Subsemnatul /subsemnata _______ ____________________________________ candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat… [622861]

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul /subsemnata _______ ____________________________________ candidat: [anonimizat]/masterat la Facultatea de Geografie,
în domeniul Geografie /Știința mediului , programul de studii u niversitare de
licență/masterat __________________________________, declar pe propria răspundere că
lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor
obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în
bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din
teză nu încalcă drepturile de propietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică .
Declar că lucrarea nu a mai f ost prezentată sub această formă vreunei instituții de
învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic .

Data Semnătura,

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie

LUCRA RE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:
Lector Univ. Dr. Preda Mihaela
Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Geografie
Programul de studii: Geografia Turismului

Studiu de geografie umană al comunei Borcea, județul
Călărași

Îndrumător științific:
Lector Univ. Dr. Preda Mihaela
Absolvent: [anonimizat]
2017

Cuprins
Introducere …..……………………… ……………………………………………………………1
Capitolul 1. Metodologie …………… ………… ………………………………………………. ..2
Capitolul 2. Poziția geografică și limitele comunei Borcea ……………………… ……………..4
Capitolul 3. Prezentarea cadrului natural – Factori de favorabilitate ce au determinat
popula rea………………………………………………………………………………………… 6
3.1. Relieful… ………………………………………………………………………………6
3.2. Elementele climatice…………………… ……………………………………………..7
3.3. Rețeaua hidrografică …………… ……………………………………………………..10
3.4. Elementele biopedo geografice…………………………………. ..………………….11
Capitolul 4. Factorii ce au influențat apariția și dezvolt area comunei – Istoria comunei …14
Capitolul 5. Caracteristici geodemografice. Analiza dinamicii potențialului uman ……… ..19
5.1. Evoluția nu merică a populației………………………………… ……………………19
5.2. Evoluția natalității………………………………… …………………………………21
5.3. Evoluția mortalității……………………………… ………………………………….23
5.4. Evoluția m ortalității infantile…………………………… ……………………………25
5.5. Evoluția fertilității……………………… ……………………………………………27
5.6. Evoluția speran ței de viață la naștere………………………………… ………………28
5.7. Sporul natural………………………… ………………………………………………29
5.8. Mobilitatea populației în teri toriu – Sporul migratoriu………………… ……………30
5.9. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe………………………………… ……33
5.10. Structura socio – economică a populației……………………………… …………..37
5.11. Structura etnică…………………………… ………………………………………..39
5.12. Structura confesională…………………………………… …………………………40

5.13. Structura lingvistică……………………… …………………………………………..41
Capitolul 6. Economia …………………………………………….. ……………………………42
6.1. Agricultura……………………………… ……………………………………………42
6.2. Infras tructură. Servicii. Comerț….. …………………………………… …………….47
6.3. Turism – Potențialul turistic ……………………………………… ……………… …50
Capitolul 7. Probleme sociale ………………………………………………………… …………55
Concluzie …………………………………………………………………………………………59
Bibliografie …………………………… ……………………………………………… …………60

