Suplimente nutritive cu rol imunostimulator, folosite în practica farmaceutică [609374]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA FARMACIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducator Științific : Absolvent: [anonimizat].d r.farm .Ladislau Rosenberg Cenușă Carmina Mirela

SIBIU 2017

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA“ DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA FARMACIE

Suplimente nutritive cu rol imunostimulator, folosite în practica farmaceutică

Conducător Științific : Absolvent: [anonimizat].d r.farm .Ladislau Rosenberg Cenușă Carmina Mirela

SIBIU 2017

Această lucrare este dedicată părinților mei și tuturor dascălilor care, prin
profesionalismul lor, mi -au călăuzit pașii în drumul spre formarea profesională
Menționez faptul că reunirea tuturor studiilor pe care le -am întreprins în acest
proiect de diplomă de o asemenea anvergură n -ar fi fost posibilă fără îndrumarea de un
înalt pro fesionalism științific a d -lui Conf.d r.farm. Ladislau Rosenberg, care a dat dov adă
de înțelegere și răbdare oferindu -mi cu generozitate cunoștințele și sprijinul domniei sale,
alături de un bogat material științific și bibliografic.
Pentru tot sprijinul oferit adresez întreaga mea recunoștiință.

Cenușă Carmina Mirela

CUPRINS
PARTEA GENERALĂ
Introducere ……………………………… ……………………………………………….. pag 1
Capitolul 1 Structura și funcționarea Sistemului Imunitar ……………………….pag 2
1.1 . Scurt istoric al imunologiei ………………………………………………..pag 2
1.2 Organele Sistemului Imunitar …………………………………………….pag 3
A. Timusul …… …………………………………………………………..pag 3
B. Ganglionul Linfatic ………… …………………………………………..pag 3
C. Splina …… …………………………………………………………….pag 5
1.3 . Componenta celulară a Sistemului Imunitar …………………………..…pag 6
A. Linfocitul T …………………… ………………………………………….pag 6
B. Linfocitul B……………………………………………………………… pag 6
C. Alte limfocite cu rol in imunitate …… ……………………………………pag 7
D. Imunoglobulinele …………………… …………………………… ………pag 8
E. Granulocitele ……………………………………………..……………pag 9
F. Macrofagele …………… ……………………………..………….……..pag 11
1.4 . Tipuri de imunitate ……………………………… …………………………….pag 12
A. Clasificare după celula efectoare ……………………………………….pag 12
B. Clasific are după modalitatea de c âștigare a imunității ….……………..pag 12
C. Clasificare după efectul immunologic al imunitățiii .……………………..pag 12
Capitolul 2 Plante medicinale cu efect imunostimulator …………………………pag 13
2.1. Scurt istoric al produselor naturale……… .……………………………….pag 13
2.2. Produs e naturale cu efect imunostimule nt – Reprezentanți ………….pag 14
Capitolul 3 Suplimente nutritive cu efect imunostimulator pe bază de extracte
din specii de Echinacea………… …………………………………………….…….pag 19
3.1. Scurt is toric al plantei Echinac ea………………………………………….…..pag 19
3.2. Genul Echinac ea – Caracteristici Generale …………………………….….……pag 21
3.3. Compoziția chimică a unor plant e medicinale din Genul Echinace a ……..….pag 2 3
3.3.1 . Polizaharidele ……………………………………………………….pag 2 4
3.3.2 . Flavonoizii …………………………………………………………..pag 24
3.3.3 . Derivati ai acidului cafeic …………………………………………..pag 2 5
3.3.4 . Uleiurile volatile …………………………………………………….pag 25

3.3.5 . Poliacetilenele ………………………………………………. …………pag 25
3.3.6 . Alchilamide ………………………………………………………….pag 25
3.3.7 . Alcaloizi ……………………………………………………………..pag 25
3.3.8 . Alte componente …………………………………………………….pag 25
3.4. Farmacolog ia plantelor din Genul Echinace a……………………… ………….pag 26
3.4.1 . Proprietățile anti -inflamato are și regeneratoare tisulare …………….pag 26
3.4.2 . Proprietăți imunostimulatoare ……………………………………….pag 27
3.4.3 . Proprietăți antivirale …………………………………………………pag 27
3.4.4 . Proprietăți antibacteriene ………… ………………………………….pag 27
3.4.5 Proprietăți antitumora le………………………………………………pag 28
3.5. Indica ții și Administrare …………………………………………………. ……………………..pag 28
3.6. Contraindicații, Interacțiuni și Reacții Adverse ……………………………….pag 30
3.7 Preparate farm aceutice cu extracte de Echinac ea……………….. ……………………..pag 31

PARTEA SPECIALĂ ………………………………………………………………. pag 34
Capitolul 4 Metodologia de cercetare …… ………………………………………….pag 35
4.1. Motivația și Scopul lucrării ……………………………………………. ……………………..pag 35
4.2. Material și Metodă ………………………………………………………… ……………………..pag 36
4.3. Rezultate și discuții …… ……………………………………………………….pag 37
Concluzii ………………………………………………………………… ……….. pag 54
Bibliografie
Anexe
Abrevieri

PARTEA GENERALĂ

1
Introducere

Acestă lucrare științifică încearcă să aducă informații de actualitate despre suplimentele nutriti ve
ce conțin extract de Echinace a, fiind motivată de două aspecte și anume faptul că, domeniul imunologiei
este unul foarte dinamic pentru științ ele medicale. Imunitatea fiind esențială pentru organismal uman și
de aceea, funcționarea anormală a sistemului imunitar, are urmări grave, care duc la deces .
Prin această lucrare doresc să scot în evidență rolul imunostimulator al plantelor medicinale d in
genul Echinacea, și totodată doresc să obțin informații despre cunoștiințele pe care le are populația despre
produsele farmaceutice ce conțin extracte de Echinacea.
Al doilea aspect tine de mine ca persoană, care m -am confrunat și mă confront cu defici ențe ale
sistemului imunitar și nu în ultimu l rând ca utilizator de Echinac ea.
Lucrarea de față este structurată în 4 capitole astfel:
Capitolul 1 abordează noțiuni despre sistemul imunitar, începâ nd cu un scurt istoric al
imunologiei, organele sis temului imunitar, celulele sistemului imunitar, tipuri de imunitate
Capitolul 2 prezintă noțiuni despre p lantele medicinale cu efect imunostimulator.Acest capitol
este structurat în 2 subcapitole care conțin noțiuni despre istoria produselor naturale și despre o
parte din reprezentanții produselor n aturale cu efect imunostimulent.
Capitolul 3 este dedicat suplimentelor nutritive cu efect imunostimulator pe bază de extracte din
specii de Echinacea.În acest capitol este descries în detaliu, genul Echinacea, compoz iția chimică
a unor plante medicinale din genul Echinacea, farmacologia plantelor din genul Echinacea,
indica ții, administrare , contraindicații, interacțiuni, reacții adverse , și nu în ultimul rind p reparate
farmaceutice cu extract de Echinacea.
Capitolul 4 reprezintă partea specială a lucrarii concepută pe baza aplicarii unui chestionar cu 12
întrebari, prin care se dore ște cercetarea nivelului de cunoștiințe medicale homeopate legate de,
suplimentele nutritive ce conțin extract de Echinacea, sub diverse f orme farmaceutice, la nivelul
județului Sibiu, a fost realizată prin aplicarea unui chestionar anonim cu întrebari preformulate
administrat unui numar de 100 de persoane intervievate în intervalul 05.01.2017 -05.02.2017 care
s-au adresat unor farmacii din j udețul Sibiu. Acest capitol este struct urat in 3
subcapitole: motivația și scopul lucrării, material și metodă, rezultate și discuții.

2
CAPITOLUL 1

Structura și funcționarea Sistemului Imunitar

1.1. Scurt istoric al imunologiei

Termenul de imunitate provine din Roma antică, și se referea la persoanele scutite de
impozite la stat, erau considera te “imune”.Ulterior av ând alt sens referindu -se la persoane le
scutite de a suferi infecți i cu agenți patogeni.
Imunologia este o știință nouă, fiind întemeiată p e descoperirile lui Pasteur și
Metc hnikoff. Apariția i munologiei ca știință s -a făcut în timp, după foarte multe observatii
empirice care făceau referir e la f aptul că vindecarea unor boli infecțioase era urmată de o stare
de rezistență permanent ă la reinfectie sau apareau forme ușoare de boală .
Cele mai imortante cercetări în domeniul imunologiei au fost făcute de L. Pasteur, prin
descoperirea unor vaccinuri cu o largă apli cație practică. Pasteur a pus bazele imunologiei
medicale și a obținerii pe baze științifice a vaccinurilor.
În 1890 apare conceptual de imunitate umorală descries de către Behring si Kitasato care
studiază anticorpii serici, prin imunizarea animalelor de laborator.
Între 1930 -19500 s-au făcut cercetări pentru descoperirea structurii antigenelor,
imunoglobulinelor și haptenelor. Cercetarea mecanismelor celulare ale p roceselor imunitare este
marcat ă de un real progress al biologiei moleculare, care a evidențiat rolul limfocitului în
proces ele imunitare, și rolul plasmo citului în sinteza și secreția anticorpilor.
Începand cu anul 1980, i munologia suferă un proces de diversificare și
aprofundare, deoarece s -a elucidat funcțonarea imunitară la nivel de moleculă. Abordarea din
punct de vedere molecular va sta fi baza cercetărilor viitoare, referitore la funcția imunitară.[1]

1.2. Organele Sistemului Imunitar
Țesutul limfoid cuprinde două compartimente: compartimentul central , timusul, cu
origine endodermală, apare precoce (embrio -fetal) involuează la adult; independent de stimularea
antigenică și endocrină. Compartimentul periferic , reprezentat de: splină, ganglionii limfatici,
amigdale sunt organe secundar e limfoide, cu origine mezenc himală, ce apar apar tardiv.

3
A. TIMUSUL
Este un organ limfo -epitelial, nepereche situat în mediastin în spatele manubriului sternal.
Este învelit de o conjunctivă fibroasă, ce împarte organul complet în lobi, lobuli. Stroma: formată
din celule reticulo -epiteliale. Parenchimul format din limfocite timice " timocite ".
Lobul timic :este format dintr -o zonă periferică corticală cu timocite numeroase
Timocitele sunt celule mici, identice citologic limfocitelor. Timusul apare în timpul vieț ii
embrionare,se dezvoltă la pubertate și are o greutate de (30 – 50 g) , ulterior involuează treptat
sub influența steroizilor sexuali .
Funcțiile timusului sunt de : glandă endocrină prin stroma r eticulo -endotelială și organ
imunolimfopoetic prin limfocitele T.

B. GANGLIONUL LIMFATIC
Este un organ limfoid, cu rol de filtrare, plasat pe traiectul căilor limfatice. Localizați pe
traiectul vaselor limfatice, solitari sau in grupuri ganglionare, au mărimea unui bob de piper și
formă reniformă sau turtită. Au o margine convexă pe unde pătrund vase le limfatice aferente și
un hil cu două vase limfatice e ferente, arteră, venă și nervi. Microscopic este format din capsulă,
stromă parenchim. Capsula acoperă organul și este formată din țesut conjunctiv dens, cu fibre
colagene, puține fibre elastic e, rare fibre musculare netede. Această capsulă, emite septe
conjunctive incomplete, ce divid zona corticală în loji larg deschise spre medulară (septe
interfoliculare).
Stroma este țesut conjunctiv reticulat, rețea de fibre de reticulină și celule reticula re
Fig. Nr. 1 Aspect histologic – Timus [3]

4

Fig. Nr. 2 Aspect histologic Ganglionul – Linfatic [3] Parenchimul este format din țesut lim foid organizat în noduli limfoizi, infiltrații
limfoide adaptate pentru limfopoieză, sinusoide limfatice adapate pentru filtrarea limfei.
Histologic este formată din tr- o zonă corticală și o zonă medulară între cele două zone se
înterpune zona para corticală (corticala profundă). Corticala conține țesut limfoid dens , organizat
în foliculi (noduli), cu limfocite dispuse s ub formă de aglomerări nodulare, țesut li mfoid lax
(sinusuri limfatice), sinusul marginal sau s ubcapsular, Foliculi limfatici sunt foliculi primari,
areactivi și foliculi secundari, reactivi.
Foliculii primari reprezintă o aglomerare uniformă de limfocite mici (limfocite B) în
repaus. iar foliculii secundari , sunt predominanți în v iața postnatală și au zonă central numită
centr ul germinativ sau centrul clar, ce conține limfocite B activate, celule tinere limfoide
(limfoblaste sau imunoblaste). Periferic o zonă întunecată, dispusă sub formă inelară, formată din
limfocite B mici, ce formează coroana lim focitară.
Paracortica la, este o structură celulară m ai densă (țesut limfoid difuz), ce conține
limfocite T, uneori stimulate (imunoblaste); celule interdig itate prezentatoare de antigene
macrophage etc. Medulara, este formată din țesut limfoid dens, organizat în cordoane medulare,
care se ramifică și se anastomozează, Cordoanele conțin limfocite T și B, numeroase plasmocite
mature și active, ce secretă imunoglobuline care devin complect mature .
Funcțiile ganglionului linfatic sunt de filtru în circulația limfatică. de apărare prin
fagoci toză și elaborare de anticorpi; și meta bolică: ca rezervor de protein e.

