. Sudiul Impactului

Economie

. Sudiul Impactului

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

I. Date generale

1.1 Denumirea unitații……………………………………………………………………………………1

1.2. Amplasament, suprafață ocupată……………………………………………………………….1

1.3. Profitul de activitate…………………………………………………………………………………1

1.4. Forma de proprietate………………………………………………………………………………..1

1.5. Regimul de lucru……………………………………………………………………………………..1

1.5.1. Programul de funcționare și numărul de angajați…………………………………1

1.5.2. Capacitae de producție……………………………………………………………………..1

2. Date specifice activității din cadrul obiectivului …………………………………………………..2

2.1. Tehnologia de fabricare lichioruri și alte băuturi alcoolice………………………2

2.2 .Tehnologia de fabricație a malțului de bere……………………………………………3

2.3. Tehnologia de fabricație a spirtului din melasă………………………………………7

2.4. Tehnologia de fabricare a berii…………………………………………………………..10

2.2. Activitați auxiliare…………………………………………………………………………………11

2.2.1. Activitatea de transport…………………………………………………………………..11

2.2.2. Activitatea de întreținere-recepție…………………………………………………….12

2.2.3. Centrala termică…………………………………………………………………………….13

2.2.4. Centrala frigorifică…………………………………………………………………………14

3. Alimentarea cu apă, efluenții tehnologici și menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale……………………………………………………………………………………………………………….15

3.1. Alimentarea cu apă………………………………………………………………………………..15

3.2. Evacuarea apelor uzate…………………………………………………………………………..16

4. Emisii atmosferice……………………………………………………………………………………………17

4.1. Procesul tehnologic………………………………………………………………………………..17

4.2. Casa mașini și șiloz de depozitare (pulberi)………………………………………………17

4.3. Centrala termică…………………………………………………………………………………….18

4.4. Centrala frigorifică…………………………………………………………………………………18

4.5. Miloacele de transport…………………………………………………………………………….18

5. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor………………………………………………………..19

6. Protecția solului și subsolului…………………………………………………………………………….19

6.1. Efecte potențiale ale activității ………………………………………………………………..19

6.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate………………………………………………20

7. Protecția împotriva radiațiilor…………………………………………………………………………….20

8. Protecția fondului forestier, a ecosistemelor, a biodiversității, a peisajului și a zonelor de interes tradițional……………………………………………………………………………………………..21

9. Gestionarea deșeurilor………………………………………………………………………………………21

10. Alimentarea cu energie eletrică………………………………………………………………………..22

11. Protecția și igiena muncii…………………………………………………………………………………22

12. Prevenirea și stingerea incendiilor…………………………………………………………………….22

II. Lista de control………………………………………………………………………………………………23

2.1. Caracteristicile proiectului………………………………………………………………………23

2.2. Amplasarea proiectului…………………………………………………………………………..29

III. Identificarea posibilității ca proiectul să aibă efecte asupra mediului……………..31

1.Informații generale…………………………………………………………………………………………….31

1.1. Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției…………………………………………………….31

1.2. Informații privind materiile prime, substanțele sau preparatele chimice………..32

1.3.Informații despre poluanți fizici și biogici care afectează mediul, generați de activitate……………………………………………………………………………………………………………..32

2. Procese tehnologice …………………………………………………………………………………………32

2.1. Procese tehnologice de producție…………………………………………………………….32

2.2. Activității de dezafectare………………………………………………………………………..33

3. Deșeuri……………………………………………………………………………………………………………33

4. Impactul potențial, inclusiv cel transfrontalieră, asupra componenților mediului și măsuri de reducere a acestora…………………………………………………………………………………………..34

4.1. Apa. Prognozarea. Măsuri de diminuarea a impactului……………………………….34

4.2. Aerul. Prognozarea. Măsuri de diminuarea a impactului…………………………….36

4.3. Solul. Prognozarea. Măsuri de diminuarea a impactului……………………………..37

4.4. Geologia subsolului……………………………………………………………………………….37

4.5. Biodiversitatea………………………………………………………………………………………37

4.6. Peisajul…………………………………………………………………………………………………37

4.7. Mediul social și economic………………………………………………………………………38

4.8. Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural………………………………………..38

5. Analiza alternativelor………………………………………………………………………………………..38

6. Monitorizare…………………………………………………………………………………………………….38

7. Situații de risc………………………………………………………………………………………………….38

8. Rezumat fără caracter tehnic………………………………………………………………………………39

1.1. Denumirea unității

S.C.BEST DRINK S.A. BACAU

1.2 Amplasament, suprafața ocupată

S.C.BEST DRINK S.A. este proiectată ca amplasare în partea de nord-vest a municipiului Bacău pe Calea Moinești, nr.26, având următoarele vecinătați:

-la nord : -S.C. DIANA FOREST S.A. Bacău;

-la est : -S.C. VINALCOOL S.A. Bacău;

-la sud : -Calea Moinești, la 50m locuințe;

-la vest : -T.M.U.C.B.(birouri);

-pârâul Trebeș.

În vecinătatea obiectivului, la o distanță de 500m de aceasta, se află locuințele de pe Calea Moinești și diverse unități industriale.

1.3. Profilul de activitate

Profilul de activitate al societații:”Fabricarea berii, a băuturilor alcoolice, a malțului, a alcoolului de melasă, a drojdiei de panificație, comerț cu ridicare de băuturi.”

1.4. Forma de proprietate

Viitoare societate are ca formă de propietate un caracter privat complet.

1.5. Regimul de lucru

1.5.1. Programul de funcționare și numărul de angajați

Programul de funcționare al unității:

-secția spirt: 24 ore/zi; 7zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția bere: 24 ore/zi; 7zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția malț: 24 ore/zi; 7zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția lichior: 16 ore/zi; 5zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția îmbuteliere:16 ore/zi; 5zile/săptămână; 52 săptămâni/an.

Numărul de angajați ai societații se estimează la 909 cu normă întregă și 10 cu normă parțială.

1.5.2. Capacitatea de producție

Secțiile au următoarele capacitații de producție:

-spirt rafinat 51200 hl/an;

Fabricarea spirtului de melasă

-spirt tehnic 4800hl/an;

Fabricarea lichiorului și a băuturilor alcoolice : 16000 hl/an;

Fabricarea malțului pentru bere: 34t/zi; 11000t/an;

Fabricarea berii: 480000 hl/an;

Îmbutelierea berii: -la sticlă: 322000 hl/an;

-la butoi: 138000 hl/an;

2. Date specifice activității din cadrul obiectivului

Activitatea unității va fi în conformitate cu dotaterea existentă și pentru care s-a elaborat documentația de licențe de fabricație.

Procese tehnologice specifice liniilor de fabricație ale unitații se vor desfăsoara astfel:

2.1. Tehnologia de fabricare lichioruri și alte băuturi

Secția va produce aproximativ 40 sortimente de lichioruri și băuturi astfel:

-Lichioruri STP 58/1992

Lichioruri superioare;

Lichioruri;

Lichioruri aperitive.