1
Introducere
În lucrarea intitulată “ Studiu de geografie umană al comunei Borcea, județul Călărași ”,
mi-am dorit să prezint î ntr-un mod concis atât elementele ce țin de cadrul natural din zona
studiată, factorii ce au influențat apariția și dezvoltarea acestei comune, cât și elementele și
caracteristicile geodemografice și sociale pentru anumite perioade de timp. Am reușit să el aborez
această lucrare prin intermediul surselor informative cercetate și cu ajutorul datelor colectate din
arhiva Institutului Național de Statistică. Pe lângă aceste surse, ajutorul informativ și nu numai,
se datorează faptului că am fost îndrumat și coo rdonat de către doamna Lector Univ. Dr. Preda
Mihaela, căreia doresc să îi mulțumesc pentru timpul, sprijinul și sfaturile acordate de -a lungul
realizării aceste i lucrări de licență.
Pentru mine, comuna Borcea reprezintă o localitate de care mă leagă o mul titudine de
sentimente ș i nu doar atât . Pentru oricine altcineva, probabil este destul de simplu să rostești
numele unei localități sau să o localizezi pe harta geografică atâta timp cât nu ai avut niciodată
ocazia, posibilitatea sau de ce nu, timpul neces ar să o vizitezi, să îi cunoști istoria și mai ales
oamenii. Acest studiu este justificat prin simplu l fapt că m -am născut și mi -am trăit cea mai mare
parte din viață în acest loc și pot percepe în mod evident toate aspectele și prob lematicile ale
acestui mediu. De asemenea, studiu l este în mod cert motivat în special de interesul și atracția ce
tinde să ademenească orice persoană către locul ei natal și către vecinătățile sale, cât și pentru o
înțelegere și cunoaștere mai eficientă a elementului uman și sp ațial.
După cum am relatat anterior, capitolele și tematicile pe care le -am abordat cuprind o
descriere generală a teritoriului și a cadrului natural, factorii ce au determinat popularea și istoria
acestei comune, caracteristicile sale geodemografice și st ructura populației, caracteristici ale
economiei, potențialul turistic al arealului, cât și problemele și aspectele de tip social ce le -am
surprins prin intermediul unui ghid de interviu.
De ce am ales să studiez această tematică și nu altceva ? Pentru că s atul este despre
oameni. Omul este “scânteia ” oricărei așezări și am fost curios dintotdeauna de schimbările și
influențele pe care le poate avea spațiul asupra omului, cât și invers. Dimitrie Gusti menționa în
anul 1940 că ” satul nu este o asociație liber ă de indivizi, în care fiecare se poate comporta după
gustul lui, ci ca o comunitate puternică de viață, un tipar și un factor de transformare a
indivizilor.” Conform acestui citat și pornind de la această premisă , satul și comuna Borcea în
sine, merită un astfel de studiu ce are ca scop prezentarea și reliefarea aspectelor de natură
geodemografică.

2
Capitolul 1. Metodologie
Acest studiu de geografie umană a pornit și s -a bazat pe aprecierea și interpretarea unor
fenomene și procese geodemografice, pe rela țiile puternice de interdependență dintre mediul
social, cel natural și cel economic și pe baza complexității fenomenelor de orice tip ce s -au
manifestat sau încă se manifestă în teritoriul studiat. Prin acest fenomen, fac referire la orice
modificare ce a avut loc sau încă se reliefează în cadrul populației din această zonă, ca de
exemplu, nașterile și decesele, aceste două fenomene având un impact asupra structurii
populației deoarece se produc de obicei în masă. Studierea acestor procese și fenomene s -a
efectuat sub o serie de metode și principii specifice, iar pentru a se ajunge la un rezultat și o
concluzie cu tentă științifică, s -a impus abordarea sub o formă de conexiune a dinamicii acestor
metode. La baza acestei cercetări stă următoarea serie de pri ncipii și metode: principiul
extensiunii spaț iale, principiul cazualității , metoda observației, metoda anchetei, metoda istorică
și cea toponimică, metoda statistico – matematică și bineînțeles, metoda hărții.
Principiul extensiunii spațiale al suprafeței( arealului), mi -a oferit posibilitatea de a stabili
și de a identifica legătura dintre procesele de tip geodemografic și teritoriul pe care l -am studiat
și în care aceste fenomene se manifestă. Spre exemplu, în cazul lucrării de față, prin intermediul
acest ui principiu , am deslușit relațiile ce au apărut între aria de concentrare a populației comunei
și factorii naturali și socio -economici ce au condus în final la formarea acestei arii de repartiție a
populației.
Principiul cazualității este un principiu cu tentă filozofică și a implicat cercetarea tuturor
fenomenelor geodemografice și rezultă către înțelegerea și prevederea acestora. Acest principiu
s-a bazat pe manifestările spontane ale fenomenelor produse, care la rândul lor, acestea rezultă
din intervenț ia altor factori. Un exemplu al aplicării acestui principiu în această lucrare, poate fi
constituit de către analiza asupra numărului mediu al copiilor ce revin unei femei de vârstă fertilă
din comuna Borcea , aceste număr depinzând de categoria sa socio -profesională, venitul său,
religia sa și gradul de instruire etc.
Metoda observației reprezintă una dintre metodele de bază ale acestui studiu. În funcție
de caracterul fenomenului studiat și de scopul propus, observația poate fi directă și indirec tă sau
chiar simultane. Metoda observației se referă practic la o contemplare analizată, selectivă și
organizată a unui fenomen specific și ajută la acumularea de elemente calitative și cantitative ce
permit cunoașterea problematicilor, în urma unei sistematizări și corelații. (Ion V., 1975)

