Subsistemul Informatic Pentru Evidenta Medicamentelor de Uz Veterinar

Economie

Subsistemul Informatic Pentru Evidenta Medicamentelor de Uz Veterinar

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins:

Introducere

Capitolul I. Analiza sistemului informațional existent

1.1. Caracteristica unității social economice

1.2.Analiza resurselor informaționale. Fundamentarea teoretică

1.3. Esența economico-organizatorică.

1.4.Conținutul problemei și justificarea realizării unui nou sistem informatic

Capitolul II Proiectarea de ansamblu al subsistemului informatic preconizat

2.1.Determinarea bazei informaționale

2.2.Definirea obiectivelor noului sistem

2.3.Еstimarea necesarului de resurse hard și soft.

CAPITOLUL III: Proiectarea fizică a subsistemului informatic pentru evidența medicamentelor de uz veterinar

3.1 Reflectarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor

3.2 Proiectarea logică a bazei de date

3.3 Proiectarea fizică a bazei de date

3.4. Proiectarea intrărilor

3.5. Proiectarea meniului

3.5.Proiectarea ieșirilor

Închiere

Bibliografie

Anexe:

Introducere

Trăim în e-societate, unde tehnologiile se dezvoltă cu o viteză enormă. Întreprinderile de asemenea pentru a rezista concurenței și a putea economisi din timp și bani recurg la diferite sisteme informaționale și diferite surse tehnologice. Una din metodele de a îmbunătăți imaginea întreprinderii este crearea unui site informativ sau crearea unui sistem informatic automatizat ce va micșora timpul deserviri clienților și permite păstrarea și gestionarea mai comodă a produselor.

În literatură de specialitate pe larg se expun beneficiile și riscurile pe care le prezintă automatizarea unui domeniu. La la momentul actual există o alegere mare în ceea ce privește tehnologiile de creare a unui sistem sau subsistem informatic. Atunci când se face alegerea în favoarea unei tehnologii sau a altei se calculează riscurile, costurile, necesitățile fiecărei întreprinderi în parte.

În condițiile unei evoluții spectaculoase, fără precedent, în domeniul hardware și software, a unor tehnologii moderne de comunicare, de prelucrare și stocare a datelor, proiectarea sistemelor informatice a devenit un domeniu foarte larg.

Procesul de automatizare a sistemelor informaționale este foarte răspindit în prezent, astfel încît majoritatea activităților care în trecut erau efectuate de om, sunt supuse procesului de automatizare, și astfel factorul uman a fost înlocuit cu cel tehnic. Aceasta a contribuit mult la îmbunătățirea calității serviciilor și la micșorarea considerabilă a timpului de efectuare a diferitor lucrări.

Metodele de cercetare utilizate în această lucrare a fot metoda cantitativă care presupune evaluarea mărimilor economice, analiza statistică a datelor statistice, studiu monografic.

Compartimentele de bază ale lucrării de față vor fi:

Analiza sistemului informațional existent;

Proiectarea de ansamblu subsistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar;

Proiectarea fizică a subsistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar.

Pentru fiecare compartiment au fost stabilite sarcinile și obiectivele care urmează a fi realizate.

Pentru analiza sistemului existent sau stabilit următoarele sarcini:

caracterizarea generală a unității social-economice;

fundamentarea teoretică a procesului de analiză a sistemului informațional;

determinarea esenței economico-organizatorice;

analiza resurselor informaționale;

justificarea necesității realizării noului sistem.

Sarcinile proiectării de ansamblu sunt următoarele:

determinarea bazei informaționale;

definirea obiectivelor noului sistem;

estimarea necesarului de resurse hard și soft;

La etapa de proiectare fizică vor fi îndeplinite sarcinile următoare:

reflectarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor;

proiectarea fizică a bazei de date;

proiectarea logică a bazei de date;

proiectarea meniului;

proiectarea ieșirilor;

proiectarea intrărilor.

Toate aceste obiective vor fi realizate în cadrul și pe baza Î.I. Crețu Grigore care se specializează în vânzarea medicamentelor de uz vetrinar în regiunea rurală. Astfel sistemul informatic va avea ca scop automatizarea procesului de gestiune a medicamentelor, întocmirea rapoartelor zilnice și lunare.

Implementarea sistemeului preconizat va aduce beneficii întreprinderii într-un timp scurt.

Capitolul I. Analiza sistemului informațional existent

1.1. Caracteristica unității social economice

Întreprindere individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetățeanului (familiei) și altor surse care nu sînt interzise de legislație.

Întreprinderea Individuala “Crețu Grigore” este persoana fizică care își desfășoară activitatea in conformitate cu legislația în vigoare, înregistrată la “Camera Înregistrării de Stat” conform ”Certificatului de înregistrare” (Anexa 1), astfel:

Denumirea completă: Întreprinderea Individuală ”Crețu Grigore ”

Denumirea prescurtată: Î.I. ”CREȚU GRIGORE”

Forma juridica de organizare: Întreprindere individuală

Numărul de identificare de stat și codul fiscal (IDNO): 1006605005144

Data înregistrării de stat: 09.11.2006

Sediul întreprinderii se află pe MD-3438, str. Ștefan cel Mare 115, s.Negrea,r-nul.Hîncești, Republica Moldova.

Administrator: Cretu Grigore

Activitatea întreprinderii este: activitatea farmaceutică veterinară și asistența veterinară.

Conform Articolul 29 Lege Nr.1456 din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică, reglementează activități farmaceutice în medicina veterinară după cum urmează :

(1) Activitatea farmaceutică în medicina veterinară se reglementează de prezenta lege și de actele normative elaborate de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

(2) Licența pentru activitatea farmaceutică în medicina veterinară se eliberează de organul abilitat cu funcția de eliberare a licențelor.

Î.I.”Crețu Grigore“ posedă o AUTORIZAȚIE SANITARĂ VETERINARĂ DE FUNCȚIONARE, care stipulează că profilul activității este comercializarea produselor de uz veterinar, medicamente, antiseptice, dezinfectante, racticide, insecticide, aparătură, instrumentelor veterinare și AUTORIZAȚIE emisă de organul public local, conform căruia agentul economic desfășoară activitatea de comerț conform normelor comerțului și legislației în vigoare.

Întreprinderea poate încheia contracte din numele sau, își poate asuma obligațiile, poate fi reclamant, pîrît și terță persoană în instanțele de judecată.

Activitatea Î.I ”Crețu Grigore” este reglementată de:

Codul Muncii, nr.1107-XV din 6 iunie 2002;

Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător 451-XV din 30.07.2001;

Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi;

Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr.220-XVI din 19.10.2007 // Monitorul Oficial nr.184-187/711 din 30.11.2007;

alte legi și acte normative .

Specificul activității de bază

Conform anexei ța întreprinderea are dreptul și obligațiunele de a :

Desfășurarea activității licențiate în conformitate cu cadrul legislativ și normativ.

Deținerea în proprietate sau folosința a încăperilor autorizate pentru desfășurarea activităților în domeniu, dotate cu utilajul necesar, conform cerințelor sanitar-veterenare.

Asigurarea păstrării preparatelor farmaceutice toxice și cu acțiune supraactivă în condiții de securitate sporită(safeuri, dulapuri metalice).

Dispunerea de cel puțin un specialist atestat cu studii în domeniu.

Respectarea normelor de protecție a muncii, sanitar-veterinare și antiincendiare.

Neadmiterea comercializării preparatelor farmaceutice și parafarmaceutice neînregistrate în Republica Moldova.

