Suntparinte.ro Ghidul Educatiei Sexuale [607564]

Ghidul
educ atiei se xuale
pentru parin tii care au c opii in tre 3 – 18 ani

CUPRINS sau

Cum abor dezi educ atia se xuala la aceas ta varsta

Ce ii spui despr e pubert ate
Cum r eactione zi in situa tii dificileCe v ei gasi aici:
I. PRE SCOLAR
I.1.
I.2.
I.3. INTR ODUCERE
INTREB ARI FRE CVENTE
Ce in trebari au c opiii la aceas ta varsta
Cum v orbes ti copilului pr escolar despr e sex
Cum r eactione zi in situa tiile dificile
Ce in trebari au c opiii la aceas ta varstaII. PRIMAR
II.1.
II.2.
II.2.1.
II.2.2.
II.3.
Pentru sc olarii mari: Cum ii v orbes ti despr e modific arile c are apar la pubert ate
suntparin te.ro2

CUPRINS sau
Ce pr obleme apar la aceas ta varsta
Cum abor dezi educ atia se xuala la aceas ta varsta
Cum r eactione zi in situa tii dificile
Ce pr obleme sau in trebari apar la aceas ta varsta
Cum abor dezi aces t subiect la adolescen ta
Cum r eactione zi in situa tii dificileCe v ei gasi aici:
III. GIMNAZIAL
III.1.
III.2.
III.3.
IV. LICE AL
IV.1.
IV.2.
IV.3.
suntparin te.ro3V. Greseli fr ecvente pe c are le f ac parin tii
VI. Aut ori
VII. F eedback-ul t au
VIII. Despr e Sun tParinte.ro

INTR ODUCERE
Romania ocupa locul in tai in Eur opa in privin ta numarului de adolescen te care de vin
mame. Con form Ins titutului Na tional de St atisica, in 2009, mamele de 15-19 ani au
nascut 25.456 de bebelusi, iar numarul de in treruperi leg ale de sar cina la adolescen te
este de 16.650 , reprezentand apr oxima tiv 11% din t otalul in treruperilor de sar cina.
Orice parin te poa te iden tifica in mod c orect c auzele aces tei situa tii: mesajele si
atitudinile pr omo vate de mass media; modific area valorilor g ener atiei actuale;
dezvoltarea fizic a (dar nu si neapar at emotionala) mai r apida a c opiilor nos tri etc. Toate
aces tea sun t doar o part e a pr oblemei.
O alt a part e o r eprezinta lipsa informarii c orecte a copiilor si a adolescen tilor in leg atura
cu activit atea se xuala si, implicit, lip sa formarii unei atitudini r esponsabile fata de
aceas ta. Primul pas pen tru a c ontracara efectul mass media asupr a deciziilor se xuale de
mai t arziu ale c opilului t au il r eprezinta educ atia se xuala pe c are i-o of eri ac asa. E ducatia
sexuala incepe de la v arste mici, in f amilie.
suntparin te.ro4

suntparin te.ro5“De ce imi es te greu sa discut despr e sex cu c opilul meu? ”
Unul din tre cele mai fr ecvente raspunsuri la aceas ta intrebar e este:”Nici parin tii mei nu
au vorbit cu mine despr e aces t lucru si nu s tiu cum sa pr ocede z.”
Dificult atile abor darii aces tui subiect pr ovin din pr opria a titudine f ata de se x, din
caracterul per sonal al aces tui subiect, din dorin ta de a ne pr oteja c opilul (“E pr ea mic
pentru a a fla raspunsul la o asemenea in trebar e”), pr ecum si din ideea mai mult sau mai
putin c onstienta ca “Dac a nu v orbim despr e asta, nu e xista.”. Protejarea copilului
mascheaz a insa de cele mai mult e ori pr otejarea pr opriei per soane, deoar ece se xul es te
consider at un subiect t abu si rusinos pen tru a fi abor dat cu c opiii; es te un mec anism de
apar are al parin tilor.
Este import ant sa iti dai seama ce anume iti pr ovoaca dificult ati si sa incer ci sa r ezolvi
problema. In de finitiv , educ atia se xuala es te o part e normala a educ atiei pe c are o of eri
copilului t au. In acelasi timp, es te esen tiala, pen tru a t e asigur a ca intre tine si c opil v a
exista mer eu o c omunic are aut entica. INTREB ARI FRE CVENTE

suntparin te.ro6Inain te de a incepe educ atia se xuala a c opilului, es te bine sa iti r aspunzi la urma toarele
intrebari: Ce r eprezinta pen tru tine se xul? Car e a f ost atitudinea parin tilor t ai despr e
aces t subiect? Es ti de zinvolt in a-l abor da?

Este foarte import ant deoar ece c opilul t au ar e incr eder e in tine si es te sigur c a ii of eri
informa tii corecte.
Copilul v a afla de la tine ce inseamna se xualit atea si as tfel va fi pr egatit sa isi asume
deciziile privind aces t subiect.
Multi parin ti amana “ discutia” pana in momen tul in c are copilul deja a a flat des tule
informa tii din alt e sur se si nu mai ar e ne voie de s fatul parin tilor. De aici pana la o decizie
iresponsabila privind activit atea se xuala mai es te doar un pas.
Probabil singur a regula pe c are este bine sa o r especti es te aceea de a tine c ont de
particularit atile lui de v arsta si de de zvoltare atunci c and deschizi aces t subiect: c auta sa
intelegi modul lui de a g andi, c are ii sun t curio zitatile si in trebarile la c are si-ar dori sa a fle
raspunsul. “De ce es te import ant sa v orbesc despr e aces t subiect cu fiul sau cu fiic a mea? ”
“Cum si ce sa ii spun c opilului meu despr e sexualit ate?”

suntparin te.ro7Deoar ece cu t otii a vem par eri si a titudini dif erite fata de se xualit ate, felul in c are vei
abor da educ atia se xuala a c opilului t au (ce, cum si c and ii v ei spune) v a depinde in mod
esen tial de v alorile, c onvingerile si opiniile t ale.
Nu uit a ca poti apela la dif erite brosuri, c arti, fly ere, cabine te de c onsilier e, care iti pot
usur a aceas ta sar cina.

I. PRE SCOLAR
suntparin te.ro8I.1. Ce in trebari au c opiii la aceas ta varsta
Printre cele mai dificile in trebari ale c opiilor se numar a si cea la c are
parin tii dau de mult e ori r aspunsuri surprinz atoare: “De unde vin
copiii? ”. Aceas ta intrebar e este urma ta de obicei de un tir de alt e
intrebari, in functie de r aspunsul pe c are il dai.
Printre curio zitatile celor mici se numar a si cele leg ate de dif erenta
anatomic a din tre baie ti si f ete, despr e div ersele cuvin te cu c onot atie
sexuala sau despr e imaginile pe c are le v ad, ine vitabil, la t elevizor
sau in pr esa.
Curio zitatea copiilor in leg atura cu aces t subiect es te normala, iar
tratarea aces tuia cu na turalete este cel mai import ant aspect al
educ atiei se xuale.

suntparin te.ro9I.2. Cum v orbes ti copilului pr escolar despr e sex
I.2.1. Cand es te momen tul potrivit pen tru a abor da aces t subiect?
Educatia se xuala incepe a tunci c and c opilul isi manif esta curio zitatea leg ata de aces t
domeniu. Cand t e va intreba de locul din c are vin c opiii, fii sigur/ a ca ii in tereseaz a mai
mult loc atia dec at procesul de pr ocreere. La aceas ta varsta, copiii nu sun t pregatiti sa a fle
amanun te concr ete despr e sexualit ate.
Atitudinea sana toasa in privin ta sexului incepe de la sen timen tele si de la modul de
raport are al c opilului la pr opriul sau c orp. La aceas ta varsta, il poti in vata despr e partile
anatomice ale c orpului. Chiar si c opiii f oarte mici pot in vata care sun t atingerile
nepotrivit e, pen tru a s ti cand anume sa-si ridice semne de in trebar e privind s tatutul lor
de pot entiala victima a unui abuz.
I.2.2. Cum abor dezi educ atia se xuala la aceas ta varsta?
In aces ta perioada, c opilul nu ar e intrebari pr ofunde, curio zitatea lui fiind doar
superficiala.
Este import ant sa porti discutii g ener ale inc a de la aces ta varsta si sa ii f orme zi copilului
tau a titudini initiale po zitive despr e sex, care sa a tenue ze informa tiile er onate sau
inadecv ate pe c are le v a afla mai t arziu,in pr esa sau an turaj.

suntparin te.ro10De aceea, a tunci c and ii e xplici cum apar c opiii pe lume, es te bine sa pui accen tul pe
iubir ea din tre oameni, c are da nas tere copiilor . Nu es te necesar sa in tri in f oarte mult e
detalii la aceas ta varsta.
Consider a intrebarile pe c are le pun c opiii r eferitoare la se xualit ate la f el ca cele in c are
intreaba de ce es te iarba v erde, de ce ploua, de ce vine noap tea si apoi ziua. Raspunde-i
si la in trebarile despr e sexualit ate in acelasi mod: deg ajat si dornic/ a sa-i sa tifaci
curio zitatea.
Daca vei reactiona dif erit, v a avea sen timen tul c a tu c onsideri aces te lucruri t abu si
nesana toase, dar t otusi f ascinan te. Poti abor da in aceas ta perioada t eme pr ecum:
de zvoltarea fizic a a pr opriului c orp
de votamen t in f amilie, loialit ate, iubir e, respect
inc antare si admir atie fata de na tura si lumea fizic a.

suntparin te.ro11I.2.3. Cum ii e xplici:
1. Dif erentele ana tomice din tre fete si baie ti

Desigur , multi c opii urmar esc pe ascuns c opiii de g en opus si ob serva dif erentele
anatomice din tre fetite si baie ti. Pentru a-i e xplic a mai mult e despr e aces t subiect,
apeleaz a la dictionar ele de ana tomie, edit ate special pen tru aceas ta varsta si ar ata-i
corpul uman, cu denumirile or ganelor , in g ener al. V orbes te-i despr e sani, c are au un r ol
import ant: de a hr ani bebelusul c a sa cr easc a. Ar ata-i, in a tlas, or ganele g enitale f eminine
si masculine, c are sun t asemana toare cu ce a v azut el/ ea. As ta inseamna c a si c opiii sun t
la fel ca ceilalti oameni de pe aces ta plane ta. Aceas ta explic atie ii v a intari sen timen tul de
apart enen ta la specia umana si ideea c a este un om in de venire.Gabriela, parin te:
« Acum c atva timp am cumparat o c olectie despre c orpul uman de la chioscurile de ziare.
Pe langa re viste, au avut si c orpul omenesc sub f orma de puzle.
Au facut din plas tic si c opilul gat a de nas tere, in ut er.
Am cumparat in fiec are sap tamana ac ele re viste pana am c omple tat colectia. Nu a f ost ieftina
deloc. Am renun tat la alt e mici plac eri pen tru a avea in c asa repre zentarea organelor din c orpul
omenesc. Le-am asamblat si am viz ualiz at fiec are re vista impreuna.
Stie dif eren tele din tre femele si masculi. »

suntparin te.ro12Desc operir ea dif erentelor din tre baie ti si f ete este pusa in scena de jocul “ de-a mama si
de-a t ata”, in c are exerseaz a rolul de parin te.
Ei vor oglindi fidel c omport amen tul membrilor f amiliei si modul cum es te per ceput aces ta
de catre copil. De aceea, in aceas ta perioada es te recomanda ta o r elatie stransa de
comunic are cu educ atoarea.
Copiii v or demons tra in jocurile lor modul in c are inteleg ei cum tr ebuie sa se poart e ca
femeie si barba t, cu un c omport amen t adecv at genului lor , lucru c are se modelelaz a pe
tot par cursul vie tii, pr edominan t pana la ma turiz are. De aceea, c a mamic a te poti as tepta
ca fiic a ta aflata la v arsta gradinit ei, sa f olosesc a trusa de machiaj sau sa iti poart e pan tofii
cu toc.
2.Cum apar c opiii pe lume? /“ A venit barz a.”
Gabriela, parin te:
“Acum c ateva seri, ne pregatisem de culc are, dar f etita mea se t ot foia:
– Uit e, eu am venit pe lumea as ta din burtic a ta, tu ai venit din burtic a lui mamaie, mamaie a
venit din burtic a Babei (o urmaream at enta, curioasa unde vrea sa ajunga, mamaie si baba
traiesc), baba a venit si ea din burtic a mamei ei, c aci a avut si ea o mama, nu!?…

suntparin te.ro13M-a pufnit rasul.
– Normal…
– Si t e intreb: prima mama de unde a venit?E u radeam deja in hohot e cu ochii pe c eas. T recuse de
mult ora de culc are.
Am profit at ca avem Biblia pen tru c opii din c are citim des, urmares te pe Disc overy emisiuni
despre animale si am v orbit scurt despre Adam si E va, apoi despre asemanarea omului cu
maimut a.
– Dar maimut a de unde a aparut, c a si ea e mama?!
– Auzi, dar tu la sc oala c e-o sa mai in veti dac a iti dau eu acum raspunsuri la t oate intrebarile?
La culc are…
Crede ti ca a lasat-o balt a? Nuuuu. Acum "cit este" po zele din re vistele cu animale… ”
Este bine sa dai r aspunsuri simple si clar e, ca pen tru orice alt a categorie de in trebari.
Daca intrebarile privind modul e xact in c are apar c opiii per sista
Nu e ne voie sa ascunzi aspect ele normale ale vie tii, ci doar sa le adap tezi niv elului sau
de in telegere: “Copiii vin din in teriorul mamelor . Ei cr esc in tr-un loc special, numit ut er.”
va fi suficien t pen tru c opilul t au pr escolar.
Dupa aces te mici discutii, poti pr ofita de curio zitatea lui pen tru a-i a trage atentia asupr a
altor aspect e pe c are el/ ea le in telege si-i f ace placer e sa le discut e.
, nu uit a sa men tione zi
in raspunsul t au ca nas terea unui c opil es te urmar ea iubirii din tre doi oameni c are isi
doresc sa aiba o f amilie impr euna.

suntparin te.ro14 De e xemplu, in c artea
“Cum sa le v orbim c opiilor despr e sexualit ate”, Ed.Trei, 2010, Linda si Richar d Eyre
povestesc o situa tie in c are o mama c auta sa r aspunda la in trebar ea copilului ei “De unde
vin eu? ”. Mama ii of era o multime de amanun te pe c are fiul ei nu le in telegea pr ea bine,
cand de f apt el dor ea sa a fle doar unde au s tat inain te de a se mut a in acel or as.

