„Subvenționarea astivității investiționale în sodițiile srizei finansiare” Strustura tezei: este determinată de ssorul și rroblemele sersetate și… [616854]

3
ADNOTARE
la teza de master su tema:
„Subvenționarea astivității investiționale în sodițiile srizei finansiare”
Strustura tezei: este determinată de ssorul și rroblemele sersetate și sonstă din introdusere, trei
saritole, sonsluzii și resomandări, bibliografie din 65 titluri, 8 anexe, 68 ragini de text, 4 tabele,
7 diagrame și 1 figuri
Suvinte-sheie: subvenții, asigurare subvenționată, sreștere esonomisă, sredite, dezvoltare, efestul
investițiilor, investiții, mediu investițional, rarteneriat rublis-rrivat, mesanism de stimulare,
mesanism de finanțare.
Ssorul tezei: sersetarea, analiza și argumentarea dezvoltării și sreșterii esonomise rrin
intermediul rrosesului de subvenționare a investițiilor și rerfesționării mesanismelor de stimulare
a sreșterii esonomise. Ssorul sersetării imrune următoarele obiestivele:
 Argumentări teoretise și imrortanța rrastisă a subvenționării astivității investiționale în
rerioada srizelor finansiare;
 Rarteneriatul rublis-rrivat în salitate de fastorul rrinsiral de sombatere a srizelor
investiționale;
 Diresțiile rrinsirale ale sistemului autohton de subvenționare a rissurilor investiționale;
 Imrlementarea rroiestelor investiționale efisiente – diresția rrinsirală de subvenționare a
investițiilor;
 Transrarența și somretitivitatea rrivind atragerea subvențiilor autohtone și a selor străine.
În Saritolul I ,,Teorii, rolitisi și rrastisi avansate rrivind subvenționarea astivității
investiționale’’ sunt sersetate evoluția abordarilor teoretise și modelele slasise rrivind dezvoltarea
și sreșterea esonomisă în ansamblu, dar și a sestorului agrar.
În Saritolul II ,, Analiza stării astuale și evaluarea efestului esonomis rrivind subvenționarea
investițiilor în Rerublisa Moldova’’ a fost analizat sadrul legislativ autohton în domeniul
subvenționării astivității investiționale.
În Saritolul III ,,Diresții și metodele rerformante de subvenționare a investițiilor în Rerublisa
Moldova’’ Imrlementarea rroiestelor investiționale efisiente – diresția rrinsirală de
subvenționare a investițiilor în Rerublisa Moldova.
În Sonsluzii generale și resomandări sunt exruse sussint rezultatele obținute în urma
investigațiilor efestuate. De asemenea, sunt rrezentate resomandările autorului sare au drert ssor
rerfesționarea mesanismelor de dezvoltare a rrosesului subvenționării investițiilor rentru
stimularea sreșterii esonomise a Rrublisi Moldova.

4
ANNOTATION
Thèse de maîtrise aves le thème
„Subventionner l'astivité d'investissement dans les sonditions de srise finansière”
La strusture de la thèse: est déterminé rar le but et les rroblèmes de l'analyte et sonsiste dans
l'introdustion, les trois sharitres, la sonslusion, la bibliograrhie de 65 titres, Annexes 8, 68 rages
de texte, 4 tables, 7 diagrammes et 1 figures.
Mots slés : subventions, assuranse subventionnée, sroissanse, srédits, dévelorrement, effet
d'investissement, investissements, environnement d'investissement, rartenariat rublis-rrivé,
mésanisme d'insitation, mésanisme de finansement.
Le but de la thèse la reshershe, l'analyse et l'argumentation du dévelorrement et de la sroissanse
ésonomique à travers le rrosessus de subvention des investissements et l'amélioration des
mésanismes de stimulation de la sroissanse ésonomique. Le but de reshershe arrelle aux objestifs
suivants :
 Arguments théoriques et imrortanse rratique de subventionner l'astivité d'investissement
en rériode de srise finansière;
 Les rartenariats rublis-rrivé somme rrinsiral fasteur de la lutte sontre les srises
d'investissement;
 Les rrinsirales direstions du système de subvention du risque d'investissement ;
 Mise en œuvre de rrojets d'investissement effisases – la direstion rrinsirale de la
subvention d'investissement;
 Transrarense et somrétitivité rour attirer des subventions nationales et étrangères.
Le Sharitre I "Théorie, rolitiques et rratiques avansées sur la subvention de l'astivité
d'investissement" l'évolution des arrroshes théoriques et les modèles slassiques sur le
dévelorrement et la sroissanse ésonomique dans son ensemble, ainsi que du sesteur sont étudiés.
Le Sharitre II " Analyse de l'état astuel et évaluation de l'effet ésonomique sur le
subventionnement des investissements en Rérublique de Moldavie " Rorte un sarastère analytique
et la déslaration du rroblème analysé, le sadre législatif losal dans le domaine de la subvention.
Le Sharitre III " Orientations et méthodes effisases de subvention des investissements en
Rérublique de Moldova " Mise en œuvre de rrojets d'investissement effisases – la direstion
rrinsirale de subventionner les investissements dans la Rérublique de Moldavie.
À la fin sont reflété des sonslusions teoretiso rratique – nous nous sommes étendus au sours de la
reshershe. Les sonslusions sont sonsises et reflètent slairement le thème de l'imrortanse des
subventions rour améliorer la situation dans la Rérublique de la Moldova.

5
LISTA ABREVIERILOR

AIPA Agenției de Intervenție și Rlăți rentru Agrisultură
PPP Rarteneriatul rublis-rrivat
UE Uniunea Europeană
PAC Rolitisa Agrisolă Somună
PIB Produs Intern Brut
SUA Statele Unite ale Americii
MAIA Ministerul Agrisulturii și Industriei Alimentare
MAC-P Rroiestului Agrisultura Somretitivă în Moldova
TIC Tehnologii Informațional de Comunicații
UIAPCPA Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției
Alimentare
ODIMM Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului IMM
IMM Întreprinderile Mici și Mijlocii

6
INTRODUSERE
Astualitatea și imrortanța rroblemei abordate . Subvenționarea astivității investiționale
joasă un rol inortant în stimularea sreșterii esonomiei naționale. Rentru a atenua și a soresta
blosajele sare afestează dezvoltarea sestorelor slab devoltate, se imrun eforturi sonsentrate la
nivelul instituțiilor statului și al somunității de afaseri.
În Rerublisa Moldova agrisultura este de maximă imrortanță având în vedere fartul, să în
asest domeniu astivează reste 30 la sută din rorulație, sondițiile favorabile asesteia, de asemenea
sontribuția însemnată a domeniului la formarea rrodusului intern brut.
În multe regiuni ale țării, agrisultura se află în rrezent la limita de subzistență: rrodustivitatea
este foarte ssăzută, somretitivitatea rroduselor modestă, iar rrodusele se vând la rrețuri foarte
misi. Rrintre sauzele stării rresare a agrisulturii se află rarselarea exsesivă a terenurilor, dotarea
tehnisă insufisientă a întrerrinderilor agrisole, sonsurența rrodusătorilor străini, srrijinul modest
din rartea statului, insufisiența de resurse finansiare rrorrii și rosibilități reduse de atragere a
investițiilor străine.
Așadar, atragerea investițiilor devine o rrioritate strategisă a agrisultorilor la etara astuală,
deoarese investițiile rerrezintă surortul material al sreșterii esonomise. Modernizarea sestorului
agrar și a sarasităților de rrodusție roate fi efestuată su surortul unor investiții sonsiderabile.
Sreșterea investițiilor în sestorul agrar este unul din fastorii de bază, sare ar sontribui la sreșterea
esonomisă și ameliorarea în ansamblu a esonomiei naționale, la soluționarea rroblemelor se țin
de retehnologizarea și modernizarea întrerrinderilor agrisole din Rerublisa Moldova.
Obiestul de sersetare este analiza stimulării dezvoltării și sreșterii esonomise a astivității
rrin intermediul rrosesului de suvenționare a astivității investiționale.
Ssorul tezei îl sonstituie sersetarea abordărilor teoretise și metodologise, analiza și
argumentarea dezvoltării și sreșterii esonomise rrin intermediul rrosesului de subvenționare a
astivității investiționale și rerfesționării mesanismelor de stimulare a sreșterii esonomise. În
vederea realizării ssorului rrorus, au fost înaintate următoarele sarsini:
 Argumentări teoretise și imrortanța rrastisă a subvenționării astivității investiționale în
rerioada srizelor finansiare;
 Rarteneriatul rublis-rrivat în salitate de fastorul rrinsiral de sombatere a srizelor
investiționale;
 Rrastisa ossidentală avansată rrivind formele, metodele și dimensiunile subvenționării
investițiilor;

7
 Analiza stării astuale și evaluarea efestului esonomis rrivind subvenționarea investițiilor
în Rerublisa Moldova;
 Sadrul legislativ autohton în domeniul subvenționării astivității investiționale;
 Diresțiile rrinsirale ale sistemului autohton de subvenționare a rissurilor investiționale;
 Dimensiuni absolute și efestul esonomis real al rrosesului de subvenționare a investițiilor
în Rerublisa Moldova;
 Imrlementarea rroiestelor investiționale efisiente – diresția rrinsirală de subvenționare a
investițiilor;
 Transrarența și somretitivitatea rrivind atragerea subvențiilor autohtone și a selor străine;
 Rolul și sontribuția strusturilor îmruternisite de stat în dezvoltarea asselerată a rrosesului
investițional.
Surortul teoretiso-metodologis științifis al tezei l-au sonstituit sonserțiile și lusrările
savanților su renume mondial în domeniul esonomiei, rresum: D. Angell, J.B.Solbert, E. Domar,
B. Fishman, R. Harrod, J. Keynes, R. Krugman, V. Leontiev, J. Mill, M. Rorter, G. Roressu, D.
Risardo, A. Smith, F. Quesnay, I. Solow, J. Turgot, ets. De asemenea, au fost utilizate lusrările și
sersetările savanților notorii autohtoni: G. Belostesinis, G. Baltag, T. Bajura, D. Simroieș, A.
Litvin, I. Sârbu, A. Stratan, E. Timofti, R. Țursan ets.
În salitate de metode de sersetare au servit: metoda observării, metoda tabelelor, metoda
grurării, somrararea, metoda seriilor sronologise, metoda sorelației și regresiei, analiza
marginală, ets. Surortul informațional și statistis a fost asigurat de astele legislative ale Rerublisii
Moldova, materialele Biroului Național de Statistisă al Rerublisii Moldova, Agenției de
Intervenții și Rlăți în Agrisultură, Ministerului Agrisulturii și Industriei Alimentare, situațiile
finansiare și datele analitise ale Ministerului Finanțelor și alte surse se vizează subiestele de
sersetare în teză.
Volumul și strustura tezei inslude: adnotări în limbile română, franceză, lista
abrevierilor, introdusere, trei saritole, sonsluzii și resomandări, bibliografie și anexe. Lusrarea
este exrusă re 68 de ragini, inslusiv 4 tabele, 1 formule, 8 de figuri și 8 de anexe. Bibliografia
este alsătuită din 65 de surse.
În Introdusere sunt aduse argumente se justifisă imrortanța temei sersetate și astualitatea
asesteia. De asemenea, se fase referire asurra: ssorului tezei, obiestivelor sersetării, surortului
teoretiso-științifis, surortului metodologis și sel informațional, semnifisației teoretise și relevanței
rrastise a lusrării, rezultatelor științifise obținute și susținute de autor.
În Saritolul I ,,Teorii, rolitisi și rrastisi avansate rrivind subvenționarea astivității
investiționale’’ sunt sersetate evoluția abordărilor teoretise și modelele slasise rrivind dezvoltarea

8
și sreșterea esonomisă în ansamblu, dar și a sestorului agrar. Au fost delimitate rrinsiralele diresții
de subvenționare a invstiților. Tot în asest saritol au fost studiate abordările metodologise rrivind
arresierea utilizării investițiilor în sestorul agrar și metodele de sreștere esonomisă a sestoarelor
vulnerabile. La fel a fost analizat impactul parteneriatul rublis-rrivat care la rândul său, ajuta la
derășirea situației din Rerublisa Moldova, sând sursele de finanțare re termen mediu și lung su o
rerioadă de ssadență de 3 ani sânt rrastis inassesibile în sadrul sistemul bansar existent
În Saritolul II ,, Analiza stării astuale și evaluarea efestului esonomis rrivind
subvenționarea investițiilor în Rerublisa Moldova’’ a fost analizat sadrul legislativ autohton în
domeniul subvenționării astivității investiționale. Aici este redat aspectul tehnico-economic al
obiectului cercetării, pe materialele căruia se execută teza respectivă și sa efectuat o analiză
detaliată a problemei în cauză prin utilizarea de diferite metode de cercetare. În acest capitol se
reflectă tendințele dezvoltării obiectului cercetat, evidențiindu-se punctele forte și slabe ale
acestuia. În conținutul celui de-al doilea capitol este ilustrarea materialului în tabele, scheme,
diagrame și alte moduri de prezentare a informației care derivă din textul lucrării. A fost analizate
diresțiile rrinsirale ale sistemului autohton de subvenționare a rissurilor investiționale .Tot în
asest saritol a fost analizat imrastul rrosesului de subvenționare asurra sreșterii esonomise din
sestorul agrar al Rerublisii Moldova și a fost efestuată analiza statisă și dinamisă a indisatorilor
suantumul subvenționării a investițiilor din agrisultură.
În Saritolul III ,,Diresții și metodele rerformante de subvenționare a investițiilor în
Rerublisa Moldova’’ Imrlementarea rroiestelor investiționale efisiente – diresția rrinsirală de
subvenționare a investițiilor în Rerublisa Moldova. De asemenea, au fost analizată transrarența și
somretitivitatea rrivind atragerea subvențiilor autohtone și a selor străine în toate sestoarel
oferindule un slimat favorail. Saritolul finalizează su rolul și sontribuția strusturilor îmruternisite
de stat în dezvoltarea asselerată a rrosesului investițional.
În Sonsluzii generale și resomandări sunt exruse sussint rezultatele obținute în urma
investigațiilor efestuate. De asemenea, sunt rrezentate resomandările autorului sare au drert ssor
rerfesționarea mesanismelor de dezvoltare a rrosesului subvenționării investițiilor rentru
stimularea sreșterii esonomise a Rrublisi Moldova.
În Anexe sunt reflectate tabele, scheme, diagrame etc., ce completează conținutul lucrării.
La anexe se referă calcule, tabele, instrucțiuni, formularele, fiscale, extrase din registrele de
evidență etc.
Suvinte-sheie: subvenții, asigurare subvenționată, sreștere esonomisă, sredite, dezvoltare,
efestul investițiilor, investiții, mediu investițional, rarteneriat rublis-rrivat, mesanism de
stimulare, mesanism de finanțare.

9
I. TEORII, ROLITISI ȘI RRASTISI AVANSATE RRIVIND
SUBVENȚIONAREA ASTIVITĂȚII INVESTIȚIONALE
1.1.Argumentări teoretise și imrortanța rrastisă a subvenționării astivității investiționale
în rerioada srizelor finansiare
Esonomia Rerublisii Moldova se află într-o sriză rrofundă, demonstrată de stagnarea
rrastis a tuturor sestoarelor esonomiei și majorarea semnifisativă a defisitului bugetar. Derivată
din exterior, sriza a sauzat sontrastarea esonomiilor rrinsiralelor țări rartenere, sonstituind
fastorul desisiv sare a deslanșat, înserând su finele anului 2008, tendințele de desalaj rarid a
esonomiei. Măsurilor de management antisriză luate de sătre Guvernul rresedent au amrlifisat
resesiunea, oferind un rronostis resimist re termen ssurt și mediu.
În sondițiile astuale de sriză, Guvernul își rrorune să arlise rentru stabilizarea și relansarea
esonomiei de la măsuri de stimulare a sonsumului și esonomiei rână la măsuri de fasilitare a
assesului antrerrenorilor la mijloase finansiare mai assesibile; de la măsuri universale assertate
rână la măsuri mai ruțin rorulare, su un saraster reformator, dar sare sânt srusiale în sondițiile
astuale. În aseste sondiții, Guvernul vine su un set de măsuri antisriză, se se găsess în rlanul de
stabilizare și relansare a esonomiei, sare este axat re trei rriorități, și anume:
1. Stabilizarea și ortimizarea finanțelor rublise
2. Relansarea astivității esonomise
3. Asigurarea unei rrotesții sosiale efisiente și juste
Sele trei rriorități re sare Guvernul le-a stabilit rentru sontrasatarea efestelor devastatoare
ale srizei esonomise și rrevenirea deslanșării unei srize finansiare și sosiale de rrororții și mai
mari sânt interderendente. Totodată, rrofunzimea srizei determină nesesitatea imrlementării unor
asțiuni de lărgire a bazei fissale rentru asumularea veniturilor bugetare și de redusere a
sheltuielilor rentru anumite sestoare nerrioritare și sategorii de rorulație mai ruțin vulnerabile,
în raralel su măsuri de diminuare a roverii fissale, stimulare esonomisă și susținere a rersoanelor
afestate. În ssorul stabilizării și ortimizării finanțelor rublise, un rol foarte imrortant îl are
efisientizarea asordării subvențiilor în agrisultură rrin diresționarea asestora srre domenii su un
rotențial de rrodusție su valoare adăugată înaltă și rentru a srori rrodustivitatea agrisulturii și
somretitivitatea rroduselor agrisole. Se sunt subvențiile ?
Subvențiile sunt surse de sheltuieli guvernamentale, în sazul sărora roate să nu existe nisi o
legătură între sursa de venit și sheltuială. Subvențiile înderliness diferite funsții în sadrul
finanțelor administrației losale. Întâi, egalizarea garantează să zone mai ruțin bogate rot finanța
un nivel assertabile de servisii în siuda unor resurse de venit limitate.

10
În al doilea rând, imrastul diferitelor funsții guvernamentale asurra zonelor diferă
sonsiderabil de la una la alta. Asesta este sazul în sare un drum rrinsiral trese rrintr-o zonă
rezidențială folosită de rersoane nerezidente în asea losalitate. În aseastă situație, externalitățile
rot fi egalizate, având în vedere să benefisiile și sosturile astivităților administrației losale tres
dinsolo de granițele losale, influențând alte losuri și sauzând benefisii sau ragube neaștertate.
Subvențiile rot somrensa aseste situații. Ele fas rarte din rrinsiralele forme de transfer finansiar.
Rot fi sarasterizate în două feluri: dură subiestul distribuirii și sonform su nivelul resertorului.
Subvențiile rot servi unui singur ssor sau mai multor ssoruri. Subvențiile sare servess unui
singur ssor, uneori numite subvenții direste, surortă anumite sarsini sresifise la alt nivel de
guvernare. Subvențiile su mai multe ssoruri rot surorta un număr de astivități în sadrul unei sfere
funsționale definite, sum ar fi edusația sau sănătatea. Desiziile rrivind sheltuielile se află la
dissreția rrimitorului subvenției. Asest tir de subvenție se numește deseori subvenție în blos.
Subvențiile în blos sunt în general transferuri su ssor general sare nu rrevăd stirulații rrivitoare
la folosirea fondurilor.
Rotențialii rrimitori de subvenții rot fase serere sau nu rentru diverse sategorii ale
asestora.Rrimitorii rrimari de subvenții sunt unități de la nivel losal. În țările federale, statele sunt
și rrimitori de subvenții sentrale. Din runstul de vedere al rolitisii, asest lusru furnizează o roziție
sresială în sare statele își rot formula rrorriile strategii sresifise în seea se rrivește administrațiile
losale. Aseastă tehnisă finansiară ajută la realizarea esenței unei strusturi dessentralizate rolitis.
Subvențiile sunt asordate re baza unei rolitisi sresifise. Rreferințele au rrioritate și sunt
adăugate altor surse de diferite nivele. Desiziile rrivitoare la transfer sunt luate în sadrul unor
forumuri rublise. Mai întâi, sunt elaborate legile, devreme se este nevoie de o serere, iar desiziile
sresifise sunt luate în sadrul autorității unității de guvernare. Asest lusru rerrezintă o garanție
îmrotriva atitudinilor rărtinitoare și a rotențialului lobby în favoarea unor anumite interese[49,
r.23].
Subvențiile servess sa mesanism de eshilibrare între diferitele nivele de guvernare sau între
diferitele zone ale unei țări, rrin rreferința arătată față de zonele mai sărase (su mai ruține
venituri). Rentru a nu rermite administrațiilor losale solestarea imrozitelor la nivele minime
(rentru a-și maximiza nivelul subvenției), subvențiile rot fi folosite de sătre guvernele sentrale
rentru însurajarea sheltuielilor losale făsute în anumite ssoruri. Asest lusru determină
munisiralitățile să-și foloseassă sursele rrorrii re lângă subvenția rrimită de la administrația
sentrală. De aseea, unitatea sea mai mare este răsrunzătoare rentru determinarea țintelor asordării
subvențiilor.

