Subsistem Informatic Privind Gestiunea Operatiunilor Hoteliere

SUBSISTEM INFORMATIC PRIVIND GESTIUNEA OPERAȚIUNILOR HOTELIERE

Cuprins

Introducere

I. Analiza sistemului informaȚional existent

1.1. Studiul de ansamblu al hotelului “Nobil”

1.2 Esența economico-organizatorică a problemei

1.3. Resursele informaționale existente

1.4. Necesitatea creării subsistemului preconizat

II. Proiectarea de ansamblu a subsistemului informatic

2.1. Cerințele și obiectivele viitorului subsistem informatic

2.2. Categoriile de ieșiri ale subsistemului informatic

2.3. Categoriile de intrări ale subsistemului informatic preconizat

2.4. Atributele bazei informaționale (BI)

2.5.Instrumentele utilizate la crearea subsistemului

III. Proiectarea de detaliu a subsistemului preconizat

3.1. Proiectarea intrărilor și videoformatelor de intrare

3.2. Proiectarea ieșirilor. Videoformatele de ieșire

3.3. Structurarea bazei informaționale

3.4. Specificații proceduri automate

3.5. Specificații proceduri manuale

3.6. Administrarea și actualizarea subsistemului

3.7. Procesul tehnologic de prelucrare a informației

IV. ASPECTE DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A SUBSISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT

4.1. Metodologia de estimare a eficienței economice

4.2. Aprecierea eficacității subsistemului informatic

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Oricărei unități social-economice (USE), dezvoltata sau mai puțin dezvoltată, un sistem informatic întotdeauna ii va aduce multe beneficii, printre care probabil cel mai prețios este timpul. Cu ajutorul unui SI, tehnicii de calcul, angajații au un randament mai mare in soluționarea problemelor apărute si a obiectivelor impuse pentru a face fata concurentei de piață.

Domeniul IT se bucura de o intensificare din ce in ce mai mare in ultimii ani, fiind practic baza tuturor întreprinderilor mari si mijlocii, dar chiar si mici.

Pentru ca întreprinderea sa aibă succes si sa-si păstreze sau ridice statul in timp, indiferent ca este o întreprindere ce oferă servicii sau produse, trebuie sa tina cont numaidecât de unii factori, printre care se enumera:

Calitatea serviciilor/produselor oferite clienților – probabil este unul din cei mai importanți factori; odată ce clienților le-ai oferit un Serviciu/produs bun la un preț rezonabil te bucuri in continuare de acordarea de servicii/produse aceluiași client, iar pe lingă asta prin intermediul acestuia dispui si de publicitate absolut gratuita, ceea ce iți va aduce si mai mulți client;

Inovație – trebuie de ținut pas mereu cu timpul, cu atât mai mult tehnologiile informaționale;

Clientul sa se bucure de prioritate si suport – clientul va fi mereu satisfăcut de servicii/produs când va observa ca organizația dispune de un suport care este interesat de capriciile sau probleme sale si este gata sa soluționeze problemele cit mai repede posibil.

Analiza sistemului informaȚional existent

1.1. Studiul de ansamblu al hotelului “Nobil”

Dezvoltarea întreprinderii “NOBIL-CLUB” SRL datează din anul 1998, când a fost deschis Hotelul Nobil Club, un hotel de 4*, un hotel de tip închis unde erau cazați doar diplomați străini, celebrități si VIP persoane. Hotelul a cunoscut o dezvoltare eficienta pe parcursul a mai multor ani, având 4 numere de tip Dublu si 1 număr de tip Lux, un Restaurant Italian si un Cigars Club.

Prima consolidare și renovare a clădirii, pe atunci anexă a casei de locuit cu adresa Bd. Stefan cel Mare 132, a avut loc in anul 2001, iar mai târziu Hotelul Nobil-Club a fost reconstruit in totalitate pîna in anul 2008, schimbându-și denumirea din Hotelul Nobil-Club in Nobil Luxury Boutique Hotel. Astfel după o reconstrucție de 2 ani, acesta a fost cotat ca un hotel de categoria 5*.Redeschiderea oficiala a hotelului a avut loc in data de 27,28,29 noiembrie 2008. În scurt timp hotelul a devenit un local popular de întrevederi a businessmenilor, politicienilor și vedetelor din toată lumea.

Nobil Luxury Boutique Hotel – este un superb hotel de cinci stele care dispune de 27 de camere, 2 restaurante magnifice, un distins Cigars Club, o minunată terasă panoramică asupra orașului, o sală de conferințe, un SPA – Centru exclusiv, fitness-centru și un salon de frumusețe cu franciza -DESSANGE.

Temelia existențială Nobil Luxury Boutique Hotel se bazează pe armonizarea confortului și a eleganței cu scopul creării unei ambianțe elitare, corespunzătoare statului și standardelor Boutique Hotel-urilor Europene de clasa LUX.

Așezarea unică a Nobil Luxury Boutique Hotel – în inima capitalei și epicentrului teatral, în nemijlocită apropiere de ,,Strada Artei Naționale'', nu departe de istorica Piață a Marii Adunări Naționale și în doar trei minute de la zona magazinelor, îl evidențiază în infrastructura orașului ca fiind cel mai atractiv proiect investițional in industria hoteliera.

Odată realizate lucrările de reconstrucție , potrivit unui acord inițiat dintre I.C.S. Finpar Invest SRL și I.C.S. Nobil Club SRL au încheiat un contract de locațiune cu, persoana juridica fondata in corespundere cu legislația Republicii Moldova, cu adresa bd. Stefan cel Mare 132, mun. Chisinău, care este denumita “Locatar”, in persoana juridică Dlui-Petru Cangaș, si “Nobil Club” SRL persoana juridica fondata in corespundere cu legislația Republicii Moldova, cu adresa juridica: bd. Stefan cel Mare 132, mun. Chișinău, denumita “Locatar”, in persoana Directorului General – Cezara Salinski.

Astfel conform Contractului de Locațiune Nr. 432/08, încheiat la data de 27 noiembrie 2008, părțile au convenit asupra următoarelor clauze:

Locatarul închiriază Încăperile Locatorului, iar Locatorul preda in locațiune Încăperile proprii Locatarului in conformitate cu condițiile prevăzute de contract.

Astfel Edificiul amplasat pe adresa bd. Stefan cel Mare 132, mun. Chișinău, Republica Moldova si str. Mihai Eminescu 49/1, mun. Chișinău, Republica Moldova dreptul de proprietate asupra cărora îl deține Locatorul si este înregistrat in Registrul Bunurilor Imobiliare ținut la Oficiul Cadastral Teritorial, termenul de locațiune al edificiului începe din 27.11.2008 si finalizează pe 27.11.2011. Suprafața totala luata sub locațiune este de 2968 m.p., care vor fi folosite in calitate de edificiu denumit hotel, pentru prestarea serviciilor hoteliere, etc.

Conform contractului de Locațiune, întreprinderea arendează edificiul în care este situat Hotelul Nobil de la I.C.S. Finpar Invest SRL, contractul a fost semnat pe un termen de 3 ani, data începerii contractului este considerată 27 noiembrie 2008. Acest contract constituie o înțelegere completă și finală dintre ambele părți în privința Edificiului și înlocuiește toate negocierile scrise sau orale anterioare dintre Părți.

Structura organizatorică a întreprinderii reprezintă ansamblul persoanelor și subdiviziunilor organizatorice astfel constituite încât să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii și realizării obiectivelor previzionate. Structura organizatorică este o expresie atât a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale încorporate, cât și a caracteristicilor mediului în care acesta îsi desfășoară activitățile.

Structura organizatorică are un caracter dinamic, schimbările sunt nu numai inevitabile, ci și tipice. Adaptarea structurii se face în funcție de necesitățile interne și de resursele umane pe care le are firma. Societatea îsi desfășoară activitatea cu un număr de 127 de angajați.

Conducerea și administrarea societății este exercitată de către:

Fondator – o persoană juridică din străinătate, a cărui nume este confidențial;

Director General – persoană fizică, Doamna Cezara Salinski.

Organizarea și funcționarea I.C.S. “Nobil Club“ SRL, adică repartizarea activităților și operațiunilor pe lucrători, asigurarea coordonării lor și adoptarea de măsuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate, funcționează prin gruparea următoarelor activități:

de contact nemijlocit cu clientela (front-office în sens larg);

cu caracter birocratic;

recepția, serviciul de etaj și serviciul de alimentație;

departamentele de bază-cazarea și alimentația, la care se adaugă departamentele de administrație și cel al prestațiilor auxiliare;

operaționale, reprezentate de prestația serviciilor hoteliere (sunt activitățile generatoare de încasări);

funcționale, activități indispensabile bunei funcționări a hotelului, acoperind funcții de administrație, control, comercializare, întreținere (sunt activități care înregistrează numai costuri).

Personalul hotelului, de la recepționeri până la contabilul șef și directorul general îndeplinesc cerințele impuse de activitatea în domeniul serviciilor hoteliere: aspect fizic plăcut, naturalețe, bun simț, ușurință în exprimare, tact, stabilitate emoțională, maturitate, capacitate de perfecționare, experiență în domeniu.

Fiecare departament al hotelului este condus de un director de departament care respectă profilul postului, ce cuprinde: funcția, superiorul ierarhic, sarcinile speciale, calificarea necesară.

Conducerea superioară reglementează regulamente de ordine interioară, prin care se stabilesc condițiile de muncă în cadrul hotelului, aplicarea lor fiind obligatorie pentru orice problemă care nu este reglementată printr-un text legal sau o convenție colectivă.

Personalul hotelului cunoaște în detaliu oferta (serviciile), fiecare fiind în masură să satisfacă cele mai pretențioase cereri ale clienților.