Este, binein teles, o er oare ana tomic a grava care invata copilul gr esit si cr eeaz a idei
fantastice in c onstiinta copiilor privit oare la alt e aspect e ale se xualit atii. V orbes te
copilului despr e uter, nu despr e stomac.
, ii poti
spune c a acolo cr este un bebelus si t ot asa a v enit si el/ ea pe lume. In c azul in c are
continua cu in trebarile despr e cum a iesit de ac olo, cum cr este, ii put eti raspunde, in
functie de v arsta, ca parin tii lui s-au iubit, c a au dorit mult un c opil, c are va creste o
perioada in burt a mamei. Cand e suficien t de mar e, va fi sc os din ut er de c atre doct or.
Bebelusul mic v a fi ingrijit cu dr agoste de c atre toata familia.
, care are darul de a inhiba si de a-i tr ezi curio zitatea
pentru ceea ce nu-i pr egatit sa a fle.Caut a sa v ezi, de f apt, ce dor esc cu ade varat sa in trebe c opiii.
Nu-i da c opilului r aspunsuri er onate, pr ecum « bebelusii cr esc in s tomacul mamelor ».
Daca vede pe s trada o f emeie insar cinata si in treaba de ce ar e burt a asa de mar e
Pentru a-l in vata pe c opil sa fie deschis, sa c omunice, e vita expresia tr aditionala:
”Vei in vata cand v ei cr este mar e.”

suntparin te.ro15Daca dores ti ca mai t arziu, in adolesc enta, copilul t au sa poat a discut a cu tine oric e
aspect e, es te bine sa ii incuraje zi intrebarile inc a de la ac easta vars ta.
3.Ce inseamna “ a face se x”?
Prescolarii nu sun t pregatiti sa a fle amanun te despr e sexualit ate. Atunci c and pun o
astfel de in trebar e, o f ac deoar ece nu in teleg pr opozitia, e xtrasa din tr-un c ontext.
De aceea, c a parin te, in tereseaz a-te de unde a a flat despr e aces t lucru si e xplic a-i
contextul. In g ener al, limit eaza-te la a-i spune c a a f ace se x este felul in c are sotul si
sotia, part enerii de via ta, isi manif esta dragostea unul f ata de celalalt. V orbes te-i si
despr e respectul, ang ajamen tul pe c are si-l iau cei doi, implic andu-se in aceas ta relatie.
Nu es te ne voie sa de zvolti mai mult la aceas ta varsta deoar ece c opilul nu es te inc a
pregatit sa in teleag a lucruri mai pr ofunde. Discutia poa te fi usor de turna ta spr e alt e
subiect e cu un niv el de utilit ate mai ridic at pen tru aceas ta varsta.
4.“Cum a ajuns c opilul in burt a mamei? ”
Daca i-ai v orbit despr e cum cr este copilul in “burt a mamei ”, este posibil sa iti adr eseze si
aceas ta intrebar e.

suntparin te.ro16In libr arii sun t numer oase c arti de ana tomia c orpului uman, c are explic a pe in telesul
copiilor functiile dif eritelor or gane. Ii poti ar ata copilului t au cum se de zvolta un embrion
folosind suportul viz ual pr ezentat de a tlase: imagini, planse. Mai mult e de talii despr e cum a
jung e embrionul in burtic a mamei, cel mai pr obabil ar fi pr ea mult pen tru pr escolari.
Ca parin te, poti sa delimit ezi discutia as tfel inc at sa aiba cunos tinte gener ale despr e
evolutia lumii, despr e ceea ce se v ede (de e xemplu, dac a vede f emeile gr avide).
Investigheaz a contextul c are i-a tr ezit copilului a tatea in trebari si r aspunde-i as tfel inc at
sa afle ceea ce isi dor este, dar si ceea ce cr ezi tu c a ar fi import ant pen tru el sa s tie:
despr e respect si in formar e despr e corpul uman, de votamen t in f amilie, loialit ate, iubir e,
respect in tre membrii f amiliei.
5. “Imi put eti arata cum se f ac copiii? P ot sa v ad cum se f ac copiii? ”
La o asemenea in trebar e ii poti e xplic a faptul c a “a face se x sau a f ace dr agoste” es te un
lucru priv at al lumii adultilor c are se iubesc si se r espect a unul pe celalalt.
6. Care sun t partile c orpului c are trebuie sa r amana in time: nu pot fi a tinse de
straini sau nu es te bine sa fie ar atate in public

suntparin te.ro17Observa impr euna cu c opilul, in locurile publice sau in f amilie, modul cum se c omport a
oamenii, cum se a ting, cum se imbr aca, cum se poart a ori se imbr atiseaz a. Ai put ea sa-i
spui si c ateva din obiceiurile alt or tari privind aces te gesturi de a fectiune. Spr e exemplu,
rusii se sarut a pe obr az de tr ei ori, in timp ce japone zii evita atingerile de orice f el atunci
cand e v orba de in teractiunile sociale.
La plaja sau la inot, unele parti r aman ac operit e deoar ece sun t parti priv ate ale fiec arei
persoane. Aces tea nu se ar ata in public si nici nu tr ebuie a tinse de per soane s traine.
Studiaz a impr euna cu c opilul t au comport amen tul celor din jur , punct eaza regulile
socie tatii si r elatiile din tre oameni si as tfel copilul t au va invata ce es te bine sa f aca si
ce nu. In ceea ce priv este imaginile pe c are le v ede la t elevizor… desi nu sun t adecv ate
varstei sale, e xplic a-i din prisma celor discut ate pana acum.
7. Cum ii v orbes ti despr e inces t?
Unul din tre subiect ele c are nu tr ebuie sa lip seasc a din educ atia se xuala a c opiilor es te
inces tul. Es te recomanda t ca, o da ta cu prima discutie despr e “De unde vin c opiii? ”, sa
ii vorbes ti copilului si despr e faptul c a doar per soanele c are nu sun t inrudit e se pot
casatori si pot a vea copii. Cu t oate aces tea, v a invata mai t arziu c a in unele t ari au a vut
loc c asatorii de c onsangvinit ate. Insa aces te lucruri au f ost permise mai demult, in timp
ce, in zilele noas tre, leg ea nu permit e casatoria in tre rude de sang e.

suntparin te.ro18I.3. Cum r eactione zi in situa tii dificile
1.3.1. In trebarile c opilului puse in c ontexte nepotrivit e
Copilul es te foarte curios la aces ta varsta, pr edominand in trebarile c auzale de tipul “De
ce?”. Curio zitatii i se adaug a spon taneit atea si impulsivit atea, asa c a nu t e mir a dac a cel
mic iti adr eseaz a o in trebar e surprinz atoare in timp ce as tepti la c oada la supermark et
sau de f ata cu musa firii. R eactia t a in aces te situa tii es te esen tiala. Raspunde-i c alm c a ii
vei explic a mai t arziu, c and v eti avea mai mult timp si linis te. Nu uit a sa r evii asupr a
intrebarii c opilului a tunci c and c onditiile iti permit.
Daca initial c opilul nu se cenz ureaza in f ormular ea in trebarilor , chiar si a celor mai
indiscr ete (“Tanti de ce ar e nasul a tat de mar e?”), ult erior , sub in fluen ta educ atiei
devine mai cenz urat. De aceea, es te import ant sa ai r abdar e cu in trebarile nepotrivit e ale
copilului t au. A trage-i a tentia in c ontext social, cer e scuz e per soanei spr e care a f ost
indreptata o r eplic a necenz urata, ala turi de un z ambe t nevino vat. Cu sigur anta va intelege,
mai ales dac a a tr ecut si ea prin e xperien te similar e cu pr opriii c opii.
1.3.2. Jocul cu or ganele se xuale la c opiii mici
Copilul desc oper a iden titatea se xuala si placer ea pr odusa de a tingerea zonelor in time.

suntparin te.ro19
La unii, aut ostimular ea genitala poa te creste in momen tele de supar are sau oboseala.
Nu es te cazul sa in tri in panic a. Es te un f enomen normal.
Asa cum in jurul v arstei de tr ei luni, c opilul isi desc oper a deg etele, se joac a cu ur echile,
tot asa tr ebuie sa-si desc oper e si sa-si s tudie ze organele se xuale. Acum c opilul desc oper a
ca aces te zone sun t privilegia te si poa te sim ti placer e mang aindu-le. Nu es te cazul sa iti
faci pr obleme, chiar dac a, ajuns la v arsta gradinit ei, inc a se joac a cu or ganul se xual sub
patura. Oricum v a renun ta de aces t obicei si f ara “educ atie”.
Jocul cu or ganul se xual la pr escolari, nu tr ebuie c onfunda t cu mas turbar ea. Mas turbar ea
este mimar ea actului se xual si apar e in adolescen ta.
Daca nu r euses ti sa ai o a titudine des tul de r elaxata pen tru a-l lasa in pace, a tunci
propune-i c alm o activit ate care sa-l in tereseze pen tru a-i dis trage atentia.
Daca surprinzi un grup de c opii in vestigandu-se, nu in tra in panic a, nu-i cert a sau pedep si,
ci explic a-le c alm c a si-au sa tisfacut curio zitatea de a v edea cum sun t construiti. Aceas ta
poate fi oc azia sa v orbiti despr e igiena c orpor ala, despr e micr obii c are se pot impr astia cu
ajutorul mainii, despr e comport amen tul adecv at pen tru mediul public, despr e regulile
socie tatii cu privir e la a tingerile si limbajul privind z onele in time.

suntparin te.ro20
Totusi, in unele c azuri, a tingerea fr ecventa a or ganelor se xuale, joac a cu ele, poa te
semnala e xistenta la c opil a unei s tari an xioase, priv are de a tentia parin tilor sau chiar
moles tare sexuala.
Daca insis ta, desc oper a, prin in trebari succesiv e, sur sa de in formar e, cat si ce anume a
aflat. Poate fi v orba doar de un cuv ant sau de o e xpresie pe c are nu o in telege. Orice ar fi,
explic a-i doar sensul aces tuia, c at mai simplu.
Este o r eplic a frecvent intalnit a in r andul celor mici. Es te recomandabil sa nu r eactione zi
exagerat, ci doar sa ii e xplici simplu c a atunci c and v a creste mar e, va avea cu sigur anta
alte preferinte si v a dori sa se c asatoreasc a cu o alt a per soana, apr opia ta varstei sale, cu
care va intemeia o f amilie.
I.3.3. Discutiile sau cuvin tele a vand c onot atii se xuale pe c are le aude c opilul t au
I.3.4. R eplic a ” Ma v oi casatori cu mama/ cu t ata cand v oi cr este mar e”Explic a-i faptul c a uneori oamenii aleg sa f oloseasc a anumit e cuvin te care nu e xprima
intotdeauna r espectul f ata de aces t subiect. Spune-i c a nu es te frumos sa le r epete si
apoi orien teaza-i a tentia spr e alt ceva. Atentia sa v a fi usor de dis tras.Poti lua in c onsider are interventia unui specialis t psiholog dac a ob servi ca cel mic se
retrage intr-un c olt sa se joace cu or ganul se xual, in loc sa se ala ture prie tenilor .