Întreprinderea își întocmește de sine stătător programul de producție, în funcție de indicii economici, sezon și alți factori pentru comercializarea producției către consumatori și necesitatea de a asigura dezvoltarea întreprinderii.

Întreprinderea procură produsele de uz veterinar direct de la producători autohtoni, în unitățile comerțului angro și alte organizații specializate în medicina veterinara etc.

Întreprinderea comercializează produsele de uz veterinar: medicamente, antiseptice, dezinfectante, racticide, insecticide, aparătură, instrumente veterinare și serviciile la prețurile și tarifele de piață. Iar în cazurile prevăzute de actele normative – la prețuri și tarife reglementate de stat.

Profitul (pierderile) întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislație. Profitul net se formează după achitarea impozitelor și a altor plăți obligatorii și rămîne la dispoziția întreprinderii.

1.2. Analiza sistemului existent. Fundamentarea teoretică

Un sistem informațional se poate defini ca fiind ansamblul de elemente implicate în procesul de colectare, de transmisie, prelucrare de informație, informației revenindu-i rolul central din sistem. [2.3]

Studiul și analiza sistemului informațional este un proces complex ce implică analiza unor parametri multipli, care diferă în dependență de domeniul de activitate al întreprinderii și procesul care este automatizat de sistemul analizat. [2.3]

Nicolae Morariu afirmă:„Sistemul informațional cuprinde ansamblul informațiilor interne și externe în cаdrul organizației precum și dаtele care au stat la bаza obținerii lor, procedurile și tehnicile de obținere și de difuzare a informațiilor, precum și personalul implicat în culegereа, transmitereа, stocareа și prelucrareа dаtelor” [2.9] .

Același autor scrie:„Sistemul informatic este un sistem utilizator-calculator integrat, care furnizează informatii pentru a sprijini activitățile de la nivel operațional și activitațile de management într-o organizație, utilizînd echipamente hardware și produse software, proceduri manuale, o bază de date și metode matematice pentru analiză, planificare, control și luarea deciziilor”[2.9].

Prin sistem existent se înțelege realitatea obiectivă din organizația pentru care urmează a se realiza sistemul informatic.

Аnaliza sistemului existent și definirea cerințelor noului sistem este prima etаpă din ciclul de viаță al dezvoltării sistemelor informaționale, etаpă prin care se determină modul în care funcționează sistemul informațional curent și se evaluează ceeа ce ar dori utilizatorii să realizeze noul sistem.

Studiul și analiza sistemului existent are ca obiectiv principal stabilirea cerințelor informaționale ale conducerii în vederea realizării unui sistem informatic.

Studiul sistemului existent cuprinde un grup de activități care urmăresc cunoașterea performanțelor tehnico-funcționale ale sistemului informațional, atât în ansamblul său, cât și pentru elementele de structură ale acestuia, a cerințelor informaționale ale conducerii, cunoașterea lipsurilor și restricțiilor pe care le prezintă sistemul existent față de aceste cerințe. De modul de realizare a acestor activități depinde întregul proces de realizare a sistemului informatic. [2.9]

“Cu alte cuvinte, analiza sistemului existent presupune realizarea următoarelor sarcini:

definirea caracteristicilor generale ale firmei;

studiul activităților desfășurate în cadrul firmei;

analiza resurselor informaționale;

identificarea metodelor și mijloacelor tehnice de prelucrare a datelor;

justificarea necesității realizării unui subsistem informatic (SSI) sau perfecționării SIF existent.” [2.3]

1.3. Esența economico-organizatorică.

Conform legislației Întreprinderea Individuală are următoare structură organizatorică;

Fondatorul

Administratorul

Fondatorul este persoana care decide să înființeze întreprinderea cu denumirea specifică, semnează decizia de fondare, achită toate taxele de stat necesare, o înregistrează Înregistrării de Stat, primește licența, denumește administratorul, controlează cum funcționează întreprinderea.[2.1]

Administratorul conduce activitatea Întreprinderii și își exercită funcțiile ce-i revin în conformitate cu legislația și contractul încheiat cilor generale ale firmei;

studiul activităților desfășurate în cadrul firmei;

analiza resurselor informaționale;

identificarea metodelor și mijloacelor tehnice de prelucrare a datelor;

justificarea necesității realizării unui subsistem informatic (SSI) sau perfecționării SIF existent.” [2.3]

1.3. Esența economico-organizatorică.

Conform legislației Întreprinderea Individuală are următoare structură organizatorică;

Fondatorul

Administratorul

Fondatorul este persoana care decide să înființeze întreprinderea cu denumirea specifică, semnează decizia de fondare, achită toate taxele de stat necesare, o înregistrează Înregistrării de Stat, primește licența, denumește administratorul, controlează cum funcționează întreprinderea.[2.1]

Administratorul conduce activitatea Întreprinderii și își exercită funcțiile ce-i revin în conformitate cu legislația și contractul încheiat cu Fondatorul. [2.1]

Administratorul are următoarele atribuții:

conduce activitatea Întreprinderii și asigură funcționarea ei eficientă;

acționează fără procură în numele Întreprinderii;

reprezintă interesele Întreprinderii în relațiile cu persoanele fizice și juridice, precum și cu organele de justiție, acordînd atare împuterniciri în unele probleme și altor lucrători ai Întreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectivă;

asigură executarea deciziilor Fondatorului ;

prezintă anual organelor abilitatea darea de seamă cu privire la activitatea economico-financiară a Întreprinderii ;

încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci;

asigură prezentarea, în modul stabilit de lege,a rapoartelor financiare, a dărilor de seamă statistice și de alte tipuri în organele respective de stat;

asigură transferarea în termen a plăților în bugetul public național;

anhajează și concediază personalul Întreprinderii, asigură stimularea muncii angajaților, sancționarea sau tragerea lor la raspundere;

asigură achitarea salariilor, în modul și in termenele stabilite de legislație;

îndeplinește și alte obligații ce țin de organizarea și asigurarea activității Întreprinderii, conform legislației.

În Î.I.”Crețu Grigore ” rolul fondatorului și administratorului îl exercită Crețu Grigore.

Prezentarea structurii ogranizaționale.

În farmacia veterinară personalul de specialitate este compus din farmacist sau medic veterinar.

Farmacist rezident sau studenți în veterenărie aflați în stagiu de practică pot desfășura activitate în farmacie sub îndrumarea medicului veterinar.

În afară personalului de specialitate în farmacie lucrează următoarele categorii de personal: contabil și administrator.

Aceste categorii nu interactioneaza direct cu personalul fiecarei farmacii in parte, dar preiau datele necesare de la farmacist și prelucreaza datele. Organigrama completă a întreprinderii se află în Anexa 2.

Pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a farmaciei pe durata programului declarat și corelat cu volumul de activitate este încadrat personalul de specialitate. Personalul va fi angajat pe bază de contract de muncă sau de alte forme de angajare prevăzute de lege. Activitatea personalului în farmacie se va desfășura conform fișei postului, întocmită potrivit pregătirii profesionale de către farmacistul-șef și semnată de fiecare angajat.

Expunerea activităților subdiviziunilor

Gestiunea bunurilor din farmacie veterinară reprezintă totalitatea operațiilor în legătură cu primirea, păstrarea și eliberarea de bunuri materiale sau valori bănești îndeplinite de un angajat în cadrul atribuțiilor de serviciu. Farmacistul răspunde personal de integritatea cantitativă și calitativă a obiectelor și produselor ce-i sunt încredințate.

