Subsistem Informatic DE Evidenta A Beneficiarilor DE Credite Bancare

SUBSISTEM INFORMATIC DE EVIDENȚĂ A BENEFICIARILOR DE CREDITE BANCARE

Cuprins

Introducere

I. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT

1.1 Caracteristica generală a „BC Moldova Agroindbank S.A”

1.2 Analiza resurselor informatice ale BC Moldova Agroindbank S.A

1.3 Esența economico-organizatorică si conținutul problemei realizării subsistemului

1.4 Justificarea oportunității realizării subsistemului

II. PROIECT DE ANSAMBLU AL SUBSISTEMULUI INFORMATIC

2.1 Obiectivele subsistemului informatic

2.2 Definirea ieșirilor subsistemului informatic

2.3 Determinarea intrărilor subsistemului informatic

2.4 Determinarea bazei informaționale a subsistemului proiectat

2.5 Elaborarea codurilor subsitemului proiectat

2.6 Estimarea necesarului de resurse soft și hard pentru funcționarea subsistemului

III. PROIECT DE DETALIU AL SUSISTEMULUI INFORMATIC

3.1 Definirea structurii funcționale a subsistemului informatic

3.2 Proiectarea ieșirilor subsistemului informatic

3.3 Proiectarea intrărilor subsistemului informatic

3.4 Proiectarea bazei de date a subsistemului informatic

3.5 Specificații proceduri automate

3.6 Specificații fișiere și baze de date

3.7 Specificații proceduri manuale

3.8 Realizarea programelor

3.9 Procesul tehnologic de prelucrare a datelor

IV.ASPECTE DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A SUBSISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT

4.1 Estimarea costurilor totale de elaborare a sistemului informatic

4.2 Estimarea costurilor de exploatare a sistemului informatic

4.3 Estimarea efectelor economice obținute ca urmare a exploatării sistemului informatic

Concluzii

Bibliografie

ANEXA 1

Introducere

Actualitea temei Creditul provine de la linul "kreditum" (împrumut, dorie). În același timp, "kreditum" se traduce ca "cred", "am încredere".Creditele reprezinta imprumuturile acorde de cre banca clientilor, cu titlu rambursabil si conditione de pla unei dobinzi.

El apare ca un pilon al economiei contemporane, element indispensabil al dezvoltării economice si este utiliz ît de companiile și asociațiile mari, cît și de întreprinderile producătoare mici, de structurile agricole și comerciale; ît de guverne, cît și cetățeni în parte. În condițiile trecerii de la economia centraliză la economia de piață, etapă caracteriză prin profunde mutații a relațiilor social-economice, creditul a devenit un instrument absolut necesar pentru asigurarea supraviețuirii și dezvoltării activității de antreprenori ît la nivel microconomic, cît și la nivel macroeconomic.

Creditarea este o activite de bază într-o bancă; este o activite care generează profituri importante pentru bancă , dacă este practică corect, dar care poe duce și la pierderi considerabile. Creditarea poe fi privită ca un serviciu bancar pe care banca îl oferă clienților care îl solicită în cadrul economiilor competitive, serviciu care trebuie să se concentreze asupra nevoilor clienților și băncile, întru sisfacerea noilor cerințe ale solicitanților de capitaluri trebuie să asigure dezvoltarea de noi produse și servicii.

Astfel, în contextul celor spuse, analiza economico-financiară a solicitanților de credit vine să minimizeze valoarea riscului de credit, risc care este cu ît mai accentu în condițiile unei capacități reduse de autofinanțare, insuficiențe de mijloace circulante, existenței unor prețuri înalte la resursele meriale și energetice, etc. De aceea e foarte important pentru o institutie bancara ca sa se duca o evidenta stricta a beneficiarilor de credite. Trebuie sa fie cunoscute de cre banca toe informiile despre beneficiar și aceasta informație sa fie cit mai concisa si usor de manevr.În aceste condiții informica devine un instrument important de investigare și cunoaștere științifică a fenomenelor și proceselor desfășure.

Un rol esențial în evoluția societăților moderne îi revine informațiilor. Aceasta evidențiază o creștere continuă a volumului și diversității informațiilor, iar pentru a ușura procesul de producere și obținere a informației s-au inventat diferite tehnologii contemporane.

În prezent se observă o dezvoltare accelerată a acestora deoarece au o importanță excepțională în realizarea și obținerea informației. [9]

Funcția IT joacă astăzi un rol deosebit în cadrul unei bănci comerciale. Însăși funcționarea băncii nu mai poate fi imaginată fără suținerea oferită de sistemul informatic. Putem spune, fără teamă, că însăși existența băncii este condiționată de buna funcționare a sistemului informatic care o deservește. Căderea sistemului informatic sau funcționarea defectuoasă a acestuia chiar și cîteva ore poate afecta atît activitatea băncii, încrederea clienților și reputația acesteia încît însăși continuarea activității băncii poate fi pusă în pericol.

Sectorul bancar stă în fruntea economiei și de aceea o preocupare pentru noile inovații o au băncile pentru aplicarea mijloacelor tehnice moderne. Canalele de livrare electronice, ATM-urile, varietățile cardurilor, Web – Banking, Web – Client și Mobile – Banking sînt numele puținelor rezultatele al procesului de automatizare și informatizare în sectorul bancar. [9]

Una din sarcinile de bază în evidența beneficiarilor de credite este înregistrarea delor privitoare la mulțimea beneficiarilor (informație ce ține de persoana fizică), informie despre creditul acord.

Scopul tezei de licenta „Elaborarea aplicației informice de evidentă a beneficiarilor de credite bancare” presupune analiza și identificarea problemelor prezente în cadrul SI existent al BC Moldova Agroindbank și de a elabora unele stregii de dezvoltare a SI existent ceea ce ar justifica întocmirea unei aplicații informice, din care rezultă următoarele sarcini:

analiza sistemului informațional existent;

determinarea obiectivelor, structurii și funcțiilor apliciei informice;

analiza intrărilor și ieșirilor apliciei informice;

analiza resurselor-program pentru aplicia informica viza;

determinarea procesului tehnologic pentru realizarea lucrărilor;

estimarea eficacității aplicației informice privind activitea de evidența.

Scopul lucrării și sarcinile formule au determin structura lucrării care conține 4 capitole. În capitolul 1 „Problemica evidenței informize a beneficiarilor de credite în cadrul BC Moldova Agroindbank” este dă prezentarea generală a unității social-economice (USE), analiza resurselor informaționale, tehnologia prelucrării informației, justificarea necesității și oportunității realizarii apliciei informice în cauză. Capitolul 2 „Proiectarea generala a aplicației” cuprinde formularea obiectivelor aplicației informice preconize, definirea ieșirilor, determinarea intrărilor și estimarea necesarului de resurse hard și soft.

Definirea structurii functionale, proiectarea iesirilor, proiectarea intrarilor, proiectarea bazei de de sunt de in capitolul 3 ”Proiectarea de detaliu a apliciei”. Aspectele ce țin de estimarea eficacității aplicației informice „Evidenta debitorilor” sunt elucide în capitolul 4.

ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT

Caracteristica generală a „BC Moldova Agroindbank S.A”

BC Moldava Agroindbank activează din 8 mai 1991. În activitea sa BC Moldova Agroindbank asigură respectarea strictă aplicarea întocmai a legilor și hotarîrilor ce actionează pe teritoriul Republicii Moldova, Legea „Cu privire la instituțiile financiare”, a stutului BC Moldova Agroindbank a altor acte normive referitoare la activitea B.C.”Moldova Agroindbank”, elabore de către Banca Națională a Moldovei sau B.C. ’’Moldova Agroindbank’’.

Pe parcursul activității sale, banca și-a confirm reputația uneia dintre cele mai sigure, stabile și dinamice instituții financiare din țară, intenționînd menținerea stutului de bancă de importanță națională, aducîndu-și contribuția la transformările din economia țării printr-o participare mai activa la realizarea programelor economice a dezvoltării bussinesului priv, precum și concentrîndu-și eforturile asupra diversificării sortimentului și ridicării calității produselor și serviciilor solicite de clienti.Fiind o banca universala,”Moldova Agroindbank „S.A ofera agentilor economici din tara si de peste hotare o gama larga de produse si servicii bancare.Politica bancii este orinta spre deservirea individuala a clientilor corporivi mari cu aplicarea unor programe avantajoase de fidelizare.Banca intretine relii cu FORTISBANK, Belgium;DRESDNER-BANK,Germany;UNICREDITOITALIANO,Italy;RAIFFESEN, Romania;BANCA-COMERCIALAROMANA,Romania;PRIVATEBANK,Ukraine, VNESTORGBANK,Russia; HSBC,Gre Britain, s.a.

O idee des vehiculă referitor la băncile mari este cea legă de procesul decizional anevoios și flexibilitea slabă fața de cererile și sugestiile clienților. Moldova Agroindbank a reușit implementarea deplină a unei stregii de delegare a sarcinilor manageriale prin corelarea echilibră a responsabilitaților și autorizațiilor ce însoțesc etapele procesului decizional.

Calificarea managerială de tip european a angajaților băncii constituie un factor determinant al securitații, siguranței funcționarii rețelei bancare, dar și în stabilirea unei leguri și colaborări cu banca conform standardelor superioare în merie de management.