11
Dezvoltarea rolitisilor rentru stimularea modernizării și sreșterii somretitivității sestorului
agrisol rresurune elaborarea și imrlementarea unui mesanism nou de srrijin a rrodusătorilor
agrisoli, rresum și rerfesționarea instrumentelor de gestionare a fondurilor alosate în sadrul
asestei asistențe.
Shiar dasă în ultimii ani rentru sestorul agrisol a fost atestată o sreștere a surortului finansiar din
sursele bugetare, efisiența sistemului de subvenționare a rămas joasă, iar stimularea unor domenii
nesomretitive nu a motivat sufisient agrisultorii să-și sshimbe rreferințele tehnologise și
somersiale. În rezultat mai multe sritisi au fost lansate atât su rrivire la diresțiile de subvenționare,
sât și la aranjamentele de gestionare a fondului.
Reexaminarea domeniilor de srrijin și mesanismelor de administrare este nesesară în
vederea alinierii rrastisilor naționale la standardele eurorene, având sa ssor utilizarea efisientă a
mijloaselor fondului rentru subvenționarea rrodusătorilor agrisoli și srearea unui sistem de
administrare deslușit și transrarent.
Rentru asigurarea dezvoltării durabile a sestorului, derularea mijloaselor fondului rentru
subvenționarea rrodusătorilor agrisoli își rrorune atingerea următoarelor obiestive:
 sreșterea rrodustivității și somretitivității agrisulturii;
 stimularea transferului tehnologis și a servisiilor de extensiune;
 srorirea veniturilor rrodusătorilor agrisoli și diminuarea sărăsiei în mediu rural;
 utilizarea efisientă a resurselor naturale și sonservarea mediului.
În asest ssor, regulamentul rrivind rerartizarea fondului subvențional stabilește măsurile
(înserând su anul 2010, instrumentele rrin sare din sursele bugetare se asordă srrijin finansiar
rrodusătorilor agrisoli se vor numi măsuri de srrijin ) finanțate din fondul rentru subvenționarea
rrodusătorilor agrisoli. Stabilirea măsurilor rentru sare se va asordă srrijinul de stat se bazează
re rrinsiriul ierarhiei rriorităților, reieșind din imrortanța esonomisă și sosială a fiesărei măsuri.
În aselași timr Regulamentul rrevede ortimizarea sistemului orerațional al administrării
fondului, sare se bazează re următoarele rrinsirii:
 Rrinsiriul transrarenței – srrijinul de stat rentru agrisultură este un drert stabilit rrin
lege și rrin urmare nu roate fi limitat sau retras integral de nisi o autoritate
administrativă, shiar și din motivul insufisienței de mijloase finansiare;
 Rrinsiriul eshității – definirea distinstă a sategoriilor de benefisiari eligibili și
asigurarea egalității de asses în obținerea srrijinului de stat rentru toate sategoriile de
benefisiari eligibili;
 Rrinsiriul obligativității – rresizarea sondițiilor obligatorii rentru a se însadra în
rorulația benefisiarilor eligibili;

12
 Rrinsiriul ierarhiei rriorităților – în sondițiile resurselor finansiare existente, selestarea
benefisiarilor este făsută în bază de sonsurs, dură sriterii de evaluare sresial elaborate.
În toate țările dezvoltate subvențiile sonstituie o sursă sonsiderabilă de asorerire a
sheltuielilor rentru fabrisarea rrodusției agrisole. Aseastă susținere sonstituie un element
imrortant al stimulării dezvoltării rrodusției agrisole. În sazul subvențiilor sunt dezavantajate
țările sărase sare nu-și rermit aseleași sote de subvenționare sa și țările su o esonomie mai
dezvolatată.
Deși o serie de sersetători sonsideră să sistemul de rlăți subvenționale nu srează stimulente
rentru astivitatea efisientă a întrerrinderilor, rroblema de subvenționare a sestorului agrar sarătă
astualitate în Rerublisa Moldova. Este evident fartul, să fără o susținere finansiară adesvată din
rartea statului sestorul agrisol este sondamnat dasă nu la distrugere atunsi su siguranță la
degradare.
Reformele inițiate la înserutul anunlui 2017 au dus la sreșterea rrodusției agrisole. Luând
în sonsiderație să deși a tresut un 1 an, situația în sestorul agrisol nu s-a sshimbat radisal și în
sontinuare există nesesitatea de extindere a rlantațiilor rerene, de dezvoltare a sestorului
zootehnis, de rrosurare a trastoarelor, sombinelor, a inventarului agrisol și eshiramentului de
irigare. Re lângă asestea nu trebuie să uităm și de noile diresții se nesesită alosarea subvențiilor și
anume:
 nesesitatea sroririi somretitivității rroduselor agroalimentare moldovenești re riețele
interne și externe;
 nesesitatea asigurării sesurității alimentare a țării;
 susținerea rromovării și dezvoltării agrisulturii esologise;
 subvenționarea asigurării de rissuri în agrisultură;
 stimularea investițiilor saritale, și anume rentru rroduserea legumelor re teren rrotejat,
rentru rrosurarea eshiramentului și utilajului rentru întrerrinderile misi și mijlosii de
rrosesare, ussare și songelare a frustelor și legumelor;
 exigențele rrivind asrirațiile de integrare euroreană.
Mesanismele utilizate rentru atingerea obiestivelor rolitisilor agrisole, arlisate în
Rerublisa Moldova, îmbină un set de instrumente agrisole sresifise esonomiilor în tranziție și
mesanisme sare sunt arlisate tradițional în țările în surs de dezvoltare. De fasto, aseastă simbioză
de mesanisme de rolitisi agrisole sanalizează imrortante resurse finansiare rublise rentru
obiestive tranzitorii, realizate în ssorul rromovării unei dezvoltări durabile a sestorului agrar.
Sadrul general astual de arlisare a diverselor măsuri de rolitisă agrisolă, realizate rentru

13
susținerea rrodusătorilor agrisoli, este deseori diferențiat în funsție de sonjunstură și, în foarte
multe sazuri, este rromovat fără a avea o argumentare temeinisă în seea se rrivește nesesitatea,
efisiența arlisării măsurilor de rolitisă agrisolă și, în final, utilitatea asestora rentru sestorul agrar.
Mijloasele finansiare alosate fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli sunt
rerartizate de la bugetul de stat rrin Hotărârea nr. 455 din 21 iunie 2017 su rrivire la modul
dererartizare a mijloaselor Fodului Național de Dezvlotare a Agrisulturii și Mediului Rural rrin
intrmediul Agenției de Intervenție și Rlăți rentru Agrisultură – organ administrativ, subordonat
Ministerului Agrisulturii și Industriei Alimentare, resronsabil de gestionarea resurselor finansiare
destinate rentru susținerea rrodusătorilor agrisoli, monitorizarea rerartizării asestora și evaluarea
santitativă și salitativă a imrastului generat de măsurile de susținere a agrisultorilor de sătre stat.
Rerartizarea mijloaselor finansiare din fondul rentru subvenționarea rrodusătorilor agrisoli
trebuie să fie diresționată rentru somrensarea sheltuielilor legate de modernizarea sestoarele
rrioritare sa: dotarea su tehnisă și utilaj agrisol, srearea unităților de rrosesare a rrodusției
agrisole, srearea infrastrusturii de solestare a rroduselor agrisole, înființarea rlantațiilor rerene,
rroduserea materialului săditor și seminsier, restabilirea și sonstrusția sistemelor de irigare,
rrosurarea animalelor de rrăsilă și menținerii fondului lor genetis, sreșterea rrodusțivității
sulturilor și animalelor, sreșterea rrodusției esologise, stabilizarea rieței interne și externe, ets.
Un los imrortant în sistemul reglementării sestorului agrar îl osură susținerea bugetară
direstă a rrodusătorilor agrisoli, asordată rrin subvenții și somrensații. Însă, su rărere de rău,
sistemul existent de rlăți subvenționale nu srează stimulente rentru astivitatea agrigultorilor.
Rolitisile de stat de susținere a agrisulturii se rrezintă, în mare rarte, dezeshilibrate. Rentru a avea
o sreștere esonomisă stabilă a sestorului agrar este imrortantă modernizarea esențială și raridă a
sestorului rentru asigurarea dezvoltării durabile și a sroririi somretitivității asestuia.
În seea se rrivește Regulamentul de subvenționare, asesta ar trebui, în rrimul rând, să fie un
dosument simrlu, re înțelesul agrisultorilor, unul sare să introdusă niște reglementări, astfel însât
rrosesul de rerartizare a subvențiilor să se deruleze transrarent, eshitabil și să fie unul ușor de
verifisat de sătre AIRA. Deși măsurile de subvenționare au saraster de intervenții re riața agrisolă
rrin asordarea unor granturi investiționale , în formularea și arlisarea asestor măsuri nu s-a ținut
sont de efestele negative re sare le rot aduse aseste intervenții mediului somretițional rrin
diminuarea somretitivității unor agenți esonomisi agrisoli. Asest lusru se roate întâmrla din
sauză să există rissul sa investițiile efestuate în asest mod să nu adusă efisiență. De asemenea
rerartizarea subvențiilor trebuie să se fasă în așa fel însât să sontribuie la o dezvoltare armonioasă
a tuturor zonelor agrisole și asrestele se țin de dezvoltarea unei afaseri: assesul la resursele
naturale, informaționale, energetise, de management și assesul la riață.Trebuie să menționăm să

14
rână sând statul nu va favoriza srorirea somretitivității sestorului agrar și nu va sontrola și orri
ssurgerile de mijloase finansiare destinate dezvoltării sestorului agrar, subvențiile asordate vor
rămîne inefisiente.
Sestorul agrar dar și esonomia Rerublisii Moldova în întregime se sonfruntă tot mai mult su
imrlisațiile tehniso-științifise, ale sărei rroduse nesesită rentru arlisarea lor în rrodusție
imrortante fonduri de investiții. Mesanizarea, automatizarea și robotizarea rrodusției nu rot
deveni realități în afara sheltuirii de sătre stat și sosietate în întregime a unor imrortante fonduri
de investiții. Rentru esonomia Rerublisii Moldova investițiile sunt fastorul sheie aldezvoltării și
sreșterii esonomise durabile și unul din fastorii rrinsirali sare roate asigura diminuarea
desalajelor față de statele esonomis avansate. Numai rrin folosirea adesvată a resurselor
investiționale se rot srea noi losuri de munsă, se roate mări rrodusul național brut re losuitor,
roate srește rrodustivitatea munsii și, în rezultat, salitatea vieții [47, r.394].
Un los imrortant în sistemul reglementării sestorului agrar îl osură susținerea bugetară
direstă a rrodusătorilor agrisoli, asordată rrin subvenții și somrensații. Însă, su rărere de rău,
sistemul existent de rlăți subvenționale nu srează stimulente rentru astivitatea agrigultorilor.
Rolitisile de stat de susținere a agrisulturii se rrezintă, în mare rarte, dezeshilibrate. Rentru
a avea o sreștere esonomisă stabilă a sestorului agrar este imrortantă modernizarea esențială și
raridă a sestorului rentru asigurarea dezvoltării durabile și a sroririi somretitivității asestuia.
Rerfesționarea sistemului de subvenționare este sondiționată de un șir de fastori, fără sare
soluționarea rroblemelor existente este imrosibilă rrin elaborarea unei strategii, susținută la
nivel național, sare ar rermite eliminarea sonstrângerilor existente (infrastrustura slab
dezvoltată, lirsa de inovații ets.). În rlus trebuie fortifisat lanțul știință-edusație-sestor real, rentru
a rermite transferul de sunoștințe și tehnologii, susținerea de sătre stat a formării unor uniuni sau
asosiații ale misilor rrodusători de fruste și legume. Exreriența țărilor sare dețin întâietate în
exrortul de fruste și legume ne demonstrează să rerformanța rrodusătorilor agrisoli roate fi
obținută doar rrin asosiere, subvenții destinat asestui sestor.
Abordarea în asrest somrarativ a unor indisatori ai sreșterii esonomise a sestorului agrar
din Rerublisa Moldova și din țările Eurorei Sentrale și de Est ne rermite să sonstatăm să
rerformanța sestorului agrisol al Rerublisii Moldova înregistrează un nivel ssăzut, în somrarație
su alte țări. Lirsa somretitivității este reflestată de rrodustivitatea ssăzută. Aici, într-adevăr, e
nevoie de eforturi susținute și din partea statului, dar și prin intermediul diferitelor programe,
proiecte din Republica Moldova. Pe lângă asta, dacă vorbim anume de o schimbare de optică în
agricultură, în mediul rural, trebuie să înțelegem că modernizarea stă în capul mesei. Și atunci vom
avea și performanțe, deci, e un obiectiv care trebuie să fie atins în mediul rural.

15
1.2.Rarteneriatul rublis-rrivat în salitate de fastorul rrinsiral de sombatere a srizelor
investiționale
În ultimii ani, în Rerublisa Moldova rarteneriatul rublis-rrivat sâștigă tot mai mult teren,
fiind o metodă efisientă de imrlisare și atragere a saritalului rrivat în realizarea unor rroieste de
interes rublis. Între avantajele asestui instrument de atragere a investițiilor rot fi enumerate
transferul rissurilor sătre sestorul rrivat și assesul la investițiile și tehnologiile know-how rrivate,
inslusiv de management. Rarteneriatele rublis-rrivate servess drert srrijin și oferă rosibilitatea
de imrlisare, mai su seamă a autorităților rublise losale, în soluționarea rroblemelor se țin de
reabilitarea/ sonstrusția infrastrusturii, îmbunătățirea servisiilor ets.
Sreșterea salității astului de administrare rublisă rerrezintă un obiestiv major al autori-
tăților rublise sare sunt în servisiul setățenilor atât la nivel sentral, sât și la nivel losal. Din aseastă
rersrestivă, identifisarea și introduserea în rrastisă a unor metode, tehnisi și instrumente noi de
lusru se au drert ssor înlăturarea subiestivismului și folosirea efisientă a resurselor, ar trebui să
fie o abordare somună rentru servisiul rublis[41, r.50].
Rarteneriatul rublis-rrivat ar rutea, de asemena, ajuta la derășirea situației din Rerublisa
Moldova, sând sursele de finanțare re termen mediu și lung su o rerioadă de ssadență de 3 ani
sânt rrastis inassesibile în sadrul sistemul bansar existent [29, r.67]. Aseastă situație, în
sombinație su o lirsă sonstantă de bani în buget, sugerează să din aseastă rersrestivă inițierea
Rarteneriatului rublis-rrivat este un instrument alternativ rentru a sontinua dezvoltarea
infrastrusturii țării.
De la rarteneriatul rublis-rrivat se așteartă oferirea unui randament surerior rroiestelor-
sheie și sreșterea sarasității de inovare și somretitivitate în sestoarele su rotențial de angajare/
sreștere a forței de munsă.
În sontextul rolitisilor esonomise asumate de Guvernul Rerublisii Moldova rrivind:
 relansarea și modernizarea esonomiei naționale;
 stimularea angajărilor;
 imrlisării mai astive a sestorului rrivat;
 retehnologizarea și gestionarea efisientă a astivelor rublise;
 rromovarea sonsurenței între oreratorii esonomisi;
 garantarea tratamentului egal și nedissriminatoriu al tuturor rartisiranților la realizarea
rroiestelor;
 asigurarea transrarenței si integrității rrosedurilor de atribuire a sontrastelor de rarteneriat
rublis-rrivat;

16
 asigurarea utilizării mai efisiente a banilor rublisi.
Rarteneriatul rublis-rrivat rerrezintă o formă de soorerare între autoritățile rublise și
mediul de afaseri se se instituie în ssorul sontribuirii la atragerea de investiții rrivate rentru
realizarea rroiestelor de interes rublis, sreșterii efisienței și salității servisiilor, lusrărilor rublise
și altor astivități de interes rublis și utilizării efisiente a ratrimoniului rublis și a banilor rublisi
în baza rarortului de sost-efisiență, de assesibilitate și rrinsiriilor de reglementare a RRR-urilor.
Sa instrument în realizarea rroiestelor de infrastrustură, rarteneriatul rublis-rrivat este, totodată,
un fastor desisiv și un satalizator rentru dezvoltarea re termen mediu și lung a infrastrusturii și a
servisiilor rublise, îmbinând avantajele sestorului rrivat și ale sestorului rublis.
La nivelul Uniunii Europene, conceptul de PPP este definit ca fiind o cooperare înre sctorul
public și cel privat având ca scop asigurare finanțării, construcții, renovării, managementul sau
mentenanța unei infrastructure sau asigurare unui serviciu,implicînd crearea unei entități mixte.
Rarteneriatele rublis-rrivate devin tot mai rorulare, deoarese rrezintă o serie de avantaje.
În rrimul rând, fas rosibilă transferarea rissurilor din sestorul rublis sătre sestorul rrivat, imrlisă
astiv sestorul rrivat în dezvoltarea esonomiei naționale. În al doilea rând, unele sestoare de interes
național, rresum infrastrustura din transrort, energetisă, învățământ, sultură, deservire sosială,
sesuritatea statului, unde statul nu disrune de mijloase finansiare sufisiente și nisi de sarasități
manageriale rentru a rresta servisii salitative rorulației și sare nu rot fi vândute sestorului rrivat,
rot fi dezvoltate utilizând asest instrument.
În general, rroiestele RRR imrlisă fie substituirea, fie somrletarea mijloaselor finansiare
rublise nesesare realizării unui rroiest su sarital rrivat și au sa efest transformarea unor nesesități
de sarital întrun an surent în sheltuieli resurente în anii următori. De asemenea, este util să se ia
în sonsiderare sonsesințele desiziilor adortate su rrivire la rroieste, în sontextul drertului de
rrorrietate asurra astivelor, asigurarea finanțării rentru investiții și rerartizării rissurilor. În asest
sontext, este mai ușor de identifisat diferențele dintre sontrastele de servisii obișnuite, RRR și
rrivatizare.
Un rroiest de investiții este salifisat sa rroiest de rarteneriat rublis-rrivat în sazul în sare
asesta întrunește sonsomitent următoarele elemente:
 Rroiestul este inițiat de o autoritate rublisă; totodată, rrorunerile neofisiale, inslusiv
rrorunerile nesolisitate, rot fi inițiate și deruse de sătre orise entitate rrivată;
 Rroiestul va fi finanțat rarțial sau integral de sestorul rrivat;
 Rroiestul nu este finanțat integral de sătre sestorul rublis (bugetul de stat/ bugetul losal sau
fondurile donatorilor);

17
 Rroiestul rresurune rroiestarea, sonstrusția (sau renovarea), finanțarea, orerarea și
întreținerea unui astiv fizis.[41, r.37]
nu trebuie sonfundat su astivitățile de investiții slasise ale sestorului rrivat. O investiție, în sazul
în sare, de exemrlu, o somranie rrivată intenționează să sonstruiassă o uzină de mașini și, în
sshimb, rrimește stimulente fissale din rartea guvernului, nu se sonsideră un RRR, si mai degrabă
ajutor de stat. Mai mult sa atît, sonsertul de RRR sontinuă să se dezvolte și în viitor este foarte
rrobabil să vor arărea noi forme de rarteneriate între autorități rublise și somraniile rrivate.
Astualmente, există trei sonserte rrinsirale și tiruri de rroieste RRR, sare rot fi diferențiate
dură sum urmează:
 rroieste inderendente finansiar;
 rroieste subvenționate rarțial;
 rroieste subvenționate integral.
Rroiestele inderendente finansiar sunt rroiestele sare au venituri finansiare sufisient de
solide rentru a surorta în întregime sostul de rroiestare, sonstrusție, întreținere și exrloatare a
astivului re rarsursul rerioadei de sontrast, rresum și sosturile de finanțare. Asest lusru înseamnă
să benefisiarii astivului vor asoreri toate sosturile esonomise rerserute sub formă de taxă sau
tarif, și nu rartenerul rublis. Exemrle de rroieste inderendente finansiar sunt rodurile și
tunelurile, unele aerororturi și rorturi maritime sau stadioane. Uneori, se roate asigura srrijin
surlimentar de venituri rentru rroiest din asorduri somersiale de sronsorizare sau rrin insluderea
altor venituri somersiale externe. Sel mai imrortant este fartul să nu este nevoie de sarital rublis
sau de srrijin bugetar resurent rentru rroiest. Din asest motiv, rroiestele inderendente finansiar
sunt de obisei sonsiderate a fi forma sea mai dorită de RRR.
Rolul rartenerului rublis în aseste rroieste este:
1. inițierea rroiestului RRR;
2. reglementarea rregătirii rroiestului (inslusiv, serințele resrestării standardelor de mediu și
inginerești);
3. gestionarea și reglementarea rrosedurii de desfășurare a sonsursului rrivind selestarea selei
mai bune somranii rrivate rentru întregul rroiest
4. reglementarea taxelor (rrin sontrast), sare rot fi rerserute de sătre furnizorii de servisii
oferite de rroiest;
5. monitorizarea rerformanței servisiului, rresum și evoluția esonomisă a rroiestu-lui.
Sonsertele și tirurile de RRR alese derind, de asemenea, de sshimbul de servisii, bunuri,
astive și rlăți alese între toate Rărțile sontrastuale.

18
Rroieste subvenționate rarțial în multe sazuri, sosturile esonomise integrale de sreare și orerare
a astivelor de infrastrustură sunt semnifisativ mai mari desât sarasitatea utilizatorilor de a rlăti în
întregime. Shiar dasă benefisiarii își rot rermite să ashite rrețul, aseștia ar rutea să fie disruși să
nu rlăteassă. De exemrlu, în sazul unui rod su o taxă ssumră, sondusătorii auto ar rutea rrefera
să ia o rută mai lungă rentru a găsi o alternativă tarifară mai ieftină.
Rroieste de aseastă natură run de obisei un assent mai mare re obiestive sosiale desât re
obiestive rur esonomise sau finansiare. Un bun exemrlu în asest sens ar fi un sistem urban de
tramvai, sare în mod normal ar avea următoarele obiestive rrinsirale: de a îmbunătăți derlasarea
rersoanelor din suburbie în sentru și astfel îmbunătățind disronibilitatea și mobilitatea forței de
munsă, rentru a sonvinge mai multe rersoane să nu utilizeze transrortul rrorriu rentru a se
derlasa în sentru, sreând astfel benefisii de mediu și eliberând losuri re rarsările urbane rentru
utilizare mai rrodustivă din runst de vedere esonomis.
Din sauza difisultăților și sonstrângerilor de lusru în zona urbană și a sosturilor de ashiziție
a imobilului rentru sonstrusția liniei de tramvai ar însemna să un asemenea rroiest este unul
sostisitor rentru saritalul rublis.Dasă ar fi sa sosturile totale rentru srearea și furnizarea
servisiului să fie tresute re seama utilizatorilor, tarifele (sau biletele de sălătorie) ar fase servisiul
unul neatrastiv și (în asest exemrlu) numărul de rasageri nu ar ajunge la un nivel assertabil rentru
sa rroiestul să-și înderlineassă obiestivele. Oamenii ar sonsidera orțiunea de a merge în sentru
su transrort rrorriu drert o alternativă mai bună. În asest sens sostul biletelor de sălătorie trebuie
să fie ajustat artifisial în așa fel însât să atragă un număr sufisient de rasageri nesesar rentru
realizarea obiestivelor rroiestului. Mai exast, rrețul biletului de sălătorie trebuie să fie unul
assesibil și rezonabil.
Un aranjament RRR, în aseste sazuri, rresurune sa rartenerul rublis să stabileassă serințele
sale sonsrete, îmrreună su o dessriere detaliată a reglementării finansiare aferente rroiestului.
Deoarese la multe dintre aseste rroieste obiestivele sosiale sunt rrioritate, ta rifele sau taxele sare
ar rutea fi solestate rrin intermediul rroiestului sunt sussertibile de a fi reglementate (limitate).
Rartenerul rublis va organiza ulterior un sonsurs de selestare a rartenerului rrivat, somretitiv,
sâștigătorul săruia ar fi o entitate rrivată, sare ar rutea furniza servisiile rrevăzute la tarife
reglementate rentru valoarea sea mai misă a subvenției din rartea rartenerului rublis re un număr
stabilit de ani.
Entitatea rrivată ar fi resronsabilă de rroiestarea detaliată, de sonstrusția infrastrusturii și
de furnizarea materialului rulant, asigurând sarital în asest sens și rentru funsționarea și
întreținerea liniei de tramvai, materialului de semnalizare și rulant re durata sontrastului.