Aprovizionarea farmaciei veterinare. O asistență cu medicamente a populației realizată în bune condiții presupune o bună aprovizionare a unităților farmaceutice de la depozitele farmaceutice. Farmacia trebuie să aibă în mod permanent produse farmaceutice pentru a satisface cererea de consum (să dispună de un stoc). Aprovizionarea farmaciei se face de către conducătorul unității de la depozitele de medicamente pe baza comenzilor scrise, având în vedere o serie de criterii: stoc, consum, etc.

1.4 Analiza resurselor informaționale. Identificarea metodelor și mijloacelor tehnice de prelucrare a datelor.

Analizа resurselor informaționаle evidențiază volumul de dаte supuse prelucrării, circuitele și fluxurile informаționale cаre reflectă relаțiile informaționаle legаte de realizareа problemei, аtât pe plаn intern, cât și pe plаn extern. Totodată, se evidențiază deficiențele mаnifestate în funcționarea SIF existent (cа de exemplu: nivel insuficient de sаturație cu informații, lipsa informаțiilor operative, carаcter nestructurаl și nerațional al fluxurilor informaționаle, grаd necorespunzător de selectаre și ierarhizаre a informațiilor, inexistența unei аbordări moderne în procesul de prelucrare а informațiilor, etc.).

Computerele în practica farmaceutică și medicală au găsit utilizare practic în toate verigele rețelei de distribuire a medicamentelor și asistența populației, în sistemele de organizare și dirijare a ocrotirii sănătății. De exemplu, pe larg se utilizează în producerea farmaceutică, la realizarea produselor farmaceutice prin unitățile angrosiste și detailiste, în procesul de tratament.

În procesul de lucru a farmaciei veterinare are loc utilizarea sistemului informatic farmaceutic (program de gestiune computerizat) în activitatea de eliberare a medicamentelor (gestiunea medicamentelor din stoc și emiterea bonului fiscal).

Î.I.„Crețu Grigore” dispune de un sistem informatic semiautomat format din un fișier Excel. Medicamentele se stochează în gestiuni, iar utilizatorii sistemului sunt farmaciștii ce trebuie să se autentifice printr-un nume. În momentul vînzării clientului i se eliberează un bon de casă ce conține medicamentele și cantitatea vîndută. Bonul de casă se identifică prin număr bon,data bon,ora eliberare bon. Farmacia aprovizionează cu medicamente de la furnizori care se identifică prin cod furnizor,denumire furnizor,cod fiscal,adresa,localitate.

Medicamentele se achiziționează pe bază de factura fiscală identificată prin număr,data facturii.La primirea facturilor se întocmesc Note de Recepție și Constatare de Diferența pentru înregistrarea produselor în farmacie.Aceste documente prezintă număr unic,cantitatatea și prețul de intrare pentru fiecare articol.

Facturile se vor achita pe baza de documente de plată.Acestea trebuie să se identifice prin un număr unic de identificare, felul documentului plată, data efectuării plății și suma ce a fost platită.

Diagrama de context, diagrama de nivelul 0 a fluxurilor care sunt descrise mai sus se află în Anexa 3 și Anexa 4.

Întreprinderea dispune de următoarele resurse:

calculator care ruleaza pe sistemul de operare Windows 7

o versiune a Microsoft Windows, un sistem de operare produs de compania americană Microsoft pentru utilizarea pe calculatoarele personale de tip PC, inclusiv cele utilizate în domeniul afacerilor, pe desktop-uri, laptop-uri, Tablet PC-uri, netbook-uri și PC-uri de tip Media Center Edition.

Pachetul Microsoft Office sau MS Office este o suită de programe de birou create de firma Microsoft Corporation, care sunt însoțite și de o aplicație specială suprapusă lor pentru accesarea unitară simpă.

Aplicațiile de birou incluse în MS Office:

Microsoft Word (procesor de text)

Microsoft Excel (analiză de business și calcul tabelar)

Microsoft PowerPoint (program pentru prezentări grafice)

Microsoft Access (program pentru baze de date)

Microsoft Outlook (agendă și client de poștă electronică)

Microsoft Frontpage (editor vizual de pagini web)

Microsoft Photo Editor (editor fotografic)

În cadrul pachetului Microsoft Office, Microsoft Office 2007 Acasă și pentru Scoală este suita de bază de programe software pentru utilizatorii casnici de computere, care permite crearea în mod simplu și rapid a documentelor, foilor de calcul și prezentărilor. Microsoft Office 2007 Acasă și pentru școală ajută la organizarea notițelor și informațiilor într-un singur loc, făcând mai simplă și mai agreabilă terminarea anumitor activității.

1.5. Conținutul problemei și justificarea realizării unui nou sistem informatic

„Crețu Grigore” Î.I. are nevoie de un sistem de management care ar permite:

a primi informații necesare în mod operativ despre comenzi și vînzări;

a lua decizii corecte, optimale.

Cu alte cuvinte sistem de management pentru firma dată trebuie să fie creat pentru a ușura procesul de luare a deciziilor.

Obictivul principal al tezei de licență este crearea unui subsistem de evidența a medicamentelor de uz veterinar care face parte din Sistemul Informațional.

Subsistemul va rezolva probleme cum ar fi:

introducerea și stocarea datelor;

flexibilitate în ceia ce privește căutarea, modificarea informațiilor despre fiecare medicament în parte;

completarea rapoartelor;

obținerea informațiilor în mod operativ;

reducerea timpului pentru acces la informațiile necesare în activitățile decizionale și manageriale.

Datorită acestui subsistem conducerea și lucrătorii firmei nu vor fi nevoiți să recurgă de fiecare dată la suport de hîrtie sau la fișierul de Excel.

Î.I.”Crețu Grigore ” este o farmacie veterinară ce deservește 3 sate: Negrea, Sofia și Bălceana care au un număr destul de mare de animale domestice. În plus programele de dezvoltare prevăzute pentru Republica Moldova și în special pentru dezvoltarea regională, precum și numărul clienților în creștere a impus administrația farmaciei să caute metode de automatizare pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor.

Astfel un subsistem informatic nou :

va permite păstrarea datelor într-un singur loc sigur;

va reduce semnificativ timpul de prelucrare a datelor;

va permite regăsirea rapidă a datelor;

va ușura procesul de luare a deciziilor.

Capitolul II Proiectarea de ansamblu al subsistemului informatic preconizat

Etapa de proiectare generală (de аnsamblu) are cа scop definireа funcțională a sistemului informatic și implică următoarele activități [2.11]:

stabilireа componentelor sistemului în funcție de obiectivele pe care trebuie să le îndeplinească;

definirea ieșirilor sistemului (situații, grаfice, indicatori sintetici);

stаbilirea intrărilor sistemului (documentele de intrare necesare obținerii rаpoаrtelor);

precizareа elementelor structurale și a relаțiilor funcționale dintre аcestea;

definireа relațiilor între sistemul proiectаt și mediul de lucru pentru recepționareа și trаnsmiterea dаtelor, pentru realizareа stabilității și fiabilității sistemului.

Obiectivele acestei etape sunt:

delimitarea аriei de cuprindere a sistemului informațional existent, care va deveni sistem obiect pentru conceperea și reаlizarea sistemului informatic;

reflectarea аctivităților și operațiilor tehnologice de prelucrare a datelor specifice sistemului informațional existent;

evidențiereа modificărilor ce se impun în organizarea și funcționarea sistemului informațional actual, în vederea informаtizării lui;

evidențiereа dotării cu tehnică de calcul și identificarea problemelor ce urmează a fi rezolvate de noul sistem cu аjutorul cаlculatorului electronic;

fundamentareа soluțiilor de principiu pentru noul sistem informatic, respectiv, stabilireа unui cost cаlculat al аcestuia, precizarea tipului de calculator necesar, sistemul de operare аferent, soluțiile preconizаte pentru gestionarea datelor, modаlitățile de prelucrare аutomată a dаtelor etc.