II. PRIMAR
suntparin te.ro21II.1. Ce in trebari au c opiii la aceas ta varsta
Valen tina, parin te si c adru didactic:
“Ca mamic a, dar si c a invatatoare, in totdeauna am of erit propriului c opil,
dar si ele vilor mei raspunsuri simple, pe in telesul lor , fara "po vesti de pac alit
copiii". Hot ararea ac easta am luat-o in al doilea an de activit ate in
invataman t (1989), c and o ele va mi-a raspuns asa la in trebarea "Care es te
import anta berz ei pen tru noi?": "Barz a ii aduc e pe c opiii mici la t atici si la
mamici". De atunci, in fiec are an aborde z diverse activit ati pe t ema
educ atiei se xuale, in functie de particularit atile de vars ta ale c opiilor . ”
Daca la v arsta prescolara copiii au curio zitati superficiale, desi
insis tente, la v arsta primar a, copiii incep sa in teleag a la un alt niv el
aspect ele se xualit atii umane.

suntparin te.ro22Pot apar ea in trebari pr ecum: “De ce nu am v oie sa ma uit la aces t film? ”, “De ce f ac
oamenii se x?” sau “Ce inseamna homose xual? ”
Printre cele mai import ante subiect e pe c are este bine sa le abor dezi se numar a:
pubert atea, ce pr esupune de zvoltarea se xuala, cum sa e vite abuz ul se xual si de ce
relatiile se xuale pr esupun r esponsabilit atea.
II.2. Cum abor dezi educ atia se xuala la aceas ta varsta
Este posibil c a la un momen t dat, copilul sa t e intrebe ce inseamna cuv antul “homose xual”
sau “lesbiana” . Ii poti r aspunde simplu c a majorit atea oamenilor sun t atrasi si se
indragostesc de per soane de se x opus. As tfel, baie tii se c asatoresc cu f etele, f ac copii si
intemeiaz a familii. Ei f ormeaz a cuplurile “he terosexuale” .1. “Ce inseamna homose xualit atea?”Valen tina, parin te si c adru didactic:
“Nu mi-a f ost greu nici cu propriul meu c opil, c are acum are 7 ani, iar curio zitatile despre cum se
fac copiii, cum se nasc, de c e baie tii sun t diferiti de f ete, pen tru c e sun t absorban tele si mult e
altele au aparut c am acum trei ani. Un raspuns f ara echiv oc la asf el de in trebari, pe un t on obisnuit,
ajuta mult c opilul sa-si lamureasc a unele nedumeriri normale. ”

suntparin te.ro23Unii oameni insa sun t atrasi de per soane de acelasi se x. Barba tii care se sim t atrasi de
barba ti se numesc homose xuali sau g ay. Femeile c are se sim t atrase de f emei se numesc
lesbiene.
La fel ca si he terosexualii, si per soanele homose xuale pot in temeia f amilii si pot de veni
parin ti, iar mariajele g ay sun t leg alizate in unele t ari, c a si adop tia copiilor de c atre gay si
lesbiene.
Poti adaug a faptul c a nu se cunoas te cauza exacta care sta la baz a homose xualit atii, iar
faptul c a un om es te sau nu homose xual nu r eprezinta un crit eriu de judec ata a lui.
La aceas ta varsta, copilul poa te intelege mai e xact de taliile fiziologice c are stau la baz a
nasterii unui c opil. De aceea, in jurul v arstei de 8-9 ani, poti apela la ma teriale pen tru
copii c are explic a modalit atea in c are aces tia apar pe lume. Nu e vita folosir ea termenilor
corecti, e xacti din punct de v eder e ana tomic.
Este bene fic sa abor dezi aceas ta ches tiune in mod po zitiv, sa e viden tiezi faptul c a este
ceva normal, dar in acelasi timp special. Nu uit a sa men tione zi ca “a face se x” sau “ a face
dragoste” es te o f orma de manif estare a iubirii din tre doi oameni.2. Cum ii v orbes ti despr e concep tie, sar cina si nas tere

suntparin te.ro24Spune-i c opilului t au ca doar oamenii mari, barba tii si f emeile au c orpul pr egatit pen tru
a avea copii. In acelasi timp, es te un pr oces c are implic a responsabilit ate. Urmarile pot fi
destul de neplacut e, cum ar fi nas terea unui c opil si ingrijir ea lui, doua aspect e pen tru
care inc a nu es ti suficien t de pr egatit atunci c and ai o v arsta mic a. De aceea, a f ace se x
ramane ce va rezervat adultilor .
Dupa ce c opilul in telege modalit atea fiziologic a prin c are se nasc c opiii, es te import ant sa
ii vorbes ti si despr e modific arile c are vor apar ea in perioada pubert atii si c are il v or
pregati sa de vina, mai t arziu, parin te la r andul lui.
3. Ce inseamna abuz ul se xual
A-l a tentiona pe c opil cu privir e la peric olul de a c adea victima unor agr esori se xuali es te
esen tial. Explic a-i faptul c a exista per soane c are obisnuiesc sa abor deze copiii si sa ii
atinga intr-un mod nepotrivit.
Abor deaz a copilul sub div erse pr etexte (sa le
ofere o bomboana, sa c aute impr euna c atelul pier dut sau sa le ar ate un loc special);
pretind c a sun t prie teni de-ai parin tilor; le cer c opiilor sa nu spuna nimanui ce s-a
intampla t. Cum pr ocedeaz a asemenea per soane?

suntparin te.ro25Invata-l pe c opil cum sa r eactione ze in asemenea situa tii: sa se indepart eze de per soana
respectiv a, sa se adr eseze parin tilor sau unui alt adult ori de c ate ori sim te ca ceva este in
neregula si chiar sa tipe dupa ajut or, mai ales dac a se a fla in tr-un c ontext social (pe s trada,
in apr opier ea blocurilor e tc.). A tentioneaz a-l sa e vite locurile pus tii si z onele in c are ar
putea sa c ada pr ada abuz ului.
Este import ant ca toate aces te informa tii sa fie of erite pe un t on calm si sa il asiguri pe
copil c a asemenea per soane sun t rare, dar c a aceas ta discutie a f ost necesar a pen tru
sigur anta lui.
Cand ii v orbes ti despr e aces t lucru c opilului, es te bine sa il in trebi dac a aces t lucru i s-a
intampla t vreoda ta.
4. Nudit atea si in timit atea
In epoc a vict oriana, parin tii nici mac ar nu-si imaginau sa le permit a copiilor sa ii v ada
vreoda ta de zbracati sau in tinut a lejer a. Usile bailor er au inchise cu cheia. In zilele
noas tre, misc area in versa par e a fi a tins e xtrema, iar uneori parin tii se ar ata goi in f ata
copiilor pana la v arsta de z ece ani si chiar mai t arziu.

suntparin te.ro265. Cum ii e xplici cuvin tele ur ateCare este cea mai buna a titudine?
De la v arsta de 3 ani, pana la 7-8 ani, c opiii manif esta pudoar e si vino vatie e viden te
din punct de v eder e fizic prin erit em de pudoar e (inr osirea fetei). De asemenea, privir ea
e lasa ta in jos si apar e si un joc al deg etelor. Ca parin te, ar fi indic at sa incur ajezi aceas ta
atitudine. In aces t mod ii r especti dr eptul la in timit ate. Ar ata-i prin c omport amen tul tau
ca si tu ai in timit atea ta. De e xemplu, e vita sa fii cu c opilul la baie, c and iti f aci toale ta.
In gener al, copiii r eactioneaz a atunci c and au ne voie de in timit ate. Fiind a tent la
semnalele si r eactiile sale, iti v ei da seama c and ne voia sa de in timit ate se de zvolta si
proximit atea cu parin tii nu mai es te dorit a. Isi v or inchide usa la baie sau v or reactiona
atunci c and v ad lenjeria in tima a mamei, de e xemplu.
Este des tul de pr obabil c a fiul sau fiic a ta sa auda sau sa pr eia din jur cuvin te vulg are care
denumesc actul se xual sau or ganele se xuale. P entru a-l ajut a sa in teleag a ca nu es te
bene fic sa le f oloseasc a, il poti pr eveni in leg atura cu ele. Spune-i c a unii oameni nu
trateaza subiectul “ sex” cu serio zitate si nu isi dau seama c a este ceva special, asa c a
folosesc cuvin te care nu e xprima r espect sau g asesc amuz ante glumele cu aces t subiect.
Explic a-i faptul c a pen tru a in telege cu ade varat ce inseamna a f ace se x sau a f ace
dragoste, trebuie sa tr atezi aces t subiect cu serio zitate si sa ii ac orzi import anta.

suntparin te.ro27
Relatiile se xuale din tre oameni sun t modalit ati de e xprimar e a sen timen telor de iubir e,
ii apr opie unul de celalalt si de aceea, r eprezinta unul din tre cele mai speciale lucruri din
viata unui om.
Asemenea e xplic atii stau la baz a formarii unei a titudini sana toase si r esponsabile f ata de
relatiile se xuale, c are poa te preveni o multime de pr obleme in perioada adolescen tei.
Daca deja i-ai v orbit despr e “a face dr agoste ” sau “ a face se x” , ii poti spune c a violul
presupune c a o per soana sa f oloseasc a forta pen tru a oblig a o alt a per soana sa f aca sex
cu ea. Explic a-i faptul c a este unul din tre cele mai r ele lucruri pe c are le pot f ace oamenii,
pentru c a transforma modalit atea de a e xprima iubir ea in tr-o modalit ate de a pr oduce
suferinta. Dac a inc a nu ai a vut aceas ta discutie cu el, es te bine sa incepi prin a-i e xplic a ce
inseamna e xact a f ace se x si abia apoi ce inseamna “viol” . 6. Ce inseamna violul?
7. Ce inseamna SID A?
Explic a-i faptul c a SID A este una din tre bolile c are se tr ansmit prin in tretiner ea de r elatii
sexuale. Es te cea mai gr ava boala c are se tr ansmit e astfel, in trucat in timp, duce la
moart ea per soanei r espectiv e.

suntparin te.ro288. Me tode de c ontracep tie
Alte intrebari ale c opilului ar put ea sa viz eze “Ce inseamna me tode de c ontracep tie (sau
“prezervativ” etc)? Dac a ati avut discutia despr e cum apar c opiii pe lume, pr ofita de
ocazie si spune-i c a uneori, oamenii nu dor esc sa aiba un c opil, dar dor esc sa isi poa ta
manif esta iubir ea facand se x. De aceea, pen tru a nu a vea un c opil, f olosesc div erse
metode de c ontracep tie. I le poti e xplic a pe scurt pe cele mai cunoscut e: pr ezervativul,
pilula e tc.
II.2.1. P entru sc olarii mari: Cum ii v orbes ti despr e modific arile c are apar la
pubert ate
Daniela, parin te si c adru didactic:
“Pentru inc eputul ac estui subiect am deschis discutia despre mens truatie, fiic a mea avand 9 ani si
jumat ate. Din e xperien ta personala s tiu fete care au avut primul ciclu la vars ta de 10 ani, de ac eea
mi s-a parut potrivit sa duc ac easta discutie cu fiic a mea din timp, pen tru a nu fi la f el de speriat a de
aceasta etapa a vie tii la f el cum am f ost eu, nepregatit a de nimeni din jurul meu. Sun t invatatoare
si la fiec are serie de ele vi, pe parcursul clasei a IV-a, cu ac ordul parin tilor si cu sprijinul unui c adru
medic al, facem o in troduc ere in "t ainele" mens truatiei. Sa s titi c a de c ele mai mult e ori mamele
erau mai mult dec at bucuroase c a li se lua o sarcina de pe umeri, motivand c a ele nu ar fi s tiut cum
sa deschida ac est subiect cu c opiii lor . E ade varat c a nu e usor sa e xplici ac este subiect e unui c opil,
dar es te absolut nec esar !”

suntparin te.ro291. Cand e momen tul sa deschizi subiectul?
Nu incer ca sa f ortezi not a. Cel mai bine es te sa lasi lucrurile sa vina de la sine si sa iti
incur ajezi fiul sau fiic a atunci c and iti pune vr eo in trebar e.
Este import ant pen tru c opil sa a fle despr e schimbarile c are se pr oduc in timpul pubert atii
inain te sa le sim ta pe pielea lui/ ei. Unor a din tre fete incep sa li se de zvolte sanii de pe la
varsta de 9 ani, alt ora mai t arziu. Apoi, primul ciclu mens trual apar e la apr oxima tiv doi
ani mai t arziu. Baie tii incep sa se de zvolte mai t arziu din punct de v eder e fizic.
Daca le ar ati ca esti bine in forma t/a si oric and dispus/ a sa le r aspunzi la in trebari, ii poti
linisti in privin ta schimbarilor prin c are trec sau prin c are vor tr ece. Priv este aceas ta
discutie c a pe una deschisa, amic ala, si nu c a pe ce va extrem de f ormal si serios.
Daca vrei o sug estie despr e cum sa in troduci o as tfel de abor dare, i-ai put ea spune
despr e cum si pe tine la v arsta lui/ ei te preocupau o multime de in trebari pe c are nu s tiai
daca sa le adr esezi cuiv a sau nu.

