Sunt de acord cu susținerea lucrării în fața comisiei [306981]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI

’’REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI”

DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR:

Prof. Univ. Dr. Petroman Ioan

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

ȘANDRA DESTINAȚIE TURISTICÃ INTERNAȚIONALÃ

Sunt de acord cu susținerea lucrării în fața comisiei

CUPRINS

CAPITOLUL 1

[anonimizat]Ã

A COMUNEI ȘANDRA

Aspecte istorice

În anul 1801 [anonimizat], prediu, [anonimizat], având în subordine pǎmânt de peste 3000 de hectare. Comuna Șandra a fost înființată în anul 1833, [anonimizat], la început primește denumirea de Alexandria sau Sàndorhàsza, după numele episcopului Zagreb care era proprietarul terenurilor din această zonă. Acesta la 1 ianuarie, a semnat un contract prin care le permitea celor 140 [anonimizat], [anonimizat], ca la înființarea localității aceasta să îi poarte numele. Construcția locului a început la scurt timp după canoanele așezărilor germane cu străzi drepte si perpendiculare. Din totalul de 145 loturi de casă delimitate, 101 erau case de agricultori, 38 [anonimizat]-catolicǎ și 2 [anonimizat]ǎ mori. Aceste 140 [anonimizat]ǎ în total circa 700 de coloniști veniți din: Biled, Bulgăruș, Carani, Cenad, [anonimizat], Grabaț, [anonimizat], Lovrin, Lenauhaim, Nakovo (Serbia). Nițchidorf, Sânandrei, [anonimizat], Tomnatic, Variaș și Vizejdia. [anonimizat] 1836, în acest sat a fost construită biserica  în stilul neobarok. [anonimizat] 1839, [anonimizat] e numit de oficialii maghiari Sandorhaza. [anonimizat], slovaci, [anonimizat], Gottlob, Bulgǎruș, Lenauheim, Biled, Iecea Mare și este construită prima școală. În anul 1843, în satul Șandra trăiau 1231 de germani, 16 sârbi și restul români; Tot în acest an a [anonimizat] 140 [anonimizat], provenite din localitățile învecinate cu satul Șandra. [anonimizat] 1892 s-a nǎscut un mare dirijor de fanfarǎ, violonist, libertist, compozitor și profesor de muzicǎ pe nume Franz Klein (decedat în 05.08.1950). În anul 1929 se înființează prima brigadǎ voluntară de pompieri. Comuna Șandra a fost înființată prin Legea nr. 54/2004, desprinzându-[anonimizat].

Fig. 1.1. Șandra în perioada interbelică

Când satul Uihei a fost înființat, i-a fost dat numele de Neusiedel (în traducere noua așezare). Procesul de maghiarizare forțată care a [anonimizat] 1918, a [anonimizat]. Satul Uihei a fost înființat în anul 1844 [anonimizat] o distanțǎ de o sută de ani de începutul colonizărilor. De la început planurile de construcție ale satului au avut anumite caracteristici: [anonimizat], ordonate și să se supună unor reguli stricte, cu tipicele fațade ale caselor șvăbești spre stradă. Suprafețele de pământ erau destul de limitate și erau date în arendă în condiții destul de stricte. Odată cu revoluția de la 1848, aceste condiții au fost eliminate, astfel ajutând la dezvoltarea așezământului. După a urmat o perioadă de prosperitate care s-a menținut constantă, independent de schimbările politice din Banat; aceastǎ prosperitate a fost întreruptă de cel de-al doilea război mondial. Au urmat deportări în Rusia, apoi deportările în Bărăgan și în final colectivizarea. Colectivizarea a fost o lovitură grea datǎ localnicilor, majoritatea germani, care se ocupau cu succes de agricultură. Atât casele cât și pământurile au fost trecute în proprietatea statului, însă la scurt timp proprietatea caselor a fost din nou recunoscută proprietarilor de drept.