În cadrul Hotelului Nobil funcționează următoarele departamente:

de contabilitate, condus de directorul economic sau contabilul-șef, având ca responsabilitate activitățile de casierie, facturare, controlul încasărilor, debitorii, furnizorii și trezoreria (verificarea finală a încasărilor hotelului), cuprinzând și resursele umane;

de aprovizionare condus de șeful responsabil cu aprovizionarea, care transmite comenzi furnizorilor și gestioneaza stocurile. Serviciul de aprovizionare centralizează toate comenzile emise de către diferitele servicii ale hotelului, fiind singurul în masură care poate să transmită comenzile furnizorilor;

de front-office, activitățile sale specifice desfășurându-se la nivelul holului de intrare, condus de șeful de recepție care are în subordine ceilalți angajați ai acestui departament (recepționer, bagajist și lucrătorii de noapte)

de cazare, condus de directorul de cazare care are în subordine guvernanta generală și administratorul șef. Cazarea turiștilor în hotel se face la orice oră, în limita locurilor disponibile (în acest sens lucrătorii de la recepție trebuie să cunoască foarte bine starea permanentă a camerelor pentru evitarea surprizelor neplăcute) și în funcție de rezervările și contractele făcute anterior și confirmate.

de alimentație, condus de directorul de alimentație care are în subordine șeful de restaurant, responsabilul cu banchetele și reuniunile și directorul executiv din departamentul de alimentație. Restaurantele Italian si Panoramic oferă într-o ambianță deosebită preparate culinare cu specific Italian, European și internațional, iar Cigars Barul oferă gustări calde și reci, precum și o gamă variată de băuturi și cockteiluri.

de resurse umane, ale cărui atribuții sunt: angajarea, recrutarea, promovarea, pregătirea angajaților; remunerația angajaților; analiza și evaluarea posturilor.

tehnic, foarte util pentru buna funcționare a echipamentelor tehnice și electronice, necesare pentru desfățurarea eficientă în hotel. Personalul acestui departament este format din electronist, electrician, mecanic, decorator, ei având un statut de colaboratori cu hotelul.

alte servicii, folosite datorită faptului că majoritatea clienților acestui hotel sunt oameni de afaceri, iar premisele de bază ale unei afaceri de succes sau ale unei întâlniri de afaceri sau în interes de serviciu sunt aparatura performanta în domeniu și ambianța, astfel, serviciile oferite de Hotel Nobil stau la dispoziția clienților în Business Center și Conference Room. Pentru relaxare și menținerea formei fizice, SPA centrul si Salonul de Frumusete Dessange pune la dispozitia clienților: saună, masaj, coalimentație. Restaurantele Italian si Panoramic oferă într-o ambianță deosebită preparate culinare cu specific Italian, European și internațional, iar Cigars Barul oferă gustări calde și reci, precum și o gamă variată de băuturi și cockteiluri.

de resurse umane, ale cărui atribuții sunt: angajarea, recrutarea, promovarea, pregătirea angajaților; remunerația angajaților; analiza și evaluarea posturilor.

tehnic, foarte util pentru buna funcționare a echipamentelor tehnice și electronice, necesare pentru desfățurarea eficientă în hotel. Personalul acestui departament este format din electronist, electrician, mecanic, decorator, ei având un statut de colaboratori cu hotelul.

alte servicii, folosite datorită faptului că majoritatea clienților acestui hotel sunt oameni de afaceri, iar premisele de bază ale unei afaceri de succes sau ale unei întâlniri de afaceri sau în interes de serviciu sunt aparatura performanta în domeniu și ambianța, astfel, serviciile oferite de Hotel Nobil stau la dispoziția clienților în Business Center și Conference Room. Pentru relaxare și menținerea formei fizice, SPA centrul si Salonul de Frumusete Dessange pune la dispozitia clienților: saună, masaj, coafură, frizerie, etc.

Obiectul de activitate al Hotelului Nobil îl reprezintă practicarea turismului, fiind o unitate hoteliera care încearcă să se mențină pe piața și în fața concurenților și să-și perfecționeze prestația serviciilor pentru menținera clienților actuali și să-i atragă pe cei potențiali.

O subdiviziune a compartimentelor hotelului evidențiază trei arii operative:

compartimentele de conducere și administrare;

compartimentele interne;

compartimentele furnizoare de servicii pentru clienți.

Drept o informație adăugătoare, merită de menționat că în subordonanța Managerului General sunt următorii șefi de departamente (numiți manageri), prezentați în Figura 1.1.1.:

Figura 1.1. Managerii subordonați Directorului General

Resurse umane

Nu este numai compartimentul care controlează și pune la punct actele angajaților hotelului, încasările salariale sau procedurile de angajare și licențiere; acest compartiment a devenit astăzi extrem de productiv în viața unui hotel. Condus de către un manager de resurse umane, compartimentul încearcă să valorifice la maximum potențialul fiecărui lucrător, angajat pe baza unei selecții riguroase. Scopul final este obținerea unui personal antrenat, puternic motivat, conștient de rolul său în construirea imaginei Casei. In cadrul hotelului lucrează 1 specialist al acestui departament. Managerul pe resurse umane asigură aplicarea politicii de personal (necruțarea și selecția personalului, formarea profesională etc.). Acest manager controlează intrarea și ieșirea personalului, exactitatea fișelor de pontaj, întreține un dialog permanent cu organizația sindicală a salariaților și veghează la respectarea legislației muncii.

Compartimentul Economic

Acesta este compartimentul care înregistrează toate datele activității financiare, sub toate aspectele ei gestionare și patrimoniale, de la întocmirea bugetului previzionat și până la controlul întregii activități economice. Directorul economic sau contabilul-sef, cu ajutorul unei rețele de analize, previziuni, documente contabile și bilanțuri, , întocmește rapoarte zilnice, lunare, semestriale și anuale. Aceste rapoarte sunt adevărate “barometre” pentru conducătorii diferitelor compartimente și pentru directorul general, oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii in dezvoltarea eficienta a hotelului. In cadrul hotelului activează 3 specialiști – contabila-sef si 2 contabili. Serviciul contabilitate alcătuit din ceilalți 2 specialiști se ocupa de următoarele compartimente: casa-facturare, casierie generala, controlul încasărilor, debitori, furnizori, trezorerie. Astfel ei primesc încasările zilnice de la compartimentul casa-facturare si de la celelalte puncte de vânzare din hotel, le depun la banca, asigura gestiunea generala a caselor din întregul hotel, asigura încasarea notei de plata pentru toate prestațiile furnizate clientului, etc.

Controlul încasărilor in cadrul unei întreprinderi garantează realitatea vânzărilor înregistrate. In acest sens, asigura verificarea vânzărilor înregistrate, întocmește rapoartele interne și pregătește înregistrările contabile cu privire la vânzări. De asemenea întocmesc lunar balanța de verificare pentru fiecare categorie de clienți ( agenții, asociații, individuali), cu nominalizarea fiecărui client in parte.

Controlul mișcării banilor are o importanta primordiala în activitatea Hotelului Nobil deoarece: o mare parte a serviciilor hoteliere sunt încasate în numerar; creșterea importantei debitorilor impune aplicarea de controale riguroase, termenele de recuperare trebuind să fie, relativ scurte; din ce în ce mai mult, furnizorii solicită plata în momentul livrării sau consimt asupra unor vânzări pe credit numai pentru perioade scurte.

Controlul plăților, regulile de control intern din cadrul întreprinderii fac referire la următoarele:

separarea funcțiilor de plată și înregistrarea contabilă;

aplicarea unei proceduri riguroase de autorizare și control al cheltuielilor înaintea efectuării plăților.

Controlul alimentelor și băuturilor este organizat distinct, astfel importanța se rezidă în riscul crescut de producere a greșelilor și a fraudelor, precum și în realitatea potrivit căreia departamentul alimentație înregistrează o rată a profitului relativ scăzută. Acest control privește costul de achiziție al băuturilor și alimentelor. Astfel se focalizează în direcția verificării procedurilor de comandă,recepție și ieșire a alimentelor și a băuturilor, calculului costului de achiziție, elaborării fișelor tehnice, inventarului fizic. Se completează costurile de achiziție ale materiilor prime și determinarea costului de achiziție pentru o porție de preparat.

Pe baza notelor de plată eliberate clienților, se ține o evidență a numărului de porții din fiecare preparat și a meniurilor cu preț fix vândute. Pentru fiecare preparat sau meniu este realizat un total zilnic, care este transmis serviciului controlul alimentelor și băuturilor. Prin aplicarea costurilor de achiziție, la întreprindere este calculat costul de achiziție aferent cifrei de afaceri realizate.

Marketing și Vânzări

Este considerat vital pentru existența programatică a hotelului; rezultatele muncii lui – mereu proiectată către exterior prin cunoașterea și exploatarea tuturor piețelor existente și potențiale–asigură excelente rezultate financiare și atingerea obiectivelor propuse. Acest departament este condus de către Managerul de vânzări și operațiuni.

Aprovizionare

Coordonatorul acestui compartiment, specialist și bun cunoscător al conceptelor moderne legate de depozitarea, păstrarea și conservarea mărfurilor, dar și a tehnicilor de evaluare a piețelor și furnizorilor, determină necesarul de materii prime, materiale și ustensile necesare desfășurării activității hoteliere în condiții optime. În acest scop, se încheie contracte de aprovizionare cu furnizorii aleși, se recepționează mărfurile, care ulterior se depozitează, iar apoi se gestionează prin distribuire către colaboratorii aflați în diferitele sectoare ale hotelului.

În cadrul hotelul Nobil activează 3 persoane in acest compartiment. Acestora le revine responsabilitatea comenzilor transmise furnizorilor si gestiunea stocurilor. Acești 3 specialiști centralizează toate comenzile emise de către diferitele servicii ale hotelului Nobil. Aceștia se ocupa de asemenea de selecția furnizorilor si alegerea produselor de calitate înalta. Hotelul Nobil utilizează in permanenta in medie 1500-2000 de produse, având atât furnizori autohtoni,cit si cei din afara tarii.

Selecția furnizorilor este pregătita de către serviciul aprovizionare, dar decizia definitive este luata de către directorul general al hotelului, asistat de către contabilul-sef si managerul departamentului căruia ii este destinat produsul.

Șeful serviciului de previzionare negociază de asemenea condițiile de piață, asigura urmărirea compensator până la livrare și este singurul îndreptățit să adreseze reclamații furnizorilor.

În funcție de natura mărfurilor si materiilor prime aprovizionate către Hotelul Nobil, stocarea se realizează în 3 categorii de spatii: economat, magazie pentru băuturi si magazie generala. Pentru controlul tuturor flexurilor de produse aprovizionate ,indiferent de locul de stocare al acestora, evidenta intrărilor si ieșirilor de produse pe destinații se ține centralizat.

Întreținere

Condus de obicei de către un inginer sau tehnician experimentat, acest compartiment asigură existența în condiții de normalitate a hotelului. Întreținerea hotelului, în concepția actuală, prevede sisteme raționale de proiectare, cu rază lungă de acțiune, a celor mai moderne echipamente și instalații, capabile să mențină în bună stare întregul patrimoniu material al hotelului și să îi asigure exploatarea economică. Astfel existența compartimentului de întreținere bine organizat este indispensabilă in cadrul Hotelului Nobil. Ateliere și echipe specializate sunt destinate supravegherii permanente a funcționalității clădirii, spațiilor, instalațiilor echipamentelor, dotărilor și obiectelor de inventar, in vederea prevenirii și remedierii eventualelor defecțiuni.

Paza

Lucrătorii din acest compartiment răspund de supravegherea hotelului în vederea prevenirii eventualelor acțiuni îndreptate împotriva vieții sau bunurilor oaspeților. Dar și pentru protejarea clădirilor, spațiilor, echipamentelor și dotărilor hotelului.

1.2 Esența economico-organizatorică a problemei

Ce reprezintă Managementul activității hoteliere?

Pentru a-și asigura succesul în lumea competițională a afacerilor, companiile trebuie să vină în întîmpinarea cerințelor clienților, partenerilor, angajaților și a deținatorilor de capital.

Deși au fost dezvoltate o serie de soluții, multe companii nu dispun de tehnologii integrate care să le asigure un flux rapid și eficient al informației și comunicării.

Unde se păstreaza de regulă datele, documentele, cunoștințele unei companii?

Unele se regăsesc în forma tipărită, îndosariate sau nu, iar altele sunt ”păstrate” în fișiere. De cele mai multe ori angajații nu pot face schimb de informație fie din cauza diferențelor de format sau a diferenței de sistem de operare, fie pentru ca nu au timpul necesar răsfoirii a pagini întregi pentru a găsi informația necesară.

Astfel eficiența unei organizații este compromisă în cele mai importante puncte: Comunicare, Colaborare, Coordonare.