C.
SPLINA
Este un organ limfoid așezat pe calea circulației sanguine.Are o formă ovală, aplatizată de
culoare roșie închisă și cu o greutate la om de 200 g, localizată în hipocondrul stang sub grilajul
costal stîng.

5
Înveli tă de o capsulă fibro -musculară, bogată în celule musculare neted e. Din capsulă,
pornesc de -a lungul vaselor trabeculele conju nctivo -musculo -vasculare, care o compartimentează
în loji piramidale cu vârful spre hil. Stroma :este o rețea de țesut conjunctiv – reticular.
Parench imul splinei este alcătuit din pulpa alba, pulpa roșie.
a. Pulpa alba este formată din țesut limfatic dens, structuraliz at în jurul sistemului
foliculilor limfatici numiți "corpusculii lui Malpighi".
Foliculul splenic , corespunde f oliculului limfatic ganglionar, are centru clar , coroana
limfocitară, central sau excentric are o arteriolă. La periferie prezintă o zonă marginală , care este
o întrepătrundere a pulpei albe cu cea roșie și o zonă perifoliculară, care conține macrofage,
celule reticulare, plasmocite.

b. Pulpa roșie este un țesut limfatic lax ce conține sinusuri venoase și capilare, care
formează interstițiul intercapilaro -sinusal, cu o populație celulară heterogenă, hematii, limfocite,
plasmocite, macrofage, granulocite.
Funcțiile splinei este "cimitirul globulelor roșii" macrofagelor care fagocitează hematiile
îmbătrânite. Fierul eliberat este depozitat de celulele reticulare și reticulo -endoteliale "funcția
marțială".Organ limfopoetic, monocitopoetic și elaborator de ant icorpi (funcția hematopoetică).
Splina este și un rezervor sanguin , intervine în metabolismul potasiului, calciului, sulfului,
apei, lipidelor, colesterolului, a proteinelor și a glucidelor. [2]

Fig. Nr. 3 Aspect histologic Splina [3]

6
1.3. Componenta celulară a Sistemului Imunitar
Dezvoltarea ontogenetică a linfocitelor
Celula sușă apare în viața intrauterină , la nivelul sacului vitelin, și în ultima fază la
nivelul ficatului și timus ului unde se diferențiază în săptămîna a 8 a d in viața intrauterină . Cu
puțin timp înainte de na ștere și apoi toată vieța, măduva hematoformatoare preia funcți a de
furnizare a celuleli sușe limfoide.
A. Limfocitele T
Au rol în imunitatea mediată celular.Cuprinzînd subtipuri de celule, care efectuează
diferite funcții imunitare .
• Limfocitele T H
-„helper” sau ajutătoare, reprezintă 65% din limfocitele T, sunt marker de diferențiere CD 4
– au rol în diferențierea și p roliferarea celulelor imunitare, stimulează maturarea limfocitului B,
apariția plasmocitelor și producția de imunoglobuline
– au rol în stimularea l imfocitelor citotoxice distrugând celulele țintă, au rol în exercitara
funcțiilor supresoare ale lifocitelor T S supresoare
– potențează activitatea macrofagelor, stimulează producer ea de interleukine
• Limfocitele T S
– „supresoare” intervin în modularea răspunsului imun, atît cel mediat umoral cît și raspunsul
imunitar mediat celular
– markerul de diferențiere CD 8 ( – antigen de diferențiere) , activitatea lor este supusă restricției
CMH
• Limfocitele T C
– citotoxice, efectoare, posedă structură de diferențiere CD 8
– acționează pe celulele deja infectate cu virusuri, asupra celulelor tumorale și asupra celulelor
grefelor incompatibile , bacterii etc,
B. Limfocitele B
– secretă imunoglobuline cu rol de anticorpi, nu prezintă subpopulații
– în prezența antigenelor, se transformă blastic, avînd pe supeafață un numar foarte mare de
receptori – imunoglobuline (Ig M, Ig D).

7

Linfocitele B cu memorie provin din celulele B mature, care după stimularea antigenică nu
suferă diferențierea spre plasmocit .

C. Alte celule cu rol imunitar
• Clulele NK (Natural Killer)
– celule ucigașe natural, d istrug fară restrictia CMH ce lulele tumorale, celule infectate viral și
bacterian sau celulele proprii modificate antigenic
– rol important în apărara organismului, reglân d celulele hematopo ietice, în special linfocitele, au
durată scurta de viață, nu sunt aderente și nu au rol fagocitar
• Celulele K (Killer)
– realizează citotoxicitata care depinde de anticorpi (Ac )
– celula efectoare anihilează nespecific orice, țintă care a fost recunoscută ca fiind specific ă de
către anticorpi
Fig. Nr. 5 Linfocit B [5]
Fig. Nr. 4 Subseturi de Linfocite T [5]

8
– chimioterapicele inhiba acest tip de citotoxicitate
• Celule le LAK
– aceste celule ucigașe sunt activate p rin intermediul linfokinelor (interleukina 2 sau INF alfa)
D. Imunoglobulinele
– glicopeptide formate din (82-96% po lipeptide și 4 -18% carbohidrat), d ețin rolul esemțial în
imunitatea umorală
– secretate de către plasmocit, influența te de antigenul (Ag) specific , sunt prezente în: plasma,
saliva, lacrimi, lapte, țesuturi,
Funcțiile imunologice ale imunoglobulinelor:
➢ neutralizarea toxinelor bacteriene , formarea complexelor Ag -Ac în vederea activării
sistemului complement în vederea acțiunii bactericid e, realizarea reacțiilor citotrope
➢ apararea antibacteriană și antivira lă, la nivelul porții de intrare , realizarea citotoxicității
dependente de Ac
➢ rol diagnostic diverse reacții Ag -Ac și terapeutic ex. folodind Ac monoclonali
Tipuri de imunoglobuline :
Ig G
– prezintă mai mai multe particularități fun cțional e ale Ac, are rol în imunitatea pasiv ă la făt, sunt
principalele Ig de răspuns imun secundar
Ig M
– rol în raspunsul imun primar, participă la liza bacteriană
Ig A
– asigură rezistența imunitară la nivelul mucoaselor
– are o activitate impor tanta antivirala la nivelul porț ii de intrare
Ig D – rol de receptor pe suprafața linfoc itelor B, în fazele diferențierii celulare
Ig E – este un mediator în reacțiile alergice [4]

:

Fig. Nr. 6 Structura monomerică a imunoglobulinelor [5]

9

E. Granulocitele
Se găsesc în sâ nge și au o valoare de 5-8 mii /1 mm3.După caracterele morfologice și funcționale
distingem:
Granulocitele neutrofile sunt cele mai numeroase, 60 – 70 % din leucocite , au un
diametru între 10 -12 microni . În citoplasmă se află numeroase granulații specifice "neutrofile"
foarte fine (0,1 -0,2 microni ). sunt lizozomi ce conțin enzime hidrolazice.
Emit pseudopode ce migrează (prin diapedeză) , în țesuturi periferice , intervin în apăr are
prin fagocitoză (mi crofage). Numărul lor, crește rea se numește neutrofilie apare în inflamații
acute și scade rea lor se numește neutropenie și apare în intoxicațiile cu plumb, arsen, raze X și
după ingerare de medicamente (piramidon, aspirina).

Granulocitele eozinofile reprezintă 2- 4% din leucocitele sângelui periferic, sunt mai
mari au 12-14 micrometri . Citoplasma conține granulații cu af initate pentru coloranții acizi,
granule egale ca formă, mărime și egal repartizate , granulațiile sunt lizozomi Eozinofilele sunt
celule mobile fagocitare . Cresterea numărului. eozinofilelor circulante se numește eozinofilie și
apare în boli alergice , infecțiile parazitare .Scad erea apare in tifos și se numește e ozinopenie .

Fig. Nr. 7 Neutrofilul [3]

10

Granulocitele bazofile sunt cele mai puține 0,5 – 1%, nucleul parțial segmentat (în
treflă). Citoplasma cu granulații puternic bazofile, ce conțin: heparină, histamină serotonină.
Granulații inegale ca formă, mărime și inegal repartizate în citoplasmă. Au capacitatea de
fagocitoză și mobilitate a este redusă.

F. Macrofagele
Au o rigine în măduva hematogenă, linia monocitelor, prin diapedeză trec în țesutul
conjunctiv, prin postmaturare se transformă în macrofag ,durata de viaț ă – luni sau chiar ani de
zile. Pe suprafața celulară numeroși receptori pentru IgG și IgM, receptori pentru fragme ntul FC
Fig. Nr. 8 Eozinofilul [3]
Fig. Nr. 9 Bazofilul [3]

11
al im unoglobulinelor și fracțiunea C 3 a complementului. antigenul Ia, al complexului de
histocompatibilitate.
Funcțiile : mobilitatea, fagocitoza, secreția , imunitatea.
Mobilitatea : pseudopode și vă lurile ondulate. activată de unii factori chemotactici ca
factorul C5, proteine denaturate, toxine bacteriene , inhibate de unii factori secretați de limfocitele
activate în focarul de reacție.
Fagocitoza : procesele de apărare ale organismului, ingerând, bacterii, fungi sau virusu ri,
complexe immune celule moarte, îmbătrânite, este“gunoierul organismului”.
Acest proces de apărarea îmbracă două aspecte:
1. Fagocitoză nespecifică : – fără intervenția receptorilor specifici (macrofagul alveolar)
2. Fagocitoza specifică : – cu ajutorul r eceptorilor de suprafață specifici.
Imunitate : – induce și modulează reacția imună , activează limfokinele
Funcția secretorie :
➢ secreția enzimelor lizozomale , colagenaze, elastază, factor activator a plasminogenului,
➢ sintez a fracțiunilor complementului C 1-C5; factorul activator limfocitar (PN)
➢ factori chemotactici pentru PMN, f actori ce stimulează proliferarea fibroblastelor
➢ sinteza și secreția de factori pirogeni interferon , prostaglandine, limfokine
Sunt răspândite în tot organismul
➢ histiocitul – macrofagul țesutului conjunctiv; celula Kupffer – macrofagul din ficat;
➢ splină ; ganglionul limfatic; pulmonar ;
➢ osteoclastul – macrofagul țesutului osos; microglia – macrofagul țesutului nervos. [2]

1.4. Tipuri de imunitate
A. Clasificare după celula efectoare
Imunitatea umorală (IU) – efectori linfocitul B și plasmocitul
Fig. Nr.10 Macrofagul [5]

12
Imunitatea mediată cellular (IMC) – efectori linfocitul T, cu subpopulațiile sale și macrofagul
activat
B. Clasificare după modalitatea de c âștigare a imunității
Imunitatea activă
• poate fi naturală – se obține la trecerea prin infecții sau la contactul cu un antigen , sau
artificială – se obține în urma vaccinurilor
Imunitatea pasivă
• se realizează numai pentru imunitate umorală , este utilă în terapia bolilor infecțioase
• raspunsul imunitar este foarte promt , dar de scurtă durată
• poate fi naturală – prin trecerea Ig G transplacentar de la ma ma la făt, sau Ig A secretorii
prin laptele matern sau artificială – se referă la administrarea serurilor i mmune
(seroterapie)
C. Clasificare după efectul immunologic al imunitățiii
Efectul biologic favorabil – supraveghere imunologică și apărare antiinfecțioasă și
antitumorală
Efect biologic nefavorabil – manifestări imunologice, apărute prin alterarea calitativă sau
cantitativă a răspunsului imun. [4]

13
CAPITOLUL 2

Plante medicinale cu efect imunostimulator

2.1. Scurt istoric al produselor naturale

Plantele sunt folosite ca medicamente de mii de ani. Plantele au efectele garantate de
experiența castigată prin practică în timp. Asfel plantele sunt mai sigure decât unele medicamente
farmaceutice, c are uneori, după câțiva ani sunt scoase de pe piață din cauza reacț iilor adverse .[6]
Omul a folosit tot timpul plante pentru vindecare și învățînd să scrie a notat descrieri ale
proprietăților acestora în “tratate despre plante”.
Prima scriere despre plante cunoscut ă ca și tratat se numea Pen Tsao și a fost scris acum
cinci milenii, și conțin ea descrieri a peste 300 de plante medicinale .
În seco lele XVI și XVII, fitoterapia i -a amploare și apar primele grădini botanice dedicate
speciilor de pla nte medicinale, unde se faceau cercetări și învățau studenții. Prima gradină
botanică a luat ființă în Pisa în 1 543 și apoi în Padova în 1545.
Progrese no tabile sunt făcute în a doua jumătate a secolului al XVIII l ea, prin aportul
oameni lor de știință suedezi, botanistul Carl Linnaeus (1707 – 1778) și chimistul Carl Wilhelm
Scheele (1742 -1786).
Linnaeus (1753) introd uce un nou sistem de nomenclatură pentru plante: aceasta ajută la
identificarea plantelor deschizand drumul către apriția Farmacopee i, cărți c e enumeră
medicamentele și descriu modul lor de preparare. [7]

2.2. Produse naturale cu efect imunostimulant – Reprezentanți

1. Aloe Vera (Aloe b arbadensis)

Descriere: O găsim în zonele cu climă blândă, are frunz ele cărnoase, în fomă de lance,
crește direct din pământ, cu marginile în formă de dinte de fierăstrău.