3
În cadrul lucrării mele, observația s -a materializat prin consultarea informației și
materialelor de orice tip și prin studierea schimbărilor și identificarea anumitor etape cu caracter
geografic. Un tip de observație indirectă utilizată, s -a produs asupra fenomenului de migrație,
practic prin simplul studiu al acestuia. Un model de observație direct este modul în care am
surprins evoluția teritorială și socială a comunei Borcea.
În ceea ce privește metoda anchetei, aceasta s -a rezumat la folosirea unui sondaj, ce a
impus practic stabilirea unui eșantion reprezentativ pentru fenomenul pe care eu l -am studiat în
această lucrare .
Prin metoda istorică și cea toponimică, am urmărit modul de apariție și evoluția comunei
Borcea de -a lungul timpului, folosind informații, documente și materiale cartografice, cât și
informații directe de la populația locală. Aceste metode au reprezentat un proces eficient de
interpretare și prognozare a anumi tor rezultate pe care am vrut să le obțin.
Metoda statistico – matematică a fost folos ită deoarece acest tip de studiu face apel la o
multitudine de date statistice ce trebuiesc prelucrate pentru a obține anumiți indicatori
geodemografici. Toate caracteristicile geodemografice din lucrarea de față au fost obținute prin
intermediul acestei metode. Aici se includ: datele și informațiile statistice, graficele , cât și
tabelele analizate.
Metoda hărții a constituit un mijloc foarte important de analiză și de expresie geografică.
Pot spune că această metodă reprezintă un instrument necesar oricărui studiu geografic de orice
fel, “ harta fiind a doua limbă a geografului ”. (Ion V., 1975)
Pe baza acestor metode utilizate, am putut analiza și finaliza acest studiu de geografie
umană al comunei Borcea.

4
Capi tolul 2. Poziția geogra fică și limitele comunei Borcea
Borcea (în trecut, Cocargeaua) este o comună amplasată în județul Călărași, Muntenia,
România și este formată numai din satul de reședință cu același nume. Vatra comunei Borcea
este situată pe malul stâng al brațului Dunării: Brațul Borcea. În ceea ce privește teritoriul
extravilan al comunei Borcea, acesta se întinde de o p arte și alta a b rațului cu același nume: în
stânga, spre Câmpia Bărăganului de Sud, unde se află vatra satului și cea mai mare pa rte a
suprafețelor agricole, în dreapta, teritoriul agricol cuprinzând și o parte din Balta Borcea ( Balta
Ialomiței). (Strategia de dezvoltare locală a c omunei Borcea, 2015)
Figura 1 : Poziția geografică a comunei Borcea
Sursă: Harta Topografică, scara 1:3 0000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017

5
Amplasarea în teritoriu: Comuna Borcea se află în extremitatea estică a județului, și are
următoarele coordonate : 44°19′39″ Nord, 27°46′07″ Est în format DMS (grade, minute,
secunde), la limita cu județele Constanța și Ialomița, pe malul stâng al brațului Dunării – Brațul
Borcea, la circa 40 -45 de km de orașul de reședință de județ Călărași, având următoarele
vecinătăți:
La Nord – localitatea Ștefan cel Mare;
La Sud – fluviu l Dunărea, granița cu Bulgari a;
La Vest – comuna Jegă lia;
La Est – municipiul Fetești, județul Ialomița. (Strategia de dezvoltare locală a
comunei Borcea, 2015)