-Vodca Cristal 80 STP 2407/1992

-Drobeta 80 STP 2185/1992

-Rachiuri și Rom STP 1515/1992

-Alcool rafinat STAS 14/1990

-Spirt sanitar NID 63/1971

Recepția materiilor prime, materialelor și ambalajelor

Toate materiile prime și materiile auxiliare folosite la fabricarea lichiorurilor trebuie să corespundă standardelor și normelor tehnice în vigoare.

Pregătirea materii prime

În cadrulacestei faze au loc următoarele operații:

-prepararea siropului de zahăr (0,1 litri apă la 1kg și 80g acid citric/100mg zahăr);

-prepararea distilatelor și maceratelor (soluții hidroalcolice folosite la fabricarea lichiorurilor);

-tratarea apei (în filtre cationice și regenerare cu soluție de sare 10%).

Prepararea cupajului

Amestecarea ingedientelor se face în proporția prevăzută de rețea.

În vasul de preparare se introduce prin pompare alcool și apoi toți componenți solubili în alcool. Urmează o parte de apă dedurizată pentru stabilirea componenților, apoi sirop de zahăr, sucurile de fructe, coloranși și apa pentru completarea nivelului cerut.

Lichiorul preparat este pompat în budane.

Macerarea băuturilor

În timpul macerării se formează buchetul băuturii, se obține conturarea aromei și gustului caracteristic și se înlătură gustul înțepător al alcoolului.

După expirarea timpului afectat macerării, lichiorul este trecut la oprerația de filtrare.

Filtrarea lichiorului are că scop reținerea particulelor solide din masa lichidului.

Lichiorul filtrat este colectat în unul din vasele de inox pregătite pentru preluare în vederea omogenizării.

Îmbuteliere

Preambalarea lichiorului în sticle și finisarea exterioară a acestora constă într-un sir succesiv de operații:

Spălarea sticle goale;

Control sticle;

Umplere;

Dopuire sticle pline;

Ambalare în lăzi navete.

Îmbutelierea lichior…22

12. Prevenirea și stingerea incendiilor…………………………………………………………………….22

II. Lista de control………………………………………………………………………………………………23

2.1. Caracteristicile proiectului………………………………………………………………………23

2.2. Amplasarea proiectului…………………………………………………………………………..29

III. Identificarea posibilității ca proiectul să aibă efecte asupra mediului……………..31

1.Informații generale…………………………………………………………………………………………….31

1.1. Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției…………………………………………………….31

1.2. Informații privind materiile prime, substanțele sau preparatele chimice………..32

1.3.Informații despre poluanți fizici și biogici care afectează mediul, generați de activitate……………………………………………………………………………………………………………..32

2. Procese tehnologice …………………………………………………………………………………………32

2.1. Procese tehnologice de producție…………………………………………………………….32

2.2. Activității de dezafectare………………………………………………………………………..33

3. Deșeuri……………………………………………………………………………………………………………33

4. Impactul potențial, inclusiv cel transfrontalieră, asupra componenților mediului și măsuri de reducere a acestora…………………………………………………………………………………………..34

4.1. Apa. Prognozarea. Măsuri de diminuarea a impactului……………………………….34

4.2. Aerul. Prognozarea. Măsuri de diminuarea a impactului…………………………….36

4.3. Solul. Prognozarea. Măsuri de diminuarea a impactului……………………………..37

4.4. Geologia subsolului……………………………………………………………………………….37

4.5. Biodiversitatea………………………………………………………………………………………37

4.6. Peisajul…………………………………………………………………………………………………37

4.7. Mediul social și economic………………………………………………………………………38

4.8. Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural………………………………………..38

5. Analiza alternativelor………………………………………………………………………………………..38

6. Monitorizare…………………………………………………………………………………………………….38

7. Situații de risc………………………………………………………………………………………………….38

8. Rezumat fără caracter tehnic………………………………………………………………………………39

1.1. Denumirea unității

S.C.BEST DRINK S.A. BACAU

1.2 Amplasament, suprafața ocupată

S.C.BEST DRINK S.A. este proiectată ca amplasare în partea de nord-vest a municipiului Bacău pe Calea Moinești, nr.26, având următoarele vecinătați:

-la nord : -S.C. DIANA FOREST S.A. Bacău;

-la est : -S.C. VINALCOOL S.A. Bacău;

-la sud : -Calea Moinești, la 50m locuințe;

-la vest : -T.M.U.C.B.(birouri);

-pârâul Trebeș.

În vecinătatea obiectivului, la o distanță de 500m de aceasta, se află locuințele de pe Calea Moinești și diverse unități industriale.

1.3. Profilul de activitate

Profilul de activitate al societații:”Fabricarea berii, a băuturilor alcoolice, a malțului, a alcoolului de melasă, a drojdiei de panificație, comerț cu ridicare de băuturi.”

1.4. Forma de proprietate

Viitoare societate are ca formă de propietate un caracter privat complet.

1.5. Regimul de lucru

1.5.1. Programul de funcționare și numărul de angajați

Programul de funcționare al unității:

-secția spirt: 24 ore/zi; 7zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția bere: 24 ore/zi; 7zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția malț: 24 ore/zi; 7zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția lichior: 16 ore/zi; 5zile/săptămână; 52 săptămâni/an;

-secția îmbuteliere:16 ore/zi; 5zile/săptămână; 52 săptămâni/an.

Numărul de angajați ai societații se estimează la 909 cu normă întregă și 10 cu normă parțială.

1.5.2. Capacitatea de producție

Secțiile au următoarele capacitații de producție:

-spirt rafinat 51200 hl/an;

Fabricarea spirtului de melasă

-spirt tehnic 4800hl/an;

Fabricarea lichiorului și a băuturilor alcoolice : 16000 hl/an;

Fabricarea malțului pentru bere: 34t/zi; 11000t/an;

Fabricarea berii: 480000 hl/an;

Îmbutelierea berii: -la sticlă: 322000 hl/an;

-la butoi: 138000 hl/an;

2. Date specifice activității din cadrul obiectivului

Activitatea unității va fi în conformitate cu dotaterea existentă și pentru care s-a elaborat documentația de licențe de fabricație.

Procese tehnologice specifice liniilor de fabricație ale unitații se vor desfăsoara astfel:

2.1. Tehnologia de fabricare lichioruri și alte băuturi

Secția va produce aproximativ 40 sortimente de lichioruri și băuturi astfel:

-Lichioruri STP 58/1992

Lichioruri superioare;

Lichioruri;

Lichioruri aperitive.

-Vodca Cristal 80 STP 2407/1992

-Drobeta 80 STP 2185/1992

-Rachiuri și Rom STP 1515/1992

-Alcool rafinat STAS 14/1990

-Spirt sanitar NID 63/1971

Recepția materiilor prime, materialelor și ambalajelor

Toate materiile prime și materiile auxiliare folosite la fabricarea lichiorurilor trebuie să corespundă standardelor și normelor tehnice în vigoare.

Pregătirea materii prime

În cadrulacestei faze au loc următoarele operații:

-prepararea siropului de zahăr (0,1 litri apă la 1kg și 80g acid citric/100mg zahăr);

-prepararea distilatelor și maceratelor (soluții hidroalcolice folosite la fabricarea lichiorurilor);

-tratarea apei (în filtre cationice și regenerare cu soluție de sare 10%).