14
În scop medical se folosesc atât seva cât și gelul frunzelor de aloe vera, însă frunzele se c uleg
abia când planta are 2-3 ani.

Compoziție: conține un complex de substanțe benefice, printre care aloina și gelul de
aloe. Aloina este un lic hid galben -lăptos, folosit ca laxativ, sub formă de prafuri sau ca atare. Rol
antiinflamator, detoxifiant și stimulează colagen ul, fiind ideal în dermato cosmetică .
Acțiune : Fortifică sistemul imunitar avînd efecte antibiotice, antii nflamatorii și
antiseptice, ajutînd la tratarea anumitor probleme ale pieli i. reglea ză tranzitul intest inal,
ameliorează arsurile l a stomac .
Conține Ca, Na, Fe, K, Cr, Mg, Mn, Cu si Zn , dar este și o sursă de vitamine B12, A, B,
C, E și acid folic .
Indicații terapeutice : Dermatite, ulcer ații, acnee, constipați e, diabet , gastrită, hepatita
rinite , candida, herpes, oboseală .
Administrare: 50 ml de ge l, pe stomacul gol, de 2 X/ zi , pentru a îmbunătăți re digestiei ,
pentru a preveni rea și combate rea candidozei și altor infecții cu fungi, pen tru a trata
hiperaciditatea și colita, din colonul iritabil.
Uz extern: Gelul este indicat în îngrijirea pielii, durerilor articu lare, arsuri și diver se
leziuni, deoarece are efect dezinfectant, hemostatic și accelerato r al procesului de cicatrizare.
În cosmetică: pentru proprietățile antifungice, antiinflamatoare, răcoritoare utile în
tratarea pielii și a problemelor sale .

Fig. Nr.12 Produse ce conțin extract de Aloe Vera [5]

15
Contraindicații
• sugari , sarcină, alăptare (efect malformativ, avort spontan)
• insuficiență renală cronică , depatită, insuficiență hepatică [8]

2. Măceș (Rosa canina )

Descriere : Crește pe câmpii, dealuri, la munte, mãceșul este cel mai cunoscut arbust
medicinal de la noi. Este înalt, de 1 -3 m, acoperit cu ghimpi, cu tulpini alungite, grupate în tufã.
Se recoltează din iunie până în septembrie, ulterior se usucă și se zdrobesc sau se macină pulbere,
pentru a fi folosite la prepararea infuziilo r, decocturilor, tincturilor și a extractelor uscate.
Compoziție : Cel mai valoros element al mãceșelor este vitamina C. Au un conțin
important de carotenoizi, precursori ai vitaminei A. Bogate în vitami nele B1, B2, PP, K, și
substanțe bioactive glucidice, pectine, taninuri, acizi org anici.

Acțiune: Deoarece conține vitamine, mãceșul este un excelent vitaminizant natural.
Vitamina C intervine în procesele me tabolice, în reacțiile redox, în respirația celularã, cresc ște
rezistența capilarelor san guine .
Indicații terapeutice : prevenția sau tratarea rãcelilor, a gripei , la bolnavii cu carențe
vitaminice, bolnavi aflați în convalescențã, ca tonic și stimulent general.
Fig. Nr.13 Fructele de maces [5]
Fig. Nr.14 Produse cu extract de maceș [5]

16
Administrare: Pentru răcelili , gripe, al oboselă generalizată : Infuzie: Adăug ți 2-2,5 g de
fructe la o cană de apă fiartă. Lăsați la infuzat timp de 10 minute, apoi s trecurați. Administrați 3 -4
câni/ zi. Tinctură: 30 de pică turi într -un pahar cu apă. Administrați de 3 X / pe zi, înainte de a
mînca.
Pentru tratarea diareei : Decoct: 30-50 g de fructe măcinate la 1 I de apă fiartă. Lăsați la
infuzezat 15 minute și strecurați. Administra ți decoctul regulat, mai ales la masa de dimineață .
Precauții și contraindicații în sarcină și alăptare. [9]

3. Cătina (Hippophae rhamnoides)

Descriere : Este un arbust care crește pãnã la 5 -6 metri înãlțime. Pe ramuri se găsesc
numeroși țepi lungi, ascuțiți, frunzele sunt înguste, de culoare verde -argintiu. Florile, sunt
colorate brun -gãlbui, de dimensiuni mici, apar în lunile martie – aprilie.
De interes medicinal sunt fructele de cătină , care au un conținut bogat în vit amina C și
în ulei, extrem de benefic în afecțiunile pielii.

Compoziție : Cătina este mult mai bogat ă in vitami na C decît maceșul si cictricele, având
în compoziția s -a și alte vitamine cum sunt E, K, F, P, complex ul B, minerale si o ligoelemente,
acizi grasi, serotonina, uleiuri volatil e, flavonoide, pectine , aminoacizi, enzime .
Acțiune: are efect antiox idant, citoprotector, imunost imultor, vitaminizant ,
antiinflamator, cicatrizant.
Indicații terapeutice : afectare hepatică , ocular ă, răceli, viroze , urticarii, eczeme,
surmenaj, ulcer gastric, ateroscleroză.

Fig. Nr.15 Plantația de catină și catină fruct [5]
Fig. Nr.16 Produse cu extract de cătină [5]

17
Administrare: Siropul din fructe de cătină se administreaza cate 1 – 2 lingur i inainte de
mesele principale. Infuzia din fructe de cătină uscate și zdrobite se prepară din 1 – 2 lingurite
peste care se toarna 250ml de apa fiartă , lasandu -se la infuzat acoperită, 30 de minute; se
consumă in anotimpul rece fiind un ceai vitaminizant. Tinctura din scoarță de cătină se
administrează 30 de picaturi de 3 X / zi. Extractul de muguri de cătină 30-50 de picaturi (1 -2
ml) de 2 ori pe zi pen tru cresterea imunitatii, tonifierea sistem ului nervos, bronșite . [10]
4. Echinac ea (Echinacea augustifolia)

Numeroa se studii au arătat că echinace a este eficientă în întărirea sistemului imunitar
datorită abilitatatii plantei de a preveni formarea enzimelor cunoscute sub numele de
hyaluronidase (această enzima distruge barieră naturală între țesuturile sănătoase și țesuturile
infectate); fără interferența acestor enzime, organismul este capabil să se apere singur împotriva
virusurilor;
Echinace a mai ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor prin stimularea ficatului,
glandelor limfatice și a membranelor mucoaselor. De asemenea, susține sistemul imuni tar la
pacienții de cancer, după chimioterapie. Se folosește sub formă de: tinctura, cea i, capsule și uleiul
de echinac ea. [11] Despre E chinac ea voi dscuta pe larg în Capitolul 3 al lucrării.

18
CAPITOLUL 3

Suplimente nutritive cu efect imunostimulator pe bază de extracte din specii
de Echinacea

3.1. Sc urt istoric al plantei Echinace a
America, țara de origine
Echinacea crește în estul SUA priindu -i solul uscat și nisipos din preerie. Indienii o
foloseau pentru tratarea înțepături lor de insecte, mușcături lor de șarpe, stări lor febrile și la
tratarea rănilor.[12 ]
Multe triburi de amerindieni au utilizat specii de Echinacea, de -a lungul secolului 17 și
18, ca remediu terapeutic în diverse afecțiuni. Confirmarea acestora o reprezintă pr obele de
Echinacea descoperite cu ocazia cercetărilor arheologice în așezămintele de indieni Dakota
(Sioux) datate din anul 1600.

Tabelul nr. 1: Utilizarile specilor de Echinacea de catre triburi de amerindieni
(Hobbs C.,1994)

Speciile de Echinacea au fost cunoscute de către botaniștii europeni deabia în anul
1680, când reveren dul John Banister a cules planta din Virginia și a trimis -o în Anglia. Robert
Morison, primul profesor de botanică de la Oxford, a numit pentru prima dată planta
'Mușcătura diavolului' și a dat prima denumire științifică plantei: Dracunculus virginianus
latifolius, petalis florum longiss imis purpuresccentibus. (Schar 0.,2002). Tribul Localizarea Utilizari
Cheyenne Colorado, Kansas dureri bucale, gingivale
Choctaws Mississippi, Alabama Expectorant
Comanche Texas (N) dureri de dinti, bucale
Crow Montana, Wyoming raceli, dureri de dinti, colite
Dakota Dakota (S) Inflamatii
Delaware New -York (S) Gonoree
Hidatsa – Energizant
Kiowa Kansas (SV) dureri de dinti, expectorant
Meskwaki(Fox) Wisconsin (S) crampe, abcese
Omaha Nebraska (E) Septicemia
Omaha -Ponca Nebraska (N) Conjunctivite
Pawnee Nebraska dureri in cazul
eruptiilor dentare
Sioux (Dakota) Nebraska (N), Dakota (S) amigdalite, septicemii, gripe
Winnebago Wisconsin (E) Anestezic, stari febrile

19

Alți botanisti (Herman, Catesby, Dillenius și Clayton) au descris plantă la începutul
secolului 18, dar este meritul lui Linnaeus (1753) de a denumi 'Pălăria soarelui', Rudbekia
purpurea (= Echinacea purpurea).
Primul preparat pe baza de Echinacea a fost realizat de dr. german Meyer, în 1870,
care a cunoscut remediile terapeutice ale E. angustifolia de la indienii Pawnee din Nebraska și pe
care l-a denumit 'Purificatorul sanguin al lui Meyer' . Mai mult, în 1887, își folosește propria
persoană pentru experimentare, lăsându -se mușcat de un șarpe veninos, pentru a -și folosi că
antidot preparatul miraculos pe care îl consideră 'antispasmodic și antidot în septice mii'. Dr.
Meyer atribuie succesul remediului sau în urmă toarele afecțiuni: malarie, holeră, abcese interne,
febra tifoidă, amigdalita ulcerată, ulcere vechi, carbuncule, înțepături de albine, v iespi, migrene,
acnee, eczeme. [13]
Echinacea era utilizată în terapia i nfecțiilor locale și generale datorită proprie tăților
sale de creștere a rezistenței organismului la infecții.

Echinacea este studiată în Europa
La începutul secolului XX, această plantă medicinală începe să fie studiată și în Europa.
Pentru început s -a cercetat Echinacea angustifolia, care a fost preluată în final și în colecția de
Fig. Nr 17 Prof. Robert Morison Oxford [15]
Fig. Nr 18 Mușcătura Diavolului
"Dracunculus Virginianus latifo -lius petalis
florum longissimis purpurascentibus" [16]

20
monografii a lui Schwabe. Echinacea purpurea a fost introdusă ca plantă me dicinală de G.
Madaus care a adus -o din SUA, di n greșeală, crezând că este Echinacea angustifolia, sămânța
fiind de Echinacea purpurea, iar tinctura obținută s-a dovedit a fi eficientă . .[12]

Începuturi în România
În 198 80 s -a inițiat o primă cultură experimentală și studii farmacobotanice și
farmacologice la Facultatea de Farmacie din Cluj -Napoca. In revista "Farmacia" nr.4/1984
Viorica Hodișan și Mircea Tamaș (Facultatea de Farmacie -Cluj-Napoca) publică un studiu
farmacobotanic comparativ al speciilor de ECHINACEA PURPUREA și ECHIN ACEA
PALLIDA. Totodată revista "Pract ica farmaceutică" publică articolul "Actualități în fitoterapie –
Echinacea", cu referire și la acțiune a antiin flamatoare a preparatelor de uz ex tern cu
Echinacea .[14]

3.2. Genu l Echinace a – Caracteristici Generale
Genul Echinacea face parte din familia Asteraceae si cuprinde 9 specii vegetale. Dintre
acestea doar trei sunt utilizate cu success in practica medicala ( Echinacea purpurea, Echinacea
angustifolia, Echinacea pallida ). Numele genului deriva din grecescul euchinos = arici, datorita
fructului tepos al acestor specii

Descriere
ECHINACE A PURPUREEA este o specie perena, de cultura, in forma de tufa, cu
radacini firoase, subtiri, cu tulpini de 60-120 cm, brazdate, verzi, cu dungi rosii.
Frunzele sunt ovale, lanceolate, cu 5 nervuri, petiolate la partea bazala, scurt petiolate sau
sesile la partea superioara. Florile ligulate sunt de culoare rosie violacee, iar florile centrale
tubuloase, hermafrodite, brun portocalii. Înflorește în iulie -august; Se folosește de la această
specie t oată planta .În tara noastra, speciile de Echinacea au fost int roduse pentru prima data in
cultura in 1982 la Cluj -Napoca, in vederea realizarii unor tincturi homeopate. [17]

ECHI NACEA P ALLIDA este plantă erbacee,perenă,de 100 -150 cm înălțime. Rizomul
și rădăcinile sunt bine dezvoltate. Rădăcinile sunt cilindrice,brun -cenușii la exterior și albe la
interior. Tulpina este aeriană – ramificată, dând aspectul unei tufe; cu peri a spri și pete brun –

21
roșcate. Frunzele sunt liniar -lanceolate,întregi,de 3 -6 cm lățime, cu 3 nervuri arcuite și cu peri
aspri. În primul an de cultură se formează o rozetă de frunze și nu mai în anul al doilea face flori .