Figura 2 : Amplasarea comunei Borcea în c adrul Județului Călăraș i
Sursă : https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Harta _comune_jud_Calarasi.png
Este un sat cu o vatră poligonal -neregulată, în care laturile acestuia sunt marcate atât de
prezența Brațului Borcea , cât și de prezența căilor de comunicații principale (DN3B) și de limita
terenurilor agricole.
Suprafața totală a localității este de 38.522 ha, din care suprafața de 550 ha reprezintă
intravilanul localității, suprafața de extravilan este de 38.032 ha, din care tere n agricol în
suprafața de 30.496 ha.
Din punct de vedere structural, localitatea este de tip alungit d e-a lungul brațului Borcea
și a drumului național DN3B ce străbate comun a pe o lungime de 9 kilometri. (Strategia de
dezvoltare locală a c omunei Borcea, 2015)

6

Capitolul 3. Prezentarea cadrului natural – Factori de favorabilitate ce
au determinat popularea
3.1. Relieful
Relieful comunei Borcea este reprezentat în cea mai mare parte de interfluvii netede,
denumite câmpuri, ce sunt acoperite de depozite loessoide și sunt întrerupte de mici depresiuni
numite ‘crovuri’ și de văi înguste de tip ‘mostiște’.
În ceea ce privește teritoriul actual al comunei, acesta se întinde de -a lungul a două mar i
unități geomorfologice: Lunca Dunării și Câmpia Bărăganului (Cîmpul Hagieniului și Cîmpul
Ștefan Vodă) .
La suprafață, teritoriul comunei este alcătuit în mare par te din depozite cuaternare
(aluviuni de luncă, l oess și depozite loessoide de Burnaz) ce pot ridica dificultăți uneori, în ceea
ce privește realizarea construcțiilor mai mari, fiind necesară astfel executarea de foraje și studii
geotehnice pentru fiecare c onstrucție în parte. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea,
2015)
Figura 3: Cadrul natural al c omunei Borcea
Sursă: Hartă Topografică, scara 1:30000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017

7
Având în vedere relieful comunei, pe acel schelet de luncă și de câmpie se inserează cele
două unități geomorfologice, ce prezintă următoarele caracteristici principale:
A. Lunca Dunării se găsește la o altitudine absolută (față de nivelul mării) între 5 -10 m
pentru Balta Borcei, fiind caracterizată de o pantă longitudinală destul de scăzută de cca. 5m/km.
cu un microrelief frământat de ape, cu forme naturale pozitive (grinduri, zătoane, capuri, manile)
dar și negative (albii de râuri, privaluri, jepse permanente, t emporare sau părăsite definitiv de
ape). Se adaugă mai apoi un labirint de forme antropice (diguri și canale) care crează un peisaj
geografic cu totul deosebit în acest sector dunărean.
B. Câmpia Bărăganului este o câmpie din Sud -Estul României cunoscută pentru solul său
negru și cu un conținu t bogat de humus, precum și datorită vegetației de stepă (datorită
climatului deosebit de aspru: veri fierbinți și uscate; ierni foarte geroase cu bătăi de crivăț). Face
parte din Câmpia Română, fiind sectorul estic al acesteia.
În concluzie, relieful com unei Borcea este unul destul de monoton, în comparație cu alte
regiuni ale țării și se reduce practic în trei trepte:
– Lunca Dunării – la aproximativ 10 m altitudine absolută și având o lățime de 5 -8 km;.
– Terasa Dunării – la 6-8 m altitudine față de lunca Dunării, având lățimea medie de 3
km;
– Podul de Câmpie al Bărăganului Sudic – la o altitudine absolută în jur de 50 m.
Privind astfel dinspre Nord spre Sud, relieful cade în trepte, până în dreptul Brațului
Borcea, unghiul de pantă prezentând totu și valori foarte mici, cu înclinare N -NV și S -SE.
(Ielenicz M., 1983 )
3.2. Elementele climatice
Teritoriul comunei Borcea face parte din punct de vedere climati c dintre ținuturile
limitrofe Văii Dunării de la periferia estică a Câmpiei Bărăganului. Speci ficul climei comunei
Borcea se aseamănă c u specificul întregii părți de E st a județului. Datorită poziției sale, comuna
are un climat temperat, cu un pronunțat grad de continentalism climatic, caracterizat prin
contraste mari de la vară la iarnă. Poziția ș i relieful favorizează pătrunderea maselor de aer rece
continental de origine euro -asiatică iarna, iar vara, a maselor de aer foarte cald, fierbinte și uscat,
din Marea Mediterană și Africa ori Asia, ceea ce imprimă acestei zone o notă de ariditate. Clima
din zona comunei Borcea se caracterizează prin următoarele aspecte:

8

a) Temperatura medie anuală este de 11,35°C , în luna ianuarie (cea mai rece),
temperatura medie oscilează între -1˚C și -3˚C, deci este mai ridicată decât în părțile centrale ale
Câmp iei Române, iar în luna iulie (cea mai caldă), temperatura medie este de peste 22˚C,
echivalent cu media maximă din țara noastră. (Sandu I., et al, 2008)

Figura 4: Temperatura medie și precipitațiile
Sursă :
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza /modelclimate/borcea_rom%C3%A2nia_684226
b) În această zonă, numărul zilelor fără îngheț oscilează între 210 și 220. Frecvența
medie a zilelor de iarnă cu temperatură sub 0˚C este în jur de 30 (zile), iar a zilelor cu
temperatură maximă de peste 30˚C este tot de circa 30 (zile). Prima zi de îngheț apare de obicei
după 20 -21 octombrie, iar ultima zi de îngheț înainte de 10 -11 aprilie în cele mai rari cazuri.
(Sandu I., et al, 2008)

Figura 5: Temperaturi maxime
Sursă :
https://www.meteoblue.com/ro/vreme /prognoza/modelclimate/borcea_rom%C3%A2nia_684226

9

c) Media precipitațiilor anu ale depășește de obicei 550 l/m ². Cea mai mare parte a
precipitațiilor cade în semestrul cald (15 aprilie -15 octombrie), când aversele însoțite de
descărcări electrice sunt foarte frecvente . (Sandu I., et al, 2008)

Figura 6 : Cantitatea de precipitații
Sursă :
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/borcea_rom%C3%
A2nia_684226
d) Regimul vânturilor este dominat de componentele di n sectorul de Nord și Nord –
Est(Crivățul și Băltărețul), precum și de cele de Vest, respectiv Sud -Vest (Austrul). Ele sunt
determinate de culoarul dunărean, care concomitent atenuează tăria curenților de aer pe fundul
văii. Pe podul de câmpie intervin însă cel mai des vânturile din sect orul de Nord și Nord -Est.
e) În ceea ce privește grosimea medie anuală a stratului de zăpadă pe sol, aceasta
este de circa 30 cm. Numărul zilelor cu solul acoperit de zăpadă este de circa 30 pe an, ca în
majoritatea câmpiilor de pe teritoriul României . (Sandu I., et al, 2008)
În ansamblu, clima se constituie ca și o component ă esențială în popularea și în derularea
activităț ilor rurale ale comunei Borcea. Analiza temperaturii, a precipitațiilor și a duratei de
strălucire a Soarelui cât și a celorlalte elem ente climatice evidențiază predominant
disponibilitatea acestui teritoriu pentru culturi cerealiere și plante tehnice.

10
3.3. Rețeaua h idrografică
Regimul hidric prezintă diferite contraste în cuprinsul regiunii comunei Borcea, în ceea
ce privește variabil itatea cantitativă, fiind activ influențat și de circulația generală atmosferică
dar și de alți factori. Lunile cele mai secetoase sunt în regim multinaual februarie – martie,
respective iulie – august, iar maximul pluviometric este bine evidențiat în luna decembrie , iar
mai apoi iunie. De altfel, cele mai bogate cantități de precipitații se acumulează în semestrul cald
al anului (aproximativ 60% din cantitatea medie anuală), când se totalizează și cele mai mari
cantități căzute în secvențe temporale scurte (24, 48 și 72 de ore) dar și intensități maxime
pluviale. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)
Resursele de apă din comuna Borcea sunt constituite din ape de suprafață și ape
subterane. Hidrografia de suprafață este caracterizată de pr ezența Brațului Borcea, fiind unul
dintre brațele cele mai importante ale Dunării. Fluviul Dunărea, se caracterizează prin existența
ostroavelor cu lungimi de 4 – 6 km și lățimi de câteva sute de metri. Prezența atât a ostroavelor
cât și a bancurilor subme rse, face ca albia fluviului să se îngusteze, favorizând formarea
zăpoarelor în timpul topirii podului de gheață. Debitul mediu este de 6.000 𝑚3/s, indicând o
capacitate mare de transport prin albie, însă nu suficient cât să asigure dirijarea apei din timpul
primăverii, din această cauză producându -se frecvent inundații, ceea ce a impus îndiguirea
întregii lunci. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)