A urmat o perioadă de creștere, de dezvoltare, în urma cǎreia a fost introdus curentul electric, drumurile au fost reparate și infrastructura a fost îmbunătățită. În deceniul al VIII-lea, situația a început să se deterioreze culminând cu Revoluția din 1989. După revoluție s-a înregistrat o masivă emigrare a etnicilor germani, în Germania. În anul 1994, la împlinirea a 150 de ani de la fondare, în satul Uihei mai exista doar un singur localnic de etnie germană, originar din Uihei. Populația germană a fost treptat înlocuită cu cea românǎ, dar evoluția populației s-a menținut în continuă scădere. Războiul austro-turc din anul 1716, a dus la cucerirea Banatului de către Imperiul Habsburgic. În 21 octombrie 1716 , prințul Eugeniu de Savoia îi propune împaratului Carol al VI-lea, ca Banatul să fie organizat și guvernat astfel încât să aducă folos Casei Imperiale. Astfel se deschide calea pentru colonizări, necesare atât pentru strategii politice de extindere a Imperiului, dar importante și pentru repopularea Banatului, cu o economie slabǎ datoritǎ războaielor austro-turce. Majoritatea coloniștilor veneau din mediul rural, provenite din familii sărace de țărani, care nu aveau mari șanșe de succes în țara lor de baștină. În timpul Mariei Tereza au primit sprijin financiar și scutiri de taxe pe termen lung, ca mai apoi mulți dintre ei nu reușeau să se căsătorească deoarece difernța dintre vârste era disproporționată și nu erau destule femei tinere. Mulții meșteșugari, învățători și doctori erau ajutați financiar să se dezvolte în noile teritorii. Acești coloniști veneau din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Lorena, Hessa renană, Palatinat, și câțiva din Bavaria și Șvabia. Nu se știe însǎ, cum aceștia au luat numele de șvabi bănățeni din moment ce un număr mic din ei veneau din regiunile șvabe: Șvabia din Bavaria, parte din prezenta regiune Baden-Württemberg și Alsacia, în prezent în Franța. Explicația pentru originea numelui de șvabi, ar fi faptul că majoritatea coloniștilor erau înregistrați și îmbarcați în orașul șvab Ulm, de unde erau transportați în îmbarcațiunile Ulmer Schachteln pe Dunăre, până la Belgrad de unde plecau pe jos să își găsească noua lor patrie. Primul val de colonizări numit și "Colonizarea Caroliniană", are loc între anii 1718-1740, denumirea acestei prime colonizǎri a fost dat după numele împăratului Carol VI. În toamna anului 1718 începe colonizarea organizată a Banatului până în anul 1740, cu un numǎr între 15.000 – 40.000 de coloniști germani ce sosesc în Banat. Pe lângă aceștia au venit români, sârbi, bulgari, italieni și spanioli. La 2, 3 luni de la sosirea coloniștilor a dus la o rată crescută a mortalității, mulți dintre imigranți murind de malarie. Conflictele austro-turce dar și epidemia de ciumă din 1738-1739 au fost un factor important la reducerea numărului de germani. Din aceastǎ cauzǎ, un timp, creșterea populației din Banat a fost asigurată doar din procesul din emigrare, având ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației. Un al doilea val de coloniști, cunoscut și sub numele de "Colonizarea Tereziană", a venit în Banat între 1744 – 1772. Aproximativ 75.000 de colniști au venit în această perioadă. Al treilea și ultimul val organizat de coloniștii germani a avut loc între anii 1782 -1787 și a fost numit "Colonizarea lui Josif". În jur de 60.000 de coloniști au sosit o dată cu acest ultim val. Șvabii bănățenii au fost o etnie germană, din grupul Șvabiilor Dunăreni care au emigrat în Banat cu aproximativ 200 de ani în urmă, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei. Deși pentru lungă vreme au format o minoritate puternică și importantă, datorită transformărilor politice din ultimul secol, cea mai mulți din șvabii bănățeni s-au întors în Germania. Germanii au fost buni meșteșugari și au dezvoltat industria și comerțul. Nevoia de a avea condiții bune de viață, au fǎcut ca autoritățiile austro-ungare sǎ reorganizeze satele din Banat și sǎ clădeascǎ în același timp altele noi. Așezările tipice ale coloniștilor, erau satele construite sub formă de tablă de șah, cu o bisericǎ catolică și terenul înconjurător în centru. Regiunea devenind o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. Dacǎ vorbim despre reușita colonizării din Banat, aflǎm cǎ aceastǎ acțiune a avut loc pe scară largă, sistematică și bine plănuită de către administrația austriacă. Sate, orașe și străzi au fost desenate pe o planșă, într-o simetrie care aratǎ cultura absolutismului în construcții din acea perioadă. În Banat, coloniștii veniți au găsit aici un ținut mlăștinos și aproape pustiu. În primii ani au avut parte de febră, epidemii și foamete, dar printr-un efort enorm, cu numeroase victime și multe obstacole, în două-trei generați, îmbunǎtǎțirea regiunii s-a încheiat cu succes. Șvabii bănățeni pentru efortul lor depus, s-au regăsit cel mai bine în zicala "Primilor moartea, următorilor sărăcia, ultimilor pâinea" (Den Ersten der Tod, den Zweiten die Not, den Dritten das Brot). De o importanță foarte mare, a fost succesul secării mlaștinilor prin drenarea și canalizarea râului Bega, care avea atunci numeroase brațe. Terenul oținut s-a dovedit extrem de bogat, astfel justificând bunăstarea șvabilor din secolul XIX. Banatul a fost transformat în grânarul imperiului austro-ungar. În timp, centrul Banatului, adicǎ Timișoara a devenit centrul cultural al șvabilor bănățeni. La sfârșitul secolului a urmat dezvoltarea căilor ferate și industrializarea Banatului. Între anii 1920 – 1940 au început emigrările șvabilor, acestea fiind confirmate de tratatul de la Trianon din 1920 care a reprezentat un proces de cotitură pentru istoria șvabilor bănățeni. Sfârșitul imperiului habsburgic și unirea Banatului cu România a însemnat pentru aceștia o nouă etapă de revenire a culturii germane, după ce procesul de maghiarizare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea limitase mult expresia culturii etniilor din Banat. Pentru prima dată dupǎ anul 1867, au fost deschise școlile în limba germană. În anul 1930 Timișoara s-a reafirmat ca centru cultural al șvabilor, și cultura germană înflorind din nou aici, și tot atunci s-a redeschis teatrul în limba germană și s-au făcut numeroase ziare în limba germană. Tot în acest an șvabii reprezentau o treime din populația Timișoarei. Industria Banatului a fost afectatǎ foarte mult de criza economică din anii 1930, dupǎ care mulți șvabi au fost nevoiți să emigreze în Statele Unite, Brazilia sau Argentina. Mulți din aceștia au găsit în aceste locuri condiții favorabile de muncă și nu s-au mai întors niciodată. În centrul Șandrei, în anul 1933 s-a ridicat un monument pentru comemorarea celor 62 de localnici, care au murit în primul rǎzboi mondial. După anul 1933, majoritatea șvabilor, etnici germani, au devenit susținători ai Germaniei naziste, mulți din ei fiind înrolați în Armata Română, în al doilea război mondial. Dupǎ anul 1943, tratatul dintre Germania și România le-a fost permis să lupte împreună cu trupele SS. Spre sfârșitul rǎzboiului, o parte dintre șvabi s-au opus naziștilor, care au trecut în unele cazuri și la execuții, așa cum au fost cele de la Jimbolia. În 23 octombrie 1935 s-a nǎscut la Șandra Nikolaus Tullius, acesta a terminat școala generalǎ în comuna natalǎ, și m-ai apoi a urmat liceul de bǎieți ,,Vicențiu Babeș” și Facultatea de Electrotehnicǎ, în Timișoara. În urma evenimentelor prin care au trecut familia Tullius în timp și dupǎ al doilea rǎzboi mondial, l-au fǎcut pe acesta sǎ emigreze în Canada. Datoritǎ abilitǎților sale profesionale și a cunoașterii limbilor englezǎ, germanǎ și francezǎ, s-a integrat foarte repede în societatea canadianǎ, cu o poziție socialǎ favorabilǎ, dovada fiind, cǎ acesta a lucrat ca inginer într-o mare companie canadianǎ de telecomunicații, unde desfǎșorǎ o mare activitate de cercetare – dezvoltare. La 13 aprilie 1966 îi este acordatǎ și cetǎțenia de canadian. Nikolaus Tullius, dupǎ pensionare s-a dedicat cercetǎrii istoriei familiei sale și a comunitǎții șvabilor dunǎreni din Banat. În 18 august 2011: ,,My journey from the Banat to Canada”, a fost publicat în limba englezǎ, un volum autobiografic, trece în paginile acestuia experiența sa de o viațǎ. În februarie 2012 s-a realizat acestui volum o cronicǎ excelentǎ, de o mare personalitate a șvabilor bǎnǎțeni, doamna Jody McKim Pharr. Dupǎ ediția în limba germanǎ, a apǎrut și cea în limba românǎ, lansatǎ în 28 mai 2013 in comuna natalǎ, în prezența fostului sǎu coleg de facultate, prof. dr. ing. Alexandru Nichici, a unor universitari, a primarului comunei Șandra Luchian Sava și a unui pubilc interesat sǎ cunoascǎ fapte și intâmplǎri din Șandra a altor vremi, aspecte ale vieții etnicilor germani și locuitorilor români din perioada celui de-al Doilea Rǎzboi Mondial, dar și dupǎ aceea. În anul 1936, Șandra avea 485 de case, o școalǎ primarǎ, un cor bǎrbǎtesc, o reuniune agricolǎ, o societate a pompierilor voluntari, oficiu poștal și o garǎ. Satul Uihei avea o școalǎ primarǎ, coperativǎ de credit, reuniune agricole și un cor. În anul 1945 au fost deportați 174 de persoane, de etnie germanǎ, din Șandra în Uniunea Sovietică, iar 48 de persoane au fost deportate în Bărăgan. Altǎ perioadǎ importantǎ în istoria Șandrei, pentru bunǎ starea comunei a fost: în anul 1954 când s-a introdus curentul electric, în anul 1968 când sunt descoperite zǎcǎmintele de țiței și în anul 1974 când s-a finalizat rețeaua centralǎ de apǎ potabilǎ. Comuna Șandra avea un număr de 2808 locuitori în anul 2002, urmând ca în anul 2004 comuna sǎ fie reînființată prin desprinderea de comuna Biled.