2.1.Definirea obiectivelor subsistemului informatic preconizat

Obiectivele :

Acoperirea tuturor cerințelor specifice unei farmacii.

Gestiunea cantitativ valorică pe un numar nelimitat de gestiuni, eliberarea produselor pe toate tipurile de rețetă sau la liber, întocmirea borderourilor specifice de raportare, multitudinea de rapoarte contabile și de analiză generate, compatibilitatea cu toate modelele cunoscute de case de marcat, imprimante fiscale. Însă este nevoie de actualizarea la timp a tuturor modificărilor legislative;

Maximă securitate și corectitudine a datelor ;

Generator de rapoarte de analiză a intregii activitați din farmacie;

Controlul utilizării medicamentelor;

Programele de evidență a stocurilor și comenzile la medicamente;

Informarea și instruirea farmaciștilor;

Inventarierea stocurilor și prelucrarea comenzilor.

În tabelul 2.1. sunt descrise destinația, utilizatorii sistemului informatic preconizat, precum și problemele ce vor fi soluționate odată cu implementarea sistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar „Farmacia Veterinară”.

Tabelul 2.1 Motivarea implementării sistemului

Continuare tabel 2.1 Sursa:Elaborat de autor

Specificarea cerințelor funcționale și nefuncționale fața de subsistemul informatic care urmează să fie implementat este prezentat în tabelul 2.2 și 2.3.

Tabelul 2.2 Cerințele funcționale față de sistem

Continuarea tabelului 2.3 Cerințele nefuncționale față de sistem

Sursa:elaborat de autor

2.2. Delimitarea proceselor, resurselor a susistemului ce urmează a fi implementat.

Sistemul farmaceutic, care are ca scop general acordarea asistenței farmaceutice, poate fi caracterizat și abordat din mai multe puncte de vedere:ca sistem compus, multifunctional, comercial, social,etc.

Un sistem de producție poate fi definit ca: „o combinatie sistematica de oameni, resurse, informatii, rezlizata in scopul indeplinirii unor sarcini ce vizeaza in mod direct atingerea obiectivelor stabilite”[2.3], ceea ce se observă din schema Figura 2.1

Figura 2.1 Schema sistemului de producție

Sursa:[2.3]

Sistemul de producție farmaceutica poate fi caracterizat prin urmatoarele cerințe:

sa existe ca o unitate(sau subunitate) de sine statator;

sa fie operațional;

sa interacționeze cu mediul.

Sistemul de management, fiind o aplicare pe sistemul de producție, poate fi definit ca un ansamblu al acțiunilor cu caracter previzional, organizatoric, decizional, de coordonare și control, ce acționeaza în cadrul procesului de management, în sensul folosirii resurselor organizației(INTRARI), într-o maniera efectivă și eficientă, în scopul atingerii unor obiective prestabilite(IEȘIRI).

Figura 2.2. Schema sistemului de management.

Elaborat: sursa [2.3]

Drept Intrari va servi Factura fiscala (Anexa 5), iar ieșirele vor fi reprezentare de rapoarte prelucrate și afișate de către sistem.

Entități externe pentru sistemul informațional de evidența vînzărilor farmaceutice veterinare reprezintă clienții, depozit, contabilitate și administratorul, prezentate în tabelul Tabelul 2.4 .

Tabelul 2.4 Entitățile externe a sistemul informațional de evidența medicamentelor de uz veterinar “Farmacia veterinară”.

Sursa:Elaborat de autor

Descrierea activității sistemului informatic existent

Activitatea sistemului informatic va fi descrisă prin evidențierea proceselor responsabile de prelucrarea fluxurilor informaționale, neglijînd procesele de lucru cu resurse materiale și cele financiare(Tabelul 2.5).

Procesele sunt grupate in felul următor:

1. Deservirea clientului

2. Aprovizionare farmaciei cu medicamente

3. Generarea rapoartelor de activitate la sfîrșitul zilei către contabilitate

4. Generarea repoartelor statistice Administratorului și fondatorului

Tabelul 2.5 Procesele din cadrul sistemului informatic

Sursa:Elaborat de autor

Diagrama de context și diagrama de nivelul 0 bazate pe aceste procese sunt prezentate în Anexa 5 și Anexa 6.

Documente care circulă în domeniul de aplicare:

1.Bonul fiscal

Bonul fiscal este emis de casa de marcat și trebuie să aibă înscrise cel puțin următoarele date:

denumirea, adresa și codul fiscal ale agentului economic emitent;

logotipul și seria aparatului de marcat;

numărul de ordine al bonului, data și ora emiterii;

denumirea produselor livrate, cantitățile, prețurile unitare, valoarea și cota de TVA aplicată;

valoarea totală a bonului, valoarea aferentă TVA și valoarea altor taxe necuprinse în baza de impozitare a TVA.

Bonul fiscal trebuie să fie înmănat în mod obligatoriu clienților, odată cu bunurile vîndute.

2.Bonul de plată- este asemănător ca structură cu bonul fiscal, doar că nu conține date referitoare , aparatul de marcat, codurile fiscale.

2.3.Еstimarea necesarului de resurse hard și soft.

Sistemul informațional al farmaciei este format din mai multe componenete ce îi permite acetuia să funcționeze la capacitatea sa maximală în activitatea farmaciei. Componenta principală a subsistemului informatic ce urmează a fi implementat va fi serverul unde se stochează datele despre comenzile clientelei farmaciei veterenare, la server sunt conectate patru calculatoare fiecare folosind o aplicație unică și diferită una de cealaltă. Contabil folosește imprimantă,telefon fix conectate ce are implemetată aplicația ”Generarea raportelor zilnice, încasări și tipărire facturi” fiind conectat și la server. Farmacistul posedă telefon fix, imprimanta și numai un PC cu aplicația ”Evidența vînzări și realizării comenzilor, preluarea comenzilor de la furnizori, deservire client” care deasemenea este conectat la server. Adminstrația farmaciei veterinare nu are nici o limitare la accesul informațiilor de pe serverul întreprinderii prin intermediul PC său care are implementată aplicația ”Generarea rapoartelor statistice și de sinteză”, de asemea directorului este conectat, un telefon și o imprimantă.Administrator de sistem tot are accesul informațiilor de pe serverul farmaciei. Dispune de un PC și telefon.(Fig.2.3)

Fig.2.3 Arhitectura sistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar

Sursa:Elaborat de autor

Caracteristica soluției sistemului informatic este redată în Tabelul 2.6.