Figura 7 : Rețeaua hidrografică a Comunei Borcea
Sursă: Hartă Topografică, scara 1:30000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017

11
3.4. Elementele biopedogeografice
a) Geologia, resursele de subsol și resursele solului
În zona comunei Borcea, solurile sunt în marea lor majoritate favorabile agriculturii și
constituie una dintre principale le resurse naturale ale comunei. În acest teritoriu predomină
cernoziomurile (caracteristice stepei) și de asemenea, apar și cernoziomurile levigate (tipice
pentru silvostepă); ambele tipuri sunt din categoria molisolurilor (cenoz iomuri c ambice, vermice,
argiloi luviale, cu o gamă largă de varietăți), boga te în humus de mare fertilitate . De asemenea,
sunt frecvent e solurile hidromorfe (ex: lăcoviști) și gleiosolurile (clasa hidrisolurilor) îndeosebi
în luncile brațului Borcea. Astfel, se po ate spune că predomină solurile cernoziomice de diferite
categorii, pe care întâlnim culturi agricole cu rezultate foarte bune în obț inerea producțiilor
agricole. În zona de luncă întâlnim nisipuri și loviș ti, soluri loessoide, pe care culturile agricole
sunt slab dezvoltate. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)
În ceea ce privește resursele subsolului, comuna Borcea nu se remarcă prin exploatarea
materialelor de subsol, dar la nivel local se exploatează nisipul și pietrișul de pe cursul brațului
Borcea. Cât despre resursele solului, datorită fondului forestier bine ocrotit, în această regiune s –
a dezvoltat și o “mini – industrie” de cherestea, material lemnos și silvicultură. Cele mai
importante sunt terenurile agricole, ce sunt foarte e xtinse și bine valorificate. Astfel, atât relieful,
clima, hidrografia și solul reprezintă niște factori de favorabilitate pentru popularea și
dezvoltarea comunei . (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)

Figura 8: Geologia comunei Bo rcea
Sursă: Hartă Topografică, scara 1:30000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017

12

Figura 9 : Clase de soluri – comuna Borcea
Sursă: Hartă Topografică, scara 1:30000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017

Figura 10 : Tipuri de soluri – comuna Borcea
Sursă: Hartă Topografică, scara 1:30000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017

13
a) Vegetaț ia
Condițiile mediului geografic au influențat direct situația din zonă. Vegetația naturală, în
cea mai mare parte înlocuită de culturi, se împarte în 3 mari formațiuni:
– stepa, caracteristică acestei zone a Bărăganului, cuprinzând pajiști stepice cu graminee (păiuș ul,
colilia, negară, pirul etc.);
– silvostepa, cu pajiști stepice și pâlcuri sau aliniamente de pădure (cuprinzând stejarul pufos,
stejarul brumăriu, plop euro -american, salcâm, frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arțar
tătăresc etc.);
– vegetația de luncă, cu zăvoaie de salcie albă, plopi, îndeosebi în luncă și zona îndiguită.
(Ielenicz M., 2007)

Figura 11 : Harta Vege tației c omunei Borcea
Sursă: Hartă Topografică, scara 1:30000, Ediție 1989, DTM prelucrată în OpenGIS, 2017
b) Fauna
Cuprinde pe de o parte speciile caracteristice stepei, silvostepei și pădurii de foioase și
speciile caracteristice luncii și bălților, pe de altă parte. Fauna este alcătuită din specii de interes
cinegetic, dintre care sunt de menționat: mistrețul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălți se
întâlnesc rața și gâsca sălbatică. Peștii care populează apele Brațului Borcea sunt carasul, c rapul,
plătică, bibanul, șalăul, știuca, cega, somnul și chiar morunul. De asemenea, dropia este pe cale
de dispariție și este ocrotită de lege . (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)