Fig.1.2. Port popular șvăbesc

Drumul comunal dintre Șandra și Uihei a fost asfaltat în anul 2009, ca mai apoi în anul 2010 a fost terminat noul sediu al primǎriei și a fost amenajat terenul de sport cu instalație nocturnǎ în satul Uihei. Comuna are și o bibliotecǎ în care funcționeazǎ ,,Biblionetul’’, având patru calculatoare performante. În 2010 – 2011 au fost acordate 133 de locuri de casǎ; cǎminul cultural din Șandra a fost renovat în anul 2013, și în anul urmǎtor s-a renovat biserica romano-catolicǎ cu bani de la Guvernul României.

1.2. Prezentarea fizico-geografică a comunei Șandra

1.2.1.Așezare geografică

Comuna Șandra se situează în vestul județului Timiș, la circa 34 km nord-vest de municipiul Timișoara și la 27 km de orașul Sânnicolau Mare, pe drumul național DN6 Timișoara – Cenad, cu stație proprie.

Fig. 2.6. Intrarea în Comuna Șandra

2.5.Poză panoramică a Comunei Șandra

Aceastǎ comunǎ se învecinează :

la sud-est cu Biled (6 km),

la vest cu Uihei (3 km) și Bulgaruș ( 7 km),

la nord-vest cu Lovrin ( 12 km) și Pesac (circa 10 km).

Șandra

Fig. 2.4. Localizare pe harta județului Timiș

Suprafața comunei este de 1,89 km² intravilan și 41,85 km² extravilan, total 43,69 km², în zonă de câmpie, cu sol aparținând clasei de fertilitate I.

Comuna Șandra are două sate aparținătoare: Șandra, Uihei. Primarul acestora este Savu Luchian și site-ul primǎriei este www.primariasandra.ro. Satul Uihei este un sat mic care face parte din comuna Șandra, acest sat se situează pe drumul comunal care face legătura dintre centrul comunei, localitatea Șandra, aflată la 3 km nord-est și satul Bulgăruș la 3,5 km la vest.

Fig 2.7.Intrarea in satul Uihei

Comuna Șandra are acces și la drumul național DN6 care duce la Timișoara dar și la calea ferată prin intermediul stației de cale ferată de la Șandra, situată favorabil la intrarea în sat dinspre Uihei.

1.2.2. Relieful

Din punct de vedere geomorfologic se încadreazǎ în Câmpia Banato-Crișană, perimetrul comunei se suprapune câte unei părți din două unități de relief:

Câmpia înaltă a Vingăi, cu un aspect de câmpie slab piemontană, aproape plană, cu o înclinare orientată pe axa NE-SV; acesta reprezintǎ o zonǎ veche deltaicǎ a Mureșului cu prezența unor vǎi largi și cu pietriș de terasǎ din zona obârșie. Pe interfluvii sunt specifice formele ușor bombate (domuri și brahianticlinale), remarcabile în zona Suda Bara (176 m) sau la Calacea. Vǎile au versanții disimetrici, având rezultat activitatea subsidentǎ din grupa Timișoarei și talvegul foarte larg.

Câmpia Timișului, situată în extremitatea vestică a Câmpiei Vingăi, prezintă o suprafață cvasiorizontală, cu o înclinare predominantă sub 1%, cu altitudini absolute de 80-90 de m. Regiunea este de fapt o luncǎ largǎ în care lǎsarea subsidentǎ localǎ a determinat acoperirea loessurilor și chiar a nisipurilor eoliene cu aluviuni noi. Aceastǎ câmpie are un microrelief alcătuit din crovuri (forma de tasare a loessului) circulare, ușor alungite, prezente aici, mai frecvente între vǎile Timișului și Bȋrzavei.

La contactul dintre aceste două formațiuni geomorfologice se află un curs de apǎ al unei văi largi, denumită Apa Mare, cu o lățime de 50-250 de metri și cu un microrelief tipic de luncă: alternanță de zone grindate cu văi părăsite și microdepresiuni parțial înmlăștinate.

Suprafața totală a comunei Șandra este de aproximativ 5.486 ha. Teritoriul intravilan însumează 492.23 ha, iar terenul extravilan este de 4.994.09 ha. Resursele naturale locale sunt petrolul, gazele naturale și apele termale. Localitățile învecinate ale comunei sunt Variaș, Biled, Iecea, Satchinez, Bulgăruș și Lovrin.

1.2.3.Repere hidrografice si climatice

Situat în bazinul hidrografic al Begăi, afluent al acesteia, teritoriul comunei este drenat de singurul curs de apă permanent, numitǎ cum am aflat mai sus Apa Mare, cu o orientare generală nord-sud și cu unele devieri implicate de meandrări.

Teritoriul județului Timiș, respectiv comuna Șandra este dominatǎ de un climat temperat-continental moderat cu influențe mediteraneene și oceanice, ce determină o temperatură medie anuală de 10,9°C ( la stația Lovrin). Media precipitațiilor anuale este de 520 l/mp, cu variații de la 366 la 732 l/mp. Cele mai multe precipitații sunt în perioada de primăvară – vară în lunile mai – august, întâlnindu-se și ploi cu caracter torențial însoțite de căderi de grindină. Vântul dominant este Austrul, care bate aproape tot timpul anului, simțindu-se acut atât de locuitori, cât și de culturile agricole, datoratǎ și lipsei unei zone împădurite de protecție.

1.2.4. Prezentarea faunei și vegetației

Vegetația comunei se încadrează în zona de silvostepă, cu tendință de trecere spre stepǎ semiumedă. Zona de câmpie este folosită pentru diferite culturi: grâu, leguminoase, porumb, orz, ovăz, secară, plante textile, plante oleaginoase și alte plante industriale, zarzavaturi și plante de nutreț, livezi cu pomi fructiferi și vița-de-vie. S-au fǎcut defrișări masive din cauza nevoii de teren agricol, din fostele păduri au mai rămas doar pâlcuri sau exemplare izolate din specii precum: gorun, ulm, frasin, jugastru, salcete, plop alb, precum și arbuști ca: păducel, lemn câinesc, porumbar, măceș. În pășuni se dezvoltă specii ca pir gros, păiuș, pelin, alior, golomăț, coada vulpii. În ceea ce privește fauna, această zonă este propice popândăului, hârciogului, dihorului de stepă, iepurelui, iar dintre speciile de păsări amintim: ciocârlia de câmp, fazanul, graurii, prepelița, potârnichea și dumbrăvencile. În luncile râurilor din câmpie s-au pǎstrat stejǎretele de luncǎ. Cea mai interesantǎ vegetație din aceastǎ zonǎ, o cuprind stufǎrișul și trestiișul de lângǎ Satchinez, zonǎ declaratǎ rezervație naturalǎ ornitologicǎ. În zona terestrǎ a luncilor și stufului bǎlților trǎiesc animale legate prin modul lor de viațǎ, în apǎ – vidra, iar în lunci, zǎvoaie și stuf – vulpea, lupul, mistrețul, iepurele. Acest sat Satchinez are o interesantǎ faunǎ ce o prezintǎ bǎlțile care au anumite specii egreta micǎ, stârcul de noapte și stârcul roșu. Dintre speciile de pești mintim doar țiparul, somnul american și bibanul soare.