Tabelul 2.6 Soluții pentru sistemul informatic

Continuare Tabelul 2.6

Sursa:Elaborat de autor

Fig.2.4 Diagrama fluxurilor de date în Subsistemul informatic

Sursa:Elaborat de autor

A.Aplicația evidența vînzărilor:

1.1 Înregistrare vînzărilor

1.2 Înregistrarea încasărilor zilnice

Fig.2.5 Înregistrarea vînzărilor

B. Aplicatie prezentare rapoarte

Raport Vînzări

Raport Comanda

Fig.2.6: Vizualizare rapoartelor

Sursa:Elaborat de autor

CAPITOLUL III: Proiectarea fizică a subsistemului informatic pentru evidența medicamentelor de uz veterinar

Proiectareа fizică cunoscută și sub numele de proiectаre de detaliu, urmează proiectării logice. Proiectareа logică întâlnită și sub numele de proiectare generаlă, o altă vаriantă de definire a proiectării logice. În timpul proiectării logice se prezintă o imagine de аnsamblu (generală) a sistemului, în timp ce proiectarea fizică înseamnă o аbordare detaliată a sistemului. Cu alte cuvinte, în etapа de proiectare logică se acumulează informațiile de natură să sintetizeze cerințele utilizatorilor noului sistem, operațiune prestată de аnaliștii de sistem, iar în timpul proiectării fizice se prezintă punctele de vedere ale specialiștilor, cum ar fi cei din domeniul bazelor de date, securității sistemelor, rețelelor de сalculatoare, programării, etc.

Proiectarea fizică implică parcurgerea următorilor pași [2.12]:

Proiectareа fizică a bazelor de date și a fișierelor. O astfel de activitate înseamnă descrierea modului în care vor fi stocate datele și cum se va asigura controlul lor pentru a se oferi o securitate maximă;

Proiectarea structurii sistemului și a programelor. Se descriu progrаmele sau modulele acestora care să fie în strânsă concordanță cu diagramele fluxurilor de date și cu celelalte piese ale documentației realizate în etapele anterioare;

Proiectareа strategiilor de prelucrare distribuită. Se vor prezenta modalitățile în care utilizatorul poate să dispună de dаte și facilitățile de prelucrare oferite de rețele de calculatoare.

La etapa de proiectare de detaliu a subsistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar, vor fi dezvoltate următoarele subiecte:

Reflectarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor.

Proiectarea logică a Bazei de Date;

Proiectarea fizică a Bazei de Date;

Proiectarea meniului;

Proiectarea intrărilor;

Proiectarea ieșirilor.

3.1 Reflectarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor

Procesul tehnologic de prelucrare a datelor (PTPD) în sistemele computerizate prezintă o serie de operații, legate între ele reciproc, la efectuarea cărora, ca obiect de prelucrare, se folosesc date primare. În PTPD, se folosesc diferite mijloace tehnice și, în primul rând, calculatoare contemporane.[2.2]

Pentru a proiecta un PTPD calitativ e necesară cunoașterea[2.2]:

operațiilor și etapelor de prelucrare a datelor;

standardelor de prezentare grafică;

clasificării datelor și informațiilor supuse prelucrarii;

suporturilor de informații.

Din punct de vedere al tehnologiei prelucrarii automatizate, informația economică se împarte în următoarele categorii:

primară (date primare);

intermediară;

rezultativă (finală).

Orice proces tehnologic poate fi descris în cuvinte, însă cea mai prezentativă este prezentarea lui grafică cu ajutorul schemei. Schemele oferă posibilitatea de a prezenta cât mai evident și univoc caracterul și ordinea efectuării operațiilor, legătura lor reciprocă. În scheme se indică locul efectuării operațiilor, mijloacele de transmitere a datelor, mijloacele tehnice utilizate. Caracterul concret și evidența schemei facilitează procesul de studiere a PTPD, depistarea erorilor, perfecționarea procesului.

Schema procesului tehnologic de prelucrare a datelor este prezentată în Anexa 6.

Modelul de organizare a procesului de prelucrare a datelor include următoarele etape:

Primară

Intermediară

De bază

Finală

La etapa primară are loc colecționarea datelor inițiale (factura fiscală), înregistrarea lor, formarea documentelor primare și transmiterea lor la centrul de calcul.

Etapa intermediară cuprinde operațiile de acumulare, control și înregistrare a informației de intare și de transfer al ei pe suporturi tehnice de informații. Dacă sunt depistate erori ele sunt corectate și are loc verificarea din nou a documentelor și corectarea acestora.

Etapa de bază asigură crearea bazei de date, a fișierelor de lucru, prelucrarea nemijlocită a informației la computer, obținerea informației rezultative (ex. Suma pe zi).

La etapa finală, se realizează emiterea informației rezultative sub formă de documente finale, controlul și transmiterea lor, are loc formarea rapoartelor care vor arăta situația privind gestiunea medicamentelor.

3.2 Proiectarea logică a bazei de date

Modelarea logică a datelor descrie datele cu ajutorul unei notații speciale, care corespunde unui mod de organizare a acestora de către un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale, numit și model relațional.

În modelul relațional, datele sunt stocate sub forma tabelelor, numite și relații. Conceptul de relație permite reprezentarea unei entități din universul modelat sau a unei legături semantice dintre două entități.

Proiectarea schemei logice a bazei de date poate fi realizată în mai multe moduri. Abordarea tradițională, aplicată, în special, în cadrul bazelor de date relaționale, presupune constituirea relației generale, prin reunirea tuturor datelor elementare (atribute), identificate în faza de analiză, și repartizarea lor în tabele, pe baza analizei dependențelor dintre atribute (dependențe funcționale, dependențe multivaloare și joncțiune) și aplicarea procesului de normalizare. Această abordare a înregistrat unele succese în proiectarea bazelor de date de dimensiuni mici și medii.[2.5]

La etapa de proiectare logică a subsistemului pentru evidența medicamentelor de uz veterinar „Farmacia veterinară” vor fi îndeplinite următoarele activități:

documentarea tipurilor de entități;

identificarea tipurilor de relații;

normalizarea tabelelor;

Documentarea tipurilor de entități

În general, entitățile sunt seturi de obiecte sau concepte identificate ca având o existentă independentă și aceleași proprietăți.

Fiecare entitate trebuie să aibă o descriere detaliată, care o definește și elimină posibilitatea de încadrare greșită.

Obiectivul etapei este identificarea principalelor tipuri de entități din vederea utilizatorului.

Astfel în tabelul 3.1 au fost identificate entitățile subsistemului proiectat.

Tabelul 3.1 Tipuri de entități în subsistemul informatic

Sursa:Elaborat de autor

Identificarea tipurilor de relații

Tipurile de relații logice sunt seturi de asocieri între două sau mai multe tipuri de entități.

Relația logică este o instanță a unui tip de relație care e unic identificabilă.

Raportul de cardinalitate descrie numărul de relații posibile pentru fiecare entitate participantă.

Pot fi întîlnite următoarele tipuri de relații [2.6]:

unu-la-unu (raport de cardinalitate 1:1) – o entitate este asociată unei singure entități;

unu-la-mai-mulți (raport de cardinalitate 1:M) – o entitate e asociată la una sau mai multe entități;

mai-mulți-la-mai-mulți (raport de cardinalitate M:N) – mai multor entități le sunt asociate mai multe entități; treuie descompusă în doua entităși unu-la-mai-mulți.

În această etapă, obiectivul este identificarea relațiilor importante care există între entitățile identificate. De aceea în tabelul 3.2 au fost identificate tipurile de relații între entitățile preconizate.

Tabelul 3.2 Tipuri de relații în subsistem

Un rol important îl are și construirea diagramei Entitate-Relație care constituie o tehnică de reprezentare a structurii logice a bazei de date. Apoi această diagramă fiind supusă procesului de normalizare se transformă într-un set de tabele care vor fi proiectate în baza de date.

În figura 3.3 este prezentată diagrama Entitate-Relație pentru subsistemul de evidență a medicamentelor.

Fig 3.1 Diagrama Entitate-Relație, Sursa:Elaborat de autor

De asemenea entităților principale ale bazei de date le sunt asociate și anumite atribute, acestea sunt prezentate în tabelul 3.3.