La baza activității BC „Moldova Agroindbank” S.A. stă Regulamentul elabor în baza Legii cu privire la Banca Nionala a Moldovei și Legii institutiilor financiare: băncile care opereaza în Republica Moldova pentru asigurarea unor standarde unice în sectorul financiar privind activitea de creditare urmeaza sa efectuieze operiunile creditoare în conformite cu cerintele prezentului Regulament. Prezentul Regulament este elabor în scopul stabilirii principiilor de baza în activitea bancii și urmează să fie aplic de către acestea în ansamblu cu toe cerintele normive stabilite, acordându-i administrației băncii posibilitea gestionării afacerilor băncii într-un mod sigur și prudent.

De competența și responsabilitea băncii ține:

stabilirea și mentinerea structurilor organizorice;

orientarea politicii creditoare a bancii;

elaborarea metodelor analitice și procedeelor administrive;

determinarea sistemelor de control adecve pentru evaluarea, dirijarea și verificarea riscului, care reiese din activitațile de bază ale băncii.

Aceste prevederi se stabilesc prin regulamente interne aprobe de consiliul instituției financiare. Responsabilitea pentru realizarea obiectivelor enumere este ribuită organului competent al băncii, conform stutului acestuia.

Banca Comercială “Moldova Agroindbank” S.A. prestează urmoarele servicii:

Atragerea de depozite (la vedere sau la termen) cu sau fara dobîndă.

Acordarea serviciilor de încasări in lei moldovenești si valută straină persoanelor fizice și juridice în baza contractelor încheie .

Cumpărarea si vînzarea de valută străină în numerar în conformite cu limita și cursul zilnic stabilit de cre banca.

Deservirea cardurilor sistemelor internionale de pla „VISA Electron” si „MasterCard”.

Prestarea serviciilor pe pia valorilor imobiliare(de exemplu:servicii de brokeraj si servicii de consulting investitional).

Efectuarea transferurilor bănești prin intermediul sistemelor internaționale de plă.

Recepționarea documentelor necesare pentru acordare si monitorizarea creditelor.

Cumpărarea și vînzarea cecurilor de călătorii (American Express).

Prin acordarea creditului bancar se formează fundamentul activitații bancare. Avantajul principal de creditare la BC Moldova Agroindbank S.A. îl constituie prestarea unui spectru complet a serviciilor bancare pentru creditarea și dezvoltarea micului business.

Structura organizorică a BC Moldova Agroindbank S.A. este reprezentă în Fig. 1.1.

Funcțiile generale ale Direcției Credite constau în:

luarea deciziei de acordare sau neacordare a creditului;

analizează și ofera credite pentru procurarea bunurilor de consum, credite pentru cumpărarea caselor, automobilelor s.a. ;

stabilirea modurilor de acordare si de rambursare;

evaluarea proiectului de acordare a creditului.

Figura 1.1. Structura organizorică a BC Moldova Agroindldova Agroindbank” S.A. prestează urmoarele servicii:

Atragerea de depozite (la vedere sau la termen) cu sau fara dobîndă.

Acordarea serviciilor de încasări in lei moldovenești si valută straină persoanelor fizice și juridice în baza contractelor încheie .

Cumpărarea si vînzarea de valută străină în numerar în conformite cu limita și cursul zilnic stabilit de cre banca.

Deservirea cardurilor sistemelor internionale de pla „VISA Electron” si „MasterCard”.

Prestarea serviciilor pe pia valorilor imobiliare(de exemplu:servicii de brokeraj si servicii de consulting investitional).

Efectuarea transferurilor bănești prin intermediul sistemelor internaționale de plă.

Recepționarea documentelor necesare pentru acordare si monitorizarea creditelor.

Cumpărarea și vînzarea cecurilor de călătorii (American Express).

Prin acordarea creditului bancar se formează fundamentul activitații bancare. Avantajul principal de creditare la BC Moldova Agroindbank S.A. îl constituie prestarea unui spectru complet a serviciilor bancare pentru creditarea și dezvoltarea micului business.

Structura organizorică a BC Moldova Agroindbank S.A. este reprezentă în Fig. 1.1.

Funcțiile generale ale Direcției Credite constau în:

luarea deciziei de acordare sau neacordare a creditului;

analizează și ofera credite pentru procurarea bunurilor de consum, credite pentru cumpărarea caselor, automobilelor s.a. ;

stabilirea modurilor de acordare si de rambursare;

evaluarea proiectului de acordare a creditului.

Figura 1.1. Structura organizorică a BC Moldova Agroindbank S.A.

Analiza resurselor informice ale BC Moldova Agroindbank S.A

Resursele informaționale în cadrul BC Moldova Agroindbank S.A. sunt diverse și de diferită nură. Spre exemplu, resursele informaționale pot fi clasifice după destinație :

pentru angajații băncii;

pentru clienți.

Dacă dezvoltăm această clasificare, unci observăm că resursele informaționale pentru aceste două grupuri sunt diferite după nura lor. Adică pentru angajații întreprinderii resursele informaționale au drept scop, pe de o parte de a-și îmbogăți nivelul profesional, iar pe de altă parte de a contribui la desfășurarea funcțiilor lor. Pentru primul scop sunt caracteristice: unele programe, cărți de specialite. Pentru al doilea scop, adică pentru contribuirea la desfășurarea funcțiilor pe care le ocupă, ca resurse informaționale pot fi:

produsele program

sisteme informice(baze de de);

planurile de activite.

Pentru clienți ca resurse informaționale pot servi:

de, informații despre activitea băncii (pliante, site-ul băncii);

informațiile despre serviciile oferite (credite, depozite,etc.).

Deși banca oferă mijloace comode și efective clienților, în mod normal pentru clienții cu un volum important de lichidite sau /și un număr cosiderabil de operațiuni pe zi, transferul informațiilor bancare din situațiile financiar-contabile în sistemul de evidență internă a clienților ar consuma timp și resurse. În acest sens BC Moldova Agroindbank a elabor un software în masură să stabilească o interfață complet automiză de actualizare a delor în cadrul sistemelor de evidență contabilă internă a clienților.Pentru rezolvarea problemelor puse ca scop se folosesc calculoare personale și tehnologii avanse de programare și prelucrare a informației, ceea ce permite efectuarea diferitor calcule în regim de lucru real și afișarea rezultelor pe ecranul calculorului sau la imprimantă.Volumul operațiilor financiare efectue de bancă a sporit considerabil, iar odă cu el și utilitea folosirii factorului timp. Apare necesitea unui produs-program mai evolu ce ar perfectiona automizarea activitii financiare de creditare și care ar asigura operiv informația necesară.

BC Moldova Agroindbank S.A. dispune de cateva sute de calculoare de tip DELL RX,Intel i5, sistemele de operare utilize sunt Windows 7 și Unix; imprimante locale de tip HP LaserJet 1100. Începînd cu calculoare de tip: procesor Pentium II 400, RAM 64 MB, hard disc 12 GB, monitor SynkMaster 755DF, SAMSUNG, pînă la calculoare performante: Intel i7,RAM 8Gb, hard disk 1Tb.

Informația tehnologică este informația despre tehnologie. Se clasifică în:

mijloace tehnice (Technoware);

factorul uman (Humanware);

informația tehnologică propriu-zisă (Inforware);

factorul organizatoric (Orgaware); [8]

Mijloacele tehnice reprezintă: servere, discuri optice, benzi magnetice, cartele magnetice, sticuri, etc.

Factorul uman este reprezentat de: programatori, ingineri, administratori de sistem , administratori de rețea, analiști, operatori bancari, etc.

Informația tehnologică propriu-zisă reprezintă: date concrete despre capacitățile de funcționare ale echipamentelor, aplicații care furnizează informații hardware și software, etc.

Factorul organizatoric este reprezentat de date statistice, evaluări proprii ale companiei, feedback-ul clienților, etc.

Modelul logic de prelucrare a delor are rolul de a reflecta operațiile sau fazele desfășure si structurarea acestora în acțiuni sau sarcini, detalie pe diferite tipuri de actori (creditori, debitori), frecvențe și tipuri de prelucrare: manuale și autome.Tehnologia existentă de prelucrare a informației aplică pentru soluționarea acestei probleme este bază pe prelucrarea automă a informației. Procesul tehnologic de prelucrare a informației cuprinde un ansamblu de operații realize într-o continuite strict determină din clipa apariției delor și pînă la primirea informației finale.

Reieșind din specificul operațiilor, ele pot fi unite în etape. Astfel operațiile procesului tehnologic de prelucrare a informației în problema analiză pot fi grupe în trei etape:

primară ;

de bază ;

finală.

La etapa primară are loc colectarea delor inițiale. Drept sursă inițială de informație servește cererea de credit (Anexa 1). Comitetul de Credit analizează posibilitățile de rambursare și a solvabilității solicitantului, evaluarea asigurării creditului.

La etapa de bază are loc prelucrarea nemijlocită a delor, stocarea și organizarea ei în baza de de și formarea informației rezultive conform cerințelor înainte de utilizor.

La etapa finală are loc formarea documentelor de ieșire și determinarea formei de prezentare (la monitorul calculorului, la imprimantă sau pe suport magnetic, laser etc.). Schema principală a procesului tehnologic de prelucrare a informației este prezentă în Fig. 1.2.