Prepararea cupajului

Amestecarea ingedientelor se face în proporția prevăzută de rețea.

În vasul de preparare se introduce prin pompare alcool și apoi toți componenți solubili în alcool. Urmează o parte de apă dedurizată pentru stabilirea componenților, apoi sirop de zahăr, sucurile de fructe, coloranși și apa pentru completarea nivelului cerut.

Lichiorul preparat este pompat în budane.

Macerarea băuturilor

În timpul macerării se formează buchetul băuturii, se obține conturarea aromei și gustului caracteristic și se înlătură gustul înțepător al alcoolului.

După expirarea timpului afectat macerării, lichiorul este trecut la oprerația de filtrare.

Filtrarea lichiorului are că scop reținerea particulelor solide din masa lichidului.

Lichiorul filtrat este colectat în unul din vasele de inox pregătite pentru preluare în vederea omogenizării.

Îmbuteliere

Preambalarea lichiorului în sticle și finisarea exterioară a acestora constă într-un sir succesiv de operații:

Spălarea sticle goale;

Control sticle;

Umplere;

Dopuire sticle pline;

Ambalare în lăzi navete.

Îmbutelierea lichiorului se va execută cu masina de îmbuteliat SOMEȘ 24, cu o capacitate de 3000 bucăți/h. Capsularea se va face manual sau mecanic. Etichetarea se va execută cu mașina EK 120ºC.

Ambalarea se face la capătul benzii transportoare sticle. Urmează stivuirea navetelor pe paleți.

Depozitare se va face paletizat, cu electrostivuitoare, în depozitul de produse finite.

2.2. Tehnologia de fabricație a malțului pentru bere

Tipuri de malț: -blond;

-brun.

Capacitatea de producție: 34 tone/zi.

Recepție materii prime

Materia primă, orzul și orzoaica, se recepționează calitativ și cantitativ conform STAS 609/1967 pentru orz și STAS 888/1967 pentru orzoaică.

Precurățirea oarzelor

Precurățirea se realizează prin eliminarea corpurilor srăine din orz.

Schema de lucru

Buncăr tampon

Electromagnet separarea părților mecanice

Tarar aspirator separă pe I sită, pietre pământ, sfoară

II sită corpuri străine

III orzul precurățat

Buncăr intermediar

Cântar automat 200kg

Elevator

Redler dublu sens

Redler simplu sens

Celule

Capacitate liniei de producție: 20 tone orz/oră

Grupa de desprăfuire ce deserveste linia de precurățire a va avea o capacitate de desprăfuire de 5400 m3/h.

Curățire și sortare

Prin sortare se îndepărtează corpurile străine formate din semițe de buruieni, spărturi, părți metalice.

Prin cădere liberă de la o mașină la alta, orzul ajunge la linia de sortare ce este montată pe verticală.

Celula cu oez brut

Redler dublu sens

Elevator

Cântar automat

Electromagnet părți metalice

Ștuțuire aspirator I sită impurități grosiere

II sită porumb, mazăre, floarea soarelui

III sită orzul precurățat

Trior corpuri rotunde, linte, neghină

Sită plană obținerea cal. I boabe>2,5mm

II boabe>2,2mm

III boabe<2,2mm

Câtărire pe calități

Buncăre pe calități

Șnec

Elevator

Redler dublu sens

Redler simplu sens

Celulă depozitare orz sortat

Linia de sortare este proiectată sa aibă o capacitate de 8t/h.

Există trei grupuri de desprăfuire:

-pentru ștuțuitor aspirator, capaciate desprăfuire 9000 m3/h;

-pentru sitele plane, capacitate desprăfuire 9000 m3/h;

-pentru celelalte utilaje din lini de sortare, capacitatea de desprăfuire 11500 m3/h.

Spălarea orzului

Aceată fază are drept scop înmuierea și îndepărtarea prafului de pe suprafața bobului, dezinfectarea, cît și separarea orzului plutitor.

Operațiile ce au loc în faza de spălare a orzului sunt următoarele:

Introducerea orzului în linurile de spălare;

Agitarea;

Colectarea orzului plutitor;

Introducerea apei + soluție detergenți;

Pauză cu soluția de detergenți;

Scurgerea apei la canal;

Introducerea apei în lin;

Scurgerea apei pe la preaplin;

Transvazarea.

Detergentul se adaugă în proporție de 1,12 kg/t malț, deci 40,3 kg sodă calcinată pentru 45 t orz supus spălării.

Operația de preînuiere este proiectată să se execute în trei linuri, care au o capacitate de 16 tone orz/lin.

Înmuierea orzului

Înmuierea orzului va avea loc în linurile de înmuiere (9 bucăți) cu o capacitate de 16 tone fiecare.

Temperatura apei de înmuiere 14-18 ºC;

Aerarea masei de orz;

Extragerea de CO2 pentru evitarea asfixierii embrionului.

Înmuierea orzului se face pentru a atinge un anumit grad de umiditate al bobului de orz, de la 12-14%cât are în mod normal, la 43-45% pentru malțul blond și 45-47% pentru malțul brun.

Orzul din linuri cu o umidiate de 43-45% pentru malțul blond și 45-47% pentru malțul brun, este trecut în tobele de germinare.

Germinarea

Sala de germinare va fi prevăzută cu 24 tobe germinare (capacitate de 16-17 t/tobă), 24 ventilatoare, 24 turnuri de condiționare aer.

Fiecare tobă este dotată cu termometru pentru determinarea temperaturii masei orzului.

Pe parcursul duratei de germinare, suprafața grămezilor de orz, va fi stropită cu apă prin pulverizare.

Germinarea se face până la umiditatea de 45-47% în primele trei zile și 42-40%, în ultima zi.

Uscarea

Această fază are drept scop asigurarea unei durate de conservare îndelungată, oprirea sau dirijarea transformărilor biochimice și chimice care au loc la germinare, formarea unei anumite arome și culori carateristice tipului de malț.

În procesul de uscare se realizează scăderea umidității de la 40-42% la 3-4%, pentru malț blond și 1,5-3%, pentru malț brun.

Capacitatea uscătorului este specificată de 17-18 t malț/uscător.

Degerminarea

Malțul obținut va fi trecut prin predegerminare (2 bucăți), degerminatoare (2 bucăți), debit 5 t/h pentru înlăturarea colțului de malț și mărirea conservabilității malțului.

Insilozarea

Timp de 24 h malțul va fi depozitat într-un buncăr tampon pentru micsorarea temperaturii malțului până la 8-20 ºC.

Livrarea

Malțul livrat trebuie să corespundă indicilor de caliate prevăzuți de N.I.57/62.

2.3. Tehnologia de fabricație a spirtului din melasă

Constă în multiplicarea drojdiei pe plămezi de melasă aerate intensiv, după care urmează acumularea de alcool în mediul anaerob și separare prin centrifugare a celor doi componeți: apa alcoolică, laptele de drojdie furajeră.

Capacitatea anuală de producție a secției conform proiectului este:

Spirt rafinat: 51200hl;

Spirt tehnic. 4800hl 180hl spirt rafinat/zi.