Tabel 3.3 Atributele tipurilor de entități

Sursa:Elaborat de autor

Normalizarea tabelelor

Normalizarea este definită ca procesul de descompunere succesivă a relației inițiale într-un set de subrelații structurate, având la bază analiza dependențelor dintre atribute. [2.8]

În figura 3.2 este prezentată schema bazei de date cu tabelele în forma normală 3.

Fig. 3.2. Schema relațională a bazei de date

Sursa:Elaborat de autor

Legaturile dintre tabele sunt prezentate în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4.Relații dintre tabele bazei de date

Sursa:Elaborat de autor

3.3 Proiectarea fizică a bazei de date

Din punct de vedere fizic, există două tipuri de operațiuni de accesare a datelor: scrierea și citirea. Din punct de vedere logic, adică din perspectiva utilizatorilor, operațiunea fizică de citire apare sub forma interogărilor bazei de date, exprimate cel mai adesea sub forma frazei SQL SELECT. Operațiunea fizică de scriere are în corespondență trei operațiuni logice: adăugarea, modificarea și ștergerea liniilor (înregistrărilor) în/din tabele. Operațiunile de actualizare mai sunt cunoscute și ca tranzacții ale bazei de date, ele trebuind tratate cu foarte multă atenție, deoarece au impact direct asupra integrității datelor din bază[2.6].

Pentru descrierea operațiunilor de actualizare a bazei de date se folosește noțiunea de tranzacție. O tranzacție reprezintă o unitate logică de interacțiune cu baza de date, formată dintr-un ansamblu de operațiuni de acces, tratat pe principiul „totul sau nimic”, adică fie toate operațiunile sunt efectuate, fie nici una. Prin urmare, o tranzacție poate fi finalizată în două moduri: validarea ei, cînd toate operațiile au fost executate, sau anularea ei, dacă cel puțin una dintre operațiile care o compun nu este realizată, caz în care toate operațiunile efectuate deja vor fi anulate[2.11].

Regulile și procedurile de tratare a tranzacțiilor bazei de date formează mecanismul tranzacțional. Rolul său este de a garanta menținerea integrității bazei de date în condițiile accesului concurent la date sau a apariție unor dificultăți.

O bază de date este într-o stare de consecvență dacă datele respectă toate restricțiile de integritate definite asupra lor: restricții privind cheia, restricții de integritate referențială, intervale de control etc[2.11].

Scopul determinării interogărilor și tranzacțiilor în baza de date constă în determinarea tabelelor și atributelor accesate cel mai frecvent. Fișierele accesate mai frecvent trebuie analizate mai în detaliu pentru a se determina structurile de stocare și căile de acces cele mai potrivite.

Tranzacțiile bazei de date sunt prezentate în Tabel 3.5.

Tabel 3.5 Tranzacțiile bazei de date

Sursa:Elaborat de autor

Descrierea vederilor

Vederea (view) reprezintă o definire a unei tabele virtuale care poate să fie locală, la distanță sau parametrizată. Ea poate fi creată pe baza uneia sau mai multor tabele sau pe baza altei vederi.

Vederile combină calitățile tabelelor și interogărilor. Ca și interogările, putem utiliza vederile pentru a extrage un set de date din una sau mai multe tabele. Asemănător tabelelor, putem folosi vederile pentru a actualiza informațiile din vedere și a le memora apoi, definitiv, în tabela pe baza căreia a fost proiectată vederea. [2.5]

Vederea „VinzariZi”

create view vinzareazi as SELECT Stock.denumire, Stock.pret_unit, Checkv.nr_unitati,;

Stock.pret_unit*Checkv.nr_unitati, Vinzari.datav;

FROM ;

vetfarm!stock ;

INNER JOIN vetfarm!checkv ;

ON Stock.id_produs = Checkv.id_produs ;

INNER JOIN vetfarm!vinzari ;

ON Vinzari.id_vinzare = Checkv.id_vinzare

Vederea” Medicamente”

Create view medicamente as SELECT Stock.denumire, Stock.unitmasura, Stock.cantitate,;

Stock.pret_unit;

FROM ;

vetfarm!stock

Proiectarea fișierelor

Pentru stocarea datelor în memorie se folosesc termenii de fișier, înregistrere fizică și cîmp. Un fișier este o zonă alocată pe un suport de memorie externă în care se stochează înregistrările fizice între care există legături. Unele SGBD-uri alocă un fișier pentru fiecare tabelă din schema logică a bazei de date. Cum este și în cazul SGBD-ului utilizat pentru proiectarea sistemului pentru evidența mijloacelor fixe.[2.13]

În tabelul de mai jos sunt prezentate fișierele bazei de date Farmacia Veterinara precum și tipul acestora.

Tab 3.6 Tipurile fișierelor bazei de date

Sursa:Elaborat de autor

Întrucît SGBD-ul crează pentru fiecare tabel cite un fișier, rezultă că în baza de date au fost create următoarele tabele, caracteristicile acestora sunt prezentate în tabelul 3.7.

Tab 3.7. Caracteristicile tabelelor bazei de date

Sursa:Elaborat de autor

Codul tabelelor din BD „FARMACIA VETERINARĂ” sunt prezentate mai jos:

Tabelul ”Intrari”:

CREATE TABLE Intrari (id_produs n(6) PRIMARY KEY, cantit_in n(6),pret_unit n(6,2),suma_total n(6,2),data_in date(8))

Tabelul ”Stock”:

CREATE TABLE Stock (FOREIGN KEY id_produs TAG id_produs REFERENCES Intrari,denumire c(50),unitmasura c(10),cantitate n(10),pret_unit n(5))

Tabelul ”Vinzari”:

CREATE TABLE Vinzari (id_vinzare n(6) PRIMARY KEY, suma n(6), datav date(8))

Tabelul ”CheckV”:

CREATE TABLE CheckV (id_vinzare n(6),Foreign KEY id_vinzare TAG id_vinzare REFERENCES Vinzari, foreign KEY id_produs TAG id_produs REFERENCES Stock, nr_unitati n(6))

Întrucît proiectarea fizică a bazei de date are drept scop transformarea schemei logice într-un set de specificații tehnice care privesc stocarea și accesarea datelor, iar principalele obiective care au fost urmărite constau în: transpunerea schemei logice a datelor într-un model care să poată fi implementat în SGBD-ul ales și obținerea performanțelor de acces dorite, se poate de afirmat că acestea au fost îndeplinite cu succes.

3.4. Proiectarea intrărilor

Datele de intrare parcurg o succesiune de etape până la utilizarea efectivă în cadrul sistemului informatic. Aceste etape intermediare sunt [2.9]:

înregistrarea datelor pe documentul de intrare;

conversia datelor într-o formă acceptata de sistemul de calcul;

transpunere pe suportul tehnic;

verificarea sintactică și semantică a datelor de intrare;

corecția datelor eronate etc.

La proiectarea intrărilor este necesar să se realizeze, în principal următoarele activități [2.9]:

alegerea suportului tehnic pentru culegerea datelor;

proiectarea machetelor documentelor de intrare;

stabilirea instrucțiunilor de culegere;

stabilirea regulilor de control și validare a datelor.

În majoritatea cazurilor, sursa pentru obținerea ieșirilor o constituie tabelele bazei de date. Cum a fost deja menționat în capitolele anterioare documentele primare care vor servi drept surse de intrare sunt factura fiscală (Anexa 4). Informația din aceste documente va fi utilizată la completarea tabelelor bazei de date. La intrare se introduce informația despre medicamentele achiziționate: denumirea medicamentului, unitatea de măsură, numărul de unități, preț unitar (fără TVA), cota TVA.