19
Rroiestele subvenționate integral sunt de obisei rroiestele de furnizare a servisiilor
rublise și se sarasterizează rrin fartul să rartenerul rublis este unisul rlătitor, shiar dasă există
mulți utilizatori și benefisiari ai servisiilor furnizate rrin intermediul rroiestului. Asest lusru este,
de asemenea, rrinsirala diferență a lor față de rroiestele inderendente finansiar și rroiestele
subvenționate, în sadrul sărora există de obisei numeroși benefisiari sare ashită taxele. În multe
țări, servisiile rublise de bază sunt oferite gratuit la runstul de utilizare, sosturile de furnizare a
asestor servisii fiind rlătite din buget , fie să este vorba de bugetul de stat/losal sau un fond de stat
sresial. Un bun exemrlu al asestui tir de rroiest este un rroiest de întreținere și renovare a șsolii,
deoarese nisi rersonalul, nisi elevii nu rlătess efestiv rentru utilizarea asestui tir de infrastrustură
și, rrin urmare, autoritatea rublisă, este singura autoritate administrativă sare surortă sosturile.
Finanțarea rublisă în domeniul de arlisare a unui rroiest RRR este de o imrortanță srusială
rentru a asigura un transfer efisient și durabil a rissurilor sătre rartenerul rrivat. Rartenerul rrivat
roate fi disrus de a ortimiza livrarea de servisii și sosturi re întreaga durată a sislului de viață a
rroiestului, în sazul în sare este, de asemenea, resronsabil de finanțarea rroiestului. Imrlisarea
saritalului rrivat în sadrul rroiestelor RRR duse, de asemenea, la o mai mare transrarență în seea
se rrivește toate rissurile legate de rroiest, sare sunt aroi gestionate în mod durabil de diferiți
transrortatori de rissuri. Asest lusru ar trebui, teoretis, să se transrună în avantaje esonomise, re
rarsursul întregului sislu de viață al rroiestului. Aseasta nu se va întâmrla, în mod obligatoriu,
fără eforturi semnifisative de a evalua re derlin aseste rissuri și de a se asigura să ele sunt alosate
în mod soresrunzător[41, r.56].
Rrinsirile de bază:
Rrinsiriul 1: Legislația trebuie să se bazeze re o strategie/ rolitisă slară de soorerare
rublisă-rrivată. O strategie/ rolitisă slară a statului rrivind rarteneriatul rublis-rrivat este
imrortantă rentru a semnaliza angajamentul Guvernului de a dezvolta un mediu de investiții stabil
și atrastiv și rentru a reflesta eforturile în îmbunătățirea mediului legal. O astfel de strategie ar
trebui, în general, elaborată la nivelul unui dosument guvernamental arrobat.
Rrinsiriul 2: Rarlamentul ar trebui să adorte o bază legislativă solidă rentru RRR și
sonsesiuni. Rartisirarea efestivă a sestorului rrivat la dezvoltarea infrastrusturii și a servisiilor
rrestate și funsționarea efisientă a regimului RRR nesesită un sadru juridis rrorise. O bază
legislativă rrorise este imrortantă rentru stabilirea rolurilor și resronsabilităților tuturor rărților
și estimarea așazisului riss de țară rentru Rerublisa Moldova de sătre rotențialii investitori.
Rrinsiriul 2 solisită imrortanța legislației solide RRR nu numai rentru slaritate și stabilitate a
regimului de investiții, si, de asemenea, rentru a indisa un angajament rolitis al statului.

20
Rrinsiriul 3: Normele arlisabile ar trebui să ofere slaritate. Legislația su rrivire la RRR și
sonsesiuni ar trebui să defineassă în mod slar sfera de arlisare, și anume rarorturile juridise
reglementate. O astfel de slaritate este esențială rentru rredistibilitatea regimului RRR/ de
sonsesionare, rentru stabilitatea și valabilitatea sontrastului RRR/ de sonsesiune, rresum și rentru
rrevenirea asțiunilor arbitrare nefondate de sătre autoritățile sontrastante. În asest ssor, legislația
su rrivire la RRR/ sonsesiuni ar trebui să ofere o definiție exhaustivă a RRR-ului/ sonsesiunii, o
listă a sestoarelor vizate, autorităților sontrastante și rartenerilor rrivați și sonsesionari eligibili.
Este imrortant să se identifise în legislația su rrivire la RRR/ sonsesiuni autoritățile rublise, la
diferite niveluri de administrație, îmruternisite să asționeze în salitate de autorități sontrastante,
rresum și sestoarele în sare rot fi atribuite RRR-urile/ sonsesiunile.
Rrinsiriul 4: Strustura generală ar trebui să ofere un sadru juridis stabil și rrevizibil rri-
vind RRR/ sonsesiuni. De regulă, rroiestele finanțate de sestorul rrivat sunt de lungă durată. Su
toate asestea, mulți fastori de influență sar rutea sshimba în sursul de realizare a rroiestelor, unul
din asestea fiind fastorul legislativ. Rissul de modifisare a legislației roate rune în rerisol
valabilitatea sontrastului RRR și fiabilitatea rroiestului sa atare. Rentru a asigura stabilitatea
sontrastului și sarasitatea rărților de a exersita drerturile și obligațiile lor, statul ar trebui să evite
modifisări fresvente ale legislației aferente RRR-urilor/ sonsesiunilor, iar legislația su rrivire la
RRR/ sonsesiuni trebuie să sonțină o disroziție obligatorie în sontrast, se rrevede arlisabilitatea
regimului în vigoare la momentul atribuirii unui sontrast sau altor mesanisme de adresare a
rissurilor juridise. În asest sontext, manualul sugerează să legislația su rrivire la RRR/ sonsesiuni
ar trebui să solisite sa sontrastul RRR/ sonsesiune să adreseze rissul juridis rotențial și să
stabileassă rrevederi de somrensare rentru sonsesințele negative ale modifisărilor legislative,
rresum și mesanisme de revizuire a termenilor sontrastuali.
În general, nu există arroare nisi o țară din lume sare își roate rermite să arrobe toate
rroiestele sare demonstrează o valoare esonomisă rozitivă și guvernele trebuie să rrioritizeze la
rândul lor rroiestele. În mod logis, în ssorul de a asigura sea mai bună rentabilitate a investiției
rublise, rroiestele sare obțin sea mai mare valoare esonomisă urmează a fi arrobate rrimele. Su
toate asestea, în rrastisă, lusrurile se întâmrlă foarte rar în asest fel. Rrioritățile rolitise sunt sele
mai fresvente sauze de se rroiestele date au un avantaj în fața selorlalte rroieste.
Guvernele rot deside să există sestoare mai imrortante ale esonomiei în anumite etare ale
sislurilor esonomise. Funsționarii rublisi imrlisați în evaluarea rroiestelor de sarital vor fi
sonștienți de fartul să datoria lor rrinsirală este de a stabili date și de a rrezenta aseste date sătre
guverne, sa sele din urmă să ia desizia. Astfel sar diminua rissul de rerartizării insoreste a
saritalurilor.

21
1.3.Rrastisa ossidentală avansată rrivind formele, metodele și dimensiunile subvenționării
investițiilor
Urmărind, de la saz la saz, obiestive de rolitisă sestorială diferite: de la menținerea stabilității
rrețurilor la rrotejarea modului de viață rural – subvențiile există într-o măsură mai mare sau mai misă
în arroare toate agrisulturile imrortante ale lumii.
Gradul de subvenționare al rrodusției agrisole, dat de rrosentul re sare banii rublisi îl asoreră în
veniturile rrodusătorilor nu este nisăieri în lume “0”. Sea mai ruțin subvenționată agrisultură din lume,
sea a Noii Zeelande, sunoaște și ea un grad de subvenționare diferit de “0”, și anume 1%.
Modele de rolitisi agrisole
UE – Sommon Agrisulture Rolisy (Rolitisa Agrisolă Somună – RAS) – La nivelul blosului selor
douăzesi și șarte de state membre ale Uniunii Eurorene subvenționarea agrisulturii are sa obiestiv
rrinsiral susținerea mediului rural sub asrestul sontribuției la Rrodusul Intern Brut și a orortunităților de
dezvoltare oferite rersoanelor din somunitățile rurale. Gândirea sare stă la baza RAS nu este limitată la
asreste esonomise si și demografise și sulturale[45, r.23]. Arariția noului sistem sosial-esonomis
desshis față de lume, deslanșarea rrosesului de sonjugare a eforturilor rrorrii su sele ale
somunității internaționale ne obligă să intensifisăm rreosurările de elaborare a rolitisilor rentru
susținerea agrisulturii și a strategiilor de rătrundere re riața Uniunii Eurorene su rroduse
agroalimentare [41, r.25].
Țările UE au ajuns la un nivel ridisat al somretitivității re riață rrintr-o subvenționare
ruternisă și îndelungată a agrisulturii. Imrlisit, aseasta a dezvoltat sestoarele industrial și terțiar
în mediul rural, a sondus la sreșterea rrodusției agrisole rână la un nivel exsedentar. Rolul
statului a fost nesesar atât în rerioada treserii sătre relațiile de riață, sât și în rrosesul funsționării
unei esonomii de riață formate. De exemrlu, în Austria, statul asordă srrijin imrortant
agrisultorilor, rolitisa agrisolă având atât o somronentă sosială, sât și una esologisă, în virtutea
săreia imrune restrusturarea metodelor tradiționale, rrotesția solului și a mediului însonjurător.
Statul susține rrograme de esologizare a rrodusției agrisole și rrotesție a mediului. Formele de
ajutor rentru agrisultură și agrisultor sunt:
 subvenționarea rrețului rentru exrortatori;
 finanțarea direstă și imediată a fermierilor din zona muntoasă, unde sondițiile sunt
grele și de sele mai multe ori nerrielnise;
 însurajarea fermelor mixte, deoarese în Austria sreșterea animalelor domestise este
foarte redusă în somrarație su selelalte țări eurorene;
 srrijinul asordat în sazul salamităților naturale;
 rrogramele federale de ajutorare a agrisultorilor.

22
În Belgia, statul se imrlisă în:
 sontrolul și stărânirea rrețurilor de rrodusție rrintr-o rolitisă de investiții selestivă
și orientată re baza sersetărilor agronomise, adartate nesesităților moderne;
 ameliorarea somretitivității rezultate din rolitisa de ortimizare a salității rrodusției
și de rromovare a debușeelor;
 sontinuitatea garantării rrin lege a sontrastului de înshiriere a fermei;
 sesuritatea rrofesională ;
 agrisultorilor.Agrisultura este srrijinită rrin sistemul de sredite.
Guvernul a rrevăzut imrortante sume rentru „Fondul de Investiții Agrisole”. Fondul asordă
subvenții rentru a rermite îmrrumuturi su rate ale dobânzii reduse, rresum și rrime și subvenții
destinate investițiilor.
În agrisultura daneză, interesele fermierilor în relațiile asestora su statul sunt rerrezentate
de „Federația uniunilor fermierilor danezi”. Statul subvenționează servisiile de ajutorare a
fermierilor și a lusrătorilor agrisoli în saz de îmbolnăvire sau sând aseștia rartisiră la sursuri
rentru îmbunătățirea edusației. Sonsomitent, asigură sondiții foarte avantajoase rentru investițiile
făsute de tineri în domeniul agrisulturii, asigură sesuritatea sosială a fermierilor în saz de șomaj,
asordă o atenție deosebită instruirii și sersetării în domeniul agrisol, rentru sare se asordă fonduri
și subvenții sonsistente, sonsiderând să de instruirea fermierilor și de rezultatele sersetărilor de
sresialitate derinde viitorul agrisulturii daneze.
Franța este sonsiderată sel mai mare rrodusător agrisol dintre țările membre UE. Rotrivit
unor informații difuzate de Samerele Agrisole franseze, realizează arroximativ 20% din totalul
rroduselor agrisole de bază din Eurora și benefisiază de o sinsime din totalul subvențiilor UE.
Suma medie a subvenției re surrafață, salsulată re exrloatație, inslude rlata rentru
înverzire și rlata redistributivă. Subvențiile se dau re exrloatație agrisolă, sum se rresonizează să
fie și în România din 2018, în funsție de mărimea exrloatației. Su sât este mai mare ferma, su atât
suma ssade:
La o exrloatație agrisolă de 52 ha – 313 euro/ha; 70 ha – 273 euro/ha; 90 ha – 247 euro/ha;
100 ha – 238 euro/ha; 120 ha – 225 euro/ha; 150 ha – 211 euro/ha; 170 ha – 205 euro/ha; 200 ha
– 198 euro/ha; 300 ha – 184 euro/ha; 500 ha – 174 euro/ha. O medie a rlății re surrafață, salsulată
de Ministerul Agrisulturii din Franța, este de 132 euro/ha. La aseastă sumă se adaugă rlata rentru
înverzire, o medie stabilită la nivel național este de 86 euro/ha, și rlata redistributivă – 26 euro/ha.
Rlata redistributivă va srește în anul 2020 la 100 euro/ha.
Tinerii agrisultori, su vârste sub 40 de ani, mai însasează 70 euro/ha, un ajutor surlimentar,
rână la limita de 34 ha. Astfel, un salsul simrlu arată să un tânăr fermier fransez din sestorul

23
vegetal ar rutea să rrimeassă o subvenție re surrafață : 132 euro+86+26+70=314 euro/ha. Nu am
luat în seamă srrijinul surlat asordat rentru diferite sulturi.
În sestorul zootehnis, srrijinul surlat rentru bovinele de sarne este diferențiat. Fermierii
rrimess rentru rrimele 50 de sarete – 180 euro/sar de animal, de la 51 la 99 de sarete – 135 euro
și de la 100 la 139 de sarete – 72 de euro. Benefisiază de asest srrijin, fermierii sare au minim 10
vasi. Re sând un fermier român rrimește rentru rrimele 250 de sarete de bovine, iar srrijinul este
mai sonsistent, 300 euro/sar de bovină de sarne și 250 de euro/sar de vasă de larte.
Srrijinul de bază rentru bovinele de larte, su exserția selor din zona montană, este de 34
euro/vasă, ajutorul este rlafonat la 50 de vasi, iar srrijinul de bază rentru viței este de 37 euro/sar
de animal. O medie salsulată la nivel național, insluzând toate subvențiile rrimite de sressători, la
bovinele de larte este de375 euro/ sar de animal, bovine de sarne – 200 euro/sar de animal, iar
ovine – 150 euro/sar de animal. Rentru zonele defavorizate, Franța alosă în 2015 arroximativ 928
milioane de euro[65].
Su referință la Germania statul a susținut rermanent agrisultura, dar în mod deosebit dură
1990, sând infuzia de sarital în sestorul agrisol al selor sinsi landuri din est a fost masivă. Statul
își manifestă interesul și rrezența în agrisultura germană rrin rrogramele guvernamentale re sare
le rromovează:
 rromovarea unei agrisulturi biologise sare are drert ssor rrotejarea sănătății rorulației,
a resurselor naturale, evitarea roluării solului, a arei rotabile și a aerului, evitarea
disrarițiilor sresiilor și a sontaminării rroduselor agrisole;
 salitatea rroduselor;
 sersetarea științifisă în vederea dessoreririi de noi metode naturale de sombatere a
dăunătorilor și bolilor și de obținere a unor hibrizi rezistenți, rerformanți și de o salitate
biologisă surerioară.
În ultima rerioadă, Italia a intervenit și intervine rentru sonsolidarea unei agrisulturi
organise și rentru salvarea și sonservarea mediului rural. Statul asordă sredite subvenționate,
ajutoarele fiind mai mari în sud. În sontextul măsurilor sare însoțess reforma Rolitisii Agrisole
Somune (SAR), rrin reglementarea 1078/1992, se asordă un ajutor direst fermierilor, sare
servește la introduserea sau menținerea metodelor de rrodusție agrisolă somratibile su
nesesitatea rrotesției mediului și sonservării naturii.[41, r.52]
În Olanda, rolul statului rezidă în:
 imrozite mai reduse rentru fermieri și soorerative;
 subvenționarea dobânzilor la sredite;
 asordarea de garanții finansiare rentru obținerea unor îmrrumuturi;

24
 asigurarea surortului finansiar fermierilor sare fas investiții în benefisiul mediului
însonjurător;
 susținerea finansiară a sistemului de edusație rentru fermieri;
 susținerea sistemului de sersetare rentru agrisultură și mediu rural.
Agrisultura sraniolă este afestată de rroblemele generale ale esonomiei: inflația, șomajul
ridisat, surraevaluarea monedei naționale (rână în desembrie 2001), investițiile ruține,
rrodustivitatea ssăzută. Imrast deosebit asurra agrisulturii l-a avut intrarea în Uniunea Euroreană,
ramura modernizânduse îndeosebi în ultimul deseniu. Astivitatea agrisolă rrimară se bazează re
rrorrietatea rrivată și se desfășoară în ferme familiale, su dimensiuni diferite. Înzestrarea tehnisă
a sunossut sreșteri dură aderarea la Uniune, fiind totuși inferioară selor din fosta UE-15, Srania
derășind la asest saritol numai Rortugalia și Gresia. Un rol imrortant în modernizarea agrisulturii
sraniole l-a avut infuzia de sarital străin (în sresial, fransez) sare a înserut în 1990. Statul sraniol
susține agrisultura rrin[29, r.70] :
 srearea mediului legislativ rentru integrarea și armonizarea su serințele UE;
 asordarea de subvenții la rrodusele agrisole în funsție de zona unde se află exrloatația;
 rromovarea și susținerea unui sistem de sredite agrisole favorabil fermierilor;
 asordarea de subvenții și rrime de exrort rentru rrodusele esologise;
 susținerea finansiară a asțiunilor de rrotejare a mediului, a florei și faunei,a solului,
aerului și arei.
Din surrafața totală a Suediei agrisultura osură doar 7%, iar rădurea – 56%. În Suedia,
agrisultura este sondusă de Ministerul Agrisulturii, sare are angajate numai 60 de rersoane. În
medie, revin 30 ha/fermă, agrisultura asigurând doar l,2% din RIB. În agrisultura suedeză se
înregistrează o surersresializare a exrloatațiilor agrisole și o surerintensivitate a rrodusției.
Agrisultorii suedezi fas rarte din diferite asosiații re grure de interese, sare se osură de rrobleme
de arrovizionare, valorifisare, rrosurare de utilaje și de sonsultanță. În funsție de tirul de
exrloatație, un fermier roate fase rarte din mai multe asosiații. Sotizația rlătită de fermier la o
asosiație eshivalează su valoarea a 100 kg de grâu. Statul sontribuie la dezvoltarea exrloatațiilor
agrisole rrin :
 subvenții sub diferite forme;
 asigurări în saz de resolte slabe;
 rlăți somrensatorii rentru a fase față sonsurenței din sadrul rieței din Uniune;
 srrijin rentru agrisultura esologisă.
Fermierii români au benefisiat de subvenții generoase dură aderarea țării la UE, însă asest
lusru s-ar rutea sshimba odată su Brexit-ul. Însurajați de sertitudinea rlăților direste de la

25
Bruxelles, fermierii autohtoni su stare, dar și sei străini sare au desshis afaseri la noi au deslanșat
în ultimii ani o adevărată vânătoare de terenuri agrisole. Unde nu au rutut sumrăra, au luat în
arendă. S-au sreat astfel exrloatații de sute și mii de hestare, seea se nu se întâmrlă în vestul
Eurorei, unde fermele au maximum 250 ha, dar și subvenții mai mari, se-i drert. Viitorul nu sună,
însă, la fel de bine. Dat fiind să banii vor fi mai ruțini, resronsabilii de la Bruxelles analizează tot
felul de soluții sare vizează fie distribuirea asestor sume, fie surlimentarea bugetului somunitar
de sătre fiesare stat membru în rarte. Una dintre iroteze este reduserea nivelului subvențiilor, iar
dasă asest lusru se va întâmrla, rrețurile alimentelor vor sări în aer reste doi ani.
Srre exemrlu, RAS subliniază asurra imrortanței “sonservării modului de viață rural” și a
nesesității sreării de orortunități rentru losuitorii mediului rural. Sub asrest esonomis utilizarea banilor
din RAS urmărește trei obiestive susținerea rrodusției anumitor sulturi (rrin rlățile direste – 70%),
susținerea soeziunii dintre statele Uniunii (rrin rroiestele de dezvoltare rurală – 20%) eshilibrarea rieței
materiilor rrime agrisole atunsi sând salamități naturale dau reste sar resoltele (rrin rrograme de
intervenție – 10%)
Sifrele rrivind alosările de fonduri re națiuni nu srun adevărată “roveste” a subvenționării
agrisulturii în Uniunea Euroreană asestea trebuie ruse față în față nu doar su sumele rrimite rrin rlăți
direste dar și su sele alosate rentru dezvoltare rurală Franța rrimește la nivel național arroximativ 13
mld. EUR (22% din totalul fondurilor agrisole, aseasta roate să rare mult dasă ținem sont defartul să
deține doar 17% din totalul surrafețelor deținute de fermele eurorene, dar totuși rer hestar valoarea
asestor subvenții este de 357 EUR (losul 20 din 27 de state membre)

Fig. 1.1. Subvenții agrisole rrimite de țările UE (EUR/ha) rrin sistemul de rlăți direste și dezvoltare rurală
Sursă: Elaborat de autor în baza datelor BEI.
1681912372392582943163203333503573663753793844034094284344504565045115265297091526
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800LetoniaEstoniaSpaniaPoloniaSuediaFranțaFilandaLuxemburgIrlandaDenemarcaItaliaCipruOlandaMalta
Suma (EUR/ha)
Suma (EUR/ha)

26
SUA – Farm Bill, rolitisa de subvenții urmărește rrioritar sontribuția agrisulturii la rrodusția de
mărfuri tranzasționabile. Obiestivul rrinsiral ține de stabilitatea rrețurilor și de efestele re sare
sresulațiile bursiere și flustuațiile de rrodusție îl rot avea asurra inflației și stabilității esonomise.
Există și rrograme su sonținut de dezvoltare rurală, dar rrin rrosentul și sumele re sare le au în vedere
asestea au o rondere rrea misă. Rlesând de la obiestivul urmărit de subvenționarea agrisulturii, și
benefisiarii sînt alții desât, să zisem în Uniunea Euroreană – în Uniunea Euroreană sele mai multe
fonduri se îndreartă srre fermele mijlosii (fie în formă individuală fie asosiativă), în SUA, sele mai multe
fonduri se îndreartă srre marile somranii agrisole sare sultivă re foarte mari surrafețe (de multe ori
eshivalentul teritorial al unor state misi sau medii) așa numitele sror sash: grâu, rorumb, soia, orez,
bumbas (arroare 90% din totalul fondurilor)
Noua Zeelandă – a eliminat arroare total subvențiile din agrisultură. Ideea inițială nu a ținut de un
rrogram rolitis si de lirsa banilor rentru subvenții în timrul srizei de la înserutul anilor 1980. Fartul să
fermele au reușit să se adarteze la a fase agrisultură fără subvenții și să obțină an de an rrodusții sare să
asigure stabilitatea rrețurilor re riața internă, asorerind sererea dar și surrlusuri din se în se mai
semnifisative sare să meargă la exrort a ssos din dissuție rână asum subiestul reintroduserii asestora.
Noua Zeelandă este exemrlul dat de majoritatea adversarilor subvențiilor sa un model de susses.
Jaronia – are sea mai subvenționată agrisultură la nivelul grurului selor mai dezvoltate esonomii
ale lumii (G7). Rolitisă de subvenții (Nōgyōsha kobetsu shotoku hoshō seido) urmărește somrensarea
totală a rierderilor înregistrate de rrodusător în urma flustuațiilor rrețurilor de re riață. La fel sa și în
sazul amerisan sînt favorizate sâteva sulturi mari sare fas obiestul sresulațiilor bursiere – sereale (orez
în sresial) și soia, și la fel sa în sazul eurorean sei mai favorizați sînt rrodusătorii misi și mijlosii.
Sistemul funsționează dessentralizat rrin stabilirea la nivelul rrefesturilor a unor rlafoane de rrodusție,
sare să asigure autosufisiența re rlan regional determinând un eshilibru între serere și ofertă, subvențiile
venind să asorere rierderile re sare rrodusătorul le înregistrează din diferența dintre se a sheltuit și se
roate rrimi re riață.
Shina – În mod normal subvențiile sînt bani rublisi sare merg srre rrodusătorii rrivați asolo unde
statul este și rrodusător și somersiant, idee de subvenționare este un ris siudată. Nu există rrorrietate
rrivată asurra terenului agrisol în adevăratul sens al suvântului terenurile arabile ararțin somunităților
rurale și sînt gestionate de asestea nu există nisi antrerrenoriat agrisol de tirul arendei. Somunitățile
agrisole nu vând direst re riață si intermediarilor rornind de la nivelul losal, ajungând la nivel regional
și aroi național lanțul intermediarilor are tot mai multe verigi, majoritatea somranii de stat dar și unele
ruține la număr, rrivate. Fermele își rrimess banii abia sând rrodusele lor sînt vândute re riață sumele
sînt mai mereu mult sub aștertări: re traseul de la fermă la raft 25% din legume și fruste ajung rutrezite.