suntparin te.ro302. Cine ar tr ebui sa deschida subiectul?Asigur a-ti c opilul c a toate aces tea sun t lucruri pe fect normale, c a reprezinta o e tapa
pozitiva in e volutia lui si c a fiec are se de zvolta in ritmul lui.
Atat baie tii, cat si fetele ar tr ebui sa s tie si prin ce schimbari tr ec semenii lor de se x opus
la aceeasi v arsta, la f el cum ar tr ebui sa li se spuna si ce se in tampla cu c orpul lor .
Nu es te o r egula c a tatal sa ii v orbeasc a despr e pubert ate fiului si mama sa v orbeasc a
fiicei. Es te bine sa fiti amandoi in forma ti despr e schimbarile pe c are le suf era fetele si
baie tii, as tfel inc at sa fiti g ata sa r aspunde ti la in trebarile aces tora. As tfel, copilul, fie el
baia t sau f ata, va put ea aleg e cui sa se adr eseze cand ar e un dubiu. In plus, t atal poa te
raspunde in trebarilor pe c are le au f etele despr e baie ti mai bine dec at mama. Si in vers.
3. Ce se in tampla la pubert ate?
Daniela, parin te:
“Cand f ata mea m-a in trebat: Cum imi pot da seama dac a secre tiile mele sun t normale?
Trebuie sa merg la medic? », i-am raspuns c a dac a secre tia nu es te urat mirosit oare, de o culoare
galben-verz uie sau nu es te insotit a de dureri ascutit e ori f ebra, atunci es te in regula. La medic se
poat e merge in oric e momen t pen tru sf aturi sau inf ormatii de taliat e, nu doar atunci c and avem o
problema de sanat ate, iar dupa inc eperea mens truatiei, se f ace un c ontrol c el putin o dat a pe an. ”«

suntparin te.ro31Pubert atea cu t oate schimbarile fizice si emotionale poa te fi o e tapa c onfuza si chiar
infricosatoare pen tru fiul sau fiic a ta.
Pubert atea ar fi cu mult mai usoar a pen tru t oata lumea dac a ar incepe si s-ar s farsi in
acelasi timp si ar a fecta pe t oata lumea in acelasi f el. Faptul c a fiec are organism es te
diferit si c a fiec are om se de zvolta in ritmul lui ii sperie de mult e ori pe c opii si pe
adolescen ti. Vor avea ne voie sa fie asigur ati ca totul es te ab solut normal si c a ar tr ebui
sa fie mandri de c orpul lor . Este foarte import ant sa tinem seama de t emerile lor si sa le
vorbim, dar es te bine c a lucrurile c are ii pr eocupa pe baie ti si pe f ete la pubert ate sa fie
prezentate intr-o lumina f avorabila.
In timpul pubert atii, copilul t au s-ar put ea sa fie c apricios sau inc apatanat ori s-ar put ea
comport a intr-un f el care nu il c aracterizeaza. Es te o e tapa fir easc a din cunoas terea
propriei per soane si din pr ocesul de ma turiz are. In mod ine vitabil, v or exista conflicte sau
nein telegeri.
Este posibil sa aiba o a titudine opo zanta fata de tine sau f ata de v echile pr eferinte si
interese a tunci c and desc oper a alt ele noi. Sen timen tele si prie teniile cu per soane de
ambele se xe vor fi din ce in ce mai import ante pen tru el/ ea. Copilul t au ar put ea cr ede
ca nu il in telegi, isi v a dori sa pe treaca cat mai mult timp singur si prin urmar e, iti v a
interzice accesul pe “t eritoriul lui ”. Nu es te cazul sa t e ingrijor ezi, es te o c aracteristica
normala a aces tei perioade.

4. Discut a despr e toate amanun tele…
Daniela, parin te:
“Fiic a mea m-a in trebat: Cum sa ma f eresc de inf ectii? (Eu i-am spus fiic ei mele sa fie
intotdeauna at enta, pen tru c a un loc prin c are curge sangele es te un loc prin c are pot in tra microbi).
Mare at entie la f olosirea hartiei igienic e, misc area de s tergere trebuie sa fie din f ata in spat e,
niciodat a invers. Z ona in tima trebuie lasat a sa respire, iar lenjeria sa fie pe c at posibil din bumbac.
Este indic at dusul zilnic, dimineat a si seara. ” « »In plus, es te bine pen tru c opilul t au sa-si desc oper e iden titatea si sa in vete sa fie
independen t.
Nu uit a ca este totusi o perioada in c are are ne voie de tine. Ar e ne voie sa sim ta interesul
tau pen tru ceea ce i se in tampla si sa t e sim ta apr oape.
Pubert atea es te un momen t bun pen tru s tabilir ea unui model de c omunic are intre tine
si copilul t au. Fii prie tenos; spune-i c a tu ai tr ecut prin t oate astea si c a esti oric and dispus
sa ii impart ases ti din e xperien ta ta. Incear ca sa iti amin testi care iti er au nelinis tile t ale
din adolescen ta, lucrurile despr e care discut ai cu prie tenii sau cu prie tenele si in trebarile
pe care te jenai sa le pui.
suntparin te.ro32

Cea mai mar e nelinis te pe c are o au c opiii tr aversand aceas ta etapa es te dac a ceea ce li se
intampla es te normal sau nu. Dac a ii e xplici c opilului t au la ce schimbari sa se as tepte
inain te ca ele sa se in tample, cu sigur anta se v a sim ti mult mai s tapan pe situa tie si mai
relaxat.
Mult e scoli au pr ograme pr oprii de sana tate si de educ atie se xuala cuprinse de
disciplinele op tionale sau activit atile e xtrascolare. Incear ca sa a fli de la fiul t au sau fiic a ta
cand si cum sun t acoperit e aces te teme de pr ograma sc olara. In aces t fel, es ti informa t si
in privin ta cunos tintelor c are ii sun t transmise la sc oala.
suntparin te.ro335. Cand incep… t oate aces te modific ari?
Pubert atea incepe a tunci c and glanda pituit ara, situa ta sub cr eier, incepe sa secr ete
hormoni. Aces ti hormoni in fluen teaza producer ea de es trogen (la f ete) si de t estosteron
(la baie ti). Aces ti hormoni sun t responsabili si de mult ele schimbari c are au loc in timpul
pubert atii. Pubert atea incepe de obicei in tre 10 si 16 ani pen tru f ete si in tre 10 si 17 ani
pentru baie ti. Pubert atea dur eaza in g ener al cativa ani si se c onsider a incheia ta cand
organele de r eproducer e au ajuns la ma turit ate.
Ai put ea sa mer gi cu fiic a ta la doct or dac a nu a suf erit nici o schimbar e pana la 14 ani
sau dac a sanii si parul pubian au inceput sa ii cr easc a si nu a a vut mens truatia pana la
varsta de 16 ani.

suntparin te.ro34Ai put ea de asemenea sa-ti duci fiul la doct or dac a nu a suf erit nici o schimbar e specific a
pubert atii pana la 16 ani sau dac a penisul si parul pubian au inceput sa ii cr easc a, fara sa
fi avut vr eo er ectie sau ejacular e pana la v arsta de 16 ani.
1. Ce ii spui unui baia t
Si baie tii au ne voie de s faturi si in forma tii in leg atura cu schimbarile prin c are vor tr ece la
varsta pubert atii. Es te probabil c a ei sa se sim ta deprima ti, nelinis titi sau curiosi sa a fle
daca alti baie ti trec prin aceleasi schimbari. De aceea, es te recomandabil sa ii spui
dinain te copilului t au care vor fi schimbarile prin c are va trece.
Si baie tii isi f ac pr obleme in leg atura cu in fatisar ea lor . Se ingrijor eaza de pilda, dac a sun t
mai scunzi dec at prie tenii lor sau dac a sun t prea inalti si pr ea slabi.
Aparitia c osurilor r eprezinta cu ade varat o pr oblema la v arsta pubert atii pen tru ambele
sexe. Aces te “semne” ale ma turiz arii pot pr ovoca modific ari des tul de mari in
comport amen tul si imaginea de sine a c opilului. A tat fetele, c at si baie ti pot ajung e sa se
retraga social sau sa e vite a mai purt a parul in tr-un anumit f el (in special f etele incear ca
sa-si ac oper e fata cu parul). O aleg ere neinspir ata la c are mult e fete recur g este utiliz area
de fond de t en pen tru a ac operi supr afetele irit ate sau in flama te.II.2.2. Ce ii spui despr e pubert ate

suntparin te.ro35Fara un c onsult si o vizit a la un medic specialis t pen tru r ezolvarea aces tor pr obleme se
ajung e ca mai t arziu, in de zvoltare, fetele sa aiba dificult ati cu r egener area tenului dis trus
din c auza unor cr eme sau lotiuni inadecv at utiliz ate.
In perioada pubert atii, or ganele r eproductiv e masculine (penisul si t esticolele) cr esc in
dimensiune, iar t esticolele incep sa pr oduc a sperma tozoizi – celula r eproduc atoare
masculina. Discut area unor aspect e ana tomice masculine ii v a ajut a sa in teleag a
functionar ea fiziologic a a apar atului g enital si a apar atului urinar masculine.
Asigur a-l pe fiul t au ca erectiile spon tane sun t normale in perioada pubert atii. Er ectia ar e
loc in c azul unor dila tari brus te a v aselor ingus te de sang e din penis, duc and as tfel la
marir ea, in tarirea si ridic area penisului. Er ectiile pot fi spon tane, dar si in pr ezenta unor
stimulari se xuale. Er ectiile spon tane nu sun t atat de e viden te cum ar put ea sa i se par a
fiului t au si, in orice c az, cu timpul v or dispar ea- cea mai buna me toda de a le f ace sa
dispar a este sa nu le bag e in seama.
Transformar ea or ganelor r eproduc atoare la baie ti poa te fi f oarte eviden ta, dar baie tii vor
observa mai ales cum umerii de vin mai la ti, iar c orpul in g ener al mai musculos. De
asemenea, v a incepe sa le cr easc a par pe piep t si pe f ata. O alt a transformar e import anta
pentru baie ti este si schimbar ea vocii; poa te fi mai joasa sau sa sune ” spart ”.

suntparin te.ro36Aces t fenomen se pr oduce din c auza faptului c a laring ele sau marul lui Adam, c are
contine c orzile v ocale, cr este. Din nou, dac a vocea lui poa te starni o r eactie din part ea
celorlalti, es te cazul sa ii e xplici c a aces ta este un f enomen normal.
Mamic a_1, utiliz ator Sun tParinte.ro:
“Eu sun t mamic a unui baie tel de 8 ani si nu s tiu c e sa-i raspund atunci c and ma in treaba la c e imi
sunt folosit oare ab sorban tele!”
O idee buna es te sa ii impart ases ti fiului t au din tr ansformarile prin c are trec fetele la
pubert ate; el ar put ea sa iti puna o serie de in trebari in leg atura cu aces t subiect. Ii poti
vorbi despr e cea mai import anta schimbar e adusa de pubert ate in c azul fetelor:
mens truatia. Ii poti e xplic a faptul c a mens truatia es te un f enomen fiziologic normal
pentru t oate fetele, si c a aces ta are leg atura cu aparitia unui c opil. Ca aces ta creste in
uter, ii poti ar ata imagini cu apar atul reproduc ator feminin, si c a in lip sa embrionului, se
elimina sang e in fiec are luna. De aceea sun t necesar e ab sorban tele.
2. Ce ii spui unei f ete
Transformar ea corpului
La fete, pr ocesul de cr estere din perioada pubert atii inseamna de zvoltarea soldurilor ,
sanilor si a t esutului adipos de pe c oapse si f ese.

suntparin te.ro37Amin teste-i fiicei t ale c a fiec are individ es te dif erit si ajut-o sa g andeasc a po zitiv despr e
felul cum ar ata.
Modelele pr ezentate de media ar put ea sa-i derut eze pe adolescen ti si sa ii f aca ne fericiti
in ceea ce priv este aspectul lor fizic. Aces t fapt poa te duce la an xietate, la sub-apr ecier ea
de sine, die ta nec ontrolata sau, in c azuri e xtreme, la boli de nutritie (hipo vitamino ze,
dezechilibr e ale or ganismului) si tulbur ari ale c omport amen tului alimen tar (anor exie sau
bulimie). E vita sa f aci c omen tarii r eferitoare la f orma si dimensiunile c orpului ei sau ale
altcuiva, fiindc a fetele pot fi deosebit de sensibile si critice la adr esa imaginii lor .
Cresterea sanilor . Fetele pot ob serva ca sanii lor se de zvolta ineg al. Specific a faptul c a
sanii in g ener al sun t de marimi si f orme dif erite, iar ingrijor area nu ar tr ebui sa e xiste
daca ei nu sun t egal de zvoltati. Pana la finalul pubert atii, aces te procese v or duce la o
normaliz are in marime si gr eutate, desi nimeni nu ar e sanii perf ect sime trici.
Daniela, parin te:
“Dupa c e am avut prima discutie despre mens truatie, am f ost bombardat a cu in trebari, mai mult
sau mai putin serioase. Cele mai in teresan te mi s-au parut:
Din c e este compus lichidul mens trual? Es te doar sange ? I-am e xplic at ca lichidul mens trual es te
sange curat si sanat os ca si sangele obisnuit, dar es te ames tecat cu secre tie vaginala, de ac eea
arata dif erit, culoarea ac estuia put and varia de la deschis la inchis. ”

suntparin te.ro38Cand e bine sa discuti despr e mens trua tie?
Momen tul ideal este atunci c and ea incepe sa puna in trebari. In g ener al, pe la v arsta de
8-9 ani v a fi cu sigur anta curioasa si s-ar put ea sa si aiba unele semne de de zvoltare fizic a.
Lasa subiectul sa fie deschis in mod fir esc, nu iti r ezerva timp pen tru un “ discur s”.
Aparitia mens truatiei es te schimbar ea major a pe c are o suf era fetele in perioada
pubert atii. Es te import ant sa ii sug erezi ideea c a mens truatia es te semnul unui or ganism
normal si sana tos, nu un motiv de ingrijor are.
Ai put ea sa o in trebi dac a i s-a v orbit la sc oala despr e mens truatie, dac a a citit sau a auzit
de la prie tene despr e ce e v orba. As tfel iti v ei da seama dac a a fost informa ta corect.
Men tioneaz a aspect ele neg ative precum SPM (sindr omul pr e-mens trual) sau s tarea de
disconfort, f ara a insis ta prea mult pe ele. Nu t oata lumea suf era de aces te neajunsuri, de
aceea mens truatia nu ar tr ebui sa par a infricosatoare. Pune accen t pe f aptul c a aces t
proces es te un indice de sana tate pen tru o f emeie, in niciun c az, semn de boala. In final,
nu incer ca sa pr elung esti discutia pes te masur a.
Incur ajeaz-o sa puna in trebari a tunci c and sim te ne voia- as tfel ii v a fi mai usor sa
asimile ze informa tia pe c are i-o dai putin c ate putin, r espect and ne voia ei de cunoas tere.