Figura 1.2. Schema procesului tehnologic a SI existent

Esența economico-organizorică si conținutul problemei realizării subsistemului

Esența economico-organizatorică a problemei abordate exprimă aspectul economic, principiile și metodele de organizare sau ansamblul de măsuri privind asigurarea rezolvării acesteia. În condiția economiei de piață o importanță deosebită o are modul efectiv de gestionare a informației, timpul și mai ales operativitatea de care se dă dovadă în prelucrarea informației.

A monitoriza înseamnă a urmări desfășurarea activităților incluse in SSI. Aceasta presupune observarea sistemică a proceselor în desfășurare. Monitorizarea presupune de asemenea informarea periodică a celor direcți implicați precum și a beneficiarilor asupra desfășurării activităților. Raportarea datelor culese permite luarea unor decizii ce duc la îmbunătățirea performanțelor. [21]

Monitorizarea conturilor bancare, urmărește obiectivele de identificare a gradului de executare a introducerii corecte a datelor, constatarea faptului dacă scopurile introducerii corecte a datelor au fost realizate sau sunt în proces de realizare, identificarea faptului că operațiile asupra conturilor sunt efectuate conform cerințelor. În același timp, o prioritate este identificarea cauzelor care generează inaplicabilitatea introducerii corecte a datelor și apariția erorilor la efectuarea unor operații, inclusiv consecințele reglementării și în final elaborarea recomandărilor. [21]

Pe baza analizei particularităților organizării procesului tehnologic de prelucrare a delor în sistemul informațional existent se evidențiază un șir de justificări dintre care ar fi urmoarele: informația supusa prelucrării, neasigurarea criteriului de estimare a calității și operivității delor din cauza eventualelor erori în procesul complic de prelucrare a delor, precum și a cheltuielilor de timp necesare corectării acestora.

Principalele neajunsuri ale sistemului informațional existent sînt:

controlul manual al delor;

volum mare de informie;

cheltueli mari de timp.

Pe lîngă faptul că se măresc termenele de soluționare a problemei din cauza volumului mare a delor destine prelucrării este afectă și exactitea informației rezultive. Realizarea unei aplicații informice în cadrul BC Moldova Agroindbank ar permite obținerea dărilor de seamă nu numai conform periodicității lor, dar la orice moment de timp.

Automizarea procesului de formare a dărilor de seamă va avea ca efect o micșorare considerabilă a timpului și costului soluționării problemei, mărirea corectitudinii și veridicității delor.

Aceasta demonstrează necesitea perfecționării considerabile a modului și metodelor de evidență a beneficiarilor de credite și prezentării delor rezultive într-o formă evoluă.

Justificarea oportunității realizării subsistemului

Procesul manual de evidență conține dezavantaje esențiale în procesul de evidență a creditelor bancare în comparație cu procesul automatizat a aceleiași probleme.

La fiecare sfîrșit de an este necesar de a crea și de a aproba planurile pentru anul următor. De cele mai dese ori planurile se aseamănă după conținut cu mici diferențe, cel mai des utilizate sunt tipul creditului și tipul beneficiarului . De aceea s-a hotărît că cu ajutorul acestui subsistem toate datele se vor păstra într-o bază de date în care nu va mai fi nevoie de introdus în fiecare an datele din nou, dar care se vor prelua din baza de date și se vor utiliza pentru a crea noul plan. [19]

Această metodă ar ușura considerabil efortul depus pentru a efectua planurile precum și de a le completa cu date. Ceea ce ne și demonstrează utilitatea subsistemului dat. Realizarea unui SSI are o importanță enormă, deoarece nu se poate de conceput o unitate economică în prezent care nu este susținută de un sistem informațional bine pus la punct. Astfel, SSI-ul va înlocui cîteva operații manuale cu operații automate. O problemă aparte ce se poate rezolva prin intermediul acestui SSI este procesul de regăsire a informației, ce se face anevoios și eliminarea riscului deteriorării, pierderii sau distrugerii informației, SSI-ul păstrînd datele pe un suport magnetic special. [20]

Aplicația informică „Credite bancare” constă în ducerea unei evidențe stricte a debitorilor, obținerea de rapoarte la orice moment de timp privind dele despre beneficiarii de credite.

Proiectarea aplicației de are drept scop obținerea unei informații de evidență a volumului de lucru efectu (anume evidența beneficiarilor de credite); înregistrarea informației referitoare la debitori, prelucrarea delor, crearea unor documente rezultive.

Proiectarea acestei aplicații va determina mai multe criterii de eficiență printre care se pot enumera: maximă exactite, minim cheltuieli forțe de muncă, minim cheltuieli valorice etc.

PROIECT DE ANSAMBLU AL SUBSISTEMULUI INFORMATIC

Obiectivele subsistemului informic

Obiectivele alicației informice preconize reies din scopurile perfecționării activității economice și de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operivă și previzională a structurilor organizorice, a perfecționării metodelor și proceselor tehnico-informaționale și de conducere pentru asigurarea maximizării eficienței economice. Obiectivele aplicației informice „Credite bancare” presupun abordarea și rezolvarea informică a unor probleme cu caracter sintetic, într-o manieră sistemică. Aceste obiective au caracteristici generale și specifice care depind de cadrul legisliv-normiv, dotarea cu tehnică de calcul și cerințele dezvoltării economice, imedie și de perspectivă, ale BC Moldova Agroindbank.

Cercetând condițiile impuse de către conducerea unității social economice, scopul de bază al apliciei informice constă în furnizarea de informații corecte, relevante și la timp conducerii unității economice în vederea îmbunătățirii activității și creșterii eficienței economice.

La această etapa de proiectare a aplicației informice, scopul este de a elabora concepția logică a sistemului funcțional. Se are în vedere stabilirea componentelor aplicației informice, a legăturilor dintre ele și a funcționalității structurii sale. Aplicația informică realizează prin funcțiile sale procese de prelucrare, care asigura transformarea intrărilor în ieșiri prin componentele sale, inclusiv legurile dintre acestea. SSI este destinat să asigure colectarea, prelucrarea, stocarea și diseminarea informației statistice prin elaborarea, adaptarea și implementarea modelului de producere a datelor bancare, bazat pe procese, și a modelului standardizat al fluxului informațional, să creeze un mecanism de gestiune a proceselor principale și a subproceselor asociate, să monitorizeze procesele tehnologice, rezultatele intermediare și finale, să permită utilizatorilor acces liber, comod și interactiv la resursele cu informație.

Pentru aplicația dă se analizează activitea în domeniul evidenței beneficiarilor de credite, înregistrarea noilor beneficiari și întocmirea rapoartelor și dărilor de seama privind informația rezultivă ce se obține în urma prelucrării informației din fluxurile informaționale enumere mai sus.

Pe baza acestor rapoarte se presupune programarea dinamică a activității băncii, sau cu alte cuvinte pe baza output-ului aplicației informice se ia decizia de activite în viitor a băncii. O problemă aparte ce se poate rezolva prin intermediul acestui SSI este procesul de regăsire a informației ce se face anevoios și eliminarea riscului deteriorării, pierderii sau distrugerii informației, SSI-ul păstrînd datele pe un suport magnetic special.

Deci în dependență de gradul de corespundere a aplicației proiecte cerințelor înainte de unitea bancară se află procesul de luare a deciziilor pentru activitea de mai departe, deci și viitorul unității bancare.

Definirea ieșirilor subsistemului informic

Ieșirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrării datelor în urma realizării procedurilor automate. [8]

Indiferent de tipologia ieșirilor sistemului informatic, acestea trebuie să respecte cerințele și restricțiile cadrului legislativ-normativ în vigoare, pentru ca activitatea unității economice să se desfășoare în coordonatele legalității economice. [8]

Subsistemul informatic privind monitorizarea creditelor bancare presupune categoria de ieșiri – liste/situații de ieșire(rapoarte) care reprezintă principalele surse financiar-contabile, și grupează indicatorii sintetici sau analitici sub formă de tabel. [8]

Listele/ situațiile de ieșire pot fi emise la imprimantă, pe monitorul calculatorului, pe suport magnetic pentru a putea fi transmisă beneficiarului în regim off-line sau transmise la distanță, în regim on-line, prin intermediul rețelelor. Sistemul dat va putea oferi la ieșire informații care vor putea purta caracter informativ, dar și decizional, vor ajuta conducerea să ia decizii importante dar și să ofere informații pentru utilizatori cînd va fi nevoie. [8]

Privite din punct de vedere sistemic, ieșirile reprezintă modul în care a influenț intrările aplicației analize. În dependență de această influență se poe judeca despre complexitea aplicației analize.

Esența ieșirilor aplicației informice „Credite bancare” constă în prezentarea ât conducerii, cât și sectorului extern a dărilor de seamă (dacă e necesar) privind persoanele fizice si juridice beneficiare de credite . Aceste informații pot fi ulterior prelucre pentru a le obține sub formă grafică, sau sub forma indicorilor economico – financiari de către băncile din sectorul extern, de exemplu pentru a le putea compara cu alte de stistice. Pentru unite, însă, aceste de sunt necesare pentru a cunoaște mai bine situația și folosirea lor cât mai rațională.