Prepararea melasei și a sărurilor nutritive

Cântarul se încarcă cu 5000 kg melasă, se închide robinetul de golire, se introduce cca 4000 litri apă caldă. Se fierbe patul de apă cu abur, se deschide robinetul de alimentare.

Se adaugă antispumant, acizi grasi tehnici.

Se comandă golirea melasei din cântar și se închide aburul după completarea nivelului de apă și atingerea temperaturii de 80-90 ºC.

Reglarea pH-ului melasei în limitele de 4,8-4,9 se face prin adăugarea de acid sulfuric în soluție.

La o fabricație corespunzătoare capacității de producție se face un număr de 15 preparări, adică 75000 kh melasă/24 ore.

Separarea, sterilizarea melasei

În această fază se realizează eliminarea impurităților mecanice și de distrugere a microorganismelor poluante din melasă.

Cu ajutorul pompei, melasa pregătită cu Bllg 40º±(2-3)ºBllg se trece prin sita de filtrare în separator, unde se face îndepărtarea nămolului. De aici trece prin sterilizator unde i se ridică temperatura la 110-120 ºC în timp de 2 minute, apoi prin încălzitorul intermediar unde se coboară temperatura la 55 ºC. Melasa se colectează în rezervorul de melasă sterilizată.

Obținerea drojdiei de cultură pură

Materiile prime și auxiliare ce se folosesc la plămădire pentru obținerea drojdiei de cultură pură sunt următoarele:

Cutura pură de drojdie;

Melasa separată, sterilizatăla 40ºBllg;

Apă fierbinte;

Acizi grasi tehnici, antispumant;

Acid sulfuric diluat 1:10 pentru corectarea inițială a melasei (diluat la pH=4-4,2);

Soluții de îngrățământ complex alimentar (Bllg 10º).

Vasul de cultură pură se spală și se sterilizează cu abur 95-100 ºC. Se trage melasa, apa fierbinte, se barbotează cu aer pentru omogenizare, se adaugă acizi grași, acid sulfuric, soluție de îngrăsământ complex alimentar.

Rezultă un mediu de melasă cu săruri nutritive, cu o concentrație de 13-13,5 ºBllg și un pH=4,1-4,3.

Amestecul se sterilizează cu abur direct timp de o oră la +95-100 ºC, cu aerare usoară și omogenizare.

Se răceste amestecul sterilizat prin serpentina exterioară până la 31 ºC.

Se inoculează cultura pură la laborator.

Procesul de fermentare durează 20-24 h, cu aeerare slabă, continuă, la temperatura de 30-32 ºC.

Fabricarea drojdiei maia (prefermentarea), are loc prin transformarea de către drojdie a componentelor nutritive din mediu, în alcool și drojdie furajeră.

Materiile prime și auxiliare sunt:

Malasa tip 50% de 40ºBllg;

Apă termotehnică;

Acizi grași tehnici, antispumanți;

Acid sufuric;

Apă amoniacală;

Soluție îngrăsământ complex alimentar.

Se spală și se sterilizează cu abur, la temperatura de 95-100 ºC, linul de fermentare maia. Se asigură un pat de apă la temperatura de 20 ºC. Se adaugă malasa la 40ºBllg și acizi grași și se aerează amestecul cu cca 25 m3/oră.

Se acidulează cu acidul sulfuric măsurat cu vasul dozator. Se adaugă soluție de apă amoniacală și ce de îngrășământ complex alimentar. Se încalzeste la temperatura de 30-31 ºC.

Rezultă o soluție de melasă și săruri nutritive cu un volum de aproximativ 16400 litri.

Pregătirea cuibului de însămânțare (start lin)

Se pregăteste cuibul de însămânțare din: malasă, săruri nutritive și maia, pentru linul de fermentare propri-zisă, obținându-se astfel, acomodarea drojdiei pe plămadă de melasă și săruri nutritiv.

Fermentarea finală

Imediat după golire linul se spală cu jet de apă, care apoi se evacuează. Se închide scurgerea la canal. Se pompează plămadă de melasă, săruri nutritive și cuiburi de drojdie, din START LIN în linul de fermentație propiu-zisă.

În lin un volum 17000 litri cu următorii parametri:

ºBllg : 5,5-5,9

temperatura: 30-32ºC

pH : 4,2-4,6

Fermentarea are loc în trei faze:

-faza inițială, de acomodare a culturii de drojdie în mediul de melasă și săruri nutritive de la prima oră la a patra, fără adaos de melasă;

-faza de fermentare tumultoasă de la a 5-a oră la a 11-a, cu alimentare de melasă câte 1200-1300l/h;

-faza finală de fermentare pentru mutare timp de 2 ore, fără adaos de melasăplămadă fermentată27000 litri cu parametri:

ºBllg : 3,2-3,9

temperatura: 30-32ºC

pH : 4,6-4,9

Separarea plămezii prefermentate (maia)

Prin separarea plămezii prefermentate, o șarjă/ 24h și a plămezii fermentate, 8 șarje/24h, rezultă două componente: apa alcoolică și laptele de drojdie.

Plămada fermentată din vasul tampon este pompată prin filtru în primul separator, cu un debit de 13-15 m3/h de unde rezultă:

-apă alcoolică 30500 litri cu (6,7-6,9%) valoarea alcoolică, colectată în vasul intermediar de depozitare și apoi trimisă la distilare;

-laptele de drojdie, care va suporta operațiuni ulterioare de diluare și spălare cu apă.

Distilarea apei alcoolice în alcool brut. Rafinarea alcoolului brut în alcool rafinat

Apa alcoolică rezultată în treapta I de separare, este pompată în cele două rezervoare de stocare cu preaplinurile legate între ele, de capacitate 35 m3.

Apa alcoolică este pompată în deflegmatorul coloanei de distilare, pentru preîncălzire , de aici trece prin serpentina regulatorului de borhor, unde se continuă preîncălzirea și ajunge pe primul taler al coloanei de distilare.

Vaporii de alcool din plămada încălzită urmează un drum ascendent, concentrîndu-se de la un taler la altul, iar apa alcoolică pierde din conținutul de alcool prin regulatorul și rezervorul intermediar, cu rol de a echilibra descărcările în socuri.

Din răcutor, prin felinarul de control, filtrul și aparatul de înregistrare al produției , spirtul brut trece prin cădere liberă în rezervoarele de stocare din depozitul central.

Rafinarea spirtului brut

Spirtul brut din depozit va fi pompat în unul din cele trei rezervoare de stocare de unde va fi tras prin rezervorul de flotor pentru uniformizarea alimentării în preîncălzire. Spirtul brut trece în amestecătorul de diluare al lui, la cca 40% volum, folosind apă de luther sau apă de rețea, de unde ajunge pe talerul de la jumătatea coloanei de epurare. În această zonă se degajă vapori de spirt frunți care trec prin deflegmator, de unde, o parte sun condensați și returnați în coloană, iar restul, după ce trece prin condensator și felinarul de control, ajunge la răsucitorul de spirt frunți-cozi (tehnic).

Coloana de rafinare- spirtul de la partea inferioară a coloanei de epurare intră pe talerul superior al părții de epuizare de la coloana de rafinare.