Florile sunt grupate în antodii terminale /de culoare roșu -palid până la ro șu-intens,în funcție de
specie. Are bracteole ascuțite care,la maturitate,se lignifică și devin țepoase. Florile ligulate ,
sterile, roze, situate la margine, au ligulele de 5 -7 cm lungime și lățimea de 0,5 cm. Florile
tubuloase, portocalii -brune, bisexuate,așezate în interior. Fructele -achene, albe -gri, 4 -muchiate
prevăzute cu dinți la partea superioară. Înflorește în lunile iunie -iulie. Se folosește numai partea
aeriană

ECHINACEA ANGUSTIFOLIA ,spre deosebire de ECHINACEA PALLIDA ,este mai
mică, culoarea mai deschisă. este originară din Canada, nordul Mexicului și Texas. Se folosește
numai partea aeriană .
Recoltarea Recoltarea se face în timpul înfloririi,când 50% din antodii sunt înflorite,în
anul al treilea de cultură. Se scot cu cazmaua rădăcinile cât mai adânc,se spală de pământ și se
prelucrează imediat în stare proaspătă.
Dacă se urmărește obținerea de material uscat,se lasă plantele la zvântat câteva ore, se
fragmentează în bucăți de circa 20 cm. Au miros și gust caracteristic.

Fig. Nr 19 Echinacea purpurea [5]
Fig. Nr 20 Echinacea pallida [5]

22
Uscarea
Se face natural în spații acoperite, bine aerisit e, sau artificial la temperaturi de 35 -45
grade C. Randamentul de uscare este de 4/1 la pa rtea aeriană și 3/1 la radăcini.

Condiții tehnice de recepție admit ca impurități: frunze și tulpini brunificate – maxim
5%, alte plante netoxice – maxim 1%, substanțe străine organice și minerale m axim 1%, umidite
maxim – 13%.[18 ]

3.3. Compoziția chimică a unor plan te medicinale din Genul Echinac ea (Echinacea
purpurea , Echinacea angustifolia , Echinacea pallida, )
Biochimiștii au izolat din plantele unor specii de Echinacea o serie de substan țe chimice
aparținând unor clase variate de compuși care prezintă efecte terapeutice, în special imunologice.
În tabelul de mai jos sunt trecute principiile active reprezentative izolate de la cele 3
specii principale de Echinacea, grupate în doua categorii principa le: liposolubile si hidrosolubile.
Tabelul Nr. 2: Principiile active majore ale speciilor de Echinacea (Hobbs C.,1994)

Fractiunea E. purpurea E. angustifolia E. pallida
Liposolubile Izobutilamide Izobutilamide Poliacetilene
Hidrosolubile. Acid cicoric
Polizaharide Echinacozid Polizaharide Echinacozid
Cinarina

În conformitate cu unele rezultate experimentale, atât componentele hidrosolubile
(polizaharidele, acidul cicoric), cât și cele liposolubile (izobutilamidele ,si poliacetilenele) sunt
implicate în suținerea răspunsului imun (Bauer R., 1988, 1989, 1996).
Fig. Nr 21 Echinacea angustifolia [5]

23
Profesorul Wagner, unul dintre experții de renume mondial în fitoterapie, crede că
polizaharidele sunt responsabile de efectul imunostimulator. De asemenea consideră că aceste
componente stimule ază fibroblastele, inhibă hialuronidaza și induc secreția de interferon, efecte
care sporesc abilitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor virale și bacteriene.
Din perspectiva farmacologică, principiile active din speciile de Echinacea pot fi incluse
în 8 categorii:
3.3.1. Polizaharidele
Un număr mare de polizaharide cu efect imunostimulator și anti -inflamator au
fost izolate din specii de Echinacea (Bauer R. și colab., 1991; Luettig H. și colab,
1988; Stimpel M și colab., 1984; Tamas M. și co lab., 1991, Tubaro A și colab, 1987,
Wagner H. și colab, 1985).
Heteropolizaharidele cu greutate moleculară mare (25.000 – 50.000 daltoni) se găsesc în
toate cele 3 specii utilizate în scop medical: E. purpurea, E angustifolia, E pallida, în proporții
diferite în funcție de partea anatomică de unde sunt izolate. De exemplu, E. angustifolia are un
conținut în polizaharide după cum urmează: 2,2% în plantă întreagă, 2,6% în rădăcini și valori
mult mai scăzute în celelalte organe ale plantei (Tabelul nr.3)
Tabelul nr.3: Continutul in polizaharide al diferitelor parti ale plantei Echinacea
angustifolia si ale extractelor vegetale, determinat prin metoda spectrofotometrica (Tamas
M. si colab., 1991)

Produsul analizat Continutul in polizaharide (g%)
Planta intreaga 2,24
Radacini 2,60
Tulpini 0,11
Frunze 0,02
Inflorescente 0,05
Tinctura homeopata (T.M.) 0,38
Extract fluid 0,88

Aceste informații sunt deosebit de utile în găsirea unor preparate farmacologice cât mai
potente din punct de vedere imunologic. În cazul specie i E.angustifolia, extractele din rădăcini
s-au dovedit a fi stimulatoare a fagocitozei macrofagelor, prezentând de asemenea și o inten să
acțiune antihialuronidazica.
3.3.2. Flavonoizii
Atât Echinacea angustifolia cât și Echinacea purpurea conțin numeroși flavonoizi în
frunze și tulpini, dintre car e rutozida este cea mai frecventă (Bauer R și colab. 1991). A1ți

24
flavonoizi importanți sunt: luteolina, quercentina, apigenina. Conți nutul tota l de flavonoizi este
de 0,48%, respectiv 0,38% pentru E. purpurea, E. angustifolia .
3.3.3. Derivati ai acidului cafeic
Cel mai important reprezentant al acestei clase de compuși este echinacozidul, care se
acumulează în rădăcini, dar a fost găsit și în c antități mici și flori. Conform ultimelor cercetări, E.
angustifolia conține 0,3% – 1,3% iar E. pallid 0.4% – 1,7%. Concentrația de echinacozid este
similară și în E. purpurea (Bauer R. și colab, 1990).
3.3.4. Uleiurile volatile
Conținutul în uleiuri vol atile variază la cele 3 specii: rădăcinile și frunzele de E.
angustifolia conțin mai puțin de 1% uleiuri volatile; rădăcinile de E. purpurea conțin 0,2%, iar
florile și frunzele conțin 0,6%; rădăcinile de E. pallida conțin mai mult de 2% în timp ce frunzel e
conțin mai puțin de 1% . Interesant este de remarcat faptul că în lunile aprilie și mai, conținutul
rădăcinilor de E. pallida în uleiuri volatile este maxim (3,5 – 4%) și scade la 1% – 1,5% în restul
anului (Heinzer F. și colab, 1988). Uleiurile volatile din speciile de Echina cea sunt bogate în
derivati sesc viterpenici, borneol, echinolona, humulena, compuși aromatici (Hobbs C.,94).
3.3.5. Poliacetilenele
Poliacetilenele au fost identificate în to ate cele 3 specii de Echinacea. Compoziția
calitativă și c antitativă în poliacetilene servește la diferențierea speciilor de Echinacea. Nu pot fi
folosite în preparate comerciale deoarece sunt rapid oxidate la contactul cu oxigenul atmosferic.
3.3.6. Alchilamide
La administrarea orală a extractelor de Echinacea, deseori apar senzații de furnicături la
nivelul limbii, datorate compoziției în alchilamide, ceea ce dovedește efectul anestezic local al
acestor compuși.
Echinaceina, cea mai cunoscută alchilamida, este conținută în rădăcinile de E. angustifolia
în proporție de 0,004 – 0,01 %. Prezintă activit ate insecticidă și acționează ca anestezic local.
(Hobbs C., 1994).
3.3.7. Alcaloizi
Prezența alcaloizilor în compoziția speciilor de Echinacea a fost raportată încă din 1897
de către Lloyd. Recent au fost izol ați 2 alcaloizi din rădăcinile de E. purpurea, respectiv din E.
angustifolia: tusilagin și izotusilagin (Hobbs C., 1994).
3.3.8. Alte component – glucide : – glucoză, fructoza; conținutul în fructoza din rădăcinile de E.
angustifolia este scăzut în mai și crește vara și toamna,

25
– acizi grași: – acid oleic, acid linoleic (E. angustifolia) acid palmitic (E. purpurea) , glicoproteine :
– au fost identificate în E. purpurea prin procedee de fractionare celulara; multe di ntre ele sunt
imunostimulatoare, minerale (mg/100 g rădăcini crude):
• Aluminiu (129 mg), Calciu (776 mg), Clor (76 mg), Fier (46 mg),
• Magneziu (117 mg), Potasiu (317 mg)
• Vitamine -Vitamina C – 0,214% în E. purpurea proaspătă. [13]
3.4. Farmacolog ia plantelor din Genul Echinace a
Fitochimia, farmacologia și aplicațiile clinice ale speciilor de Echinacea, au fost subiectul
a peste 400 de studii științifice (Collins E. și colab., 1999; Conkling W.,1999, Hobbs C, 1994;
Schar D., 2002). În majoritatea studiilor c1inice s -a utilizat un extract din suc proaspăt de E.
purpurea (partea aeriană) stabilizat în 22% etanol (ex: preparatul comercial Echinacin ). [19]
La începutul anilor 1920, compania germană Madus importă semințe de Echinacea din
Statele Unite pentru a -și crea propriile cultur i, care vor sta la baza preparării produsului
Echinacin . Din greșeală însă, în loc de semințe de E. angustifolia au primit semințe de E.
purpurea . Așa se face că cele mai numeroase tes te clinice au folosit Echinacin care avea drept
materie prima specia E. purpurea.
Acest aspect este confirmat de analizele chimice și biologice de acum 80 de ani,
investigarea exactă a acestor rapoarte relevând faptul că majoritatea analizelor chimice au fost
efectuate pe specia E. angustifolia , în vreme ce activitatea biolog ică a fost testată pe E. purpurea.
Majoritatea investigațiilor s -au efectuat cu suc presat la rece obținut din părțile aeriene
ale speciei E. purpurea.
Studii clinice recente au furnizat date asupra eficienței terapeutice a sucului din E.
purpurea obțin ut prin presare, în timp ce alte forme de preparate nu au fost la fel de bine
documentate. [17]
În această secțiune am realizat o sinteză a informațiilor farmacologice referitoare la părțile
din plantă utilizate, solventul folosit pentru extracție și alte aspecte relevante, punând accent pe
caracteristicile de specie.
3.4.1. Proprietățile anti -inflamatoare și regeneratoare tisulare
Studiile experimentale efectuate cu suc proaspăt de E. purpurea sau fracțiuni
polizaharidice izolate, au dovedit o stimulare a regenerării tisulare, precum și o trecere a
proceselor inflamatorii (Tragni E și colab., 1985; Tubaro A. și colab., 1987, Fancino, 1993, 1995;
Wacker și colab, 1998).

26
3.4.2. Proprietăți imunostimulatoare
Speciile de Echinacea conțin principii active ca re influențează în mod diferit răspunsul
imun (Bauer R. și colab, 1991; Collins E. și colab., 1999; Conkling W., 1999; Hobbs C, 1994;
Schar D., 2002).
Echinacea poate restabili nivelul leucocitar normal în cazul leucopeniilor (Roesler J și
colab, 1991; Wi ldefeuer A. și colab, 1994).
Studiile recente au stabilit că polizaharidele din extractele de Echinacea se leagă de
receptorii leucocitelor, activându -le (Schar 0, 2002).
Echinacea determinaă o activare a limfocitelor T. Legarea polizaharidelor de suprafață
limfocitelor T are ca efect creșterea producției de interferon (Schar D, 2002).
De asemenea, extractele de Echinacea determina o stimulare a celulelor NK. Numărul sau
activitatea celulelor NK este scăzută în S.I.D.A. La administrarea de extrac t pe baza de
E.purpurea , nivelul este restabilit (Baker RA, 1994; See DM și colab., 1997).
S-a testat activitatea macrofagelor după administrarea orală de extracte obținute din
rădăcini de Echinacea. Aceste extracte au un efect mai pronunțat decât extract ele produse din
părțile aeriene (E.purpurea ; E.angustifolia; E.pallida). (Bauer R. și colab., 1989, 1991).
3.4.3. Proprietăți antivirale
Sucul proaspăt obținut din partea aeriană a speciei de E.purpurea, respective extractele
alcoolice din rădăcini s -au dovedit a avea activitate antivirală (Schar D, 2002).
Principiile active din Echinacea (ex: echinacozid, alți derivati cafeici, polizaharide) pot
bloca receptorii virali de pe suprafață celulară, în același mod în care inhibă hialuronidaza.
Astfel, s -a dovedit că efectul antiviral al extractelor de Echinacea este semnificativ
diminuat când hialuronidaza este adăugată în culturile celulare (Bauer R și colab, 1991, Hobbs
C., 1994).
3.4.4. Proprietăți antibacteriene
Echinacozidul și complexele derivatilor a cidului cafeic, care se găsesc în concentrații
mari în rădăcinile de E. angustifolia, s -au dovedit a avea o puternică acțiune antibacteriană
îndreptată împotriva lui Staphylococcus aureus, Corynebacterium diphteriae și Proteus vulgaris.
Se consideră că 6, 3 mg de echinacozid este echivalent cu 10 unități de penicilină (Conkling W.,
1994; Hobbs C., 1994).

