, nu au drept de vot, au fost în știin țați și nu au avut obiec ții ca
societatea-mam ă s ă nu prezinte situa ții financiare consolidate;
(ii) instrumentele de datorie și de capitaluri proprii ale acesteia nu sunt tranza c ționate pe o pia ță public ă [o
burs ă de valori na țională sau str ăin ă sau o pia ță nereglementat ă, inclusiv pie țe locale și regionale];
(iii) nu a depus și nici nu este pe cale s ă depun ă situa țiile sale financiare la o comisie pentru valori
mobiliare sau la alt organism de reglementare în sc opul emiterii oric ărei clase de instrumente pe o pia ță
public ă; și
(iv) societatea-mam ă principal ă sau oricare dintre cele intermediare întocme ște situa ții financiare
disponibile pentru uzul public și conforme cu IFRS-urile, în care filialele sunt co nsolidate sau evaluate la
valoarea just ă prin profit sau pierdere în conformitate cu prezen tul IFRS.

Conform IAS 28, o entitate nu este obligat ă s ă aplice metoda punerii în echivalen ță pentru investi ția sa
într-o entitate asociat ă sau o asociere în participa ție dac ă entitatea este o societate-mam ă scutit ă de la
întocmirea situa țiilor financiare consolidate în virtutea excep ției din IFRS 10 sau dac ă sunt îndeplinite
toate condi țiile de mai jos:
(a) entitatea este o filial ă de ținut ă în totalitate sau este o filial ă de ținut ă par țial a unei alte entit ăți, iar
ceilal ți proprietari, inclusiv cei care, în alte condi ții, nu au drept de vot, au fost informa ți și nu au obiec ții
cu privire la faptul c ă entitatea nu aplic ă metoda punerii în echivalen ță;
(b) instrumentele de datorie sau de capitaluri prop rii ale entit ății nu sunt tranzac ționate pe o pia ță public ă
[o burs ă de valori na țional ă sau str ăin ă sau o pia ță nereglementat ă, inclusiv pie țele locale și regionale];
(c) entitatea nu și-a depus și nici nu este pe cale s ă-și depun ă situa țiile financiare la o comisie pentru
valori mobiliare sau la un alt organism de reglemen tare, în scopul emiterii oric ărei clase de instrumente pe
o pia ță public ă;

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

34 (d) societatea-mam ă final ă sau intermediar ă a entit ății întocme ște situa ții financiare disponibile pentru
uzul public și conforme cu IFRS-urile, în care filialele sunt co nsolidate sau evaluate la valoarea just ă prin
profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 10.

Conform OMFP 1802/2014 , grupurile mici și mijlocii sunt exceptate de la obliga ția de a întocmi situa ții
financiare anuale consolidate și un raport consolidat al administratorilor, cu exc ep ția cazului în care una
dintre entit ățile afiliate este o entitate de interes public.

În scopul determin ării criteriilor de m ărime în func ție de care se stabile ște obliga ția de consolidare se
procedeaz ă la însumarea indicatorilor referitori la totalul a ctivelor, cifra de afaceri net ă și num ărul mediu
de salaria ți, aferen ți fiec ărei entit ăți de consolidat, determina ți pe baza ultimelor situa ții financiare anuale
ale acelor entit ăți.

Criteriile de m ărime în func ție de care se stabile ște obliga ția de consolidare se determin ă pe baza
situa țiilor financiare anuale ale societ ății-mam ă și ale filialelor sale.

O societate- mam ă este scutit ă de la obliga ția elabor ării situa țiilor financiare anuale consolidate și a
raportului consolidat al administratorilor (societa te scutit ă) atunci când ea îns ăș i este o filial ă, inclusiv o
entitate de interes public, iar propria sa societat e-mam ă are sediul în România, în unul dintre urm ătoarele
dou ă cazuri:
a) societatea-mam ă a societ ății scutite de ține toate ac țiunile societ ății scutite. În acest sens nu se iau în
considerare ac țiunile la societatea scutit ă, de ținute de membrii organelor sale de administra ție, conducere
sau de supraveghere, în temeiul unei obliga ții legale sau prev ăzute în actul constitutiv ori statut; sau
b) societatea-mam ă a societ ății scutite de ține 90% ori mai mult din ac țiunile societ ății scutite, iar restul
ac ționarilor sau asocia ților entit ății în cauz ă au aprobat scutirea.
Aceste scutiri trebuie s ă îndeplineasc ă cumulativ urm ătoarele condi ții:
a) societatea scutit ă și toate filialele sale sunt consolidate în situa țiile financiare ale unui grup mai mare
de entit ăți, a c ărui societate-mam ă are sediul în România;
b) situa țiile financiare anuale și raportul consolidat al administratorilor ale grup ului mai mare de entit ăți
sunt întocmite de societatea-mam ă a grupului în cauz ă, în conformitate cu legisla ția na țional ă;
c) notele explicative la situa țiile financiare anuale ale societ ății scutite prezint ă:
(i) denumirea și sediul social ale societ ății-mam ă care întocme ște situa țiile financiare anuale consolidate
men ționate la lit. a); și
(ii) scutirea de la obliga ția de a întocmi situa ții financiare anuale consolidate și un raport consolidat al
administratorilor.
Scutirile prev ăzute anterior nu se aplic ă dac ă situa țiile financiare anuale consolidate sau raportul
consolidat al administratorilor sunt necesare:
a) pentru informarea salaria ților sau a reprezentan ților acestora; sau
b) la solicitarea unei autorit ăți administrative sau judec ătore ști în scopuri proprii de informare.

O entitate, inclusiv o entitate de interes public, poate fi exclus ă din situa țiile financiare anuale consolidate
dac ă este îndeplinit ă cel pu țin una dintre urm ătoarele condi ții:
a) în cazurile extrem de rare în care informa țiile necesare pentru întocmirea situa țiilor financiare anuale
consolidate în conformitate cu prezentele reglement ări nu pot fi ob ținute f ără cheltuieli dispropor ționate
sau întârzieri nejustificate;
b) ac țiunile sau p ărțile sociale ale entit ății în cauz ă sunt de ținute exclusiv în vederea vânz ării lor
ulterioare; sau
c) restric ții severe pe termen lung împiedic ă în mod substan țial exercitarea de c ătre societatea-mam ă a
drepturilor sale asupra activelor sau conducerii en tit ății în cauz ă.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

35 O societate-mam ă, inclusiv o entitate de interes public, este scuti t ă de obliga ția de a întocmi situa ții
financiare anuale consolidate dac ă:
a) are numai filiale care sunt nesemnificative a tât la nivel individual, cât și la nivel colectiv; sau
b) toate filialele sale pot fi excluse din conso lidare.

3. IDENTIFICAREA CONTROLULUI, CONTROLULUI COMUN ȘI A INFLUEN ȚEI
SEMNIFICATIVE. PROCENTAJ DE CONTROL. PROCENTAJ DE I NTERES

Procentajul de control reprezint ă suma procentajelor drepturilor de vot de ținute de societatea
consolidant ă, direct și indirect, prin intermediul societ ăților consolidate. Procentajul de control este
utilizat pentru stabilirea controlului, controlului comun și a influen ței semnificative. De men ționat c ă
exist ă și situa ții în care controlul și influen ța semnificativ ă se pot stabili independent de procentajul de
control. În principiu, un procentaj de control mai mare de 50% permite exercitarea controlului dac ă nu se
dovede ște contrariul; un procentaj de control cuprins într e 20% și 50% permite exercitarea unei influen țe
semnificative dac ă nu se dovede ște contrariul.

În cazul participa țiilor directe, procentajul de control este egal cu procentajul drepturilor de vot de ținute
de societatea consolidant ă. În cazul participa țiilor indirecte, procentajul de control este determ inat palier
cu palier. Controlul este întrerupt atunci când o e ntitate este controlat ă în comun sau este plasat ă sub o
influen ță semnificativ ă.

Procentajul de interes exprim ă dependen ța financiar ă, reprezentând cota parte de capital de ținut ă, direct
sau indirect, de societatea consolidant ă în fiecare societate consolidat ă. Se determin ă ca sum ă a
procentajelor de capital de ținute, direct sau indirect, de societatea consolida nt ă în societ ățile consolidate.
Procentajul de interes este un mijloc de punere în practic ă a consolid ării, fiind utilizat pentru cumulul
conturilor, eliminarea opera țiilor reciproce, repartizarea capitalurilor proprii și rezultatului între societatea
mam ă și minoritari.

În cazul participa țiilor directe, procentajul de interes este egal cu partea de capital de ținut ă de societatea
consolidant ă în cadrul societ ății consolidate. În cazul participa țiilor indirecte, pentru determinarea
procentajului de interes se multiplic ă procentajul de capital de ținut de fiecare societate.

APLICA ȚIA 10 – de rezolvat. Societatea B are un capital social în valoare de 5 00.000 um, format din
500 de ac țiuni, din care 200 de ac țiuni sunt preferen țiale conferind drept de vot dublu și 300 sunt ordinare
(1 ac țiune confer ă un drept de vot), valoare nominala 1.000 um. Socie tatea A de ține cele 200 de ac țiuni
preferen țiale în capitalul societ ății B.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

36 APLICA ȚIA 11 – de rezolvat. Societatea SM de ține în societatea F1 80% din ac țiunile și drepturile de
vot, toate ac țiunile ce compun capitalul social al societ ății F1 fiind ordinare.

APLICA ȚIA 12– de rezolvat. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup:
SM 80% F1 30% F2
Toate ac țiunile sunt considerate ordinare. S ă se determine procentajul de control, procentajul d e interes,
tipul de dependen ță , tipul de societate și metoda de consolidare pentru structura de grup pr ezentat ă.

SOCIETATEA PC
SM PI
SM TIP
DEPENDENTA TIP
SOCIETATE METOD Ă DE
CONSOLIDARE

APLICA ȚIA 13 – de rezolvat. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup:
SM 80% F1 30% F2 90% F3
Toate ac țiunile sunt considerate ordinare. S ă se determine procentajul de control, procentajul d e interes
ale societ ății SM în celelalte societ ăți, tipul de dependen ță , tipul de societate și metoda de consolidare
pentru structura de grup prezentat ă.

SOCIETATEA PC
SM PI
SM TIP
DEPENDENTA TIP
SOCIETATE METOD Ă DE
CONSOLIDARE

APLICA ȚIA 14 – de rezolvat. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup:
SM 90% F1
SM 10% F2
F1 70% F2
Toate ac țiunile sunt considerate ordinare. S ă se determine procentajul de control, procentajul d e interes
ale societ ății SM în celelalte societ ăți, tipul de dependen ță , tipul de societate și metoda de consolidare
pentru structura de grup prezentat ă.

SOCIETATEA PC
SM PI
SM TIP
DEPENDENTA TIP
SOCIETATE METOD Ă DE
CONSOLIDARE

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

37
APLICA ȚIA 15 – de rezolvat. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup:

65 % 80% 35% 15%

55% 20% 70%
30%

Toate ac țiunile sunt considerate ordinare. S ă se determine procentajul de control, procentajul d e interes
ale societ ății SM în celelalte societ ăți, tipul de dependen ță , tipul de societate și metoda de consolidare
pentru structura de grup prezentat ă.

SOCIETATEA PC
SM PI
SM TIP
DEPENDENTA TIP
SOCIETATE METOD Ă DE
CONSOLIDARE

4. STABILIREA METODELOR DE CONSOLIDARE

Metoda de consolidare reprezint ă metoda utilizat ă pentru întocmirea situa țiilor financiare consolidate.
Aceasta este determinat ă de controlul, controlul comun sau influen ța semnificativ ă exercitat( ă) de
societatea consolidant ă asupra celorlalte societ ăți din perimetrul de consolidare.

Cauzalitatea natur ă control – metod ă de consolidare se prezint ă astfel:

NATURA
CONTROLULUI TIP SOCIETATE
CONSOLIDAT Ă METOD Ă DE
CONSOLIDARE
OMFP 1802/2014 IAS-IFRS
CONTROL FILIAL Ă INTEGRARE GLOBAL Ă INTEGRARE GLOBAL Ă
CONTROL COMUN ASOCIERE ÎN
PARTICIPA ȚIE PUNERE ÎN
ECHIVALEN ȚĂ PUNERE ÎN
ECHIVALEN ȚĂ
INFLUEN ȚĂ
SEMNIFICATIV Ă ENTITATE ASOCIAT Ă PUNERE ÎN
ECHIVALEN ȚĂ PUNERE ÎN
ECHIVALEN ȚĂ
SM
A B C
F E D

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

38 APLICAȚIA 16 – de rezolvat .

Se dă următoarea organigramă de grup:

Se cere:
(a) Calculați procentajul de control;
(b) Calculați procentajul de interes;
(c) Precizați tipul de control;
(d) Determinați metoda de consolidare.
A
D
E C
I
J H K
F
G 75%
60% 75%
25%
40% 70%
60%
10%
15% 40% 40 % B
30%
15% 10% 10%
70%

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

39 Rezolvare:

Societatea A Procentaj de
control Procentaj de interes Tip de control Metoda de
consolidare
În B
În K
În C:
Direct
Indirect B
Total în C
În D
În E
În F:
Direct
Indirect K
Total în F
În G:
Indirect E
Indirect C
Indirect F
Total în G
În H:
Indirect B
Indirect F
Total în H
În I:
Indirect E
Indirect C
Total în I
În J

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

40 CAPITOLUL III
SITUA ȚII FINANCIARE CONSOLIDATE: ETAPE, MODALIT ĂȚ I DE
REALIZARE, TEHNICI DE CONSOLIDARE, METODE DE CONSOL IDARE

1. ETAPELE CONSOLID ĂRII

Consolidarea situa țiilor financiare individuale este o tehnic ă al c ărei obiectiv este acela de a prezenta
pozi ția financiar ă, performan țele și evolu ția pozi ției financiare a unui ansamblu constituit din socie tatea
consolidant ă și societ ățile consolidate. De fapt, consolidarea permite ob ținerea de situa ții financiare unice
pentru un ansamblu de societ ăți, ca și cum acestea ar forma o singur ă entitate.