Informația se introduce prin intermediul unui formular unde în text-boxuri se scrie denumirea, prețul, TVA, iar unitatea de măsură se alege din checkbox.

Prelucrarea intrărilor în sistem și obținerea ieșirilor se pot efectua în mod automat, însă, în majoritatea situațiilor, ele implica intervenția omului, ceia ce determină existența interacțiunilor dintre utilizator și calculator.

Cea mai utilizată metodă de interacțiune om-calculator este bazată pe ecrane pentru introducerea datelor, numite și formulare.

Un formular poate fi un document primar care conține unele date predefinite, cărora li se adaugă altele, ce urmează a fi amplasate în rubrici special rezervate.[2.2]

Pentru fiecare intrare se va proiecta un ecran care să permită utilizatorului să introducă datele de intrare. La construirea unui formular se apelează la mai multe obiecte de control: Text box, Label, List box, Combo box, etc.

Formularele pentru culegerea datelor ADAUGARE (informații privind produsele procurate) sunt prezentate anterior.

De asemenea au fost create și formularele pentru a putea fi introduse informații suplimentare în tabele,pentru navigarea în medicamentele deja existente, căutarea un medicament anumit, cît și ștergerea unui medicament ce deja nu este, acestea sunt : ”Vînzare”, ”Navigare”, ”Căutare”, ”Ștergere”.

Formularele permit:

deplasarea de la un cîmp la următorul/precedentul/primul/ultimul.

Ștergerea unei linii.

Redactarea datelor.

Salvarea conținutului formularului în baza de date.

Ieșirea din formular.

3.5. Proiectarea meniului

Proiectarea interfețelor reprezintă o activitate foarte importantă în dezvoltarea sistemelor informatice, din perspectiva acceptării sistemului de către utilizatori. Acest lucru este explicabil, dacă ținem cont de faptul că interfața utilizator reprezintă partea sistemului pe care o percepe în mod direct, cu care interacționează, pentru a-și realiza atribuțiile de serviciu. Pe de altă parte, interactivitatea este una dintre caracteristicile esențiale ale sistemelor informaționale economice, interfața utilizator constituind componenta cea mai însemnată.[2.5]

Noțiunea de interfață este destul de des întîlnită în literatura informatică, deși ea are o accepțiune generală în limbajul curent, în sensul de element de legătură între două unități.[2.8]

Interfața în sens informatic poate fi definită astfel: ”O frontieră comună sau o interconexiune între sisteme, echipamente, concepte sau ființe umane”

Interfața asigură interacțiunea între două sau mai multe subsisteme.

Pentru interacțiunea cu sistemul de evidență a medicamentelor de uz veterinar a fost aleasă interacțiunea prin meniuri. Această metodă este familiară majorității celor care utilizează astăzi calculatorul. Aproape toate produsele-program dispun astăzi de meniuri.

Un meniu pune la dispoziție o listă de opțiuni, relevante din punct de vedere al activității ce trebuie realizată, din care utilizatorul va selecta una, iar comanda corespunzătoare va fi executată.[2.12]

Pentru subsistemul de evidență a medicamentelor de uz veterinar a fost ales meniul sub formă de listă cu butoane, tastînd fiecare avem acces spre diferite opțiuni ale sistemului.

Meniul principal include 7 butoane: Adaugare,Vînzare, Navigare, Căutare, Ștergere și butonul de ieșire pentru comoditatea utilizării. Meniul (Fig 3.8) permite interacțiunea utilizatorului cu baza de date, acest meniu permite accesarea formularelor care permit utilizatorului de a vizualiza informația din baza de date, și de asemenea permit corectarea, navigarea și introducerea informațiilor noi.

Formularele care pot fi accesate sunt:

Adăugarea – acest formulat oferă posibilitatea de a introduce date despre medicamentul care a fost achiziționat și intră în stoc (fig3.3).

Fig3.3.Adăugarea datelor

Vînzare – acest formular oferă posibilitatea de a introduce informații noi referitoare la medicamentele și cantitatea care a fost vîndută(fig 3.4).

Fig 3.4 Vînzarea medicamentelor.

Navigare – ofera posibilitatea de a naviga prin medicamentele care sunt în stoc, afișînd informații privind medicamentul(fig 3.5).

Fig.3.5 Formular de navigare

Căutarea – oferă posibilitatea de a găsi un medicament după denumire și afișarea informații despre el. (fig.3.6).

Fig.3.6 Formular de căutare

Ștergere – permite ștergerea unui medicament ce deja nu se vinde de către farmacie, astfel nu va duce în eroare farmaciștii. (fig.3.7).

Fig.3.7 Formular Ștergere medicament

Ieșire – oferă posibilitatea de a ieși din sistem, este utilizat pentru comoditatea utilizatorului.

Fig. 3.8. Meniul Farmacie Veterinară

Submeniul RAPOARTE (Fig 3.9) permite generarea rapoartelor rezultative de evidență. Acestea sunt:

Raportul ”Încasări zilnice” generează informația despre toate medicamentele și cantitățile vîndute timp de o zi.

Raportul ”Vînzări pe lună” conține sumele încasate zilnic timp de o lună și cîmpul calculat Total.

Fig 3.9 Submeniul RAPOARTE

3.5.Proiectarea ieșirilor

Un raport este un document în care sunt incluse de regulă date predefinite, fiind folosit exclusiv pentru a fi citit sau vizualizat. [2.13]

Proiectarea ieșirilor constituie poate cea mai importantă activitate în dezvoltarea sistemelor informaționale, deoarece obținerea lor reprezintă scopul general al oricărui sistem informațional. Utilizatorii vor aprecia noul sistem mai ales prin prisma calității ieșirilor. Obiectivul principal al proiectării ieșirilor este de a prezenta informația solicitată într-o formă inteligibilă, unde trebuie, cînd trebuie și cui trebuie. [2.13]

Realizarea acestui obiectiv impune acordarea unei atenții deosebite caracteristicilor generale ale ieșirilor din sistem. Acestea sunt prezentate în tabelul 3.8.

Tab 3.8. Caracteristicile generale ale ieșirilor din sistem

Sursa:Elaborat de autor

Obiectivul prezentării detaliate a ieșirilor este și acela de a determina formatul și conținutul tuturor rapoartelor imprimate și ale documentelor și ecranelor furnizate de sistem.

Proiectarea ieșirilor se va face astfel încât să servească pentru [2.12]:

transmiterea rezultatelor prelucrării pe calculator utilizatorului, într-o formă pe care acesta să o înțeleagă și în care să-și regăsească cerințele sale;

transmiterea proiectului situațiilor finale programatorului, fără ambiguități, pentru ai permite acestuia trecerea la întocmirea programelor necesare editării sau vizualizării.

În proiectarea ieșirilor, analistul trebuie să elaboreze un model demonstrativ al raportului sau ecranului și să întrebe utilizatorul dacă informațiile din raport și formatul acestuia sunt accesibile. Dacă ieșirile sunt inacceptabile, analistul trebuie să le modifice [2.12].

Un instrument util pentru formatul rapoartelor sau ecranelor realizate pe calculator îl constituie macheta imprimantei.

Macheta imprimantei este reprezentarea de detaliu a situației de ieșire, cuprinzând:

antet;

titlu;

date de identificare;

cap de tabel;

date elementare ce se imprimă rând pe rând;

totalurile.