27
3.4.5 Proprietăți antitumorale
Este dovedit faptul că Echinacea posedă 0 activitate antitumorală indirectă, în sprijinul
acestei afirmații venind consta tarea experimentală că macrofagele stimulate cu ajutorul acestor
extracte vegetale își exercită efecte citotoxice directe asupra celulelor tumorale (Schar D., 2002).
S-au administrat extracte de Echinacea purpurea (Echinacin) la pacienți cu cancer
colorec tal metastazat (60 mg/ml) împreună cu timostimulin. După 2 săptămâni, s -a înregistrat o
regresie a markerilor tumorali (Lersch C., 1992). [19]

3.5. Indica ții și Administrare
1. Afecțiuni biliare, dureri sub arcul costal drept, grețuri și vărsături .Tinctu ra de
Echinacea, de 3-4 ori pe zi, 15 -20 picături în puțină apă. Ceaiul de echinacea 3-4 căni pe
zi, timp de 3 săptămâni .
2. Angina – tinctură de echinacea 30 -50 picături diluate în puțină apă sau câte o cană de ceai
de 3-4 ori în 24 ore.
3. Abcese și furuncule – comprese sterile cu 50 -60 picături tinctură de echinacea.
4. Inflamarea vezicii urinare . 30-50 picături de tinctură de echinacea diluate în puțină apă;
durata tratamentului este de 3 săptămâni. Se folosește și ceaiul din planta întreagă.
5. Dermatite scuamo ase. Se poate folosi tinctura de echinacea urmată de ulei de cătină.
Baia locală cu extract de echinacea trebuie asociată cu administrarea de spirulină cu
extract total de cătină 3 -4 g/zi dimineața și la prânz și ulei de cătină capsule 4 -6 cps/zi.
6. Diareea . Se iau 30 -50 picături tinctură de echinacea în puțină apă sau ceai de echinacea,
de 3-4 ori pe zi.
7. Hemoroizi. Unguentul se va folosi de mai multe ori pe zi. Se poate tampona locul cu o
compresă sterilă pe care s -au pus 50 -60 picături tinctură sau 2 linguri de suc de echinacea
plantă. Baia cu echinacea, în cazul manifestărilor cutanate extinse, este mai indicată decât
cataplasmel e. Se pun 4 -5 linguri cu suc sau tinctură și nu se mai face duș. Se tamponează
locul și se lasă până la uscare .[20]
8. Viroză gripală (răceală) – Se administrează din primele ore (ideal este din primele 24 de
ore) de debut al virozei gripale, studiile dovedin d că administrarea promptă a acestui
remediu duce la rezultate pe măsură, se recomandă să se ia echinacea, sub formă de
capsule, a câte 350 mg de extract fiecare, de patru -șase ori pe zi, până la completă
vindecare.

28
9. Bronșită cronică și acută la adulți și c opii – se ține o cură de două săptămâni cu
echinacea, timp în care se administrează câte patru capsule (350 mg) cu extract de plantă
pe zi, pe stomacul gol. La copiii între 1 și 3 ani, doza va fi redusă la un sfert, iar pentru cei
între 3 și 10 ani, doză va fi redusă la jumătate.
10. Sinuzita – în tratamentul acestei afe cțiuni echinacea se folosește ca adjuvant. Se iau câte
patru capsule pe zi, în cure de două săptămâni, urmate de alte două săpt ămâni de pauză.
11. Herpes genital și bucal – Se administrează echinacea sub formă de capsule, câte 4 -6 pe
zi, până la completă vindeca re. Suplimentar, se poate aplica unguent sau tinctura de
echinacea pe leziunile herpetice, pentru a grăbi vindecarea.
12. Adjuva nt în infecții bacteriene -Se țin cure de 14 -21 de zile, timp în care se
administrează capsulele de echinacea, câte 4 pe zi, sau infuzia combinată de echinacea
(eficientă mai ales pe zona genito -urinară), câte 3 căni pe zi. [21]
13. Candidoza genitală – se țin e o cură de echinacea cu o durata de 4 săptămâni, luată sub
formă de capsule, câte patru pe zi. Pe timpul curei, se face o dată la 3 zile câte o spălătură
cu infuzie a mestecată din echinacea și coada -șoricelului (Achilea millefolium), combinate
în proporți i egale.
14. Adjuvant în otita – se face o cură de 10 zile cu echinacea, luată sub formă de capsule cu
extract, câte 4 -6 pe zi.
15. Alergie respiratorie – cură de 8 săptămâni, în primele 2 săptămâni luându -se 1 capsulă pe
zi, în următoarele 2 săptămâni 2 capsule pe zi, ajungându -se în ultimele 2 săptămâni la
doză maximă, de 4 capsule pe zi
16. Tumori maligne și benigne – cure de 2 de săptămâni, timp în care se iau câte 4 -6 capsule
de echinacea pe zi. Cura va fi urmată de 2 săptămâni de pauză, după care se reia, în t otal
făcându -se până la 6 cure pe an.
17. Arsuri de gradele 1 și 2 – se folosește unguentul de echinacea pe suprafețele afectate, de
2-3 ori pe zi. Se va obține o vindecare rapidă și estetică.Se va aplica unguent doar atunci
când nu mai există rană deschisă, î n caz contrar există risc de infecție.
18. Răni care se vindecă greu – se aplică de două ori pe zi, timp de 1 ora, com prese cu
tinctura de echinacea . Atunci când rana s -a închis, pentru a favoriza o cicatrizare estetică,
se folosește unguentul cu echinacea.
19. Acnee – se folosesc comprese cu infuzie combinată de echinacea, pe loc urile afectate,
timp de 10 zile.

29
20. Adjuvant în psoriazis – se aplică unguentul de echinacea pe porțiunile de piele afectate,
de 1-2 ori pe zi, pentru ameliorarea simptomelor. [17]

3.6. Co ntraindicații, Interacțiuni și Reacții Adverse
Contraindicații
• copii sub 2 ani , persoane aler gice la Echinac ea
Nu se recomandă produsele care conțin Echinacea în următoarele afecțiuni:
• tuberculoză , leucemie , diabet , scleroză multiplă , HIV sau SIDA , boli autoimune
• afecțiuni hepatice , transpant de organ, datorită medicației imunosupresoare
• Sarcina și alăptare – se evita administrarea produselor cu Echinacea!
Atenție: administrarea continuă pe o perioada mai lungă de 8 săptămâni poate
induce hepatotoxicitate !
Interacțiuni Moderate – Se asociază cu atenție! Cafeină – Echinacea poate încetini
ritmul de m etabolizare al cafeinei, exacer ând efectele adverse ale acesteia: stare de
agitație, tremor, dureri de cap sau insomnii . Medicamente care se metabolizează la
nivel CYP3A4: lovastatin (Mevacor), claritromicina (Klacid), diltiazem (Diacordin), etc.
Medicamente care se metabolizează la nivel CYP1A2: clozapina (Clozaril),
fluvoxamina (Fevarin), haloperidol (Haldol), imipramină (Tofranil), olanzapina
(Zyprexa), etc. Medicamente imunosupresoare – datorită acțiunii de stimulare a
sistemului imunitar. Exemple: ciclosporina (Sandimun, Neoral), tacrolimus (Prograf),
azatioprim (Imuran), prednison (Deltasone), etc. [22]
Reacții Adverse Echinacea are și 2 reacții adverse (c ei care se confruntă cu ele se pot speria).
Poate provoca pe moment, anumitor persoane, amorțirea totală a limbii sau doar câteva
furnicături – acest efect este inofensiv și de scurtă durata. [23]

3.7. Preparate farma ceutice cu extracte de Echinace a
Exista in lume p este 250 de preparate farmaceut ice vegetale ce au in compozitie specii de
Echinacea dintre acestea enumer ăm cîteva în cele ce urmează.

30

1. Infuzia

"Ceaiul" , se obține prin simplă opărire a plantei, se prepară astfe : 4 lingurițe de pulbere
se macerează 8 ore, în jumătate de litru de apă, după care se filtrează, iar preparatul obținut se
lasă deoparte. Plantă rămasă după filtrare se opărește cu încă o jumătate de litru de apă, după care
se lasă să se răcească și se strec oară. La final, se adaugă maceratul anterior obținut cu infuz ia,
preparatul consumându -se în 3-4 reprize, pe zi .

2. Echinace a Capsule

Cea mai bună formă de administrare a Echinacea . O capsulă cu echinacea conține 350 –
400 mg de extract standardizat. Doza zilnică 3 -6 capsule , pe stomacul gol, în cure de 2 -8
săptămâni. La noi în țară, se găsesc capsulele produse de către firma românească "VITALIA K",
a câte 380 mg de extract fiecare, pentru tratarea gripei și al infecțiilor respiratorii, al afecțiunilor
reumatice și al celor alergice. [21]

Fig. Nr 22 Echinaceea ceai [5]
Fig. Nr 23 Echinacea capsule [5]

31
3. Esberitox

Esberitox este un preparat farmacologic, obținut din extract de Echinac ea, Baptisia
tinctoria și Thuja occidentalis.
Esberitox cu administrare orală cu utilizare în : influenza și gripă, infecții uro -genitale,
profilaxia infecțiilor respiratorii, restabilirea nivelului leucocitar normal post radio -terapie. [13]
3

4. Echinavit C

Crește capacitatea de apărare naturală a organismului, are proprietăți antivirale este
vitaminizant, remineralizant și fortifiant prin aport natu ral de vitamine și minerale. [24 ]

5. Tinctura de echinaceea

Tinctura de echinac ea- obținută din rădăcina proaspătă sau uscată de echinaceea
pusă la macerat în alcool de 40 grade timp de 4 -6 săptămâni.
Mod de utilizare: pentru o situație acută, ia ¼ ( 1 ml sau 35 de picături) până la ½ linguriță ( 2.5
ml sau 88 de picături) la fiecare ora sau cât de des este nevoie. Pentru o inflamație sau o infecție
cronică, se ia ½ linguriță de trei ori pe zi, timp de 2 săptămâni, apoi se repetă cura atât cât este
necesar .
Fig. Nr 24 Esberitox [5]
Fig. Nr 25 Echinavit C [5]

32

Fig. Nr 26 Tinctura de echinac ea [5]

33

PARTEA SPECIALĂ

34
CAPITOLUL 4

Metodologia de cercetare
Studiul utilizării unor suplimen te nutritive pe bază de Echinac ea la nivelul
unor farmacii din județul Sibiu

4.1. Motivația și Scopul lucrării

Motivația acestei lucrări este dată de două aspecte și anume faptul că, domeniul imunologiei este
unul foarte dinamic pentru științ ele medicale, imunitatea fiind esențială pentru organismal uman și de
aceea, funcționarea anormală a sistemului imunitar, având urmări grave, care duc la deces .
Prin această lucrare doresc să scot în evidență rolul imunostimulator al plantelor medicinale din
genul Echinacea, și totodată doresc să obțin informații despre cunoștiințele pe care le are populația despre
produse le farmaceutice ce conțin extracte de Echinacea.
Al doilea aspect tine de mine ca persoană, care m -am confrunat și mă confront cu deficiențe ale
sistemului imunitar și nu în ultimu l rînd ca utilizator de Echinac ea.
Scopul acestei lucrări științifice este acela de a evidenția, cunoștiințele medicale homeopate legate
de, suplimentele nutritiv e ce conțin extract de Echinace a, sub diverse forme farmaceutice, la nivelul
județului Sibiu.

4.2. Material și Metodă

35

Cercetarea nivelului de cunoștiințe medicale homeopate legate de, suplimentele nutritive ce
conțin extract de Echinace a, sub diverse forme farmaceutice, la nivelul județului Sibiu, a fost realizată
prin aplicarea unui chestionar anonim cu întrebari preformulate administrat unui n umar de 100 de
persoane intervievate în intervalul 05.01.2017 -05.02.2017 care s -au adresat unor farmacii din
județul Sibiu.
Chestionarul anonim este fomat din 12 întrebări la care pacientul răspunde direct.
Pacienții carora le -au fost aplicate chestionarel e și-au dat consimțământul pentru
participare la studiu și au fost selectați aleator, în farmacii, fiind rugați să completeze
chestionarul.
Deoarece chestionarele s -au aplicat in mod asistat numai pacienților care au acceptat
completarea lor, nu am înregi strat situații de non -răspuns sau refuz.

4.3. Rezultate și discuții

36

1. Distribuția pacienților chestionați în funcție de gen
Din totalul de 100 de pacienți care au completat chestionarul, cea mai mare parte,
reprezentând 82%, aparțin genului feminin , iar restul de 18% sunt subiecți de gen masculin.

