Suplimentele Nutritive în Alimentație

Diverse

Suplimentele Nutritive în Alimentație

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== 90f3553ab2f0e9995acdf5bc277343ab8edf0591_65158_1 ===

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ NAPOCA

Facultatea de Biologie și Geologie

MASTER ȘTIINȚELE NUTRIȚIEI

POLITICI ȘI STRATEGII GLOBALE PRIVIND HRANA

Suplimentele alimentare

Masterand:

ILIEȘ HOCA (FIȚIU) ADRIANA

2017

SUPLIMENTELE ALIMENTARE

În condițiile în care recentul raport al Global Industry Analysts Inc. a dat publicității informația conform căreia în cursul acestui an, pe fondul creșterii populației în vârstă, ca și a dezvoltării gradului de conștientizare al populației privind starea generală de sănătate și starea de bine, se estimează la nivel global un consum record al suplimentelor de plante și remedii, care va ajunge la valoarea de 107 bilioane de dolari, nu mai poate fi o surpriză pentru nimeni faptul că acest trend s-a remarcat și la nivelul populației din România.

În acest context am optat pentru alegerea prezentei teme, respectiv „Suplimentele alimentare”, luând în considerare nu doar creșterea exponențială a vânzărilor de suplimente alimentare în țara noastră, înregistrată în ultimii ani, ci și interesul în continuă creștere al românilor pentru consumul suplimentelor alimentare, care anul trecut a înregistrat o creștere de 20%, estimările la nivelul anului 2017, în acest domeniu, atingând o valoare a cifrei vânzărilor de peste 230 milioane de euro.

Mai mult, piața românească a suplimentelor alimentare este în acest moment „cea mai dinamică din zona Europei Estice”, specialiștii prognozând o creștere spectaculoasă a acesteia cu până la 40%.

Având în vedere faptul că tot mai mulți români se arată interesați de ameliorarea, respectiv menținerea stării generale de sănătate, prin intermediul numeroaselor suplimente alimentare existente pe piață în acest moment, se impune o cât mai bună informare a acestora, astfel încât aceștia să aibă capacitatea de a alege cele mai bune produse.

Integrarea țării noastre în U.E. a reprezentat un pas înainte în domeniul dedicat sănătății publice, ulterior sesizându-se dezvoltarea diverselor mijloace dedicate abordării aplicative, ca și teoretice, a procesării alimentelor, în paralel cu un control al siguranței alimentelor și cu transpunerea legislației existente la nivel comunitar și pe plan național.

Domeniul legislativ dedicat suplimentelor alimentare

Conceptul suplimentelor alimentare a început să fie inclus în vocabularul uzual încă de la finele secolului trecut, primele baze legislative în domeniu fiind puse în Statele Unite ale Americii, în cadrul „Dietary Supplement Health and Education act of 1994”, după numeroase controverse între producătorii de suplimente alimentare și consumatorii acestora și celebra F.D.A. – Food and Drug Administration.

Momentul zero al diverselor modificări ce au fost sesizate în domeniul dedicat suplimentelor alimentare pe plan european l-a constituit adoptarea de către U.E. a Directivei 46/2002, dedicată apropierii legislațiilor din state membre, cu elaborarea cerințelor de sănătate, cu adoptarea diverselor reguli dedicate plantelor medicinale tradiționale, ca și cu elaborarea regulilor dedicate etichetării acestor produse.

Adoptarea legislației la nivel european s-a impus pe fondul conștientizării rolului pe care nutriția îl deține în menținerea stării de sănătate a populației, tot mai mult afectată de poluarea mediului ambiant, ca și de stresul cotidian, condiții în care s-a încercat creșterea rezistenței organismului și consumul suplimentelor alimentare, sesizându-se o adevărată explozie a activităților de producție și de comercializarea acestora.

Ulterior aderării României la Uniunea Europeană, legislația acesta s-a transpus pe plan național, în domeniul dedicat suplimentelor alimentare Directiva anterior menționată fiind integrată în Ordinul 1069/2007 al ministrului sănătății. Gradual, s-a urmărit transpunerea pe plan național a întregii legislații europene din domeniul dedicat suplimentelor alimentare (a se vedea Anexa 1), de-a lungul timpului fiind adoptate numeroase acte legislative, dintre care amintim:

Ordinul 1069/2007 al M.S.P. privind aprobarea Normelor dedicate suplimentelelor alimentare ce au la bază vitamine și minerale, transpunând Directiva CE 46 / 2002