Informațiile oferite de această aplicație sunt folosite pentru a vizualiza dele despre beneficiarii de credite. Documentele rezultive prin structura și conținutul lor reflectă esența sarcinii, fără de care procesul de luare a deciziilor este imposibilă. Structura documentelor rezultive, prin simplitea și claritea sa trebuie să favorizeze înțelegerea rapidă și deplină a lor pentru a fi ulterior analize.

Din punct de vedere funcțional, ieșirile aplicației informice concretizează obiectivele generale și specifice ale aplicației proiecte:

Obiectivele generale ale aplicației proiecte este procedeul precis de reușită a înscrierii beneficiarilor de credite.

Obiectivele specifice ale aplicației concretizează exactitea informației.

Principalul obiectiv al acestei aplicații informice este de a obține liste-situații de ieșire corespunzătoare cerințelor beneficiarului, care în cazul d sunt enumere mai jos:

dele despre un anumit beneficiar de credite;

persoanele fizice beneficiare de credite;

persoanele juridice beneficiare de credite;

persoanele ce beneficiaza de același tip de credite.

În cadrul băncii mai sunt prezente și ieșiri către alte sisteme, care sunt transmise Direcției Contabilite pentru calcularea dobînzilor, comisioanelor.

Caracteristica ieșirilor SSI va fi prezentată în paragraful 3.2.

Determinarea intrărilor subsistemului informic

Intrările reprezintă partea principală a delor care împreună cu informația normivă se prelucrează și formează fluxul informațional de ieșire.

Un moment important este adaptarea documentelor de intrare la cerințele aplicației informice. Aceasta se argumentează prin faptul că în documente se consemnează starea și dinamica fenomenelor și proceselor desfășure în cadrul unității bancare.

Informația de intrare pentru aplicația informică „Credite bancare” este :

lista beneficiarilor de credite – conține de despre debitori: de personale (nume, prenume, da nasterii, cetenie), domiciliul (cod postal, strada, stut domiciliu), resedinta, informia de contact (telefon de la domiciliu, mobil), informia privind locul actual de munca (denumirea organiziei, adresa, profesia) s.a.;

contractul – conține următoarele clauze: obiectul contractului, gestionarea conturilor împrumutului, conditiile acordării creditului, ordinea rambursării creditului si a dobînzii calcule, responsabilitea și actiunile părtilor în caz de neachitare a plătilor curente, drepturile si obligiunile partilor, asigurarea obligiunilor și alte conditii speciale;

lista creditelor acorde – tipurile creditelor și alte criterii de diversificare ale creditelor acorde (credite de consum, credite pentru procurarea imobilelor, automobilelor, pentru studii).

În baza acestor documente se formează baza informațională cu care se operează mai departe în cadrul băncii.

Determinarea bazei informaționale a subsistemului proiect

Baza informațională este formată din ansamblul entităților informaționale și a atributelor componente ale acestora ce descriu dinamica fenomenelor și proceselor economice la un agent economic pe o perioadă de timp. Conținutul bazei informaționale este reprezentat de mulțimea unică și neordonată a entităților informaționale utilizate pentru constituirea unui fond centralizat de informații prin care se asigură obținerea ieșirilor solicitate de beneficiarul sistemului informatic. [14]

Pentru determinarea bazei informaționale a subsistemului informic este necesar de a stabili totalitea ributelor care vor constitui entitățile bazei de de. Aceste sunt prezente după cum urmează:

Atribute prelue ale bazei informaționale. Totalitea ributelor prelue ce caracterizează informația publică.

Atribute ce definesc valori de sistem. Totalitea ributelor ce nu reprezintă informație rezultivă, ci doar metade sau reguli de prezentare și administrare a altor cegorii de informație.

Atribute calcule. Reprezintă elemente de redundanță a bazei de de destine sporirii vitezei de lucru a aplicației (se afișează valoare agregă fără a se face calculele respective).

Ținând cont de aceste trei cegorii de ribute mențione ale bazei informaționale a subsitemului, în tabelul 2.1 sunt codifice și descrise totalitea ributelor bazei informaționale.

Tabelul 2.1. Definirea totalității ributelor de sistem ale bazei de de

Reieșind din conținutul tabelului 2.1 rezultă că baza informațională va consta din 20 de ribute. Totuși acesta nu e numărul maximal de ribute ale bazei de de, deoarece după aducerea la forma normală 3 a bazei de de vor apărea ribute chei suplimentare. De asemenea ar fi cazul de adăug redundanță controlabilă pentru sporire a vitezei de răspuns la unele interogări cheie.

Elaborarea codurilor subsitemului proiect

Procesul de elaborare a codurilor presupune determinarea codurilor pentru:

ributele componente ale bazei informaționale;

intrări, ieșiri și entitățile structurii bazei informaționale (abrevierea denumirii entităților);

componentele structurale ale sistemului informic proiect (subsisteme, aplicații unități funcționale, unități de prelucrare, module, etc.).

Codurile ce corespund ributelor bazei informaționale a subsistemului informic de gestiune a creditelor reprezintă niște coduri simple care sunt prezente în tabelul 2.1.

Codificarea ributelor componente ale bazei informaționale a fost făcută în corelație directă cu semantica ributelor existente în baza informațională, așa încât după denumirea ributului poe fi dedusă utilitea sa.

În aceiași grupă de coduri simple vor intra și totalitea cheilor primare și externe ale tabelelor bazei de de care determină univoc careva valori ale bazei de de. Aceste coduri vor fi reprezente prin intermediul unor valori generoare întregi și nu au nici o semantică careva, deoarece valoare le este alocă autom prin incrementare de către sistemul informic.

O caracteristică definitorie a soluției proiecte constă în faptul că majoritea codurilor realize reprezintă identificoare ale bazei de de care sunt gestione în mod autom fără implicarea nemijlocită a administrorului. Astfel, prin intermediul unui sistem complex de identificoare și relații între ele (sistem de metade) soluția informică cunoaște regulile de prezentare .

Estimarea necesarului de resurse soft și hard pentru funcționarea subsistemului

Indubitabil resursele necesare funcționării sistemului depind de problemele pe care trebuie să le soluționeze sistemul și de caracteristicile bazei de de gestione. Cu toe acestea, experiența ară că acest sistem de gestiune a bazelor de de funcționează bine chiar și pe calculoare Pentium II.

Deoarece sistemul informic proiect constă din mai multe componente, pentru fiecare din aceste componente este nevoie de un anumit set de produse program pentru compilarea sau funcționalitea acestora.

Cerințe minime de sistem:

procesor: 1 GHz (Intel/AMD);

memorie: 1 GB RAM;

hard-disk: 100 GB;

Windows: 2000/XP/2003/Vista/2008/Windows 7/Windows 8;

rezoluție: 1024×768;

Programele lucrează în mediul sistemului de operare WINDOWS. Limbajele de programare sunt:

Limbaj de programare-Dephi 6,Visual Basic;

MS Acces;

Sql;

Resursele hardware necesare funcționării sistemului în mare parte depind de limitele mijloacelor software utilize. Ca urmare a faptului că au fost alese tehnologii ce nu necesită resurse hard apreciabile, în special sistemul de gestiune a bazelor de de Microsoft Office Acces care este funcționabil pe un calculor cu RAM minimal 16MB și procesor capabil să funcționeze cu Windows 98, iar aplicația desktop are nevoie minimală pentru lucrul cu unicod de S.O. Windows 98, este evident faptul că soluția realiză va funcționa perfect pe calculoarele actuale. Reieșind din normele contabile în vigoare de casare a tehnicii de calcul (3 –5 ani) este evident faptul că orișicare beneficiar BC Moldova Agroindbank S.A va putea exploa aplicația

PROIECT DE DETALIU AL SUSISTEMULUI INFORMATIC

Definirea structurii funcționale a subsistemului informic

Obiectivul principal al proiectării de detaliu constă în transformarea sistemului conceptual elabor la etapa proiectării generale într-un model operațional, care să funcționeze în corespundere cu obiectivele unității beneficiare pe mijloacele electronice de calcul existente. Ca scop se alege soluția optimă de gestiune a delor, bază pe principiul utilizării bazelor de de.

Rezultul proiectării de detaliu a SI este concretiz intr-un ansamblu de baze de de, proceduri de introducere – creare a delor, actualizare și obținere a rezultelor.

Proiectarea de detaliau SI este caracteriză printr-o serie de trăsături specifice dinte care menționăm:

alegerea sistemului optim de gestiune a delor și a sistemului electronic de calcul;

transformarea identităților din baza informaționala definita in proiectarea generala, in colecții de de ce urmează a fi organize in baze de de, deoarece se utilizează SGBD;

proiectarea structurala și funcționala a delor organize in baza de de la nivelul unitarilor funcționale și de prelucrare.

Realizarea practică a proiectării de detaliu a unui SI poe fi abordă în funcție de două variante de gestiune a delor: proiectarea de detaliu a SI organiz pe principiul bazelor de de și pe principiul fișierelor. În proiectul d se va analiza proiectarea de detaliu a SI organiz pe principiul bazelor de de, gestione prin intermediul unui sistem de gestiune a bazelor de de (SGBD). Pentru realizarea practică a proiectării de detaliu a SI se impune asigurarea condițiilor tehnice optime concretize, în alegerea soluției de gestiune a delor și a sistemului electronic de calcul .Definirea structurii funcționale a viitorului SI presupune concretizarea funcțiilor viitorului SI în concordanță cu obiectivele stabilite la etapa proiectării generale. Totodă, se scoe în evidență locul și rolul SI în structura generală a SIF existent, se elaborează schema funcțională a SI, legăturile funcționale cu alte subsisteme.