Managementul activității hoteliere se referă la tehnologiile, strategiile, metodele și instrumentele utilizate pentru captarea, gestionarea, conducerea, conservarea și livrarea informațiilor legate de activitatea unei instituții hoteliere.

Piața sistemelor informatice în domeniu a cunoscut, în ultimul deceniu, o dezvoltare uimitoare, cauze ale acestei evoluții putînd fi considerate tendințele economiei mondiale de a se trece de la economia orientată pe industrie la a cea a serviciilor, or, activitatea hotelieră reprezintă anume aceasta.

Principalele criterii luate în considerație la livrarea unui astfel de sistem sunt rapiditatea și comoditatea acestuia. Sistemul trebuie să fie suficient de inteligent pentru a da fiecărei părți interesate, clienților și celor care îi deservesc, informația de care au nevoie și economia de timp, atît de importantă în condițiile unui ritm galopant de viață.

Avantajele pe care le aduce un sistem de management al activității hoteliere sunt caracterizate de următoarele condiții:

necesitatea de a crea un proces bine determinat de management a activității hoteliere prin intermediul unei componente software, care va permite respectarea angajamentelor și va păstra costurile în limitele rezonabilului;

necesitatea de a implementa în toate sferele de activitate acea inteligență de care este nevoie;

oferă posibilități de eficientizare a procesului de munca prin simplificarea activitaților de stocare și regăsire a datelor;

permite dispersarea forței de munca, reducerea costurilor de întreținere oferindu-se astfel posibilitatea de a investi în tehnologii de securizarea a datelor.

La fel de important este existenta unui manager a procesului de lucru care va putea gestiona fluxul de activități indiferent de etapa de desfăsurare a procesului de lucru în cadrul organizației.

Dacă e să ne referim concret la piața republicii Moldova, cererea de sisteme de management a activității hoteliere specializate a crescut rapid în ultimii ani. Singura problemă la acest moment este că cererea a crescut destul de mult, pe cînd oferta a rămas relativ limitată. Ca argumente în acest sens pot fi lipsa unor tradiții de proiectare a unor soluții soft performante în domeniu, costul destul de mare pentru a porni o afacere în această direcție, etc. Totuși, deoarece sistemele de management a activității hoteliere rămîne o necesitate, proiectarea unei astfel de aplicații în condițiile companiilor din Republica Moldova este mai mult decît necesară.

1.3. Resursele informaționale existente

În perioada actuală, resursele informaționale reprezintă resursele strategice ale societății (pe lângă resursele tehnico-materiale, energetice și umane) și constituie principalul element al infrastructurii informaționale.

Din punct de vedere organizatoric , resursele informaționale includ în componența

lor următoarele elemente:

Baza informațională;

Baza științifico – metodologică;

Baza tehnico – materială;

Resursele umane;

Resursele financiare;

Cadrul legislativ-normativ;

Tehnologii informaționale și telecomunicații.

Baza informațională include totalitatea datelor cu care se operează în cadrul activității hoteliere. Acestea pot fi: nomenclatorul camerelor, informațiile privind contractele de cazare, date privind rezervările efectuate, date privind conducerea hotelului, a personalului acestuia, totalitatea informațiilor privind activitățile de bază ale hotelului ș.a.

Baza științifico – metodologică este constituită din metodologii, metode și tehnici de

realizare a resurselor și informaționale, algoritmi, modele matematice ale proceselor economice și informaționale care au loc în cadrul hotelului analizat.

Baza tehnico – materială include suporturile:

tehnic (echipamente, rețele) – hotelul dispune de 8 calculatoare cu procesoare pentium IV pe care rulează sistemul de operare Windows 7, conectate la reteaua Internet printr-un canal de transmisie cu capacitatea de 128 kbps.

logic(softul de bază și aplicativ) – Hotelul Nobil Luxury Boutique asigură conducerea zilnică a operațiunilor folosind o soluție informatică realizată pe baza tehnologiilor net, în departamentul Cazare și rezervări se lucrează cu Programa Fidelio 8.0 iar în restaurante cu programul Micros.

material (imobil, suporturi informaționale, material de schimb) – hotelul dispune de 27 de camere, 2 restaurante, un Cigars Club, o terasă panoramică asupra orașului, o sală de conferințe, un SPA-Centru, fitness-centru și un salon de frumusețe.

Resursele umane sunt considerate că reprezintă toți acei care se ocupă de

realizarea și utilizarea propriu-zisă a resurselor informaționale, adică atât specialiștii în informatică (analiști, proiectanți, programatori, ingineri de sisteme, operatori etc.), cât și diverse categorii de utilizatori și beneficiari de produse și servicii informaționale și informatice. În cadrul hotelului nostru activează un inginer de sisteme și 5 operatori.

Resursele financiare reprezintă, în primul rând, resursele proprii ale întreprinderilor destinate informatizării locale, sursele bugetare pentru informatizarea administrației publice, diferite granturi și donații internaționale. Resursele financiarea ale Hotelul Nobil Luxury Boutique este cocstituit în mare parte de încasările zilnice de la compartimentul casa-facturare și de la celelalte puncte de vânzare din hotel.

Cadrul legislativ-normativ presupune asigurarea cu legi, reglementări, standarde și normative vizând domeniul informațional și informatic. Hotelul Nobil Luxury Boutique se conduce de regulamentul intern al hotelului care nu contravine legislației RM.

1.4. Necesitatea creării subsistemului preconizat

Un pas înainte spre o mai bună organizare internă îl reprezintă înglobarea realizărilor tehnologice în gestiune. Volumul de informații gestionat în cadrul unui hotel este deosebit de mare (număr mare de clienți, cărți de credit, documente de aprovizionare, bonuri fiscale), ceea ce necesită ca în primul rând soluția de gestiune a bazelor de date dar și soluția de raportare să fie fiabile, rapide și sigure.

La moment hotelul nu dispune de un SSI care ar ține evidența tuturor operațiunilor de cazare a persoanelor în hotel.

Elaborarea subsistemului preconizat va permite:

minimizarea necesarului de forțe de muncă;

reducerea timpului de înregistrare a închirierilor;

crearea condițiilor pentru lucrul operativ cu informația;

ridicarea calității lucrului efectuat;

obținerea unor rapoarte finale privind operațiunile efectuate în cadrul hotelului.

Ca concluzie la capitolul unu se poate afirma că analiza sistemului informațional este necesară pentru a fundamenta direcțiile de perfecționare și modernizare a sistemului informațional existent și înlocuirea acestuia cu un sistem informatic care să satisfacă toate cerințele informaționale ale conducerii unității economice și compartimentelor funcționale.

Proiectarea de ansamblu a subsistemului informatic

2.1. Cerințele și obiectivele viitorului subsistem informatic

Realizarea unui sistem informatic necesită, în primul rînd, stabilirea obiectivelor și cerințelor înaintate în fața acestuia. Odată stabilite, obiectivele și cerințele conturează tendința generală de proiectare a sistemului. Se face o imagine de ansamblu a ceea ce trebuie de făcut, asupra căror aspecte trebuie de lucrat, pe cine trebuie de implicat în echipa de proiectare, ce fel de resurse trebuie de atras, etc. Aici se accentuează atît aspectele generale, care privesc funcțiile ce vor fi îndeplinite de către viitoarea aplicație, cît și aspectele ce țin de cerințele ergonomice pe care va trebui să le implementeze viitorul sistem.

Obiectivele se determină în concordanță cu obiectivele globale ale companiei, cu strategiile acesteia de dezvoltare, de politica pe care aceasta o promovează față de angajații săi. Obiectivele înaintate sistemului sunt de două tipuri:

manageriale, care privesc activitatea de ansamblu a companiei;

funcționale, care se referă la activitatea de rutină și la așteptările ce privesc viitorul sistem informatic.

Cerințele față de viitorul sistem informatic vor fi determinate din necesitățile concrete ale unității beneficiare și vor reprezenta tot ceea ce se așteaptă să facă viitoarea aplicație.

Drept urmare, obiectivele manageriale stabilite la realizarea sistemului informatic de managementului continutului întreprinderii sunt:

proiectarea unui sistem de management al activității hoteliere;

sporirea rentabilității economice a companiei;

sporirea profitului companiei;

planificarea eficienta a investițiilor;

perfecționarea activitații de conducere;

fundamentarea deciziilor de conducere a companiei;

asigurarea coordonării între sistemul de conducere și cel condus;

centralizarea informatiei despre conținutul documentelor din întreprindere;

Dintre obiectivele funcționale putem enumara:

asigurarea cu informații rapid si corect a tuturor colaboratorilor hotelului “Nobil”;

asigurarea păstrării informației;

asigurarea posibilităților de elaborare a rapoartelor operative;

asigurarea posibilităților de înnoire periodică a informației;

proiectarea unor aplicații multi-utilizator;

asigurarea flexibilității procesului de munca;

asigurarea viabilității noului sistem informatic.

Odată stabilite, aceste obiective vor participa la proiectarea viitorului sistem, fiind “firul roșu” al întregului proces de lucru.

Cerințele pentru viitorul sistem informatic, și anume ce trebuie să facă și cum trebuie să facă aceasta au fost determinate în urma analizei sistemului informațional existent, discuțiilor cu responsabilii de la unitatea beneficiară, structurarea posibilităților de proiectare, etc. Principalele cerințe, stabilite în urma acestui proces sunt:

existența unor formate bine definite de intrare-ieșire a informație;

asigurarea unui aspect ergonomic suficient pentru a face lucru cu aplicația plăcut.

Aplicația trebuie să fie capabilă să facă următoarele acțiuni:

gestiunea și crearea fluxului de documente;

gestiunea procesului de închiriere a apartamentelor din hotel;

rapoarte privind starea apartamentelor din hotel;

generare rapoarte de activitate;

gestiunea procesului de echipare a apartamentelor și a cererilor de aprovizionare ulterioare;

căutarea și regăsirea informațiilor despre apartamentele hotelului;

controlul accesului(check-in/check-out).

Mai sunt o serie de întrebări marunte, care vor fi luate în considerație la etapa de proiectare în detaliu a sistemului de management activității hoteliere.

Fiind stabilite obiectivele viitorului sistem informatic și cerințele la care trebuie să corespundă acesta, fiind analizat sistemul informațional existent, prelucrată toată informația de care este nevoie pentru a trece la următoarea etapă de proiectare și anume proiectarea preliminară, în care se va contura informația care va fi prelucrată, stocată ți distribuită de viitorul sistem.

2.2. Categoriile de ieșiri ale subsistemului informatic

Deoarece sistemul informatic care urmează să fie proiectat se dorește să fie unul complex, ieșirile vor fi grupate în mai multe categorii:

ieșiri cu format fix;

ieșiri periodice;

ieșiri destinate clienților;

ieșiri pentru administrația companiei;

ieșiri pentru colaboratorii companiei;

ieșiri pentru prelucrare;

ieșiri speciale.

Gruparea ieșirilor în acest mod s-a făcut în urma analizei structurii ieșirilor, modului de prezentare a acestora, atît în format electronic, cît și fizic. Deasemenea s-au luat în considerație criterii de genul cărui grup de utilizatori îi sunt adresate, cine vor fi beneficiarii, care va fi frecvența ieșirilor, cum vor fi obținute ieșirile, etc.