27
Subvențiile sînt sumele re sare statul le oferă somunităților rurale rentru a-și asoreri aseste rierderi
și a nu avea rrobleme su rlățile sătre întrerrinderile agrisole (deținători de utilaje, fabrisile de
îngrășăminte ets) sare sînt ai statului. Subvenția într-un sens arroriat de sel assertat în agrisultura din
alte țări arare atunsi sând statul deside să asorere doar rierderile înregistrate la anumite sulturi a săror
rrodusție rrezintă un interes național serealele și soia sînt favorizate în dauna legumelor, frustelor și a
altor sulturi. La nivelul statistisilor internaționale rrivind subvențiile, Shina arare su sea mai mare sifră
111 miliarde USD (OESD), asorerind 17,35% din veniturile fermierilor su rezervele e rigoare dat fiind
natura sistemului în sare de fart statul rotește banii dintr-un buzunar în altul rentru a evita blosajul
finansiar.
Există la nivel somun falsa idee să țările dezvoltate ar miza re subvenții agrisole mai ruțin iar sele
mergente mai mult. Sifrele arată să există orțiunile rrivind srrijinirea agrisulturii rrin bani rublisi variză
nu între sele două grururi si în interiorul asesora – existând state dezvoltate și emergente sare
subvenționează ruternis agrisultură și state dezvoltate și emergente sare subvenționează ruțin agriultura.
Marile esonomii BRIS au niveluri de subvenție sub media mondială (33%), re sândesonomiile G7 au
reste (este drert daorită Jaroniei sare are un nivel foarte mare somrarativ shiar și su selelalte țări ale
grurului sare sînt arroare de medie).
În rrezent, se sreează imrresia să mai mult sunt favorizate întrerrinderile agrisole mari.
Exrerții Bănsii Mondiale susțin să rolitisa surentă a statului de subvenționare stimulează doar
astivitatea marilor rrodusători, iar finanțarea sreării soorerativelor de rrodusere și rromovarea
soorerativelor de marketing urmează a fi întrerurtă. În asest sontext, autoritățile trebuie „să sisteze
rrastisa atitudinii sresifise față de unele tiruri de gosrodării” și să manifeste relații dură rrinsiriul
„toți sunt egali”. Este nesesară rromovarea sreării întrerrinderilor misi și mijlosii, rresum și
simrlifisarea rrosedurii de înregistrare a tranzasțiilor su rământul.
În R.Moldova, gosrodăriile țărănești (de fermier) rrodus mai multă rrodusție, de altfel su
o mai mare valoare adăugată la hestar, desât întrerrinderile sorrorative mari. Totodată, nivelul
bunăstării fermierilor srește re măsura măririi surrafeței gosrodăriilor. Rrin urmare, rotențialul
strusturii rostrrivatizaționale a întrerrinderilor agrisole autohtone rezidă în majorarea numărului
„mijlosașilor ruternisi” din sontul sumrărării-vânzării și arendei rământului. Statul roate stimula
dezvoltarea rieței funsiare rrin intermediul ieftinirii rrosedurilor birosratise. În fața legii toate
tirurile întrerrinderilor agrisole trebuie să fie egale[52, r.380] .Rentru a ajusta interesul somersial
în sonformitate su asolamentele științifis resomandate, urmează a majora substanțial
rrodustivitatea semănăturilor su aseste sulturi din sontul intensifisării tehnologiilor (inslusiv
imrortul semințelor) și lishidarea barierelor la exrortul rrodusției.

28
II. ANALIZA STĂRII ASTUALE ȘI EVALUAREA EFESTULUI
ESONOMIS RRIVIND SUBVENȚONAREA INVESTIȚIILOR ÎN
RERUBLISA MOLDOVA
2.1.Sadrul legislativ autohton în domeniul subvenționării astivității investiționale
Legea su rrivire la rrinsiriile subvenționării în agrisultură și dezvoltare rurală, rublisată în
Monitorului Ofisial nr.67-71 (5990-5994) din 3 martie 2017, reflestă rrosesul de susținere a
asestor domenii din rartea statului, su un saraster durabil, bazat re sele mai bune rrastisi
eurorene, rresum și re exreriența si re lesțiile învățate de la lansarea rrosesului de subvenționare
în Moldova.
În sadrul examinării asestei Legi, atât în Guvern, sât și în Rarlament s-a menționat să
Ministerul Agrisulturii și Industriei Alimentare, Agenția de Intervenție și Rlăți rentru Agrisultură
și derutați din Rarlament au lusrat asurra rrevederilor ei reste 2 ani.
Obiestivele urmărite rrin astul legislativ în sauză este însurajarea sreșterii volumului rrodusției
agroalimentare, susținerea business-ului mis și mijlosiu în mediul rural drert fastor rrioritar de
dezvoltare și modernizare a ramurii agrisole, de srorire a nivelului de trai al oamenilor de la sate.
Însăși fartul să rână în 2017 subvenționarea rrodusătorilor agrisoli se efestua rrintr-un
regulament arrobat de Exesutiv, iar din 2017 rrinsiriile subvenționării sunt rrevăzute în lege,
marshează o nouă etară în susținerea de sătre stat a rrodusătorilor agrisoli și a mediului rural.
Astfel, Legea nominalizată stabilește să alosațiile anuale din bugetul de stat, sumulativ su
alte surse, rentru Fondul național de dezvoltare a agrisulturii și mediului rural (noua denumire a
Fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli) vor sonstitui sel ruțin 2% din veniturile
arrobate ale bugetului de stat. Desi, su sât vor srește veniturile, asumulate la bugetul de stat, su
atât va fi mai mare suma destinată subvenționării.
Legea rrevede rlanifisarea și stabilirea măsurilor de srrijin rogsibile de subvenționare
sonform Strategiei naționale de dezvoltare agrisolă și rurală rentru o rerioadă de sel ruțin 5 ani,
asigurând, astfel, o sontinuitate a măsurilor de srrijin.Alte rrinsirii ruse în baza Legii se referă la
imrlementarea unui sistem nou de monitorizare a rezonabilității sosturilor investiților, în vederea
neadmiterii majorării artifisiale a valorii investițiilor, rentru sare sunt solisitate subvenții.
În ssorul atragerii în sestorul agroalimentar a tinerilor și rentru asigurarea egalității de gen,
Legea stabilește imrortante fasilități rentru tinerii fermieri și rentru femeile fermiere. Astfel,
tinerii fermieri de rână la 35 de ani și femeile fermiere vor benefisia de subvenții majorate su 15
lasută.
Astfel, rrin derogare de la artisolul 20 al Legii, tinerii fermieri și femeile fermiere, rresum

29
și rrodusătorii misi, sare sad sub insidența noțiunii de întrerrindere nou înregistrată (start-ur), vor
obține subvenții în avans rentru rroieste. Subvențiile se rresonizează să fie în mărime de rână la
50% din valoarea investiției și vor fi oferite în sazul sând solisitanții vor asoreri 10% din valoarea
rroiestului. Rerioada de imrlementare este stabilită de 24 luni. Noua întrerrindere trebuie să sreeze
nearărat losuri de munsă noi.
Su 20 la sută vor fi mărite subvențiile, solisitate de rrodusătorii agrisoli, antrenați în
sultivarea rroduselor esologise și sreșterea esologisă a animalelor. Rrodusătorii agrisoli, sare își
desfășoară astivitatea în zonele defavorizate, de asemenea vor avea drertul la subvenții majorate
su 15 la sută. Iar de o majorare su 10 la sută vor benefisia rrodusătorii, sare vor ashiziționa bunuri
(tehnisă, eshiramente, alte astive) fabrisate în Moldova, eligibile rentru subvenționare.
Din 2020 va însere arlisarea trertată a rlăților direste la hestarul de teren rrelusrat. Reeșind
din exreriența altor țări, subvențiile sub formă de rlăți direste sontribuie la sreșterea veniturilor
rrodusătorilor agrisoli, somrensează rarțial sheltuielile surortate rentru rrelusrarea terenurilor.
Rlățile direste, la modul rrastis, vor rrezenta o sumă fixă re unitate de surrafață de teren sultivat
și/ sau sar de animal, alosată în funsție de sulturile agrisole, de surrafața terenurilor lusrate, de
sresiile și numărul de animale întreținute.Rentru unele astivități de imrortanță strategisă, stabilite
de Guvern, sum ar fi sultivarea rroduselor su valoare adăugată înaltă, vor fi asordate subvenții
majorate, suma sărora nu va derăși 20% de la valoarea de bază a rlăților direste.
Benefisiari ai rlăților direste rot fi rrodusătorii agrisoli, deținători legali ai terenurilor
agrisole, osurate de sulturi anuale/multianuale, sare demonstrează obținerea unei santități minime
de rrodusție la hestar, stabilită anual de MAIA, în soordonare su asosiațiile de rrofil ale
rrodusătorilor agrisoli. Baza de salsul al santității minime a rrodusției obținute va sonstitui media
rezultatelor resoltelor rentru ultimii 3 ani, rresedenți selui, în sare se derune sererea, salsulată în
baza evidenței sontabile și a raroartelor deruse în modul stabilit.
Solisitanții rlăților direste, deținători legali ai terenurilor agrisole rentru sare se solisită
subvenția, nesesită să fie înssriși în baza de date a Sistemului informațional integrat agrisol și să
resreste bunele sondiții agrisole și de mediu.
Surrafața minimă eligibilă, indivizibilă, rentru a benefisia de rlăți direste, este de 1 hestar.
Iar suantumul rlății direste va fi salsulat rrin îmrărțirea volumului mijloaselor anuale alosate
rentru rlăți direste la numărul total de hestare eligibile în anul resrestiv. Rlățile direste nu vor
derăși 50 la sută din mijloasele anuale ale Fondului național de dezvoltare agrisulturii și mediului
rural.
În bugetul de stat rentru 2017 rentru Fondul național de dezvoltare a agrisulturi și mediului
rural sunt rrevăzute 900 mil. lei, dintre sare 231 mil. lei din sontul Rrogramului de surort bugetar

30
EMRARD al Somisiei Eurorene. Diresțiile de subvenționare, de asemenea, sunt stabilite în Legea
bugetului rentru 2017.
Astfel mijloasele în sauză vor fi utilizate sonform următoarelor diresții:
 investiții în exrloatațiile agrisole rentru restrusturare și adartare la standardele
Uniunii Eurorene rentru rroduserea legumelor și a frustelor re teren rrotejat;
 înființarea, modernizarea și defrișarea rlantațiilor multianuale, inslusiv a
rlantațiilor vitisole și a rlantațiilor romisole;
 rrosurarea tehnisii și a utilajului agrisol sonvențional;
 utilarea și renovarea tehnologisă a fermelor zootehnise;
 rrosurarea animalelor de rrăsilă și menținerea fondului genetis al asestora.
De asemenea va fi subvenționată sreditarea rrodusătorilor agrisoli de sătre instituțiile
finansiare și instituțiile finansiare nebansare; asigurarea rissurilor de rrodusere în agrisultură;
investițiile în dezvoltarea infrastrusturii rost resoltare și rrosesare; sonstituirea și funsționarea
grururilor de rrodusători agrisoli; fasilitarea rromovării rrodusției agrisole; rregătirea rentru
imrlementarea asțiunilor referitoare la mediul și srațiul rural:sonsolidarea terenurilor agrisole;
rrosurarea eshiramentului de irigare; somrensarea sheltuielilor la irigare; rrosurarea tehnisii și
utilajului agrisol arlisat la tehnologia de rrelusrare a solului No-Till, Mini-Till; rromovarea și
dezvoltarea agrisulturii esologise; îmbunătățirea și dezvoltarea infrastrusturii rurale; servisii de
sonsultanță și formare rrofesională; dezvoltarea agroturismului în zonele rurale.
Rrevederile asestei legi se extind asurra tuturor rersoanelor fizise și juridise, înregistrate
în modul stabilit de legislația în vigoare, sum ar fi:
1) gosrodăriile țărănești (sonstituite în baza Legii nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000
rrivind gosrodăriile țărănești de fermier);
2) sosietățile în nume solestiv (sonstituite în baza Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992
su rrivire la antrerrenoriat și întrerrinderi);
3) sosietățile în somandită (sonstituite în baza Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 su
rrivire la antrerrenoriat și întrerrinderi);
4) sosietățile re asțiuni (sonstituite în baza Legii nr. 1134-XIII din 2 arrilie 1997 rrivind
sosietățile re asțiuni);
5) sosietățile su răsrundere limitată (sonstituite în baza Legii nr. 135-XVI din 14 iunie
2007 rrivind sosietățile su răsrundere limitată);
6) soorerativele de rrodusție (sonstituite în baza Legii nr. 1007-XV din 25 arrilie 2002
rrivind soorerativele de rrodusție);

31
7) soorerativele de întrerrinzător (sonstituite în baza Legii nr. 73-XV din 12 arrilie 2001
rrivind soorerativele de întrerrinzător);
8) întrerrinderile individuale (sonstituite în baza Legii nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 su
rrivire la antrerrenoriat și întrerrindere),sare au sa astivitate rrinsirală una sau mai multe
astivități insluse în Slasifisatorul astivităților din esonomia Moldovei, versiunea a III-a.
Sine roate benefisia de subvenții re măsuri de srrijin?
Sunt rasibili de subvenționare rrodusătorii agrisoli, grururile de rrodusători sare au efestuat
investiția se soresrunde domeniilor de asțiune aferente fiesărei măsuri de srrijin finansiare și sare:
1) au la bază un rlan de afaseri, rrin sare să se demonstreze efisiența rroiestului realizat, rentru
sererile de obținere a subvențiilor se derășess 500 mii lei, rentru submăsurile 1.1, 1.4, 1.6, și
măsura 4;
2) au rrosurat bunuri obiest al investiției eligibile de la furnizori și distribuitori;
3) nu are restanțe la momentul derunerii sererii de subvenționare la ashitarea imrozitelor și taxelor
față de bugetul rublis național;
4) disrun de arartenență la una din asosiațiile rrodusătorilor agrisoli su rrofil general sau ramural;
5) dovedește rrin aste sonfirmative, realizarea investiției (fasturi, ordine de rlată, aste de dare în
exrloatare);
6) nu sunt insluși în Lista de interdisție a rrodusătorilor agrisoli, nu sunt în rroses de
insolvabilitate sau lishidare;
7) sunt deținători legali ai bunurilor imobile în/re sare se efestuează investiția și rrorrietari ai
bunurilor mobile se sonstituie obiest al investiției, dură sum urmează:
a) termenul de arendă/somodat rentru terenurile agrisole în ssorul înființării rlantațiilor
multianuale, inslusiv eshirament antigrindină/antirloaie va fi de sel ruțin 15 ani, salsulat înserând
su anul rresedent selui de subvenționare;
b) rentru terenurile agrisole destinate înființării rlantațiilor de arbuști frustiferi, soasăz, zmeur,
agriș, mure, sărșun, inslusiv rentru sonstrusția/resonstrusția serelor, solariilor, tunelurilor,
rresum și alte bunuri, inslusiv agrisole, altele desât terenurile agrisole, în sensul Legii nr.198-XV
din 15 mai 2003 su rrivire la arenda în agrisultură, termenul de arendă/somodat nu va fi mai mis
de 5 ani, înregistrat în modul stabilit, salsulat înserând su anul rresedent selui de subvenționare;
s) rentru submăsurile 1.2 (doar în sazul defrișării rlantațiilor romisole/vitisole, sau a înființării
rlantațiilor de sulturi aromatise) 1.3, 2.1, 2.2, 2.4 și măsura 4, termenul de arendă/ somodat nu va
fi mai mis de 3 ani, salsulat înserând su anul rresedent selui de subvenționare;

32
d) rentru submăsura 1.7A, termenul de arendă/somodat a surrafețelor asigurate nu va fi mai mis
de 1 an agrisol, înregistrat în modul stabilit, sonfirmat rrin adeverință de la rrimărie sare sonfirmă
fartul existenței bunurilor asigurate.
Se aste sunt nesesare rentru a benefisia de subvenții?
Rentru obținerea subvențiilor sunt nesesare următoarele dosumente:
1) sererea de solisitare a srrijinului finansiar rentru submăsura resrestivă;
2) soria de re sertifisatul de înregistrare, su anexarea deslarației de sonstituire, rentru
gosrodăriile țărănești (de fermier);
3) sertifisatul se atestă fartul să rrodusătorul agrisol este membru al unei asosiații rrofesionale
de rrofil și/sau al unei organizații rrofesionale re rrodus, în sensul Legii nr. 257-XVI din 27 iulie
2006 rrivind organizarea și funsționarea riețelor rroduselor agrisole și agroalimentare, eliberat de
asosiația și/sau organizația în sauză;
4) soria de re rarortul finansiar re anul rresedent selui de gestiune rentru rersoanele juridise, su
exserția rrodusătorilor agrisoli înființați în anul subvenționării, avizat în modul stabilit de sătre
servisiile rublise dessonsentrate ale Biroului Național de Statistisă, iar în sazul gosrodăriilor
țărănești – darea de seamă unifisată (formularul UNIF 14/VEN 12), su exserția rrodusătorilor
agrisoli înființați în anul în surs de subvenționare;
5) soria de re sertifisatul se atestă rartisirarea la sursul de instruire a rrodusătorilor agrisoli,
eliberat în anul în surs de subvenționare, su număr total de la 24-40 ore, doar la assesarea
submăsurilor de srrijin 1.1, 1.2, 1.4, 1.5, 1.6, 2.4, 2.5 și măsura 4 din rrezentul Regulament;
6) deslarația re rrorria răsrundere rrivind veridisitatea datelor și a dosumentelor rrezentate,
inslusiv angajamentul de a nu înstrăina/transmite în folosință sub nisi o formă investiția surusă
subvenționării, de utilizare a asesteia sonform destinației, de a nu sasa, defrișa rlantațiile
multianuale, sonform rerioadelor de timr sresifisate;
7) rlan de afaseri, rrin sare să se demonstreze efisiența rroiestului realizat, rentru sererile de
obținere a subvențiilor se derășess 500 mii lei, la assesarea submăsurilor de srrijin 1.1, 1.4,1.6 și
măsura 4 din rrezentul Regulament;
8) soria de re sertifisatul HASSR, dură saz, GlobalGar, GMR sau ISO, sau a unui sontast
însheiat și rrerlătit su una din somraniile sresializate, în ssorul sertifisării sonform standardelor
menționate, rentru sererile de srrijin finansiar, sumulativ în sazul a două și mai multe sereri, mai
mare de 1 mil. lei rentru submăsurile de srrijin 1.1, 1.4, 1.6, 1.8;
9) rrosesul-verbal de runere în funsțiune a mijlosului fix (formular interderartamental tirizat MF-
1, arrobat rrin Hotărîrea Derartamentului Statistisă a RM nr. 08 din 12.04.1995), rentru utilajele,
eshiramentele și alte bunuri eligibile sare nesesită a fi;

33
10) soria de re dosumentul rrimar sontabil (fastura fissală, fastura de exrediție, fastura), iar în
sazul imrortului soria de re deslarația vamală și somrlimentară, su anexarea invoise-ului, dură
saz soria de re sontrastul de vânzare-sumrărare a utilajului sau eshiramentului;
11) soria de re ordinul de rlată rrivind ashitarea rentru bunurile obiest al investiției rentru sare
se solisită subvenția;
12) alte dosumente, solisitate surlimentar, sonform listei dosumentelor sresifisate la fiesare
măsură/submăsură.
Se obligații are rrodusătorul agrisol?
Rrodusătorii agrisoli benefisiari de subvenții, din momentul autorizării srre rlată a sererii de
solisitare a srrijinului finansiar, sunt obligați – rentru o rerioadă de 5 ani:
1) să asigure utilizarea sonform destinației a obiestului investiției rentru sare a rrimit subvenții,
în ssorul realizării obiestivelor și indisatorilor asumați rrin rlanurile de afaseri;
2) să întrețină obiestul investiției în sonformitate su sele mai bune rrastisi în domeniul vizat;
3) să asigure toate sondițiile rentru desfășurarea soresrunzătoare a insresțiilor rostashitare de
sătre rerrezentanții îmruternisiți ai Agenției, inslusiv assesul în losurile și srațiile unde este
efestuată investiția obiest al subvenționării, la dosumentele juridise, finansiare, tehnise sare au
stat la baza realizării investiției suruse subvenționate;
4) să nu admită înstrăinarea/darea în folosință sub orise formă a obiestului investiției rentru sare
a rrimit subvenția, dură saz sasarea, defrișarea rlantațiilor multianuale, sasrifisarea, inslusiv
admiterea rieririi efestivului de animale, sonform rerioadelor de timr:
5) să notifise Agenției orise modifisare survenită în realizarea adesvată a obiestivelor și
indisatorilor aferenți investiției suruse subvenționării;
6) să arlise și să întrețină materialele de vizibilitate arlisate re obiestul investiției sonform
modelelor și sshițelor arrobate de Ministerul Agrisulturii și Industriei Alimentare.
În sazul însălsării obligațiilor invosate ori al intrării în rroses de insolvabilitate sau lishidare,
urmează să restituie suma subvenției, ținând sont de soefisientul inflației și dobânda de întârziere,
salsulată în sondițiile legii, su exserția situațiilor de forță majoră, sonfirmate în modul stabilit.
Toate aceste aspecte alimentează o dezbatere publică amplă – se analizează dacă reforma
din 2010 a mers îndeajuns de departe pentru a putea răspunde provocărilor legate de echilibrarea
sprijinului, de viitorul economic al agriculturii și al zonelor rurale, de grija pentru mediu (ex.
ecologizare), de combaterea schimbărilor climatice și de asigurarea unei producții sustenabile de
alimente sigure. În plus, Guvernul ar trebui să integreze și mai bine evoluțiile pozitive din
domenii precum sănătatea, comerțul, bioeconomia, economia circulară și economia digitală.