Indiferent de maniera de organizare a consolid ării, principalele etape ale procesului de consolidare sunt
urm ătoarele:
1) determinarea perimetrului de consolidare și stabilirea metodei de consolidare utilizat ă pentru
consolidarea fiec ărei societ ăți re ținute în perimetrul de consolidare;
2) efectuarea opera țiilor de preconsolidare, care constau în:
– omogenizarea metodelor de evaluare și de prezentare a conturilor la nivelul întregului grup;
– contabilizarea impozitelor amânate (în conformita te cu IAS 12 Impozitul pe profit);
– conversia conturilor societ ăților aflate în str ăin ătate (în conformitate cu IAS 21 Efectele varia ției
cursurilor de schimb valutar).
3) efectuarea opera țiilor de consolidare propriu-zis ă, care constau în:
– cumulul conturilor din situa țiile financiare individuale;
– eliminarea conturilor reciproce generate de tranz ac țiile interne, rezultatelor interne nerealizate și
dividendelor;
– partajul capitalurilor proprii și eliminarea titlurilor de ținute de societatea consolidant ă în societ ățile
consolidate.
4) întocmirea situa țiilor financiare consolidate: situa ția pozi ției financiare (bilan ț), situa ția rezultatului
global, tabloul fluxurilor de trezorerie, situa ția varia ției capitalurilor proprii și notele explicative.

2. MODALIT ĂȚ I DE CONSOLIDARE

În practic ă, exist ă dou ă modalit ăți de realizare a consolid ării, respectiv consolidarea prin însumarea
soldurilor (metoda clasic ă) și consolidarea pe baza fluxurilor.

Consolidarea prin însumarea soldurilor se bazeaz ă pe utilizarea informa țiilor din situa țiile financiare
individuale întocmite de societ ățile consolidate la sfâr șitul fiec ărui exerci țiu financiar. Aceste informa ții
sunt cumulate, dup ă care sunt supuse anumitor opera ții de modificare (ajust ări, retrat ări, elimin ări) atât
pentru exerci țiul curent, cât și pentru exerci țiile precedente. În final, centralizarea informa țiilor va permite
ob ținerea unei balan țe de verificare consolidate. Aceast ă modalitate de consolidare este avantajoas ă
deoarece situa țiile financiare individuale ale fiec ărei societ ăți consolidate sunt u șor de ob ținut. Dar, de
asemenea, aceasta prezint ă și riscul omiterii anumitor înregistr ări de consolidare specifice exerci țiilor
anterioare exerci țiului pentru care se efectueaz ă consolidarea.

Consolidarea pe baza fluxurilor este inspirat ă din contabilitatea financiar ă și prevede închiderea
conturilor la sfâr șitul fiec ărui exerci țiu financiar, preluarea soldurilor acestora la înce putul exerci țiului
financiar urm ător și înregistrarea opera țiilor societ ăților consolidate pe m ăsur ă ce se efectueaz ă. Aceast ă
modalitate de consolidare nu mai necesit ă efectuarea anumitor opera ții de consolidare pentru exerci țiile
precedente, dar presupune o bun ă cunoa ștere a fluxurilor societ ăților consolidate.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

41
3. TEHNICI DE CONSOLIDARE

Societ ățile re ținute în perimetrul de consolidare pot s ă fie consolidate direct de societatea consolidant ă
(tehnica consolid ării directe) sau succesiv de c ătre fiecare societate care de ține titlurile de participare
(tehnica consolid ării pe paliere).

Tehnica de consolidare direct ă const ă în consolidarea de c ătre societatea consolidant ă a tuturor
societ ăților re ținute în perimetrul de consolidare, indiferent dac ă societatea consolidant ă de ține, direct sau
indirect, titluri de participare în cadrul acestora . Utilizarea acestei tehnici de consolidare presupu ne deter-
minarea prealabil ă a cotei de participare a societ ății consolidante în capitalurile proprii ale societ ăților
consolidate. Aceast ă tehnic ă furnizeaz ă direct informa ția financiar ă la nivelul grupului și permite
determinare contribu ției fiec ărei societ ăți la rezervele și rezultatul grupului. Trebuie men ționat totu și și
faptul c ă aceast ă tehnic ă nu furnizeaz ă informa țiile necesare pentru efectuare de analize în interi orul
grupului (analize pe subgrupuri sau anumite zone ge ografice).

EXEMPLUL 1. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup:

Consolidarea direct ă const ă în consolidarea societ ăților C, D, F și G de c ătre societatea SM, chiar dac ă
aceasta nu de ține direct în cadrul acestora titluri de participar e.

Tehnica de consolidare pe paliere const ă în consolidarea succesiv ă a fiec ărei societ ăți de c ătre
societatea care-i de ține titlurile de participare. Aceast ă tehnic ă presupune efectuarea de consolid ări la
fiecare nivel de integrare vertical ă. Astfel, se ob țin informa ții financiare pentru diferite segmente din
cadrul grupului (subgrupuri). În compara ție cu tehnica de consolidare direct ă, consolidarea pe paliere
necesit ă un volum mai mare de munc ă. De asemenea, consolidarea pe paliere este dificil de realizat atunci
când leg ăturile de participa ție dintre societ ăți sunt complexe.

EXEMPLUL 2. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup (idem exemplul 1):

Consolidarea pe paliere presupune consolidarea soci et ăților C și D de c ătre societatea A (formându-se din
punct de vedere tehnic subgrupul A) și a societ ăților F și G de societatea B (formându-se din punct de
vedere tehnic subgrupul B). Ulterior, subgrupurile A și B sunt consolidate de societatea SM.

Dup ă ce modalit ățile și tehnicile de consolidare au fost alese, este nece sar s ă se stabileasc ă maniera de
organizare a consolid ării : centralizat ă sau descentralizat ă.
SM
A B
C D F G
SM
Subgrupul A Subgrupul B
C D F G

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

42 Organizarea centralizat ă a consolid ării presupune ca societatea consolidant ă s ă î și asume totalitatea
opera țiilor de consolidare.

Organizarea descentralizat ă a consolid ării presupune ca fiecare societate consolidat ă s ă-și retrateze
situa țiile financiare individuale, ținându-se cont de regulile de prezentare și de evaluare utilizate la nivelul
grupului. Situa țiile financiare retratate ale fiec ărei societ ăți sunt transmise societ ății consolidante, care
efectueaz ă numai opera țiile de consolidare propriu-zis ă.

4. METODELE DE CONSOLIDARE

4.1. Metoda integr ării globale

Metoda integr ării globale este considerat ă o metod ă de consolidare prin excelen ță . Se utilizeaz ă pentru
consolidarea societ ăților controlate (filialelor) și presupune, din punct de vedere tehnic, urm ătoarele
etape:
– cumulul situa țiilor financiare individuale ale societ ății mam ă și ale filialelor pentru întreaga valoare.
Practic, prin integrarea global ă se realizeaz ă înlocuirea titlurilor de participare din bilan țul societ ății
mam ă cu activele și datoriile filialei, chiar dac ă societatea mam ă nu de ține totalitatea titlurilor acesteia;
– eliminarea consecin țelor tranzac țiilor efectuate între societatea mam ă și filiale, adic ă eliminarea
conturilor reciproce și a rezultatelor interne pentru întreaga valoare;
– partajul capitalurilor proprii ale filialelor pe baza procentajului de interes în partea ce revine s ociet ății
mam ă și partea ce revine minoritarilor (intereselor care nu controleaz ă). Tot în aceast ă etap ă se realizeaz ă
și eliminarea titlurilor de participare de ținute de societatea mam ă la filiale.
– întocmirea și prezentarea situa țiilor financiare consolidate.

Prin preluarea în totalitate a elementelor de activ , datorii și capitaluri proprii ale filialei, bilan țul
consolidat, ob ținut în urma integr ării globale, permite cunoa șterea componen ței reale a activelor grupului
și a modului de finan țare a acestora. În plus, dac ă la capitalul filialei, pe lâng ă societatea mam ă, au
participat și al ți investitori, bilan țul consolidat reflect ă și partea ce le revine acestora din capitalurile
proprii și, implicit, rezultatul filialei. De asemenea, porn indu-se de la premisa c ă activitatea unei filiale
reprezint ă o continuare a activit ății societ ății mam ă, contul de profit și pierdere prezint ă adev ărata
performan ță realizat ă de grup. Rezultatul grupului este împ ărțit în partea care revine ac ționarilor societ ății
mam ă și partea care revine intereselor care nu controleaz ă.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

43 APLICA ȚIA 1 1 – de rezolvat. Bilan țurile și conturile de profit și pierdere ale societ ăților M și A la
31.12.N se prezint ă astfel:

Bilan ț la 31.12.N
– mii um –
ELEMENTE M A
ACTIVE
Active necurente
Imobiliz ări corporale
Titluri A (200 ac țiuni x 1000 um/ac țiune)
Total active necurente
Active curente
Stocuri
Clien ți
Casa și conturi la b ănci
Total active curente
Total active

CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Datorii
Datorii necurente
Credite bancare termen lung
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Creditori diver și
Total datorii curente
Total datorii
Capitaluri proprii
Capital social (M: 800 ac țiuni, A: 500 ac țiuni)
Rezerve
Rezultatul exerci țiului
Total capitaluri proprii
Total capitaluri proprii și datorii

800
200
1.000

400
450
150
1.000
2.000

100
100

400
200
600
700

800
300
200
1.300
2.000

500
–
500

200
150
150
500
1.000

80
80

100
100
200
280

500
100
120
720
1.000

Cont de profit și pierdere la 31.12.N
– mii um –
ELEMENTE M A
Venituri din exploatare
Cheltuieli de exploatare
Rezultat din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultatul exerci țiului 3.226
2.940
286
20
40
(20)
266
66
200 8.060
7.800
260
50
150
(100)
160
40
120

Societatea M de ține 200 de ac țiuni A cu drept de vot dublu, restul de 300 de ac țiuni fiind ac țiuni ordinare
(1 ac țiune = 1 drept de vot).

1 Aplica ție preluat ă și prelucrat ă din Marian S ăcărin, Contabilitate aprofundat ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2004, pp. 234-
245

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

44
a) Bilan țul consolidat la 31.12.N
– mii um –
ELEMENTE 31.12.N
ACTIVE
Active necurente
Imobiliz ări corporale
Total active necurente
Active curente
Stocuri
Clien ți
Casa și conturi la b ănci
Total active curente
Total active

CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Datorii
Datorii necurente
Credite bancare termen lung
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Creditori diver și
Total datorii curente
Total datorii
Capitaluri proprii
Capitaluri proprii atribuibile proprietarilor socie t ății mam ă:
Capital social
Rezerve (consolidate)
Rezultatul exerci țiului (consolidat)
Interese care nu controleaz ă:
– rezultatul exerci țiului financiar
– alte capitaluri proprii
Total capitaluri proprii
Total capitaluri proprii și datorii

b) Contul de profit și pierdere consolidat la 31.12.N
– mii um –
ELEMENTE 31.12.N
Venituri din exploatare
Cheltuieli de exploatare
Rezultat din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultat total (ansamblului consolidat):
– atribuibil proprietarilor societ ății mam ă (rezultat consolidat)
– atribuibil intereselor care nu controleaz ă

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

45 4.2. Metoda punerii în echivalen ță

Conform referen țialului IAS-IFRS , metoda punerii în echivalen ță se utilizeaz ă pentru întocmirea
situa țiilor financiare consolidate în cazurile de control comun și influen ță semnificativ ă. Aceast ă metod ă
presupune ca titlurile de participare de ținute la o entitate asociat ă s ă fie contabilizate, în momentul
achizi țion ării, la costul lor. Ulterior, costul acestora este ajustat în func ție de evolu ția capitalurilor proprii
ale entit ății asociate. Astfel, în bilan țul consolidat, aceste titluri de participare sunt p rezentate la rubrica
„Titluri puse în echivalen ță “, iar în contul de profit și pierdere consolidat, partea ce revine societ ății
consolidante din rezultatul societ ății consolidate se reflect ă la rubrica „Cota parte din profitul sau
pierderea aferent( ă) entit ăților asociate și asocierilor în participa ție”. Spre deosebire de integrarea global ă,
metoda punerii în echivalen ță nu presupune cumulul situa țiilor financiare individuale. În m ăsura în care
sunt considerate semnificative, consecin țele tranzac țiilor efectuate între societatea consolidant ă și
societatea consolidat ă trebuie s ă fie eliminate propor țional cu procentajul de interes.

De fapt, metoda punerii în echivalen ță const ă în evaluarea sau reevaluarea titlurilor de partici pare,
răspunzând, în special, intereselor investitorului în entitatea respectiv ă. De aceea, comunitatea financiar ă
interna țional ă consider ă punerea în echivalen ță mai de grab ă o metod ă de evaluare decât o metod ă de
consolidare, aceasta fiind utilizat ă, în unele ță ri, și la nivelul situa țiilor financiare individuale.

APLICA ȚIA 2 – de rezolvat. Idem aplica ția 1. Toate ac țiunile societ ății A sunt considerate ordinare (1
ac țiune = 1 drept de vot). Societatea A este controlat ă de un alt ac ționar Y care de ține 280 de ac țiuni.

a) Bilan țul consolidat la 31.12.N
– mii um –
ELEMENTE 31.12.N
ACTIVE
Active necurente
Imobiliz ări corporale
Titluri A puse în echivalen ță
Total active necurente
Active curente
Stocuri
Clien ți
Casa și conturi la b ănci
Total active curente
Total active

CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Datorii
Datorii necurente
Credite bancare termen lung
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Creditori diver și
Total datorii curente
Total datorii
Capitaluri proprii
Capital social
Rezerve (consolidate)
Rezultatul exerci țiului (consolidat)
Total capitaluri proprii
Total capitaluri proprii și datorii

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

46
b) Contul de profit și pierdere consolidat la 31.12.N
– mii um –
ELEMENTE 31.12.N
Venituri din exploatare
Cheltuieli de exploatare
Rezultat din exploatare
Venituri financiare (preluate de la M)
Cota parte din profitul sau pierderea aferent( ă) entit ății asociate
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultat (consolidat)

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

47 CAPITOLUL IV
OPERA ȚII DE PRECONSOLIDARE

Situa țiile financiare individuale ale societ ăților componente ale perimetrului de consolidare sun t
întocmite, în multe situa ții, în baza unor referen țiale contabile diferite de cele utilizate pentru în tocmirea
situa țiilor financiare consolidate. Prin intermediul situ a țiilor financiare consolidate se urm ăre ște o
reprezentare omogen ă a ansamblului format din societ ățile re ținute în perimetrul de consolidare. În
consecin ță , situa țiile financiare individuale ale societ ăților ce utilizeaz ă referen țiale, reguli, metode și
politici diferite de cele aplicate la nivelul situa țiilor financiare consolidate trebuie s ă fie retratate,
rectificate sau ajustate.