O explicație adăugătoare este necesară pentru definirea ieșirilor speciale. Acestea sunt ieșirile obținute în urma totalizării informațiilor care sunt în sistem. La acest capitol se referă planul de lucru pentru fiecare zi a colaboratorilor, care va avea un format special și a carui periodicitate nu poate fi stabilită strict. Aceste planuri de lucru vor fi rezultatul prelucrării informației cu un algoritm care va prevedea care anume lucrări intră în planul de lucru, care este prioritatea acestora, cine este responsabilul de executarea anumitor lucrări, iar pentru fiecare din lucrările ce trebuie executate vor fi date și anumite instrcțiuni de lucru, care vor facilita procesul de executare a lucrărilor, deoarece va exista un anumit algoritm după care acestea trebuie realizate.

Totalitatea ieșirilor sistemului informatic au fost stabilite în dependență de cerințele care au fost definite pentru acesta în capitolul precedent și vor fi caracterizate după următorul algoritm:

denumire ieșirii;

tipul ieșirii – indicatori economici/financiari, liste/situații de ieșire, grafice, rapoarte, etc;

scopul – pentru ce sunt necesare;

frecvența – cît de des se va face apel la acestea;

modul de obținere – dacă e o formă prestabilită sau treuie de introdus anumite informații înainte de a le obține;

destinația – cui îi sunt adresate;

specificații – detalii de utilizare a acestora.

În tabelul 2.1 de mai jos sunt descrise principalele categorii de ieșiri prin prisma unor elemente compnente. Sunt date exemple de ieșiri destinate diferitor grupuri de utilizatori, cu diferite formate de prezentare, cu moduri diferite de afișare, păstrare, etc.

Tabelul 2.1

Ieșirile sistemului informatic de Managementul a activității hoteliere

Toate categoriile de ieșiri indicate mai sus vor avea format final fizic, pe hîrtie, printate.

Ieșirile sistemului se vor forma din întrebările la care trebuie să răspundă sistemul.

Din punctul de vedere tipologic și în concordanță cu obiectivele sus enumerate, ieșirile sistemului informatic vor fi redate sub formă de:

videoformate speciale pentru vizualizarea anumitor grupuri de date;

liste situații de ieșire(rapoarte) care cuprind indicatorii analitici ai stării și rezultatelor activității economico-financiare.

Voi prezenta mai jos proiectele rapoartelor care vor fi elaborate.

1. Raport camere. Este un raport în care se preconizează a fi afișate totalitatea camerelor din hotel, cît și starea acestora la moment(liberă/ocupată), dotarea cu utilaje(figura 2.1).

Figura 2.1. Proiectul unui raport al evidenței închirierilor de camere pînă în prezent.

2. Raport închirieri. Acest raport eset eliberat la finele fiecărei închirieri înregistrate și este tipărită în 2 exemplare, unul pentru client și altul pentru administrația hotelului. Raportul conține date despre client, camera închiriată și alte detalii(figura 2.2).

Figura 2.2. Proiectul unei închirieri de cameră.

2.3. Categoriile de intrări ale subsistemului informatic preconizat

Intrările sistemului informatic proiectat vor fi acumulate din mai multe surse, în dependență de scopul în care sunt acestea acumulate. Vom avea următoarele categorii de intrări:

intrări cu format special;

intrări de prelucrare;

intrări de rectificare;

intrări de interogare.

Deoarece în categoria de intrări se califică orice acțiune a utilizatorului asupra sistemului informatic, o astfel de clasificare a intrărilor își îndreptățește oportunitatea. Pentru a putea obține careva rezultate, utilizatorul trebuie să iteracționeze cu sistemul, “să-i spună” ce dorește de la acesta. Trebuie să introducă criterii de selectare, modalități de afișare, șamd. Anume în urma acestei interacțiuni se obține rezultatul așteptat.

La categoria intrărilor cu format special sunt incluse totalitatea informațiilor pentru care trebuie să se respecte o anumită consecutivitate și format pentru a se putea garanta obiectivitatea informației care va fi mai tîrziu în sistem. Dintre această categorie se poate de menționat formatul special de introducere a informațiilor referitoare la un client nou, unde trebuie să fie introduce toate datele care-l caracterizează, și abia mai apoi să putem spune ca avem un client nou.

Intrări de prelucrare presupun introducerea informație care necesită prelucrare, ca de exemplu, stabilirea costului serviciilor, cînd, în dependență de ce fel de servicii vor fi incluse, se va stabili costul serviciilor. La fel presupune și lansarea anumitor module automate care prelucrează informația într-un fel sau altul. În urma discuție cu sistemul se vor se vor obține ieșirile prelucrate/calculate.

Intrările de rectificare presupun rectificarea/ corectarea anumitor informații introduse anterior în sistem, dar care trebuie să fie modificate din aspecte mai mult sau mai puțin obiective.

Intrările de interogare presupun totalitatea intrărilor prin care se stabilesc criterii de selectare a informației din baza de date. Deoarece se dorește ca sistemul să poată fi disponibil pentru mai mulți utilizatori, înseamnă ca acest lucru trebuie prevăzut în baza informațională și baza de date respectiv. Deci, chiar la intrarea in sistem va fi lansată o interogare de selectare a utilizatorului, deci vom avea de a face cu o intrare din categoria intrărilor de interogare.

Toate aceste categorii de intrări vor trece un șir de proceduri de validare a datelor, care vor prevedea asigurarea corectitudinii de introducere, respectarea cerințelor de format, tip de date, etc.

Activitățile de validare a datelor vor fi lăsate în seama aplicație, unde, pe parcursul proiectării în detaliu vor fi stabilite anumite reguli de validare, în dependență de necesițățile fiecăriu element.

2.4. Atributele bazei informaționale (BI)

Baza informațională presupune totalitatea datelor, informațiilor, circuitelor, torentelor și fluxurilor informaționale cuprinse între două spații informaționale: cel național și cel internațional[7].

În baza informațională a proiectului în curs de realizare vor fi incluse toate caracteristicile obiectelor care vor forma stratul superior al bazei informaționale, comportamentul acestora etc.

Obiectele care vor intra în baza informațională sunt:

compania/hotelul beneficiar;

clienții;

apartamentele;

inventarul din apartamente;

operatorii;

închiriere;

servicii;

nomenclatoare de bunuri și servicii suplimentare.

Pentru fiecare entitate de mai sus sunt stabilite elementele caracteristice. Pentru o prezentare succintă a acestora se va utiliza metoda tabelară. În tabel vor fi indicate următoarele detalii:

numele atributului;

natura atributului (la care obiect se referă);

tipul atributului;

lungimea atributului.

În tabelul 2.2 sunt enumerate elementele componente ale bazei informaționale a hotelului „Nobil”.

Tabelul 2.2

Elementele componente ale Bazei Informaționale

Odată stabilite toate elementele bazei informaționale se poate trece la proiectarea bazei de date. Pentru eficiența aplicației și simplificarea utilizării acesteia se va utiliza tehnologia de baze de date relaționale.

În baza de date vor intra toate elementele din baza informațională. Pe parcursul proiectării se vor stabililegăturile dintre atributele bazei informaționale, cu acestea depind între ele. Se vor trece toate etapele de proiectare a bazelor de date, punîndu-se accent pe controlul redundanței, aducerea bazei de date la forma normală 3, care exclude pericolul aparitiei anamaliilor de actualizare și interogare a bazei de date la etapa de exploatare a acesteia. După aducerea la forma normală 3, baza de date va fi prelucrată pînă cînd va ajunge la forma normală Boyce-Codd. Rezultatul acestui proces va fi o bază de date cu schema bine proiectată, în care este controlată redundanța, sunt evitate anomaliile de orice tip, nu sunt pierdute elemente, în schemă este numărul minim de tabele posibil. Între tabele sunt păstrate legăturile ca sens și ca dependențe. Baza de date poate fi interogată cu succe și poate răspunde la toate întrebările înainte de utilizatori și prevăzute la stadiul de proiectare în detaliu a aplicație.

Ultimul detaliu ce trebuie de menționat la acest capitol este faptul ca unel elemente ale BI trebuie prelucrate după un algoritm sau altul. Anume acesta este aspectul proiectării sistemelor informatice la care mă voi referi în continuare.

2.5.Instrumentele utilizate la crearea subsistemului

Sistemul este realizat în mediul C++ Builder, un mediu de programare destinat dezvoltării aplicațiilor Windows. El combină puterea limbajului C++ cu ușurință în proiectarea mediilor Visual Basic și Delphi. Aplicația se bazează pe tehnologia client-server.

Instrumentul este ușor de utilizat, permițînd elaborarea unor aplicații complexe pentru evidența diferitor activități.

Pentru lucrul cu baza de date s-a folosit componenta Microsoft Office Access 2003. Microsoft® Office Access 2003 este un program de gestionare a bazelor de date care vă oferă posibilități îmbunătățite de utilizare și capacități extinse de import, export și lucru cu fișierele de date XML. Lucrul în Access 2003 este mai ușor deoarece erorile obișnuite sunt identificate și semnalizate cu opțiuni de corectare. În plus, Access 2003 are o caracteristică nouă care ajută dezvoltatorii de baze de date să vizualizeze informațiile despre dependențele dintre obiectele bazelor de date.

Proiectarea de detaliu a subsistemului preconizat

3.1. Proiectarea intrărilor și videoformatelor de intrare

Intrările subsistemului nostru constau din totalitatea datelor bazei informaționale care trebuiesc a fi introduse în baza de date pentru afi utilizate mai apoi pentru afișarea ieșirilor, efectuarea diferitor rapoarte ș.a.

Drept surse informaționale pentru intrările subsistemului preconizat vor servi:

totalitatea categoriilor de camere ale hotelului;

totalitatea facilităților propuse pentru fiecare tip de cameră;

date privind serviciile propuse suplimentar la ofertă;

informații privind operatorii ce efectează ofertele;

date privind clienții ce închiriază camera, ș.a.

Totalitatea acestor date au fost structurate pe categorii de intrări după cum urmează:

intrări de rectificare;

intrări în format special;

intrări de prelucrare;

intrări de interogare;

Intrări de rectificare presupun rectificarea/ corectarea anumitor informații introduse anterior în sistem. În cazul nostru avem formatul de modificare a datelor unui serviciu(figura 3.1).

Figura 3.1. Videoformatul de editare a datelor unui serviciu

Intrările în format special includ videoformatele în care trebuie să se respecte o anumită consecutivitate și format pentru a se putea garanta obiectivitatea informației care va fi mai tîrziu în sistem. Organizînd o ordine logică a intrărilor în sistem vom obține mai apoi informații necesare veridice. De exemplu vizualizați în figura 3.2 videoformatul de introducere a datelor despre clienți.

Figura 3.2. Videoformatul de introducere a datelor despre client

Intrări de interogare presupun totalitatea intrărilor prin care se stabilesc criterii de selectare a informației din baza de date. În conformitate cu informația ce dorim să o afișăm sînt selectate anumite valori, drept condiții ale interogării noastre, ce vor condiționa în rezultat vizualizarea informației concrete la ecran. Un exemplu elocvent ar putea servi videoformatul listei camerelor din hotel (figura 3.3), dat fiind faptul că aceasta permite selectarea doar a camerelor care încep cu anumite caractere. Folosind opțiunea Cuvinte cheie, putem afișa în listbox doar camerele primului etaj, spre exemplu. Pentru aceasta scriem cuvîntul cheie „A1” și vom obține rezultatul scontat.