2.2.5. Solurile

Prin gruparea unităților de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante de soluri :

1. Cernoziomuri, 1-53 (tipice, gleizate, alcalizate, salinizate): 88,8%;

2. Cernoziomuri cambice, 54-58 (tipice, gleizate, alcalizate): 5,7%;

3. Lăcoviști și soluri gleice, 59-64 (tipice, sărăturate, mlăștinoase): 3,6%;

4. Solonețuri, 65 (luvice): 0,01%;

5. Vertisoluri și protosoluri, 66-68 (sărăturate): 0,5%;

6. Asociații de lăcoviști, vertisoluri, solonețuri, soluri gleice, 701-703: 1,4%.

În ceea ce privește principalii factori limitativi care afectează potențialul de producție al învelișului de sol, aceștia sunt reprezentați într-o măsură nesemnificativă de alcalizare (care se manifestă moderat pe 1,65% din suprafață), reacția solului (moderată 0,24%) și nivelul rezervei de humus (moderat 0,57%) și într-o măsură mai semnificativă de compactitate (moderată 8,77%) și de excesul de umiditate freatică (foarte severă 0,24%, severă 3,76% și moderată 8,74%).

Măsurile de conservare și ameliorare a calității solului vor urmări, cu precădere, respectarea exigențelor pedoameliorative și agrotehnice curente, în vederea realizării și menținerii în sol a unui regim aerohidric la parametri optimi de funcționalitate.

De asemenea, sunt necesare măsuri de ameliorare a stării fizice a solurilor afectate de procese fizice de degradare la suprafață (prăfuire, crustificare, colmatarea spațiului poros etc.) care se referă la reducerea numărului de lucrări culturale curente prin introducerea asolamentelor de lungă durată.

http://adevarul.ro/locale/timisoara/imagini-uluitoare-dintr-un-balon-cercul-perfect-Sandra-satul-fost-construit-initial-jurul-bisericii-1_561411f0f5eaafab2c5f22b5/index.html

http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-pensiunile-timis-incearca-pastreze-aroma-satelor-svabesti-altadata-1_540245e80d133766a8b86f43/index.html

CAPITOLUL 3

3.1.Infrastructura localității

3.1.1. Rețeaua de străzi

La nivel județean și regional, dotarea infrastructurală se caracterizează printr-o relativă diversitate și calitate a drumurilor. Cu toate acestea, la nivel județean există zone unde nu se poate vorbi de o dezvoltare suficientă a infrastructurii de transport rutier.

Comuna Șandra se înscrie printre comunele care asigură legături cu toate localitățile din împrejurimi, favorizând desfășurarea activităților economice.

3.1.2. Circulația rutieră și pietonală

La nivelul comunei Șandra există drumuri comunale în lungime de aproximativ 10,1 km.

Rețeaua de străzi însumează o lungime de aproximativ 15,3 km și cca. 24 km trotuare, având următoarea structură:

Tabel 3.1 – Structura rețelei stradale

În satul Șandra, străzile existente formează o rețea bine conturată, traseele fiind dispuse pe direcțiile nord-sud, respectiv est-vest formând intersecții rectangulare, în cruce, ușor de amenajat.

Rețeaua este străbătută prin zona centrală a localității de traseul drumului național DN 6 la care sunt racordate traseele drumurilor comunale spre Uihei – Bulgăruș DC 22 și Variaș DC 23 și DC 32, situat la jumatatea distanței dintre localitățile Biled și Șandra.

Străzile au fost modernizate pe o lungime de aproximativ 2,8 km, iar restul străzilor se află într-o stare de degradare relativă, care trebuie modernizate.

Fig 3.1. Drum modernizat

Fig 3.2.Drum in curs de modernizare

Trotuarele sunt în proporție de 60% betonate, iar restul trotuarelor sunt din cărămidă (sau pământ) și se află într-o stare continuă de uzură, necesitând lucrări de reabilitare și întreținere permanentă. De asemenea, trotuarele de pământ sunt greu accesibile pe timp nefavorabil. Străzile sunt flancate de șanțuri pentru scurgerea apei pe toată lungimea lor, însă nu sunt corespunzător întreținute și prevăzute cu podețe la intersecții și la accesul în gospodării. Podețele existente la intersecții sunt colmatate cu pământ, împiedicând scurgerea apei.

Un alt inconvenient al rețelei stradale îl constituie faptul că se neglijează de către populație curățirea și întreținerea dispozitivelor de scurgere și colectare a apelor meteorice (șanțuri, rigole, podețe etc.).

La aceasta se adaugă marcarea și inscripționarea de slabă calitate cu efecte negative asupra siguranței circulației pe drumurile publice. Traficul greu care trece prin comună, coroborat cu rezistența mai scăzută a structurii drumurilor duce la degradări accentuate a mai multor drumuri. Investițiile pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor sunt insuficiente.

Desigur că aspectele menționate afectează siguranța circulației și îngreunează dezvoltarea activităților economice, a serviciilor și a accesului spre piețe de desfacere interne sau internaționale.

În ceea ce privește parcările, acestea sunt amenajate în centrul satului Șandra, la mai toate instituțiile, nu însă și în satul Uihei.

Figura 3.3.Strada principală din Șandra

Figura 3.4. Stradă secundară din comuna Șandra

Tabel 3.2 Secțiune transversală a unei străzi

– lățimea drumului carosabil 5,5m – 7m;

– lățimea spațiului verde 1 – 3 m;

– lățimea trotuarului, aleelor pietonale 1,20 m

Lățimea prospectelor între fronturile clădirilor din cadrul comunei Șandra este cuprinsă între 20 – 35 m, ceea ce reprezintă:

– parte carosabilă (cu lățimi cuprinse între 7 m și 5,5 m)

– zone verzi, trotuare, șanțuri de – a lungul străzilor de scurgere a apelor meteorice.

3.1.3.Transport feroviar

Calea ferată în comună se află într-o stare de uzură avansată, pe acest traseu circulă trenul Timișoara – Sânnicolau Mare cu nodul de cale ferată în Gara Lovrin, cu legătura spre Comloșu Mare, cu punct de oprire la Șandra pentru persoanele care fac naveta la Timișoara sau Sânnicolau Mare.

Gara se află la marginea de sud – est a comunei, însă aceasta nu mai este funcțională din punct de vedere al traficului de mărfuri, fiind deteriorată, din lipsa intervențiilor/ reparațiilor curente și capitale de foarte mult timp.

Infrastructura tehnico edilitară

3.1.4. Aprovizionarea cu apă a comunei

Aprovizionarea cu apă a comunei se face din apa freatică, care este bună din punct de vedre calitativ și cantitativ. 74 % din cetățenii localității Șandra sunt conectați la rețeaua de apă potabilă. Apa disponibilă este corespunzătoare atât din punct de vedere calitativ cât și din punct de vedere cantitativ și pentru populație și pentru animale.

3.1.5. Evacuarea apelor menajere și pluviale din gospodării

Primarul comunei intenționează să facă un studiu de fezabilitate pentru introducerea canalizării în comună. În luna noiembrie 2006, acesta a fost in Ungaria și a purtat discuții cu un primar dintr-o localitate, în urma discuțiilor primarul comunei Șandra dorește să implementeze sistemul de canalizare pe care îl au aceștia. La acest sistem, fiecare gospodărie are o fosă și o pompă; pentru aceasta se urmărește accesarea fondurilor structurale.