suntparin te.ro39Incear ca pe c at posibilul sa nu t e afli in situa tia de a fi surprins de c atre copil in timpul
unui act se xual cu part enerul t au de via ta. In c azul in c are aces t lucru s-a in tampla t totusi,
incear ca sa ac operi z onele de nudit ate expuse, adop ta o a titudine normala prin c are ii ceri
celui mic sa par aseasc a camer a doua minut e pen tru c a apoi sa discuti cu el. F ata in f ata,
poti sa-l in trebi ce anume a v azut, insa nu fi f oarte insis tenta. Sun t mici sansele c a
intr-ade var sa fi v azut ce va si sa of ere semnific atii actului in sine. De obicei, dac a
surprinde actul se xual, aces ta este asocia t de c atre copil, in mod inc onstient, cu o violen ta
din part ea tatalui. Ii put eti spune c opilului c a actul se xual in tre parin ti este o f orma de
manif estare a dr agostei din tre ei, si nu es te ceva agr esiv sau violen t.
Pur si simplu v orbes te-i despr e iubir ea pe c are o ai f ata de part enerul t au de via ta si c a
ceea ce a v azut sun t semne prin c are adultii isi manif esta dragostea unii f ata de ceilalti. II.3. Cum r eactione zi dac a:
II.3.1. Copilul v a surprinde in timpul actului se xual?
II.3.1. Nu s tii sa r aspunzi la in trebarile c opilului
Daca esti surprinsa de o in trebar e la c are nu s tii ce sa r aspunzi c opilului t au, nu in tra in
panic a. Spune-i pur si simplu c a nu s tii raspunsul, dar c a il v ei cauta si ii v ei spune mai
mult e. Nu uit a sa c auti in tr-ade var in forma tiile pe c are ti le-a cerut c opilul si sa i le
explici.

III. GIMNAZIAL
suntparin te.ro40III.1. Ce pr obleme apar la aceas ta varsta
La aceas ta varsta, educ atia se xuala nu se v a mai r eferi doar la
cunos tinte teoretice. Incepand cu 12-14 ani, es te foarte probabil c a
fiul sau fiic a ta sa aiba o prie tena, r espectiv un prie ten.
Prima r elatie cu o per soana de se x opus poa te aduce curio zitatea fata
de actul se xual. De aceea, es te import ant ca pana la aceas ta varsta sa
ii arati copilului f aptul c a relatiile se xuale implic a o r esponsabilit ate
pe care si-o asuma per soanele adult e.
O alt a problema fr ecventa la aceas ta varsta este presiunea asupr a
fetelor de a incepe via ta sexuala, mai ales dac a aces tea ies in or as cu
un baia t de v arsta mai mar e.
De asemenea, la aceas ta varsta, es te recomandabil c a fiic a ta sa s tie
ce pr esupune hartuir ea se xuala si cum se poa te apar a impotriv a ei.

suntparin te.ro41III.2. Cum abor dezi educ atia se xuala la aceas ta varsta
III.2.1. Cum ii v orbes ti unui pr eadolescen t despr e sex
Subiect ele leg ate de se x nu sun t lucruri iz olate, in terzise, ci sun t leg ate de t oate celelalt e
subiect e intalnit e de-a lungul zilei c otidiene: munc a, efort fizic, delect are spirituala sau
alte lucruri pe c are le r ealiz am.
Caut a ocazii de a purt a discutii despr e asta: cuvin te, expresii pe c are le-a auzit, imagini
vazute la TV , la c alcula tor, in r eviste etc. Aut orii Linda si Richar d Eyre (in c artea “Cum sa
le vorbim c opiilor despr e sexualit ate”, Ed.Trei, 2010), pr opun f olosir ea compar atiei: in
aproape t oate lucrurile e xista o part e buna si o part e rea. De e xemplu, f ocul inc alzeste
locuin tele, apa, ajut a la pr epar area hr anei, e tc.; dar poa te sa si dis truga cladiri, paduri,
sa ucida oameni. La f el es te si in r elatia se xuala.
Arata-i ca un lucru utiliz at gresit poa te duce la c onsecin te dur eroase, pe c and cel f acut
la timpul sau, c onduce la e xperien te frumoase.
Invata-l ca per soanele c are apr eciaz a omul cu ade varat, dif erentiaza lucrurile bune de
cele r ele, f olosind cuvin te potrivit e.

suntparin te.ro42Partile in time sau se xuale ale f etelor sau baie tilor pot fi denumit e prin cuvin te grosolane,
devenind as tfel replici de ba tjocur a, glume, ce dis trag atentia de la normalit atea na turii
fiziologice individuale.
Explic a-i ce inseamna cuv antul “pornogr afie”: utiliz area se xului in mod c omer cial. Chiar
daca l-ai educ at sa nu se uit e la asemenea imagini, e vitarea situa tiilor in c are poa te vedea
acciden tal as tfel de ma teriale, es te practic imposibila. Nu t e speria: nu poti sa de tii
control asupr a tutur or lucrurilor din jurul t au si asupr a flux ului c ontinuu de in forma tii la
care e supus c opilul t au. P oti sa-l ajuti sa in teleag a semnific atia aces tor lucruri si sa-l
inveti sa priv easc a dinc olo de imagini. De altf el, in c azul in c are ii v ei in terzice s trict sa se
uite la asemenea ma teriale, ii v ei trezi curio zitatea si mai mult.
III.2.2. Ce ii spui unui pr eadolescen t
Discut ati cele mai fr ecvente replici sau s tereotipuri ale tinerilor , referitoare la
comport amen tul se xual:
« Toata lumea f ace se x. »
« Prie tenii mei f aceau se x si r adeau de mine pen tru c a eu nu f aceam. »
Din part ea unui baia t: Es te «macho». « Do vedes te ca sun t barba t! »
Din part ea unei f ete: « Alin mi-a spus c a ma par ases te dac a nu f ac se x cu el, iar eu vr eau
sa ma iubeasc a. »

suntparin te.ro43III.2.3. Cum ii e xplici c a relatiile se xuale r eprezinta o aleg ere care implic a
responsabilit ate« Imi place si nu f ace r au nimanui. »
« Este ceva na tural, oameniii au ne voie de se x .»
« Este cool si o ar ata si la TV , si in muzic a. »
« Pentru c a parin tii mi-au spus sa nu f ac. »
« Face part e din ma turiz are. »
« O iubesc si ea ma iubes te. »
Gasiti impr euna, pen tru fiec are din tre aces te afirma tii, ar gumen te pro si c ontra. Condu
discutia in asa f el inc at copilul sa in teleag a de ce aces te replici nu e xprima de f apt motiv e
reale si suficien te pen tru a incepe sau nu via ta sexuala.
De asemenea, es te import ant sa il ajuti pe c opil sa f aca dif erenta intre a iesi in or as cu
prietenul t au/ prie tena t a si a a vea relatii se xuale cu el/ ea. La aceas ta varsta, a a vea un
prieten inseamna a pe trece timp impr euna cu o per soana de alt se x pe c are o
simpa tizeaza. Relatiile se xuale implic a un mai mar e grad de r esponsabilit ate, pe c are
niciun c opil nu il ar e la aceas ta varsta.
Incepand cu aceas ta varsta, copiii s tiu deja des tule lucruri despr e sexualit ate si de aceea
este bine, c a parin te, sa c ontinui ones t, deschis, r ational, sa:

suntparin te.ro44sa ii e xplici ce tr ansformari au loc in c orpul lui,
sa il in veti cum ar put ea sa aiba pe viit or o a titudine ma tura si r esponsabila f ata de
comport amen tele se xuale timpurii.
sa ii pr ezinti actul se xual c a o uniune men tala, emotionala si spirituala pen tru c a numai
astfel relatia poa te fi tr aita ca un act de ones titate.
cel mai bun mesaj es te ca ab stinen ta este cea mai buna pr otectie si o buna paz a pen tru o
copilarie f ericit a.
In cazul in c are unele filme in fatiseaz a sexul sau unele parti ale omului in tr-un f el care nu
dovedes te respect sau nu ar ata ca este un lucru special, discutia cu c opilul se v a cen tra
pe ideea c a fiec are din tre noi a vem un c orp frumos, fiec are are ceva special. Dac a nu ar
fi asa, t oti am put ea ar ata aces te parti ale c orpului. T otusi nu o f acem deoar ece es te ceva
intim, special, c are trebuie sa se in tample cu o per soana de c are ne leag a o r elatie de
iubir e. In acelasi c ontext, poti f ace analogia cu f aptul c a dac a ar a vea un secr et special si
l-ar spune tutur or sau l-ar scrie pe in terne t, nu ar mai fi un secr et deosebit.
Relatia se xuala poa te de veni periculoasa dac a nu es te controlata. Poate duce la
conceper ea unui c opil, ii poa te face pe oameni sa se sim ta folositi, abandona ti sau viola ti,
ii poa te imbolna vi gr av, dac a nu se iau masurile de pr eventie recomanda te.

suntparin te.ro45Discut a cu c opilul t au despr e perioadele prin c are trec oamenii, pana a ajung e sa-si
intemeie ze o f amilie, cu bucurii si oblig atii: perioada c opilariei se c ontinua cu adolescen ta.
In adolescen ta, va avea primii prie teni de se x opus, v a pe trece un timp mai indelung at cu
aces tia. De asemenea, v a trebui sa f aca fata primelor momen te in c are va fi ne voit sa
spuna”Nu” . Pentru unii, via ta adult a incepe cu via ta studen tiei, pen tru altii, cu primele
slujbe. Doar adultul ar e independen ta sa r ealiz eze cat mai mult e lucruri, as tfel inc at sa
aiba o s tabilit ate ma teriala si spirituala pen tru a-si in temeia o f amilie si pen tru a a vea
copii.
Si totusi, multi din tre adolescen ti au r elatii se xuale, fie din curio zitate, fie pen tru c a au o
relatie de cuplu s tabila si de dur ata, fie pen tru c a vor sa fie c a ceilalti. Es te import ant sa
vorbes ti copilului despr e luar ea unei decizii in aces t sens – a f ace se x este o decizie
personala, a tunci c and t e sim ti pregatit, cu per soana pe c are o c onsideri potrivit a, in
conditiile pr otejarii.
III.2.4. Ce inseamna hartuir ea se xuala
Hartuir ea se xuala r eprezinta orice c omport amen t de na tura sexuala nedorit (v erbal,
non-v erbal sau fizic) c are lezeaza demnit atea umana sau c are duce la cr earea unui mediu
degr adan t, de os tilitate, de umilir e a per soanei.