Figura 3.3. Videoformatul listei camerelor

Intrările de prelucrare presupun introducerea informației care necesită prelucrare, ca de exemplu, pentru calcularea costului total al închirierii se sumează la costul camerei prețul fiecărui serviciu solicitat adițional(figura 3.4).

Figura 3.4. Videoformatul de închiriere a unei camere

3.2. Proiectarea ieșirilor. Videoformatele de ieșire

Realizarea obiectivelor subsistemului informatic se caracterizează prin satisfacerea cerințelor informaționale ale conducerii și structurii organizatorice. Subsistemul proiectat constituie un subsistem de prelucrare, stocare și furnizare a informațiilor, fapt care cere determinarea strictă atât a intrărilor în sistem cît și a ieșirilor din el.

Documente rezultative prin structura și conținutul lor reflectă esența sarcinii, fără de care procesul de luare a deciziei este imposibil. Structura documentelor rezultative prin simplitatea și claritatea sa trebuie favorizeze înțelegerea rapidă și deplină a conținutului sarcinii pentru analiza ulterioară a documentului dat.

În urma exploatării subsistemului proiectat acesta ne va furniza următoarele tipuri de ieșiri:

videoformate speciale de prezentare a numitor grupuri de date.

liste/situații de ieșire(rapoarte) privind activitatea hotelului.

Videoformatele vor permite vizualizarea unor grupuri de date strict legate între ele printr-o formă specială care va asigura o mai bună însușire a acestora.

Voi descrie pe scurt fiecare dintre videoformate.

1. Videoformatul Lista operatorilor. În forma dată va fi afișată informația ce ține de fiecare operator în parte și anume: nume, prenume operator, adresa, email, telefon(figura 3.5).

Figura 3.5. Videoformatul de afișare a listei operatorilor

2. Videoformatul Lista camerelor închiriate. În forma dată sunt ilustrate doar denumirile camerelor care sunt închiriate și detalii privind aceste închirieri. Tot în forma dată, în momentul cînd clientul returnează cheia, operatorul declară camera liberă(figura 3.6).

Figura 3.6. Lista camerelor închiriate

3. Videoformatul Lista serviciilor. Acesta ne va permite vizualizarea tuturor tipurilor de servicii care pot fi solicitate suplimentar de către client la închirierea unei camere. Informația reflectată va include: denumirea serviciului, costul acestuia, cît și unele observații introduse la înregistrarea serviciului(figura 3.7).

Figura 3.7. Videoformatul de afișare a nomenclatorului de servicii

4. Videoformatul Lista claselor de facilități. În această formă se afișează lista claselor de facilități ale tipurilor camerelor hotelului. Forma permite efectuarea operațiunilor cum sînt: vizualizare, adăugare, modificare, ștergere(figura 3.8).

Figura 3.8. Videoformatul listei claselor de facilități

5.Videoformatul Lista Facilităților. Această formă include totalitatea facilităților care le posedă tipurile de camere adăugate cu ajutorul videoformatului prezentat în figura 3.7. Forma dată ne permite pe lîngă opțiunile de vizualizare, adăugare, modificare, ștergere și posibilitatea de căutare prin această listă după anumite cuvinte cheie o înregistrare anume(figura 3.9).

Figura 3.9. Videoformatul listei facilităților

6. Videoformatul Lista camerelor. Videoformatul dat ilustrează totalitatea camerelor care hotelul le propune spre închiriere. În această formă putem adăuga, modifica, șterge sau căuta o înregistrare.

7. Videoformatul Informații despre aplicație. În această formă vor putea fi vizualizate date privind autorul aplicației, versiune și condiiții de utilizare a cesteia.

Rapoartele elaborate au fost redate sub formă de proiect în capitolul anterior. În cele ce urmează voi prezenta deja rapoartele realizate cu ilustrarea prin imagini.

1. Raport camere. În raportul dat se urmărește o evidență a camerelor hotelului studiat și anume starea acestora(liberă sau ocupată). Raportul poate fi solicitat atît de admistritrația hotelului, cît și de orice operator, în caz de necesitate, la efectuarea unei închirieri. În figura 3.10 am ilustrat un exemplu de raport pentru ținerea evidenței camerelor în hotel.

Figura 3.10. Raportul camerelor hotelului Nobil

2. Raport închiriere. Acest raport va avea importanța asemenea unei facturi, dat fiind faptul că raportul va conține: datele clientului care a solicitat închirierea, datele operatorului care a înregistrat-o, informații privind însăși închirierea (tip cameră, denumire cameră, data închirierii, termenul pentru care este închiriată camera), informații privind serviciile suplimentare adăugate la închiriere la dorința clientului (denumire serviciu, preț pe oră, data solicitării și pentru cîte ore se solicită serviciul). Raportul include desigur și costul total al închirierii, constînd din suma prețului standard al tipului camerei alese și a costurilor tuturor serviciilor solicitate. În figura 3.11 este redat un astfel de raport.

Figura 3.11. Raportul unei închirieri efectuate de operatorul 26

3.3. Structurarea bazei informaționale

În tabelul Client sînt ilustrate datele despre fiecare client care efectuează vreo închiriere de cameră în hotelul dat. Informațiile stocate în aceste tabele țin de datele generale despre fiecare persoană în parte. În tabelul 3.1 am redat structura acestuia.

Tabelul 3.1

Structura tabelului Client

În tabelul Operator sunt înregistrate datele personale ale fiecărui operator: nume, prenume, telefon, email, care vor permite contactarea acestuia în caz de necesitate(tabelul 3.2).

Tabelul 3.2

Structura tabelului Operator

În tabelul Serviciu se înregistrează serviciile oferite clienților,suplimentar la camera aleasă pentru cazare. Tabelul conține date privind denumirea serviciului, prețul acestuia, cît și observații referitoare la serviciu. Pentru claritate puteți vizualiza tabelul 3.3.

Tabelul 3.3

Structura tabelului Serviciu

Tabelul Camera_tip. Are drept scop înglobarea datelor privind tipurile camerelor ce le deține hotelul. Fiecare camera are dnumire, preț și o scurtă descriere(tabelul 3.4).

Tabelul 3.4

Structura tabelului Camera_tip

În tabelul Clas_facilitate sunt înregistrate clasele de facilități ale tipurilor de camere. Acest tabel va constitui un nomenclator în care se vor stoca doar denumirile claselor de facilități la care mai apoi vor fi asociate anumite facilități concrete. Pentru mai multe detalii vizualizați tabelul 3.5.

Tabelul 3.5

Structura tabelului Clas_facilitate

Tabelul Facilitate include descrierea în parte a fiecărei facilități. Caracteristica unei facilități inlude date privind: denumirea facilității, observații referitor la facilitate și identificatorul unic al clasei din care face parte această facilitate.(tabelul 3.6).

Tabelul 3.6

Structura tabelului Facilitate

Tabelul Camera_facilitate a fost elaborat pentru crearea legăturii dintre tabelele Camera și Facilitate, incluzînd identificatorii unici ai acestor tabele. Anume cu ajutorul acestui identificator se va face posibilă asocierea unor anumite facilități la o clasă de facilități concretă. Tabelul dat a fost creat cu scopul înlocuirii legăturii mulți la mulți cu legătura unu la mulți (tabelul 3.7).

Tabelul 3.7

Structura tabelului Camera_facilitate

Tabelul Camera are menirea formării camerelor incluzînd denumirea camerei și identificatorul unic al tipului camerei din care face parte, cît și starea actuală a cesteia. Vizualizați tabelul 3.8.

Tabelul 3.8

Structura tabelului Camera

În tabelul Închirieri se înregistrează datele despre fiecare ofertă făcută de un operator anume și se fixează în tabel următoarele informații: identificatorul unic al clientului care ne va permite să indicăm cine a efectuat comanda, identificatorul unic al operatorului, ce ne va permite fizarea datelor operatorului care a înregistrat comanda, identificatorul unic al camerei care a fost închiriată, identificatoarele unice ale serviciilor solicitate de client suplimentar, costul total al închirierii, care va suma costul standard al camerei cu costurile fiecărui serviciu adăugat, data la care s-a semnat contractul, termenul pentru care s-a efectuat cazarea, cît și unele observații, specificații referitor la închirierea dată. În tabelul 3.9 sunt descrise atributele entității mai detaliat.

Tabelul 3.9

Structura tabelului Închirieri

Tabelul Închirieri_serviciu este un tabel de legătură între tabelele Închirieri și Serviciu, pentru a face posibilă alegerea mai multor servicii în cadrul aceleiași operațiuni de închiriere.Tot aici se indică și data concretă cînd necesită a fi prestat serviciul și numărul de ore pentru cît este solicitat acesta, dat fiind faptul că costul total al serviciului se va calcula în dependență de numărul de ore pentru care este înregistrat acesta.(tabelul 3.10).

Tabelul 3.10

Structura tabelului Închirieri_serviciu

Relațiile stabilite între tabele bazei de date sînt ilustrate în schema de mai jos(figura 3.12).

Figura 3.12. Schema relațională a bazei de date

3.4. Specificații proceduri automate

În cadrul subsistemului informatic “Evidența activităților de asistenta tehnica” sunt utilizate următoarele proceduri automate:

procedura de editare, este lansată de regimul respectiv al modulului program. Pentru fiecare compartiment al aplicației operatorul are posibilitatea de a modifica și a salva ulterior înregistrarea.

procedura de validare, care se lansează o data cu încercarea utilizatorului de a introduce sau modifica datele de pe forma, care apoi se inserează în Baza de Date. Este o procedura foarte importantă, deoarece permite omiterea introducerii în Baza de Date a informației eronate.

procedurile de calcul, sunt principalele proceduri automate și sunt utilizate când apare necesitatea de a calcula automat valorile unor atribute. Aceste proceduri conțin operatori matematici, de comparare, de selectare. Spre exemplu la calcularea costului total al unei închirieri se sumează la costul standard al unui tip de camera prețurile acestor servicii care sunt solicitatea suplimentar.

3.5. Specificații proceduri manuale

Specificații proceduri manuale – sunt toate acele funcții, proceduri care se executa în mod manual de către utilizatori. În ziua de azi din ce în ce mai mult se minimalizează procedurile manuale în favoarea procedurilor automate. Mai bine spus printre scopurile tuturor sistemelor și subsistemelor se găsește și obiectivul de a micșora numărul de proceduri manuale. Procedurile manuale de obicei ocupă cel mai mult timp în procesul de funcționare a unui sistem. În sistemul nostru avem următoarele proceduri manuale:

introducerea datelor cu privire la clienți;

introducerea claselor de facilități și însăși a facilităților;

introducerea serviciilor;

introducerea tipurilor standard de camere;

introducerea camerelor;

crearea si testarea programului.

3.6. Administrarea și actualizarea subsistemului

Pentru ca un sistem informatic realizat să fie și funcțional este nevoie ca acesta să fie permanent întreținut și actualizat. Fluxul permanent și util de informații între subsistem și operator va însemna că aplicația a fost implementată cu succes.

Subsistemul nostru va permite accesarea numai de către operatori a aplicației prin introducerea loginului și parolei în forma de logare a subsistemului(figura 3.13).