Vaporii de alcool rezultanți în partea a doua a coloanei de rafinare trec prin deflegmator, de unde o parte condensată este readusă în coloană, iar restul trece în condensator. De aici, prin felinarul de control , o parte se reîntoarce în coloana de rafinare, iar alta se dirijează la coloana de epurare.

Fracțiunea de spirt cozi, rezultată din coloana de rafinare, este trecută prin aparatul de fuzel în răcitorul de frunți-cozi unde se răceste separat de spirt frunți, trece prin felinarul de control, după care se întâlnește cu spirt frunți și se amestecă, formând spirtul tehnic, care curge prin aparatul de înregistrare de unde se scurge direct la depozit.

De la partea inferioară a coloanei de rafinare se colectează vapori de ulei de fuzel, care trece printr-un spălător, la depozit.

Depozitarea spirtului

Alcoolul etilic rafinat, tehnic, sanitar se depozitează în rezervoare sau butoaie din tablă de oțel, în spații acoperite și ferite de razele solare și surse de căldură.

Livrarea

Alcoolul etilic rafinat, tehnic, sanitar se livrează cu autocisterne verificate metrologicdin punct de vedere al capacității volumetrice. Se poate livra și în butoaie matalice.

2.4 Tehnologia de fabricare a berii

Măcinarea materiilor prime

Măcinișul poate fi obținut din: malț, malț+porumb, malț+orz precurățat+porumb, malț+orz precurățat.

Macinarea malțului

Înainte de măcinare, malțul se trece prin mașina de polizat, în vederea îndepărtării corpurilor străine (metale, boabe de porumb, praf, etc.), folosindu-se moara tip MIAG, formată din trei perechi de valțuri, din care, primele două sunt netede, iar a treia este prevăzută cu rifluri. Se urmăreste obținerea unei cantități cât mai mari de grițuri fine și făină, cu menținerea pe cât posibil a intregritații cojii.

Macinarea nemalțificatelor(orz, porumb) se realizează cu moară tip TOPLET, prevăzută cu două perechi de valțuri, amândouă rifluite. Se vor folosesi două mori:una pentru orz și una pentru porumb.

Plămadirea măcinisurilor

Apa pentru plămădire, tratată în stația Wabag, are o duritate totală de 4-5ºG, din care 1,2-1,3ºG reprezintă duritatea permanentă.

Temperatura apei de plămădire se va fixa automat din tabloul de comandă.

Preparatele enzimatice se vor adauga în dozele stabilite de furnizor.

Filtrarea plămezii

În această fază se urmăreste separarea părții lichide din amestecul apos de substanțe dizolvate și insolubile.

Fierberea mustului cu hamei

Primul must si apele de spălare se aduc în cazanul de fiert. Prin fierbere se urmareste dizolvarea unor componente ale hameiului, coagularea substanțelor proteice, macromoleculare, sterilizarea și conservarea mustului până la nivelul dorit. Durata fierberii fiind de 90-120 minute.

Hameiul se adaugă în două porțiuni, prima porțiune adăugându-se atunci când mustul începe să fiarbă., pentru extragerea completă a substanțelor amare, iar a doua porțiune, pentru aromă, se adaugă cu 10-15 minute înainte de terminrea fierberii sau chiar în separatorul de hamei.

Limpezirea și răcirea mustului

Particulele aflate în stare de suspensie, cu dimensiuni între 30-80μ (trubul la cald) și 0,5-1μ (trubul la rece) trebuie îndepărtat din must. Eliminarea trubului la cald se va realizeaza în două rotapooluri.

În flux cu limpezirea la cald, are loc în răcitorul cu plăci Alfa Laval, răcirea mustului de la 100-85 ºC la 20-25 ºC, apoi la 5,5-8 ºC, în cazul fermentației clasice, sau 10-12 ºC, în cazul fermentației rapide.

La iesirea din răcitor, mustul rece se va îmbogățesți în oxigen, grație unui dispozitiv special.

Doza de oxigen necesară drojdiei este de 6-7 mg/l.

Mustul răcit și oxigenat se va colecta în linul de angajare.

2.2. Activității auxiliare

Pentru asigurarea procesului tehnologic al unitații sunt prevăzute urmatoarele categorii de activități auxiliare:

Activitatea de transport

Activitatea de întreținere-recepție

Centrala termică

Centrala frigorifică

2.2.1. Activitaea de transport

Unitatea va aveaîn dotare următoarele mijloace de transport:

Cantitățile de carburant consumate într-un an de mijloacele de transport sunt:

Benzină :19,7

Motorină : 119t

Cantitățile de noxe și consumul de aer datorat mijloacelor de transport sunt:

Pentru benzină

Pentru motorină

2.2.2. Activitatea de întreținere reparație

Unitatea va dispune de un atelier de întreținere- reparații unde se vor executa piese de schimb și reparații utilaje pentru fabrică.

Deșeurile rezultate din activitatea atelierului: piese care nu sa mai pot recondiționa, șpan, tablă, se vor depozita în containere speciale, pe platforma betonată din fața atelierului. Deșeurile vor fi valorificate prin cotract încheiat cu REMAT Bacău.

2.2.3 Centrala termică

S.C.BEST DRINK S.A. Bacău are în proiect o centrală termică de zonă pentru producerea aburului necesar unității și furnizarea aburului necesar următoarelor unități:

S.C. AGRICOLA INTERNAȚIONAL S.A.

S.C. PAMBAC S.A.

S.C. VINALCOOL S.A.

Centrala termică va fi dotată cu trei cazane tip CR 9din 1965 și 2 cazane CR 16 din 1974, 1 cazan CR 16 din 1981 și un cazan CR 16 din 1995.

Caracteristicile cazanelor sunt:

Toate cazanele au funționare mixtă, combustibili utilizați fiind gazele naturale și păcura în cazul în care presiunea gazelor scade (iarna).

Gazele naturale vor fi furnizate de ROMGAZ Mediaș. Distribuția gazelor naturale este asigurată de către Tg. Mureș- Regionala Bacău, în baza contractului nr. 2/1981 pentru perioada 2005-2009.

Apa necesară alimentării cazanelor centralei termice, provenită din brută de suprafață, de la stația Gherăiești, va fi tratată într-o stație, deoarece este caracterizată printr-un comținut ridicat de suspensii în special în perioadele cu viituri.

Părțile componente ale stației de tratare sunt:

Decantoare suspensionale verticale : 2 bucăți

Rezervor apă coagulată : 1 bucată

Rezervor apă limpede : 1 bucată

Filtre mecanice : 3 bucăți

Filtre H- ionice : 3 bucăți

Filtre Na- cationice : 3 bucăți

Gospodărie de var

Gospodărie de sulfat feros

Gospodărie de fosfat trisodic

Gospodărie de sare

Pentru limpezirea apei se va folosi soluție de sulfat feros 5% și lapte de var soluție 2%.

Regenerarea filtrelor H- ionice se va face conform proectului cu soluție de acid clorhidric 3% și a celor de Na- cationice cu soluție NaCl 10%.

Apele uzate rezultate de la regenerare se vor evacua la canalizare.