suntparin te.ro46Ii poti e xplic a faptul c a dac a se c onfrun ta cu a titudini de hartuir e sexuala (de e xemplu,
din part ea unui pr ofesor, sau a unei alt e per soane cu aut oritate) es te necesar sa iti spuna
despr e aces tea si sa nu aiba o a titudine pasiv a. In formeaz a-l ca hartuir ea se xuala nu es te
un comport amen t normal si c a este chiar o in fractiune ce se pedep seste, atunci c and se
produce la ser viciu, in c azul adultilor .
Mult e din victime ajung sa se desc onsider e si sa cr eada c a ele au f acut ce va si c a merit a
ceea ce li s-a in tampla t. Asigur a-l de incr eder ea pe c are i-o porti, de disponibilit atea si
deschider ea ta fata de aces t subiect oric and si orice s-ar in tampla.
III.2.5. Activit atea se xuala – inain te sau dupa c asatorie?
Ca parin te, pen tru a primi de tasat activit atea hormonala c are se in tensific a in
aceas ta perioada, il poti ajut a pe c opil sa in teleag a ca a a vea ganduri despr e sex este
normal, dar c a pot fi c analiz ate si in tegrate intr-un c ontext pozitiv, prin cele doua tipar e
de g andir e:
orien tarea stimularii se xuale spr e viit or, spr e vizionar ea unei c asatorii
fericit e si frumoase, spr e sexul loial (“ Vad anumit e lucruri si ma sim t pro vocat, dar ac est
lucru ma f ace sa s tiu c e emotionan t va fi c and v oi gasi persoana potrivit a”)canaliz ator:

suntparin te.ro47integrator: gandurile despr e sex sun t puse in mod c onstient in c ontextul mai lar g al
iubirii (“ Atunci c and v oi gasi persoana pe c are o v oi iubi suficien t de mult pen tru a ma
casat ori cu ea, v oi put ea sa-mi arat dragos tea in mai mult e moduri, iar unul din ele va fi
manif estarea se xuala ”.)
Inceper ea relatiei se xuale in aceas ta perioada ar inseamna ma turiz area pr ecoce. Ii poti
demons tra aces t lucru prin tr-un c alcul simplu: dac a ar r aport a numarul anilor in c are este
copil (0-18), f ata de numarul anilor in c are este adult (18-88), ar v edea c a are foarte mult
timp la dispo zitie pen tru a doua perioada. Aces t lucru l-ar put ea convinge sa mai r amana
copil inc a un timp.
III.2.6. Avortul
La aceas ta varsta, fiic a ta este pregatita sa in teleag a si alt e efecte pe c are le poa te avea
un a vort. V orbes te-i mai pe lar g despr e riscurile pe c are le implic a, pr ecum si despr e
necesit atea de a f olosi mijloace de pr otectie impotriv a unei sar cini nedorit e. Es te bine sa
ii vorbes ti si fiului t au despr e efectele unui a vort, pen tru a fi in forma t cu privir e la t oate
consecin tele se xului nepr otejat. Consecin tele unui a vort sun t multiple, a tat psihologice
(sen timen te de culpabilit ate, teama, tris tete, conflicte in cuplu), c at si fizice (riscuri pen tru
o noua sar cina, c omplic atii ale in terventiei).

suntparin te.ro48III.3. Cum r eactione zi in situa tii dificile
III.3.1. Iti surprinzi c opilul pe sit e-uri sau cu r eviste cu ma terial pornogr afic
Sa ne inchipuim un scenariu: c opilul t au ajung e din gr eseala pe un as tfel de sit e si
ramane f ascina t! Va continua sa se in toarca la acele imagini dac a mediul il de termina sa
faca asta, adic a:
se sim te neglija t de f amilie, cer e dragoste iar f amilia, ocupa ta, nu i-o of era
in jur es te tensiune pr ovenita de la nein telegeri in f amilie
are intrebari puse an terior la c are nu primes te raspuns, despr e schimbarile suf erite de
corpul lui ori leg ate de momen te “fierbin ti” surprinse cu alt a ocazie, c are nu i-au f ost
explic ate.
Cand c opilul t au ajung e sa v ada aces te lucruri, v orbes te-i despr e schimbarile c are au loc
in corpul lui la aceas ta varsta, dac a inc a nu ai f acut as ta. Povesteste-i despr e dreptul la
intimit ate al fiec aruia si despr e modul cum aleg e fiec are sa f oloseasc a aces ta intimit ate.
De asemenea, nu uit a sa-i men tione zi cateva informa tii si despr e ce inseamna pr ostitutia
si traficul de fiin te umane, cum anume le c ad victime alti c opii si adolescen ti.

suntparin te.ro49Ajuta-l sa aiba incr eder e in tine, sa in trebe de c ate ori es te curios si e xplic a-i faptul c a
informa tia of erita de cei dr agi es te mai buna, mai c omple ta si poa te fi e xplic ata pe
intelesul lor , dec at cea primit a din alt e sur se. Gases te un e xemplu, din via ta zilnic a, in c are
a inteles fr agmen tar un lucru despr e care nu a in trebat, ci a a flat doar de la altii si f a-l sa
constientizeze consecin tele.
III.3.2. Iti surprinzi c opilul f olosind un limbaj cu c onot atii se xuale vulg are
Discut a cu el/ ea contextul in c are a auzit aces t limbaj si r eactia celorlalti la un as tfel de
limbaj. De cele mai mult e ori, c opilul f oloses te aces t limbaj deoar ece asa se discut a in
anturajul lor si cei c are-l folosesc mai des ob tin unele “bene ficii”(apr ecier ea celorlalti,
atrag atentia colegilor dar si a adultilor , se sim t intrati in lumea adultilor e tc). Ajut a-l pe
copil sa ob tina aces te”bene ficii” prin alt e me tode, mai adecv ate varstei lui.
Atrage-i a tentia asupr a reactiei de de zgust pe c are o pr ovoaca celor c are nu-l cunosc si
ajuta-l sa v ada c onsecin tele unei as tfel de e tiche te.
III.3.3. Fiic a ta are un prie ten (mult) mai mar e ca varsta dec at ea
Ca parin te, ce inseamna as ta pen tru tine? Ce t emeri iti pr oduce? Au aceleasi pr eocupari,
acelasi grup de prie teni?

suntparin te.ro50Observa ce a pier dut, din v echile in terese, de c and iese in or as cu aces t baia t, ce
dezavantaje apar c a urmar e a r elatiei si ar ata-i-le, f ara sa de vii extrem de insis tenta.
Fii per severenta, dac a tu cr ezi ca relatia constituie un peric ol pen tru fiic a ta.
De asemenea, es te bine sa tii c ont de f aptul c a incer carea de a-i c ontrola aleg erile o
poate indepart a si o poa te face sa-si piar da incr eder ea in tine. P e de alt a part e,
sigur anta fiicei t ale es te cea mai import anta. Asadar , asigur a-te ca stii tot timpul unde
iese in or as, la ce or a se in toarce si cu cine mer ge. Incear ca sa il cunos ti pe prie tenul ei
mai bine, pen tru a a fla pe c ont propriu dac a relatia ii es te dauna toare sau nu.

IV. LICE AL
suntparin te.ro51IV.1. Ce pr obleme sau in trebari apar
Adolescen ta aduce cu sine pr obabil cele mai c omplic ate probleme
pentru parin ti, dar si pen tru c opii, in aceas ta sfera a educ atiei
copilului.
Inceper ea vie tii se xuale in perioada liceului es te o situa tie din ce in
ce mai fr ecventa in pr ezent. Presiunea sociala, a grupului de prie teni
sau a part enerului, dar si curio zitatea si dorin ta adolescen tului de a
se “ma turiz a” reprezinta cativa din tre factorii c are de termina
inceper ea vie tii se xuale.
De aceea, prin tre cele mai fr ecvente intrebari ale adolescen tilor se
numar a: “Cand sa incep via ta sexuala? ”, “Cum s tiu dac a prie tenul
meu doar ma f oloses te pen tru se x?” “Dac a nu o sa f ac se x, o sa ma
paraseasc a.”, “Cum sa spun “nu” f ara sa r anesc per soana iubit a?”

suntparin te.ro52O alt a problema import anta care apar e o da ta cu inceper ea vie tii se xuale es te protejarea
de o sar cina nedorit a si impotriv a bolilor cu tr ansmit ere sexuala.
IV.2. Cum abor dezi aces t subiect la adolescen ta
Studiile ar ata ca o educ atie se xuala c orespunz atoare si o r elatie parin te-copil baz ata pe
increder e previn inceper ea vie tii se xuale de timpuriu. Dac a te sim ti inc onfortabil c and ii
vorbes ti copilului t au despr e sex, poti chiar sa ii spui aces t lucru si sa men tione zi ca totusi
iti dor esti sa put eti abor da impr euna orice tip de subiect.
IV.2.1. Cum deschizi subiectul cu adolescen tul tau?
Timpul a tr ecut, lucrurile s-au schimba t : adolescen tul tau vr ea sa f aca singur aleg erile,
are secr ete si par ca este din ce in ce mai putin c opilul t au (asa cum il s tiai). T e asteapta
prima iubir e a c opilului t au, primele e xperien te sexuale, pen tru c are probabil nu es ti
pregatit in t otalitate.
Cum f aci fata debutului vie tii se xuale a c opilului t au? E vita sa ii tii pr edici, r ezuma-t e la a
pune in trebari si incur ajeaz a-i in trebarile f ara sa le c onsideri puerile sau naiv e.

suntparin te.ro53A face educ atie se xuala inseamna a ascult a intrebarile si c omen tariile c opilului t au.
Fiecare gener atie ar e propriile sale v alori si norme. Ascult and f eedback ul copilului t au,
vei sti cum sa-ti nuan tezi discur sul as tfel inc at sa fii sigur a ca a fost corect in teles.
Numai mamele v or put ea sa descrie o f emeie unui baia t, numai t atii vor fi cei c are ii v or
putea explic a fetei ce g andesc barba tii. P oate este una din tre cele mai dificile discutii pe
care le-ai purt at vreoda ta si as ta nu din c auza lui, ci mai ales din c auza atitudinii t ale f ata
de se x. Primul pas es te sa accep ti sexualit atea ca pe ce va po zitiv, iar adolescen ta ca pe
ceva firesc.
IV.2.2. Cand es te momen tul potrivit?
Parca o discutie despr e sex devine din ce in ce mai dificila. Sun t atatea aspect e la c are
trebuie sa fii a tent ca parin te, ca sa nu uit am c a trebuie sa fii "politic c orect", sa nu iei
heterosexualit atea dr ept o aleg ere subin teleasa a c opilului t au. Cine s tie, poa te nu es te,
iar in c azul aces ta, el se poa te sim ti jignit sau indepart at de ceea ce se c onsider a
normalit ate.
Daca ai un c opil mai timid, incear ca sa deschizi tu discutia. Sun t foarte
mult e oportunit ati: scenele din filme, cuplurile de pe s trada e tc. As teapta sa v ezi cum
reactioneaz a copilul t au si incear ca sa nu f aci pr esiuni asupr a lui.Preia initia tiva!

suntparin te.ro54Foloses te denumir ea corecta a partilor c orpului. E vita diminutiv ele si «par afrazarea» cu
diferite apela tive. Aceas ta poa te provoca o c onfuzie in per ceptia copilului sau il pot
comple xa.
Nu tr ebuie sa uit am c a fetele si baie tii au ne voie de ins tructiuni dif erite. De e xemplu, es te
de pr eferat sa le in veti pe f ete sa spuna "Nu" a tunci c and nu isi dor esc un c ontact se xual.
De cele mai mult e ori, ele nu spun nimic sau se uit a in alt a part e, ceea ce nu es te
interpr etat ca un "Nu" de c atre baia tul c are va continua a vansurile. P e baie ti este de
preferat sa ii in veti ce inseamna un c onsim taman t si c a a spune "Nu" chiar inseamna "Nu",
indif erent de c at de depart e s-a ajuns.
IV.2.3. Cum ii v orbes ti despr e prima e xperien ta sexuala?
Odata cu ma turiz area biologic a sau pubert atea, baie tii si f etele de zvolta caracteristici
sexuale primar e si secundar e, recep tivitatea se xuala si c apacit atea de r eproducer e. Multi
adolescen ti incep sa fie se xual activi. Se xul poa te sa r eprezinte o pr esiune a grupului
pentru adolescen tii cu incr eder e scazuta in f ortele pr oprii.
A face se x cand nu es ti pregatit poa te da nas tere unor sen timen te de vino vatie si
anxietate, ne voia de a t e sim ti iubit, as teptarea iubirii, t eama de r esping ere etc.
In relatia cu c opilul, in aces t momen t te ajut a amin tirile t ale despr e tine la v arsta lui.

suntparin te.ro55IV.2.4. Nu uit a sa incluzi aspectul emotionalNu uit a cum er a cand tu as teptai un t elefon de c are ti se par ea ca era leg at bunul mer s al
lucrurilor in univ ers. De aceea, nu t e grabi sa c ondamni si da do vada de r abdar e.
Evita sa deschizi subiectul brusc, c a din senin !
Incear ca sa c onduci discutia si spr e implic atiile emotionale, nu abor da doar r eactiile
corpului. R elatiile se xuale implic a responsabilit ate si grija pen tru ambii part eneri. Discut a
despr e toate etapele unei r elatii: cunoas terea prin discutii, mer s in or as, la cinema. T oate
aces tea duc la de zvoltarea unei r elatii. In discutie, pune in dir ecta relatie se xul cu
dragostea, in timit atea, incr eder ea, r espectul pen tru sine si pen tru part ener . Astfel pui
accen t pe import anta asumarii r esponsabilit atii pen tru pr opriile aleg eri si decizii.
IV.2.5. Cum s tii ca esti pr egatit sa incepi via ta sexuala?
Prezinta-i copilului c ateva conditii pe c are trebuie sa le indeplineasc a o per soana pen tru
a fi pr egatita sa inceapa via ta sexuala:
esti ma tur din punct de v eder e fizic, men tal, emotional, financiar
capabil sa cr esti un c opil
sa faci fata alt or urmari posibile ale se xului
te baz ezi pe a fectiune in r elatia cu celalalt.
esti informa t despr e sexualit ate.