Având în vedere cele dou ă modalit ăți de efectuare a consolid ării (pe baza fluxurilor sau pe baza însum ării
soldurilor), retratarea situa țiilor financiare individuale se efectueaz ă diferit:
– consolidarea pe baza fluxurilor: retratarea vizeaz ă numai exerci țiul financiar pentru care se
întocmesc situa țiile financiare consolidate;
– consolidarea prin însumarea soldurilor: retratarea vizeaz ă atât exerci țiul financiar pentru care se
întocmesc situa țiile financiare consolidate, cât și exerci țiile financiare anterioare exerci țiului
pentru care se întocmesc situa țiile financiare consolidate.

La modul general, orice retratare a situa țiilor financiare individuale efectuat ă în procesul de
preconsolidare are la baz ă urm ătoarele reguli contabile:

a) dac ă retratarea are o inciden ță asupra capitalurilor proprii ale unei societ ăți se corijeaz ă:
– rezervele sau rezultatul reportat pentru fluxurile contabile aferente exerci țiilor anterioare exerci țiului
ale c ărui situa ții financiare consolidate se întocmesc. Acest trata ment este justificat, deoarece
rezervele corespund rezultatelor ob ținute în exerci țiile anterioare.
– rezultatul exerci țiului, dac ă fluxul contabil a luat na ștere în cursul exerci țiului pentru care se
întocmesc situa țiile financiare consolidate.
b) dac ă retratarea nu are nici o inciden ță asupra capitalurilor proprii se corijeaz ă fie dou ă elemente
bilan țiere, fie dou ă elemente din contul de profit și pierdere.

Aceste reguli contabile se vor aplica, în mod speci al, la nivelul elimin ării conturilor reciproce generate de
tranzac țiile interne, rezultatelor interne nerealizate și dividendelor (din cadrul etapei de efectuare a
opera țiilor de consolidare propriu-zis ă).

1. OMOGENIZAREA METODELOR DE EVALUARE ȘI DE PREZENTARE A CONTURILOR
LA NIVELUL ÎNTREGULUI GRUP

Retrat ările prealabile ce vizeaz ă situa țiile financiare individuale ale societ ăților incluse în perimetrul de
consolidare pot s ă îmbrace forma unor simple reclasific ări, f ără nici o inciden ță asupra rezultatului și
capitalurilor proprii ale societ ăților consolidate, urm ărindu-se armonizarea modului de prezentare a
situa țiilor financiare individuale re ținute pentru întocmirea situa țiilor financiare consolidate. De exemplu,
aceste reclasific ări sunt necesare atunci când se încearc ă o integrare a situa țiilor financiare ale institu țiilor
financiare cu cele ale întreprinderilor industriale și comerciale.

În ceea ce prive ște retrat ările care au o influen ță asupra rezultatului și capitalurilor proprii ale societ ăților
consolidate, acestea pot s ă fie generate de:
– necesitatea de a armoniza metodele contabile la niv elul grupului;
– eliminarea evalu ărilor de origine fiscal ă;
– schimbarea referen țialelor contabile la nivelul conturilor consolidate .

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

48
În exemplele 2 care urmeaz ă a fi prezentate se porne ște de la premiza c ă societatea consolidat ă este cea
care efectueaz ă retratarea situa țiilor financiare individuale, înainte de a transmit e informa țiile financiare
necesare efectu ării consolid ării propriu-zise de societatea consolidant ă.

APLICA ȚIA 1. Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, fili ala F utilizeaz ă metoda de amortizare
degresiv ă, în timp ce politica grupului este de a amortiza a ceste bunuri în mod linear. Filiala achizi ționase
astfel de utilaje la 30.12.N-1 la un cost de achizi ție de 200 um. Managementul filialei estimase o valo are
rezidual ă nul ă și o durat ă de utilitate de 5 ani. Să se prezinte înregistr ările contabile de omogenizare a
metodei de amortizare la nivelul grupului la 31.12. N și 31.12.N+1.

CAL=100/5ani=20%
CAD=20%x1,5=30%

Modalitatea 1: Consolidare prin însumarea soldurilo r

31.12.N
Amortizare N situa ții financiare individuale F: 200×30%=60 um
Amortizare N conform politic ă grup G: 200×20%=40 um
În vederea consolid ării se va diminua amortizarea filialei F la nivelul solicitat de grup (sau la nivelul care
ar fi existat în situa țiile financiare individuale F dac ă F ar fi aplicat politica grupului).

2813=6811 20
sau
6811=2813 -20

31.12.N+1
Amortizare N+1 situa ții financiare individuale F: (200-60)x30%=42 um
Amortizare N+1 conform politic ă grup G: 200×20%=40 um
Amortizare cumulat ă situa ții financiare individuale F: 60+42=102 um
Amortizare cumulat ă conform politic ă grup G: 40+40=80 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+1: 80-102=-22 um, din care:
– aferent ă exerci țiului curent N+1: 40-42=-2 um
– aferent ă exerci țiului anterior N: 40-60=-20 um.
În vederea consolid ării se va diminua amortizarea cumulat ă a filialei F la nivelul solicitat de grup (sau la
nivelul care ar fi existat în situa țiile financiare individuale F dac ă F ar fi aplicat politica grupului), ținând
cont de inciden ța retrat ării atât asupra exerci țiului curent, cât și a exerci țiului anterior. Retratarea
diferen ței de amortizare aferent ă exerci țiului N trebuie contabilizat ă din nou în N+1, deoarece situa țiile
financiare individuale transmise în fiecare an soci et ății consolidante nu țin cont de retrat ările anterioare
(cele aferente exerci țiului N).

2813=6811 2 um
2813=106.F/117.F 20 um

2 Exemplele prezentate sunt preluate, prelucrate sau inspirate din: Liliana Malciu, Niculae Feleag ă, Reglementare și practici de
consolidare a conturilor – Din orele astrale ale Eu ropei contabile – Editura CECCAR, Bucure ști, 2004, pp. 76-104; Marian
Săcărin, Practici și reglement ări de consolidare a conturilor, Editura ASE, Bucure ști, 2012, pp. 55-70.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

49 Modalitatea 2: Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Amortizare N situa ții financiare individuale F: 200×30%=60 um
Amortizare N conform politic ă grup G: 200×20%=40 um
În vederea consolid ării se va diminua amortizarea filialei F la nivelul solicitat de grup (sau la nivelul care
ar fi existat în situa țiile financiare individuale F dac ă F ar fi aplicat politica grupului).

2813=6811 20

31.12.N+1
Amortizare N+1 situa ții financiare individuale F: (200-60)x30%=42 um
Amortizare N+1 conform politic ă grup G: 200×20%=40 um
Diferen ța de amortizare aferent ă exerci țiului N+1: 40-42=-2 um
Retratarea diferen ței de amortizare aferent ă exerci țiului N nu mai trebuie contabilizat ă din nou în N+1,
avându-se în vedere, conform modalit ății de consolidare pe baz ă de fluxuri, numai diferen ța de amortizare
aferent ă exerci țiului curent N+1.

2813=6811 2

APLICA ȚIA 2. Filiala F achizi ționeaz ă un utilaj la data de 27.12.N-1, la un cost de achi zi ție de 200 um.
Metoda de amortizare adoptat ă de filial ă este cea linear ă, durat ă de utilitate 5 ani. Politica grupului din
care face parte F este de a amortiza astfel de util aje tot prin metoda linear ă, dar pe o durat ă de utilitate de
4 ani. Să se prezinte înregistr ările contabile de omogenizare a duratei de utilitat e la nivelul grupului
la 31.12.N, 31.12.N+1, 31.12.N+2, 31.12.N+3 și 31.12.N+4.

Anul Amortizare
cumulat ă la nivel
de filial ă Amortizare
cumulat ă la nivel de
grup Diferen ță
amortizare
exerci țiu curent Diferen ță
amortizare
cumulat ă
N
N+1
N+2
N+3
N+4 40
80
120
160
200 50
100
150
200
200 10
10
10
10
-40 10
20
30
40
0

CAL F: 100/5 ani=20%
CAL G: 100/4 ani=25%

Modalitatea 1: Consolidare prin însumarea soldurilo r

31.12.N
Amortizare N situa ții financiare individuale F: 200×20%=40 um
Amortizare N conform politic ă grup G: 200×25%=50 um
Diferent ă de amortizare: 50-40=10 um

6811=2813 10

31.12.N+1
Amortizare cumulat ă situa ții financiare individuale F: 80 um
Amortizare cumulat ă conform politic ă grup G: 100 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+1: 100-80=20 um, din care:

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

50 – aferent ă exerci țiului curent N+1: 10 um
– aferent ă exerci țiului anterior N: 10 um.

6811=2813 10
106.F/117.F=2813 10

31.12.N+2
Amortizare cumulat ă situa ții financiare individuale F: 120 um
Amortizare cumulat ă conform politic ă grup G: 150 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+2: 150-120=30 um, din care:
– aferent ă exerci țiului curent N+2: 10 um
– aferent ă exerci țiilor anterioare N, N+1: 20 um.

6811=2813 10
106.F/117.F=2813 20

31.12.N+3
Amortizare cumulat ă situa ții financiare individuale F: 160 um
Amortizare cumulat ă conform politic ă grup G: 200 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+3: 200-160=40 um, din care:
– aferent ă exerci țiului curent N+3: 10 um
– aferent ă exerci țiilor anterioare N, N+1, N+2: 30 um.

6811=2813 10
106.F/117.F=2813 30

31.12.N+4
Amortizare cumulat ă situa ții financiare individuale F: 200 um
Amortizare cumulat ă conform politic ă grup G: 200 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+4: 200-200=0 um, din care:
– aferent ă exerci țiului curent N+4: 0-40= -40 um
– aferent ă exerci țiilor anterioare N, N+1, N+2, N+3: 40 um.

6811=2813 -40
106.F/117.F=2813 40

Modalitatea 2: Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Amortizare N situa ții financiare individuale F: 200×20%=40 um
Amortizare N conform politic ă grup G: 200×25%=50 um
Diferent ă de amortizare N: 50-40=10 um

6811=2813 10

31.12.N+1
Amortizare N+1 situa ții financiare individuale F: 200×20%=40 um
Amortizare N+1 conform politic ă grup G: 200×25%=50 um
Diferent ă de amortizare N+1: 50-40=10 um

6811=2813 10

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

51
31.12.N+2
Amortizare N+2 situa ții financiare individuale F: 200×20%=40 um
Amortizare N+2 conform politic ă grup G: 200×25%=50 um
Diferent ă de amortizare N+2: 50-40=10 um

6811=2813 10

31.12.N+3
Amortizare N+3 situa ții financiare individuale F: 200×20%=40 um
Amortizare N+3 conform politic ă grup G: 200×25%=50 um
Diferent ă de amortizare N+3: 50-40=10 um

6811=2813 10

31.12.N+4
Amortizare N+4 situa ții financiare individuale F: 200×20%=40 um
Amortizare N+4 conform politic ă grup G: 0 um
Diferent ă de amortizare N+4: 0-40=-40 um

6811=2813 -40

APLICA ȚIA 3. La data de 01.01.N filiala F a achizi ționat un utilaj în urm ătoarele condi ții: pre ț de
cump ărare 80 um, cheltuieli de transport si instalare fa cturate de furnizor 20 um, reducere comercial ă
acordat ă de furnizor 5 um. Durata de utilitate este de 10 a ni, metoda de amortizare este cea linear ă. Filiala
nu a inclus în valoarea de intrare a imobiliz ării corporale cheltuielile estimate a se efectua cu demontarea
acesteia și refacerea amplasamentului la sfâr șitul duratei de utilitate. Valoarea acestor cheltui eli este
estimat ă la 5 um. Politica grupului din care face parte F e ste aceea de a include în costul imobiliz ării si
cheltuielile estimate cu demontarea și refacerea amplasamentului. Să se prezinte înregistr ările contabile
de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor N și N+1.

01.01.N:
Opera ția de achizi ție filiala F: 2131=404 80+20-5=95 um
Conform politicii grupului G, opera ția de achizi ție devine:
2131=404 95 um
2131=1513 5 um

Modalitatea 1: Consolidare prin însumarea soldurilo r

31.12.N
Valoare brut ă utilaj filiala F: 95 um
Valoare brut ă utilaj grup G: 100 um

2131=1513 5

Amortizare N filiala F: 95×10%=9,5 um
Amortizare N grup G: 100×10%=10 um
Diferen ță de amortizare la 31.12.N: 10-9,5=0,5 um

6811=2813 0,5

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

52 31.12.N+1
Valoare brut ă utilaj filiala F: 95 um
Valoare brut ă utilaj grup G: 100 um

2131=1513 5

Amortizare cumulat ă filiala F: 95×10%x2=19 um
Amortizare N+1 grup G: 100×10%x2=20 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+1: 20-19=0,5 um, din care:
– aferent ă exerci țiului curent N+1: 0,5 um
– aferent ă exerci țiului anterior N: 0,5 um.

6811=2813 0,5
106.F/117.F=2813 0,5

Modalitatea 2: Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Valoare brut ă utilaj filiala F: 95 um
Valoare brut ă utilaj grup G: 100 um

2131=1513 5

Amortizare N filiala F: 95×10%=9,5 um
Amortizare N grup G: 100×10%=10 um
Diferen ță de amortizare la 31.12.N: 10-9,5=0,5 um

6811=2813 0,5
31.12.N+1
Amortizare N+1 filiala F: 95×10%=9,5 um
Amortizare N+1 grup G: 100×10%=10 um
Diferen ță de amortizare N+1: 10-9,5=0,5 um

6811=2813 0,5

APLICA ȚIA 4. Filiala F deține la 31.12.N construc ții achizi ționate la un cost de 600 um și amortizate
pentru suma de 150 um. Politica grupului din care f ace parte F este de a evalua construc țiile la o valoare
reevaluat ă. Valoarea just ă a construc țiilor determinat ă de exper ți la 31.12.N este de 675 um. Care sunt
înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale care se efectueaz ă în vederea
întocmirii situa țiilor financiare consolidate la 31.12.N?