Tabel ul Nr 1. Distribuția pacienților chestionați în funcție de gen

Graficul Nr 1. Ponderea pacienților chestionați în funcție de gen

In populaț ia generala populația feminină reprezintă mai mult de jumătate din total
populației la toate grupele de vârstă, indiferent de mediul de proveniență (datorită fenomenelor
demografice de supramortalitate masculină, sp eranță de viață la naștere și la diferite grupe de
vârstă mai mare pentru genul feminin decât pentru cel masculin), iar în lotul de studiu ponderea
repondentilor a deținut -o tot populatia de gen feminin. Criteriul de selecție a aplicării Gen (M/F)
Total Feminin Masculin
Total 100 82 18
100% 82% 18%
82.00%18.00%Grafic ul Nr 1. Ponderea pacienților chestionați în funcție de gen
Feminin
Masculin

37
chestionarului a f ost – pacienții prezenți în farmacie care au acceptat completarea asistată a
acestuia.
Datele din literatura de specialitate arată o adresabilitate mai mare a populației de gen
feminin la serviciile famaceutice , datorat e supramorbidității feminine si nivelului mai ridicat de
preocupare pentru profilaxie , precum și rolului crescut în menținerea sănătății familiei, avand in
vedere rolurile multiple de mamă, soție.

2. Distribuția pacienților chestionați în funcție de mediu l de proveniență

Analizând distribuția subiecților chestionați în funcție de mediul de proveniență,
constatăm că majoritatea, adică 78% aparțin mediului urban , iar restul de 22% provin din mediul
rural limitrof orasului. Din analiza datelor tabelului 2 și a graficului 2 constatăm că
respondenții di n mediul urban sunt mai informaț i și interesați să utilizeze medica mente
homeopate c u extract de Echinac ea.
Mediul de
proveniență Total Urban Rural
Total 100 78 22
100% 78% 22%

Tabelul Nr 2. Distribuția pacienților chestionați în funcție de mediul de proveniență

Graficul Nr 2. Ponderea pacienților chestionați în funcție de mediul de proveniență

3. Distribuția pacienților chestionați în funcție de grupa de vârstă
78.00%22.00%Grafic ul Nr 2. Ponderea pacienților chestionați în funcție de
mediul de proveniență
Urban
Rural

38

Analizând distribuția pacienților chestionați în funcție de grupa de vârstă, reiese că
majoritatea subiecților, 83% aparțin grupei de vârstă 18-39 ani , o pondere de 17% o dețin cei
care au vârsta sub 40-69 de ani , iar cei care aparțin grupelor de vârstă 70-89 de ani și peste 90
de ani detin o pondere de 0%
Din analiza datelor tabelului 3 și a graficului 3 constatăm că majoritatea respondenților
au vâ rsta cuprinsă între 18-39 de ani ceea ce denotă că populația tâ nară este mai preocupată în
acumularea cunoștiințelor și utilizarea, medicației homeopate cu extract de Echinacea decât
segmentu l de vîrstă 40-69 de ani .
Datorită selectării aleatorii a subiecților care au raspuns la ace st chestionar nu avem
subiecț i cu vîrsta cuprinsă între 70-89 de ani sau peste 90 de ani, asta nu înseamna ca nu au
cunoștiințe despre medicaț ia homeopată, sau nu au utilizat produse ce conțin extrct de Ecaceea, ci
este pur întâmplător că nu au fost selectați.

Grupa
de
vârstă Total 18-39 ani 40-69 ani 70-89 ani Peste 90
de ani
Total 100 83 17 0 0
100% 83% 17% 0% 0%

Tabel ul Nr 3. Distribuția pacienților chestionați în funcție de grupa de vârstă

Graficul Nr 3. Ponderea pacienților chestionați în funcție de grupa de vârstă
4. Distribuția pacienților chestionați în funcție de nivelul de instruire
020406080100
18 -39 ani 40-69 ani 70-89 ani peste 90 ani83
17
0 0Grafic ul Nr 3. Ponderea pacienților chestionați în funcție de grupa de
vârstă
Grupa de vârstă

39
Din analiza datelor tabelului 4 și a graficului 4 constatăm că 8% sunt pacienții cu un
nivel de instruire primar aceștia sunt urmați de cei cu studii medii în proporție de 33% iar
59% din subiectii cercetati, au studii superioare
Observăm că procentul cel mai mare de 59% îl au subiecții cu studii superioare ceea ce
relevă că sunt mai bine informați în ceea ce privește utilizarea produselor homeopat e ce conțin
extracte de Echinacea,decât ceilalți respondenți.

Nivel de
instruire Total Studii
primare Studii
medii Studii
superioare
Total 100 8 33 59
100% 8% 33% 59%

Tabel ul Nr 4. Distribuția pacienților chestionați în funcție de nivelul de instruire

Grafic ul Nr 4. Ponderea pacienților chestionați în funcție de nivelul de instruire

5. Distribuția pacienților chestionați în funcție de opinia privi nd cunoștiințele despre
Echinac ea
0%10%20%30%40%50%60%
Studii primare Studii medii Studii superioare8.00%33.00%59.00%Grafic ul Nr 4 Ponderea pacienților chestionați în funcție de
nivelul de instruire
Nivel de
instruire

40
Cea mai mare parte din subiecții chestionați, 95%, declară că au cu noștiiințe despre
Echinac ea, în timp ce 5% declară că nu cunosc acest medicament .

Total Un medicament
de somn O plantă medicinală, un
supliment nutritiv cu
conținut de extract de
Echinace a Un
medicament
pentru
memorie Nu cunosc
acest
medicament
Total 100 0 95 0 5
100% 0% 95% 0% 5%

Tabel ul Nr 5. Distribuția pacienților chestionați în funcție de opinia privin d cunoștiințele despre Echinace a

Graficul Nr 5. Ponderea pacienților chestionați în funcție de opinia privin d cunoștiințele despre
Echinace a

6. Distribuția pacienților chestionați în funcție de opinia privind mod ul de informare despre
Echinace a
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%0.00%95.00%0%5.00%Grafic ul Nr 5. Ponderea pacienților chestionați în funcție de opinia
privind cunoștiințele despre Echinacea
Nu cunosc acest medicament
Un medicament pentru memorie
O plantă medicinală, un
supliment nutritiv cu conținut de
extract de Echinaceea
Un medicament de somn

41
Din totalul celor 100 de pacienți chestionați 5 pacienț i nu cunosc și nu dețin i nformaț ii
despre Echinace a.Restul celor 95 de pacienților sunt reprezentați în tabelul nr 6 și în graficul
nr 6 astfel: 48.42% sunt informați de către farmacist , urmat de 28.42% din pacienți iformați din
internet, Tv, presă și reviste , 4.21% au fost informați de către medic, 2.10% au fost informați
de familie, iar restul pacienților s -au informat din mai multe surse dupa cum sunt reprezentate în
tabelul și în graficul de mai jos.
Observam că ponderea cea mai mare o au pacienții informați de către farmacist, acest
lucru ne evidențiază faptul ca în farmacii se p une accentul pe promovarea produselor home opate
cu rol imunostimulator având în compoziț ia lor extracte de Echinace a în detrimental produselor
imunostimulatoare produse de laboratoarele farmaceutice.
Procentul de informare, din mediul online , tv, presă este ridicat 28.42% ceea ce ne
sugerează că acesul la informții al populației se face cu uș urință, deoarece majoritatea subiecților
chestionați 83% sunt tineri cu vârstă cuprinsă între 18 -39 de ani.Urmărind cu atenție graficul de
mai jos majoritatea subie cților chestionași care s -au informat din mai multe surse, au ca sursa de
informare, internetul, tv, și presă.
Faptul că 4.21% au fost informați de către medic arată lipsa de deschidere și de
experien ță a medicilor cu produsele homeopate imunostimulatoare care conțin extract de
Echinace a.
Tabelul Nr 6. Distribuția pacienților chestionați în funcție de opinia privind modul informarea despre
Echinac ea
Total Medic Farmaci
st Familie Internet
Tv
Reviste
Presă Familie
Internet
Tv
Reviste
Presă Farmacist
Internet
Tv
Reviste
Presă Medic
Farmaci
st
Internet
Tv
Reviste
Presă Medic
Internet
Tv
Revistec
Presă Medic
Farma
cist
Total 95 4 46 2 27 1 7 3 3 2
100% 4.21% 48.42% 2.10% 28.42% 1.05% 7.37% 3.16% 3.16% 2.10%

42

Graficul Nr 6. Ponderea pacienților chestionați în funcție de opinia privind modul de informare despre
Echinace a

7. Distribuția pacienț ilor chestionați în funcție de opinia privind utili zarea sau
neutilizarea Echinace a.

Din totalul celor 100 de pacienți chestionați 5 pacienți nu cunosc și nu dețin informații
despre Echinac ea.Restul celor 95 de pacienți sunt reprezentați în tabelul nr 7 și în graficul nr 7
astfel: 96.84% au utilizat Echinace a și 3.16% nu au utilizat Echinac ea.

Utilizare
Echinaceea Total Da Nu
Total 95 92 3
100% 96.84% 3.16%

Tabelul Nr 7. Distribuția pacienților chestionați în funcție de opinia privind util izarea sau neutilizarea
Echinac ea

4.21%48.42%2.10%1.05%7.37%3.16%3.16%2.10%28.42%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%Internet Tv Reviste Presă
Medic Farmacist
Medic Internet Tv Revistec
Presă
Medic Farmacist Internet Tv
Reviste Presă
Farmacist Internet Tv Reviste
Presă
Familie Internet Tv Reviste
Presă
Familie
Farmacist
Medic
Linear (Medic Farmacist)Graficul Nr 6. Ponderea pacienților chestionați în funcție de opinia privind modul de
informare despre Echinacea

43

Graficul Nr 7. Ponderea pacienților chestionați în funcție de opinia privind utilizarea s au neutilizarea
Echinace a
8. Distribuția pacienților chestionați în funcție de indicația utilizării Echinace a.

Din totalul celor 100 de pacienți chestionați 5 pacienți nu cunosc și nu dețin informații
despre Echinac ea iar 3 pacienți nu au utilizat Echi nacea.Restul celor 92 de pacienți sunt
reprezentați în tabelul nr 8 și în graficul nr 8 astfel : 55.43% au utilizat Echinace a la indicația
farmacistului , 13.04% au utilizat Echinace a la indicația medicului, 3.26% au utilizat Echinace a
la indicația familiei și 11.96% din proprie inițiativă.
Din aceleaș considerente ca și în cazul ponderii pacienților chestionați în funcție de opinia
privind mo dul de informare despre Echinac ea, 55.43% au utilizat Echinac ea la indicația
farmacistului. Comparativ procentul pacienț ilor care au utilizat Echinace a la indicația medicului
13.04% cu cei care au utilizat Echinace a din proprie initiativâ 11.96% nu este deloc satisfăcător
deoarece, populația are multe mijloace de informare media așa cum s -a discutat anterior.
Tabelul Nr 8. Distribuția pacienților chestionați în funcție d e indicația utilizării Echinacea. Total Medic Farmaci
st Famili
e Proprie
inițiativ
ă Familie
Proprie
inițiativă Farmacist
Proprie
initiative
Medic
Farmaci
st
Medic
Familie
Proprie
inițiativă Medic
Proprie
inițiativă
Total 92 12 51 3 11 1 3 5 4 2
100% 13.04% 55.43% 3.26% 11.96% 1.09% 3.26% 5.43% 4.35% 2.17%
96.84%
3.16%
Da Nu0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00% Graficul Nr 7. Ponderea pacienților chestionați în funcție de
opinia privind utilizarea sau neutilizarea Echinacea

44

Graficul Nr 8. Ponderea pacienților chestionați în funcție de indicația utilizării Echinaceei.

9. Distribuția pacienților chestionați în funcție d e frecvența utilizării Echinacea

Tabelul nr 9 și graficul nr 9 prezintă distribuția și reprezentarea grafică în funcție d e
frecvența utilizării Echinace a astfel: din cei 92 de pacienți care au utilizat Echinace a, cei mai
mulți în proporție de 78.26% au utilizat Echinac ea 1 dată/an, urmați de 19.57% care au utilizat
Echinac ea, de 2 ori/an , iar 2.17% au utilizat Echinace a, de 3 ori/an , 0% au utiliz at Echinac ea
mai mult de 4 ori/an in scop preventiv .
Din aceste rezultate realizam că Romania nu este pregatită să pună accentual pe medicina
homeopată, pe prevenție dovadă fiind frecvența cu care sunt utilizate produsele
imunostimulatoare cu extract de Echinac ea
Prevenția deficitară ne clasează pe primele poziții între țările Uniunii Europene la
numarul de cazuri noi declarate cu patologie respratorie (viroze, stări gripale, etc)

Tabelul Nr 9. Distribuția pacienților chestionați în funcție de frecvența utilizării Echinace a Total 1 dată/an 2 ori/an 3 ori/an Mai mult de 4
ori/an în scop
preventive
Total 92 72 18 2 0
100% 78.26% 19.57% 2.17% 0% 13.04%55.43%3.26%11.96%1.09%3.26%5.43%4.35%2.17%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00%Medic Proprie inițiativă
Medic Familie Proprie
inițiativă
Medic Farmacist
Farmacist Proprie
initiative
Familie Proprie
inițiativă
Proprie inițiativă
Familie
FarmacistGraficul Nr 8. Ponderea pacienților chestionați în
funcție de indicația utilizării Echinacea

45

Graficul Nr 9.Ponderea pacienților chestionați în funcție de frecvența utilizării Echinace a

10. Distribuția pacienților chestionați în funcție de perioada anului în care au utiliză t
Echinac ea
Din analiza datelor din tabelul nr 10 și graficul nr 10 privind distribuția pacienților
chestionați în funcție de perioada anului în care au utilizăt Echinaceea, rezultă următoarele:
45.65% din pacienții chestionați au utilizat Echinac ea primăvara , 6.52% din pacienții
chestionați au utilizat Echinace a vara, 43,48% din pacienții chestionați au utilizat Echinac ea
toamna, iar 4.35% din pacienții c hestionați au utilizat Echinace a iarna .
Pond erea cea mai mare este primăvara și toamna ceea ce î nseamnă că majoritatea
respondenților utilizează Echinace a preventiv în sezoanele reci.