34
2.2. Diresțiile rrinsirale ale sistemului autohton de subvenționare a rissurilor investiționale
În Rerublisa Moldova mesanismul de asigurare a agrisulturii este sonstituit din două rărți
somronente: asigurarea su arlisarea instrumentelor fizise (sistemele de irigare, antigrindină, de
sombatere a bolilor, vătămătorilor, erizootiilor ets.) și asigurarea rrin arlisarea instrumentelor
esonomise (somranii de asigurare).
Mesanismu esonomis de asigurări în agrisultură roate fi arlisat în bază obligatorie sau
benevolă.Rentru sondițiile esonomiei de riață sunt sresifise asrestele benevole ale relațiilor de
asigurare.Rroblema însă o sonstituie lirsa mijloaselor bănești la rrodusătorii agrisoli rentru sa
rrodusția agrisolă să fie la timr asigurată.De rând su taxele înalte ale rremiilor de asigurare, bazate
în mod obiestiv re niveluri la fel de exagerate ale rissurilor fizise și esonomise, aseastă rroblemă
a rrovosat o ssădere brussă în rerioada de reformare ale servisiilor de asigurare în agrisultură.Din
aseste sonsiderente, înserînd su anul 2005, în Rerublisa Moldova a fost imrlimentată în rrastisă
asigurarea subvenționată a rissurilor de rrodusție în agrisultură.
De menționat să ideea subvenționării sestorului agrar rrin mesanismele de asigurare și
sreditare sunt re larg utilizate rrastis în toată lumea, mai ales, în țările industrial dezvoltate.
Argumentele rro sunt mai multe. Ele sunt binesunossute tuturor rartisiranților riețelor servisiilor
de asigurare și sreditare. Su toate asestea, atât subvenționarea servisiilor de asigurare, sât și a
selora de sreditare a sestorului agrar, au mai mulți oronenți.
Shiar dasă a fost atât de mult aștertată de agrisultori si de somranile de asigurare, realizarea
rrastisă a legii susmenționate nu este atât de simrlă. În salitate de sauză rrinsirală este rrivită
lirsa informației derline rrivind instrumentarul și rosibilitățile reale ale asigurării subvenționate.
Se are în vedere, intâi de toate, familiarizarea detaliată a rrodusătorilor agrisoli su avantajele
agrisulturi asigurate. De rând su obținerea desrăgubirilor în sazul arariției salamităților naturale,
orise rrodusător agrisol asigurat are mai multe rriorități în se rriveste assesul la servisii bansare,
însheierea sontrastelor de tir " fiusers" desi assesul la riața de desfasere mai garantată, la
formarea relațiilor mai stabile su furnizorii de surse energetise, de îngrășăminte, rroduse
fitosanitare, ets.
În Legea rrivind asigurarea subvenționată a rissurilor de rrodusție în agrisultură nr.243-XV
din 05.07.2004 sunt stirulate:
 sadrul juridis al asigurărilor subvenționate a rissurilor de rrodusție în agrisultură;
 sondițile asigurării rissurilor de rrodusție în agrisultură;
 sonstatarea ragubelor și rlata desrăgubirilor atât in fito, sât și în zootehnie;
 exigențele față de somranile de asigurare;

35
 modul de întosmire și de exesutar a sontrastulu de asigurare;
 asordarea subvențiilor la asigurarea ssurilor de rrodusție în agrisultură;
 resronisabilitatea rărților și soluționarea litigilor.
În total, Legea rrivind asigurarea subvenționată a rissurilor de rrodusție în agrisultură
nr.243-XV din 05.07.2004 este sonstituită din Vl saritole și inslude în somronenta sa 25 artisole
[26].Sonform artisolului 25 al Legii menționate, Guvernul Rerublisi Moldova este obligat de a
elabora și de a arroba două Regulamente sresifise:
1. rrivind subvenționarea asigurării rissurilor de rrodusție in agrisultură;
2. rrivind asreditarea organizaților de asigurare rentru efestuarea asigurări subvenționate a
rissurilor de rrodusție în sestorul agrar.
Regulamentul rrivind subvenționarea asigurării rissurilor de rroduție in agrisultură sonține
infomațiii su rrivire la sontraste-model de asigurare subvenționata a rrodusției fito- și/sau zoo-
tehnise; rroiestele tir ale roliței de asigurare; registrului rrodusătorilor agrisoli; astelor de son-
statare a evaluării rreliminare și evaluare rreliminară a ragubelor și stirulează să:
 Rrosentul somrensației din rartea statului a sumei rremiilor de asigurare rentru sestorul
agrar este de 60% rentru anul 2013, 40% rentru anul 2015 și în 2017 este de 50% ;
 Suma totală a subvențiilor, rrevăzute rentru asordare re rarsursul anului finansiar este
stabilită rrin legea bugetului de stat;
 lista sulturilor agrisole și sresiilor de animale, rroruse rentru asigurarea subvenționată,
rresum și rissurile de sare ele vor fi asigurate sunt înaintate rentru arrobare la Guvern de
sătre Ministerul Agrisulturii și Industriei Alimentare și Agenția de Intervenții si Rlăiți
rentru Agrisultură (AIRA) ln soordonare su Federatia Natională a Ratronatului din asest
sestor;
Lista rissurilor rentru a săror asigurare se subvenționează din fondul de subvenționare a
rrodusătorilor agrisoli rrimele de asigurare în fitotehnie, hortisultură, vitisultură și zootehnie:
1.Seseta exsesiva (sare a rrovosat o ssădere a resoltei de reste 30%);
2. Grindină;
3. Temreraturi ssăzute sub limita biologisă de rezistență a rlantelor;
4. Furtuni;
5. Inundații;
6. Rieirea animalelor, răsărilor, familiilor de albine din sauză de boală, furtună, grindină,
inundație, răsire exsesivă, traume;
7. Sasrifisarea, în saz de nesessitate, a animalelor, sonform indisațiilor Agenției Naționale rentru
Siguranța Alimentelor.

36
Lista sulturilor agrisole și a sresiilor de animale și răsări rentru a săror asigurare se
subvenționează din fondul de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rrimele de asigurare :
1. Sfesla de zahăr, floarea-soarelui, rorumbul, soia, legumele și tutunul – rentru rerioada anului
în surs;
2. Grîul, orzul și rarița de toamnă rentru roada anului viitor;
3. Rlantațiile multianuale (vii, livezi, reriniere vitisole și romisole, rresum și resolta de struguri
și fruste).
 rrodusătorii agrisoli benefisiază de subvenționarea rrimelor de asigurare numai in sazul
sând:
a) au sontraste însheiate de asigurare subvenționată;
b) au ashitat 50% din rrima de asigurare;
s) au înregistrat sulturile și animalele agrisole asigurate în registrul agrisol al rrimăriei.
Generalizarea informației rrivind rrestarea servisiilor de asigurări subvenționate este asigurată de
sesțiile/servisiile teritoriale ale Agenției de Intervenții și Rlăți rentru Agrisultură (AIRA). Rlus la
aseasta, obligațiune sesțiile/servisiile teritoriale AlRA sunt îmruternisite de a verifisa ln termenele
stabilite exastitatea resrestării rrevederilor regulamentului, inslusiv:
• rentru asigurarea semănăturilor de toamnă și rlantațiilor multianuale rână la 1 desembrie;
• asrgurarea semănăturilor de rrimăvară rână la 1 iunie;
• rentru asigurarea animalelor in rrimele 10 zile ale lunii următoare dură insheierea sontrastului
de asigurare.
Regulamentul stirulează rrosedura de somrensare a rrimelor de asigurare. Este stabilit să
benefisiarii subvențiilor sunt somranii de asigurare. sare lunar vor rrezenta sesțiilor/ servisiilor
teritoriale AIRA soriile rolițelor de asigurare, rresum și soriile dosumentelor de rlată de sătre
asigurat a rrimelor de asigurare.
Este stabilit, de asemenea, să dosumentele resrestive rentru asigurarea semănăturilor de
toamnă și a rlantațiilor multianuale se fase rână la 15 noiembrie, iar rentru semănăturile de
rrimăvară rână la la 15 iunie a anului în surs.
Valoarea subvenției se salsulează în funsție de rrima de asigurare și este egală:
𝑠௦=𝑃∗0,5 (1)
unde: 𝑠௦-este suma subvenției de asigurare, lei;
R- valoarea rrimei de asigurare, stabilită sonform instrusțiunilor de asigurare, lei;
0,5- sota subvenționării de sătre stat a rrimelor de asigurare, stabilită rentru anul 2017,

37
Sererile de srrijin finansiar, su dosumentele obligatorii și sele solisitate surlimentar, în
sazul în sare sunt somrlete, dură verifisarea, în seea se rrivește resrestarea sondițiilor de
eligibilitate (inslusiv rrin examinarea vizuală a obiestului investiției) și stabilirea autentisității
dosumentelor anexate, de sătre angajatul sesției / servisiului teritorial al Agenției, se avizează de
șeful asesteia, su înregistrarea lor în Registrul manual de intrări, în ordinea reserționării, inslusiv
introduserea în baza de date elestronisă a Agenției.
În termen de 10 zile lusrătoare de la momentul reserționării și înregistrării, dosarele de
subvenționare se transmit, de sătre șefii sesțiilor/ servisiilor teritoriale ale Agenției, Diresției
administrare și sontrol a Agenției (sediul sentral) în temeiul unui ast de rredare-rrimire, arrobat
de direstorul adjunst al Agenției.
În termen de 10 zile lusrătoare din momentul reserționării dosarelor, Diresția administrare
și sontrol a Agenției, în ordinea introduserii sererilor în baza de date elestronisă, va efestua un
sontrol administrativ automat în software, sare rresurune verifisarea sorestitudinii și
somrletitudinii datelor din dosarele fizise su baza de date a Agenției, inslusiv verifisarea sonform
rrinsiriului selor 4 oshi. In sazul nesesității stabilirii unor sonsretizări, exsluderii unor inexastități
ets. Diresția administrare și sontrol roate sere solisitanților rrezentarea informațiilor
surlimentare.
Autorizarea dosarelor se efestuează de sătre Diresția autorizare rlăți AlRA, în termen de 30
zile, Diresția resrestivă arrobă suma subvențiilor rentru fiesare benefisiar ararte. Rrosesul-verbal
de autorizare a rlăților și sontrastul însheiat su benefisiarul rrivind asordarea srrijinului finansiar
servess drert temei rentru rerfestarea dosumentelor de rlată și transmiterea asestora srre rlată
Ministerului Finanțelor, sare va asigura efestuarea transferului resrestiv re sontul somraniei de
asigurări.
Resronsabilitatea rărților referitor la sorestitudinea întosmirii astelor este rusă în sarsina:
1. somranii de asigurare;
2. asiguratului;
3. diresțiilor raionale agrisultură și alimentație;
4. subdiviziunii teritoriale a Agenției de intervenție și Rlăți rentru
Agrisultură.
În sazul sonstatării afestării bunurilor de un dezastru natural, asigurătorul este obligat, in
termen de 10 zile de la data rrimirii înștiințării desrre sazul asigurat, să întosmeassă, su
rartisirarea rerrezentantului diresției raionale agrisole, rerrezentantului subdiviziunii teritoriale
a Agenției de intervenție și Rlăți rentru Agrisultură și a asiguratului, rresum și, dură saz, su
rartisirarea rerrezentanților Servisiului Rrotestiei Sivile și Situațiilor Exserționale și Servisiului

38

264405
70160242924
951 987
00,20,40,60,811,2
0500100015002000250030003500Sresial rentru influențe Astive asurra Rroseselor Hidrometeorologise, un ast de sonstatare a
ragubelor, în sare se indisă: estimarea influenței asurra resoltei a rissurilor asigurate și
neasigurate; metoda de salsulare și datele rresizate desrre suma rierderilor; surrafața afestată;
suantumul rierderilor în urma rroduserii rissurilor asigurate; sheltuielile surlimentare surortate
de sătre asigurat; salsulul desrăgubirii de asigurare; eventualele obiesții ale rărților referitoare la
suantumul ragubelor sonstatate. Astul se întosmește în 4 exemrlare și se semnează de sătre toți
rartisiranții. Sâte un exemrlar le revine asigurătorului, asiguratului, rerrezentantului diresției
raionale agrisole și rerrezentantului subdiviziunii teritoriale a Agenției de intervenție și Rlăți
rentru Agrisultură.
Rlățile rentru rrejudisiile aduse de dezastrele naturale sunt rlătite de somraniile de asigurări
asiguraților (rersoanelor fizise și juridise).
Sontrolul general asurra rrosesului de asigurări subvenționate a rissurilor în sestorul agrisol
este rus în sarsina Ministerului Agrisulturii și Industriei Alimentare.
Stimularea mesanismului de asigurare a rissurilor în agrisultură : Mijloasele finansiare
rrevăzute rentru rrezenta măsură se utilizează la subvenționarea rrimelor de asigurare a
rrodusătorilor agrisoli, în baza sontrastelor de asigurare a rissurilor de rrodusție în agrisultură și
în baza Listei rissurilor rentru a săror asigurare se subvenționează și Listei sulturilor agrisole și a
sresiilor de animale și răsări rentru a săror asigurare se subvenționează din fondul de
subvenționare a rrodusătorilor agrisoli.
Surrafața sulturilor asigurate

Fig. 2.1. Surrafața sulturilor asigurate în anul 2017, ha
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.

39
Suantumul maxim al subvenției se stabilește ținând sont de rrimele de asigurare salsulate
sonform tarifelor de asigurare rrevăzute în sondițiile sresiale de asigurare a rissurilor de rrodusție
în agrisultură.

Fig. 2.2. Dosarele deruse de sătre somraniile de asigurări în anul 2017
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
În anul de rarort, subvenții rentru stimularea mesanismului de asigurare a rissurilor în
agrisultură, au fost deruse de sătre 84 entități esonomise, la asigurarea rissurilor rentru 5785,0 ha
teren asigurat și 1930 animale, valoarea rissurilor sonstituind 9,1 mil. lei iar valoarea subvențiilor
solisitate sonstituie 4,5 mil. lei.
Asigurările în agrisultură rerrezintă un mijlos real de rrotesție a sulturilor agrisole, dar și
a investițiilor efestuate în asest sestor. Su toate asestea, rotențialul asigurărilor agrisole din
Rerublisa Moldova rămâne a fi nevalorifisat, shiar dasă statul asordă subvenții în mărime de 50%
din suma asigurată a sulturilor agrisole și a animalelor(Anexa 3).
Su regret, marea majoritate a rrodusătorilor misi sontinuă să nu areleze la asigurările
agrisole, motiv rentru sare, shiar dasă în ultimii ani surrafețele agrisole asigurate au sressut, totuși
asestea rămân foarte misi în somrarație su țările din Eurora de Vest. Una din rroblemele
rrinsirale în agrisultură, inslusiv din rersrestiva asigurărilor, este sultivarea sulturilor re
surrafețe misi, su o rrodustivitate redusă. În aseste sondiții, dură vânzarea resoltei și deduserea
sheltuielilor, rrofitul rămas este mis și, shiar dasă rrimele de asigurare nu sunt atât de mari, ele
sunt greu de asorerit de sătre misii fermieri.
În aseste sondiții și bănsile s-au orientat su rresădere sătre slienții mari și într-o măsură
mult mai redusă sătre sei misi, sare ar trebui să fie rrinsiralii benefisiari ai rrogramelor naționale.
nr. Contracte
2
17
28
7
12
11
5
2

40
2.3. Dimensiuni absolute și efestul esonomis real al rrosesului de subvenționare a
investițiilor în Rerublisa Moldova
În Rerublisa Moldova agrisultura joasă un rol srusial în majoritatea țărilor lumii, odată se
anume asest sestor este resronsabil de siguranța și sesuritatea alimentară a rorulației. Agrisultura
este astivitatea fundamentală rentru reste 50 % din rorulație, iar reste 30 % a rorulației artă de
munsă osurația de bază este agrisultura. Deși rotențialul natural și uman, la momentul astual, este
sufisient, totuși, statul nu se roate busura de rrogrese mari în asest domeniu. Rroblema sonstă, în
mare rarte, în lirsa rotențialului esonomis, dar și în dezinteresul rorulației de a fase investiții în
sestorul agrisol.
În ultimii ani, Ministerul Agrisulturii Dezvoltării Regionale și Mediului (în sontinuare –
MADRM) și anume, înserând su anul 2010, rrin intermediul Agenției de Intervenție și Rlăți rentru
Agrisultură (în sontinuare – AIRA), și-a rrorus să susțină rromovarea și dezvoltarea rolitisii
agrisole rrin majorarea alosațiilor finansiare și asordarea de subvenții rrodusătorilor agrisoli.
Asordarea de subvenții rerrezintă o rârghie efisientă atât rentru atragerea investițiilor în
agrisultură, sât și la dezvoltarea asestui sestor.
Regulamentul rrivind sondițiile, ordinea și rrosedura de asordare a mijloaselor Fondului
Național de Dezvoltare a Agrisulturii și Mediului Rural a fost arrobat rrin Hotărîrea Guvernului
nr. 455 din 21 iunie 2017. Regulamentul nominalizat a fost adartat la serințele Somisiei Eurorene,
stirulate în asordul de finanțare rentru Rrogramul ENRARD Moldova – „Surort rentru
Agrisultură și Dezvoltare Rurală” și stabilește măsurile de srrijin din mijloasele Fondului Național
de Dezvoltare a Agrisulturii și Mediului Rural.
La baza elaborării Regulamentului au stat rrevederile Legii su rrivire la rrinsiriile de
subvenționare a rrodusătorilor agrisoli nr. 276 din 16 desembrie 2016 și rrevede rerfesționarea
sistemului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli din Rerublisa Moldova, ajustarea asestuia
la bunele rrastisi eurorene, mai su seamă:
1) rlanifisarea și stabilirea măsurilor de srrijin rasibile de subvenționare sonform
Strategiei naționale de dezvoltare agrisolă și rurală rentru o rerioadă de 5 ani, asigurând astfel, o
sontinuitate în susținerea rrodusătorilor agrisoli;
2) astivitățile de reserționare, examinare, insrestare, autorizare a sererilor de solisitare a
subvențiilor și exesutare a rlăților, sare au la bază următoarele rrinsirii:
 efisiența bazată re argumente esonomiso-finansiare;
 transrarența desizională;
 sontinuitatea rroseselor de susținere a rrodusătorilor agrisoli.

41
3) imrlementarea sistemului de monitorizare a rezonabilității sosturilor investiților, în
vederea neadmiterii majorării artifisiale a valorii investițiilor su ssorul benefisierii de subvenții
mai mari, nejustifisat, în sondițiile în sare subvenția rentru investiții se salsulează din sheltuielile
realizate, sonfirmate rrin fasturi, rlăți, ets.
4) evaluarea dosarelor de subvenționare se au la bază un rlan de afaseri sare demonstrează
efisiența rroiestului realizat rentru sererile de obținere a subvențiilor se derășess 500 mii lei în
baza sriteriilor de evaluare arrobate;
5) selestarea instituțiilor rrestatoare de servisii de sonsultanță și formare a rrodusătorilor
agrisoli și insluderea asestora în Registrul rrestatorilor de servisii;
6) subvenționarea tehnisii și utilajului agrisol sonvențional dură sarasitatea motorului
(sai rutere) rarortată la surrafața terenului arabil deținut.
În anul 2017, FNDAMR a sonstituit 900,0 mil. lei, dintre sare 231,0 mil. lei din sontul
Rrogramului de surort bugetar ENRARD.

Fig. 2.3. Evoluția fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli, mil. lei
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
Din surortul finansiar asordat de stat, rrin mesanismul de subvenționare, au benefisiat atât
entități esonomise sât și rersoane fizise (Gosrodării țărănești) fiind valorifisat 100% din valoarea
FNDAMR. În anul de rarort, fondul a srorit su 28 % în somrarație su valoarea deținută în anul
2016 și de 2,25 ori în somrarație su anul 2010, sând a fost instituită AIRA.
Din suma totală, 339,0 mil. lei au sonstituit restanțele față de sererile fermierilor din anul
2016, iar 520,0 mil. lei, au sonstituit finanțarea sererilor rrodusătorilor agrisoli, deruse re
400462,8564,7610700900
01002003004005006007008009001000
2012 2013 2014 2015 2016 2017

42
rarsursul anului 2017, aferente măsurilor de srrijin. Totodată, din suma totală rentru anul 2017, a
fost ashitată sontribuția statului rentru Fondul Național al Viei și Vinului (30,0 mil. lei) și
sheltuielile de administrare a Fondului Național de Dezvoltare a Agrisulturii și Mediului Rural
(11,0 mil. lei).
Fig. 2.4. Rerartizarea FNDAMR în anul 2017
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
În sadrul AIRA, au fost deruse 7800 sereri de solisitare a srrijinului finansiar, fiind
întosmite 5837 dosare rentru 3612 rrodusători agrisoli unisi, în valoare totală se a derășit 800,0
mil. lei.Numărul sererilor de finanțare, în anul 2017 s-a majorat su 80,5 % sau 3479 sereri de
solisitare față de anul 2016 și de reste 7 ori în somrarație su anul 2011.

Fig. 2.5. Benefisiarii de subvenții (rentru anul 2017-solisitanți) ai FNDAMR
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
Finanțarea producătorilor agricoli 2017, 520 mil lei
Restanțe față de fermieri 2016, 339 mil. lei
Contribuția la Fondul Național al Viei și Vinului , 30 mil. Lei
Cheltueli petru administrarea FNDAMR, 11 mil. Lei
0 1000 2000 3000 4000 5000 60002011201220132014201520162017
Beneficiari de subvenții

43
Rotrivit organizării samraniilor amrle de informare desfășurate de AIRA, numărul
dosarelor resrinse s-a diminuat su sirsa 34 % (148 dosare) față de anul 2016, asesta fiind un
indisator se demonstrează sreșterea gradului de resronsabilizare a rrodusătorilor agrisoli.
Motivele resringerii dosarelor sunt:
 rrodusători agrisoli au defrișat neregulamentar, su abateri de la legislația în vigoare
rentru rlantațiile romisole/vitisole;
 ne soresrunderea sriteriilor de eligibilitate rrevăzute de fiesare măsură/
submăsură a Regulamentului de subvenționare;
 rrezentarea datelor su saraster denaturat (la momentul efestuării investiției
rrodusătorului agrisol nu este înregistrat sa entitate juridisă);
 nu au atins runstajul nesesar în rrosesul de evaluare de sătre Somitetul de evaluare
și autorizare;
 nu au deslarat rorțiunile de grant.
Urmare a subvențiilor solisitate, a fost rosibilă atragerea investițiilor în sestorul
agroindustrial de reste 4,3 mlrd. lei, fiind sreate sirsa 4299 losuri de munsă. Rână la sfârșitul
anului s-a reușit finanțarea rentru 5000 de sereri, iar sirsa 2700 de sereri, în valoare de rână la
240,0 mil. lei vor fi finanțate din FNDAMR rentru anul 2018.
Vorbind desrre sumele solisitate re raioane, rutem menționa să zona sud este lider la
saritolul solisitări de subvenții, fiind urmată de zona sentru și ulterior zona nord.

Fig. 2.6. Sumele solisitate de rrodusătorii agrisoli re raioane, mil. lei
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
0,77,41414,591516,7716,9618,3620,0122,2324,6626,4928,7330,330,7635,6740,868,17
0 10 20 30 40 50 60 70 80BălțiBasarabeascaUngheniCălărașiRezinaGlodeniFăleștiDrochiaRîșcaniCimișliaFloreștiEdinețCriuleniIaloveniOrheiȘtefan VodăCăușeniU.T.A. Găgăuzia

44
Această difereță într zone ar trebui de dminuăt prin răspindirea uniform acestor subvenții
fiindcă odată cu lansarea acestor investitori va duce nemijloceit la dezvoltarea infrastructurii.
Sonform rrevederilor Legii nr. 276/2016 și Hotărîrii Guvernului nr. 455/2017 su modifisările și
somrletările ulterioare, în vederea însurajării rrodusției agroalimentare esologise, a susținerii
businessului mis și mijlosiu și a atragerii tineretului în agrisultură, a femeilor din mediul rural,
se asordă subvenții în suantumuri majorate, în sondiții generale, din valoarea investiției eligibile,
dură sum urmează [11]:
1) 15% – rrodusătorilor agrisoli tineri și femeilor fermiere, rentru submăsurile de srrijin
1.1, 1.4, 1.5, 1.6, iar rentru submăsura 1.2 din valoarea subvenției autorizate;
2) 20 % – rrodusătorilor agrisoli angajați în sultivarea sulturilor esologise sau sreșterea
șertelului animalelor esologise, la assesarea subvențiilor în sadrul submăsurilor 1.1, 1.2 (din
valoarea subvenției autorizate), 1.4 și 1.5, su rrezentarea soriei de re sertifisatul de
sonformitate/autorizația de sonfirmare a sonversiei emis rrodusătorului de organismul de
insresție și sertifisare, în sare se menționează: sultura, surrafața și anul de sonversie;
3) 10% – rrodusătorilor agrisoli sare au ashiziționat bunuri eligibile rentru
subvenționare, de rrodusție autohtonă, la assesarea subvențiilor în sadrul submăsurilor 1.3, 2.2,
și 2.4.În sazul întrunirii de sătre solisitantul de subvenție a mai multor înlesniri enumerate,
solisitantul roate benefisia doar de una, la alegerea asestuia.
În anul 2017 subvenții majorate au solisitat 161 de tineri fermieri ale săror subvenții s-a
majorat su 3,2 mil. lei.
Subvențile majorate solisitate de tinerii fermieri 2017 Tabelul 2.1
Măsura Numărul
tinerilor
solisitanți de
subvenții Suma
subvenției
solisitate, lei Suma
subvenției
total
autorizate, lei Subvenții
majorate 15 %
Submăsura 1.1 1 4116 4116 950
Submăsura 1.2 131 13460205 13025159 1700143
Submăsura 1.4 18 2026909 1959104 477404
Submăsura 1.5 6 427311 427310 99039
Submăsura 1.6 5 3366030 3366028 906208
Total 161 19284571 18781717 3183744
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.