Tabelul 3.3.

Evacuarea apelor menajere și pluviale din gospodării

Sursa: Primăria comunei Șandra

Tabelul 3.4.

Dotarea gospodăriilor cu grupuri sanitare

Sursa: Primăria comunei Șandra

3.1.6.Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică este asigurată de rețeaua electrică a societății ENEL, existentă în localitate.

Comuna Sandra este o localitate care dispune de Rețea electrica în proportie de – 100%.

Distribuția energiei electrice de joasă tensiune se face prin linii aeriene cu stâlpi de beton armat. Liniile sunt comune distribuției de enengie și iluminatului public. Atât rețeaua de alimentare cu energie electrică, cât și cea de distribuție, satisfac în general, cerințele de consum ale localității.

La nivelul comunei Șandra, în cursul anului 2005, a fost schimbată întreaga rețea electrică de joasă tensiune.

De asemenea, iluminatul public stradal a fost modernizat în sensul dublării numărului de lămpi pe fiecare stradă, precum și înlocuirea becurilor existente cu becuri economice, ceea ce a condus la importante economii de energie electrică. Lucrările de modernizare au fost executate atât la nivelul satului Șandra cât și la nivelul satului Uihei.

Tabelul 3.5.

Electrificare

Sursa: Primăria comunei Șandra

Tabelul 3.6.

Fântâni publice

Sursa: Primăria comunei Șandra

Vechimea rețelei comune de apă curentă este de 33 de ani (1974), cu o lungime de 12 km. În viitorul apropiat se dorește să se investească în rețeaua de apă din satul Uihei, deoarece satul nu este conectat la rețea comună de apă, deasemenea se mai urmărește și renovarea rețelei localității Șandra.

Tabelul 3.7.

Sursa de apă în gospodărie

Sursa: Primăria comunei Șandra

3.1.7. Alimentare cu gaze naturale

La nivelul comunei Șandra există rețea de alimentare cu gaze naturale, executată în anul 2002, având o lungime totală de aproximativ 18 km, fiind executată din țeavă de polietilenă pentru regim de presiune redusă (0,05 – 2 bari), cu posibilitatea de extindere.

În comuna Sandra din 780 de locuinte doar 289 sunt racordate rețele de distribuție a gazelor naturale. Capacitatea de furnizare a rețelei de gaze este cu rezervă, în acest fel existând posibilitatea creșterii numărului de consumatori. Furnizorul și distribuitorul gazelor este o societate privată profilată pe distribuția gazelor.

Rețeaua de gaze se prezintă într-o stare bună de funcționare, având o garanție de 50 de ani dată de către executant.

Tabelul 3.8.

Rețeaua de gaze naturale

Sursa: Primăria comunei Șandra

3.1.8. Alimentarea cu energie termică

La nivelul comunei Șandra nu există nici un punct de producere a energiei termice, care să deservească locuințele din cartierul de blocuri, acestea fiind încălzite cu surse proprii de încălzire, respectiv centrale termice de apartament pe gaze.

3.1.9. Rețea de telefonie și internet

La nivelul comunei Șandra există o rețea de telefonie digitală, precum și acoperirea din punct de vedere al semnalului pentru aproape toate rețelele de telefonie mobilă. De asemenea există rețea de televiziune prin cablu, precum și rețea de internet. În acest sens, Primăria Șandra a amenajat un spațiu dotat cu 5-6 computere conectate la internet unde vin locuitori de pe raza comunei, care doresc să navigheze pe internet.

3.2.Habitatul localității

Comuna Șandra numără aproximativ 970 de gospodării.Clădirile reprezintă materia constitutivă a întregului teritoriu și manifestă o mare varietate de forme și funcții. După materialul de construcție, clădirile se diferențiază astfel:

Casele construite din lemn erau îngropate în bordeie sub pământ și care începând cu secolul XI nu s-au mai construit. Casele cu schelet de lemn și completat cu zidărie reprezintă o tranziție între case de lemn și cea de cărămidă. În prezent nu se mai construiesc, fiind doar câteva care se află în zona periferică. Casele din cărămidă nearsă (chirpici) sunt ca și casele de lemn, un tip foarte vechi de 80-100 de ani. În prezent reprezintă 54% dintre toate casele. Casele din chirpici și cărămidă reprezintă 15% și au o vechime de 90-100 de ani. Casele din cărămidă și piatră au o vechime de peste 70 de ani. Construcții moderne din beton și zidărie din cărămidă sau prefabricate s-au realizat după 1948.

Tabelul 3.9.

Tabel-Clădiri de locuit – materialul pereților exteriori (2007)

Sursa: Primăria comunei Șandra

Tabelul 3.10.

Tabel-Înzestrarea gospodăriilor

Sursa: Primăria comunei Șandra

Fig. 3.5. Casă tipic șvăbească în Șandra

În cadrul Planului Urbanistic General (PUG) al Comunei Șandra, definitivat în anul 2010, a fost cuprinsă o zonă rezidențială în intravilanul comunei în zona de vest, pentru un număr de 133 de loturi destinate construirii de locuințe pentru tiunerii de până la 35 de ani. În această zonă este prevăzut să se construiască un drum de acces, stradă cu trotuare, utilități – apă, canalizare menajeră, conductă de gaze, electricitate etc.

Fig.3.11.Zonă rezidențială

3.3. Analiza dinamicii populației

Populația stabilă a comunei la data de 01.01.2009 număra un total de 2.909 locuitori, iar în anul 2010 număra un total de 3.024 locuitori cu următoarea repartizare:

Tabel 3.11. – Repartizarea după numărul de locuitori

Se observă că populația comunei Șandra a crescut numeric în anul 2010 față de anul 2009, cu 115 persoane, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 3,8% din total populație. Creșterea cea mai mare a numărului de locuitori se înregistrează în localitatea Șandra (98 locuitori, reprezentând 3,24% din total), în timp ce în localitatea Uihei, numărul locuitorilor a crescut cu 17 persoane în anul 2010, reprezentând 0,56% din total.

Istoria comunei și apropierea de două țări vecine au făcut să se întâlnească pe aceste meleaguri mai multe etnii, conviețuirea lor fiind una pașnică și caracterizată de înțelegere reciprocă.

Satul Șandra a avut o populație formată preponderent din germani, datorită emigrărilor masive spre occident numărul locuitorilor din această etnie s-a redus drastic (0,39%). Din tabelul de mai jos se observă faptul că populația majoritară (98,7%) este de naționalitate română, iar populația de etnici maghiari este de 10 persoane, 0,33% din totalul populației din comuna Șandra. De asemenea, după cum se observă în tabelul de mai jos, în localitatea Uihei nu mai există nicio persoană de etnie germană sau maghiară.

Tabel 3.12. – Repartizarea după etnii

Tabel 3.13. – Structura pe sexe a populației în anii 2009 – 2010

Din tabel se observă că la nivelul comunei Șandra, numărul persoanelor de sex feminin (1.557 persoane) este sensibil mai mare decât persoanele de sex masculin (1.467 persoane).