Situa ții financiare individuale F: valoare net ă contabil ă 600-150=450 um
Situa ții financiare consolidate grup G: valoare just ă 675 um
În vederea consolid ării, se procedeaz ă la reevaluarea construc țiilor prin unul din cele dou ă procedee de
reevaluare.

Conform primului procedeu de reevaluare:
Indice de reevaluare: 675/450=1,5
Valoare brut ă reevaluat ă: 600×1,5=900 um
Amortizare cumulat ă reevaluat ă: 150×1,5=225 um
Valoare net ă contabil ă reevaluat ă (valoare just ă): 900-225=675 um sau 450×1,5=675 um

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

53 Diferen ță pozitiv ă din reevaluare: 675-450=225 um

212= % 300
2812 75
1052 225

Conform celui de-al doilea procedeu de reevaluare:

2812=212 150
212=1052 225

APLICA ȚIA 5. La 01.01.N, filiala F achizi ționeaz ă un utilaj la cost de achizi ție 100 um, metoda de
amortizare linear ă, durata de utilitate 5 ani. La 31.12.N+1 filiala F vinde utilajul unei societ ăți din
exteriorul grupului la un pre ț de vânzare de 70 um. Politica grupului din care fa ce parte F este de amortiza
astfel de utilaje prin metoda linear ă pe o durat ă de utilitate de 4 ani. Să se prezinte înregistr ările
contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor N și N+1.

Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Amortizare filial ă: 100/5=20
Amortizare grup: 100/4=25
6811=2813 5

31.12.N+1
6811=2813 5
2813=6583 10

APLICA ȚIA 6. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de c onstituire în valoare de 20 um, acestea
urmând s ă fie amortizate linear pe o durat ă de 2 ani. Politica grupului din care face parte F este de a
considera cheltuielile de constituire cheltuieli al e exerci țiului în care au fost efectuate. Să se prezinte
înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor N și
N+1.

Modalitatea 1: Consolidare pe baza fluxurilor

01.01.N
În contabilitatea individual ă F: 201=404/5121 20
Din punct de vedere al grupului: 1498=401/5121 20

31.12.N
În contabilitatea individual ă F: 6811=2801 10
Din punct de vedere al grupului: nu se înregistreaz ă amortizarea cheltuielilor de constituire

Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
1498=201 20
2801=6811 10

31.12.N+1
În contabilitatea individual ă F:
6811=2801 10

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

54 2801=201 20
SFD201=0, SFC2801=0
Din punct de vedere al grupului: nu se înregistreaz ă amortizarea cheltuielilor de constituire

Retratarea efectuat ă la 31.12.N+1 în etapa de preconsolidare:
2801=6811 10
2801=201 -20

Modalitatea 2: Consolidare prin însumarea soldurilo r

01.01.N
În contabilitatea individual ă F: 201=404/5121 20
Din punct de vedere al grupului: 1498=401/5121 20

31.12.N
În contabilitatea individual ă F: 6811=2801 10
Din punct de vedere al grupului: nu se înregistreaz ă amortizarea cheltuielilor de constituire

Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
1498=201 20
2801=6811 10

31.12.N+1
În contabilitatea individual ă F:
6811=2801 10
2801=201 20
SFD201=0, SFC2801=0
Din punct de vedere al grupului: nu se înregistreaz ă amortizarea cheltuielilor de constituire
Amortizare cumulat ă filiala F: 20 um
Amortizare cumulata grup: 0 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+1: 0-20=-20 um, din care:
– aferent ă exerci țiului curent N+1: -10 um
– aferent ă exerci țiului anterior N: -10 um.

Retratarea efectuat ă la 31.12.N+1 în etapa de preconsolidare:
2801=6811 10
2801=201 -20
106.F/117.F=201 20
2801=106.F/117.F 10
sau
106.F/117.F=6811 10

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

55 APLICA ȚIA 7. În luna decembrie anul N, filiala F a capitalizat cheltuieli de cercetare în valoare de 100
um, acestea urmând s ă se amortizeze linear, începând cu 01.01.N+1, pe o perioad ă de 5 ani. Politica
grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei. Să se
prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor
N și N+1.

Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Filiala: 203=721 100
Grup: 6xx=xxx 100
Eliminare: 203=721 -100

31.12.N+1
Filiala: 6811=2803 20
Grup: nu se calculeaz ă amortizare
Eliminare: 6811=2803 -20

APLICA ȚIA 8. Filiala F de ține un utilaj achizi ționat la 01.01.N, la un cost de achizi ție de 700 um.
Durata de utilitate a fost estimat ă în momentul achizi ției la 10.000 de ore de func ționare. În cursul
exerci țiului N, utilajul a func ționat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este de a aplica
prevederile normei IAS 36 Deprecierea activelor. La 31.12.N exist ă indicii c ă utilajul s-a depreciat, dar
filiala F nu efectueaz ă testul de depreciere. În scopul întocmirii situa țiilor financiare consolidate, se
estimeaz ă c ă în fiecare dintre urm ătorii 4 ani utilajul va func ționa câte 2.250 de ore. Num ărul de produse
realizate va fi de 4 buc ăți pe or ă. Fluxurile de trezorerie nete pe care le va ob ține întreprinderea din
vânzarea unui produs sunt estimate la 0,015 um/buca t ă. Rata la care se actualizeaz ă fluxurile de trezorerie
este de 10%. Presupunând c ă exist ă o pia ță activ ă pe care utilajul poate fi tranzac ționat, pre țul de vânzare
ar fi de 610 um, iar cheltuielile generate de cesiu ne ar fi de 10 um. Să se prezinte înregistr ările
contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiului N.

31.12.N
Amortizare: 700×1.000/10.000=70
Valoare net ă contabil ă: 700-70=630
Valoare just ă net ă: 610-10=600
Valoarea de utilitate:
(2.250x4x0,015)/(1+10%)+(2.250x4x0,015)/(1+10%) 2+(2.250x4x0,015)/(1+10%) 3+(2.250x4x0,015)/(1+
10%) 4=428
Valoarea recuperabil ă=max(600;428)=600
Depreciere: 630-600=30
Retratare: 6813=2913 30

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

56 APLICA ȚIA 9. Filiala F de ține un teren cump ărat în exerci țiul N-4 la un cost de achizi ție de 400 um.
Terenul a fost reevaluat la 31.12.N-2 la valoarea j ust ă de 550 um. De la 31.12.N-2 pân ă la 31.12.N
rezerva din reevaluare contabilizat ă nu a suferit nicio modificare. Politica grupului d in care face parte F
este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36 De precierea activelor. La 31.12.N exist ă indicii c ă
terenul s-a depreciat, dar filiala F nu efectueaz ă testul de depreciere. În scopul întocmirii situa țiilor
financiare consolidate, se estimeaz ă c ă valoarea real ă a terenului (considerat ă egal ă cu valoarea
recuperabil ă) este de 350 um. Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor
financiare individuale aferente exerci țiului N.

În contabilitatea individual ă F:
N-4: 2111=404 400
31.12.N-2: 2111=1052 150
31.12.N: depreciere 550-350=200 um, nu se înregistr eaz ă

31.12.N
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
1052=2111 150
6552=2111 50

APLICA ȚIA 10. Filiala F de ține un teren achizi ționat în exerci țiul N-2 la costul de achizi ție de 200 um.
La 31.12.N terenul este prezentat în situa țiile financiare individuale ale filialei F la costu l s ău de achizi ție.
Politica grupului din care face parte F este de a p rezenta terenurile la valoarea reevalut ă. La 31.12.N
valoarea just ă a terenului este de 250 um. În exerci țiul N+1 terenul este vândut la pre țul de 260 um. Să se
prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor
N și N+1.

Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Retratare: 2111=1052 50

31.12.N+1
6583=2111 50
1052=1175 50

APLICA ȚIA 11. La 31.12.N, filiala F de ține un utilaj achizi ționat la costul de 200 um. Amortizarea
cumulat ă este de 80 um, iar durata r ămas ă de utilitate de 6 ani. La 31.12.N exist ă indicii c ă utilajul este
depreciat, dar la întocmirea situa țiilor financiare individuale filiala F nu efectueaz ă testul de depreciere. În
scopul întocmirii situa țiilor financiare consolidate se efectueaz ă testul de depreciere și se determin ă o
valoare recuperabil ă a utilajului de 90 um. Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a
situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor N și N+1.

Modalitatea 1: Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Situa țiile financiare individuale F: valoare net ă contabil ă utilaj 200-80=120 um, valoare recuperabil ă 90
um, depreciere 120-90=30 um (nu se înregistreaz ă)
Din punct de vedere al grupului: în situa țiile financiare consolidate utilajul trebuie s ă figureze la valoarea
recuperabil ă de 90 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
6813=2913 30

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

57
31.12.N+1
Amortizare utilaj N+1 filial ă: 120/6=20 um
Amortizare utilaj N+1 din punct de vedere al grupul ui: 90/6=15 um
Diferen ță de amortizare N+1: 15-20=-5 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N+1 în etapa de preconsolidare:
2813=6811 5

Modalitatea 2: Consolidare prin însumarea soldurilo r

31.12.N
Situa țiile financiare individuale F: valoare net ă contabil ă utilaj 200-80=120 um, valoare recuperabil ă 90
um, depreciere 120-90=30 um (nu se înregistreaz ă)
Din punct de vedere al grupului: în situa țiile financiare consolidate utilajul trebuie s ă figureze la valoarea
recuperabil ă de 90 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
6813=2913 30

31.12.N+1
Amortizare cumulat ă utilaj filial ă: 80+120/6=100 um
Amortizare cumulat ă utilaj din punct de vedere al grupului: 80+90/6=95 um
Diferen ță de amortizare cumulat ă la 31.12.N+1: 95-100=-5 um (aferent ă exerci țiului curent N+1)
Retratarea efectuat ă la 31.12.N+1 în etapa de preconsolidare:
2813=6811 5
106.F/117.F=2913 30

APLICA ȚIA 12. În cursul exerci țiului N, filiala F a inclus în costul de produc ție al produselor finite
cheltuieli generale de administra ție. Costul final de produc ție a fost de 60 um, iar cheltuielile generale de
administra ție au avut o valoare de 20 um. Pân ă la 31.12.N stocul de produse finite nu a fost vând ut.
Politica grupului din care face parte F este de a c onsidera cheltuielile generale de administra ție cheltuieli
ale perioadei. Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale
aferente exerci țiului N.

În contabilitatea individual ă F:
345=711 60
Din punct de vedere al grupului, costul de produc ție este de 60-20=40 um:
345=711 40

Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
345=711 -20

APLICA ȚIA 13. Filiala F evalueaz ă stocurile de m ărfuri prin metoda LIFO, în timp ce politica grupulu i
din care face parte F este de a utiliza metoda FIFO . La 31.12.N, în situa țiile financiare individuale ale
filialei F stocurile de m ărfuri sunt evaluate la 150 um. Dac ă s-ar fi utilizat metoda FIFO, acelea și stocuri
ar fi avut o valoare de 120 um. Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor
financiare individuale aferente exerci țiului N.

Situa ții financiare individuale F: SFD371=150
Situa ții financiare consolidate grup: SFD371=120
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
607=371 30

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

58
APLICA ȚIA 14. La 01.01.N filiala F a demarat realizarea unei con struc ții în regie proprie. Managerii
filialei au decis ca dobânzile generate de creditul bancar contractat pentru realizarea construc ției s ă nu fie
incluse în costul de produc ție. Aceste dobânzi au avut valoarea de 20 um în exe rci țiul N și de 10 um în
exerci țiul N+1. La 31.12.N construc ția nu a fost finalizat ă, costul de produc ție al acesteia fiind de 100 um.
La 31.12.N+1 construc ția este finalizat ă și pus ă în func țiune. Costul total de produc ție al acesteia este de
300 um. Politica grupului din care face parte F est e de a include în costul imobiliz ărilor și cheltuielile cu
dobânzile aferente creditelor contractate pentru fi nan țarea produc ției acestora. Să se prezinte
înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiilor N și
N+1.

Modalitatea 1: Consolidare pe baza fluxurilor

31.12.N
Situa ții financiare individuale F: cost de produc ție 100 um
Situa ții financiare consolidate grup: cost de produc ție 100+20=120 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
231=722 20

31.12.N+1
Situa ții financiare individuale F: cost de produc ție N+1 300-100=200 um
Situa ții financiare consolidate grup: cost de produc ție N+1 330-120=210 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N+1 în etapa de preconsolidare:
231=722 10
212=231 30

Modalitatea 2: Consolidare prin însumarea soldurilo r

31.12.N
Situa ții financiare individuale F: cost de produc ție 100 um
Situa ții financiare consolidate grup: cost de produc ție 100+20=120 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
231=722 20

31.12.N+1
Situa ții financiare individuale F: cost de produc ție total 300 um
Situa ții financiare consolidate grup: cost de produc ție N+1 300+30=330 um
Retratarea efectuat ă la 31.12.N+1 în etapa de preconsolidare:
231=722 10
231=106.F/117.F 20
212=231 30

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

59 APLICA ȚIA 15. Filiala F este specializat ă în produc ția de autoturisme. În exerci țiul N a fost lansat pe
pia ță un model nou. Dup ă vânzare, s-au constatat defec țiuni la anumite componente. Societatea a informat
cump ărătorii asupra defec țiunilor și s-a angajat s ă le repare gratuit. Cheltuielile cu repara țiile sunt
estimate la 200 um. Filiala F nu a recunoscut în si tua țiile financiare individuale un provizion, motivând
că nu exist ă o obliga ție legal ă de a înlocui componentele defecte (nu fac obiectul garan ției). Politica
grupului din care face parte F este de a aplica pre vederile normei contabile interna ționale IAS 37
Provizioane, datorii și active contingente. Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a
situa țiilor financiare individuale aferente exerci țiului N.