Ordinul comun 1228/2005/244/63/2006 al M.A.P.D.R., M.S.P. și A.N.S.V.S.A. vizând aprobarea Normelor tehnice dedicate comercializării suplimentelor alimentare de origine animală/vegetală sau/și a amestecurilor, predozate

Ordinul comun 244/401/2005 al M.A.P.D.R., M.S.P. vizând prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice

H.G. nr. 106/2002 cu ulterioarele modificări și completări vizând etichetarea alimentelor

H.G. nr. 685/2009 vizând modificarea și completarea H.G.106/2002 – a se vedea și Anexa 2

Definirea și catalogarea suplimentelor alimentare

În conformitate cu mențiunile incluse în Ordinul nr. 1069/2007 al Ministerului Sănătății Publice, prin suplimente alimentare se înțelege acele produse alimentare ce au scopul de a completa „dieta normală”; acestea reprezentând „surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, separat sau în combinație, comercializate sub formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule și alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător și alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în cantități mici, măsurabile”, cu mențiunea că în categoria nutrienților sunt incluse vitaminele, ca și mineralele.

Conform prevederilor Directivei 46/2002, ca și a Ordinului M.S.P. nr.1069/2007 suplimentele alimentare se împart în următoarele categorii:

Suplimente ce conțin vitamine și/sau minerale – acestea trebuie să îndeplinească toate criteriile ce sunt menționate în cadrul Directivei 46/2004 vizând suplimentele alimentare, unitățile de măsură aferente fiind stabilite în cadrul Anexei II a Directivei 46/2002 – Aceste suplimente sunt notificate prin completarea unui formular la Ministerul Sănătății

Suplimente ce conțin alte substanțe ce au efect nutrițional ori fiziologic în această categorie fiind incluse enzimele, amino-acizii, prebioticele, probioticele, acizii grași esențiali, botanicele și extractele botanice, substanțele activ biologice, precum licopenul, coenzima Q 10, glucozaminele, etc – Aceste suplimente sunt notificate în cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare din M.A.D.R., ori a Institutelor Naționale de Sănătate Publică, prin intermediul Centrelor Regionale de Sănătate Publică

Orice supliment alimentar trebuie să fie însoțit de o etichetă, aceasta incluzând:

Denumirea produsului ce este oferit spre comercializare – se impune precizarea expresă a mențiunii că respectivul produs reprezintă un supliment alimentar. În cazul suplimentelor de import, eticheta trebuie să includă denumirea comercială de fabricație și comercializare din statul producător

Forma în care se comercializează suplimentul alimentar – respectiv capsule, tablete, pulbere, tablete masticabile, lichid, etc

Compoziția suplimentului alimentar respectiv, menționându-se lista tuturor ingredientelor (atât calitativă, cât și cantitativă), incluzând:

-numele tuturor categoriilor de substanțe ori nutrițienți din componența

-mineralele și vitaminele acceptate de legislație

-cantitatea substanțelor nutritive/porție produs/consum zilnic

Diversele informații nutriționale

Modul în care trebuie să fie administrat respectivul supliment alimentar – Cu mențiunea că se impune respectarea indicațiilor producătorului în domeniul perioadei de administrare, ca și a porției zilnice, ca și a ritmului de administrarea dozelor în cursul unei zile

Termenul valabilității suplimentului alimentar – data durabilității minimale, respectiv termenul până în momentul care produsil își menține, în condițiile de depozitare corecte, toate caracteristicile specifice

Condițiile depozitării ori utilizării

Denumirea, ca și sediul companiei producătoare, a distribuitorului, respectiv ambalatorului

Alte mențiuni speciale – avertismentul nedepășirii porției recomandate consumului zilnic, ca și atenționarea evitării contactului cu copii, respectiv a faptului că aceste suplimente nu por să se substituie unei alimentații echilibrate, variate

Diverse atenționări/precauții speciale

Cele mai multe dintre suplimentele alimentare existente pe piață în situația unei diete echilibrate ori a unei stări de sănătate bune, în domeniu existând chiar unele semnale de alarmă ale specialiștilor care atrag atenția că unele substanțe conținute în suplimente se pot dovedi a fi toxice pentru unele organisme ori în asociere cu unele medicamente.

În cazul mineralelor diverse ce se regăsesc în conținutul suplimentelor alimentare, acestea pot susține nu doar diversele acțiuni biologice ale unui organism, ci și sistemul musculo-scheletic, mai ales pe fondul realizării unor eforturi ce pot determina o creștere a eliminării mineralelor ce sunt implicate în cadrul diverselor procese celulare, situație în care se impune uneori suplimentarea dietei cu astfel de substanțe (mai ales în cazul sportivilor).