Tabelul Nr 10. Distribuția pacienților chestionați în funcție de perioada anul ui în care au utilizăt Echinace a
0.00%
50.00%
100.00%78.26%19.57%2.17%0% Mai mult de 4 ori/an în
scop preventiv
3 ori/an
2 ori/an
1 dată/anGraficul Nr 9.Ponderea pacienților chestionați
în funcție de frecvența utilizării Echinacea
Total Primavara Vara Toamna Iarna
Total 92 42 6 40 4
100% 45.65% 6.52% 43.48% 4.35%

46

Graficul Nr 10. Ponderea pacienților chestionați în funcție de perioada anul ui în care au utilizăt Echinace a

11. Distribuția pacienților chestionați în func ție de durata curei cu Echinace a
Din analiza datelor din tabelul nr 11 și graficul nr 1 1 privind distribuția pacienților
chestionați în fun cție de durata curei cu Echinac ea observăm următoarele: la 84.78% din
pacienț ii chestionați cura cu Echinace a a avut o durată de 1 lună , la 8.70% din pacienții
chestionați cura cu Echinace a a avut o durată de 1 săptămînă/lună , iar procente egale de 3.26%
au fost înre gistrate la pacienții chest ionați care au utilizat Echinac ea în cură de 3-5 zile/lună și 2
săptămîni/lună
Proce ntul cel mai mare de pacienți chesti onați 84.78% au e fectuat corect cura cu
Echinace a, deoarece în literatură avem informații că o cură durează între 21 și 30 de zile, cu
pauza 1 lună, după care se poate relua.

Tabelul Nr 11. Distribuția pacienților chestionați în func ție de durata curei cu Echinace a
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%45.65%6.52%43.48%4.35%
Iarna
Toamna
Vara
PrimavaraGraficul Nr 10. Ponderea pacienților chestionați
în funcție de perioada anului în care au utilizăt
Echinacea
Total 3-5
zile/lună 1
săptămînă/lu
nă 2
săptămîni/lu
nă 1 lună
Total 92 3 8 3 78
100% 3.26% 8.70% 3.26% 84.78%

47

Graficul Nr 11. Ponderea pacienților chestionați în funcți e de durata curei cu Echinace a

12. Distribuția pacienților chestio nați în funcție de apariția episoadel or de gripă sau ră ceală
pe periada utilizării Echinace a
Analizînd datele din tabelul nr 12 și graficul nr 12 privind distribuția pacienților
chestionați în funcție de apariția episoadelor de gripă sau raceală pe p eriada utilizării Echinac ea,
rezultatele arată în felul următor: cel mai mare procent din pacienții chestionați reprezentâ nd
58.70% au mai avut episoade de gripă sau raceală, dar episoadele au fost mai scurte ca durată și
mai ușoare în intensitate.
Un procent de 14.13% din cei 92 de pacien ți chestionați, nu au mai avut nici un episod de
gripă sau r ăceală după utilizarea Echinacea .În urma aplicării acestui ch estionar au existat un
procent considerabil de 27.17% care nu au observant o ameliorare a simtomelo r după utilizarea
Echinacea.
Numărul mare de pacienți chestionați care nu au observant o ameliorare a simt omelor
după utilizarea Echinace a, se datorează probabil, din cauza unei admi nistrari incorecte a
Echinaceei pe o perioadă scurtă de timp.
Fie paci enții au utilizat Echinac ea din proprie initiativă fară o recomandare avizată din
partea medicului sau farmacistului, fie perioada de administrare a fost su b 1 lună. Momentul și
cantitatea administrată sunt dependente de natura sistemului imunitar al fiecarui individ prec um
și de starea generală de sănă tate a acestuia.

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%1
3.26%8.70%3.26%84.78%
1 lună
2 săptămîni/lună
1 săptămînă/lună
3-5 zile/lunăGraficul Nr 11. Ponderea pacienților chestionați în funcție de
durata curei cu Echinacea

48

Tabelul Nr 12 . Distribuția pacienților chestionați în funcție de apariția episoadel or de gripă sau raceală pe
periada utilizării Echinace a

Graficul Nr 12. Ponderea pacienților chestionați în funcție de apariția episoadelor de gripă sau raceală pe
periad a utilizării Echinace a

13. Distribuția pacienților chestio nați în funcție de indicațiile pentru care au utiliz at
Echinace a

Analizînd datele din tabelul nr 13 și graficul nr 13 privind distribuția pacienților
chestionați în funcție de indicațiile pentr u care au utilizat Echinace a, pacienții chestionați sunt
reprezentați astfel: 97.83% din pacienții chestionați au utilizat Echinacea pentru stimularea
imunități i, 0.00% din pacienții chestionați au utilizat Echinacea pentru dureri de stomac și 58.70%14.13%27.17%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00%Nu am observant o
ameliorare a simtomelor
Nu am mai avut nici un
episod
Da, dar episoadele au
fost mai scurte și mai
ușoareGraficul Nr 12. Ponderea pacienților chestionați în funcție de apariția
episoadelor de gripă sau raceală pe periada utilizării Echinacea Total Da, dar
episoadele au
fost mai
scurte și mai
ușoare Nu am mai avut
nici un episod Nu am
observant o
ameliorare a
simtomelor
Total 92 54 13 25
100% 58.70% 14.13% 27.17%

49
tensiune. Un procent mic de 2.17% din pacienții chestionați au utilizat Echinacea pentru slăbit.
În literature de specialitate stud iile arată că ceaiul de Echinac ea ajută la slăbit

Tabelul Nr 1 3. Distribuția pacienților chestionați în funcție de indicațiile pentru care au utilizat Echinace a

Graficul Nr 13. Ponderea pacienților chestionați în funcție de indicațiile p entru care au utilizat Echinace a

14. Distribuția pacienților chestionați în funcție de forma farmaceutică cu Echinace a
utilizată

Analizînd datele din tabelul nr 14 și graficul nr 14 privind distribuția pacienților
chestionați în funcție d e forma farmaceutică cu Echinac ea utilizată, avem urmatoarea
reprezentare a pacienților chestionați : 66.30% au utilizat Echinace a sub formă de comprimate ,
10.87% au utilizat Echinace a sub formă de capsule , 4.35% au utilizat Echinac ea sub formă de 97.83%2.17%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%Tensiune
Slăbit
Dureri de stomac
Imunitate Total Imunitate Dureri de
stomac Slăbit Tensiune
Total 92 90 0 2 0
100% 97.83% 0.00% 2.17% 0.00%

50
tinctură , 11.96% au utilizat Echinace a sub formă de ceai, iar restul pacienților chestionați au
utilizat mai multe forme farmacologice cu Echinac ea dupa cum sunt reprezentate în tabelul și
graficul de mai jos, fiecare avâ nd un procent de 2.17% din cei 92 de pacienți chestionați.
Faptul că majoritatea pacienților chestionați au utilizat Echinac ea sub forma de
comprimate, denotă faptul că, nu cunosc existența altor forme farmaceutice cu Echinac ea, sau în
diverse farmacii selectate aleator î n județul Sibiu, dețin doar Echinace a sub forma de comprimate

Tabelul Nr 14. Distribuția pacienților chestionați în funcție de fo rma farmaceutică cu Echinac ea utilizată

Graficul Nr 14. Ponderea pacienților chestionați în funcție d e forma farmaceutică cu Echinac ea utilizată

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00%66.30%10.87%4.35%11.96%0.00%2.17%2.17%2.17%
Ceaiuri Siropuri
Capsule Ceaiuri
Comprimate Ceaiuri
Siropuri
Ceaiuri
Tinctură
Capsule
ComprimateGraficul Nr 14. Ponderea pacienților chestionați în funcție de
forma farmaceutică cu Echinacea utilizată Total Comprima
te Capsule Tinctură Ceaiuri Siropu
ri Comprim
ate
Ceaiuri Capsule
Ceaiuri Ceai
uri
Sirop
uri
Total 92 61 10 4 11 0 2 2 2
100% 66.30 % 10.87 % 4.35% 11.96 % 0.00% 2.17% 2.17% 2.17
%

51
15. Distribuția pacienților chestionați în funcție de ce p roduse farmaceutice cu Echinace a
au utilizat

Analizînd datele din tabelul nr 15 și graficul nr 15 privind distribuția pacienților
chestionați în funcție de ce p roduse farmaceutice cu Echinace a au utilizat, datele se prezintă
astfel: din totalul celor 92 de pacienți care au utilizat Echinac ea, 76.09% au utilizat Echinace a
cu vitamina C și propolis, 9.78% au utilizat Echinace a Ceai, 5.43% au utilizat Echinace a cu
astragal, 4.35% au utilizat Echinace a Tinctură, iar restul pacienților au folosit mai multe
produse cu Echinac ea dupa cum se poate observa în tabelul și graficul de mai jos, fiecare avâ nd
un procent de 2.17%.

Tabelul Nr 15. Distribuția pacienților chestionați în funcție de ce produse farmaceutice cu Echinac ea au
utilizat

Graficul Nr 15. Ponderea pacienților chestionați în fu ncție de ce produse farmaceutic e cu Echinace a au
utilizat
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00%76.09%5.43%4.35%9.78%2.17%2.17% Echinacea cu astragal
Echinacea Ceai
Echinacea cu vitamin C și
propolis Echinacea Ceai
Echinacea Ceai
Echinacea Tinctură
Echinacea cu astragal
Echinacea cu vitamina C și
propolisGraficul Nr 15. Ponderea pacienților
chestionați în funcție de ce produse
farmaceutic ecu Echinacea au utilizat Total Echinac ea
cu
vitamin a C
și propolis Echinace a
cu
astragal Echinac
ea
Tinctură Echinac
ea Ceai Echinac ea cu
vitamin C și
propolis
Echinac ea
Ceai Echinace a cu
astraga l
Echinac ea Ceai
Total 92 70 5 4 9 2 2
100% 76.09% 5.43% 4.35% 9.78% 2.17% 2.17%

52
16. Distribuția pacienților chestionați în funcție de recomandarea utilizarii Echinace a

Analizînd datele din tabelul nr 16 și graficul nr 16 privind distribuția pacienților
chestionați în funcție de r ecomandarea utilizarii Echinace a datele se prezintă astfel: 82.61% vor
recomanda cun oscuților să utilizeze Echinace a, 10.87% nu vor recomanda cunoscuților să
utilizeze Echinace a, iar restul pacienților chestionați cu un procent de 6.52% sunt indeciși, nu
știu dacă vor recomanda cunoscuților să utilizeze Echinac ea.

Tabelul Nr 16. Distribuția pacienților chestionați în funcție de r ecomandarea utilizarii Echinace a

Graficul Nr 16. Ponderea pacienților chestionați în funcție de r ecomandarea utilizarii Echinace a
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00% 82.61%
10.87%6.52%Da
Nu
Nu știuGraficul Nr 16. Ponderea pacienților chestionați în funcție de
recomandarea utiliz ării Echinacea Total Da Nu Nu știu
Total 92 76 10 6
100% 82.61% 10.87% 6.52%

53
Concluzii

• Plantele sunt folosite ca medicamente de mii de ani. E fectele lor sunt garan tate de experiența
castigată în timp .
• Primul tratat despre plante cunoscut a fost scris acum 5 milenii .S-a numit Pen Tsao și conținea
descrieri a peste 300 de plante medicinle .
• Echinacea crește spontan în estul SUA, amerindieni au folosit Echinace a ca remediu în diverse
afecțiuni.
• Primul preparat pe baza de Echinacea a fost realizat de dr. german Meyer, în 1870, care a
cunoscut remediile terapeutice ale E. angustifolia de la indienii Pawnee din Ne braska și pe care l –
a denumit 'Purificatorul sanguin al lui Meyer'
• În România în 1980 s-a inițiat o primă cultură experimentală și studii farmacobotanice și
farmacologice la Facultatea de Farmacie din Cluj -Napoca. In revista "Farmacia" nr.4/1984
Viorica H odișan și Mircea Tamaș (Facultatea d e Farmacie -Cluj-Napoca) publica un studiu
farmacobotanic comparativ al speciilor de ECHINACEA PURPUREA și ECHINACEA
PALLIDA.
• Genul Echinacea face parte din familia Asteraceae si cuprinde 9 specii vegetale
• Dintre acestea doar trei sunt utilizate cu success in practica medicala ( Echinacea purpurea,
Echinacea angustifolia, Echinacea pallida ).
• Indicată în: afecțiuni biliare, angina, abcese și furuncule, astm, b ronșite , dermatite scuamoase ,
diaree , hemoroizi, e rizipel , viroză gripală, s inuzita , herpes genital și bucal, candidoza genitală,
alergie respirat orie, tumori maligne și benigne, arsuri de gradul 1 și 2
• Contraindicată la Copii sub 2 ani, p ersoane aler gice la Echinacea, tuberculoză, leucemie, diabet,
scleroză multiplă, H.I.V sau sida, boli autoimmune, afecțiuni hepatice, t ranspant de organ,
datorit ă medicației imunosupresoare, s arcina și alăptare

• Din cei 100 de pacienți care au completat chestionarul, cea mai mare parte, reprezentând
82%, aparțin genului feminin , iar r estul de 18% sunt subiecți de gen masculin.
• În funcție de mediul de proveniență, constatăm că majoritatea, adică 78% aparțin
mediului urban , iar restul de 22% provin din mediul rural limitrof orasului.