În vederea întocmirii situa țiilor financiare consolidate se verific ă dac ă sunt îndeplinite condi țiile de
recunoa ștere a unui provizion:
– Exist ă o obliga ție prezent ă, ca rezultat al unui eveniment trecut: angajamentu l pe care societatea și
l-a luat fa ță de clien ți de a remedia defec țiunile – obliga ție implicit ă;
– Este probabil ă ie șirea de resurse generatoare de avantaje economice v iitoare: cheltuielile cu
repara țiile;
– Este necesar un provizion pentru cea mai bun ă estimare a cheltuielilor cu repara țiile: 200 um.
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
6812=1518 200

APLICA ȚIA 16. Filiala F presteaz ă servicii de transport aerian de persoane. Pe 16.12 .N, managerul
filialei decide, începând cu 01.01.N+1, s ă lichideze activit ățile de transport interna țional. Pân ă la 31.12.N
nu s-a întocmit un plan detaliat de restructurare și nu s-a f ăcut public ă decizia de restructurare. În
situa țiile financiare individuale aferente exerci țiului N, filiala F a prezentat un provizion pentru
restructurarea activit ăților de transport în valoare de 100 um. Politica gr upului din care face parte F este
de a aplica prevederile normei contabile interna ționale IAS 37 Provizioane, datorii și active contingente.
Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor financiare individuale aferente
exerci țiului N.

În vederea întocmirii situa țiilor financiare consolidate se verific ă dac ă sunt îndeplinite condi țiile de
recunoa ștere a unui provizion:
– Nu exist ă o obliga ție prezent ă, ca rezultat al unui eveniment trecut: nu s-a f ăcut public ă decizia de
restructurare;
– Este relativ probabil ă ie șirea de resurse generatoare de avantaje economice v iitoare (cheltuielile cu
lichidarea activit ăților externe), deoarece filiala F nu este angajat ă irevocabil în procesul de
restructurare;
– Nu este necesar un provizion, chiar dac ă exist ă o estimare a cheltuielilor angajate de procesul de
restructurare: 100 um.
Retratarea efectuat ă la 31.12.N în etapa de preconsolidare:
1514=6812 100

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

60 APLICA ȚIA 17. La data de 30.06.N, filiala F a achizi ționat un utilaj în valoare de 100 um. Utilajul a fo st
subven ționat în propor ție de 80%. În contabilitatea sa individual ă, filiala F a amortizat utilajul prin
metoda linear ă, durata de utilitate 5 ani. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear
aceast ă categorie de utilaje pe 4 ani. Să se prezinte înregistr ările contabile de retratare a situa țiilor
financiare individuale aferente exerci țiului N.

6811=2813 2,50
4751=7584 2,00

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

61 2. CONVERSIA SITUA ȚIILOR FINANCIARE ALE OPERA ȚIUNILOR DIN STR ĂIN ĂTATE

IAS 21 Efectele varia ției cursurilor de schimb valutar prevede c ă o entitate poate desf ăș ura activit ăți în
str ăin ătate în dou ă moduri. Aceasta poate realiza tranzac ții în valut ă sau poate avea opera țiuni în
str ăin ătate. În plus, o entitate poate s ă își prezinte situa țiile financiare într-o moned ă str ăin ă. Obiectivul
IAS 21 este s ă prezinte modul în care se includ tranzac țiile valutare și opera țiunile din str ăin ătate în
situa țiile financiare ale unei entit ăți și modul în care se convertesc situa țiile financiare într-o moned ă de
prezentare.

Principalele probleme sunt:
– ce curs de schimb (cursuri de schimb) valutar(e) tr ebuie utilizat(e);
– în ce mod trebuie s ă se fac ă raportarea efectelor varia țiilor cursurilor de schimb valutar în situa țiile
financiare.

În contextul etapelor de preconsolidare, pentru ca situa țiile financiare ale opera țiunii din str ăin ătate s ă fie
incluse în situa țiile financiare consolidate ale enit ății raportoare, este necesar ca situa țiile financiare
individuale ale acestora s ă fie convertite în moneda în care se prezint ă situa țiile financiare consolidate.

2.1. DELIMIT ĂRI PRIVIND MONEDA FUNC ȚIONAL Ă ȘI MONEDA DE PREZENTARE

Opera țiunea din str ăin ătate este o entitate care este o filial ă, o entitate asociat ă, o asociere în participa ție
sau o sucursal ă a unei entit ăți raportoare, ale c ărei activit ăți sunt localizate sau se desf ăș oar ă într-o alt ă
țar ă sau moned ă decât cea a entit ății raportoare.

Moneda local ă este moneda țării în care opera țiunea din str ăin ătate î și desf ăș oar ă activitatea.

Moneda de prezentare este moneda în care sunt prezentate situa țiile financiare (individuale sau
consolidate).

Moneda func țional ă este moneda mediului economic principal în care ope reaz ă entitatea. Mediul
economic principal în care opereaz ă o entitate este, în mod normal, cel în care aceast a genereaz ă și
cheltuie ște, de obicei, fluxurile de trezorerie. O entitate ia în considerare urm ătorii factori principali în
determinarea monedei sale func ționale:
(a) moneda:
(i) care influen țeaz ă în principal pre țurile de vânzare ale bunurilor și serviciilor (aceasta va fi deseori
moneda în care pre țurile de vânzare pentru bunurile și serviciile sale sunt exprimate și decontate); și
(ii) țării ale c ărei for țe competitive și reglement ări determin ă în principal pre țurile de vânzare ale
bunurilor și serviciilor sale;
(b) moneda care influen țeaz ă în principal costurile cu for ța de munc ă, costurile cu materialele și alte
costuri de furnizare a bunurilor sau serviciilor (a ceasta va fi deseori moneda în care astfel de costu ri sunt
exprimate și decontate).

Factori complementari pot, de asemenea, s ă ofere indica ții privind moneda func țional ă a unei entit ăți:
(a) moneda în care sunt generate fondurile din acti vit ățile de finan țare (adic ă emiterea instrumentelor de
datorii și de capitaluri proprii);
(b) moneda în care sunt în general exprimate încas ările din activit ățile de exploatare.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

62 Urm ătorii factori suplimentari sunt lua ți în considerare la determinarea monedei func ționale a unei
opera țiuni din str ăin ătate, precum și a m ăsurii în care moneda func țional ă a respectivei opera țiuni este
aceea și cu cea a entit ății raportoare (entitatea raportoare, în acest conte xt, fiind entitatea care are
opera țiunea din str ăin ătate ca filial ă, sucursal ă, entitate asociat ă sau asociere în participa ție):
(a) dac ă activit ățile opera țiunii din str ăin ătate sunt realizate mai degrab ă ca o extensie a entit ății
raportoare decât s ă fie îndeplinite cu un grad semnificativ de autonom ie. Un exemplu de activit ăți
îndeplinite ca o extensie a entit ății raportoare este atunci când opera țiunea din str ăin ătate vinde doar
bunuri importate de la entitatea raportoare și îi remite acesteia câ știgurile. Un exemplu de grad
semnificativ de autonomie este când opera țiunea din str ăin ătate acumuleaz ă trezorerie sau alte elemente
monetare, suport ă cheltuieli, genereaz ă venituri și negociat ă împrumuturi, toate în mare parte în moneda
sa local ă;
(b) dac ă tranzac țiile cu entitatea raportoare reprezint ă o propor ție mare sau redus ă din activit ățile
opera țiunii din str ăin ătate;
(c) dac ă fluxurile de trezorerie din activit ățile opera țiunii din str ăin ătate afecteaz ă direct fluxurile de
trezorerie ale entit ății raportoare și sunt disponibile rapid pentru a-i fi remise;
(d) dac ă fluxurile de trezorerie din activit ățile opera țiunii din str ăin ătate sunt suficiente pentru a asigura
rambursarea datoriilor existente și previzionate în mod normal f ără ca fondurile necesare s ă fie f ăcute
disponibile de c ătre entitatea raportoare.

Atunci când factorii de mai sus sunt combina ți, iar moneda func țional ă nu este evident ă, managementul
opera țiunii din str ăin ătate utilizeaz ă propriul ra ționament pentru a determina moneda func țional ă care
reflect ă cel mai corect efectele economice ale tranzac țiilor, evenimentelor și condi țiilor de baz ă. Ca parte
a acestei abord ări, managementul opera țiunii din str ăin ătate acord ă prioritate factorilor principali, înainte
de a lua în considerare factorii complementari și suplimentari, care sunt crea ți pentru a oferi probe
suplimentare justificative în vederea determin ării monedei func ționale a unei entit ăți.

Moneda func țional ă a unei entit ăți reflect ă tranzac țiile, evenimentele și condi țiile de baz ă care sunt
relevante pentru aceasta. În consecin ță, odat ă determinat ă, moneda func țional ă nu este schimbat ă decât
dac ă exist ă o modificare a acelor tranzac ții, evenimente și condi ții de baz ă.

Dac ă moneda func țional ă este moneda unei economii hiperinfla ționiste, situa țiile financiare ale unei
entit ăți sunt retratate în conformitate cu IAS 29 Raportar ea financiar ă în economiile hiperinfla ționiste. O
entitate nu poate evita retratarea în conformitate cu IAS 29, de exemplu, prin adoptarea ca moned ă
func țional ă a sa a unei alte monede decât cea func țional ă determinat ă în conformitate cu IAS 21 (cum ar
fi moneda func țional ă a societ ății mam ă).

În general, moneda func țional ă este reprezentat ă de moneda local ă. În condi țiile unei opera țiuni din
str ăin ătate, exist ă situa ții când moneda func țional ă este diferit ă de moneda local ă.
În consecin ță , în cadrul procedurii de conversie se pot identifi ca dou ă etape, în func ție de moneda local ă:
– conversia din moneda local ă în moneda func țional ă (prin metoda cursului istoric);
– conversia din moneda func țional ă în moneda de prezentare (prin metoda cursului de î nchidere).

Procedura de conversie necesit ă și o delimitare a elementelor bilan țiere în dou ă categorii:
– monetare;
– nemonetare.

Caracteristica esen țial ă a unui element monetar este dreptul de a primi (sau obliga ția de a pl ăti) o sum ă
fix ă sau determinabil ă de lichidit ăți sau echivalente de lichidit ăți. Exemplele includ: crean țele, datoriile,
provizioanele care vor trebui decontate în numerar, cheltuielile în avans care vor presupune efectuare a de

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

63 pl ăți, veniturile în avans care vor presupune efectuare a de încas ări, lichidit ățile și echivalentele de
lichidit ăți, ajust ări pentru deprecierea crean țelor clien ți etc.

Dimpotriv ă, caracteristica esen țial ă a unui element nemonetar este absen ța unui drept de a primi (sau a
unei obliga ții de a pl ăti) o sum ă fix ă sau determinabil ă de lichidit ăți sau echivalente de lichidit ăți.
Exemplele includ: imobiliz ările necorporale, imobiliz ările corporale, imobiliz ările financiare de tipul
ac țiunilor de ținute la entit ățile afiliate, intereselor de participare, altor tit luri imobilizate, stocurile,
avansuri pl ătite pentru stocurile din aprovizion ări, avansurile primite privind vânz ările, provizioanele care
urmeaz ă a fi decontate prin furnizarea unui activ nemoneta r, cheltuielile în avans care au presupus
efectuarea de pl ăți, veniturile în avans care au presupus efectuarea de încas ări, subven țiile pentru
investi ții, capitalurile proprii etc.

Exemple de identificare a monedei func ționale și a metodei de conversie 3

Exemplul 1. O societate româneasc ă F vinde o parte din produsele sale în SUA și este de ținut ă pentru
60% de o societate din SUA.
Cazul 1. Societatea F factureaz ă vânz ările în lei.
Moneda local ă: leu
Moneda func țional ă: leu
Moneda de prezentare: dolar
Conversie necesar ă: din moneda func țional ă (leul) în moneda de prezentare (dolarul) prin meto da cursului
de închidere
Cazul 2. La solicitarea clien ților, societatea F factureaz ă vânz ările în dolari.
Moneda local ă: leu
Moneda func țional ă: dolar
Moneda de prezentare: dolar
Conversie necesar ă: din moneda local ă (leul) în moneda func țional ă (dolarul) prin metoda cursului istoric
Cazul 3. Idem cazul 2, dar societatea din SUA este o filial ă a unei societ ăți franceze.
Moneda local ă: leu
Moneda func țional ă: dolar
Moneda de prezentare: euro
Conversie necesar ă: ini țial, din moneda local ă (leul) în moneda func țional ă (dolarul) prin metoda cursului
istoric; ulterior, din moneda func țional ă (dolarul) în moneda de prezentare (euro) prin meto da cursului de
închidere.

Exemplul 2. Societatea X din Fran ța este filiala unei societ ăți japoneze. Societatea X se aprovizioneaz ă
cu materii prime din SUA și vinde produsele finite tot în SUA. Plata furnizor ilor și încasarea crean țelor se
efectueaz ă în dolari.
Moneda local ă: euro
Moneda func țional ă: dolar
Moneda de prezentare: yen
Conversie necesar ă: ini țial, din moneda local ă (euro) în moneda func țional ă (dolarul) prin metoda
cursului istoric; ulterior, din moneda func țional ă (dolarul) în moneda de prezentare (yenul) prin met oda
cursului de închidere.