suntparin te.ro56poti sa iti r evii din tris tetea cauzata de e ventuala pier dere a part enerului.
exista pen tru as ta acordul ambilor part eneri
discuti c omport amen te sexuale inain te, in timpul si dupa se x.
ai incr eder e ca part enerul nu ar e boli cu tr ansmit ere sexuala.
ai incr eder e ca part enerul nu iti v a strica reput atia.
esti pregatit sau poti f ace f ata unei posibile sar cini sau boli cu tr ansmit ere sexuala.
te sim ti constrans, pr esat
crezi ca vei regreta mai t arziu.
instinct ele, c onstiinta, valorile mor ale si r eligioase iti spun NU .
crezi ca numai prin se x il pas trezi lang a tine/ ii ar ati dragostea.
faci aces t lucru pen tru c a ceilalti o f ac.
te afli sub in fluen ta alc oolului sau dr ogurilor
nu stii cum sa t e protejezi de B TS.
nu iti cunos ti suficien t part enerul
nu poti sa cr esti un c opil.Pe de alt a part e, cum iti dai seama c a nu es ti pr egatit sa incepi via ta sexuala?
Iata cateva semne c a te afli in tr-o asemenea situa tie. Pr ezinta-le c opilului t au si
discut ati-le impr euna:
Continua impr euna cu c opilul t au ambele lis te propuse de noi!

suntparin te.ro57IV.2.6. Ce tr ebuie sa s tie despr e bolile cu tr ansmit ere sexuala
Cu totii c ontractam dif erite boli in tr-un momen t sau altul al vie tii, din c auza neglijen tei
noas tre sau a alt ora: raceli, gutur ai, pojar , etc. Infectiile cu T ransmit ere Sexuala, spr e
deosebir e de primele, r eprezinta urmar ea neglijen tei noas tre si numai a noas tre.
Cum ne put em ajut a si implicit pr oteja adolescen tii curiosi si impulsivi?
Simplu! V orbind despr e tipurile de boli, simp toma tologie si solutii.
Bolile cu T ransmit ere Sexuala (B TS) sun t afectiuni ale c aror ag enti pa togeni se tr ansmit
prin c ontactul dir ect cu z ona in fectata sau prin fluidele in fectate ale c orpului – secr etii
vaginale, sperma, sang e. Termenul es te folosit pen tru a desemna a fectiunile in fectioase
transmise, in principal, prin act se xual v aginal, or al sau anal si ale c aror simp tome se
localizeaza, in special, in z ona g enitala. P ot fi tr ansmise, dar in tr-o masur a mai mic a, si
pe alt e cai – c ontactul cu z ona in fectata, contactul cu obiect e infectate sau de la mama
la fat, iar simp tomele pot fi loc alizate si in alt e zone cum ar fi z ona buc ala, g atul, ochii.
Cele mai import ante grupuri de or ganisme ce declanseaz a infectiile se xuale sun t:
(de e xemplu: virusul imunode ficien tei umane – HIV , virusul Herpe x Simple x – HS V)
(de e xemplu: T reponema P allidum, Neisseria Gonorrhea)Cauz ele bolilor cu tr ansmit ere sexuala
virusuri
bact erii

suntparin te.ro58micoplasme si chlamidii
fungi
protozoare
metazoare
Cele mai c omune simp tome ale Bolilor cu T ransmit ere Sexuala sun t: (de e xemplu: My coplasma Hominis, Chlamidia T rachoma tis)
(ciuper ci – de e xemplu: Candida Albic ans)
(de e xemplu: T richomonas V aginalis)
(par aziti – de e xemplu: Sar coptes Sc abiei Mominis)
Este util c a din bibliot eca casei sa nu lip seasc a un ghid medic al, dar mai ales un a tlas cu
ilustratii clar e ale aces tor virusi, bact erii, fungi e tc, cat si a urmarilor g ener ate de pr ezenta
lor. Astfel vor de veni mai vigilen ti si suspiciosi la cele mai mici elemen te semnaliz atoare a
unor f actori de risc-bubit e, cosuri, irit atii, mir os neplacut, scur geri e tc.
Nu uit a sa ii spui c opilului t au! Nu es te simplu deloc sa iti dai seama dac a part enerul sau tu
aveti o in fectie se xuala. Si as ta fiindc a de cele mai mult e ori Bolile cu T ransmit ere Sexuala
sunt asimp toma tice (f ara simp tome) sau in f oarte mult e cazuri, a tunci c and apar , sun t
simp tome ce pot sa apar a si in alt e stari pa tologice, mai putin periculoase, si de aceea
foarte usor de c onfunda t sau f oarte usor de tr ecut cu v eder ea (din pac ate).
Daca sun teti parin tii unei f ete, es te indic at sa s tie de la v oi despr e urma toarele semne ce
ar tr ebui sa o indr epte spr e un medic ginec olog sau spr e voi:
– secr etii (scur geri) neobisnuit e din v agin.

suntparin te.ro59Bine de s tiut!
La se xul feminin e xista o secr etie fiziologic a (normala). Ar tr ebui sa se ingrijor eze dac a
secretia isi schimba culoar ea (de vine v erzuie sau gri), mir osul (de vine neplacut),
consis tenta (de vine apoasa sau br anzoasa), c antitatea (de vine abunden ta).
– dur eri sau us turime in timpul urinarii
– dur eri si manc arimi in jurul v aginului sau in z ona perianala (perineu, anus)
– dur ere in timpul actului se xual
– aparitia de e xcrescen te (negi) in z ona labiilor , vagin sau in z ona perianala
– iritatii, rani in jurul v aginului sau in z ona perianala

Daca sun teti parin tii unui baia t, este indic at sa a fle de la v oi, despr e urma toarele semne
ce ar tr ebui sa-l indr epte spr e un medic ginec olog sau spr e voi:
– secr etie din penis in c antitati neobisnuit e, cu o culoar e si un mir os neobisnuit e
– senz atie de us turime in penis in timpul urinarii si imedia t dupa
– iritatii, rani, v eruci (negi) pe penis, in jurul lui sau in z ona perianala
– manc arimi sau um flaturi in z ona g enitala, in z ona perianala au in alt e parti ale c orpului
Ceea ce es te extrem de import ant de pr ecizat este ca indif erent dac a aces te simp tome
apar sau nu, din momen tul in fectarii, o per soana in fectata poa te transmit e infectia mai
depart e.

suntparin te.ro60Este cat se poa te de uz ual c a infectiile se xuale sa nu pr ezinte nici un f el de
simp toma tologie, iar per soana in fectata sa tr ansmit a infectia part enerului sau oric arei
alte per soane cu c are are contacte sexuale.
Depis tarea pr ecoce a unei in fectii se xuale es te de na tura sa elimine riscul unor c omplic atii
ulterioar e. Cu c at este mai de vreme depis tata, cu a tat mai r apida v a fi vindec area (ac olo
unde es te posibila vindec area) si cu a tat mai mic a va fi pr obabilit atea de aparitie a unor
complic atii ult erioar e cum ar fi a vortul sau in fertilit atea.
Numai o part e din tre Bolile cu T ransmit ere Sexuala sun t cur abile. As ta inseamna c a numai
in unele c azuri, tr atamen tul es te de na tura sa dis truga agentul pa togen si sa r edea
organismului s tarea de sana tate. In alt e cazuri, nu se mai poa te face nimic pen tru a
elimina ag entul pa togen, aces ta ramanand "c antonat" in or ganism t oata via ta, as teptand
momen tul prielnic de a r eveni.
Se impune actiona t, ac olo unde es te cazul, a tat asupr a cauzelor, cat si asupr a efectelor.
Degeaba v a urma un tr atamen t dac a nu v a inla tura cauza care a da t nas tere starii
patologice. Aut omedic atia es te depart e de a fi o solutie op tima. Cand v orbim de B TS-uri,
problema sau riscul medic al es te al ambilor part eneri implic ati. Tratamen tul bolilor cu tr ansmit ere sexuala

suntparin te.roLegat de ideea imuniz arii – es te bine c a adolescen tul sa mai s tie c a imedia t dupa
terminar ea tr atamen tului, es te oric and posibila r eaparitia s tarii de imbolna vire.
IV.2.7. Me tode de c ontracep tie
In zilele noas tre, se pune accen tul din ce in ce mai mult pe c ontracep tie si pe planific area
familiala. Me todele c ontracep tive sun t foarte variate, incepand cu arhicunoscut a "me toda
a calendarului" si t erminand cu me tode moderne si sofis ticate: implan tul in tradermic sau
plasturii cu hormoni.
Ceea ce tr ebuie sa s tii inain te de a t e gandi la o me toda c ontracep tiva pen tru c opilul t au,
sunt conditiile pe c are trebuie sa le indeplineasc a contracep tia:
sa fie demna de incr eder e
modul de utiliz are sa fie usor de in vatat
sa fie ie ftina
sa fie usor accesibila fiec aruia
sa fie igienic a
sa nu aiba e fecte secundar e
sa nu in fluen teze concep tia in viit or
sa nu in fluen teze o sar cina ult erioar a
Succesul c ontracep tiei es te asigur at de tr ei reguli de baz a:
61

suntparin te.ro621. Orice me toda s tiintifica de pr otectie es te mai buna dec at lipsa pr otectiei
2. Me toda cea mai e ficien ta este intotdeauna cea c are se f oloses te cu c onsecv enta
3. Atitudinea f ata de c ontracep tie es te un f actor deosebit de import ant al e ficien tei.
Clasific area me todelor c ontracep tive
Iti of erim in c ontinuar e o clasific are a me todelor c ontracep tive.
Este recomandabil c a adolescen tul tau sa fie in forma t in leg atura cu fiec are din tre ele.
Daca nu dispui de suficien te informa tii despr e toate, put eti cauta impr euna mai mult e
detalii despr e fiec are din tre ele si le put eti discut a avantajele si de zavantajele.
A. NATURALE
1. Me toda ab stinen tei totale
2. Me toda ab stinen tei periodice:
me toda c alendarului
me toda t emper aturii baz ale
me toda c ombina ta intre primele doua
t estele c olorime trice
me toda Billings (ritmul mucusului cer vical)
me toda imp totermala (me toda illings + t emper atura baz ala).
3. Coitul in trerup t

suntparin te.ro634. Coitul r ezervat
5. Alap tarea.
B. AR TIFICIALE
Contraceptie masculina:
1. Pr ezervativul masculin;
2. Vasect omia;
3. Me toda hormonala (cu analogi LH-RH);
4. Cu sub stante na turale (T riptolide);
5. Mijloace fizice (c aldur a);
6. Me toda imunologic a (vaccinar ea an tihormonala sau an tisperma tozoid)
Contraceptia feminina:
1. Mec anica:
dia fragma v aginala;
c ap cer vical;
c apison Dumas (v ault c aps);
ligarura trompelor;
inele v aginale impr egna te cu Medr oxiprogesteron;
bur ete de c olag en cu spermicid.
2. Dispo zitivele in trauterine

suntparin te.ro643 . Me toda chimic a: spermicide
4 . Me toda hormonala:
pilula es troprogestativa
injectie in tramuscular a cu g estageni
analogii LH-RH
implan te hormonale (Norplan t)
5. Me toda imunologic a
vaccinar e an ti HC G sau an tiovocit
6. Pr ostaglandine, an tiprogestative.
IV.2.8. Vizit a la ginec olog
Explic a-i fetei tale c a vizit a la ginec olog es te oblig atorie pen tru fiec are femeie, anual,
pentru a pr eveni dif eritele a fectiuni ce pot apar ea. P entru adolescen te, exista cabine te
de planning f amilial c arora li se pot adr esa pen tru a s tabili ce me toda c ontracep tive vor
folosi. Explic a-i de asemenea si in ce c onsta controlul ginec ologic si nu uit a sa-i spui c at
de import anta este examinar ea sanilor . Medicul ii poa te arata cum se r ealiz eaza aut o
examinar ea corecta a sanilor si ii poa te raspunde la e ventuale in trebari. O poti insoti pe
fiica ta la ginec olog dac a aceas ta dor este, atunci c and v a mer ge prima da ta.