Consumul de reactivi într-un an de la stația de tratare se preconizează a fi de:

Acid clorhidric : 13750 kg

Sare industrială : 373 t

Fosfat trisodic : 4450kg

Gospodăria de combustibil

Aprovizionarea cu păcură se va face direct de la diverși furnizori ( RAFO ONEȘTI; OIL TERMINAL; STEAUA ROMÂNĂ) cu cisterne C.F. Descărcarea păcurii se va face prin intermediul unei rampe de descărcare dotate cu pompe tip DL 12, Q=34,8 m3, p=4bar și colector Dn 500.

Păcura va fi depozitată în trei rezervoare metalice, supraterane, montate pe platforma betonată , prevăzute cu cuve de reținere a eventualelor scurgeri, calculate să preia întregul volum al rezervoarelor (în caz de avarie), cu următoarele capacități 2000 m3; 400 m3 ; 700 m3.

2.2.4. Centrala frigorifică

Este proiectată sa fie dotată cu 14 compresoare tip 3 AV de 150000 Kcal/buc.

Agentul de răcire utilizat este amoniacul.

Cantitatea de amonia completată în instalație în anul 2007 a fost de 14 t.

Centrala frigorifică va fi dotată cu următoarele ventilatoare: 1 bucată tip VAFT 800 Ex. de 8000 m3/h, 2 bucăți tip VAT 630/12 Ex. De 8000 și 2 bucăți tip VAT 630/12 Ex. de 10000 m3/h. Acestea vor fi amplasate la înălțimea de 6m de la nivelul solului.

Concentrația de amonic la emisie va fi determinată cu trusa ACURO- DRÄGER si se estimează a fi de 6,39 mg/m3.

3. Alimentarea cu apă, efluenți tehnologice și manajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

3.1. Alimentarea cu apă

S.C.BEST DRINK S.A. Bacău va utiliza două surse de apă:

– apă industrială, din râul Bistrița;

– apă potabilă, prin racord la rețeaua de distribuție apă a municipiului Bacău.

Apa industrială va fi asigurată prin priza de captare Gherăiești, conform unor contracte abonament, încheiat între „Apele Române” S.A. Bacău pentru livrarea apei pe surse de surse de destinație și utilizare, pentru prestări servicii de captare, tratare, pompare, transport, distribuția apei și alte prestări servicii.

Obiectivele societății, racordate la alimentarea cu apă industrială sunt:

centrala frig, unde apa este utilizată la răcirea utilajelor;

secția spirt, unde apa este utilizată pentru răcirea interioară a linurilor;

centrala frig, pentru producerea aburului; în acest scop apa industrială este trecută prin instalații de tratare mecano-chimică.

Apa potabilă se va asigur din rețeaua de distribuție a apei, a municipiului Bacău, conform contratului de prestări servicii privind furnizarea apei și evacuarea apelor uzate la agenții economici, încheiat cu R.A.G.C.

Alimentarea cu apă potabilă se va realizează prin trei racorduri care vor alimenta următoarele rezervoare de înmagazinare:

un rezervoe cu capacitatea de 500 m3, destinat alimentării rețelei de hidranți, în caz de incendiu;

un rezervor cuplat cu capacitate de 2×150 m3;

un rezervor cu capacitatea de 500 m3.

Cantitatea de apă potabilă și industrială necesară S.C.BEST DRINK S.A. Bacău, în cazul funționării la întreaga capacitate a unității se prezintă astfel:

Apa industrială din râul Bistrița pentru întrega platformă agroindustrială Mărgineni debit max (118 l/s)-10195 m3/zi; 305850 m3/lună; 3670200 m3/an.

Din această cantitate, debitul necesar S.C.BEST DRINK S.A. Bacău, este de:

Debit max (69,4 l/s)-6000 m3/zi; 180000 m3/lună; 2160000 m3/an.

Apa potabilă din rețeaua de distribuție a municipiului Bacău

Debit max (88,21 l/s)-7620 m3/zi; 228600 m3/lună; 2743000 m3/an.

-Total apă industrială + potabilă consumată de S.C.BEST DRINK S.A. Bacău, este de:

Debit max (157,61 l/s)-13620 m3/zi; 408600 m3/lună; 4903200 m3/an.

Cantitatea de apă restituită în canalizarea stradală a orașului Bacău

Debit max (144,41 l/s)-12477 m3/zi; 374310 m3/lună; 4491720 m3/an.

Datorită faptului că unele secții din cadrul S.C.BEST DRINK S.A. Bacău lucrează la capacitate redusă, consumurile de apă industrială, potabilă și debitul evacuat în canalizarea stradală în luna iulie 2007 se prezintă astfel:

Apa industrială din râul Bistrița

Debit max (42,81 l/s)-3695 m3/zi; 110650 m3/lună; 1330200 m3/an.

Apa potabilă din rețeau de distribuție a municipiului Bacău

Debit max (59,01 l/s)-5093 m3/zi; 152790 m3/lună; 1833432 m3/an.

Total apă industrială + apă potabilă consumată

Debit max (101,81 l/s)-8788 m3/zi; 263640 m3/lună; 3163632 m3/an.

Cantitatea de apă restituită în canalizarea stradală

Debit max (95,81 l/s)-6278 m3/zi; 248342 m3/lună; 2980104 m3/an.

3.2. Evacuarea apelor uzate

Canalizarea apelor din incinta S.C.BEST DRINK S.A. Bacău este proiectată în sistem unitar. Apele uzate și apele pluviale vor fi colectate printr-o rețea de canalizare executată din tuburi de beton, cu deversare gravitațională în canalizarea stradală.

Pe traseele conductelor decanalizare vor fi prevăzute cămine de vizitare din 40 în 40m și la intersecții.

Sursele de ape reziduale sunt:

-Secția drojdie de panificație- ape reziduale (fazele spălare lapte de drojdie, filtrare-presare drojdie);

-Secția spirt- ape reziduale (faza distilare spirt);

– ape spălare utilaje.

-Secția băuturi alcoolice- ape de spălare utilaje.

-Secția malț- ape reziduale (faza de spălare orz și înmuiere);

– ape de spălare utilaje.

-Secția bere, inclusiv îmbuteliere- ape spălare utilaje și sticle.

-Secția CO2- ape reziduale de la spălare CO2.

Apele reziduale provenite din sursele pomenite anterior nu vor fi preepurate local, acestea fiind deversate direct în canalizarea orșănească.

Pentru îndepărtarea mirosurilor din aceste ape va exista o operație de neutralizare compusă din următoarele:

-vas pentru prepararea soluției de hidroxid de sodiu cu capacitate de 1000 litri;

-vas de dozare a soluției hidroxid de sodiu cu capacitate de 350 litri;

-pompă Allweiler;

-monorai.

Neutralizarea se efectuează prin injectarea intermitentă în apele reziduale, în perioadele critice, a unei soluții de hidroxid de sudiu, pe o durată de 10 minute cu o concentrație de 5-10%. Prin aceasta se creează un val de apă cu pH=10-12, care produce distrugerea microorganismelor și a ciupercilor, împiedicând desfăsurarea proceselor anaerobe pe conducte.

De asemenea, în rețeaua de canalizare stradală, până la secția de epurare a municipiului Bacău, s-au prevăzut două cămine de contact în care se vor injecta soluție de hidroxid de sodiu, o dată pe zi.