Exemplul 3. Societatea Z din Italia este filiala unei societ ăți din România. Societatea Z se aprovizioneaz ă
cu materii prime din Italia și vinde produsele finite tot în Italia.
Moneda local ă: euro

3 Exemplele sunt preluate din Niculae Feleag ă, Liliana Feleag ă, Contabilitate consolidat ă, O abordare european ă și
interna țional ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 2007, pp. 100-101; Marian S ăcărin, Practici și reglement ări de consolidare a
conturilor, Editura ASE, Bucure ști, 2012, pag. 75.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

64 Moneda func țional ă: euro
Moneda de prezentare: leu
Conversie necesar ă: din moneda func țional ă (euro) în moneda de prezentare (leul) prin metoda cursului
de închidere.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

65 2.2. REGULI PRIVIND CONVERSIA DIN MONEDA LOCAL Ă ÎN MONEDA FUNC ȚIONAL Ă
(METODA CURSULUI ISTORIC) CONFORM IAS 21

Conversia din moneda local ă în moneda func țional ă începe cu situa ția pozi ției financiare și se continu ă cu
situa ția rezultatului global. Diferen țele de curs valutar generate de conversia opera țiunii din str ăin ătate
sunt prezentate în profitul sau pierderea perioadei . Conversia din moneda local ă în moneda func țional ă se
fundamenteaz ă pe urm ătoarele reguli:

ELEMENTE CURS DE CONVERSIE
SITUA ȚIA POZI ȚIEI FINANCIARE
Active monetare
Cursul de schimb de la sfâr șitul perioadei de
raportare
Active nemonetare

-active nemonetare evaluate la cost

-active nemonetare reevaluate
-active nemonetare evaluate la valoarea just ă la sfâr șitul
perioadei de raportare
Cursul de schimb de la data recunoa șterii acestora

-cursul de schimb de la data recunoa șterii cursului
istoric
-cursul de schimb de la data reevalu ării
-cursul de schimb de la data evalu ării la valoarea
just ă
Datorii monetare Cursul de schimb de la sfâr șitul perioadei de
raportare
Datorii nemonetare Cursul de schimb de la data recunoa șterii acestora
Capital social, rezerve, rezultat reportat existent e la data
achi zi ției sau efectu ării investi ției în opera țiunea din str ăin ătate Cursul de schimb la data achizi ției sau efectu ării
investi ției în opera țiunea din str ăin ătate
Capital social, rezerve recunoscute ulterior datei achizi ției și
care reprezint ă un transfer de la un alt element de capital
propriu Cursul de schimb la data la care suma transferat ă a
fost recunoscut ă în contabilitate
Capital social, rezerve recunoscute ulterior datei achizi ției și
care nu reprezint ă un transfer de la un alt element de capital
prop riu Cursul de schimb la data recunoa șterii acestora
Rezultatul net al exerci țiului Se determina prin diferen ță
SITUA ȚIA REZULTATULUI GLOBAL
Venituri și cheltuieli, exceptând pe cele generate de element e
nemonetare (amortiz ări, deprecieri) Cursul de schimb de la data tranzac țiilor care le-au
generat. Se poate utiliza un curs mediu al unei
perioade (s ăpt ămân ă, luna, trimestru, semestru, an)
Cheltuieli cu amortiz ările și ajust ările pentru depreciere Cursul de schimb utilizat pe ntru elementele
depreciate
Venituri din subven ții pentru investi ții Cursul de schimb de la data recunoa șterii
subven ției pentru investi ții
Rezultatul net al exerci țiului Se preia din situa ția pozi ției financiare (bilan ț)
Câ știguri/pierderi din diferen țe de curs generate de conversia
opera țiunii din str ăin ătate Se determin ă prin diferen ță și reprezint ă elemente
ale profitului sau pierderii perioadei

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

66 2.3. REGULI PRIVIND CONVERSIA DIN MONEDA FUNC ȚIONAL Ă ÎN MONEDA DE
PREZENTARE (METODA CURSULUI DE ÎNCHIDERE) CONFORM I AS 21

Conversia din moneda func țional ă în moneda local ă începe cu situa ția rezultatului global și se continu ă cu
situa ția pozi ției financiare. Diferen țele de curs valutar generate de conversia opera țiunii din str ăin ătate
sunt prezentate la alte elemente ale rezultatului g lobal (rezerve din conversie), fiind o rubrica dist inct ă de
profitul sau pierderea perioadei. În situa țiile financiare consolidate trebuie s ă s eeviden țieze partea din
rezervele din conversie care apar ține intereselor care nu controleaz ă. Conversia din moneda func țional ă în
moneda de prezentare se fundamenteaz ă pe urm ătoarele reguli:

ELEMENTE CURS DE CONVERSIE
SITUA ȚIA REZULTATULUI GLOBAL
Venituri și cheltuieli Cursul de schimb de la data tranzac țiilor care le-au
generat. Se poate utiliza un curs mediu al unei
perioade (s ăpt ămân ă, luna, trimestru, semestru, an)
Rezultatul net al exerci țiului Se determin ă ca diferen ță între venituri și cheltuieli
Câ știguri/pierderi din diferen țe de curs generate de conversia
opera țiunii din str ăin ătate Se determin ă în situa ția pozi ției financiare și se
prezint ă și în situa ția rezultatului global, distinct de
profitul sau pierderea perioadei
SITUA ȚIA POZI ȚIEI FINANCIARE
Active monetare
Cursul de schimb de la sfâr șitul perioadei de
raportare
Active nemonetare Cursul de schimb de la sfâr șitul perioadei de
raportare
Datorii monetare Cursul de schimb de la sfâr șitul perioadei de
raportare
Datorii nemonetare Cursul de schimb de la sfâr șitul perioadei de
raportare
Capital social, rezerve, rezultat reportat existent e la data
achizi ției sau efectu ării investi ției în opera țiunea din str ăin ătate Cursul de schimb la data achizi ției sau efectu ării
investi ției în opera țiunea din str ăin ătate
Capital social, rezerve recunoscute ulterior datei achizi ției și
care reprezint ă un transfer de la un alt element de capital
propriu Cursul de schimb la data la care suma transferat ă a
fost recunoscut ă în contabilitate
Capital social, rezerve recunoscute ulterior datei achizi ției și
care nu reprezint ă un transfer de la un alt element de capital
propriu Cursul de schimb la data recunoa șterii acestora
Rezultatul net al exerci țiului Se preia din situa ția rezultatului global
Câ știguri/pierderi din diferen țe de curs generate de conversia
opera țiunii din str ăin ătate (rezerve din conversie) Se determin ă prin diferen ță

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

67 2.3. REGULI PRIVIND CONVERSIA SITUA ȚIILOR FINANCIARE ALE OPERA ȚIUNILOR
DIN STR ĂIN ĂTATE CONFORM OMFP 1802/2014

Situa țiile financiare anuale ale societ ăților nerezidente sunt convertite dup ă metoda cursului de închidere.
Aceast ă metod ă presupune:
a) în bilan ț:
– exprimarea elementelor din bilan ț, cu excep ția capitalurilor proprii, la cursul de închidere;
– exprimarea capitalurilor proprii la cursul ist oric;
– înscrierea, ca element distinct al capitaluril or proprii, a unei diferen țe din conversie (ct. 107 "Diferen țe
de curs valutar din conversie"), ce corespunde dife ren ței dintre capitalurile proprii la cursul de închide re
și capitalurile proprii la cursul istoric, precum și diferen ței dintre rezultatul determinat în func ție de cursul
mediu sau cursul de schimb de la data tranzac țiilor și rezultatul la cursul de închidere.

Diferen ța din conversie înscris ă în bilan țul consolidat este repartizat ă între societatea-mam ă și interesele
care nu controleaz ă;
b) în contul de profit și pierdere – exprimarea veniturilor și a cheltuielilor la cursul mediu. Când acesta
fluctueaz ă semnificativ, veniturile și cheltuielile vor fi exprimate la cursurile de sch imb de la data
tranzac țiilor.

Cursul de închidere este cursul de schimb de la dat a întocmirii bilan țului.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

68 2.4. APLICA ȚIE 4 PRIVIND CONVERSIA SITUA ȚIILOR FINANCIARE ALE
OPERA ȚIUNILOR DIN STR ĂIN ĂTATE CONFORM IAS 21

Societatea F, cu sediul social în Fran ța, este filiala societ ății M din România. Societatea M de ține 80% din
ac țiunile și drepturile de vot ale societ ății F, preluarea sub control efectuându-se în moment ul constituirii
acesteia la data de 01.01.N-4. La 31.12.N, situa ția pozi ției financiare și situa ția rezultatului global ale
societ ății F se prezint ă astfel:

1. Situa ția pozi ției financiare la 31.12.N

ELEMENTE VALORI (MII EURO)
ACTIV
Active necurente
Terenuri (dat ă achizi ție: 01.01.N-4)
Construc ții (dat ă achizi ție: 01.07.N-4)
Amortizare construc ții (dat ă achizi ție: 01.07.N-4)
Utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N-2)
Amortizare utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N-2)
Utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N)
Amortizare utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N)
Total active necurente
Active curente
Mărfuri (dat ă achizi ție 15.11.N-1)
Ajust ări pentru deprecierea m ărfurilor (dat ă achizi ție 15.11.N-1)
Mărfuri (dat ă achizi ție 01.12.N)
Clien ți
Ajust ări pentru deprecierea clien ților
Casa și conturi la b ănci
Cheltuieli înregistrate în avans
Total active curente

100
200
(60)
100
(30)
100
(10)
400

150
(150)
500
2.620
(20)
120
80
3.300
TOTAL ACTIV 3.700
DATORII
Datorii necurente
Credite bancare pe termen lung
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Efecte de plat ă
Alte datorii
Provizioane
Total datorii curente

280
280

1.500
340
290
50
2.180
TOTAL DATORII 2.460
CAPITALURI PROPRII
Capital social
Rezerve
Rezultatul exerci țiului
800
250
190
TOTAL CAPITALURI PROPRII 1.240
TOTAL CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII 3.700

4 Aplica ția prezentat ă este preluat ă și prelucrat ă din Marian S ăcărin, Practici și reglement ări de consolidare a conturilor,
Editura ASE, Bucure ști, 2012, pp. 81-90

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

69
2. Situa ția rezultatului global la 31.12.N

ELEMENTE VALORI (MII EURO)
Venituri din vânzarea m ărfurilor
Cheltuieli privind m ărfurile
Cheltuieli cu serviciile prestate de ter ți
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu ajust ările pentru depreciere
Cheltuieli cu provizioanele
Venituri din ac țiuni de ținute la entit ățile afiliate
Cheltuieli privind dobânzile
Rezultatul brut
Cheltuieli cu impozitul pe profit 4.820
(3.040)
(710)
(460)
(70)
(150)
(50)
20
(90)
270
(80)
Rezultatul net al exerci țiului 190

3. Informa ții suplimentare
3.1. Structura cheltuielilor cu amortizarea exerci țiului N:
Cheltuieli cu amortizarea construc țiilor – dat ă achizi ție 01.07.N-4: 50 mii euro
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor – dat ă achizi ție 01.01.N-2: 10 mii euro
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor – dat ă achizi ție 01.01.N: 10 mii euro

3.2. Structura stocurilor de m ărfuri:
Stocuri de m ărfuri – dat ă achizi ție 15.11.N-1: cost de achizi ție 150 mii euro, ajust ări pentru depreciere
constituite la 31.12.N 150 mii euro
Stocuri de m ărfuri – dat ă achizi ție 01.12.N: cost de achizi ție 500 mii euro

3.3. Ajust ările pentru deprecierea crean țelor clien ți au fost constituite la 31.12.N-1.

3.4. Cheltuielile înregistrate în avans vor presupu ne pl ăți în exerci țiul N+1.

3.5. Provizioanele au fost constituite la 31.12.N.

3.6. Structura rezervelor:
Rezerve constituite din rezultatul exerci țiului N-4: 30 mii euro
Rezerve constituite din rezultatul exerci țiului N-3: 80 mii euro
Rezerve constituite din rezultatul exerci țiului N-2: 70 mii euro
Rezerve constituite din rezultatul exerci țiului N-1: 70 mii euro

3.7. Evolu ția monedei euro în raport cu leul:

DATA CURS DE SCHIMB
01.01.N -4 2,0 0
01.07.N -4 2,2 0
31.12.N -4 2,4 0
31.12.N -3 3,0 0
01.01.N -2 3,0 0
31.12.N -2 3,4 0
15.11.N -1 3,6 0
31.12.N -1 3,7 0

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

70 01.01.N 3,7 0
01.12.N 4,2 0
31.12.N 4,3 0
ANUL CURS MEDIU
N-4 2,2 0
N-3 2,7 0
N-2 3,2 0
N-1 3,55
N 4,0 0

3.8. Moneda de prezentare a situa țiilor financiare consolidate este leul.

VARIANTA 1: filiala F reprezint ă o prelungire a activit ății societ ății mam ă M în str ăin ătate, F
având o autonomie redus ă fa ță de M.