Sarcinile sistemului proiect sunt următoarele:

formarea bazei de de prin introducerea în formă electronică a informației privind creditele elibere debitorilor;

emiterea listelor /situațiilor de ieșire;

organizarea controlului informațional al delor;

asigurarea protecției delor și a securității informaționale în cadrul formării și exploării subsistemului;

asigurarea interacțiunii și colaborarea informațională în procesul schimbului informațional interstal și internațional de de;

Proiectarea ieșirilor subsistemului informic

Realizarea practică a obiectivelor unui subsistem informatic se caracterizează prin satisfacerea cerințelor informaționale ale conducerii și structurilor organizatorice din unitatea beneficiară. Concret, aceasta înseamnă furnizarea la cerere sau periodic a situațiilor (rapoartelor) de ieșire care grupează informații, date necesare cunoașterii realității curente. [9]

Listele/situațiile de ieșire (rapoartele) reflectă cerințele informaționale ale conducerii unității economice sau compartimentelor funcționale în cadrul obiectivelor generale ale subsistemului informatic. În continuare se vor proiecta listele/situațiile de ieșire. [9]

În următorul exemplu (vezi Figura 3.2.), este reprezentat Proiectul listei / situației Credite bancare-persoane juridice înregistrate în subsistem.

Figura 3.2. Proiectul listei / situației Credite bancare-persoane juridice

În următorul exemplu (vezi Figura 3.3.), este reprezentat Proiectul listei / situației Credite bancare-persoane fizice

Figura 3.3. Proiectul listei / situației Credite bancare-persoane fizice

Proiectarea intrărilor subsistemului informic

Definirea intrărilor va include toate elementele necesare realizării ulterioare a documentelor de intrare și va oferi soluții pentru preluarea datelor în subsistemul informatic.

În cadrul subsistemului informatic preconizat, ansamblul intrărilor este precizat de înregistrări (date) în documentele primare și în video-formatele de intrare. Video-formatele de intrare preiau datele din cadrul documentelor primare în prelucrările informatice, în scopul obținerii listelor/situațiilor de ieșire. Deoarece intrările SSI preconizat vor fi reprezentate de documentele primare și de video-formate de intrare, este evident că acestea, vor putea fi obținute respectiv, pe suport de hârtie și la vizualizator.

Video-formatele de intrare ale SSI preconizat, sunt acele componente ale subsistemului informatic, care permit introducerea datelor nemijlocit în baza de date, de către utilizatorul autorizat (Figura 3.1). În acest sens, de menționat este faptul că, video-formatele în cauză vor reprezenta niște interfețe, prin intermediul cărora funcționarii secției beneficiare, vor avea acces direct la colecțiile de date interne, deoarece video-formatele de intrare ale SSI vor permite atât introducerea datelor, cât și redactarea, eliminarea, salvarea, stocarea și vizualizarea lor.

Figura 3.1. Fereatra pentru autentificare

În dependență de informația pe care dorim să fie introdusă există următoarele tipuri de fișe de intrare:

Înregistrarea unui nou Client, este definită prin intermediul video-formatul „Clieți” (Figura 3.2.). În cadrul acestuia vor fi introduse toate datele aferente înregistrării oricărui Client

Figura 3.2. Adăugarea unui Client

La fel ca și Clienți ne permite înregistrarea unei nou Credit este definită prin intermediul video-formatului „Credite” (Figura 3.3). Aici sunt introduse toate datele aferente Creditelor.

Figura 3.3. Adăugarea Creditelor

Video-formatul „Administratori” (Figura 3.4). Sunt enumerate rolurile din cadrul subsistemului, datele sunt introduse și stocate în baza de date.

Figura 3.4. Adăugarea unui Utilizator

Pentru a fi la cunoștință despre persoana care se ocupă de Credite este definită prin intermediul video-formatului „Funcții” (Figura 3.5 ). În cadrul acestuia vor fi introduse toate datele referitor funcție.

Figura 3.5. Adăugarea unui Funcții

Proiectarea bazei de de a subsistemului informic

Proiectarea bazei informaționale face o determinarea completă și corectă a mulțimii atributelor, necesare și suficiente pentru obținerea ieșirilor sistemului informatic, în urma prelucrărilor automate care să satisfacă cerințele pentru sistemul informatic proiectat.

Proiectarea bazei informaționale presupune implicarea următoarelor aspecte:

structurarea bazei informaționale în entități care reprezintă gruparea atributelor și reflectarea corespondențelor dintre acestea.

determinarea algoritmilor utilizați;

determinarea categoriilor de atribute;

Atributele compuse se descompun mai întâi prin intermediul algoritmilor de calcul, obținându-se atribute simple, care de asemenea se trec în baza informațională de intrare.

Astfel conținutul bazei informaționale de intrare se obține ca reuniunea atributelor preluate și celor simple. Deoarece baza informațională de intrare în așa conținut este greu de prelucrat, ea trebuie structurizată în entități, ca să caracterizeze fie un obiect, fie un proces, un fenomen, un eveniment sau o operație economică.

Definirea corectă a corespondențelor dintre entitățile bazei informaționale are un rol important în funcționarea sistemului informatic. Structurarea în entități corespunde cu tabelele din baza de date. Mai jos sânt prezentate tabelele principale din baza de date care corespund structurii entităților(Tabelele 3.1-3.6).

Tabelul 3.1. Tabelul ,,Admin”

Tabelul 3.2. Tabelul „Clienți”

Tabelul 3.3.Tabelul”Credite”

Tabelul 3.4.Tabelul „Funcții”

Tabelul 3.5.Tabelul „Rate”

Tabelul 3.6.Tabelul „Tipuri de credit”

Interdependențele între entitățile bazei de date și conținutul entităților sunt arătate grafic în diagrama din figura 3.6.

Fig. 3.6. Diagrama schemei bazei de date.

Specificații proceduri automate

Procedurile automate reprezintă partea de bază a programului, și se măsoară prin volumul de lucru care este îndeplinit de către calculator în procesul de prelucrare a datelor. La crearea acestui SSI anume s-a pus drept scop înlocuirea părții majore de lucru cu documentele privind evidența personalului executată pînă la moment în mod manual cu lucru automatizat, în favoarea minimizării timpului de lucru irosit în acest proces. De aceea, majoritatea operațiilor sunt executate automat. Partea manuală de lucru revine sferei de colectare și introducere a datelor în calculator, precum și crearea interpelărilor către baza de date. [17]

Procesul de prelucrare al datelor include o serie de proceduri automate care sunt executate în mod definit anterior prin textul programului de programator. Pentru aceasta, SSI conține o serie de module care lucrează independent una față de alta și totodată ca un tot integru sistemic în contextul programului alcătuit. [17]

Gruparea datelor este executată la intrarea datelor în sistem, astfel creîndu-se entitățile BI. Pentru a se executa mai departe procesul de prelucrare a datelor, este necesar ca fluxul informațional să fie perfectat prin procesul de sortare și filtrare, care permite ca să fie prelucrate numai o categorie aparte de date care este predefinită prin interpelări. [15]

Scopul de bază al subsistemului este obținerea informației rezultative, iată de ce această operație este primordială după importanța sa. Programul ne permite de a obține toate documentele rezultative, create în cadrul interpelărilor, și mai mult, ni se dă posibilitatea ca în orice moment să putem introduce noi modificări în cadrul structurii sistemului pentru a obține noi colecții de informații la ieșire. [15]

O altă facilitate din punct de vedere al automatizări este afișarea documentelor rezultative pe ecran, cît și posibilitatea de imprimare și păstrare a lor pe suporturi tehnice.

Automatizarea nemijlocită a muncii va duce la:

Reducerea timpului de efectuare a calculelor;

Ridicarea nivelului de fiabilitate, exactitate și actualitate a informației;

Reducerea erorilor în calcul și erorilor logice la efectuarea operațiilor;

Crearea condițiilor pentru lucrul operativ cu informația;

Ridicarea calității lucrului efectuat;

Eliberarea personalului de la lucrul de rutină;

Specificații fișiere și baze de date

SSI-ul informatic destinat Monitorizării conturilor bancare ale clienților se formează in baza de date MS Access care folosește sistemul de operare Windows. Baza de date „Monitorizarea creditelor bancare” este compusă din 6 tabele:

Admin;

Funcții;

Clienți;

Credite;

Rate;

Tip de credit;

În Figura 3.8. sunt reprezentate corespondențele dintre tabelele bazei de date.