suntparin te.ro65Nu face din vizit a la ginec olog ce va stresan t pen tru fiic a ta si nu o oblig a sa mer geti la
ginec olog pen tru a v erific a dac a si-a inceput sau nu via ta sexuala. R espect a-i in timit atea
si arata-i ca ai incr eder e in ea.
IV.3.1. Cand adolescen tul r efuza sa v orbeasc a despr e aces t subiect
In nici un c az citindu-i jurnalul sau arhiv a de messeng er pe ascuns! V a fi per ceput a ca o
noua f orma de c ontrol, ca o manier a invaziva si in truziv a de «incer care de apr opier e»
ce nu v a nas te dec at drame (r efuz, erme tizare, fug a) pe c are niciunul din tre voi nu vi le
doriti in f amilie.
Exemplu tipic:
Adolescen tul refuza sa v orbeasc a, ab sorbit de lumea lui de prie teni ( gasca). P arintele,
ingrijor at, comit e o indiscr etie si cit este jurnalul in sper anta ca va gasi portit e care sa-i
permit a sa isi abor deze copilul in asa f el inc at sa i se deschida si sa ii de vina c onfiden t.
Citeste si tr ece la tr eaba: arunc a din c and in c and «pas tile»…poa te, poa te copilul
raspunde.
La tacer ea aces tuia din urma, parin tele ii r ecunoas te ca nu ar e rost sa mai t aca pen tru
ca stie tot. «Ti-am citit jurnalul! Stiu t ot ! V rei sa f aci se x cu prie tenul t a ! Cand? IV.3. Cum r eactione zi in situa tii dificile

suntparin te.ro66IV.3.2. Cum r eactione zi cand a fli ca deja a inceput via ta sexualaCum si unde ? Cine t e crezi ? Es ti prea mic a ! Nu iti permit. Ca t stai sub ac operisul meu,
vei face ce spun eu!»
O asemenea situa tie es te de e vitat, intrucat reuses te doar sa il indepart eze pe adolescen t.
In loc sa incer ci sa il f ortezi pe c opil sa t e faca sa ai incr eder e in el, es te recomanda t sa
incepi tr eptat sa r ecastigi incr eder ea copilului in ideea de parin te. Pe par cursul unui as tfel
de demer s, se poa te construi si incr eder ea ta in c opil. As tfel, de e xemplu, poti desc operi
ca interesul pen tru se x este in s tadiul de in tentie, dar c a hot ararea inc a nu a f ost lua ta.
Increder ea, in telegerea si o a titudine de tasata de multitudinea de t emeri si de ne voia de
control pot fi primii pasi in r econstruir ea relatiei cu adolescen tii "r ebeli" din f amilie.
Se in tampla des c a parin tii care se in teleg cu c opiii lor , care "comunic a", sa a fle brusc c a
fata lor ar e o via ta amor oasa despr e care nu s tiau nimic. De obicei, parin tilor le es te greu
sa admit a dreptul la in timit ate si ne voia cr escut a de in timit ate a adolescen tului f ata de
aces t aspect al vie tii lui. P arintii nu v orbesc in g ener al despr e viata sexuala cu c opiii lor –
fiecare cu gr adina sa secr eta. Si as ta pen tru c a este mai usor sa se v orbeasc a despr e
probleme g ener ale dec at despr e problemele in time.

suntparin te.ro67Exista parin ti care accep ta ca fiul sau fiic a lor sa aiba o po veste amor oasa si se xuala, cu
conditia sa fie in forma ti despr e tot ce se in tampla. Exis ta mame c are procur a pilula
pentru f etele lor inain te ca aces tea sa fi pomenit de ea. Uneori, f etele r eactioneaz a
violen t la aceas ta imix tiune in via ta lor in tima, pen tru c a se sim t umilit e si suport a greu ca
mama lor sa le priv easc a astfel se xualit atea. Unele, din pr ovocari sau ciuda, nu v or folosi
aceas ta contracep tie fortata, ceea ce poa te sa duc a la mari riscuri.
Unii parin ti sun t linis titi de o r elatie amor oasa r egula ta a c opilului lor: el sau ea nu v a face
prostii, el sau ea isi or ganizeaza via ta ca sa in vete bine si sa fie indr agostita. Altii sun t
preocupa ti de ins talarea in tr-o via ta de cuplu, chiar in c asa lor , cand e xista per spectiv a
unor ani de s tudii.
Nu es te oblig atoriu c a adolescen tii sa abor deze subiectul vie tii lor se xuale cu tine c a
parin te.
Este posibil sa r esim ti inc a putin nos talgia acelui timp c and "c opilasul" t au iti er a complice
si…. usor de manuit; c and t e admir a gratuit si f ara conditii. Acum nu mai es ti eroul,
parin tele a totstiutor, iar par erea ta poa te fi discut ata, critic ata, ba chiar ignor ata.Amin teste-ti !

V. Greseli frecvente pe c are le f ac parin tii
suntparin te.ro68Cum sa NU r eactione zi
La varstele mici…
si nu f ace o dr ama din
intrebarile lui, chiar dac a sun t puse in locul sau momen tul nepotrivit.
Foloses te denumirile c orecte ale or ganelor se xuale
sau ale alt or pr ocese specifice c omport amen tului se xual. Altf el, ris ti sa pr oduci c onfuzie
sau sa descur ajezi comunic area pe aces t subiect.
, vei cr ea impr esia c a este vorba de un mar e secr et si v ei
creste ner abdar ea copilului sau il v ei face sa se sim ta inc onfortabil in leg atura cu aces t
subiect. Es te posibil c a pana c and t e decizi sa deschizi subiectul, sa a fle singur
informa tiile de c are are ne voie.
, vei pr oduce doar c onfuzie
si mai t arziu, c opilul v a intelege din a titudinea t a ca a v orbi despr e sex este un lucru
rusinos, pe c are nu il poa te abor da in discutiile cu tine.Nu de zaproba in teresul c opilului f ata de aceas ta tema
Nu f olosi alti t ermeni dec at cei r eali.
Nu amana discutia la nes farsit
Nu apela la “po vesti” sau leg ende pr ecum “ A venit barz a”

suntparin te.ro69Nu il f ace sa se sim ta vino vat pen tru c a este curios .
In cazul jocului cu or ganele se xuale la c opii mici, nu r ecur ge la amenin tari
Nu t e limit a la a tr ansmit e doar “in forma tii”.
Nu as tepta pana la v arsta de 13-14 ani pen tru “ discutia cea mar e”
Nu f ace pr esupuneri despr e activit atea se xuala a adolescen tului t au Replici pr ecum” E un lucru ur at.”,
“Nu es te pen tru v arsta ta.”, “Iti in terzic sa v orbes ti despr e asta.” il indepart eaza pe
copil si il inhiba.
precum:
”O sa ti-l t ai dac a mai f aci as ta!”, “Te vei imbolna vi gr av.” sau “Nu t e voi mai iubi dac a
nu renun ti la aces t comport amen t.”
Educatia se xuala es te un prilej de a-l
invata pe c opil v alori pr ecum r esponsabilit atea, r espectul, t oleranta, pr ecum si
capacit atea de a lua decizii r ationale si baz ate pe in forma tii.
Pentru c opiii mai mari..
; de cele mai mult e
ori es te prea tarziu la aceas ta varsta. Copiii sun t curiosi de la cele mai mici v arste, iar de
la un momen t dat, cauta singuri in forma tiile pe c are nu le primesc de la parin ti.
, dar nici nu
exclude t otal posibilit atea existentei aces teia in c azul copilului t au.

suntparin te.ro70 in ceea ce priv este part enerul/part ener a sa si r espect a-i
intimit atea.
Pentru a-l ajut a pe c opil sa de zvolte o
atitudine sana toasa f ata de via ta sexuala, es te esen tial c a felul in c are tratezi aces t
subiect sa r eflect e o a titudine r esponsabila, ma tura si incr ezatoare. Nu il spiona pe adolescen t
Nu uit a de pr opria t a atitudine f ata de se x.

VI. Aut ori
suntparin te.ro71Cristina St arica
Psihot erapeut de f amilie si cuplu
Lector univ .drd.
Specializ ari:Centrul Medic al “Sf .Parasche va” Iasi
Iasi, Str .Pictorului nr .3, bl. U1
Tel. 0745167146
consilier epsi@y ahoo.c om
Psiholog specialis t, in c onsilier e educ ationala, orien tare scolara si v ocationala, in
psihologia muncii si or ganizationala, atestat de Colegiul Psihologilor din R omania
Lector la F acult atea de P sihologie si Stiin tele E ducatiei de la Univ ersitatea P etre Andr ei
din Iasi
Forma tor pen tru educ atia adultilor , acr editat de Consiliul Na tional pen tru F ormar ea
Profesionala a Adultilor (CNFP A) si a vizat de Minis terul E ducatiei si Cer cetarii si de c atre
Minis terul Muncii, Solidarit atii Sociale si F amilieiDoct orand la F acult atea de P sihologie, Univ ersitatea din Bucur estiPsiholog pr actic ant in p sihot erapie de f amilie si cuplu, a testat de Colegiul P sihologilor
din R omania

suntparin te.ro72Jeni Chiriac
Psiholog se xolog
Atestata in c onsilier e psihologic a si
psihot erapie, p sihologie clinic a si
psihologia muncii.
Specializ are in hipno za clinic a, terapie
erick soniana, victimologie, p sihose xologie,
sexologie, p sihologia muncii, t erapie de cuplu, se xterapie.
Mas ter in se xologie, victimologie si p sihologie judiciar a
Mas terand in c omunic are public a si securit ate na tionala
Consilier de specialit ate al Asocia tiei Na tionale a T atilor din R omania
Membr a a Asocia tiei R omane de Hipno za Clinic a
Membr a a F eder atiei R omane de P sihot erapie
Membr a a Colegiul P sihologilor din R omania
Membr a a Asocia tiei de Medicina a Se xualit atii
Membr a a Comit etului Filialei T eritoriale Bucur esti a Colegiului P sihologilor din R omania,
comisia de deon tologie Cabine t Individual de P sihologie, Bucur esti
Programari la t elefon: 0721 639 019
http://jenichiriac.r o
www.onlinedr sex.ro
info@jenichiriac.r o
office@onlinedr sex.ro

suntparin te.ro73Psiholog pr actic ant in p sihot erapie de f amilie
si cuplu, a testat de Colegiul P sihologilor din
Romania

Psiholog specialis t, in P sihologie clinic a, atestat de Colegiul Psihologilor din R omania
Psiholog specialis t in P sihologie educ ationala, orien tare scolara si v ocationala si
Psihopedag ogie speciala, atestat de Colegiul Psihologilor din R omania
Profesor log oped la Cabine tul Log opedic In terscolar-Adjud din c adrul Cen trului Jude tean
de R esur se si Asis tenta Educationala V rancea,

Mas ter la F acult atea de P sihologie ,,E valuar e psihologic a si p sihot erapii r ecuper atorii
Univ ersitatea din Bucur esti/ Univ ersitatea P etre Andr ei, Iasi, 2007
Specializ are in c onsilier e psihologic a-evaluar ea si c onsilier ea experien tiala a c opilului,
cuplului si f amiliei – Socie tatea de P sihot erapie Experien tiala din R omania – Licen ta la
Facult atea de P sihologie si Asis tenta sociala, Univ ersitatea ,,P etre Andr ei”Iasi, 2004Elena Vioric a Mir onCabine t Individual de P sihologie
Miron Elena-Vioric a
Bacau, s tr.Stefan Cel Mar e nr.38, part er
Adjud, V rancea, s tr.Vasile Alecsandri nr .8, part er
Tel. 0740029373
mironelena vioric a@p sihologie.ne t

VII. F eedback-ul t au
suntparin te.ro74Acum c a ai ajuns la final, as teptam f eedback-ul t au .
Spune-ne direct pe sit e cu c are din tre informa tiile pr ezentate esti sau nu es ti de ac ord.
Despr e ce aspect e ai dori mai mult e informa tii?
Pentru a de veni c o-aut or la artic olele noas tre viit oare si pen tru a f ace cunoscut e
metodele t ale si alt or parin ti, spune-ne cum ai abor dat aces t subiect in educ atia copilului.
Daca ti-a placut aces t ma terial si es ti interesat sa primes ti cele mai noi in forma tii despr e
educ atia copiilor , te invitam sa t e inscrii la :
http://w ww.suntparin te.ro/componen t/compr ofiler/r egisters

VIII. Despr e Sun tParinte.ro
suntparin te.ro75SuntParinte.ro este site-ul adr esat parin tilor pr eocupa ti de educ atia copiilor lor .
Pas cu pas, parin tii sun t indruma ti sa c omple teze in f amilie educ atia primit a de c opiii lor
in cadrul sc olii.
Multumim tutur or parin tilor c are ne-au impart asit din e xperien ta lor si ne-au of erit par eri
si sug estii, contribuind as tfel la imbuna tatirea aces tui ma terial.SuntParinte.ro iti of era o g ama c omple ta de in forma tii actualiz ate despr e principalele
probleme leg ate de educ atia copilului:
discutii pe t eme de in teres leg ate de cr esterea si educ atia copiilor
modalit ati inedit e prin c are il poti in vata concep te stiintifice sau ii poti
dezvolta imagina tia copilului t au
locuri unde poti pe trece timpul ala turi de el
informa tii despr e activit atile e xtrascolare la c are il poti inscrie
grupuri de discutii unde poti in tra in leg atura cu pr ofesorii sau in vatatorul c opilului t au.
Acest Ghid es te un documen t gratuit. Cunos ti parin ti care ar avea ne voie de ac este
informatii ? Le poti trimit e acest mat erial PDF in f ormat original si in tegral, men tionand
sursa: www .suntparin te.ro
Copyrigh t © 2010 Intuitext