Figura 3.13. Forma de logare.

Pentru fiecare operator în parte, în momentul introducerii acestuia în baza de date, este generat un login și o parolă cu care va putea accesa aplicația.

În cazul cînd parola și loginul au fost introduse corect se deschide o formă meniul căruia conține următoarele compartimente de lucru:

Start. Acest compartiment include posibilitatea afișării detaliilor despre proiect și ieșirea din aplicație.

Nomenclatoare. Compartimentul dat cuprinde formele de introducere a claselor de facilități, a facilităților însăși și a serviciilor, cît și formele de vizualizare a listelor cu aceste înregistrări.

Camera. În acest compartiment se formează camerele în forma de introducere a cestora și se pot vizualiza toate camerele existente în cadrul hotelului.

Client. Este compartimentul care concentrează datele despre clieți. Acesta include forma de introducere a clienților noi și cea de vizualizare a tuturor clienților înregistrați.

Operator. Asemeni compartimentului client și compartimentul operator include formele de introducere și vizualizare a operatorilor.

Închirieri. Este compartimentul care permite realizarea închirierilor. Pe lîngă forma de înregistrare a închirierilor mai avem forma care ne vizualizează camerele închiriate oferind posibilitatea eliberării acesteia în momentul cînd clientul returnează cheia.

3.7. Procesul tehnologic de prelucrare a informației

Având în vederea faptul că sistemul informatic trebuie să fie orientat la asigurarea informației utile, actuale și exacte, eficacitatea sistemului va depinde în mare parte de justețea fundamentării, determinării componentelor lor principale, atât a mijloacelor tehnice și matematice, cât și metodelor de prelucrare a informației și în special de tehnologia globală de prelucrare automatizată a informației care reunește toate componentele într-un sistem integru.

Procesul tehnologic de prelucrarea datelor pentru SI proiectat este deosebit de cel al sistemului informațional existent prin îmbinarea procedurilor manuale rămase și procedurilor automatizate.

Schema tehnologică de prelucrare a datelor descrie prelucrările în cadrul SI. Ea constituie un mod eficient de comunicare între specialiștii din domeniul de activitate, este instrumentul cunoașterii ansamblului activităților desfășurate în sistem.

În figura 3.14 este reprezentată schema procesului tehnologic de prelucrare a informației utilizînd subsistemul informatic realizat.

Se vor descrie etapele principale parcurse în procesul prelucrării informațiilor în cadrul hotelului „Nobil”.

Odată ce aplicația este lansată apare fereastra de logare unde operatorul introduce loginul și parola. Dacă acestea sînt greșite procesul revine la etapa de reintroducere a datelor pentru autentificare. După logarea cu succes, se afișează forma de start cu meniul principal. Se selectează compartimentul dorit, apoi se introduc datele primare, se verifică informația introdusă, în cazul apariției erorilor, se cere corectarea erorilor.

Următoarea etapă este deja prelucrarea datelor și prezentarea informației rezultative. Informațiile prelucrate sînt transmise în baza de date și deja este posibilă extragerea acestora sub formă de rapoarte sau vizualizate la ecran .

ASPECTE DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A SUBSISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT

Implementarea unui subsistem informatic necesită multe cheltuieli importante cu proiectarea, organizarea și funcționarea lui. Ca urmare se pune întrebarea dacă aceste cheltuieli sunt justificate din punct de vedere economic. Totodată, reieșind din faptul că pentru o întreprindere pot fi elaborate mai multe variante de sisteme informatice, se cere selectarea soluției optime, adică a sistemului care necesită minim de cheltuieli în favoarea unei eficiențe maxime. De aceea este nevoie de evaluarea eficacității sistemului proiectat.

Eficacitatea este măsura în care rezultatele obținute corespund performanțelor dorite și are menirea să justifice necesitatea creării sistemului informatic dat. Sarcina evaluării eficacității constă în determinarea criteriilor de eficacitate și estimarea eficacității sistemului proiectat după anumiți indici. Această estimare se poate realiza în două direcții:

Cantitativ–compararea rezultatului util (efectul sistemului informatic în procesul de conducere și execuție) cu cheltuielile avansate (efortul sistemului informatic) pentru realizarea efectului dorit;

Calitativ–compararea calității inițiale cu calitatea sistemului proiectat.

Estimarea eficacității sistemului informatic proiectat este faza finală a procesului de proiectare. Momentul principal al căreia este alegerea corectă a principiilor conceptuale și a criteriului / criteriilor de estimare a eficacității

4.1. Metodologia de estimare a eficienței economice

Determinarea conceptului de eficiență economică a unui SSI presupune cuantificarea cheltuielilor depuse pentru proiectarea și realizarea acestuia, pe de o parte și cuantificarea efectelor economice reale, pe de altă parte. Evaluarea subsistemului informatic proiectat se face pentru fundamentarea tehnico – economică a noului subsistem. Se determină dacă va restitui sau nu noul subsistem informatic cheltuielile legate de elaborarea și implementarea lui.

Efortul depus pentru realizarea și funcționarea SSI poate fi determinat prin însumarea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli și în funcție de etapele de realizare, adică efortul necesar realizării și exploatării SSI se concretizează în următoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli de realizare;

cheltuieli de exploatare.

Estimarea eficacității subsistemelor informatice este un lucru foarte dificil. Acestea au un șir de caracteristici calitative, estimarea cantitativă a cărora este problemă la fel de importantă ca și alegerea propriu zisă a criteriilor. De aceea la alegerea metodei de estimare momentul principal ar fi posibilitatea estimării cantitative a caracteristicilor calitative.

Eficiența economică a sistemului informatic este redată de raportul dintre rezultatul util (efectul sistemului informatic în procesul de conducere) și cheltuielile (efortul SI) avansate pentru realizarea efectului dorit.

Pentru aprecierea eficienței economice, ca indicatori pot servi: efectul economic anual, sporirea ratei și/sau a profitului, economia anuală, durata de recuperare a investițiilor, sporirea rentabilității, reducerea fondului de salariu, etc. De asemenea, la compararea alternativelor de realizare, se folosesc și asemenea indicatori ca: cheltuielile exprimate anuale, volumul investițiilor capitale, coeficientul de risc al investiției ș.a.

La analiza economică a produselor informatice, alegerea indicatorilor pentru aprecierea alternativelor de soluții este de primă importanță. în funcție de produsul informatic cercetat și domeniul utilizării acestuia, setul de indicatori folosit poate fi diferit. Totodată unii indicatori pot fi folosiți ca criterii de optimizare la selectarea alternativelor, iar valorile acestora ca restricții necesare. Ca restricții la crearea produselor informatice deseori se folosesc: volumul maxim admis de investiții, durata minimă admisă de recuperare a investițiilor ș.a.

4.2. Aprecierea eficacității subsistemului informatic

La realizarea acestui program au fost efectuate o serie de proceduri și funcții cu ajutorul cărora problema are un rezultat cu succes.

Eficiența economică a sistemului informatic este redată de raportul dintre rezultatul util (efectul sistemului informatic în procesul de conducere) și cheltuielile pentru realizarea efectului dorit.

Cheltuielile de realizare a sistemului informatic se constituie din cheltuieli de investiții necesare achiziționării și introducerii noului sistem informatic, numite cheltuieli inițiale. Altă categorie de cheltuieli se constituie din cele necesare exploatării în bune condiții a echipamentelor și programelor de aplicație achiziționate inițial, numite cheltuieli de exploatare.

O categorie importantă de cheltuieli este cea cu tehnica de calcul și a programelor de aplicație, care cuprinde în afară de cheltuieli pentru achiziționarea și instalarea echipamentelor propriu-zise și cheltuieli pentru producerea sistemului informatic. Acest mod de organizare asigură încă de la început scurtarea perioadei de analiză–proiectare, reducerea efortului de programare și creșterea performanțelor de exploatare a sistemului informatic. Sintetizând, se poate efectua următoarea clasificare:

Cheltuieli inițiale, care se împart în:

cheltuieli pentru analiză-proiectare;

cheltuieli pentru procurarea și adaptarea de produse soft tipizate;

cheltuieli pentru propunerea configurației hard (calculatoare, echipamente periferice – imprimante, unități de disc, echipamente de conectare – plăci de interfață, cabluri etc.);

cheltuieli pentru amenajarea spațiilor necesare instalării echipamentelor.

Cheltuieli de exploatare, care se împart în:

cheltuieli cu retribuirea personalului din compartimentul informatic;

cheltuieli pentru perfecționarea personalului care va exploata echipamentele și programele soft;

cheltuieli cu amortizarea tehnicii de calcul;

cheltuieli pentru întreținerea curentă și a reparațiilor, inclusiv cu achiziționarea materialelor consumabile;

cheltuieli pentru întreținerea și adaptarea sistemului informatic, necesare menținerii performanțelor inițiale ale acestuia.

Economia de personal la nivelul unității se constituie într-o economie importantă la mărimea fondului de salarii. Această economie se constituie pe durata de existență a sistemului informatic, exprimată cu ajutorul ponderii lucrărilor de evidență în condițiile prelucrării automatizate a datelor față de prelucrarea lor manuală.

Pe lângă efectele economice cantitative menționate, funcționarea sistemului informatic generează efecte indirecte, ca de exemplu:

îmbunătățirea formei și a conținutului documentației economice;

raționalizarea sistemului de evidență economică;

îmbunătățirea controlului gestiunii economice;

creșterea posibilităților de analiză a informației.

În continuare va fi reprezentată calcularea eficienței pentru sistemul informațional existent și pentru sistemul informatic proiectat. Valorile sunt luate comparative.

Pentru calcularea economiei anuale (EC) este necesar de calculat cheltuielile privind prelucrarea informației în varianta de bază (Cb), și calcularea cheltuielilor din varianta proiectată (Ca). Calculul se face după formula:

Inițial se analizează cheltuielile privind prelucrarea informației în varianta de bază, pentru aceasta sunt necesare următoarele date:

volumul informațional folosit la prelucrare: Vinf=450000 semne;

periodicitatea de efectuare a calculelor: n=10 ori/an;

norma de prelucrare a informației: B=500 semne/ora;

fond de timp anual al unui lucrător: Tan=1950 ore;

fondul de timp lunar al unui lucrător: Tlun=160 ore;

salariul mediu lunar al unui lucrător: Smed=1200 lei;

coeficientul privind salariul suplimentar: Ic=1,15.

Pentru calcularea acestor cheltuieli se parcurg următorii pași:

Se calculează cheltuielile de muncă pentru realizarea calculelor în varianta de bază :

Cmb = 450000 * 10 / 500 = 9000 ore.

Se determina numărul convențional de lucrătorilor preocupați de prelucrarea informației în varianta de bază:

Pb = 9000 / 1950 = 4,6 lucrători.

Prețul unitar pe oră privind prelucrarea informației:

Ut = 1200 * 1.15 / 160 = 8,62 lei/ora.

Total cheltuieli privind prelucrarea informației în varianta de bază.

Cb = 1950 * 8,62 * 4,6 = 76131,84lei.