De asemenea, din grafic se observă că la nivelul localității Șandra numărul persoanelor de sex feminin este mai mare cu 73 de persoane decât cel masculin (aproximativ 2,41%), iar la nivelul localității Uihei numărul persoanelor de sex feminin este mai mare cu 17 decât persoanele de sex masculin (aproximativ 3,05%).

Din punct de vedere confesional structura populației la nivelul comunei Șandra se prezintă astfel:

Tabel 3.15 – Structura din punct de vedere confesional

Din tabelul 3.15, se observă că la nivelul comunei Șandra, ponderea cea mai mare o au persoanele de religie ortodoxă – 85,35%, urmată de cele de confesiune penticostală, în procent de aproximativ 12,20%.

Din reprezentarea grafică reiese faptul că la nivelul localității Șandra, din totalul de 2.467 locuitori, un număr de 2.162 (reprezintând aproximativ 87,63%) sunt de confesiune ortodoxă, urmată de confesiunea penticostală care numără 235 de locuitori din total (9,52%). La nivelul localității Uihei, un număr de 419 locuitori din totalul de 557, (reprezintând aproximativ 75,22%) sunt de confesiune ortodoxă, în timp ce de confesiune penticostală sunt în număr de 134 de persoane (24,05%).

Tabel 3.17. – Structura populației pe grupe de vârstă

După cum se observă în tabelul de mai sus, la nivelul comunei Șandra, populația tânără, preșcolari și școlari, reprezintă aproximativ 16% din total, iar persoanele mature, populația activă, aptă de muncă, reprezintă aproximativ 72% din total. De aici rezultă că populația comunei Șandra este formată preponderent din persoane tinere, care reprezintă un potențial mare de forță de muncă la nivel local.

Din reprezentarea grafică rezultă că la nivelul localității Șandra, populația activă, cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani numără 1773 de persoane, (71,60%) din totalul de 2.476, iar la nivelul localității Uihei numără 369 de persoane (66,24%) din total locuitori.

Populația matură a comunei, structurată pe sexe, numără :

Tabel 3.19 – Populația matură

Populația matură este reprezentată de persoanele care au vârsta peste 18 ani.

Fig. 3.12.Populația din Șandra la diferite evenimente

3.4.Repere economice

Activitățile specifice zonei sunt agricultura și extracția țițeiului.Activitati economice principale: extracție țiței, prestări servicii (transport marfă, costrucții montaj, instalații în construcții), comerț, agricultură, zootehnie (creșterea animalelor).

3.4.1.Agenții economici

La nivelul comunei Șandra există un număr de 23 de agenți economici, organizați ca societăți comerciale, societăți agricole, persoane fizice autorizate sau asociații familiale:

Tabel 3.20. – Agenții economici existenți în comuna Șandra.

După cum se observă și din tabelul 1, în localitatea Șandra își desfășoară activitatea un număr de 21 agenți economici, dintre care după forma de organizare, 20 de Societăți cu Răspundere Limitată (SRL) și o Persoană Fizică Autorizată (PFA), iar la nivelul localității Uihei își desfășoară activitatea 2 agenți economici, din care o Asociație Familială (AF).

După domeniul de activitate, ponderea cea mai mare o deține comerțul (6 agenți economici) și agricultura (6 agenți economici), urmate de alimentație publică (3 agenți economici), transport (2 agenți economici), farmacii (2 agenți economici) și câte un agent economic care are ca domeniu de activitate producție panificație, extracție țiței, distribuție gaze și confecționare pavele.

De asemenea, în comună, există o persoană fizică autorizată și o asociație familială în următoarele domenii de activitate:

Tabel 3.21.- Persoane fizice autorizate (PFA) în comuna Șandra

3.4.2.Agricultura

3.4.2.1. Cultura plantelor

Condițiile geografice deosebit de favorabile în zonă au determinat o preocupare intensă pentru sectorul agricol, îndeosebi pentru cel vegetal. Solurile mănoase permit cultivarea îndeosebi a cerealelor, porumbului, legumelor, plantelor tehnice și altele. Un alt factor care permite realizarea unor performanțe în acest sector îl constituie mediul. Calitatea aerului, apei, solului este satisfacătoare, neexistând factori perturbatori de mediu.

Din suprafața totală a comunei, 4.426 ha reprezintă teren arabil, adică în proporție de 87 %. Celelalte tipuri de suprafețe agricole (pășuni, fânețe, livezi, vii) au o pondere mică din suprafața comunei.

Tabel 3.22. – Suprafața agricolă după modul de folosință

În prezent, sunt constituite în comună nouă societăți comerciale sau agricole care exploatează terenul agricol, existând, de asemenea, un număr mare de persoane care exploatează pământul în mod individual.

Aproximativ 47 % (2.083 ha) din terenul arabil este exploatat în mod asociativ, sub forma societăților comerciale/agricole sau a exploatațiilor familiale, iar cca.52,9 % (2.343 ha) este lucrat în gospodării individuale, aceste suprafețe fiind cele mai fragmentate.

O suprafață de aproximativ 13 ha de teren arabil din totalul de 4.426 ha, a rămas nelucrat, reprezentând cca. 0,29%.

Situația exploatării terenului agricol se prezintă astfel :

Tabel 3.23. – Forma de exploatare a terenului

Baza materială și nivelul tehnologic al societăților și exploatațiilor agricole se prezintă în condiții bune, preocuparea pentru îmbunătățirea acestora fiind permanentă. Cele mai multe dintre societățile de profil au achiziționat utilaje prin accesarea unor credite rambursabile sau nerambursabile. Mult mai timide sunt aceste intenții la nivelul exploatațiilor familiale sau la nivelul gospodăriilor individuale.

3.4.2.2. Producția vegetală

În comuna Șandra, la nivelul anului 2010 au fost însămânțate următoarele culturi:

Tabel 3.24. – Suprafețe însămânțate

Din cele arătate mai sus se observă că cele mai mari suprafețe au fost cultivate cu grâu (1.205 ha), respectiv porumb (1.910 ha), iar cele mai mici suprafețe au fost cultivate cu leguminoaose pentru boabe (2 ha), respectiv triticale (25 ha).

Cu toate că zona Șandra este propice pentru cultivarea legumelor, se observă faptul că suprafața cutivată cu legume este relativ redusă (30 ha), acest lucru datorându-se și faptului că suprafețele au fost cultivate exclusiv de către explatațiile individuale de subzistență, în timp ce persoanele juridice nu au însămânțat nici un hectar cu legume, cartofi sau nutrețuri.

Pomicultura este prezentă doar în gospodăriile individuale, în mici livezi amenajate, nefiind practicată pe suprafețe întinse.

Cele nouă societăți comerciale cu profil agricol din comuna Șandra au însămânțat suprafețe agricole în anul 2010, după cum urmează.

Tabel 3.26. – Societăți comerciale care au suprafețe însămânțate

Din tabel se observă că ponderea cea mai mare a suprafețelor însămânțate, o deține trei societăți comerciale care însumează 1.214 ha (cca. 63%), respectiv SC Maracana SRL cu 610 ha (31,47%), SC West Grain SRL cu 318 ha (16,40%) și SC Invest SRL cu 286 ha însămânțate, (cca. 15%).

3.5.Repere turistice

Turismul nu este foarte dezvoltat în zonă, datorită poziției geografice a comunei în zona de șes, însă sunt posibilități de dezvoltare în viitor, deoarece șoseaua ce traversează comuna este de tranzit intens și se poate dezvolta turismul de tranzit sau cel de afaceri.