14
Capitolul 4. Factorii ce au influențat apariția ș i dez voltarea comunei –
Istoria apariț iei comunei
Potrivit descoperirilor arheologice, urme materiale cu privire la începuturile acestei
localități provin încă din secolele IV -III. Î.H. (ceramică, amfore macedonene și o drah ma de
argint emisă de cetatea H istria), peste care s -au suprapus numeroase urme geto -dacice.
Descoperirea de monede grecești arată că așezările getice erau legătura Daciei cu restul lumii. Pe
teritoriul comunei arheologii au mai descoperit ceramică de tip roman și materialele romane
(secolul I I–V .e. n.) precum și urme materiale din sec. IX – XII. e.n. (ceramică și monede).
Cea mai importantă mărturie a prezenței romanilor în aces te locuri este un basorelief
reprezentând Cavalerul Trac ( sau Danubian ), lucrat în piatră de calcar, descoperit l a
aproximativ 200 m amonte de bacul de la Borcea. Este singura reprezentare a acestui semi -zeu
descoperită pe malurile Brațului Borcea. Cavalerul Trac reprezenta un “erou” sau un semi -zeu,
comun tuturor popoarelor de origine tracă. De câte ori cucereau și ocupau un teritoriu, romanii
adoptau zeități locale pe care le așezau împreună cu proprii zei,
în pantheonul roman. Așa s -a întâmplat și cu Cavalerul Trac,
care a devenit Cavalerul Danubian. Aceasta era o politică de
apropiere de populația locală, care era sensibilizată de o
“comuniune” divin ă. Este interesant de amintit ipoteza care
susține că reprezentarea iconografică a Cavalerului Trac sau
Danubian a devenit, mai târziu, reprezentarea iconografică a
Sfântului Gheorghe, un sfânt soldat sau războinic din cultura
religioasă . (Mitrea V., 2014)

Sunt emise trei ipoteze privind existența basoreliefului în acest loc:
– A ajuns aici de undeva, din Dobrogea, fiind folosit ca lest pentru o ambarcațiune;
– A fost comandat pentru ambientare a unei locuințe din a ceastă așezare cu mult timp în
urmă;
– A făcut parte din arhitectura “Podul lui Traian” care traversa Brațul Borcea, cam prin
aceste meleaguri, după tradiția locală. (Ghid ul ocupațional al comunei Borcea, 2011)
Figura 12 : Basorelief reprezentând Cavalerul Trac
Sursă : Ghid ul ocupațional al comunei Borcea
(Danubian)