Pentru calcularea cheltuielilor din varianta de proiectare sunt necesare următoarele date:

volumul de date inițiale prelucrate la calculator: Vinf=350000 semne;

timpul mediu necesar realizării operațiilor la calculator pentru un indicator al informației inițiale: Tmd=7 sec;

prețul unei ore mașină: Pm=6 lei;

coeficientul privind timpul de control, întocmire și emitere a datelor: K=0,2.

Pentru calcularea acestor cheltuieli se parcurg următorii pași:

Se calculează numărul de ore-mașină necesare la prelucrarea informației.

Tm = 350000 * 7 / 3600 = 680,5 ore-mașină.

Valoarea timpului-mașină necesar prelucrării informației.

Cm = 680,5 * 6 = 4083,3 lei.

Cheltuieli privind întocmirea controlului și formarea datelor.

Ccf = 0,2 * 4083,3 = 816,6 lei.

Cheltuielile totale privind varianta de proiectare se calculează confom formulei

Ca = (4083,3 + 816,6) * 10 = 48999,9 lei.

Calculăm economia anuală în cazul implementării sistemului proiectat după formula

Ec = 76131,8 – 48999,9 = 27131,9 lei.

Astfel, implementarea acestui sistem se va solda cu economisirea anuală a 27131,9 lei.

Pe baza rezultatelor obținute anterior se determină indicatorii relativi și anume:

Coeficientul de economisire a mijloacelor bănești:

Kc = 27131,9/76131,8 = 0,35.

Procentul reducerii cheltuielilor financiare este:

Pc = 0,35 * 100% = 35 %.

Acest indice arată că, implementând varianta de proiect, vor fi economisite 35 % din cheltuielile care se făceau utilizând sistemul tradițional de prelucrare a informației.

Indicele schimbării cheltuielilor:

Is = 76131,8 / 48999,9 = 1,5.

Acest indice arată că cheltuielile bănești în varianta de proiect sunt de aproximativ 1,5 ori mai mici decât în varianta de bază.

Eficiența globală a sistemului informatic este apreciată și prin prisma implicațiilor introducerii sistemului informatic care conduc la obținerea următoarelor avantaje:

îmbunătățirea evidenței închirierilor de camere efectuate;

formarea fundamentelor științifice pentru raționalizarea structurii organizatorice;

conferirea noilor determinări calitative ale deciziilor prin sporirea gradului de obiectivitate în adoptarea acestora;

coordonarea activităților de bază pe informații necesare și asigurarea funcționării la diferite nivele;

controlul asigură informarea operativă și oportună asupra dereglărilor ce apar în funcționare.

Concluzii

Pentru a rămâne competitiv în mediul de afaceri actual, companiile trebuie în continuu să depună eforturi pentru a elimina redundanța informației electronice, îmbunătățind, în același timp accesibilitatea gestionării informației.

În cadrul tezei de licență elaborate am redat totalitatea etapelor de proiectare și realizare a subsistemului informatic privind managementul activității hoteliere.

Ca urmare a analizei detaliate a specificului activităților hotelului, a resurselor informaționale existente în cadrul acestuia, a avantajelor și dezavantajelor modului actual de procesare a informației, a fost argumentată necesitatea creării și implementării subsistemului informatic privind managementul activității hoteliere.

Pe parcursul procesului de proiectare al subsistemului au fost definite principalele atribute ale bazei informaționale și structurate în entități, au fost definite intrările și ieșirile subsistemului, cît și proiectele acestora.

Ținînd cont de obiectivele propuse inițial spre realizare am obținut următoarele facilități:

minimizarea timpului de introducere, editare, și modificare a informațiilor despre clienții hotelului, operatorii care înregistrează aceste date, camerele hotelului și alte informații ce țin de evidența camerelor închiriate în hotel;

înregistrarea mult mai operativă a cererilor de închiriere a camerelor în hotel;

posibilitatea obținerii unor informații rezultative complete în mod automat și extinderea spectrului de rapoarte;

posibilitatea realizării căutării informației în formele subsistemului, permițînd obținerae rapidă a informației necesare.

La moment proiectul se află în stadiu de testare și urmează în curînd să fie implementat în cadrul hotelului.

Bibliografie

BOLUN I., COSTAȘ I., GAMEȚCHI A., ZACON T., DELIMARSCHI B., Elaborarea tezelor de licență la specialitatea „Cibernetică și informatică economică”, Chișinău, Editura ASEM, 2001

COSTAȘ I., Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice, Chișinău, Editura ASEM, 1997

COSTAȘ I., Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice, Chișinău, Editura ASEM, 1993.

COSTAȘ I., Grafica proceselor de calcul, Chișinău, USM, 1991

COTELEA V., Baze de date, Chișinău, Editura ASEM, 1998

Zacon T. Note de curs „Proiectarea Sistemelor Informatice”

Zacon T. Note de curs. Integrarea informațional Europeană, 2011.

Roșca I. Ioan, Zaharie D., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – București: Editura ASE, 2002.

Ursăcescu M., Sisteme informatice. O abordare între clasic și modern. – București: Editura Economică, 2002.

Frățilă, L., Proiectarea sistemelor informatice, Editura InfoMega, București, 2007.

V. Cotelea, „Baze de date relaționale: proiectare logică ”, Chișinău, ASEM, 1997.

Laurențiu Cătălin Frățilă, Aspecte ale eficienței economice a sistemelor informatice. București, 2008.

ASEM

http://nobil.md.

http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Proiectarea-unui-sistem-informatic.

Anexe

Anexa 1

Raport de închiriere a unei camere în cadrul hotelului „Nobil”.

Anexa 2

Videoformatul de introducere a unui tip de camera în cadrul hotelului „Nobil”.

Anexa 3

Codul sursa al aplicației realizate pentru „Subsistemul informatic privind managementul activității hoteliere”.

TInchiriereF *InchiriereF;

//–––––––––––––––––––––––––

__fastcall TInchiriereF::TInchiriereF(TComponent* Owner)

: TForm(Owner)

{

ADOQuery8->Active = false;

ADOQuery8->SQL->Clear();

ADOQuery8->SQL->Add("Select * From client");

ADOQuery8->Active = true;

if(ADOQuery8->RecordCount > 0){

ComboBox1->Items->Clear();

for(int i = 0; i < ADOQuery8->RecordCount; i++){

ComboBox1->Items->Add(ADOQuery8->FieldByName("numePrenume_cln")->AsString);

ADOQuery8->Next();

}

}

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::FormCreate(TObject *Sender)

{

ADOQuery3->Active = false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Insert Into inchiriere(id_opr,data) Values(id_opr,Date())");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = MainF->Label1->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

ADOQuery3->Active = false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Select id_ich,data, numePrenume_opr From inchiriere Inner Join operator on operator.id_opr=inchiriere.id_opr Where inchiriere.id_ich=(Select Max(id_ich) From inchiriere)");

ADOQuery3->Active = true;

Label14->Caption = ADOQuery3->FieldByName("id_ich")->AsString;

Label16->Caption = ADOQuery3->FieldByName("data")->AsString;

Label23->Caption = ADOQuery3->FieldByName("numePrenume_opr")->AsString;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn1Click(TObject *Sender)

{

Application->CreateForm(__classid(TClientListF), &ClientListF);

ClientListF->BitBtn6->Enabled=true;

ClientListF->ShowModal();

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ComboBox1Change(TObject *Sender)

{

ADOQuery7->Active = false;

ADOQuery7->Parameters->Items[0]->Value = ComboBox1->Text;

ADOQuery7->Active = true;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ComboBox1Click(TObject *Sender)

{

ADOTable2->Active = true;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ListBox1Click(TObject *Sender)

{

BitBtn2->Enabled=true;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ListBox2Click(TObject *Sender)

{

BitBtn2->Enabled=false;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn2Click(TObject *Sender)

{

if(MessageBox(0,"Sunteti sigur ca doriti sa inchiriati camera data?","Confirmare", MB_YESNO | MB_ICONWARNING)==IDYES)

{

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Select * from camera Where den_cmr=:den");

for(int i = 0; i < ListBox1->Items->Count; i++){

if(ListBox1->Selected[i]){

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = ListBox1->Items->Strings[i];

}}

ADOQuery3->Active=true;

Label12->Caption=ADOQuery3->FieldByName("id_cmr")->Value;

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Update inchiriere Set [id_cln]=:client, [id_cmr]=:camera,");

ADOQuery3->SQL->Add("[data]=:data, termen=:termen, [cost]=:cost");

ADOQuery3->SQL->Add("Where id_ich=:id_ich");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = DBText1->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[1]->Value = Label12->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[2]->Value = DateTimePicker1->DateTime;

ADOQuery3->Parameters->Items[3]->Value = ComboBox2->Text;

ADOQuery3->Parameters->Items[4]->Value = DBText7->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[5]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Update camera Set [stare]='ocupat'");

ADOQuery3->SQL->Add("Where id_cmr=:id_cmr");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = Label12->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

MessageBox(0,"Camera a fost inregistrata cu succes.","Informatie", MB_YESNO | MB_ICONINFORMATION);

ADOQuery6->Active=false;

ADOQuery6->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery6->Active=true;

Label21->Visible=true;

GroupBox1->Enabled=false; GroupBox2->Enabled=false;

ADOTable1->Active = true;

BitBtn6->Enabled=true;

}

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn3Click(TObject *Sender)

{

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Insert Into inchiriere_serviciu(id_srv,id_ich,data,ore)");

ADOQuery3->SQL->Add("Values(:svr,:ich,:data,:ore)");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = DBLookupComboBox1->KeyValue;

ADOQuery3->Parameters->Items[1]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[2]->Value = DateTimePicker2->DateTime;

ADOQuery3->Parameters->Items[3]->Value = ComboBox3->Text;

ADOQuery3->ExecSQL();

MessageBox(0,"Serviciul a fost inregistrata cu succes.","Informatie", MB_YESNO | MB_ICONINFORMATION);

ADOQuery2->Active=false;

ADOQuery2->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery2->Active=true;

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Select * from inchiriere Where id_ich=:id");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Active=true;

Label17->Caption=ADOQuery3->FieldByName("cost")->Value;

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Update inchiriere Set [cost]=:cost");

ADOQuery3->SQL->Add("Where id_ich=:id");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = Label17->Caption.ToInt()+(DBText6->Caption.ToInt()*ComboBox3->Text.ToInt());

ADOQuery3->Parameters->Items[1]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

ADOQuery6->Active=false;

ADOQuery6->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery6->Active=true;

BitBtn3->Enabled=false;

}

void __fastcall TInchiriereF::DBLookupComboBox2Click(TObject *Sender)

{

ADOQuery1->Active = false;

ADOQuery1->Parameters->Items[0]->Value = DBLookupComboBox2->KeyValue;

ADOQuery1->Active = true;

ADOQuery9->Active = false;

ADOQuery9->Parameters->Items[0]->Value = DBLookupComboBox2->KeyValue;

ADOQuery9->Active = true;

ListBox1->Items->Clear();

for(int i = 0; i < ADOQuery1->RecordCount; i++)

{

ListBox1->Items->Add(ADOQuery1->FieldByName("den_cmr")->AsString);

ADOQuery1->Next();

}

ListBox2->Items->Clear();

for(int i = 0; i < ADOQuery9->RecordCount; i++)

{

ListBox2->Items->Add(ADOQuery9->FieldByName("den_fcl")->AsString);

ADOQuery9->Next();

}

BitBtn2->Enabled=false;