S.C.BEST DRINK S.A. a depus la Regia Autonomă Apele Române „Documentația pentru obținerea autorizației de gospodărire a apelor”.

În această documentație caracteristicile apelor uzate vor fi determinate în laboratorul unității cel al R.G.A.B

Condițiile impuse de evacuare sunt cele reglementate de N.T.P.A.005/1997:

CBO5…………………………….300 mg/dm3

Materii în suspensie………….. 300 mg/dm3

4. Emisii atmosferice

Sursele de poluare pentru factorul de mediu aer sunt următoarele:

– Procesul tehnologic;

– Casa mașini și șiloz de depozitare (pulberi);

– Centrala termică;

– Centrala frigorifică;

– Miloacele de transport.

4.1. Procesul tehnologic

La fabricarea berii, din faza de fermentare, rezultă CO2 în cantitate de 3,5 kg/hl must din care 0,2 kg rămâne în produs, iar 3,3 kg/hl CO2 se degajă în atmosferă.

La fabricarea spirtului e melasă, din faza de fermentare alcoolică a plămezilor rezultă o cantiate de CO2 de 18 kg/t melasă.

La fabricarea alcoolului, faza distilare, prin neetanșeitați, se degajă în atmosferă vapori de alcool. Hala de fabricație va fi prevăzută cu sistem de ventilație compus din următoarele ventilatoare:

-ventilator axial tip VAS 630-4-2 cu Q=12500 m3/h;

-ventilator axial tip VAT 500-12 cu Q=2500 m3/h;

-ventilator axial tip VAT 500-12 cu Q=3550 m3/h;

-ventilator axial tip VAT 500-12 cu Q=4200 m3/h;

-ventilator centrifugal V-40 cu Q=2240 m3/h.

Pornirea și oprirea ventilatoarelor se comandă automat în funție de variația concentrației vaporilor de alcool.

Concentrația vaporilor de alcool emisă în mediu, măsurată cu trusa ACCURO-DRÄGER se estimează a fi de 96 mg/m3.

4.2. Casa mașinii și siloz de depozitare (pulberi)

Instalațiile de desprăfuire de la silozul de depozitare și casa mașinii asigură captarea prafului produs în procesul de vehiculare a cerealelor atât din diferitel mijloace mecanice de transpor și din celulele de depozitare, respectiv de la toate punctele în care se produce.

Instalațiile de desprăfuire sunt împărțite pe grupe, fiecare grupă compunându-se dintr-o rețea de canale și dispozitive de aspirație pe utilaje.

Pulberile captate vor fi reținute în cicloane și apoi evacuate în buncărul de deșeuri, iar aerul prăfuit va fi evacuat în atmosferă prin 10 coșuri aflatela înălțimea de 35m.

Rețeaua de canale este racordată la un ventilator și un număr de cicloane astfel:

-grupa 1: -ventilator centrifugal VCT-4, Q=7100 m3/h;

-cicloane 2 buc.

-grupa 2: – ventilator centrifugal VCT 427/1, Q=9000 m3/h;

-cicloane 2 buc.

-grupa 3: -ventilator centrifugal VCT-4, Q=7100 m3/h;

-cicloane 2 buc.

-grupa 4: -ventilator centrifugal VCT-4, Q=7100 m3/h;

-cicloane 1 buc.

-grupa 4a: -ventilator centrifugal VCT-4, Q=5600 m3/h;

-cicloane 1 buc.

-grupa 5: -ventilator centrifugal VCT-4, Q=7100 m3/h;

-cicloane 2 buc.

-grupa 1: -ventilator centrifugal VCT-4, Q=7400 m3/h;

-cicloane 2 buc.

Concentrația medie de pulberi deteminate la emisie se estimează a fi de 59,33 mg/m3.

4.3. Centrala termică

Centrala termică conform datelor tehnice va evacua în atmosferă un volum de gaze arse de 220749mii Nm3, din care 189542 mii Nm3 din arderea gazelor naturale și 31207 mii Nm3 din arderea păcurii.

Concetrația la emisie ale noxelor din gazele de ardere sunt prezentate în tabelul de mai jos, comparativ cu comcentrațiile maxim adimise (CMA):

4.4. Centrala frigorifică

Concetrația de amoniac estimată la emisie ca fiind de 6,39 33 mg/m3 rezultă un debit de amoniac de: 230,4 g/h, respectiv 5,52 kg/zi, deci 2015 kg. În apa de răcire se va pierde prin dizolvare într-un an circa 8000 kg amoniac, resutu până la cantitatea de 14000 kg, înlocuit în instalație reprezentând pierderi în perioada reviziei și reparației instalației.

4.5. Mijloacele de transport

Cantitatea de noxe emise de mijloacele de transport pentru total consum benzină și motorină, precum și în incinta unității se estimează a fi:

-pentru benzină:

-pentru motorină:

Aceste cantități se înscriu în limitele admise, mijloacele vor fi verificate periodic de organele de specialitate.

5. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Principale surse de zgomot din cadrul unitații sunt urmotoarele:

Compresoarele de la centrala frig;

Instalațiile de la casa mașinii;

Buncăr de colectare cioburi;

Activitatea de întreținere reparație;

Activitatea de manipulare a sticlelor și butoaielor;

Deplasarea autovehiculelor în incintă;

Centrala termică.

Sursele de zgomot menționate se vor afla în spații închise. Măsuri speciale pentru atenarea zgomotului vor fi luate din punct de vedere al protecției muncii.

Posibile surse de vibrații sunt compresoarele de la centrala frig și instalațiile de la casa mașinii și silozul de depozitare.

6. Protecția solului și subsolului

6.1. Efecte potențiale ale activității

Eventualele surse de poluare accidentală a solului pot fi:

Scurgeri de păcură de la descărcarea din cisternele C.F.;

Produse petroliere scurse pe platforme de la autovehicole;

Scurgeri de melasă la descărcarea din cisternele C.F. prin racodul de golire în lada îngropată în rampa de descărcare;

Depuneri de pulberi de la silozul de malț.

Pentru prevenirea poluării solului vor fi luate următoarele măsuri:

Prodesele chimice lichide utilizate vor fi păstrate în recipienți adecvați și în magazii închise, cu pardoseală din beton;

Deșeurile tehnologice (germeni, orz plutitor; orz cat. III și IV, spălătură, pleavă) vor fi depozitate în bncare speciale și valorificate ca furaje;

Deșeurile de materiale feroase vor fi depozitate în containere, pe sortimente, pe platforma betonată din fața atelierului mecanic;

Deșeurile de fier vechi vor fi depozitate pe platformă betonatăspecial amenajată, conform proiectului;

Deșeurile din sticlă vor fi colectate în containere la secțiile de îmbuteliere (bere și lichior), transportate apoi la un buncăr special de unde vor fi încărcate în vagoane;

Deșeurile menajere vor fi colectate în containere special poziționate pe planul de situație.

Se va urmări menținera curățenie pe platformele unității și evitare depozitării unor produse, materiale, deșeuri, direct pe sol.