Etapa 1. Stabilirea monedei func ționale și a metodei de conversie
Moneda local ă: euro
Moneda func țional ă: leu
Moneda de prezentare: leu
Modalitate de conversie: din moneda local ă în moneda func țional ă (identic ă cu moneda de prezentare) –
metoda cursului istoric

Etapa 2. Conversia situa ției pozi ției financiare

ELEMENTE VALORI
(MII EURO) CURS DE
CONVERSIE VALORI
(MII LEI)
ACTIV
Active necurente
Terenuri (dat ă achizi ție: 01.01.N-4)
Construc ții (dat ă achizi ție: 01.07.N-4)
Amortizare construc ții (dat ă achizi ție: 01.07.N-4)
Utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N-2)
Amortizare utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N-2)
Utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N)
Amortizare utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N)
Total active necurente
Active curente
Mărfuri (dat ă achizi ție 15.11.N-1) (1)
Ajust ări pentru deprecierea m ărfurilor (dat ă achizi ție 15.11.N-1)
Mărfuri (dat ă achizi ție 01.12.N)
Clien ți
Ajust ări pentru deprecierea clien ților
Casa și conturi la b ănci
Cheltuieli înregistrate în avans (2)
Total active curente

100
200
(60)
100
(30)
100
(10)
400

150
(150)
500
2.620
(20)
120
80
3.300

2,00
2,20
2,20
3,00
3,00
3,70
3,70
–

4,30
4,30
4,20
4,30
4,30
4,30
4,30
–

200
440
(132)
300
(90)
370
(37)
1.051

645
(645)
2.100
11.266
(86)
516
344
14.140
TOTAL ACTIV 3.700 – 15.191
DATORII
Datorii necurente
Credite bancare pe termen lung
Total datorii necurente

280
280

4,30
–

1.204
1.204

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

71 Datorii curente
Furnizori
Efecte de plat ă
Alte datorii
Provizioane (3)
Total datorii curente
1.500
340
290
50
2.180
4,30
4,30
4,30
4,30
–
6.450
1.462
1.247
215
9.374
TOTAL DATORII 2.460 – 10.578
CAPITALURI PROPRII
Capital social
Rezerve (4)
Rezultatul exerci țiului (6)
800
250
190
2,00
–
–
1.600
754,50
2.258,50
TOTAL CAPITALURI PROPRII (5) 1.240 – 4.613
TOTAL CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII 3.700 – 15.191
(1) Mărfurile achizi ționate pe data de 15.11.N-1 sunt prezentate la 31.1 2.N la valoarea realizabil ă net ă, motiv
pentru care atât valoarea brut ă cât și ajustarea pentru depreciere corespunz ătoare sunt convertite la cursul de
închidere.
(2) Cheltuielile înregistrate în avans sunt conside rate elemente monetare, deoarece vor presupune efec tuarea de
pl ăți în exerci țiul N+1.
(3) Provizioanele sunt constituite la 31.12.N, iar din modul de prezentare în situa țiile financiare individuale se
deduce c ă reprezint ă elemente monetare (datorii cu valoare și/sau scadent ă probabile).
(4) Rezervele sunt convertite pe baza cursului medi u al exerci țiului din al c ărui rezultat sunt constituite:
(30×2,20)+(80×2,70)+(70×3,20)+(70×3,55)=754,50 mii lei
Observa ție: în literatura de specialitate exist ă și varianta în care conversia rezervelor se efectuea z ă pe baza
cursurilor de la închiderea exerci țiilor care au generat rezultatul încorporat în reze rv ă. Dac ă s-ar fi folosit aceast ă
variant ă, valoarea rezervelor ar fi fost:
(30×2,40)+(80×3,00)+(70×3,40)+(70×3,70)=809 mii lei
(5) Capitalurile proprii se determin ă pe baza rela ției:
Total activ-Datorii (inclusiv provizioane)
(6) Rezultatul exerci țiului se determin ă prin diferen ță pe baza rela ției:
Total capitaluri proprii-Capital social-Rezerve-Alt e structuri de capitaluri proprii deja determinate

Etapa 3. Conversia situa ției rezultatului global

ELEMENTE VALORI
(MII EURO) CURS DE
CONVERSIE VALORI
(MII LEI)
Venituri din vânzarea m ărfurilor
Cheltuieli privind m ărfurile
Cheltuieli cu serviciile prestate de ter ți
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizarea (1)
Cheltuieli cu ajust ările pentru deprecierea m ărfurilor (2)
Cheltuieli cu provizioanele (3)
Venituri din ac țiuni de ținute la entit ățile afiliate
Cheltuieli privind dobânzile
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Rezultatul înainte de câ știgurile/pierderile din conversie
Câ știguri/pierderi din conversie (5) 4.820
(3.040)
(710)
(460)
(70)
(150)
(50)
20
(90)
(80)
190
– 4,00
4,00
4,00
4,00
–
4,30
4,30
4,00
4,00
4,00
–
– 19.280
(12.160)
(2.840)
(1.840)
(177)
(645)
(215)
80
(360)
(320)
803
1.455,50
Rezultatul net al exerci țiului (4) 190 – 2.258,50
(1) Conversia cheltuielilor cu amortizarea se efect ueaz ă la cursul utilizat pentru activele amortizate:
Cheltuieli cu amortizarea construc țiilor – dat ă achizi ție 01.07.N-4: 50×2,20=110 mii lei
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor – dat ă achizi ție 01.01.N-2: 10×3,00=30 mii lei
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor – dat ă achizi ție 01.01.N: 10×3,70=37 mii lei
(2) Conversia se efectueaz ă la cursul utilizat pentru activul corespunz ător depreciat.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

72 (3) Conversia se efectueaz ă la cursul din momentul recunoa șterii provizioanelor.
(4) Rezultatul exerci țiului este preluat din situa ția pozi ției financiare.
(5) Câ știgul/pierderea din conversie se determin ă prin diferen ță pe baza rela ției:
Rezultatul net al exerci țiului-Rezultatul înainte de câ știgurile/pierderile din conversie

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

73 VARIANTA 2: filiala F este autonom ă fa ță de societatea mam ă M.

Etapa 1. Stabilirea monedei func ționale și a metodei de conversie
Moneda local ă: euro
Moneda funcțional ă: euro
Moneda de prezentare: leu
Modalitate de conversie: din moneda func țional ă în moneda de prezentare – metoda cursului de închi dere

Etapa 2. Conversia situa ției rezultatului global

ELEMENTE VALORI
(MII EURO) CURS DE
CONVERSIE VALORI
(MII LEI)
Venituri din vânzarea m ărfurilor
Cheltuieli privind m ărfurile
Cheltuieli cu serviciile prestate de ter ți
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu ajust ările pentru deprecierea m ărfurilor
Cheltuieli cu provizioanele
Venituri din ac țiuni de ținute la entit ățile afiliate
Cheltuieli privind dobânzile
Rezultatul brut
Chelt uieli cu impozitul pe profit 4.820
(3.040)
(710)
(460)
(70)
(150)
(50)
20
(90)
270
(80) 4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
–
4,00 19.280
(12.160)
(2.840)
(1.840)
(280)
(600)
(200)
80
(360)
1.080
(320)
Rezultatul net al exerci țiului 190 – 760
Observa ție: În situa ția rezultatului,la sec țiunea alte elemente ale rezultatului global se prez int ă câ știgurile din
conversie, determinate și reg ăsite la rubrica Rezerve din conversie în situa ția pozi ției financiare. Aceste rezerve din
conversie vor fi prezentate separat pentru partea c are revine societ ății M (80%), respectiv pentru partea care revine
intereselor care nu controleaz ă (20%).

Etapa 3. Conversia situa ției poziției financiare

ELEMENTE VALORI
(MII EURO) CURS DE
CONVERSIE VALORI
(MII LEI)
ACTIV
Active necurente
Terenuri (dat ă achizi ție: 01.01.N-4)
Construc ții (dat ă achizi ție: 01.07.N-4)
Amortizare construc ții (dat ă achizi ție: 01.07.N-4)
Utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N-2)
Amortizare utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N-2)
Utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N)
Amortizare utilaje (dat ă achizi ție: 01.01.N)
Total active necurente
Active curente
Mărfuri (dat ă achizi ție 15.11.N-1)
Ajust ări pentru deprecierea m ărfurilor (dat ă achizi ție 15.11.N-1)
Mărfuri (dat ă achizi ție 01.12.N)
Clien ți
Ajust ări pentru deprecierea clien ților
Casa și conturi la b ănci
Cheltuieli înregistrate în avans
Total active curente

100
200
(60)
100
(30)
100
(10)
400

150
(150)
500
2.620
(20)
120
80
3.300

4,30
4,30
4,30
4,30
4,30
4,30
4,30
–

4,30
4,30
4,30
4,30
4,30
4,30
4,30
–

430
860
(258)
430
(129)
430
(43)
1.720

645
(645)
2.150
11.266
(86)
516
344
14.190

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

74 TOTAL ACTIV 3.700 – 15.910
DATORII
Datorii necurente
Credite bancare pe termen lung
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Efecte de plat ă
Alte datorii
Provizioane
Total datorii curente

280
280

1.500
340
290
50
2.180

4,30
–

4,30
4,30
4,30
4,30
–

1.204
1.204

6.450
1.462
1.247
215
9.374
TOTAL DATORII 2.460 – 10.578
CAPITALURI PROPRII
Capital social
Rezerve (1)
Rezerve din conversie (4)
Rezultatul exerci țiului (2 )
800
250
–
190
2,00
–
–
–
1.600
754,50
2.217,50
760
TOTAL CAPITALURI PROPRII (3) 1.240 – 5.332
TOTAL CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII 3.700 – 15.910
(1) Rezervele sunt convertite pe baza cursului medi u al exerci țiului din al c ărui rezultat sunt constituite, deoarece
rezultatul care st ă la baza constituirii acestora este convertit pe ba za cursului mediu anual:
(30×2,20)+(80×2,70)+(70×3,20)+(70×3,55)=754,50 mii lei
(2) Rezultatul exerci țiului este preluat din situa ția rezultatului global.
(3) Capitalurile proprii se determin ă pe baza rela ției:
Total activ-Datorii (inclusiv provizioane)
(4) Rezervele din conversie se determin ă prin diferen ță pe baza rela ției:
Total capitaluri proprii-Capital social-Rezerve-Rez ultatul exerci țiului-Alte structuri de capitaluri proprii deja
determinate

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

75 CAPITOLUL V
OPERA ȚII DE ELIMINARE A CONSECIN ȚELOR TRANZAC ȚIILOR EFECTUATE ÎNTRE
SOCIET ĂȚ ILE DIN CADRUL GRUPULUI

Obiectivul consolid ării este acela de a prezenta situa țiile financiare ale unui ansamblu de societ ăți ca și
cum acestea ar constitui o singur ă entitate. În consecin ță , pentru ob ținerea conturilor consolidate
(situa țiilor financiare consolidate), este necesar s ă se elimine consecin țele opera țiilor interne dintre
societ ățile din cadrul grupului.

La modul general, orice eliminare efectuat ă în procesul de consolidare are la baz ă urm ătoarele
reguli contabile:

a) dac ă retratarea are o inciden ță asupra capitalurilor proprii ale unei societ ăți se corijeaz ă:
– rezervele sau rezultatul reportat pentru fluxurile contabile aferente exerci țiilor anterioare exerci țiului
ale c ărui situa ții financiare consolidate se întocmesc. Acest trata ment este justificat, deoarece
rezervele corespund rezultatelor ob ținute în exerci țiile anterioare.
– rezultatul exerci țiului, dac ă fluxul contabil a luat na ștere în cursul exerci țiului pentru care se
întocmesc situa țiile financiare consolidate.
b) dac ă retratarea nu are nici o inciden ță asupra capitalurilor proprii se corijeaz ă fie dou ă elemente
bilan țiere, fie dou ă elemente din contul de profit și pierdere.

1. ELIMINAREA CONTURILOR RECIPROCE

Eliminarea conturilor reciproce vizeaz ă atât crean țele și datoriile reciproce (de exemplu, clien ți –
furnizori, efecte de primit – efecte de plat ă, împrumuturi acordate – împrumuturi primite), cât și veniturile
și cheltuielile reciproce (de exemplu, venituri din vânzarea m ărfurilor – cheltuielile privind m ărfurile,
venituri din dobânzi – cheltuieli privind dobânzile ).

Eliminarea conturilor reciproce se efectueaz ă în func ție de metoda de consolidare utilizat ă, ținând astfel
cont de urm ătoarele reguli:
a) conturile reciproce generate de opera țiile efectuate între societ ățile consolidate prin integrare
global ă se elimin ă la întreaga valoare;
b) deoarece punerea în echivalen ță nu presupune cumulul conturilor, consolidarea pe b aza acestei
metode nu presupune, în principiu, elimin ări de conturi reciproce.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

76 APLICA ȚIE. Se prezint ă urm ătoarea structur ă de grup:

Procentaj de control al M în: Tipul de control Meto da de consolidare
Societatea A : 70% Control Integrare global ă
Societatea B 5: 30% Control comun Punere în echivalen ță
Societatea C 6: 25% In fluen ță semnificativ ă Punere în echivalen ță

Între societ ățile din cadrul grupului au avut loc urm ătoarele opera ții:

I. Tranzac ții realizate între societ ățile M și A

Regul ă: Deoarece societatea A este consolidat ă prin integrare global ă, conturile reciproce se
elimin ă pentru întreaga valoare.

Tranzac ția 1 . În cursul exerci țiului N, societatea M a vândut m ărfuri societ ății A la pre țul de vânzare de
100 um, exclusiv TVA 7. Costul de achizi ție al m ărfurilor a fost pentru societatea M de 90 um. La
31.12.N, în urma vânz ării m ărfurilor, societatea M are o crean ță fa ță de societatea A de 32 um. M ărfurile
au fost vândute de societatea A la o alt ă societate din exteriorul grupului la pre țul de vânzare 120um,
exclusiv TVA.

Cump ărarea și vânzarea m ărfurilor au urm ătoarele consecin țe la nivelul conturilor de profit și pierdere ale
celor dou ă societ ăți:

Inciden ța la nivelul contului de profit și pierdere Societatea M Societatea A
Venituri din vânzarea m ărfurilor 100 120
Cheltuieli privind m ărfurile 90 100
Profit 10 20
Inciden ța la nivelul bilan țului Societatea M Societatea A
Clien ți 32 –
Furnizori – 32

Deoarece trebuie s ă se țin ă cont numai de rela țiile pe care le are grupul cu exteriorul, se elimin ă
consecin țele opera ției efectuate între societatea M și societatea A. Eliminarea vizeaz ă numai elemente din
contul de profit și pierdere. Astfel, se elimin ă venitul din vânzarea m ărfurilor înregistrat la societatea M și
cheltuiala privind m ărfurile înregistrat ă la societatea A. În consecin ță , la nivelul contului de profit și
pierdere consolidat se vor reg ăsi cheltuieli privind m ărfurile la o valoare egal ă cu costul la care a
achizi ționat societatea M m ărfurile (90 um) și venituri din vânzarea m ărfurilor la o valoare egal ă cu pre țul
la care a vândut societatea A m ărfurile. De asemenea, crean țele și datoriile reciproce generate de vânzarea
– cump ărarea m ărfurilor trebuie s ă fie eliminate.

5 Presupunem c ă societatea B este controlat ă de societatea SM împreun ă cu un al asociat (ac ționar) care de ține la rândul s ău
30% din capitalul societ ății B.
6 Societatea C este controlat ă exclusiv de un alt asociat (ac ționar).
7 Nu se ține cont de consecin țele taxei pe valoarea ad ăugat ă, deoarece prin cumulul conturilor este preluat ă taxa pe valoarea
ad ăugat ă de plat ă sau taxa pe valoarea ad ăugat ă de recuperat și nu taxa pe valoarea ad ăugat ă aferent ă cump ărărilor sau
vânz ărilor, respectiv taxa pe valoarea ad ăugat ă deductibil ă sau taxa pe valoarea ad ăugat ă colectat ă. M
A B C 70% 25%
30%

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

77
707= % 100
607 90
371 10
401=4111 32

Tranzactia 2. În cursul exerci țiului N, societatea A a facturat chirii societ ății M în valoare de 120 um. La
31.12.N, societatea A are o crean ță fa ță de societatea M, generat ă de facturarea acestor chirii, în valoare
de 40 um.