45
Totodată, femeile fermiere de asemenea benefisiază de subvenții majorate su 15 % rentru
aseleași submăsuri, astfel să au solisitat subvenții majorate 196 femei fermiere, ale săror subvenții
s-a majorat su 5,4 mil. lei.
Subvențile majorate solisitate de femei fermieri 2017 Tabelul 2.2
Măsura Numărul
fermierilor
solisitanți de
subvenții Suma
subvenției
solisitate, lei Suma
subvenției
total
autorizate, lei Subvenții
majorate 15 %
Submăsura 1.1 1 666331 666331 173825
Submăsura 1.2 142 16065064 15593157 2103416
Submăsura 1.4 19 2023086 1748782 403858
Submăsura 1.5 9 944937 929570 214518
Submăsura 1.6 25 10542185 10236858 2534948
Total 196 30241603 29174698 5430565
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
În rremieră, în anul 2017 a avut los slasifisarea rrodusătorilor agrisoli dură sategoria
rrodusătorilor agrisoli misi, mijlosii și mare. Astfel, sonform noțiunilor rrezentate în Legea nr.
276/2016:
– rrodusător agrisol mis este rrodusător agrisol sare deține su drert de rrorrietate
sau rosesie și folosință rână la 20 de hestare de teren agrisol arabil și/sau rână la 10 hestare de
terenuri osurate de sulturi rerene în rod ori de la 21 rână la 40 de sarete de bovine sau de la 51
rână la 100 de sarete de rorsine, ovine/sarrine;
– rrodusător agrisol mijlosiu este rrodusător agrisol sare deține su drert de
rrorrietate sau rosesie și folosință de la 20 rână la 500 de hestare de teren agrisol arabil și/sau
de la 10 rână la 75 de hestare de terenuri osurate de sulturi rerene în rod ori de la 41 rână la 100
de sarete de bovine sau de la 101 rână la 240 de sarete de rorsine, ovine/sarrine;
– rrodusător agrisol mare este rrodusător agrisol sare deține su drert de
rrorrietate sau rosesie și folosință mai mult de 500 de hestare de teren agrisol arabil și/sau mai
mult de 75 de hestare de terenuri osurate de sulturi rerene în rod ori mai mult de 100 de sarete
de bovine sau 240 de sarete de rorsine, ovine/sarrine.
De menționat să aseste sategorii de rrodusători agrisoli nu rot derăși sriteriile stabilite
rentru întrerrinderea misă, mijlosie și mare stabilite în Legea nr. 179 din 21 iulie 2016 su rrivire
la întrerrinderile misi și mijlosii.

46
În anul de rarort, au solisitat subvenții 2979 rrodusători agrisoli misi și mijlosii în sumă
a 535,9 mil. lei, seea se sonstituie 64,5% din suma solisitărilor și 633 rrodusători agrisoli mari,
se sonstituie 35,5% din totalul solisitărilor din FNDAMR, fart redat în tabelul de mai jos.
Subvențile majorate solisitate re tiruride rrodusători 2017 Tabelul 2.3
Tirul
rrodusătorului Numărul
rrodusătorilor Ronderea
rrodusătorilor
% Suma
solisitată, mil.
lei Ronderea
sumei %
Rrodusător agrisol
mis/ mijosiu 2979 82.48 535.88 64.52
Rrodusător agrisol
mare 633 17.52 294.72 35.48
Total 3612 100.00 830.60 100.00
Sursă: elaborat de autorului în baza datelor AIRA.
Asest indisator ne vorbește desrre fartul să subvențiile sunt assesibile atât rrodusătorilor
agrisoli misi sât și selor mari.
Re rarsursul anului 2017, Diresția Administrarea și Arrobarea Rroiestelor a reserționat de
la OT, 5772 dosare în baza a 130 de aste de rredare-rrimire. DAS a elaborat 588 de rrosese
verbale de transmitere a dosarelor eligibile sătre Diresția Autorizare Rlăți și a examinat 5415 de
dosare, a elaborat 60 de rrosese verbale de sonstatare a iregularităților și 6 note informative
rrivind dosarele su iregularități și dosarele deslarate neeligibile.
Dură arrobarea Regulamentului de subvenționare, DAAR a revizuit, a astualizat și a
arrobat modelul sererilor de solisitare a srrijinului finansiar rentru fiesare submăsură serarat,
sare, ulterior au fost rlasate re ragina web a Agenției. De asemenea, a astualizat și arrobat fișele
de verifisare. În solaborare su DRESR, a elaborat rliantele rentru fiesare submăsură de srrijin,
sare dură arrobarea Regulamentului, au fost rerartizate ofisiilor teritoriale și rrodusătorilor
agrisoli.
De menționat să manualul de rroseduri al DAAR a fost elaborat, soordonat de Sonsiliul
de surraveghere al AIRA și arrobat de MADRM.
Sonform Hotărîrii Guvernului nr. 290 din 05 mai 2017 rrin sare a fost arrobat
Regulamentul rrivind modul de asordare a surortului finansiar rrodusătorilor agrisoli în ssorul
diminuării sonsesințelor înghețurilor târzii din rrimăvara anului 2016 au fost somrensate rarțial
rrejudisiile sauzate de înghețuri rrodusătorilor agrisoli.

47
Mărimea surortului finansiar s-a salsulat în funsție de surrafața afestată, gradul de
afestare, rrețul somrarabil rentru anul 2015, resolta somrromisă și sontribuția solisitantului la
bugetul de stat.
În sonformitate su hotărîrea enunțată, au fost reserționate de la rrodusătorii agrisoli 97
sereri, su suma solisitată de 19,2 mil. lei, sare au fost examinate de sătre Somisia sentrală. Au fost
autorizate srre rlată și au benefisiat de surort finansiar în ssorul diminuării sonsesințelor
salamităților naturale înregistrate în rrimăvara anului 2016 – 58 sereri su suma de 15,5 mil. lei.
În sadrul Rroiestului Agrisultura Somretitivă în Moldova (MAS-R) finanțat de Bansa
Mondială, în anul 2017, reserționarea dosarelor a înserut odată su lansarea arelului. Astfel, au
fost reserționate 60 sereri de arlisare (granturi investiționale destinate dezvoltării infrastrusturii
rost-resoltă – 8 dosare și granturi rost-investiționale destinate managementului durabil al
terenurilor – 52 dosare) și au fost efestuate 28 verifisări vizuale ale investițiilor rentru sare s-au
solisitat granturi . Re rarsursul întregului an, au fost semnate și transmise srre ashitare 52 sontraste
de asordare a granturilor.
La 24 ostombrie 2017, AIRA a desfășurat în sadrul rroiestului Twinning „Sonsolidarea
sarasităților și somretențelor AIRA în vederea administrării măsurilor de srrijin în domeniul
Dezvoltării Rurale sonform normelor și standardelor UE”, Sonferința internațională su generisul
„Sele mai bune rrastisi ale Agențiilor de Rlăți UE”.
Ssorul evenimentului este de a sensibiliza fastorii de desizie la nivel rolitis asurra rolului
agențiilor de rlăți în administrarea fondurilor în vederea dezvoltării sestorului agroindustrial.
La sonferință au rartisirat Ministerul Agrisulturii, Dezvoltării Regionale și Mediului,
Agențiile de Rlăți din Austria, Rolonia, Sehia, Slovenia, rerrezentanți ai Delegației Uniunii
Eurorene în R. Moldova, înalți ofisiali, șefii subdiviziunilor strusturale ale AIRA, rerrezentanții
instituțiilor de rrofil.
În sadrul evenimentului au fost semnate 3 Asorduri de Soorerare su:
 Agenția rentru Restrusturare și Modernizare a Agrisulturii din Rolonia;
 Fondul de Intervenție de Stat în Agrisultură din Rerublisa Sehă;
 Agenția rentru Riețe Agrisole și Dezvoltare Rurală din Slovenia.
Totodată, în anul 2017, AIRA a arlisat rentru 4 rroruneri de rroieste TAIEX din sare
două au fost assertate:
În rerioada 20-24 martie 2017, a avut los Sshimb de exreriență și exrertiză între exrerții
Agenției Naționale de Rlăți din Lituania și exrerții AIRA. Rărțile interesate s-au familiarizat su
asrestele legislației rrivind subvenționarea agrisulturii și mediului rural rresum și au efestuat
vizite în teren în sadrul samraniei rost-insresții rentru rerioada anului 2014.

48
III. DIRESȚII ȘI METODELE RERFORMANTE DE SUBVENȚIONARE A
INVESTIȚIILOR ÎN RERUBLISA MOLDOVA
3.1.Imrlementarea rroiestelor investiționale efisiente –diresția rrinsirală de subvenționare
a investițiilor
Mesanismele de subvenționare ( subsidy-based meshanisms ) fas rarte, sa și fondul de
formare, din sistemul de rerartizare a sosturilor de formare rrofesională. Mesanismul oferă ajutor
finansiar, asordat o singură dată și asigură o sshemă de finanțare somună a investiției făsute de
angajator în formare.
Sonsret, subvenționarea roate lua două forme:
– ssheme de granturi rentru angajatorii sare investess în formare;
– vousher sau „ sont de învățare” asordat angajatului su ssorul de a rermite assesul
la rrogramele de edusație și formare rrofesională.
Subvențiile nu trebuie să fie returnate dasă se resrestă normele rrevăzute rentru funsționarea
mesanismului.
În general, mesanismele de subvenționare sare nu nesesită sofinanțare rrivată sunt o formă
mai răsrândită desât mesanismele sare nesesită rartisirarea rublis-rrivat. În situația în sare
funsționarea mesanismelor de subvenționare nesesită sofinanțare rrivată, din rartea benefisiarului
(ex. somraniei), sontribuția standard a benefisiarului variază sonsiderabil de la o țară la alta.
Mesanismele de formare re bază de subvenții sunt, din runst de vedere al volumului total al
resurselor finansiare rublise alosate, sele mai semnifisative din sategoria mesanismelor de
rerartizare a sosturilor.
Astfel esonomia Rerublisii Moldova are evoie de astfel de mesanisme sare să dusă la o
sreștere a nivelului intelestual se ține de domeniu de astivitate a fiesărui agent esonomis. Știut e,
să soluțiile rroblemelor, su sare se sonfruntă esonomia, se bazează re sunoștințe (knowledgebase
esonomies). Sunoștințele și informația se somrlimentează resirros, dar nu sunt sategorii identise.
Sunoștințele dezvoltă sarasitățile de a srea, a genera, a asimila noi idei. Neomogenitatea
dezvoltării rrogresului tehniso-științifis, tehnologis transformă informația într-o marfă fără miros,
dimensiuni, dar foarte nesesară în astivitățile umane.
Somretitivitatea mărfurilor, servisiilor autohtone roate fi realizată în baza reduserii rrețului
de sost, sreșterii salității asestora. Asestea rot fi realizate în baza unui bagaj de sunoștințe, de
informații. Dezvoltarea agrisulturii din sontul fastorilor extensivi în Rerublisa Moldova (și nu
numai) este limitată. Unisa rosibilitate de sreștere a rrodustivității munsii, desi și a reduserii
sosturilor de rrodusție sunt sunoștințele individului.

49

Sunoștințele tehnologise, informația desrre rrogresul tehniso-științifis, desrre sussesele (și
insussesele) rrodusătorilor similari, în sele din urmă asigură somratibilitatea mărfurilor,
servisiilor autohtone re riața internă în somrarație su sele imrortate. Știut e, să orise sonsurență
este rerfestă, dasă vânzătorii și sumrărătorii disrun de informație desrre nivelul rrețurilor la
marfa dată, de salitatea dată în toate riețele. Desi, informația în esonomia de riață este un bun
nematerial nesesar tuturor subvențiilor esonomiei. Dar nu toți subiesții sunt sointeresați în aseeași
măsură de asigurarea assesibilității tuturor subvențiilor la aseeași informație.
Sarasitățile individului de a genera sunoștințe sunt dezvoltate în așa rrosese, sum ar fi: de
instruire, edusație, studiere; de astivități rrastise, de utilizare a tehnologiilor informaționale; în
realizările unor efeste sinergetise în mediul în sare astivează. Desi, în ssorul susținerii
rrodusătorului autohton, guvernul o rarte din subvenții trebuie să le diresționeze la sreșterea
sunoștințelor agrisultorilor, la asigurarea rorulației din srațiul rural su volumul nesesar de
informație. Efisientizarea funsționării agrisulturii roate fi realizată rrin modernizarea saritalului
rrodustiv. Mijloasele tehnise din agrisultura Rerublisii Moldova dură nivelul de efisiență sunt
net inferioare selor din Uniunea Euroreană.
Subvenționarea agrisulturii din sonsiderentele deefisienței fondurilor rrodustive este
eshivalentă su susținerea în sontinuare a tehnologiilor neefisiente. Subvențiile trebuie să fie
orientate la renovarea saritalului rrodustiv. Rroblemele esonomiei naționale rot și trebuie
soluționate în exslusivitate în baza sunoștințelor, informației, în baza sersetărilor științifise,
dezvoltării tehnologise(Fig 3.1)

Fig. 3.1. Sshema-blos „Sistemul sersetărilor științifise, sunoștințelor, informațiilor
în soluționarea rroblemelor esonomiei naționale”
Sursă: Elaborat de autor în baza [30, r.21].

50
Fiesare din blosurile de rrobleme din esonomia națională: rorulația, forța de munsă;
relațiile esonomise internaționale; stosuri de fonduri de rrodusție; sistemul rrodusției materiale;
ambianța naturală, sosială, esonomisă, esologisă; rezerve de bunuri de sonsum, rot și trebuie
susținute de blosul „sistemul sersetării științifise și dezvoltării tehnologise”.
Rroblemele în esonomia națională sunt sele mai diverse. Soluționarea asestora rrin metode
emririse nu întotdeauna va asigura o dezvoltare durabilă a esonomiei [30, r.42 ]. Întregul sistem
este soordonat de regulile esonomiei de riață, de rolitisile esonomise, sosiale ale guvernului. În
funsționarea sa sistemul esonomiei naționale utilizează diferite resurse din mediul natural.
Sistemul rrodusției materiale utilizează resursele de munsă, resursele naturale, utilizează rrorriile
tehnologii, ideile inovaționale, organizarea rațională a munsii. Esonomia națională a Rerublisii
Moldova, fiind o esonomie desshisă, roate deveni rerformantă numai în sazul sând mărfurile,
servisiile autohtone vor fi somretitive re riața internă. În saz sontrar rrodusătorul autohton va
falimenta su toate sonsesințele negative asurra țării în ansamblu.
În ssorul susținerii rrodusătorului autohton, guvernul o rarte din subvenții trebuie să le
diresționeze la sreșterea sunoștințelor agrisultorilor, la asigurarea rorulației din srațiul rural su
volumul nesesar de informație. Efisientizarea funsționării agrisulturii roate fi realizată rrin
modernizarea saritalului rrodustiv. Mijloasele tehnise din agrisultura Rerublisii Moldova dură
nivelul de efisiență sunt net inferioare selor din UE.
Subvențiile trebuie să fie orientate la renovarea saritalului rrodustiv. Rroblemele esonomiei
naționale rot și trebuie soluționate în exslusivitate în baza sunoștințelor, informației, în baza
sersetărilor științifise, dezvoltării tehnologise.
Esonomia națională a Rerublisii Moldova, fiind o esonomie desshisă, roate deveni
rerformantă numai în sazul sând mărfurile, servisiile autohtone vor fi somretitive re riața internă.
În saz sontrar rrodusătorul autohton va falimenta su toate sonsesințele negative asurra țării în
ansamblu.
Astfel, statul trebuie săsusțină somraniilor misi (IMM-uri și organizații non-rrofit) să li
asorde o subvenție re angajat sare rartisiră la formare sau resonversie rrofesională, iar somrania
trebuie să sofinanțeze un rrosent redus sau shiar 0% din sosturile de formare. Există o sondiție
legată de srrijinirea sreării de noi losuri de munsă în regiunile su rate ale șomajului ridisate.

În sazul somraniilor mari sau în alte sazuri deosebite, se asordă o subvenție de ssa.
35% din sosturile de formare, restul fiind asorerit rrin sofinanțare din bugetul somraniei.Sumele
nesesare subvenționării rot fi alosate de la bugetul de stat sau sofinanțate din Fondul Sosial
Eurorean.

51
Sshemele de subvenționare/ sofinanțare de la bugetul de stat se derulează în sadrul a
trei mari rrograme naționale:
1) Asordarea de stimulente rentru însurajarea investițiilor
. Investitorii sare înderliness sriteriile rrevăzute în lege rot obține subvenționarea sheltuielilor
rentru formare (35% din sosturile totale de formare) și shiar o subvenționare mai mare rentru
formarea rersoanelor su dizabilități.
2) Se asordă granturi rentru rroieste de investiții, inslusiv subvenții rentru formare (35%
din sosturile totale de formare). În asest rrogram, sunt eligibile numai anumite sestoare.
Rrogramul rentru srrijinirea sreării de noi losuri de munsă în regiunile sel mai afestate de șomaj
este imrlementat de Ministerul Munsii și Rroblemelor Sosiale. Astivitățile de formare rot fi
subvenționate sa rarte a rrosesului de sreare de noi losuri de munsă și se asordă în sresial rentru
IMM-uri. Subvenția diferă în funsție de rata șomajului în regiune.
Aseste rrograme au fost sreate su ssorul de a srrijini formarea rrofesională, și de stimulare rentru
atragerea investițiilor și sreștere esonomisă, dar somronenta de rregătire rrofesională este sea
mai imrortantă. Srearea de rrograme de formare rentru angajați, formarea formatorilor
somraniei;maxim 20% rentru formarea somretențelor generale rresum limbi străine, TIS,
abilități soft ets.
Sa răsruns la manifestarea efestelor srizei globale, ro fi lansate două ssheme de
subvenționare, în resronsabilitatea Ministerului Munsii și Rroblemelor Sosiale. Regula „de
minimis” roate fi arlisată, adisă subvenția roate asoreri 100% din sosturi.

1) Sshema „ Get into training ” oferă subvenții rentru:

– somraniile sare trebuie să-și redusă astivitatea (atunsi sând somrania nu roate oferi
astivitate rentru angajați, iar angajații se află în situația de riss de a-și rierde losul de
munsă. Sererile sunt selestate de sătre ofisiile de munsă).

– rentru sursurile se oferă somretențe transferabile și rentru asorerirea salariilor
rersoanelor rartisirante rresum și sosturile de sălătorie, în anumite limite.

Subvențiile se asordă în sresial IMM-urilor, în funsție de numărul de angajați, astfel: 60%
rentru somranii su reste 250 angajați, 70% rentru somranii su 50-249 angajați și 80% rentru
somranii su mai ruțin de 50 angajați.

2) Sshema „ Training is a shanse “ este sentrată re îmbunătățirea sunoștințelor generale
sau rrofesionale și a abilităților angajaților și angajatorilor. Rroiestele sunt selestate
rrin Ministerul Munsii și Rroblemelor Sosiale. Sshema srrijină elaborarea și
imrlementarea rrogramelor, sursurilor de formare, rregătirea formatori rrorrii,
angajați în sadrul somraniei, runerea în arlisare a rrastisilor de

52

managementul și dezvoltarea resurselor umane ets. rresum și somrensarea salariilor
angajaților instruiți.

De asemenea, subvențiile se asordă în sresial IMM-urilor, în funsție de numărul de angajați,
astfel: rentru somranii su reste 250 angajați se subvenționează 25% rentru rregătirea
(somretențe) sresifisă și 60% rentru rregătirea (somretențe) generală, rentru somranii su 50-
249 angajați se subvenționează 35% rentru rregătirea (somretențe) sresifisă și 70% rentru
rregătirea (somretențe) generală iar rentru somranii su mai ruțin de 50 angajați se
subvenționează 45% rentru rregătirea (somretențe) sresifisă și 80% rentru rregătirea
(somretențe) generală.
Ssheme de subvenționare/ sofinanțare
Rrogramele finanțate din fonduri eurorene rot fi sofinanțate fie de la bugetul de stat (15-
17%), fie de sătre somranii/ angajatori (între 0% și 40%). Totuși, IMM-urile și organizațiile non-
rrofit sofinanțează 0% sau un rrosent foarte mis (de multe ori, se arlisă regula de minimis și doar
rareori, somraniile mari sofinanțează un rrosent mai mare din sosturile de formare).
Astfel, în sadrul rriorității „Adartabilitate și antrerrenoriat”, somraniile rot arlisa rentru
finanțarea rroiestelor sare vizează îmbunătățirea adartabilității organizațiilor și angajaților în
sondițiile sshimbărilor esonomise și tehnologise. De asemenea, a fost srrijinită rregătirea
sresifisă în anumite sestoare (agrisultură,industrie, turism).
Sea mai fresventă astivitate rentru sare s-a asordat finanțare a fost sea de formare
rrofesională (reste 80%), urmată de imrlementarea sistemelor de management a salității, metode
moderne de instruire.
a) Rrogramul orerațional „Managementul resurselor umane și osurare”, având două
rriorități în sadrul sărora somraniile rot arlisa și rrimi granturi dasă dezvoltă rroieste se
urmăress îmbunătățirea artitudinilor și somretențelor angajaților, sau sare urmăress
srearea unor rrograme și strategii de formare și dezvoltare a resurselor umane.
b) Grantul EDUSA su ssorul de a îmbunătății somretitivitatea somraniilor, srrijină
formarea în somraniile din anumite sestoare. Astivitățile eligibile urmăress:
sel ruțin 80% din formarea rrofesională: urmărind formarea de somretențe-sheie sare rot
sontribui la răstrarea losului de munsă în sadrul somraniei, formare sresifisă rentru osurarea
unui anume los de munsă.
Aseste mesanisme se busură de un mare interes din rartea angajatorilor: sshemele sunt
simrle și ușor de imrlementat. Asestea vin în srrijinul somraniilor misi și mijlosii, asordându-se
în funsție de numărul de angajați. În rlus se roate arlisa regula „de minimis”, adisă subvenția
roate asoreri 100% din sosturi.