Mineralele incluse în suplimentele alimentare au :

Un rol catalitic – cazul sărurilor de Cu, de Fe, de I ori Co

Rol plastic – cazul sărurilor de Ca, de Mg, de P, de K, de Na, etc

Mineralele ocuăpă un loc primordial în cadrul proceselor complexe de transmitere nervoasă, în contracțiile musculare, dar și în activitatea enzimatică, diminuarea sau lipsa acestora de la nivelul unui organism putând genera afecțiuni diverse, cele mai frecvente fiind:

Anemia – determinată de o lipsă de Fe

Hipotiroidia– determinată de lipsa iodului din organism

De asemenea, numeroasele studii ce au fost realizate de-a lungul timpului au reușit să scoată în evidență faptul că o anumită deficiență a zincului din organism poate atrage după sine diminuarea reacției sistemului imunitar, cu apariția unor infecții farigiene, a unor afecțiuni pulmonare, dar și a rinitelor. Nu se recomandă însă supradozarea unui anumit element, situație în care se poate produce o subdozare a altor elemente vitale pentru buna funcționare a organismului, un consum exagerat de Fe putând, spre exemplu, determina reducerea apreciabilă a aportului de Cu, Zn și Cr.

În cazul sodiului (respectiv Na), ce are ure un rol deosebit în procesul de metabolizarea apei, în creșterea tonusului muscular, a excitabilității neuro-musculare, dar și în realizarea echilibrului osmotic și al celui acido-bazic (cu ingerarea din banala sare de bucătărie – NaCl), în cazul unor pierderi excesive (urină, transpirație, fecale), fără suplimentarea aferentă, pot fi remarcate numeroase tulburări, care în timp pot duce la o dereglare a funcțiilor celulare.

De asemenea și potasiul, ce este considerat ca fiind cationul intracelular principal, un rol deosebit în cadrul organismului, în special în contracția musculară, menținerea presiunii sangvine în limitele normale, transmiterea impulsurilor nervoase, contracția mușchilor scheletici și ai mușchilor miocadrului, ca și în metabolismul glucidic, dezvoltarea excitabilității neuro-musculare și în formarea acetilcolinei.

Concluzionând, preparatele ce includ în componența lor diverse vitamine, minerale ori substanțe cu efect fiziologic sau nutrițional, sunt recomandate doar în cazul în care, din diverse considerente, acestea nu se regăsesc în cantitatea optimă a alimentației zilnice, ori în situația existenței unor deficiențe la nivelul organismului.

În conformitate cu legislația europeană, transpusă și la nivelul legistativ românesc, toate suplimentele alimentare comercializate pe piață trebuie să respecte normele de puritate, ca și pe cele de dozaj, fiind supuse comercializării fără prescripție doar suplimentele a căror siguranță a fost stabilită experimental.

În ciuda prețurilor uneori destul de ridicate, suplimentele alimentare continuă să fie consumate zilnic de tot mai multe persoane, statisticile indicând constant o creștere periodică a volumului vânzărilor, acesta reprezentând un procent important din volumul total al vânzărilor de medicamente.

De asemenea, chiar dacă sumele ce sunt alocate periodic promovării diverselor suplimente alimentare în mass-media sunt din ce în ce mai considerabile, o parte dintre produsele promovate nu reușesc să își dovedească eficiența în timpul prognosticat, altele fiind toxice în cazul organismelor cu diverse patologii ori în combinație cu unele produse medicamentoase.

Cu toate acestea, sumele anuale investite, cărora li se adaugă cifrele uriașe obținute din vânzarea acestor produse, dovedesc profitul considerabil pe care reușesc să îl obțină marii producători, pe fondul interesului crescut al populației cu privire la menținerea/restabilirea stării generale de sănătate, respectiv la eliminarea efectelor nocive ale stresului cotidian.