PENSIUNEA SCHWABENHAUS

În urmă cu câțiva ani, familia notarului timișorean Eugen Marin Ciorîcă întocmește un proiect în vederea obținerii de fonduri Sapard pentru construirea în Șandra a unei pensiuni agroturistice de 4 margarete. Suma de aproape 200.000 de euro a permis proprietarilor transformarea unei vechi case șvăbești ridicate în anul 1833 într-o bijuterie turistică: vechiul grajd a devenit o recepție galantă, fosta șură a fost transformată în restaurant, iar podul casei a devenit sala de conferințe. “ Schwabenhaus” din Șandra are 14 camere dotate cu toate utilitățile unei pensiuni moderne, deși a fost păstrată cu strictețe arhitectura vechilor locuințe nemțești, inclusiv decorațiunile exterioare.

“Schwabenhaus” Pensiune agroturistică de 4 margarete, model in peisajul turistic romanesc, cu 14 și 28 de locuri de cazare, cantină, restaurant, cramă, sală de conferințe cu toate dotările amplasată în parc cu terenuri de sport și parc de joacă pentru copii.

Fig.3.13. Pensiunea “ Schwabenhaus” Șandra

Condițiile de cazare sunt cele ale unei pensiuni de patru margarete care țin neapărat să nu se ofilească odată cu trecerea timpului.

Fig.3.14. Imagini cu Pensiunea “ Schwabenhaus” Șandra

Restaurantul oferă mâncăruri tradiționale șvăbești și românești, după rețete demult uitate (Carte de bucate din 1909), stropite cu vinuri de marcă.

Crama Schwabenhaus vă invită să savurați unele dintre cele mai fine și aromate licori, peste care trecerea timpului își face simțită amprenta.

Pensiunea "Schwabenhaus", prin funcționalitate, este locul ideal pentru organizarea unor întâlniri sau evenimente deosebite. Sala multifuncțională poate găzdui până la 150 de persoane.

Locuind la "Schwabenhaus" oaspeții se pot bucura de liniștea unei grădini generoase și pot vizita întreg arealul șvăbesc.

BISERICA CATOLICĂ

Prin negura istoriei…

Preotul paroh Dumea Bonaventura este cel care cunoaște cel mai bine istoria lăcașului de cult. Dacă traversezi Șandra de la Est la Vest, ori de la Nord la Sud, întâlnești oricum figura zveltă, măiestuoasă, cu două turnuri baroce, a Bisericii Catolice care se înalță spre ceruri chiar din mijlocul așezării. Biserica s-a ridicat in anul 1833, împrejurul unei cruci înfipte în pământ în locul în care, mai apoi, în construcția deja ridicată va sclipi discret, timp de 175 de ani, luminița, numita ”Lampa veșnica”, din fața altarului.

“Sfințirea a avut loc în 1836, fiind dedicată Sfântului Papa Martir Alexandru, sărbătorit anual la data de 3 mai, zi în care de drept este Hramul bisericii”, spune preotul Dumea Bonaventura.

Ridicarea bisericii are strânsă legătură cu nașterea localității Șandra. ”În data de 1 ianuarie 1833, episcopul Alexander Alagovici, de la Episcopia Zagreb, acceptă rugămințile mai multor oameni nevoiași catolici de origine germană din satele vecine Pakat-ului, pășunea pe care azi este Șandra, care nu aveau un loc de casă, și le permite intemeierea unei așezări. Aceasta primește numele de Alexandria, în germana Alexanderhausen, în maghiară Sandorhaza iar în romană Șandra. Stema episcopului Alexander Alagovici se poate vedea, până în ziua de azi, pe fațada bisericii, între cele două turnuri, sub forma unei pălării episcopale cu franjuri peste însemnele sale”, spune părintele Bonaventura.

Fig.3.15.Biserica catolică

”La cei 175 de ani ai săi, Biserica Catolică din Șandra stă încă în picioare, solemn și venerabilă ca o regină, dar este bolnavă și tristă pe dinăuntru. în ultimii 70 de ani, peste comunitatea locală, aproape toată germană, a trecut tăvălugul războiului, al deportărilor de cinci ani in Rusia și alți cinci în Bărăgan, confiscarea pământului și caselor, colectivizarea, persecutarea credincioșilor de regimul comunist, în special a catolicilor, fuga treptată din țară și apoi emigrarea aproape totală au redus la minimum numărul credincioșilor. Cei care au rămas nu au avut puterea de a îngriji lăcașul. Din tavan plouă în multe locuri, lemnăria acoperișului e slăbită, zidurile sunt pline de igrasie. Compania de drumuri a realizat arcul de 100 de metri de șosea în jurul bisericii, dar înclinarea acestuia dirijează apa, în lipsa unui șanț colector, spre fundația bisericii. Urmarea este că apa iese printre lespezi. Șandra nu poate fi imaginata fara biserica aceasta, care reprezintă emblema localității. Să ne bucuram de ceea ce am moștenit, să sperăm că această bijuterie arhitectonică, casă a lui Dumnezeu, va fi ingrijită cum trebuie”, conchide preotul Bonavenura.

În fața biserici a fost inălțat un monument in memoria eroilor căzuți in primul război mondial.

3.16.Monument istoric din Comuna Șandra

3.6.Aspectele social-administrative ale localității

3.6.1. Servicii sociale

La nivelul comunei Șandra nu există nicio instituție publică sau privată, care să desfășoare activități de natura serviciilor sociale de tipul Caselor sau Azilelor de bătrâni sau de protecția copilului.

3.6.2. Servicii pentru familii sărace

La nivelul comunei Șandra, de la începutul anului 2011, numărul dosarelor de ajutor social a scăzut foarte mult, acest lucru datorându-se, în principal modificării legislației în domeniu, în cursul lunii decembrie 2010.

La ora actuală mai există un număr de 6 (șase) dosare , din care la cinci dintre acestea sunt persoane singure, iar un dosar pentru o familie cu 4 membrii.

Numărul total al celor care beneficiază de prevederile Legii nr.416/2001 – privind venitul minim garantat, este de 9 persoane

De asemenea, datorită modificărilor survenite în legislația din domeniu, numărul alocațiilor pentru susținerea familiei a scăzut foarte mult, ajungându-se în prezent la un număr de numai 6 (șase) dosare.

3.6.3. Starea de sănătate a populației și asistența medicală

La nivelul comunei Șandra, la începutul anului 2011 existau un număr de 4 (patru) cabinete medicale – medicină de familie care au în componență un număr de 4 medici și două cadre medii, un cabinet stomatologic, două farmacii umane, precum și o singură farmacie sanitar – veterinară.

Referitor la starea de sănătate a populației se constată că incidența cea mai mare o au bolile cardiovasculare, iar în ultima perioadă s-a constatat o incidență din ce în ce mai mare asupra sănătății populației diabetul, precum și tulburările psihice.

În ceea ce privește baza materială și starea fizică a clădirilor, la ora actuală clădirea în care își desfășoară activitatea cele două cabinete medicale, se află într-o stare avansată de degradare necesitând lucrări de reabilitare și modernizare (reabilitare acoperiș, tencuieli, ferestre, modernizare grupuri sanitare etc).