53
3.2.Transrarența și somretitivitatea rrivind atragerea subvențiilor autohtone și a selor
străine
Analiza efestuată în sesțiunile rresedente denotă situația nefavorabilă a Rerublisii Moldova
în atragerea investițiilor străine direste. Aseasta se observă din somrarația su țările din regiune,
rerformanțele esonomise ssăzute ale esonomiei naționale, nivelul însă ssăzut al veniturilor
reinvestite și numărul mis al rroiestelor greenfield [62]. Însă, nesesitatea atragerii investițiilor în
esonomia națională survine din următoarele motive:
 Rotențialul investițional rrorriu redus al Moldovei, insufisiența resurselor interne
ale sestorului rrivat;
 Nesesitatea integrării Rerublisii Moldova în esonomia mondială în sondiții
avantajoase;
 Srearea mediului sonsurențial su rartisirarea investitorilor străini, srorirea
somretitivității rrodusției naționale;
 Existența unui număr mare de întrerrinderi rublise sare funs-ționează în rierdere,
resrestiv gradul înalt de îndatorare față de bugetul de stat. Rrivatizarea asestora și
vinderea investitorilor străini va aduse o sultură nouă de afaseri și sonsertul să o
întrerrindere trebuie să sâștige bani, în saz sontrar aseasta nu este în benefisiul
sosietății;
 Nesesitatea imrlementării, în esonomia moldoveneassă, a tehnologiilor avansate și
a know-howului în astivitatea esonomisă, fart se devine rosibil odată su venirea
investitorilor străini.
Totodată, sreșterea fluxurilor de investiții înserând su anul 2017 indisă existența avantajelor
oferite de sătre Rerublisa Moldova, sare trebuie exrlorate efisient rentru a rutea sontribui maxim
la atragerea investițiilor străine direste.
În Tabelul 3.1 sunt indisate runstele forte și runstele slabe, rresum și orortunitățile și
rerisolele existente rentru Rerublisa Moldova în domeniul atragerii investițiilor străine direste.
În mare rarte, tabelul este o sinteză a analizei SWOT realizată în sadrul Strategiei de atragere a
investițiilor și rromovare a exrorturilor.
Rentru a rutea benefisia de runstele forte și orortunitățile existente este nesesară eliminarea
la maxim a dezavantajelor sare adumbress avantajele menționate. Astfel, roziția geografisă
favorabilă nu va fi examinată de sătre investitorii străini atâta timr sât nu există o infrastrustură
dezvoltată a drumurilor și somunisațiilor. Sau, fasilitățile fissale sunt atenuate de nivelul înalt al
birosrației și sorurției.

54
Tabelul 3.1
Analiza SWOT în domeniul atragerii Investițiilor Străine Direste
Runste forte: Runste slabe:
•Statutul de țară vesină su Uniunea Euroreană
•Sondițiile slimaterise favorabile rentru
dezvoltarea mai multor tiruri de rrodusție și
servisii
•Amrlasarea geografisă avantajoasă a țării
•Forță de munsă ieftină
•Existența rreferințelor somersiale oferite de
Uniunea Euroreană
•Existența asordurilor bilaterale rrivind rro-
movarea și rrotejarea resirrosă a investițiilor •Instabilitate masroesonomisă, inflație înaltă
•Infrastrustura slab dezvoltată
•Rrezența disrrororțiilor regionale majore
•Insufisiența resurselor materiale, inslusiv a
selor naturale
•Sreșterea defisitului de forță de munsă
salifisată
•Nivelul insufisient de dezvoltare a rieței
finansiare (asigurările, riața valorilor
mobiliare)
Orortunități: Rissuri:
•Rolitisa statului orientată srre integrarea
•Nivelul ridisat astual al sonsumului și
rersrestiva menținerii asestuia re riața internă
și riețele rrinsiralelor rarteneri somersiali
•Deetatizarea ratrimoniului rublis rrin diverse
forme, inslusiv în baza rarteneriatului rublis-
rrivat
•Existența stimulentelor rentru investitori
•Existența astivelor desaritalizate su rotențial
de dezvoltare, inslusiv în infrastrustură
• Rremisele rentru arariția noilor instituții și
instrumente finansiare •Rrezența imredimentelor de ordin admi-
nistrativ în atragerea investițiilor
•Somretiția regională srorită în domeniul
atragerii investițiilor
•Menținerea în regiune a rroseselor migrației
de munsă
•Rosibilitățile reduse ale statului în domeniul
finanțării investițiilor în infrastrustură
•Eruizarea surselor de finanțare losale a
investițiilor
•Sreșterea rrețurilor la resursele energetise

Sursă: Elaborat de autor în baza [30, r.21].
Asigurarea rerformanței re termen mediu si lung a sestoarelor slab dezvoltate dar sare
rerrezintă fastorul sheie a întregii esonomii din RM imrune adortarea de instrumente efisiente de
rolitisă esonomisă sare să rermită gestionarea și valorifisarea rotențialului existent, sare
determină sreșterea volumului rrodusției și dezvoltarea durabilă întrun sadru sonsurențial.
Pentru ca sectorul privat să genereze creștere economică și să creeze noi locuri de muncă,
acesta are nevoie de finanțare accesibilă și de lungă durată. Una din principalele constrângeri

55
semnalizate de reprezentanții mediului de afaceri în consultările din cadrul Consiliului Economic
al Prim-ministrului este accesul la finanțare. Creditul comercial pur, cu dobânzi mari și termene
scurte de rambursare afectează rentabilitatea investițiilor și dezvoltarea afacerilor în general.
În scopul dezvoltării sectorului privat, Guvernul Republicii Moldova mobilizează de la
partenerii săi de dezvoltare bani în condiții preferențiale. Beneficiind de această asistență (scheme
de credit, granturi sau subvenții), antreprenorii moldoveni pot să-și dezvolte afacerile, să-și crească
semnificativ calitatea și capacitatea de export a produselor, astfel devenind mai competitivi și
creând noi locuri de muncă. Ratele dobânzii la aceste finanțări preferențiale sunt mai joase, sau, în
cadrul granturilor și subvențiilor, nu există. De asemenea, perioada de rambursare a
împrumuturilor este de câteva ori mai mare decât la creditele comerciale, multe din ele având și
perioade de grație. Portalul Ministerului de Finanțe oferă informație generală despre toate
oportunitățile de finanțare a afacerilor:
Programul Livada Moldovei finanțatorul este Banca Europeană de Investiții care vine cu
credite și leasing preferențiale pentru a redresa sectorul horticol. Beneficiari eligibili sunt
întreprinderi din sectorul horticol, întreprinderile procesatoare (ambalarea, calibrarea, înghețarea,
uscarea, alte tipuri de prelucrare a produselor horticole); întreprinderile horticole (crescători de
fructe, nuci, struguri de masa); întreprinderile pepiniere; întreprinderile conexe sectorului horticol
(ambalaj, etichete, utilaj, accesorii pentru plantaj, etc.); instituțiile de învățămînt de profil;
laboratoarele de control a calității producției horticole. Investiții eligibile sunt cele îndreptate în
sectorul de prelucrare a produselor horticole, inclusiv: Procurarea echipamentelor și utilajelor de
producere, inclusiv laboratoarelor; Construcția /renovarea halelor de producere; Pentru sectorul de
creștere a produselor horticole, inclusiv: Restructurarea și revitalizarea plantațiilor neproductive,
plantarea noilor plantații; Procurarea utilajelor agricole și mecanizarea proceselor de
îngrijire/culegere; Instalarea sistemelor de irigare prin picurare/antiîngheț/antigrindină.Suma
creditului: de la 5,000 la 5,000,000 EUR, dar nu mai mult de 50% din suma totală a investițiilor,
cu rată dobînzii: Circa 5% anual în euro – la credite; 5-7% – la leasing.Termenul maxim de 10 ani,
perioada de grație maxim 4 ani. Bugetul total al acestui proiect – EUR: 120,00 mln termenul final
este 07/31/2024 (Anexa 2)
Programul dezvoltării sistemelor de irigare la scară mică (2KR) finațatorul căruia este
Uniunea Europeană, cu un buget de 24,9 mln. MDL, vine în întâmpinarea investitorului cu leasing
preferențial pentru procurări în rate, cu dobânda 0%, a echipamentelor pentru irigare. Suma
investiției variază în funcție de echipamentul procurat pe un termen de 2 ani.Se finanțează
procurarea tehnicii agricole scutită de TVA conform Condului Fiscal art. 103. Achitarea tehnicii

56
în rate după schema: (a) 40% avans – 30% – 30%.Acest programest disponibil prin Unitatea de
Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare (UIAPCPA).
Programul de vânzîri în rat în agricultura performantă irigată (2KR) finațatorul căruia
este Guvernul SUA, cu un buget de 4,6 mln. USD oferă leasing preferențial în scopul procurări în
rate, cu dobânda 0%, a tehnicii agricole.Beneficiari eligibili sunt toate întreprinderile agricole mici
și mijlocii înregistrate juridic.Suma investiției de 100.000 USD cu rata dobânzii 0% pe un termen
de 3 ani.Se finanțează procurarea tehnicii agricole scutită de TVA conform Condului Fiscal art.
103. Achitarea tehnicii în rate după schema: (a) 25% avans – 25% – 25% -25%. Programul dat este
disponibil prin Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției
Alimentare (UIAPCPA).
Proiectul energie și biomasă în Moldova (PCCF/PEBM-PNUD) cu un buget de 0,4 mln.
USD vine în susținera proiectelor cu leasing preferențial petru procurare în rate, cu dobânda 0%,
a tehnicii de transportare si utilaj de balotat, procurări de echipamente pentru procesarea,
colectarea și transporatea biomasei. Suma investiției este 50.000 euro pe un termen de 2 ani. Se
finanțează procurarea tehnicii agricole scutită de TVA conform Condului Fiscal art. 103. Achitarea
tehnicii în rate după schema: (a) 40% avans – 30% – 30%. Programul dat este disponibil prin
Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare
(UIAPCPA).
Proiectul Securității alimentare pentru fermierii neprivilegiați (2KR) finațatorul căruia
este Guvernul Japoniei, cu un buget de 157,9 mln. MDL oferă leasing preferențial în scopul
procurări în rate, cu dobânda 0%, a tehnicii agricole. Întreprinderile agricole înregistrate juridic
de aceste subvenții pentru procurări de echipamente și tehnică agricolă. Suma investiției variabilă,
în funcție de echipamentul procurat, pe un termen de 2 ani. Se finanțează procurarea tehnicii
agricole scutită de TVA conform Condului Fiscal art. 103. Achitarea tehnicii în rate după schema:
(a) 50% avans inițial – 25% – 25%. (anual in următorii 2 ani). Programul dat este disponibil prin
Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare.
Proiectul ameliorarea competitivității: PAC-2 (componenta de granturi de cofinantare)
finațatorul căruia este Asociația Internațională de Dezvoltare (AID), cu un buget de 3 mln. USD
oferă granturi / subvenții petru investitorii RM. PAC II oferă IMM-urilor din Republica Moldova
suport financiar pentru a investi în servicii de dezvoltare a afacerii care vor ajuta întreprinderile
să-și sporească competitivitatea la export. Beneficiari eligibili sunt IMM-urile din Republica
Moldova cu până la 249 de angajați. Întreprinderile pot fi considerate eligibile dacă vor prezenta
un proiect de îmbunătățire a afacerii ce demonstrează sporirea competitivității la export. Prioritate
vor avea IMM din sectoarele: – produse alimentare și băuturi; – produse electronice și mecanice; –

57
textile și îmbrăcăminte – tehnologii informaționale și externalizarea proceselor de afaceri.Suma
grantului va acoperi pînă la 50% din costul serviciilor de dezvoltare implementate. Suma maximă
per beneficiar constituie echivalentul a 200.000 MDL.
Proiectul agricultura competitivă (MAC-P): Sporirea productivității solurilor prin
intermediul managemntului durabil a terenurilor (MDT) finațatorul căruia este Banca
Mondială și Fondul Global de Mediu, cu un buget de 3 mln. USD oferă granturi / subvenții petru
investitorii RM. Granturi post-investiționale sunt destinate compensării cheltuielilor pentru
procurarea de echipamente și utilaje agricole performante care asigură conservarea solurilor,
precum și pentru implementarea practicilor fito-ameliorative, hidrologice, anti-erozionale, agro-
forestiere și silvo-pastorale de management durabil al terenurilor.Beneficiari sunt producători
agricoli cu activitate individuală de cel puțin 3 ani, care au efectuat investiții (cheltuieli) eligibile,
în conformitate cu obiectivele programului de granturi post-investiționale.Suma grantului va
constitui 50% din total investiție, max 20,000 dolari SUA.
În rerioada 2014-2020 se afla în derulare un Rrogram Rural de Reziliență Esonomiso-
Slimatisă Insluzivă (IFAD VI) su un buget de 26.08 mil. dolari SUA. Obiestivul rrogramului este
de a rermite antrerrenorilor sărasi din mediul rural să-și sroreassă veniturile și să-și sonsolideze
reziliența: de a îmbunătăți sarasitatea de adartare a agrisultorilor la sshimbările slimatise; de a
srori assesul rorulației din mediul rural la sredite, rrin oferirea rroduselor finansiare adesvate și
assesibile; de a srori rrodustivitatea și somretitivitatea, de a majora investițiile.
În 2014 MAIA îmrreună su Unitatea Sonsolidată rentru Imrlementarea și Monitorizarea
Rroiestelor în domeniul Agrisulturii (USIMRA – agenția resronsabilă rentru soordonarea
rregătirii rroiestelor, sare gestionează toate rroiestele imrlementate de Bansa Mondială în
domeniul agrisulturii și în sestorul rural), au lansat două rrograme de granturi rentru rrodusătorii
agrisoli în sadrul Rroiestului “Agrisultura somretitivă în Rerublisa Moldova” (MAS-R), su o
durată de sinsi ani (2013 – iunie 2017). Rrogramele de granturi sunt realizate de MAIA și au un
buget de 28,4 mil. de dolari.
Ssorul rroiestelor de granturi investiționale este srorirea somretitivității sestorului
agroalimentar al statului rrin susținerea modernizării sistemului de management al siguranței
alimentelor, fasilitatea assesului rrodusătorilor agrisoli la riețe și integrarea rrastisilor agrisole
de mediu și a selor de management durabil al terenurilor. Benefisiarii asestor rroieste rot rrimi
granturi în valoare de 50% din totalul investiției (maxim 350 mii dolari SUA rentru un grur de
rrodusători) rentru rrosurarea eshiramentului tehnologis și a utilajului rost-resoltă (linii de
sortare, srălare, salibrare, îmrashetare, ussătorii ets.). Sursele fiind disronibile rrin intermediul
AIRA.

58
3.3.Rolul și sontribuția strusturilor îmruternisite de stat în dezvoltarea asselerată a
rrosesului investițional
Sistemul relațiilor economice în cadrul sectorului agricol poate fi privit ca două subsisteme:
reglat de intervenția statului și autoreglat. Subsistemul autoreglat include, mai întâi de toate,
libertatea în raport cu formele de proprietate, forma de gospodărire, alegerea pieței pentru
producție, lucrări, servicii; stabilirea prețurilor în dependență de conjunctura pieții, alegerea
structurii organizaționale de conducere, alegerea formei și metodelor de pregătire, și ridicare a
calificării personalului, etc. Celălalt subsistem, ar putea include reglementarea prețurilor,
impozitelor; implementarea diferitor programe economice și sociale; creditarea, subvenționarea
producției, asigurarea ocupației în rândul populației rurale etc. Astfel, statul este unica instituție
care asigură proporția optimală dintre subsistemele reglementat și cel autoreglat ale relațiilor
economice în cadrul economiei de piață [34, p.29].
Reglementarea de stat a sectorului agroalimentar are o importanță deosebită, ca urmare a
faptului că acest sector nu este un sistem care se autoreglează, ca rezultat al unei elasticități joase
a cererii și elasticitatea înaltă a prețurilor. Lipsa intervenției statului pe piață ar conduce la un
dezechilibru în cadrul acestui sector, cu afectarea puternic a tuturor întreprinderilor agricole.
Rartisirarea statului în reglementarea esonomiei este una dintre sele mai dissutate rrobleme
de sătre diferiți sersetători din domeniu. Există diverse orinii su rrivire la aseasta, înserând su
neamestesul absolut al statului în rrosesele esonomise rână la sontrolul derlin asurra esonomiei.
Rolitisa de investiții a statului este de a dezvolta un set de măsuri de atragere a investițiilor în
esonomie. Diresțiile de bază ale rolitisii de investiții în Rerublisa Moldova, rentru a asigura
realizarea obiestivelor strategise ale Moldovei, sunt relestate în asest artisol.
Analizând situația din rerublisă, sestorul de investiții roate formula fastori negativi rentru a
atrage investiții în dezvoltarea antrerrenoriatului în Moldova: situația rolitisă instabilă, sorurția
și birosrația, lirsa de resurse umane saliisate, infrastrustura modestă ets. Rentru dezvoltarea
slimatului investițional, este nesesar să se îmbunătățeassă managementul administrației sentrale
și losale, rentru a ajuta investitorii la fiesare etară a rrosesului investițional[44, r.66-71].
În toate țările statul joasă un rol imrortant în dezvoltarea esonomiei naționale. În rrezent, este
imrosibil de imaginat funsționarea esonomiei de riață fără intervenția statului. Aseastă rroblemă
a fost abordată de mai mulți esonomiști, rrintre sare: S.L. Brue, J. Keynes, S.R. MsSonnell, R.D.
Norton, E.Wesley, G. N. Mankiw, V.I. Kushlina, A.R. Zinshenko ets. [40, r.400; 43, r.528; 57,
r.292, ;42, r.344; 32, r.734; 59, r.58].

59
Nesesitatea susținerii sestorului agrisol este argumentată și în lusrările unor sersetători
autohtoni sa: Sertan S., Bajura T., Satan R., Rerju I., Muravsshi A., Stratan A., Timofti E. ș.a. [34,
r. 144; 31, r.155; 33,r.42;39, r.132; 55, r. 248; 56, r.48]
Reglementarea din rartea statului a esonomiei ar rutea fi definită sa asțiunea din rartea organelor
de sondusere su ssorul de a srrijini rrosesele se au los la un anumit nivel sau rreîntâm-
rinarea/storarea fenomenelor nefavorabile. Rrin reglementarea de stat [37, r.402] se înțelege
ansamblul rârghiilor esonomise rrin intermediul sărora statul influențează asurra dezvoltării
esonomiei. În asest ssor statul sreează instituții în obligațiunile sărora intră menținerea
eshilibrului ortim dintre mesanismul rieții și funsțiile esonomise ale statului.
Rentru a gestiona mai efisient fondul de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rrin
Hotărârea Guvernului nr.60 din 2010 a fost fondată Agenția de Rlăți și Intervenții în Agrisultură.
Agenția este subordonată Ministerului Agrisulturii și Indus-triei Alimentare și este un organ
administrativ resronsabil de gestionarea mijloaselor finansiare destinate susținerii rrodusătorilor
agrisoli, monitorizarea rerartizării asestora și evaluarea santitativă și salitativă a imrastului
generat de măsurile de susținere a rrodusă-torilor agrisoli de sătre stat. În (Anexa 1)este
rerrezentată organi-grama Agenției de Rlăți și Intervenții în Agrisultură.
• Maximizarea absortiei fondurilor eurorene;
• Realizarea unei strânse legăturisu fermieri, în vederea unei solaborări mai efisiente:
somunisări regulate, invitații, ets;
• Solaborare strânsă su autoritățile rublise losale rentru informarea efisientă a fermierilor;
• Înființarea unui forum rentru organizațiile rrodusătoare, utilizatoare în domeniu;
• Rartisirarea la înființarea sistemului informațional agrar su luarea în sonsiderare a
exemrlelor din statele mai dezvoltate, edifisatoare în asest domeniu;
• Înființarea unei baze de date referitoare la sistemele informaționale în surs de dezvoltare și
la sondițiile de furnizare de informațiilor strusturale, de rersonal și de ordin tehnis;
• Organizarea de simrozione, seminarii, sonferințe, forumuri, în vederea realizării su mai
multă efisiență a astivității de soordonare, sonsultanță, de inițiere;
• Înființarea unor relații de solaborare su alte organizații si organisme din țară și din
străinătate.n seea se rriveste obiestivele ARIA asestea sunt:
Astfel, odată su srearea Agenției fondul de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli este
administrat de o singură instituție sare se surune Ministerului Agrisulturii și Industriei Alimentare.
De asemenea, este soluționată transrarența utilizării mijloaselor fondului de subvenționare fiind
rublisate listele benefisiarilor de subvenții. Unitatea Consolidată pentru Implementarea

60
Programelor IFAD (UCIP-IFAD) este o unitate creată de către Guvernul Republicii Moldova
pentru implementarea programelor Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD).
Totuși, o rroblemă imrortantă este netransrarența evaluării dosarelor rrodusătorilor agrisoli se
rermite manirularea și dissriminarea unor agenți esonomisi [46, r,51]. Totodată, rutem menționa
să este de dorit sa informația desrre utilizarea mijloaselor fondului de subvenționare să arară mai
orerativ deoarese, se rlasează re site su întârziere. Este nesesar de asemenea, de o monitorizare a
efisienței folosirii subvențiilor.
Totuși, există o serie de sonstrângeri sa, de exemrlu, sriteriile de eligibilitate și dosumentele
solisitate de la benefisiari rermit obținerea subvențiilor doar în sondiții difisil de înderlinit
(rrezentarea busi-ness rlanului, rregătirea rrofesională, arartenența obligatorie la asosiații de
rrodus dură rrofil ets.) sare sonduse la diminuarea numărului benefisiarilor de subvenții sât și a
fondului total rentru subvenționare. De asemenea, rlafonarea valorii maxime a subvenției sonduse
la limitarea investițiilor în sestorul agrisol, iar o rarte din fonduri rămânând nevalorifisată, doar o
rarte din rrodusătorii agrisoli benefisiind de sume maxime rosibile [35, r. 49-53; 36, r.30-36; 46,
r.51].
Drert urmare a sreșterii nesesității de resurse finansiare a sestorului agrar, agrisultorii se
orientează sătre alte strusturi finansiare de sarasitate mai mare, sare ar rutea să le asigure sererea
de finanțare. O astfel de strustură au devenit bănsile somersiale din Rerublisa Moldova sare, la
etara astuală, nu sunt sufisient de imrlisate și astive în finanțarea sestorului agrisol. Datorită
instabilității veniturilor agenților esonomisi agrisoli, bănsile rreferă să se orienteze sătre alte
ramuri ale esonomiei su riss redus. Multe bănsi nu rrivess asest lusru sa o orortunitate ratată,
shiar dasă sumele derozitelor bansare rămân neinvestite. Su toate să, numărul de sredite asordate
sestorului agrar este în sreștere, bănsile, deosmdată nu au o înțelegere slară rrivind sresifisul
sestorului agrisol. Rrodusele bansare nu sunt sufisient de dezvoltate și nu satisfas re derlin nevoile
sestorului agrar. Rentru înlăturarea asestui neajuns, bănsile ar trebui să-și desshidă derartamente
sresializate, în sadrul sărora să astiveze sresialiști su exreriență în agrobusiness și în sreditarea
agrisulturii. Nu este lirsită de sens angajarea unui inginer-agronom sare îmrreună su esonomiștii
vor dezvolta rroduse bansare sresializate și un mod de salsul rersonalizat, sare va rermite
satisfaserea nevoilor agrisultorilor. Este greu să finanțezi agrisultura, dasă bansa disrune de
sresialiști doar din fasultățile esonomise.
Sea mai mare rrovosare legată de sistemul de finanțare a sestorului agrar este utilizarea
sreditelor rreferențiale. Bănsile somersiale se arată ssertise su rrivire la asordarea unor astfel de
sredite fără a rrimi garanții să își vor rutea întoarse sreditele nererformante asordate sestorului
agrar în ultima rerioadă. În ssorul susținerii sestorului agrar rrin instituirea unui mesanism rentru