54
• În funcție de grupa de vârstă, reiese că majoritatea subiecților, 83% aparțin grupei de
vârstă 18-39 ani , o pondere de 17% o dețin cei care au vârsta sub 40-69 de ani , iar cei
care aparțin grupelor de vârstă 70-89 de ani și peste 90 de ani dețin o pondere de 0%
• 8% sunt pacienții cu un nivel de instruire primar aceștia sunt urmați de cei cu studii
medii în proporție de 33% iar 59% din subiectii cercetaț i, au studii superioare
• 95% , declară că au cunoștiiințe despre Echinace a, în timp ce 5% declară că nu c unosc
acest medicament.
• Din cei 100 de pacienți chestionați 5 pacienți nu cunosc și nu dețin informații despre
Echinac ea.Din cei 95 de pacienți care sunt reprezentați astfel: 48.42% sunt informați de
către farmacist , urmat de 28.42% din pacienți iformați din internet, Tv, presă și reviste,
4.21% au fost informați de către medic, 2.10% au fost informați de familie, iar restul
pacienților s -au informat din mai multe surse .
• Din totalul celor 100 de pacienți chestionați 5 pacienți nu cunosc și nu dețin informații
despre Echinac ea.Restul celor 95 de pacienți sunt reprezentați astfel: 96.84% au utilizat
Echinace a și 3.16% nu au uti lizat Echinac ea.
• Din totalul celor 100 de pacienți chestionați 5 pacienți nu cunosc și nu dețin informa ții
despre Echinac ea iar 3 pacienți nu au utilizat Echinace a.Restul celor 92 de pacienți sunt
reprezentați astfel : 55.43% au utilizat Echinace a la indicația farmacistului, 13.04% au
utilizat Echinac ea la indicația medicului, 3.26% au utilizat Echinac ea la indicația
familiei și 11.96% din proprie iniț iativă.
• În funcție d e frecvența utilizării Echinace a distribuția arată astfel: din cei 92 de pacienți
care au utilizat Echinace a, cei mai mulți în proporție de 78.26% au utilizat Echinac ea 1
dată/an, urmați de 19.57% care au utilizat Echinace a, de 2 ori/an , iar 2.17% au utilizat
Echinac ea, de 3 ori/an , 0% au utilizat Echinac ea mai mult de 4 ori/an in scop preventiv.
• Distribuția pacienților chestionați în funcție de pe rioada anului în care au utilizat
Echinace a, rezultă următoarele: 45.65% din pacienții chestionați au utilizat Echinac ea
primăvara , 6.52% din pacienții chestionați au utilizat Echin acea vara, 43,48% din
pacienții c hestionați au utilizat Echinace a toamna, iar 4.35% din pacienții c hestionați au
utiliz at Echinace a iarna .
• Distribuția pacienților chestionați în func ție de durata curei cu Echinace a observăm
următoarele: la 84.78% din pacienț ii chestionați cura cu Echinace a a avut o durată de 1
lună , la 8.70% din pacienț ii chestionați cura cu Echinace a a avut o durată de 1

55
săptămînă/lună , iar procente egale de 3.26% au fost înregistrate la pacienții chestionați
care au utilizat Echina cea în cură de 3-5 zile/lună și 2 săptămîni/lună
• Distribuția pacienților chestionați în funcție de apariția episoadelor de gripă sau raceal ă pe
periada utilizării Echinac ea, rezultatele arată în felul următor: cel mai mare procent din
pacienții chestionați reprezentînd 58.70% au mai avut episoade de gripă sau raceală, dar
episoadele au fost mai scurte ca durată și mai ușoare în intensitate, 14.13% din cei 92 de
pacienți chestionați, nu au mai avut nici un episod de gripă sau răceală după utilizarea
Echina cea.În urma aplicării a cestui chestionar au existat un procent considerabil de
27.17% care nu au observant o ameliorare a sim tomelor după utilizarea Echinac ea.
• Distribuția pacienților chestionați în funcție de indicațiile pentru care au utilizat
Echinac ea, pacienții chestionați sunt reprezentați astfel: 97.83% din pacienții chestionați
au utilizat Echinacea pentru stimularea imunității , 0.00% din pacienții chestionați au
utilizat Echinacea pentru dureri de stomac și tensiune. Un procent mic de 2.17% din
pacienții chestionați au u tilizat Echinacea pentru slăbit. În literature de specialitate
studi ile arată că ceaiul de Echinace a ajută la slăbit
• Distribuția pacienților chestionați în funcție d e forma farmaceutică cu Echinac ea utilizată,
avem urmatoarea reprezentare a pacienților che stionați: 66.30% au utilizat Echinac ea sub
formă de comprimate , 10.87% au utilizat Echinace a sub formă de capsule , 4.35% au
utilizat Echinace a sub formă de tinctură, 11.96% au utilizat Echinac ea sub formă de
ceai, iar restul pacienților chestionați au utiliz at mai multe forme farmaceutice cu
Echinace a dupa cum sunt reprezentate în tabelul și graficul de mai jos, fiecare avînd un
procent de 2.17% din cei 92 de pacienți chestionați.
• Distribuția pacienților chestionați în funcție de ce p roduse farmaceutice cu Echinace a au
utilizat, datele se prezintă astfel: din totalul celor 92 de pacienți care au utilizat
Echinace a, 76.09% au utilizat Echinac ea cu vitamina C și propolis, 9.78% au utilizat
Echinac ea Ceai, 5.43% au utilizat Echinac ea cu astragal, 4.35% au utilizat Echinace a
Tinctură, iar restul pacienților au folosit mai multe produse cu Echinac ea dupa cum se
poate observa în tabelul și graficul de mai jos, fiecare avâ nd un procent de 2.17%.
• Distribuția pacienților chestionați în funcție de recomandarea utilizarii Echinac ea datele
se prezintă astfel: 82.61% vor recomanda cu noscuților să utilizeze Echinac ea, 10.87%
nu vor recomanda cun oscuților să utilizeze Echinace a, iar restul pacienților chestionați

56
cu un procent de 6.52% sunt indeciși, nu știu dacă vor recomanda cunoscuților să
utilizeze Echinace a.

Bibliografie

1. Mihăiescu Grigore, Tatiana Vassu, Toma Nicolae, Imunologie și Imunochimie, Editura
Universitatii d in București, București, 2001, pag 5 -6.
2. Grosu F., Roșca S., Dura H., Curs de Histologie, Vol I, Ediția a – II- a, Editura
Universității Lucian Blaga din Sibiu , 2002, pag.123 -134; 140 -141; 145 -148; 151 -160;
169-171; 173 -174;
3. Toader M , Gocan M , Mureșan D Atlas de Histologie Catedra de Histologie a Universi ții
de Medicină și Fatmacie Cluj
4. Mihalache Manuela, Patologie infecțioasă diagnostic, răspuns imunitar, Editura
Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2004, pag. 249, 251 -256; 268 -271; 319 -320;
5. https://www.google.ro/search
6. Boarim Daniel, Manual practic de tratamente naturiste, Editura Păzitorul Adevărului,
Făgăraș, 2011, pag. 89 -90;
7. Mișu Moscovici, AlinaPopa, Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in
terapie
8. http://www.csid.ro/plante -medicinale -fitoterapice -si-gemoterapice/aloe -vera-aloe-
barbadensis -11431678/
9. http://www.csid.ro/plante -medicinale -fitoterapice -si-gemoterapice/maces -rosa-canina
11470659/
10. http://www.csid.ro/plante -medicinale -fitoterapice -si-gemoterapice/catina -hippophae –
rhamnoides –11447780/
11. http://sanatate.bzi.ro/11 -imunostimulatoare -naturale -62526
12. http://www.mediculmeu.com/sanatatea -familiei/pielea/fitopreparate –
farmaceutice/povestea -unei-plante –echinacea.php
13. http://www.creeaza.com/referate/botanica/SCURT -ISTORIC -PRIVIND –
REMEDIIL185.php
14. http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Povestea -plantei -Echinacea.html
15. https://en.wikipedia.org/wiki/Rober t_Morison

16. William Curtis The Botanical Magazine, Vol. I Or, Flower -Garden Displayed,
http://www.mirrorservice.org/sites/gutenberg.org/1/7/1/9/17198/17198 -h/17198 -h.htm
17. http://www.creeaza.com/referate/botanica/ECHINACEA -PURPUREA492.php
18. Bojor Ovidiu, Pop Maria, Fitoterapia în folosul tuturor, Editura Medicală, 2010, pag 99 –
100;
19. http://www.creeaza.com/familie/medicina/FARMACOLOGIA -PLANTELOR -DIN-
GEN437.php
20. Revista „Hofigal – Natură și Sănătate”, nr. 24, octombrie 2010 –
http://www.suporterdeserviciu.ro/hofigal -2/echinacea -extraordinara -planta -care vindeca –
infectiile -bolile -respiratorii -si-cele-mai-comune -indispozitii/
21. https://www. charmecosmetics.ro/echinoplus/
22. http://www.nutripharm.ro/2015/10/echinacea -proprietati -indicatii -si-posibile -interactiuni –
cu-medicame ntele/
23. http://copilulverde.ro/articol/Hrana_10/Enciclopedia -vegetala_14/Echinacea –
coneflower_241
24. http://ww w.revistahofigal.ro/articole/cum -putem -ajuta -organismul -s––i–nt–reasc –
imunitatea.html

Anexe

CHESTIONAR

Va rugăm să citiți cu atenție frazele de mai jos și să răspundeți, marcând pentru fiecare
afirmație, varianta care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră în legatură cu
cunoștiințele dumneavoastră despre ECHINAC EA

1. Ce este Echinace a?
a) Un medicament pent ru somn
b) O plantă medicinală, un supliment nutritiv, cu conținut de extract de echinacea
c) Un medicament pentru memorie
d) Nu cunosc acest medicament
2. De unde a veți informații despre Echinace a?
a) Medic
b) Farmacist
c) Familie
d) Internet, Tv, reviste, presă
3. Ați utilizat sau utilizați Echinace a?
a) Da
b) Nu
4. La indicația cui ați utilizat sau utilizați Echinace a?
a) Medic
b) Farmacist
c) Familie
d) Proprie inițiativă
MISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
Facultatea de Farmacie „Victor Papilian” din Sibiu
Catedra de Fitoterapie – Homeopatie
Coordonator. Conf.dr.farm . Ladislau Rosenberg

5. Dacă ați utilizat Echinace a, care a fost frecvența utizizării?
a) 1 dată/ an
b) 2 ori/ an
c) 3 ori/ an
d) Mai mult de 4 ori/ an în scop preventiv
6. În ce peri oadă a anului utilizați Echinac ea?
a) Primavara
b) Vara
c) Toamna
d) Iarna
7. Cîte zile a durat cura cu Echinace a?
a) 3-5 zile / lună
b) 1 săptămînă/ lună
c) 2 săptămîni/ lună
d) 1 lună
8. Pe perioada uitilizîrii Echinace a, ați mai avut episoade de gripă sau răceală ?
a) Da. dar episoadele au fost rare și ușoare
b) Nu am mai avut nici un episode
c) Nu am observant o ameliorare a simtomelor
9. Pentru ce ați utilizat Echinace a?
a) Imunitate
b) Dureri de stomac
c) Slăbit
d) Tensiune
10. Sub ce formă fa rmaceutică ați utilizat Echinac ea?
a) Comprimate
b) Capsule
c) Tinctură
d) Ceaiuri
e) Siropuri
11. Ce p roduse farmaceutice cu Echinace a ați utilizat?
a) Echinaceea cu vitamina C și propolis

b) Echinaceea cu astragal
c) Echinaceea Tinctură
d) Echinaceea Ceai
12. Ați recomanda cu noscuților să utilizeze Echinac ea?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
Date de identificare
1. Sex
a) Masculin
b) Feminin
2. Mediul de provrniență:
a) Urban
b) Rural
3. Ce varsta aveti? (ani impliniti)
a) 18-39 ani ______ ani impliniti
b) 40-69 ani ______ ani impliniti
c) 70-89 ani ______ ani impliniti
d) Peste 90 ani ______ ani impliniti
4. Care este ultima scoala absolvita?
a) Studii primare – /Profesionale/Fără studii
b) Studii medii – (Liceu, Postliceală)
c) Studii superioare – (Universitare/Postuniversitare)

Lista de abrevieri
Ac – anticorpi
Ag – antigeni
CD – cluster of differention (antigen de diferen țiere)
CMH – complex major de histocompatibilitate
HE – hematoxilină eozină
Ig – imunolobuline
IL – interleukine
INF alfa – interferon alfa
IU – imunitate umorală
IMC – imunitate mediată cellular
PMN – polimorfo -nuclearele n eutrofile