DBText7->Visible=true;

}

void __fastcall TInchiriereF::DBLookupComboBox1Click(TObject *Sender)

{

BitBtn3->Enabled=true;

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn6Click(TObject *Sender)

{

Application->CreateForm(__classid(TRaportInchiriereF), &RaportInchiriereF);

RaportInchiriereF->QRLabel13->Caption = Label14->Caption;

RaportInchiriereF->QRLabel15->Caption = Label23->Caption;

RaportInchiriereF->QRLabel16->Caption = Label16->Caption;

RaportInchiriereF->QRLabel17->Caption = DBLookupComboBox2->Text;

RaportInchiriereF->ADOQuery1->Active=false;

RaportInchiriereF->ADOQuery1->Parameters->Items[0]->Value=Label14->Caption.ToInt();

RaportInchiriereF->ADOQuery1->Active=true;

RaportInchiriereF->QRLabel37->Caption = Label23->Caption;

RaportInchiriereF->QuickRep1->Preview();

BitBtn4->Enabled = true;

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn4Click(TObject *Sender)

{

Close();

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn5Click(TObject *Sender)

{

if(MessageBox(0,"Doriti sa renuntati la inchiriere? Toate inregistrarile vor fi eliminate!","Confirmare", MB_YESNO | MB_ICONWARNING)==IDYES)

{

ADOQuery4->Active = false;

ADOQuery4->SQL->Clear();

ADOQuery4->SQL->Add("Delete From inchiriere_serviciu Where id_ich=:id");

ADOQuery4->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery4->ExecSQL();

ADOQuery4->Active = false;

ADOQuery4->SQL->Clear();

ADOQuery4->SQL->Add("Delete From inchiriere Where id_ich=:id");

ADOQuery4->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery4->ExecSQL();

Close();

}

}

Bibliografie

BOLUN I., COSTAȘ I., GAMEȚCHI A., ZACON T., DELIMARSCHI B., Elaborarea tezelor de licență la specialitatea „Cibernetică și informatică economică”, Chișinău, Editura ASEM, 2001

COSTAȘ I., Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice, Chișinău, Editura ASEM, 1997

COSTAȘ I., Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice, Chișinău, Editura ASEM, 1993.

COSTAȘ I., Grafica proceselor de calcul, Chișinău, USM, 1991

COTELEA V., Baze de date, Chișinău, Editura ASEM, 1998

Zacon T. Note de curs „Proiectarea Sistemelor Informatice”

Zacon T. Note de curs. Integrarea informațional Europeană, 2011.

Roșca I. Ioan, Zaharie D., Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – București: Editura ASE, 2002.

Ursăcescu M., Sisteme informatice. O abordare între clasic și modern. – București: Editura Economică, 2002.

Frățilă, L., Proiectarea sistemelor informatice, Editura InfoMega, București, 2007.

V. Cotelea, „Baze de date relaționale: proiectare logică ”, Chișinău, ASEM, 1997.

Laurențiu Cătălin Frățilă, Aspecte ale eficienței economice a sistemelor informatice. București, 2008.

ASEM

http://nobil.md.

http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Proiectarea-unui-sistem-informatic.

Anexe

Anexa 1

Raport de închiriere a unei camere în cadrul hotelului „Nobil”.

Anexa 2

Videoformatul de introducere a unui tip de camera în cadrul hotelului „Nobil”.

Anexa 3

Codul sursa al aplicației realizate pentru „Subsistemul informatic privind managementul activității hoteliere”.

TInchiriereF *InchiriereF;

//–––––––––––––––––––––––––

__fastcall TInchiriereF::TInchiriereF(TComponent* Owner)

: TForm(Owner)

{

ADOQuery8->Active = false;

ADOQuery8->SQL->Clear();

ADOQuery8->SQL->Add("Select * From client");

ADOQuery8->Active = true;

if(ADOQuery8->RecordCount > 0){

ComboBox1->Items->Clear();

for(int i = 0; i < ADOQuery8->RecordCount; i++){

ComboBox1->Items->Add(ADOQuery8->FieldByName("numePrenume_cln")->AsString);

ADOQuery8->Next();

}

}

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::FormCreate(TObject *Sender)

{

ADOQuery3->Active = false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Insert Into inchiriere(id_opr,data) Values(id_opr,Date())");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = MainF->Label1->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

ADOQuery3->Active = false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Select id_ich,data, numePrenume_opr From inchiriere Inner Join operator on operator.id_opr=inchiriere.id_opr Where inchiriere.id_ich=(Select Max(id_ich) From inchiriere)");

ADOQuery3->Active = true;

Label14->Caption = ADOQuery3->FieldByName("id_ich")->AsString;

Label16->Caption = ADOQuery3->FieldByName("data")->AsString;

Label23->Caption = ADOQuery3->FieldByName("numePrenume_opr")->AsString;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn1Click(TObject *Sender)

{

Application->CreateForm(__classid(TClientListF), &ClientListF);

ClientListF->BitBtn6->Enabled=true;

ClientListF->ShowModal();

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ComboBox1Change(TObject *Sender)

{

ADOQuery7->Active = false;

ADOQuery7->Parameters->Items[0]->Value = ComboBox1->Text;

ADOQuery7->Active = true;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ComboBox1Click(TObject *Sender)

{

ADOTable2->Active = true;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ListBox1Click(TObject *Sender)

{

BitBtn2->Enabled=true;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::ListBox2Click(TObject *Sender)

{

BitBtn2->Enabled=false;

}

//–––––––––––––––––––––––––

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn2Click(TObject *Sender)

{

if(MessageBox(0,"Sunteti sigur ca doriti sa inchiriati camera data?","Confirmare", MB_YESNO | MB_ICONWARNING)==IDYES)

{

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Select * from camera Where den_cmr=:den");

for(int i = 0; i < ListBox1->Items->Count; i++){

if(ListBox1->Selected[i]){

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = ListBox1->Items->Strings[i];

}}

ADOQuery3->Active=true;

Label12->Caption=ADOQuery3->FieldByName("id_cmr")->Value;

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Update inchiriere Set [id_cln]=:client, [id_cmr]=:camera,");

ADOQuery3->SQL->Add("[data]=:data, termen=:termen, [cost]=:cost");

ADOQuery3->SQL->Add("Where id_ich=:id_ich");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = DBText1->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[1]->Value = Label12->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[2]->Value = DateTimePicker1->DateTime;

ADOQuery3->Parameters->Items[3]->Value = ComboBox2->Text;

ADOQuery3->Parameters->Items[4]->Value = DBText7->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[5]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Update camera Set [stare]='ocupat'");

ADOQuery3->SQL->Add("Where id_cmr=:id_cmr");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = Label12->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

MessageBox(0,"Camera a fost inregistrata cu succes.","Informatie", MB_YESNO | MB_ICONINFORMATION);

ADOQuery6->Active=false;

ADOQuery6->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery6->Active=true;

Label21->Visible=true;

GroupBox1->Enabled=false; GroupBox2->Enabled=false;

ADOTable1->Active = true;

BitBtn6->Enabled=true;

}

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn3Click(TObject *Sender)

{

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Insert Into inchiriere_serviciu(id_srv,id_ich,data,ore)");

ADOQuery3->SQL->Add("Values(:svr,:ich,:data,:ore)");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = DBLookupComboBox1->KeyValue;

ADOQuery3->Parameters->Items[1]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Parameters->Items[2]->Value = DateTimePicker2->DateTime;

ADOQuery3->Parameters->Items[3]->Value = ComboBox3->Text;

ADOQuery3->ExecSQL();

MessageBox(0,"Serviciul a fost inregistrata cu succes.","Informatie", MB_YESNO | MB_ICONINFORMATION);

ADOQuery2->Active=false;

ADOQuery2->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery2->Active=true;

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Select * from inchiriere Where id_ich=:id");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->Active=true;

Label17->Caption=ADOQuery3->FieldByName("cost")->Value;

ADOQuery3->Active=false;

ADOQuery3->SQL->Clear();

ADOQuery3->SQL->Add("Update inchiriere Set [cost]=:cost");

ADOQuery3->SQL->Add("Where id_ich=:id");

ADOQuery3->Parameters->Items[0]->Value = Label17->Caption.ToInt()+(DBText6->Caption.ToInt()*ComboBox3->Text.ToInt());

ADOQuery3->Parameters->Items[1]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery3->ExecSQL();

ADOQuery6->Active=false;

ADOQuery6->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery6->Active=true;

BitBtn3->Enabled=false;

}

void __fastcall TInchiriereF::DBLookupComboBox2Click(TObject *Sender)

{

ADOQuery1->Active = false;

ADOQuery1->Parameters->Items[0]->Value = DBLookupComboBox2->KeyValue;

ADOQuery1->Active = true;

ADOQuery9->Active = false;

ADOQuery9->Parameters->Items[0]->Value = DBLookupComboBox2->KeyValue;

ADOQuery9->Active = true;

ListBox1->Items->Clear();

for(int i = 0; i < ADOQuery1->RecordCount; i++)

{

ListBox1->Items->Add(ADOQuery1->FieldByName("den_cmr")->AsString);

ADOQuery1->Next();

}

ListBox2->Items->Clear();

for(int i = 0; i < ADOQuery9->RecordCount; i++)

{

ListBox2->Items->Add(ADOQuery9->FieldByName("den_fcl")->AsString);

ADOQuery9->Next();

}

BitBtn2->Enabled=false;

DBText7->Visible=true;

}

void __fastcall TInchiriereF::DBLookupComboBox1Click(TObject *Sender)

{

BitBtn3->Enabled=true;

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn6Click(TObject *Sender)

{

Application->CreateForm(__classid(TRaportInchiriereF), &RaportInchiriereF);

RaportInchiriereF->QRLabel13->Caption = Label14->Caption;

RaportInchiriereF->QRLabel15->Caption = Label23->Caption;

RaportInchiriereF->QRLabel16->Caption = Label16->Caption;

RaportInchiriereF->QRLabel17->Caption = DBLookupComboBox2->Text;

RaportInchiriereF->ADOQuery1->Active=false;

RaportInchiriereF->ADOQuery1->Parameters->Items[0]->Value=Label14->Caption.ToInt();

RaportInchiriereF->ADOQuery1->Active=true;

RaportInchiriereF->QRLabel37->Caption = Label23->Caption;

RaportInchiriereF->QuickRep1->Preview();

BitBtn4->Enabled = true;

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn4Click(TObject *Sender)

{

Close();

}

void __fastcall TInchiriereF::BitBtn5Click(TObject *Sender)

{

if(MessageBox(0,"Doriti sa renuntati la inchiriere? Toate inregistrarile vor fi eliminate!","Confirmare", MB_YESNO | MB_ICONWARNING)==IDYES)

{

ADOQuery4->Active = false;

ADOQuery4->SQL->Clear();

ADOQuery4->SQL->Add("Delete From inchiriere_serviciu Where id_ich=:id");

ADOQuery4->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery4->ExecSQL();

ADOQuery4->Active = false;

ADOQuery4->SQL->Clear();

ADOQuery4->SQL->Add("Delete From inchiriere Where id_ich=:id");

ADOQuery4->Parameters->Items[0]->Value = Label14->Caption.ToInt();

ADOQuery4->ExecSQL();

Close();

}

}