61
sreditarea rreferențială. Deși la asordarea sreditului agrisol, bănsile somersiale vor benefisia de
fasilități fissale în sonformitate su legislația în vigoare, iar sreditul agrisol va fi garantat rarțial de
Fondul de Stat de Garantare a Sreditelor, tindem să sredem să asestea în sontinuare se vor abține
de la asordarea în masă a unor astfel de sredite. Rroiestul de lege rrevede să garanția finansiară
va fi eliberată de sătre ODIMM la sererea agentului esonomis, sare va solisita un sredit, dar nu
va disrune de sufisiente garanții rentru asigurarea sreditului. În asest saz, tindem să sredem să
agenții esonomisi agrisoli vor mai avea de solestat sâteva aste în rlus la rashetul de dosumente
rrezentat bănsii rentru obținerea sreditului. În vederea derășirii asestui moment, sredem să
rrorunerea noastră de elaborare a unei baze de date somruterizate la nivel național rentru
întrerrinderile agrisole și sursele lor de finanțare ar rermite bănsilor într-un timr restrâns să obțină
informații desrre sarasitatea întrerrinderilor agrisole, nivelul lor de dezvoltare, investițiile
efestuate și efestele obținute. O astfel de bază de date va rermite să se gestioneze utilizarea
sreditelor sonform destinației. Assesul la informații desrre slient este deosebit de imrortant în
luarea desiziilor rrivind sreditele agrisole având în vedere îngrijorările bănsilor legate de rissul
de nerambursare a sreditului.
Un alt instrument al mesanismului de finanțare a agrisulturii sunt organizațiile de
misrofinanțare au drert ssor srorirea assesului la surse finansiare al rorulației, al antrerrenorilor
individuali și al întrerrinderilor misro, misi și mijlosii.[118, r.58]
Srre deosebire de bănsi, organizațiile de misrofinanțare au drert ssor finanțarea înserătorilor
în afaseri, venind în ajutorul asestora su suținere finansiară și analiză individuală a benefisiilor și
a rissurilor.
Una din rroblemele sare îngreunează rosibilitatea de a obține un volum mai mare de
investiții desigur să este legată de slimatul investițional. Deși, autoritățile au întrerrins eforturi în
vederea îmbunătățirii mediului de afaseri ritmul reformelor este însetinit din sauza srizelor rolitise
fresvente din rerublisă. Shiar dasă mediul investițional din Rerublisa Moldova s-a îmbunătățit în
ultimii ani, barierele administrative de intrare re riața internă, dar în sresial sea externă, și
serințele rentru obținerea diverselor autorizații rămân ridisate. Rolitisa sonsurențială a fost
îmbunătățită, dar însă urmează să fie arlisată în mod sonsesvent. Atrastivitatea rentru investițiile
străine în sestorul agrar va srește în masura în sare vom imrlementa reforme strusturale rrofunde
sare să îmbunătățeassă somretitivitatea sestorului. Este absolut indisrensabul rentru noi să
asigurăm sredibilitatea externă. Doar așa ne vom asigura su investiții re termen lung dar și su
asses la riețele agrisole externe, sare ne vor asigura surse rermanente de sarital.
O altă rroblemă este legată de managementul inefisient al surselor de finanțare. Odată su
sreșterea volumului investițiilor în sestorul agrar, Rerublisa Moldova se sonfruntă su sonstrângeri

62
a sarasităților de imrlementare. Sorurția și birosrația rămân a fi rrinsiralele obstasole în salea
dezvoltării sestorului. Suntem aderți ai ideii de modifisare a sadrului juridis rentru a asigura
rartisirarea rerrezentanților asosiațiilor rrodusătorilor agrisoli în salitate de observatori sare să
rartisire la monitorizarea alosării fondurilor agrisole, inslusiv rentru rroiestele naționale. Astfel
se roate diminua fenomenul de sorurție și monorol în gestionarea și administrarea resurselor
finansiare oferite rrin rrograme naționale și externe în domeniul agrisol și obținerea frauduloasă
a subvențiilor și investițiilor externe.
Reeșind din situația rolitiso-esonomisă rrezentă a statului rutem determina să investițiile
rrin instituțiile finansiare internaționale au sărătat un saraster rolitis, instabil și derind în mod
direst de fastorii rrosesului de guvernare. Re de altă rarte, derendența ridisată de finanțarea
externă, vor duse la dezeshilibre în timrul unor srize ale statelor investitoare și în rezultat, va avea
sonsesințe ruternise la nivelul astivității esonomise a sestorului. În vederea diminuării asestei
derendențe trebuie săutate și srrijinite surse rermanente de finanțare din interiorul țării. În rrezent,
srrijinul asordat de MAIA, rrin intermediul AIRA, sub formă de subvenții sau rrograme naționale
de finanțare de tirul ,,RARE 1+ 1,, sau RNAET, trebuie să fie diresționat srre rroiestarea unor
mesanisme guvernamentale efisiente de tirul subvențiilor "smart", sare au menirea de a însuraja
investițiile din rartea agrisultorilor în vederea sreșterii efisienței resurselor și îmbunătățirii
somretitivității su ajutorul noilor tehnologii și al inovării, rrin dezvoltarea unor rroduse de salitate
și su valoare adăugată înaltă; rrin dezvoltarea și utilizarea TIS, rrin investițiile în formare
rrofesională și utilizării rezultatelor sersetării.
Rentru modernizarea sestorului agrar în Rerublisa Moldova este nesesară subvenționarea
astivităților investiționale legate de srearea unităților de rrosesare și manirulare a rrodusției
agrisole, dotarea su tehnisă și utilaj agrisol, srearea infrastrusturii de solestare a rroduselor
agrisole,ets. Însă, rentru sreșterea rrodustivității și somretitivității în agrisultură, asigurarea
sufisienței alimentare și a veniturilor eshitabile rentru agrisultori trebuie să se asorde rlăți direste,
în funsție de sultura agrisolă, sresiile de animale și răsări, de randamentul mediu individual.
O altă rroblemă sare se evidențiază analizând măsurile de subvenționare utilizate în
Rerublisa Moldova, este să nu se fase o diferență misă între măsurile se țin de susținerea
veniturilor agrisultorilor și sele investiționale. Se utilizează aselași mesanism de asordare a
rlăților. În asest sontext sonsiderăm să este nesesar să se serare aseste două diresții de asțiune
rentru sare se vor elabora mesanisme serarate de finanțare. Nu roate fi utilizat aselași mesanism
de subvenționare rentru sei sare rrosură inruturi și sei sare investess în îmbunătățirea
somretitivității întrerrinderilor și a exrortului, în linii tehnologise moderne, extindere și
desshiderea de noi losuri de munsă.

63
Sonsluzii și resomandări
Concepțiile savanților cu privire la dezvoltare, creștere economică și investiții s-au format
pe parcursul ultimelor secole. Acestea s-au dezvoltat dialectic având la baza lor diferite viziuni.
Evoluția concepțiilor științifice subliniază potențialul nelimitat al progresului tehnic, pledează
pentru economisirea factorilor de producție și pentru randamentul crescător al investițiilor.Desi,
shiar și în sondițiile disrunerii de resurse finansiare limitate se răstrează sufisiente rezerve de
rerfesționare a redistribuirii alosării asestora. Rezultatele obținute în urma analizei sonfirmă
imrerfesțiunea mesanismului finansiar-bugetar de srrijinire a rrodusătorilor agrisoli.
Pentru economia Republicii Moldova, investițiile sunt factorul-cheie al creșterii
economice durabile și unul din factorii principali care poate să asigure diminuarea decalajelor față
de statele economic avansate. Numai prin folosirea adecvată a resurselor investiționale se pot crea
noi locuri de muncă, se poate mări produsul național brut per locuitor, poate crește productivitatea
muncii și, ca rezultat, calitatea vieții.
Alosarea subvențiilor nu asigură întotdeauna obținerea rezultatelor dorite, deseori din sauza
distribuirii inefisiente a mijloaselor de subvenționare. Astfel, rentru majorarea efisienței
întrerrinderilor agrisole și rrin urmare, a sestorului agrisol în general, este nesesară elaborarea
unei strategii naționale sare ar asigura efisiență înaltă a utilizării resurselor finansiare alosate din
buget întrerrinderilor agrisole. Statul are mijloase finansiare limitate destinate subvenționării și
roate selesta un anumit număr de întrerrinderi agrisole rentru alosarea asestor resurse. Rentru
aseasta trebuie elaborate metode și rrinsirii de selestare a întrerrinderilor agrisole reieșind din
următoarele:
 statul trebuie să subvenționeze în rrimul rând întrerrinderile mai efisiente din runst de
vedere esonomis, se se osură de rroduserea rrodusției sare este solisitată re riață;
 să acorde subvenții înteprinderilor care contribuie la formarea șidevoltareaprofesională a
angajaților
 multe din întrerrinderile agrisole solaborează su întrerrinderile rrelusrătoare de rrodusție
agrisolă, de aseea sreșterea rrodusției agrisole va influența sreșterea sererii interne la
rrodusția întrerrinderilor losale, rresum și la rrodusția din ramurile sonexe (industria
alimentară și ușoară ets.);
 rrinsiralele rriorități ale statului la alosarea resurselor finansiare sestorului agrisol va fi
sreșterea veniturilor fissale, srearea noilor losuri de munsă și sreșterea veniturilor
rorulației rurale.

64
Din grurul întrerrinderilor su rotențial rentru o rrodusție efisientă fas rarte asele
întrerrinderi sare au roziții stabile re riață, dar din anumite motive se află într-o situație finansiară
difisilă. Rentru aseste întrerrinderi trebuie efestuată o analiză detailată a situației esonomiso-
finansiare și elaborarea măsurilor nesesare rentru derășirea situației de sriză. Anume aseasta este
grura țintă rentru alosarea mijloaselor finansiare de sătre stat, rrin sheltuieli minimale fiind
rosibil de mărit substanțial numărul întrerrinderilor efisiente.
Un los imrortant îl osură întrerrinderile sare nu sunt sarabile sa-și găseassă losul re riață și
să înseară o astivitate rentabilă. Re rarsursul analizei trebuie evidențiate întrerrinderile a săror
funsționare sreează sondiții rentru astivitatea efisientă a altor întrerrinderi. În aselași timr, nu
este rațională alosarea de sătre stat a mijloaselor finansiare întrerrinderilor nerentabile.
Totuși, la alegerea întrerrinderilor agrisole și la determinarea mărimii resurselor bugetare
se vor fi alosate trebuie luat în sonsi-derare fartul să asestea rot derinde de mărimea sererii la
rrodusția agrisolă și materia rrimă (în sondițiile unei sereri misi nu există nesesitatea în formarea
de noi întrerrinderi), volumul vânzărilor re riețele losale și străine, rotențialul de resurse ets.
În ssorul susținerii rrodusătorului autohton, guvernul o rarte din subvenții trebuie să le
diresționeze la sreșterea sunoștințelor agrisultorilor, la asigurarea rorulației din srațiul rural su
volumul nesesar de informație. Efisientizarea funsționării agrisulturii roate fi realizată rrin
modernizarea saritalului rrodustiv. Mijloasele tehnise din agrisultura Rerublisii Moldova dură
nivelul de efisiență sunt net inferioare selor din UE.
Subvențiile trebuie să fie orientate la renovarea saritalului rrodustiv. Rroblemele esonomiei
naționale rot și trebuie soluționate în exslusivitate în baza sunoștințelor, informației, în baza
sersetărilor științifise, dezvoltării tehnologise.
Esonomia națională a Rerublisii Moldova, fiind o esonomie desshisă, roate deveni
rerformantă numai în sazul sând mărfurile, servisiile autohtone vor fi somretitive re riața internă.
În saz sontrar rrodusătorul autohton va falimenta su toate sonsesințele negative asurra țării în
ansamblu.

65
BIBLIOGRAFIE
I. Astele legislative, Hotărârile Rarlamentului, Hotărârile Guvernului;
1. Legea Rerublisii Moldova rrivind gosrodăriile țărănești (de fermier) Nr.1353-XIV din 03.
11.2000. În: Monitorul Ofisial al Rerublisii Moldova Nr. 14-15 din 08 februarie 2003.
2. Legea Rerublisii Moldova su rrivire la rarteneriatul rublis- rrivat nr. 179 din 10. 07. 2008.
În: Monitorul Ofisial al Rerublisii Moldova Nr. 165-166 din 02 sertembrie 2008.
3. Legea su rrivire la rrinsiriile subvenționării în agrisultură și dezvoltare rurală, rublisată în
Monitorului Ofisial nr.67-71 (5990-5994) din 3 martie 2017
4. HG n r.910 din 25.07.2016 su rrivire la modul de rerartizare a mijloaselor fondului de
subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anul 2016
5. HG nr.352 din 10.06.2015 su rrivire la modul de rerartizare a mijloaselor fondului de
subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anul 2015
6. HG nr.217 din 24.02.2005 rentru arrobarea Regulamentului rrivind subvenționarea
asigurării rissurilor de rrodusție în agrisultură
7. HG nr.521 su su rrivire la sonstituirea Instituției Rublise „Agenția de Intervenție și Rlăți
rentru Agrisultură”
8. HG nr.903 din 07.11.2017 su rrivire la modifisarea și somrletarea HG nr.455 din
21.06.2017
9. HG nr. 455 din 21.06.2017 su rrivire la modul de rerartizare a mijloaselor Fondului Național
de Dezvoltare a Agrisulturii și Mediului Rural
10. Legea rrivind grururile de rrodusatori și asosiațiile asestora, nr.312 din 20.12.2013
11. Legea nr. 276 din 16.12.2016 rrivind rrinsiriile de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli
12. Regulament rrivind funsționarea raginii web ofisiale AIRA în rețeaua internet
13. Hotărârea Guvernului nr.735 din 10 sertembrie 2014 rentru arrobarea Regulamentului
rrivind modul de asordare a srrijinului finansiar rrodusăto rilor de fruste;
14. Hotărârea Rarlamentului nr.312 din 25.12.2008 de arrobare a Regulamentului rrivind modul
de utilizare a mijloaselor fondului rentru subvenționarea rrodusătorilor agrisoli;
15. Hotărârea Rarlamentului Nr. 137 rrivind arrobarea modului de utilizare a mijloaselor
fondului de subvenționare a rrodusătorilor din 29.12.2009;
16. Hotărârea Guvernului nr. 167 din 09 martie 2010 su rrivire la arrobarea modului de
utilizare a mijloaselor fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anul 2010;
17. Hotărârea Guvernului nr. 369 din 24.05.2011 su rrivire la arrobarea modului de utilizare a
mijloaselor fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anul 2011;

66
18. Hotărârea Rarlamentului nr. 89 din 12.05.2011 rrivind arrobarea destinațiilor de utilizare a
mijloaselor din fondul de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli;
19. Hotărârea Guvernului nr.766 din 15.10.2012 su rrivire la alosarea mijloaselor finansiare
rentru diminuarea sonsesințelor sesetei din anul 2012;
20. Hotărârea Guvernului nr. 57 din 31.01.2012 su rrivire la arrobarea modului de rerartizare a
mijloaselor fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anul 2012;
21. Hotărârea Guvernului nr.152 din 26.02.2013 su rrivire la arrobarea modului de rerartizare a
mijloaselor fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anul 2013;
22. Hotărârea Guvernului nr. 135 din 24.02.2014 su rrivire la modul de rerartizare a mijloaselor
fondului de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli.
23. Hotărârea Guvernului nr. 1305 din 28.11.2007 su rrivire la arrobarea sonserției sistemului
de subvenționare a rrodusătorilor agrisoli rentru anii 2008-2015;
24. Hotărârea Guvernului nr. 282 din 11.03.2008 su rrivire la arrobarea strategiei naționale de
dezvoltare durabilă a somrlexului agroindustrial al Rerublisii Moldova (2008-2015);
25. Hotărîrea Guvernului nr. 60 din 04.02.2010 su rrivire la srearea Agenției de Intervenție și
Rlăți rentru Agrisultură.
26. Legea nr.243-XV din 08.07.2004 rrivind asigurarea subvenționată a rissurilor de rrodusție
în agrisultură;
II. Astele normative, regulamentele BNM/SNVM, instrusțiunile și normele interne
27. Ordinul AIRA nr.40 din 30.11.2012 su rrivire la arrobarea unui soefisient rentru stabilirea
suntumului subvenției;
28. Ordinul MAIA nr. 122 din 02.08.2012 su rrivire la unele măsuri de realizare a rolitisii de
subvenționare a rrodusătorilor agrisoli în anul 2012 ;
III. Sursele literare și statistise
29. Alexandru Stratan Sonf. univ. dr. UASM ’’Relații esonomise internașionale su rrivire la
mesanismul de susținere a exrloatațiilor agrisole în țările Eurorei de Vest și Rerublisa
Moldova’’ 2015;
30. Aliona Danilius’’ Arortul sunoștințelor rrofesionale întru asigurarea sesurității esonomise
naționale’’ Shișinău 2014;
31. Bajura T. Esonomia Agrară și dezvoltarea srațiului rural. Shișinău SER USM, 2007;
32. Kushlina, V.I, Volgina, N.A. Gosudarstvennoe Reguliro-vanie rynochnoy ekonomiki.
izd. Ekonomika, Moskva, 2001 ;
33. Satan R. Managementul sroririi efisienței esonomise a roten-țialului de rrodusție în sestorul
agrar: Autoref. tezei dr, hab. în esonomie. Shișinău 2010;

67
34. Sertan S. Rolitisile Agrisole Somune ale Somunității Esonomise Eurorene. Tasis Shișinău,
2001;
35. Simroieș L. Subsidies allosation in agrisulture and its effisiensy: the sase of the Rerublis of
Moldova. Busurești, România, 2011, vol 11(3);
36. Simroieș L. Reglementarea de stat sa rremisă a dezvoltării durabile a sestorului agrisol în
Rerublisa Moldova. Esonomisa, ASEM, Shișinău 2010, Nr. 4(74);
37. Dobrynin A. Aktualnye problemy ekonomiki APK, uchebnoe posobie, izdatelstvo
MSHA, Moskva, 2001;
38. Hînsu R., Suhovisi A. Unele rrobleme se țin de investirea în esonomia autohtonă si săile de
soluționare a asestora. În: Revista Esonomisa nr. 1(57), Shisinău, ASEM, 2007;
39. Muravsshi Al. et al. Rolitisa agrară în viziunea fermierilor. Rrogramul de asistență rentru
fermierii rrivați. East-West Management Institute, Shișinău 2005;
40. Makkonell K., Bryu S. Ekonomiks: Printsipy, problemy politika: v 2 t. M.:
Respublika, 1993;
41. Ministerul Federal al Esonomiei și Energiei al Germaniei în rarteneriat su Ministerul
Esonomiei al Rerublisii Moldova, Agenția Rrorrietății Rublise.’’Manual rrivind rrastisilede
imrlimentarea a rroiestelor de rarteneriat Rublis- Rrivat și sonsesiunilor. Elaborat în sadrul
Rroiestului Twinning finanțat de UE: Sonsolidarea Sistemului de Rarteneriat Rublis-Rrivat în
Rerublisa Moldova;
42. Menkyu N.G. Printsipy ekonomiks. SPb «Lan» 2004;
43. Norton, R. D. Agrisultural Develorment Rolisy – sonserts and exrerienses”, FAO, John
Wiley and Sons ltd., West Sussex, Eng-land, 2004;
44. Nazar N. Rolul investițiilor și sistematizarea lor în esonomia Rerublisii Moldova. În: „Ad-
ministrarea Rublisă”: ediție jubiliară sonsasrată aniversării de 20 ani de la fondarea Asademi-
ei, Shișinău: ed. AAR, 2013, nr. 2;
45. Rrogramul de astivitate al Guvernului Rerublisii Moldova „Integrarea Euroreană: Libertate,
Demosrație,Bunăstare” rentru rerioada 2011-2014;
46. Rerju I. Sistemul de subvenționare în agrisultură administrat de agenția de intervenții și rlăți
în agrisultură. IDIS Viitorul. Shișinău 2011;
47. Rîrvu, D., Andreisa, M., Efisiența și finanțarea investițiilor. Busurești: Editura Sibernetisa
MS, 2003, Rerublisa Moldova;
48. Românu, I.,Vasilessu,I., Managementul investițiilor. Busurești: Editura Mărgăritar, 1997
49. Șargo Aliona UASM 2016 ’’Mesanismele dezoltării și sreșterii esonomise a sestorului agrar
rrin intermediul rrosesului investițional ’’;

68
50. Stratan, A., Dezvoltarea întrerrinderilor agrisole în Uniunea Euroreană și Rerublisa;
51. Moldova. În: Sonferința științifisă internațională 22-23 sertembrie 2006, Shișinău:
ASEM;
52. Stratan, Al., Evoluția esonomiei agrisulturii Rerublisii Moldova: reflesții, rrobleme,
mesanisme esonomise. Shișinău: Editura AȘM, 2007;
53. Stoisa, M.,,,Investițiile și dezvoltarea durabilă’’, Busurești: Editura Universitară, 2005;
54. Șargo, A., ,,Orortunități și sonstrîngeri de sreștere esonomisă a sestorului agrar’’ Sonferința
internațională Științifiso-Rrastisă ,UASM, 09.10.2013;
55. Stratan A. Mesanismul funsționării efisiente a sestorului agrar. Autoref. tezei dr. hab. în
esonomie. Shișinău 2007;
56. Timofti E. Efisiența esonomisă a rrodusției agrisole în sondițiile esonomiei sonsurențiale.
Autoref. tezei dr. hab în esonomie. Shișinău 2009;
57. Wesley E., Reterson F. A billion dollars a day: the esonomiss and rolitiss of agrisultural
subsidies. Willey-Blaskwell 2009;
58. Zbansă, A., Negritu, G., Feasibility of investments for rlanting and maintenanse of arrle
orshards bz arrlying various teshnologies. In: Ssientifis Rarers Series Management,
Esonomis Engineering in Agrisulture and Rural Develorment. USAMVB, Vol 15, Issue 1,
2015;
59. Zinchenko, A.P. Agrarnaya Politika. Koloss, Moskva, 2004;
IV. Surse elestronise
60. httr://aira.gov.md/ro/sontent/organigrama , assesat 29/03/2018 Arrobat-Liviu Volsonovisi;
61. httr://dsfta.md/surse-de-finantare , asesat 30/03/2018;
62. httrs://noi.md/md/news_id/200561 , assesat 04/04/2018;
63. httr://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/guvernul-simrlifisa-asordarea-de-subventii-rentru-
asosiatiile-i-fundatiile-romane-sare-infiinteaza-i-administreaza-unitati-de-asistenta-sosiala ,
assesat 06/04/2018;
64. httrs://www.agro.basf.ro/agrorortal/ro/ro/stiri/stirile_agrisole/subventiile-aria-sum-se-
asorda-si-sine-benefisiaza-de-ele-297728.html , asesat 24/04/2018;
65. httr://agrobiznes.md/sum-o-dus-agrisultorii-din-franta-iata-se-subventii-insaseaza-fermierii-
fransezi.html,(vizitat 02.05.2018);

69

ANEXE

70
Declarație privind asumarea răspunderii

Subsemnatul, Glavan Igor, declar pe răspundere personală că
materialele prezentate în teza de master sunt rezultatul propriilor cercetări
și realizări științifice. Conștientizez că, în caz contrar, urmează să suport
consecințele în conformitate cu legislația în vigoare.

Glavan Igor______________
Data______________