Specificații proceduri manuale

În cadrul SSI “Monitorizarea creditelor bancare”, o parte a lucrului vine a fi îndeplinită de utilizator. Printre aceste operații pot fi enumerate colectarea datelor, introducerea lor în sistemul de calcul de la tastatură. Prin procesul de vizualizare a datelor se confirmă forma dorită de obținere a datelor, la fel în orice moment pot fi create noi schimbări în sistem, precum și introducerea sau modificarea unor colecții de date. Din acest punct de vedere sistemul conține un grad de flexibilitate mediu, adică pe parcurs pot fi modificate unele componente, adăugate altele, astfel perfectîndu-se întregul sistem. [15]

Principalele proceduri manuale care trebuie efectuate în decursul procesului de lucru sunt:

introducerea datelor de intrare de la tastatură – această operație include în primul rând introducerea informației în baza de date și este efectuată în dependență de caz, de către operatorul aplicației controlul vizual al datelor introduse și al documentelor de ieșire;

selectarea sau introducerea caracteristicilor de filtrare/sortare;

executarea operațiilor de scoatere la imprimantă;

permisiunea redactării tabelelor de ieșire.

Realizarea programelor

Resursele program necesare pentru realizarea și utilizarea subsistemului informatic „Evidența echipării tehnice” constau în primul rând în MS Acces 2000 și limbajul de programare Delphi 6. Ca mediu de proiectare a bazei de date a fost ales MS Acces deoarece acesta este un sistem de gestiune a bazelor de date, de dimensiuni mari, ușor de utilizat, prezent în pachetul Office XP portabil pe un număr mare de stații de lucru.

Acesta conduce o baza de date cu toate avantajele unei structuri relaționale, având in plus capacitatea de a stoca si executa obiecte de tip baza de date precum proceduri si mecanisme de siguranță.

Limbajul de programare Delphi 6 a fost ales deoarece la momentul actual Delphi 6 este unul din mijloacele cele mai productive de elaborare a aplicațiilor pentru Windows.

Sistemul informatic rulează conform următorului algoritm:

setarea datelor pentru creditele bancare ;

selectarea datelor conform setărilor acordate;

introducerea și corectarea datelor;

controlul rapoartelor;

împachetarea bazei de date;

calculul datelor finale;

vizualizarea tabelelor de ieșire.

Figura 3.8. „Bara de meniu”

Mai jos se va explica funcția meniurilor și submeniurilor principale:

Meniul „Clienți” – este predestinat pentru pregătirea, selectarea și setarea datelor pentru evidența Clienților. Meniul însăși conține 2 submeniuri: Lista Clienților, Adauga Client.

Figura 3.9. Meniul „Clienți”

Meniul „Credite” – este predestinat pentru pregătirea, selectarea și setarea datelor pentru evidența Credite. Meniul însăși conține 2 submeniuri: Credite lista , Tipuri de credit .

Figura 3.10. Meniul „Credite”

Meniul „Administratori” – conține 2 submeniuri: „Adauga administrator” și „Lista Administratori” în care se conțin date despre versiunea și realizatorii programului.

Figura 3.11. Meniul „Administratori”

Meniul „Auxiliar” – conține 3 submeniuri: „Funcții” , „Despre Program” și „Ieșire” în care se conțin date despre versiunea și realizatorii programului.

Figura 3.12. Meniul „Auxiliar”

Procesul tehnologic de prelucrare a datelor

Pentru a intra în regimul funcțional al aplicației CREDITE BANCARE trebuie autorizat accesul. Autorizarea accesului la sistem constă din etapa:

Verificarea utilizatorului și parolei de acces. În cazul când autorizarea este efectuată cu succes, sistemul îi afișează utilizatorului interfața de lucru conform preferințelor și grupului de acces al utilizatorului.

Odată fiind realizată autorizarea cu succes, tehnologia prelucrării informației cuprinde 3 regimuri de bază de lucru:

Redactare informație. În cadrul acestei proceduri utilizatorul poate efectua căutări în baza date și redactarea informației .

Efectuare adăugiri globale. În acest regim utilizatorul definește criterii de adăugare automată a informației .

Efectuare modificări globale. În acest regim utilizatorul definește criterii de modificare automată a informației .

La începutul lucrului cu programul are loc completarea cu informația normativă a clasificatoarelor. Pe parcursul procesului de lucru conținutul clasificatoarelor poate fi corectat, modificat sau adăugate noi înregistrări. De conținutul acestor informații poartă răspunderea beneficiarul, figurînd ca sursă de informare în acest scop. [5]

La a doua etapă de lucru, de la tastatură se va introduce flux informațional de bază, care constă din documentele primare ce vizează activitatea agentului economic. [5]

Următoarea etapă constă în prelucrarea automată a datelor după un scenariu anterior prevăzut de program într-o schemă de dialog cu utilizatorul. [5]

A patra etapă de lucru constă în obținerea documentelor rezultative. De obicei aceste documente se creează automat, îndată după selectarea criteriilor necesare la formarea interpelărilor. Cu toate acestea, utilizatorul are posibilitatea de a verifica încă o dată, de la ecran, dacă informația rezultativă este cea dorită. În caz contrar se pot crea alte interpelări sau introduce modificările necesare. Ca variante de ieșire a informației rezultative pot fi următoarele: [5]

la ecran;

la imprimantă;

pe suporturi tehnice;

Tehnologia de lucru e proiectată astfel încât utilizatorul poate trece dintr-un regim în altul fără a necesita restartarea aplicației. Fig. 3.7 conține prezentarea grafică a tehnologiei prelucrării informației subsistemului CREDITE BANCARE.

Fig. 3.7. Schema procesului tehnologic de prelucrare a datelor (început)

Fig. 3.7. Schema procesului tehnologic de prelucrare a datelor (sfârșit).

ASPECTE DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A SUBSISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT

Aprecierea eficienței sistemului informic proiect include efectuarea a 3 estimări:

estimarea costurilor de elaborare a sistemului informic;

estimarea costurilor de exploare a sistemului informic;

estimarea efectelor economice obținute ca urmare a exploării sistemului informic proiect.

Mai întâi va fi estim costul de elaborare, apoi costul întreținerii sistemului după care în urma agregării acestor costuri și estimării veniturile obținute ca urmare a comercializării sistemului proiect va fi calcul efectul economic obținut din utilizarea sistemului informic de gestiune a bazei de de a documentelor normive în domeniul standardizării.

La baza estimărilor va fi lu un număr de 3 salariați pentru realizarea sistemului și 2 pentru exploarea lui. Ținând cont de aceasta cheltuielile pentru procurarea tehnicii de calcul vor fi făcute eșalon: întâi pentru echipa de proiect, după realizarea și testarea aplicației – pentru echipa de întreținere a sistemului.

Estimarea costurilor totale de elaborare a sistemului informic

Pentru aprecierea costurilor totale de elaborare a sistemului informic proiect trebuie definit planul calendaristic de lucrări a proiectului cu scopul repartizării raționale a sarcinilor și resurselor pentru realizarea lucrărilor în cauză.

Pentru a întocmirea unui asemenea plan trebuie de lu în considerație volumul de lucru și termenii de realizare a lui.

Timpul optimal de efectuare a fiecărei lucrări (topt) va fi calcul reieșind din formula (4.1).

(4.1)

unde:

tmin — dura minima a timpului necesară pentru efectuarea sarcinii în condițiile optime;

tmax — dura maxima a timpului necesară pentru efectuarea sarcinii în condițiile cele mai nefavorabile.

Reieșind din formula (4.1), cunoscând durele minimă și maximă a timpului necesare finisării lucrării se estimează dura optimă a lucrărilor după cum este indic în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Estimarea planului calendaristic al lucrărilor

Din tabelul 4.1 rezultă că sistemul cel mai probabil e realizabil în 106,7 zile (2 luni calendaristice) și pentru realizarea lui e nevoie de alocarea a 3 persoane: 1 proiectant-manager de proiect și 1 programor.

În cadrul procesului de estimare a costurilor de proiectare și elaborare a sistemului informic de gestiune a bazei de de a documentelor în domeniul standardizării vor fi estime următoarele cegorii de cheltuieli:

cheltuielile pentru procurarea activelor meriale și nemeriale și uzura lunară a acestora;

cheltuielile pentru retribuirea muncii;

cheltuielile indirecte.

Calcularea cheltuielilor pentru procurarea activelor meriale, nemeriale și uzura lunară a acestora:

În cadrul acestor calcule vor fi estime totalitea mijloacelor financiare necesare pentru asigurarea cu mijloace de muncă a echipei de proiect. Reieșind din normivele contabile în vigoare se va lua termenul de 3 ani pentru estimarea uzurii complete a mijloacelor fixe și activelor nemeriale.

Tabelul 4.2. Totalitea cheltuielilor pentru procurarea mijloacelor fixe și activelor nemeriale necesare realizării sistemului

Reieșind din dele tabelului 4.2 inițial vor fi procure mijloacelor fixe și active nemeriale în valoare de 126400 lei.

(4.2)

unde:

Mfix – valoarea totală a mijloacelor fixe procure

Anem – valoarea totală a activelor nemeriale procure

Reieșind din formula (4.2) uzura lunară totală a mijloacelor fixe și activelor nemeriale va constitui:

lei.

De asemenea pentru realizarea sistemului vor fi consume obiecte de mică valoare și scurtă dură după cum e indic în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3. Totalitea cheltuielilor pentru procurarea obiectelor de mică valoare și scurtă dură

Reieșind din dele tabelelor 4.3 valoarea totală a obiectelor de mică valoare și scurtă dură Cpm va constitui 1335 lei.