3.6.4. Învățământ și formare profesională

În ceea ce privește pregătirea școlară, la nivelul comunei Șandra, aceasta se realizează în două școli și două grădinițe.

Baza materială este structurată astfel:

În satul Șandra funcționează Școala Generală cu clasele I-VIII și Grădinița cu program prelungit, clădirea în care funcționează grădinița a fost reabilitată și modernizată. Cursurile școlare din cadrul Școlii Șandra se desfașoară in 3 corpuri de clădiri, dintre care 2 nu sunt racordate la rețeaua de gaz metan, dar se are în vedere realizarea racordării acestora la rețeau de gaze, în viitorul apropiat.

Fig.3.17.Grădinița

De asemenea, în cadrul școlii din Șandra există un corp de clădire mai vechi, care se află într-un grad de degradare foarte avansat, acesta fiind propus pentru demolare, deoarece există riscul prăbușirii și implicit al accidentării elevilor.

Fig.3.18.Școala generală Șandra

În satul Uihei funcționează în aceeași clădire Școala cu calasele I-IV și Grădinița cu program normal, clădire care a fost reabilitată și modernizată. Problema principală la cele două școli este reprezentată de starea precară în care se află grupurile sanitare, dar și inexistența unui teren de sport în cadrul școlii din Șandra, precum și a unei săli de sport adecvate.

În ceea ce privește dotările, există un laborator de informatică cu 10 calculatoare la Șandra și unul cu 4 calculatoare la Școala din Uihei, ambele având acces la Internet.

Din nefericire pentru învățământul din comuna Șandra, la nivelul Școlii Generale din satul Șandra, nu există laboratoare de fizică, chimie și biologie.

Tabel 3.27. Distribuția elevilor pe forme de învățământ

În comparație cu anii școlari anteriori (2009, 2010) numărul elevilor înscriși în sistemul de învățământ este în scădere.

Învățământul primar și gimnazial se desfașoară în proporție de 100% în limba română.

De asemenea în ceea ce privește numărul cadrelor didactice calificate și titulare, acesta este în scădere, raporatat la anul 2009.

Resursele umane în învățământul din comuna Șandra sunt redate în tabelul următor :

Tabel 3.28. Resurse umane în învățământ

3.6.5.Viața culturală

Ruga și alte manifestări cultural-religioase:

– Ruga în localitățile: Șandra (15 august – Sf. Maria Mare) și Uihei (8 septembrie – Sf. Maria Mică);

– Alte manifestări cultural-sportive cuprinse în Agenda culturală pe anul 2009.

Din punct de vedere instituțional activitatea culturală se desfășoară în principal în cadrul Căminului Cultural din localitatea Șandra, care a fost supus unor lucrări complexe de reabilitare și modernizare (s-a înlocuit în totalitate acoperișul, iar vechea tâmplărie a fost înlocuită cu tâmplărie tip termopan, reparația totală a tencuielii, executare tavan fals, încasetat, inlocuit cu gresie parchetul uzat, cortină nouă la scenă și draperii verticale la geamuri, înființat și amenajat grup sanitar, amenajat bucătărie, alimentare cu apă curentă, rece și caldă, racordarea la rețeaua de gaz metan existentă în comună). În această locație se desfașoară activități înscrise în agenda culturală a localității, dar și serbări școlare, programe de teatru de păpuși sau circ oferite de terțe persoane sau asociații artistice.

De asemenea, în Căminul Cultural din Șandra se mai organizează ocazional întruniri cu cetățenii, nunți, botezuri, ruga etc.

3.19.Căminul cultural din comuna Șandra

Ruga în localitatea Șandra are loc la data de 15 august – Sf. Maria Mare, iar în localitatea Uihei are loc la data de 8 septembrie – Sf. Maria Mică.

3.20.Ruga in comuna Șandra

Ruga bănățeană este cel mai important eveniment tradițional romanesc ce are loc în comuna Șandra în fiecare an. Cu un an înainte o familie anunță că dorește să fie nașii acestei serbări,ei sunt cei care suportă cheltuielile întregii manifestații,ei aleg muzica tradițională din banat ei asigură mâncarea și băutura invitațiilor. Sărbătoarea are loc la 15 august de Sf. Maria Mare.Cu două trei zile înainte se merge prin sat într-o calească frumos ornată trasă de 2 cai, pentru a anunța evenimentul. Caii sunt impodobiți cu ciucuri colorați la capătul cărora sunt clopoței.În ziua sarbătorii toate cuplurile se adună în curtea nașilor de aici se pleacă în alai, nașii in caleașcă ceilalți pe jos pană la biserică unde are loc serviciul divin. Nasii mănâncă o bucată dintr-un colac mare, restul colacului fiind impărțit între fetele imbrăcate în costumul popular.Seara toți sătenii sunt invitati la joc în parcul aflat langa biserica catolică.

In cadrul Școlii din satul Șandra activează formația de dansuri populare cu elevi din claseleV-VIII. În cadrul formației activează un număr de 8 perechi de dansatori, care au costume populare bănățene achizitionate recent, ca urmare a rezultatelor bune obținute la festivalurile concurs „Vetre străbune” și „Lada cu zestre” în anii 2009, 2010 si 2011.

3.21. Ansamblul de dansuri al comunei Șandra

Căminul Cultural din localitatea Uihei nu este funcțional, fiind închis datorită gradului avansat de degradare, iar la ora actuală primăria are în vedere demolarea și construirea unei noi clădiri în locul celei vechi.

Biblioteca din Șandra, funcționează într-o locație situată în centrul satului, care deține un fond de carte de aproximativ 3.000 de volume, fond de carte care satisface dorintele si necesitatile pentru copiii preșcolari, cei din invățământul primar si gimnazial. Biblioteca mai deține si un fond de beletristica pentru adulti, fiind vizitată de numeroase persoane interesate de a citi cărți (în medie 7-8 persoane/zi).

În aceeași incintă unde funcționează Biblioteca, din luna noiembrie 2010, functionează Biblionetul, care este dotat cu un număr de 4 calculatoare performante, unde copii si adolescenții acceseaza Internetul, acesta fiind vizitat în medie de 15 utilizatori / zi.

Viața spirituală a comunei este reprezentată prin cultele existente și anume : ortodox, romano-catolic,greco-catolic și penticostal. Există trei biserici, una ortodoxă, una catolică și o biserică penticostală.

3.22.Cele trei biserici din comuna Șandra

La nivelul comunei Șandra există și o publicație, denumită „Monitorul Primăriei comunei Șandra” prin care Primăria își face cunoscute acțiunile cetățenilor comunei. Publicația apare lunar și este distribuită gratuit celor interesați.

3.23.Ziarul comunei Șandra

În ceea ce privește latura sportivă, la nivelul comunei se află în construcție o baza sportiva multifunctionala, care va avea un teren cu o suprafata de peste1000 mp și va contine teren de handbal, baschet si tenis, precum și vestiare,instalatie nocturna si o parcare. În prezent, în localitatea Șandra există două terenuri de sport, unul de handbal și unul de fotbal, precum și echipa de fotbal „Voința Șandra” care activează în seria I-a din Liga 6 de fotbal (județ).

3.24.Echipa de fotbal a comunei Șandra