6.2. Efecte potențiale ale activităților învecinate

Proiectul analizat are ca vecinătăți:

-la nord : -S.C. DIANA FOREST S.A. Bacău;

-la est : -S.C. VINALCOOL S.A. Bacău;

-la sud : -Calea Moinești, la 50m locuințe;

-la vest : -T.M.U.C.B.(birouri);

-pârâul Trebeș.

Nici una din vecinătăți nu are o activitate care ar putea duce la poluarea solului în zonă.

7. Protecția împotriva radiațiilor

7.1. Materialele de construcție din care va fi realizat obicticul

Construcțiile ce compun obiectivul vor avea ca material de construcție:

-beton armat;

-zidărie din cărămidă;

-oțeluri pentru construcțiile matalice, recipienți și protecție;

-sticlă.

Nu există elemente de construcție din azbociment sau alte materiale conținând azbociment.

8. Protecția fondului forestier, a ecosistemelor, a biodiversității, a peisajului și a zonelor de interes tradițional

În zona de impact a proiectului societății nu se găsesc obiective cu regim special de protecție care să vizeze ocrotirea naturii și biodiversitații sau protejarea monumentelor istorice, zona de amplasament fiind zonă industrială.

9. Gestionarea deșeurilor

Deșeurile rezultate din procesul tehnologic și cele rezultate din ambalaje și activități auxiliare se vor gestiona astfel:

În cadrul unității proiectate nu se vor face decât depozitari temporare ale deșeurilor produse, acestea fiind depozitate pe sortimente, în locuri special amenajate.

10. Alimentarea cu energie eletrică

Energia electrică va fi asigurată de RA Renel- Filiala de Rețea Electrică Bacău prin contract pentru o perioadă nedeterminată.

11. Protecția și igiena muncii

În cadrul societății va funționa un cabinet de protecție a munciiși un club dotat cu aparatura necesară pentru instruirea angajaților.

Pentru respectarea legislației și normelor existente în domeniul protacției muncii vor fi luate următoarele măsuri:

În secțiile unde rezultă emisii în atmosferăsunt prevăzute în proiect instalații de ventilație;

Moarele electrice și alte instalațiicare prezintă pericol de electrocutare vor fi legate la centrua de înpământare;

Utilajele în mișcare vor fi prevăzute cu aparaturi de protecție;

Substanțele periculoase voe fi depozitate și manipulate în condiții care să previnăproducerea accidentelor;

La angajare se va face instructajul introductiv general și periodic la locul de muncă;

Se va asigura echipamentul de protecție și de lucru prevăzut de norme.

Normele de igienă a muncii sunt respectate prin:

Asigurarea apei potabile și menajere;

Păstrarea curățeniei la locurile de muncă și în incinte;

Funționarea corespunzătoare a grupurilor sanitare;

Controlul stării de sănătateși asistență medicalăprin cabinet de medicină generală deservit de 2 medici și o asistentă;

Existența truselor de prim ajutor;

Asigurarea materialelor igienico-sanitare necesare.

12. Prevenirea și stingerea incendiilor

În vederea prevenirii și stingerii incendiilor, unitate va dispune de un plan specil de autoapărare cu măsuri pe linie PSI și necesarul de materialîntocmit anual de o comisie tehnică care va funcționa în cadrul unității.

Dotările speciale pentru stingerea incendiilor prevăzute în proiect sunt:

Un rezervor de 500 m3 pentru apă de incendiu;

O stație de pompare pentru incendiu;

2 motopompe de stins incendiu;

Rețeau de hidranși eeteriori: 20 buc. de Ø100mm; 8buc. de Ø75mm;

6 posturi de incendiu amplasate la: centrala termică, centrala frig, malț, magazie centală, garaj autoși spirt;

Fiecare secție va fi prevăzută cu guri de incendiu la fiecare palier, iar ăncăperile vor fi dotate cu extingtoare cu spumă chimică, cu praf și CO2 sau cu CO2.

În unitate va funționa o fomație civilă de pompieri gradulIV cu 6 pompieri operativi și o grupă de pompieri cu activitate obștească.

II. Lista de control

2.1. Caracteristicile proiectul

Tabelul nr. 2.1.

Lista de control pentru caracteristicile proiectului

2.2. Amplasarea proiectului

Tabelul nr. 2.2.

Lista de control pentru amplasarea proiectului

III. Identificarea posibilității ca proiectul să aibă efecte asupra mediului

1.Informații generale

– informații despre titularul proiectului: S.C.BEST DRINK S.A

Calea Moinești, nr.26 :nr.tel. 0234987456;

informații despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului și al raportului la acest studiu:Fediuc Marius-Catalin nr. tel. 0742548921;

– denumirea proiectului EVALUAREA DE IMPACT PENTRU S.C. BEST DRINK S.A. BACAU;

durata etapei de funcționare circa 20 de ani;

Secțiile au următoarele capacitații de producție:

-spirt rafinat 51200 hl/an;

Fabricarea spirtului de melasă

-spirt tehnic 4800hl/an;

Fabricarea lichiorului și a băuturilor alcoolice : 16000 hl/an;

Fabricarea malțului pentru bere: 34t/zi; 11000t/an;

Fabricarea berii: 480000 hl/an;

Îmbutelierea berii: -la sticlă: 322000 hl/an;

Informații privind producția și necesarul resurselor energetice

Informații despre materiile prime și despre substanțele sau preparatele chimice

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de producție

Tehnologia de fabricare lichioruri și alte băuturi

Recepția materiilor prime, materialelor și ambalajelor

Pregătirea materii prime

Prepararea cupajului

Macerarea băuturilor

Filtrarea lichiorului

Îmbuteliere

Ambalarea

Depozitare

Tehnologia de fabricație a malțului pentru bere

Recepție materii prime

Precurățirea oarzelor

Curățire și sortare

Spălarea orzului

Înmuierea orzului

Germinarea

Uscarea

Degerminarea

Insilozarea

Livrarea

Tehnologia de fabricație a spirtului din melasă

Constă în multiplicarea drojdiei pe plămezi de melasă aerate intensiv, după care urmează acumularea de alcool în mediul anaerob și separare prin centrifugare a celor doi componeți: apa alcoolică, laptele de drojdie furajeră.

Tehnologia de fabricare a berii

Măcinarea materiilor prime

Plămadirea măcinisurilor

Filtrarea plămezii

Fierberea mustului cu hamei

Limpezirea și răcirea mustului

2.2. Activități de dezafectare

Proiectul nu cuprinde o activiate de dezafectare întrucât nu este necesară, deoarece terenul aferent proiectului nu gazduieste nici o cladire.

3. Deșeuri

Deșeurile rezultate din procesul tehnologic și cele rezultate din ambalaje și activități auxiliare se vor gestiona astfel:

În cadrul unității proiectate nu se vor face decât depozitari temporare ale deșeurilor produse, acestea fiind depozitate pe sortimente, în locuri special amenajate.

4. Impactul potențial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului și măsuri de reducere a acestora:

Acest proiect nu prezintă impact transfrontalier, iar impactul asupra aerului și al apei se poate ține în limita parametrilor admisi, iar ca măsuri de reducere se are în vedere un plan de cercetare dezvoltare care priveste si diminuarea poluării.

4.1. Apa

4.1.1. Alimentarea cu apă