Calcularea cheltuielilor pentru retribuirea muncii:

La etapa de proiectare și realizare a sistemului informic sunt implice 3 persoane după cum urmează:

Proiectant – manager de proiect cu salariu calcul în mărime de 4000 lei lunar.

Programor aplicație desktop cu salariu calcul în mărime de 3000 lei lunar.

Ținând cont de dele tabelului 4.1 rezultă că aceste 3 persoane vor fi salarize pe parcursul a 2 luni calendaristice, de unde se poe estima valoarea totala a salariului calcul (Spcal) pe parcursul acestor 2 luni:

Spcal =(4000+3000)*2=14000 lei.

Pentru estimarea fondului salarial pe parcursul a 5 luni de activite a echipei de proiect trebuie calcule contribuțiile de asigurări sociale în mărime de 23% din salariul calcul, asigurările medicale în mărime de 3.5% din salariul calcul și taxa de amenajare a teritoriului în valoare de 10 lei / angaj pe parcursul unui trimestru. În acest fel fondul salarial (Fpsal) va fi calcul reieșind din formula (4.3).

(4.3)

De unde rezultă că pentru realizarea aplicației fondul salarial trebuie să fie prevăzut în mărime de Fpsal=50000+50000*0.26+50000*0.02+50=64050 lei.

Calcularea cheltuielilor indirecte:

În cadrul cheltuielilor indirecte intră totalitea cheltuielilor de regie efectue pe parcursul perioadei de proiectare/realizare a sistemului informic. În aceste cheltuieli intră: energia electrică, deservirea blocului, apa și canalizarea, chiria, etc.

D fiind faptul că imobilul aparține nemijlocit BC Moldova Agroindbank S.A, am putea lua o valoare medie a acestor cheltuieli pe municipiul Chișinău în mărime de 40 lei / m2. În așa caz pentru un spațiu necesar de 60 m2. Cheltuielile indirecte pe parcursul a 2 luni vor constitui:

Cpind=40*60*2=4800 lei

Calcularea cheltuielilor totale la etapa de proiectare și realizare:

Odă fiind calcule costurile de procurare a echipamentelor, activelor nemeriale, uzurii, obiectelor de mică valoare și scurtă dură, fondul de salarizare și cheltuielile indirecte e posibilă estimarea valorii agrege a cheltuielilor efectue la etapa de proiectare și realizare a sistemului informic (Cptot):

Cptot=Mfix+Anem+Uproiect*5+Cpm+Fpsal+Cpind (4.4)

De unde rezultă:

Cptot =57200+69200+17555.6+1335+ 64050+12000=221340.6 lei

Estimarea costurilor de exploare a sistemului informic

Principiile de calculare a costurilor lunare de exploare a sistemului informic de gestiune a creditelor bancare vor fi vor fi aceleași ca și în cazul cheltuielilor etapei de proiectare și realizare a sistemului.

Cu toe acestea există o mică diferență. La această etapă, reieșind din alocarea a 8 unități de posturi de lucru vor trebui procure adăugător 6 calculoare (2 sunt procure la etapa de proiectare/realizare + 2 pentru celelalte 6 persoane). În acest caz la cheltuielile lunare va fi trecută uzura mijloacelor fixe și activelor nemeriale, iar costul lor total va intra în componența cheltuielilor totale de implementare.

Calcularea cheltuielilor pentru procurarea activelor meriale, nemeriale și uzura lunară a acestora:

În cadrul acestor calcule vor fi estime totalitea mijloacelor financiare necesare pentru asigurarea cu mijloace de muncă a echipei de lucru. Se estimează că echipa de lucru va constitui 8 persoane. Reieșind din normivele contabile în vigoare se va lua termenul de 3 ani pentru estimarea uzurii complete a mijloacelor fixe și activelor nemeriale.

Tabelul 4.4. Totalitea cheltuielilor pentru procurarea mijloacelor fixe și activelor nemeriale necesare funcționării sistemului

După cum se vede din tabelul 4.4. vor fi procure 6 calculoare ca urmare a faptului că 2 calculoare rămân de la echipa de proiect.

Reieșind din formula (4.2) uzura lunară totală a acestor 6 calculoare procure și softului pentru ele va constitui:

lei.

D fiind faptul că la aceste 6 calculoare se adaugă 2 calculoare și serverul de la etapa de proiectare uzura totală lunară Uzura va constitui:

lei

De asemenea pentru funcționarea în condiții optime a sistemului vor fi consume obiecte de mică valoare și scurtă dură după cum e indic în tabelul 4.5.

Tabelul 4.5. Totalitea cheltuielilor lunare pentru procurarea obiectelor de mică valoare și scurtă dură

Reieșind din dele tabelelor 4.5 valoarea totală lunară a obiectelor de mică valoare și scurtă dură Cexm va constitui 4170 lei.

Calcularea cheltuielilor lunare pentru retribuirea muncii.

La etapa de exploare a sistemului informic sunt implice 8 persoane după cum urmează:

Manager de echipă – 1 unite cu salariu calcul de 3000 lei lunar.

Administror de sistem – 1 unite cu salariu calcul de 2500 lei lunar.

Operor de sistem – 6 unități cu salariu calcul în mărime de 1700 lei lunar.

Salariului lunar calcul (Scal) pentru toți colabororii va constitui:

Sexcal=3000+2500+1700*6=15700 lei.

Pentru estimarea fondului salarial trebuie calcule contribuțiile de asigurări sociale în mărime de 26% din salariul calcul, asigurările medicale în mărime de 2% din salariul calcul și taxa de amenajare a teritoriului în valoare de 10 lei / angaj pe parcursul unui trimestru. În acest fel fondul salarial (Fexsal) va fi calcul reieșind din formula (4.5).

(4.5)

De unde rezultă că pentru realizarea aplicației fondul salarial trebuie să fie prevăzut în mărime de:

Fexsal=15700+15700*0.26+15700*0.02+26,27=20122.27 lei.

Calcularea cheltuielilor indirecte lunare.

În cadrul cheltuielilor indirecte lunare intră totalitea cheltuielilor de regie efectue pe parcursul perioadei de exploare a sistemului informic. În aceste cheltuieli intră: energia electrică, deservirea blocului, apa și canalizarea, chiria, etc.

D fiind faptul că imobilul aparține nemijlocit BC Moldova Agroindbank S.A și în acest caz se poe lua o valoare medie a acestor cheltuieli pe municipiul Chișinău în mărime de 40 lei / m2.

În așa caz pentru un spațiu necesar de 40 m2 și costurile de 5000 lei a serviciilor (Cexind) vor constitui:

Cexind=5000 lei

Calcularea cheltuielilor totale lunare.

Odă fiind calcule costurile de procurare a echipamentelor, activelor nemeriale, uzurii, obiectelor de mică valoare și scurtă dură, fondul de salarizare și cheltuielile indirecte e posibilă estimarea valorii agrege a cheltuielilor lunare de exploare a sistemului (Cextot):

Cextot=Uextot+Cexm+Fexsal+Cexind (4.6)

De unde rezultă:

Cextot=6044.46+4170+20122.27+5000=35336.73 lei

Estimarea efectelor economice obținute ca urmare a exploării sistemului informic

La aprecierea efectelor economice care ar putea să le aducă implementarea subsistemului este oportună calcularea economiei anuale obținute ca urmare a funcționării subsitemului. D fiind faptul că subsitemul reprezintă un element cheie de furnizare a informației beneficiarilor, este evident faptul că numărul salariaților ce vor furniza direct informații beneficiarilor se vor micșora.

Vom lua unele normive calcule deja la etapa de exploare, ținând cont de faptul că vor lucra 3 persoane. În acest caz, uzura lunară potențială a mijloacelor fixe va constitui:

Luând ca bază aceleași principii de estimare calculăm cheltuielile meriale potențiale vor constitui:

Cpotm = Cexm *3=307*3=921 lei.

Calculăm fondul de salarizare necesar pentru implicarea a 3 persoane cu salariul tarifar mediu lunar de 3500 lei (adică Spotcal=3500*3=10500 lei):

Astfel fondul de salarizare va constitui:

Fpotcal=10500+10500*0.23+10500*0.035+10=13292,5 lei

Cheltuielile indirecte le vom considera ca fiind la același nivel ca și în cazul calculării cheltuielilor indirecte de exploare a subsistemului după implementarea (Cexind= Cpotind=1875 lei)

Având aceste calcule intermediare putem estima cheltuielile totale lunare potențiale în cazul inexistenței subsitemului.

Cpottot=Upot+Cpotm+Fpotxsal+Cpotxind (4.7)

De unde rezultă că cheltuielile potențiale lunare constituie:

Cpottot=1098+921+13397,5+1875=17291,5 lei

Cunoscând cheltuielile lunare e exploare și cheltuielile lunare potențiale în cazul neimplementării noii soluții putem estima economia anuală Ea obținută ca urmare a realizării substemului:

(4.7)

În așa fel se va obține următoarea economie anuală:

Ea=(17291,5-8288,84)*12=108031,82 lei

Având cheltuielile totale de proiectare (Cptot) și costul mijloacelor fixe și a activelor nemeriale necesare de a fi procure pentru a exploa soluția proiectă calculăm investițiile de implementare a proiectului (Iimplement ):

Iimplement =46557,4+13160=59717,4 lei

Coeficientul de eficiență anuală a investiției va constitui:

ceea ce demonstrează că o unite monetară investită va aduce anual 1,80 unități monetare profit net.