BIBLIOGRAFIE

Autori consultați:

S. Mănescu, G. Tănăsescu, S. Dumitrache, M. Cucu, Igiena, București, Editura Medicală, 2012

Site-uri consultate:

http://www.sciencecodex.com/trends_in_food_supplements_differ_from_country_to_country_new_study_finds-129934

http://www.euromonitor.com/herbal-traditional-products-in-romania/report

http://www.prweb.com/releases/herbal_supplements/herbal_remedies/prweb9260421.htm

http://www.business-cover.ro

http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202008/Legislatie/32002L0046.PDF

http://www.fda.gov/Food/DietarySupplements/

http://lege5.ro/Gratuit/geydqmjxha/ordinul-nr-1069-2007-pentru-aprobarea-normelor-privind-suplimentele-alimentare

http://extwprlegs1.fao.org/docs/pdf/eur42650.pdf

Documente consultate:

Directive 2002/46/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 10 June 2002 on the approximation of the laws of the Member States relating to food supplements

Dietary Supplement Health and Education act of 1994

Country Report Herbal/Traditional Products in Romania 2016

Studiul elaborat de E.A.S. pentru C.E. vizând „THE USE OF SUBSTANCES WITH NUTRITIONAL OR PHYSIOLOGICAL EFFECT OTHER THAN VITAMINS AND MINERALS IN FOOD SUPPLEMENTS”

Raportul Global Industry Analysts Inc. 2016

Global Herbal Supplements and Remedies Market to Reach US$107 Billion by 2017, According to New Report by Global Industry Analysts, Inc.

Legislație consultată :

Legea nr. 57/2000 vizând reglementarea producției, a circulației și a comercializării alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 3/31.01.2002

Legea 150/2004 ulterior modificată și completată prin intermediul Legii 412/2005 vizând siguranța alimentelor

Legea 239/2010 vizând modificarea, ca și completarea Legii 491/2003 dedicată planetlor medicinale și aromatice

O.U.G. nr. 97/2001 vizând reglementarea producției, a circulației și a comercializării alimentelor

Ordinul M.S.F. și M.A.A.P. 438/295/2002 dedicate Normelot privind aditivii alimentari ce sunt destinați folosirii în produsele alimentare dedicate consumului uman

Ordinul M.S.P. 1744/ 2008

H.G. 106/2002 vizând etichetarea alimentelor

H.G. 685/2010 vizând modificarea și completarea H.G. 106/2002 pentru etichetarea alimentelor

Ordinul comun M.S.P.P./M.A.P.D.R. nr. 1813/217/2006 vizând aromele din alimente

Ordinul comun A.N.S.V.S.A./M.A.D.R./M.S.P./A.N.P.C. nr.121/530/2007 vizând contaminanții din alimentele de origine animală/non animală

Ordinul 1069/2007 al M.S.P. privind aprobarea Normelor dedicate suplimentelelor alimentare ce au la bază vitamine și minerale, transpunând Directiva CE 46 / 2002

Ordinul comun 1228/2005/244/63/2006 al M.A.P.D.R., M.S.P. și A.N.S.V.S.A. vizând aprobarea Normelor tehnice dedicate comercializării suplimentelor alimentare de origine animală/vegetală sau/și a amestecurilor, predozate

Ordinul comun 244/401/2005 al M.A.P.D.R., M.S.P. vizând prelucrarea, procesarea și comercializarea plantelor medicinale și aromatice

H.G. nr. 106/2002 cu ulterioarele modificări și completări vizând etichetarea alimentelor

H.G. nr. 685/2009 vizând modificarea și completarea H.G.106/2002

Regulament nr. 258/1997 al Parlamentului European și Consiliului vizând alimentele și ingredientele alimentare noi

Regulament nr. 1924/2006 al Parlamentului European și Consiliului vizând mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare

Regulament nr. 178/2002 al Parlamentului European și Consiliului vizând stabilirea principiilor și a cerințelor generale dedicate legislației alimentare, ca și de instituirea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilirea procedurilor

Regulament nr. 333/2007 al Parlamentului European și Consiliului vizând stabilirea metodelor de prelevarea probelor și analiză pentru controlul oficial al unor substanțe

Regulament nr. 1925/2006 al Parlamentului European și Consiliului vizând adaosul de vitamine și minerale, ca și adaosul anumitor substanțe de alt tip în produsele alimentare

Regulament nr. 629/2008 al Parlamentului European și Consiliului

Regulament nr. 1137/2008 al Parlamentului European și Consiliului

Regulament nr. 1170/2009 al Parlamentului European și Consiliului

Regulament nr. 1129/2011 al Parlamentului European și Consiliului

Regulament nr. 1169/2011 al Parlamentului European și Consiliului

Regulament nr. 432/2012 al Parlamentului European și Consiliului

Directiva 2006/37/CE/2006 a Comisiei care modifică Anexa II a Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind includerea anumitor substanțe

ANEXA 1

Legislația Uniunii Europene în domeniul suplimentelor alimentare