Detalii și indicații tehnice de realizare care se referă la:

volumul datelor de ieșire;

frecvența;

numărul de copii

În cazul subsistemului proiectat, sursa pentru obținerea ieșirilor o constituie tabelele bazei de date. Drept ieșiri ale subsistemului vor fi rapoartele:

Raport încasări pe zi;

Raport încasări pe lună.

Raportul ”Încasări pe zi” are drept scop obținerea informației referitoare la fiecare medicament de uz veterinar vîndut,cantitatea, prețul unitar și suma. Astfel raportul are la bază o vedere care s-a alcătuit pe bază a 3 tabele: Stock,Vînzari,Checkv.În raport se va indica data, enumirea medicamentului, preț unitar, cantitatea, suma. În footerul raportului se află un cîmp calculat care indică suma totală per zi. În Figura 3.10 va fi prezentată macheta raportului respectiv.

Fig 3.10 Modelul raportului ”Încasări pentru o zi”

Raportul ”Vânzări pe lună” este proiectat cu scopul de a obține informația generală referitoare la sumele încasate zilnic timp de o lună. În afară de informația luată din tabelele bazei de date, în acest raport poate fi calculată suma pe an și pe lună, ceea ce va ușura lucrul contabilului, în plus va permite luarea unei decizii bazate pe date corecte și concrete în timp real. În Figura 3.11 este prezentată macheta raportului.

Fig 3.11 Modelul raportului ”Vînzări pe lună”

Cel mai des ieșirile sunt generate în scopul luării deciziilor pe diferite nivele de conducere.

Închiere

În cadrul Î. I. ”Crețu Grigore” a fost cercetată structura întreprinderii, studiate documentele primare și fluxurile informaționale, a fost analizat sistemul informațional existent pentru a aduce soluții de îmbunătățire a sistemului informațional din cadrul întreprinderii.

Astfel s-a constat că pentru a furniza informații în timp real, pentru a micșora timpul de prelucrare a datelor, pentru a ușura lucrul angajaților este nevoie de un sistem informatic.Acest sistem informatic numit „Sistem de evidență a medicamentelor de uz veterinar” va spori timpul de prelucrare, căutare și furnizare a datelor, va ușura procesul de luare a deciziilor.

Împreună cu administrația farmaciei veterinare s-au stabilit cerințele față de sistem, resursele disponibile.

Pentru fiecare compartiment au fost stabilite sarcinile și obiectivele care au fost realizate.

În capitolul I “Analiza sistemului informațional existent” sunt prezentate următoarele sarcini: fundamentarea teoretică a procesului de analiză a sistemului informațional, caracterizarea generală a unității social-economice, determinarea esenței economico-organizatorice, analiza resurselor informaționale și justificarea necesității realizării noului sistem.

În capitolul II “Proiectarea de ansamblu a subsistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar” este descris procesul de proiectare conceptuală a subsistemului ce conține sarcinile precum: definirea obiectivelor noului sistem, determinarea bazei informaționale, estimarea necesarului de resurse hard și soft.

În capitolul III, la etapa de „Proiectare fizică a subsistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar” a fost redat procesul de realizare a subsistemului de evidență a medicamentelor de uz veterinar(reflectarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor, proiectarea fizică a bazei de date, proiectarea logică a bazei de date, proiectarea intrărilor, proiectarea ieșirilor, proiectarea meniului).

În rezultat a fost elaborat un sistem informatic automatizat de gestiune a medicamentelor de uz veteinar ce va permite ușurarea lucrului angajaților, va securiza tranzacțiile, va micșora timpul de prelucrare a datelor și optimiza procesul de luarea deciziilor de către conducere.

Subsitemul creat este doar o componentă a sistemului informațional, care la moment este în proces de implementare. O recomandare față de administrația întreprinderii ar fi extinderea sistemului informatic asupra ariilor precum evidența mijloacelor fixe, evidența cadrelor.

Bibliografie

I.Acte legistlative

1.1.Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător 451-XV din 30.07.2001

1.2. Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi,

1.3. Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19.10.2007 // Monitorul Oficial nr.184-187/711 din 30.11.2007

1.4.Articolul 29 cu privire la activitatea farmaceutică

II.Cărți, manuale, manuscrise

2.1. Cuznetov A., Lungu M., Dreptul afacerilor, USM,2011

2.2. Costaș I., Tehnologii de procesare a informației economice, Chișinău, ASEM 2011

2.3. Crețan A., Analiza și proiectarea sistemelor informatice, București, ProUniversitaria 2013

2.4. Dima G., FoxPro, Editura Teora, București 1993

2.5. Dima G., FoxPro Meniuri, Editura Teora, București 1994

2.6. Florin D., Proiectarea sistemelor informaționale, Editura A.I.Cuza, Iasi 2006

2.7. Fotache M., SQL Dialecte DB2, Oracle și Visual FoxPro, Polirom, Iași, 2001

2.8. Meșniță G., Proiectarea sistemelor informaționale, Editura A.I.Cuza, Iași, 2006

2.9. Morariu N., Proiectarea sistemelor informatice, Editura ASE, București, 2002

2.10. Moldovanu D., Curs de teorie economică, Editura ARC, Chișinău, 2007

2.11. Oprea D., Proiectarea sistemelor informaționale, Editura A.I.Cuza, Iasi, 2006

2.12. Oprea D., Analiza și proiectarea sistemelor informatice economice, Bucuresti, 1999

2.13.Oprea D., Dumitriu F., Proiectarea sistemelor informaționale, Editura Universității “A.I.Cuza”, Iași, 2006

2.14. Onete B., Sisteme informatice, Editura ASE București, București, 2000

2.15.Sorin Vl., Morariu N., PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE- Metode, modele, tehnici si instrumente utilizate, București, 2008

20. Whitten J., Lonnie B., Systems Analysis and Design Methods Hardcover November 22, 2005

Surse internet:

3.1. www.w3schools.com/menu_of_systems

3.2.http://ciobanu.cich.md/lectii_view.php?id=1

3.3. http://www.ecursuri.ro/

3.4. http://www.univ-st-lupascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Proiectarea_sistemelor_informatice.pdf

3.5. http://www.proprofs.com/quiz-school/story.php?title=meniuri-visual-foxpro

3.6. http://referat.clopotel.ro/Sistemul_informational___definitie_si_caracteristici-8454.html 27. https://support.office.com/ro-ro/article/No%C8%9Biuni-de-baz%C4%83-despre-proiectarea-bazelor-de-date-1eade2bf-e3a0-41b5-aee6-d2331f158280?ui=ro-RO&rs=ro-RO&ad=RO

3.7. http://89.121.249.92/2010-2011/Catedre/Informatica/12/Proiectarea%20bazelor%20de%20date.pdf

3.8. http://www.math.md/studlib/informatica/bd_relationale/capitol5.pdf

3.9. http://www.smartdraw.com/data-flow-diagram/

Anexe:

Anexa 1

Anexa 2

Organigrama Î.I.Crețu Grigore

Anexa 3

Diagrama de context

Anexa 4

Diagrama de nivel 0.

Anexa 5

Formular tipizat

Anexa 1 la Ordinul Ministerului Finnanțelor al Republicii Moldova nr.115 din 6 septembrie_2010

Типовая форма

Приложение 1 к приказу Министерства Финансов Республики Молдова

№ 115 от 6 сентября 2010 г.

FACTURĂ FISCALĂ Seria, Nr.

НАЛОГОВАЯ НАКЛАДНАЯ Серия, №

Anexa 6

Schema procesului tehnologic de prelucrare a datelor