Dura de recuperare a investiției (D) va constitui:

luni

Reieșind din dura de răscumpărare a investiției și coeficientul de eficiență anuală a investiției, se poe de afirm că sistemului proiect îi este caracteristică o eficiență economică apreciabilă.

Concluzii

Obiectivele dezvoltării prioritare ale informicii vizează dotarea cu tehnică de calcul a tuturor structurilor economiei naționale și introducerea automizării, cibernetizării și informizării tuturor domeniilor și activităților economico-sociale.Informica s-a impus ca o ramură a producției meriale pentru realizarea de echipamente electronice de calcul și programele standard corespunzătoare sistemelor de operare, utilize în cele mai diverse domenii de activite.

În cadrul tezei de au fost studie și analize metodele existente de întreținere și evidență a creditelor bancare in cadru BC Moldova Agroindbank S.A.În baza cercetării au fost definite obiectivele subsistemului informic elabor, care includ eficientizarea prelucrării informației privind evidența creditelor bancare . Subsistemul informic trebuie să asigure furnizarea eficientă a informațiilor necesare conducerii, ceea ce presupune obținerea operivă a informației prelucre de SI proiect necesare conducerii.

Subsistemul informic realiz va contribui la:

asigurarea cu informație curentă privind creditele bancare;

obținerea informației rezultive în aspectele dorite;

înregistrarea informației pentru a putea fi păstră în scopul utilizării repete;

ridicarea nivelului și calității conducerii.

Pentru a inge obiectivele înainte, a fost elaboră o nouă bază de de globală destină stocării eficiente a informației necesare soluționării problemei și înlăturării neajunsurilor existente în cazul utilizării bazelor de de locale. De asemenea a fost elaboră aplicația ce asigură interacțiunea utilizorului cu baza de de.La elaborarea subsistemului informic au fost căpăte cunoștințe noi în domeniul proiectării sistemelor informice economice, a utilizării și administrării sistemului de gestiune a bazelor de de și de asemenea în domeniul de programare Delphi 6.

Un criteriu în funcție de care se poate analiza subsistemul este ușurința în utilizare. Subsistemul informatic pentru monitorizarea conturilor bancare fiind proiectat să ruleze sub un mediu Interfață Grafică Utilizator, dispune de toate elementele necesare (interfață, folosire intuitivă) pentru a ușura munca utilizatorului.

Viteza de lucru este un alt aspect care trebuie luat în considerare. Majoritatea situațiilor și prelucrărilor pe care sistemul informatic realizat le efectuează se bazează pe tehnica SQL, în mare parte fiind constituite pe baza interogărilor asupra bazei de date. Întrucît între mediul de programare în care a fost realizat sistemul  (Visual Basic și Access) și sistemul de operare sub care a fost proiectat să ruleze (Windows) există o compatibilitate maximă, interogarea bazei de date se face foarte ușor, rezultatele obținîndu-se rapid.

În ceea ce privește securitatea sistemului informatic, au fost luate măsuri prin intermediul programului ca să se evite încercările de fraudare. Totodată, un alt element de protecție este restricționarea accesului la program, prin existența unei parole care, în cazul în care nu este introdusă corect, nu permite accesul în program.

Subsistemul informatic pentru monitorizarea conturilor bancare realizat corespunde cerințelor formulate,  atît din punct de vedere al necesităților informaționale, cît și din punctul de vedere al securității și ușurinței în exploatare.

Implementarea subsistemului va duce la eficientizarea prelucrării informației și la micșorarea timpului de obținere a informațiilor de ieșire necesare furnizării ât organelor de conducere cât și clienților băncii.

Bibliografie

*** RAPORTUL conducerii ,,BC Moldova Agroindbank” S.A. pentru anul 2014;

*** STATUTUL Băncii Comerciale „Agroindbank” S.A. ;

Bolun I., Costaș I., Gamețchi A., Zacon T., Delimarschi B. Elaborarea tezelor de licență la specialitatea “Cibernetică și informatică economică”. – Chișinău: Editura ASEM, 2001. – 63 p.;

Cotelea V. Baze de date. – Chișinău: Editura ASEM, 1997;

Dumitru Oprea, Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice – Iasi: Editura POLIROM, 1999;

Gestiunea integrată a firmei , Lect.univ. Dorin MITRUT, București:Editura ASE;

I. Costaș. Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice. – , Chișinău: Editura ASEM, 2011;

Implementarea unui sistem informatic bancar Prof.dr. Ioan ODAGESCU Catedra de Informatică Economică, A.S.E. București Carmen TRUFASU București:Editura ASE;

Rosca I., Macovei E., Davidescu N., Raileanu V. Proiectarea sistemelor financiar-contabile – Bucuresti: Editura didactica si pedagogica, 1993;

Zacon T. Note de curs.”Integrarea Informațională Europeană”, Format electronic, 2015;

Zacon T. Note de curs.”Proiectarea sistemele informatice”, Format electronic, 2014;

http://www.catedra.ro/personal/vstanciu/DAFI%202010%202011/Rolul%20componentei%20IT%20%C3%AEn%20cadrul%20bancii.pdf

https://ro.scribd.com/doc/80551591/Monografie-BRD-Groupe-Societe-Generale

https://ro.scribd.com/doc/251051688/pagina2-pdf

https://ro.scribd.com/doc/64285551/Lucrare-de-Diploma-Ciocan-Vasile

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/PROIECTAREA-GENERALA-A-SISTEME46.php

http://www.diploma.ro/licente/subsistem-informatic-privind-evidenta-tranzactiilor-rutiere-la-firma-de-transport-2438

http://www.diploma.ro/licente/elaborarea-unui-subsistem-informatic-in-managementul-financiar-contabil-4687

http://www.scritub.com/economie/contabilitate/ANALIZA-EFICIENTEI-SISTEMULUI-43522.php

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336114

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/mon-whru.htm

http://team.salvaeco.org/nika/h/evaluarea.php

http://www.statistica.md/public/files/despre/legi_hotariri/Proiecte/Conceptul_Tehnic_SIA_BNS_Final.doc

http://www.statistica.md/public/files/despre/legi_hotariri/Proiecte/Conceptul_Tehnic_SIA_BNS_Final.doc

http://www.sqlcourse.com/intro.html

ANEXA 1

Fig. A1.1. Cererea de Credit (început)

Fig. A1.1. Cererea de Credit (sfîrșit)

Bibliografie

*** RAPORTUL conducerii ,,BC Moldova Agroindbank” S.A. pentru anul 2014;

*** STATUTUL Băncii Comerciale „Agroindbank” S.A. ;

Bolun I., Costaș I., Gamețchi A., Zacon T., Delimarschi B. Elaborarea tezelor de licență la specialitatea “Cibernetică și informatică economică”. – Chișinău: Editura ASEM, 2001. – 63 p.;

Cotelea V. Baze de date. – Chișinău: Editura ASEM, 1997;

Dumitru Oprea, Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice – Iasi: Editura POLIROM, 1999;

Gestiunea integrată a firmei , Lect.univ. Dorin MITRUT, București:Editura ASE;

I. Costaș. Tehnologia prelucrării automatizate a informației economice. – , Chișinău: Editura ASEM, 2011;

Implementarea unui sistem informatic bancar Prof.dr. Ioan ODAGESCU Catedra de Informatică Economică, A.S.E. București Carmen TRUFASU București:Editura ASE;

Rosca I., Macovei E., Davidescu N., Raileanu V. Proiectarea sistemelor financiar-contabile – Bucuresti: Editura didactica si pedagogica, 1993;

Zacon T. Note de curs.”Integrarea Informațională Europeană”, Format electronic, 2015;

Zacon T. Note de curs.”Proiectarea sistemele informatice”, Format electronic, 2014;

http://www.catedra.ro/personal/vstanciu/DAFI%202010%202011/Rolul%20componentei%20IT%20%C3%AEn%20cadrul%20bancii.pdf

https://ro.scribd.com/doc/80551591/Monografie-BRD-Groupe-Societe-Generale

https://ro.scribd.com/doc/251051688/pagina2-pdf

https://ro.scribd.com/doc/64285551/Lucrare-de-Diploma-Ciocan-Vasile

http://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/PROIECTAREA-GENERALA-A-SISTEME46.php

http://www.diploma.ro/licente/subsistem-informatic-privind-evidenta-tranzactiilor-rutiere-la-firma-de-transport-2438

http://www.diploma.ro/licente/elaborarea-unui-subsistem-informatic-in-managementul-financiar-contabil-4687

http://www.scritub.com/economie/contabilitate/ANALIZA-EFICIENTEI-SISTEMULUI-43522.php

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336114

http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/mon-whru.htm

http://team.salvaeco.org/nika/h/evaluarea.php

http://www.statistica.md/public/files/despre/legi_hotariri/Proiecte/Conceptul_Tehnic_SIA_BNS_Final.doc

http://www.statistica.md/public/files/despre/legi_hotariri/Proiecte/Conceptul_Tehnic_SIA_BNS_Final.doc

http://www.sqlcourse.com/intro.html

ANEXA 1

Fig. A1.1. Cererea de Credit (început)

Fig. A1.1. Cererea de Credit (sfîrșit)