706=612 120
401=4111 40

Tranzac ția 3. În cursul exerci țiului N, societatea M a acordat un împrumut pe doi ani societ ății A în
valoare de 300 um. La 31.12.N, pentru împrumutul ac ordat, societatea M are de încasat de la societatea A
dobânzi în valoare de 60 um.

1661=2671 300
766=666 60
1685=2672 60

II. Tranzac ții realizate între societ ățile M și B

Regul ă: Deoarece societatea B este consolidat ă prin punerea în echivalen ță , în cadrul procesului de
consolidare nu rezult ă conturi reciproce.

III. Tranzac ții realizate între societ ățile A și B

Regul ă: Deoarece societatea A este consolidat ă prin integrare global ă, iar societatea B prin metoda
punerii în echivalen ță , în cadrul procesului de consolidare nu rezult ă conturi reciproce.

2. ELIMINAREA REZULTATELOR INTERNE
Atunci când sunt semnificative, profiturile sau pie rderile interne generate de opera țiile dintre societ ățile
din cadrul grupului trebuie s ă fie eliminate. Pragul de semnifica ție re ținut pentru eliminarea profiturilor
sau pierderilor interne se stabile ște de fiecare grup și trebuie s ă fie prezentat în notele explicative
consolidate. Astfel, grupurile au posibilitatea s ă neglijeze, în conturile consolidate, un num ăr important de
înregistr ări de eliminare a rezultatelor interne, înregistr ări care nu sunt semnificative din punctul de
vedere al form ării și interpret ării rezultatului consolidat.

La eliminarea rezultatelor interne, trebuie s ă se țin ă cont de urm ătoarele reguli:
a) rezultatele interne generate de opera țiile efectuate între societ ățile consolidate prin integrare global ă se
elimin ă la întreaga valoare;
b) dac ă sunt semnificative, rezultatele interne generate d e opera țiile realizate între o societate consolidat ă
prin punere în echivalen ță și o alt ă societate consolidat ă prin integrare global ă sau punere în echivalen ță
trebuie s ă fie eliminate:
– rezultatele interne nerealizate, generate de tran zac țiile dintre o societate consolidat ă prin punere
în echivalen ță și o societate consolidat ă prin integrare global ă, se elimin ă în limita procentajului de interes
de ținut de societatea consolidant ă în cadrul societ ății consolidate;

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

78 – rezultatele interne nerealizate, generate de tran zac țiile dintre o societate consolidat ă prin punere
în echivalen ță și o societate consolidat ă tot prin punere în echivalen ță , se elimin ă în limita produsului
procentajelor de ținute de societatea consolidant ă.

2.1. Eliminarea rezultatelor interne nerealizate af erente stocurilor și imobiliz ărilor

Stocurile și imobiliz ările, care provin din vânz ările efectuate între societ ățile din cadrul grupului,
încorporeaz ă profiturile sau pierderile realizate cu ocazia ace stor vânz ări. În condi țiile în care situa țiile
financiare consolidate trebuie s ă reflecte numai rezultatele tranzac țiilor efectuate cu societ ățile din afara
grupului, aceste profituri sau pierderi trebuie s ă fie eliminate prin intermediul rezultatelor sau re zervelor
societ ății care a efectuat vânzarea.

Tranzac ția 4. În cursul exerci țiului N, societatea M a vândut m ărfuri societ ății A la pre țul de vânzare de
120 um. Costul de achizi ție al acestora a fost de 100 um. La 31.12.N, societ atea A de ține în stoc m ărfuri
cump ărate de la M. Tranzactia dintre M și A nu este decontat ă pân ă la 31.12.N.

Profitul intern aferent stocului final este de 120- 100=20 um. Deoarece societatea A este consolidat ă prin
integrare global ă, profitul intern se elimin ă pentru întreaga valoare.

401=4111 120

707= % 120
607 100
371 20

Tranzac ția 5. Societatea C a vândut societ ății M produse finite la pre țul de vânzare de 200 um. Costul de
produc ție al acestora a fost de 170 um. La 31.12.N, societ atea M de ține în stoc produsele finite cump ărate
de la C. Tranzactia dintre C și M nu este decontat ă pân ă la 31.12.N.

Deoarece societatea C este consolidat ă prin metoda punerii în echivalen ță , rezultatul acesteia care con ține
un profit intern de 30 um este preluat la nivelul d e 25% în situa țiile financiare consolidate, afectând
valoarea titlurilor puse în echivalen ță .

768 Alte venituri financiare. Cota parte din
profitul sau pierderea aferent( ă) entit ății
asociate = 264 7,50

Tranzac ția 6. Societatea M a vândut societ ății C produse finite la pre țul de vânzare de 200 um. Costul de
produc ție al acestora a fost de 170 um. La 31.12.N, societ atea C de ține în stoc produsele finite cump ărate
de la M. Tranzactia dintre M și C nu este decontat ă pân ă la 31.12.N.

7015= % 200
711 170
345 30

Tranzac ția 7. La data de 01.01.N, societatea M a vândut societ ății A un utilaj la pre țul de vânzare de 150
um. Utilajul a fost achizi ționat de societatea M la 01.01.N-3 la costul de ach izi ție de 200 um. Metoda de
amortizare adoptat ă de societatea M a fost cea liniar ă, durata de via ță util ă fiind de 8 ani. Societatea A
amortizeaz ă utilajul achizi ționat pe baza metodei liniare și a duratei de via ță util ă de 5 ani. Tranzac ția
dintre M și A nu este decontat ă pân ă la 31.12.N.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

79
-Eliminarea conturilor reciproce
404=461 150
sau
4511.M=4511.F 150

-Eliminarea rezultatului intern generat de vanzarea utilajului
% = %
50 2131 2813 75
150 7583 6583 125

-Eliminarea rezultatului intern generat de amortiza rea utilajului
Amortizare la 31.12.N societatea A: 150×20%=30 um
Amortizare la 31.12.N grup: 200×12,50%=25 um
2813=6811 5

2.2. Eliminarea dividendelor

Dividendele încasate de o societate de la o alt ă societate din cadrul grupului trebuie s ă fie eliminate,
deoarece ele corespund unor rezultate care au fost luate în calculul rezultatelor consolidate ale exer ci țiilor
anterioare.

Tranzac ția 8. Pe data de 01.06.N, societatea M a încasat dividend e de la societatea A în valoare de 100
um.

Eliminarea dividendelor încasate de societatea M de la societatea A se efectueaz ă pentru întreaga valoare.

7611=106.M 100

Tranzac ția 9. Pe data de 01.06.N, societatea M a încasat dividen de de la societatea C în valoare de 20
um.
Deoarece suma încasat ă de societatea M sub form ă de dividende reprezint ă numai partea care îi revine
acesteia din rezultatul societ ății C, eliminarea dividendelor se efectueaz ă pentru întreaga valoare, chiar
dac ă societatea C este consolidat ă prin metoda punerii în echivalen ță .

7612=264 20

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

80 CAPITOLUL VI
APLICA ȚII METODE DE CONSOLIDARE

DE REZOLVAT – Bilan țurile și conturile de profit și pierdere ale societ ăților M și F la 31.12.N se
prezint ă astfel:

Bilan ț la 31.12.N
ELEMENTE M F
ACTIVE
Active necurente
Imobiliz ări corporale
Titluri F
Crean țe imobilizate
Total active necurente
Active curente
Stocuri de m ărfuri
Clien ți
Casa și conturi la b ănci
Total active curente
Total active

CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Datorii
Datorii necurente
Împrumuturi și datorii asimilate
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Total datorii curente
Total datorii
Capitaluri proprii
Capital social
Rezerve
Rezultatul exerci țiului
Total capitaluri proprii
Total capitaluri proprii și datorii

1.000
3.000
1.000
5.000

2.000
2.000
1.000
5.000
10.000

1.000
1.000

2.000
2.000
3.000

4.500
1.500
1.000
7.000
10.000

6.000
–
500
6.500

4.000
3.000
1.500
8.500
15.000

3.700
3.700

4.000
4.000
7.700

5.000
2.000
300
7.300
15.000

Cont de profit și pierdere la 31.12.N
ELEMENTE M F
Venituri din vânzarea m ărfurilor
Alte venituri din exploatare
Cheltuieli privind m ărfurile
Alte cheltuieli din exploatare
Rezultat din exploatare
Venituri din imobiliz ări financiare
Venituri din dobânzi
Cheltuieli privind dobânzile
Alte cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultatul exerci țiului 20.000
2.000
(16.000)
(1.000)
5.000
250
300
(100)
(4.250)
(3.800)
1.200
(200)
1.000 25.000
1.000
(21.000)
–
5.000
–
50
(550)
(4.180)
(4.680)
320
(20)
300

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

81 Informa ții suplimentare:

1. Societatea M a achizi ționat 60% din capitalul societ ății F, în momentul constituirii acesteia, la un pre ț
de 3.000 um.Capitalul social al societ ăților M și F este format din ac țiuni ordinare.

2. În cursul exerci țiului N, societatea M a încasat dividende de la soc ietatea F în sum ă de 250 um.

3. Stocul de m ărfuri al societ ății M este achizi ționat de la societatea F, iar din vânzarea acestui stoc
societatea F a înregistrat un profit de 100 um.

4. În urma tranzac ției de la punctul 3, la 31.12.N societatea M are o datorie comercial ă fa ță de societatea
F în sum ă de 1.000 um.

5. În cursul exerci țiului N, societatea M a vândut societ ății F un teren în urm ătoarele condi ții: pre ț de
vânzare 400 um, cost de achizi ție al societ ății M a fost de 360 um.

6. În cursul exerci țiului N, societatea M a acordat societ ății F un împrumut în valoare de 700 um,
rambursabil în N+4. Dobânzile decontate în exerci țiul N și aferente exerci țiului N au fost de 50 um.

Să se întocmeasc ă situa țiile financiare consolidate ale grupului format din societ ățile M și F.

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

82
Bilan țul consolidat la 31.12.N
ELEMENTE 31.12.N
ACTIVE
Active necurente
Imobiliz ări corporale
Crean țe imobilizate
Total active necurente
Active curente
Stocuri de m ărfuri
Clien ți
Casa și conturi la b ănci
Total active curente
Total active

CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Datorii
Datorii necurente
Împrumuturi și datorii asimilate
Total datorii necurente
Datorii curente
Furnizori
Total datorii curente
Total datorii
Capitaluri proprii
Capitaluri proprii atribuibile proprietarilor socie t ății mam ă:
Capital social
Rezerve (consolidate)
Rezultatul exerci țiului (consolidat)
Interese care nu controleaz ă:
– rezultatul exerci țiului financiar
– alte capitaluri proprii
Total capitaluri proprii
Total capitaluri proprii și datorii

Contul de profit și pierdere consolidat la 31.12.N
ELEMENTE 31.12.N
Venituri din vânzarea m ărfurilor
Alte venituri din exploatare
Cheltuieli privind m ărfurile
Alte cheltuieli din exploatare
Rezultat din exploatare
Venituri din imobiliz ări financiare
Venituri din dobânzi
Cheltuieli privind dobânzile
Alte cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat brut
Impozit pe profit
Rezultat total (ansamblului consolidat):
– atribuibil proprietarilor societ ății mam ă (rezultat consolidat)
– atribuibil intereselor care nu controleaz ă

CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă
SUPORT AT ID 2018 – CONF. UNIV. DR. GUINEA FLAVIUS- ANDREI

83 BIBLIOGRAFIE CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă

1. MARIAN S ĂCĂRIN, PRACTICI ȘI REGLEMET ĂRI DE CONSOLIDARE A CONTURILOR,
EDITURA ASE, BUCURE ȘTI, 2012
2. NICULAE FELEAG Ă, LILIANA FELEAG Ă, CONTABILITATE CONSOLIDAT Ă, O
ABORDARE EUROPEAN Ă ȘI INTERNA ȚIONAL Ă, EDITURA ECONOMIC Ă,
BUCURE ȘTI, 2007
3. MARIA M ĂDĂLINA GÂRBIN Ă, ȘTEFAN BUNEA, SINTEZE, STUDII DE CAZ ȘI TESTE
GRIL Ă PRIVIND APLICAREA IAS (REVIZUITE)-IFRS, VOL. 3, ED ITURA CECCAR,
BUCURE ȘTI, 2008
4. Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglement ărilor contabile privind situa țiile financiare
anuale individuale și situa țiile financiare anuale consolidate, Publicat in Mon itorul Oficial, Partea
I nr. 963 din 30/12/2014, actualizat la 21.06.2017
5. Ordinul nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglement ărilor contabile conforme cu Standardele
Interna ționale de Raportare Financiar ă, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1020 din
19/12/2016
6. IAS27 SITUA ȚII FINANCIARE INDIVIDUALE
7. IAS28 INVESTI ȚII ÎN ENTIT ĂȚ ILE ASOCIATE ȘI ÎN ASOCIERILE ÎN PARTICIPA ȚIE
8. IFRS10 SITUA ȚII FINANCIARE CONSOLIDATE
9. IFRS11 ANGAJAMENTE COMUNE
10. IFRS12 PREZENTAREA INTERESELOR DE ȚINUTE ÎN ALTE ENTIT ĂȚ I
11. IAS21 EFECTELE VARIA ȚIEI CURSURILOR DE SCHIMB VALUTAR
12. Ghid practic de aplicare a Reglement ărilor contabile privind situa țiile financiare anuale
individuale și situa țiile financiare anuale consolidate aprobate prin OM FP nr. 1802/2014, editura
CECCAR, Bucure ști, 2015
13. Ghid pentru preg ătirea candida ților la examenul de aptitudini pentru ob ținerea calit ății de expert
contabil și contabil autorizat, edi ția a VI-a revizuit ă și ad ăugit ă, editura CECCAR, Bucure ști, 2018
14. Corina Gra țiela Bâtc ă-Dumitru, Contabilitate și raportare financiar ă, Editura CECCAR, Bucure ști,
2017