15
Conform tradițiilor locale, e xistă niște toponi me care sunt î n strânsă legătură cu
evenimentele petrecute în aceste locuri în timpul războaielor daco -romane . Acestea sunt „Valea
Împăratului”, „Podul lui Traian” și „Drumul melcișului”. Legendele locale prezintă faptele
astfel: în timpul primului război dintre geto -daci și romani, trupe romane au ocupat poziții pe
malul stâng al Dunării, pentru a ține sub observație mișcările armatei de coaliție formată din daci
și sarmați. Dar, pentru a se putea mișca rapid, au construit un drum între brațele Dunării, di n
dreptul cetății romane de la Rasova, pe lângă castrul La Cetățuie, până în dreptul așezării getice
de la Borcea, unde au construit un pod peste brațul care era mult mai îngust decât acum. Trupele
au fost campate în două văi, una pe t eritoriul c omunei Bor cea, alta pe teritoriul c omunei Jegălia,
ambele purtând și acum denumirea de Valea Împăratului. Stând de vorbă cu un preot, un bătrân
de 90 de ani și cu învăță torii din comună, aceștia povesteau despre existența peste Borcea, în
dreptu l satului a u nui pod care se poate observa rareori, doar î n condițiile în care scade foarte
mult apa, pe timpul verilor foar te secetoase și atunci rămâne la ½ m sub apă. Preotul a mers în
tinerețea lui cu barca și a constatat că pornește din dreptul satului, partea de Est și n u traversează
direct Brațul Borcea, ci puțin oblic față de cursul apei, ieșind mai la Est, la celălalt țărm. E făcut
din piloni de lemn tare și masiv , ce stau față în față, iar între ei se află blocuri masive de piatră.
Podul era în mod cert continuu, cu o singură rupere totuși, în apropierea malului drept, unde apa
e mai adâncă și pe unde, probabil, treceau vasele. Podul are direcția Adamclisi, care se află la 25
de km de Dunăre. Populația cunoaște această trecere sub numele de „Vadul Împăratului”. As upra
vechimii însă, nimeni nu relate ază nici o informație exactă. (Băcănaru I., 1967)
În timp, multe dovezi care vo rbeau de perioada de început a E vului mediu românesc s -au
pierdut, ca urmare primele documente care atestă localitatea Borcea sunt abia de la înce putul sec.
XVI. Radu Voievod, domnul Țării Românești, întărește prin hrisovul emis la 15 decembrie 1501,
stăpânirea mănăstirii Nucet asupra bălții Salt ava, întinsă până la Tâmburești, denumirea
local ității Borcea de la acea vreme. La data de 6 iulie 1530, printr -un hrisov a lui Vlad Voievod,
alte două mânăstiri, Tingama și Snagov, primesc spre stăpânire “gârla lungă de la Tâmburești”.
Date statistice certe în legătură cu numărul de locuitori din localitate există doar după anul 1830,
astfel, la recensământu l din 1838 localitatea Tâmburești avea 257 de locuitori, Pietroiu 434 de
locuitori și Cocargeaua 592 de locuitori , întreaga localitate având peste 1000 de locuitori, fiind la
acea vreme una dintre cele mai populate localități din zonă. O spectaculoasă creș tere a populației
s-a observat după reforma agrară din 1864 promovată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dată
după ca re localitatea devine comună sub denumirea de Cocargeaua, la acea vreme. Imediat după,
este ridicată la rang de comună și localitatea Pietr oiu. (Ghidul ocupațional al comunei Borcea,
2011)

16

Figura 13 : Hartă militară germană -1867
Sursă: Ghidul ocupaț ional al comunei Borcea
Din Dicționarul Geografic al județului Ialomița al lui Ion Provianu, apărut la Târgoviște,
în anul 1897, dar care conține informații anterioare anului 1895, aflăm: “Cocargeaua sat, în
plasa Borcea, a cărui veche denumire este cea de Tâmburești – poluția satului era de 571 de
familii de români, 8 familii de țigani și 5 familii de greci sau 1942 de locuri tori din care 604
bărba ți, 584 femei și 784 copii. Satul avea la acea vreme două școli: una de băieți cu un
învățător și una de fete cu o învățătoare. Erau și două biserici la care serveau doi preoți și trei
dascăli. Locuitorii satului aveau 631 de cai, 2485 de boi, 4217 oi, 204 bivoli, 8 asini și 546 de
porci ( acestea fiind doar animalele aflate în gospodăriile oamenilor, pentru că în balta dintre
Borcea și Dunăre, se mai aflau în stare liberă, încă multe alte animale ) ”. Aceste informații sunt
preluate și de Marele Dicționar G eografic al României, apărut în anul 1899. “În sat, care era
sediul comunei, s ituate între comunele Pietroiu și Dudești, se afla și reședința judecătoriei
comunale și a primăriei. Teritoriul comunei, care cuprindea satele Cocargeaua și Buliga dar și
cătune le (târlele) Nefelea și Renciu, era de 16.000 ha și se întindea din Dunăre spre Nord,
cuprinzând parte din insula Balta, pe câmpia Bărăgan, având jumătate pământ băltos și
jumătate pământ de cultură. Are două moșii: Cocargeaua și Buliga – Tâmburesti .” După legea
rurală din anul 1864 erau împroprie tăriți 322 de locuitori, iar neîmproprietăriț i erau 327 de
locuitori. Conform datelor recensământului din anul 1890, populația comunei se compunea din
2513 locuitori cu 655 de familii, sau 1292 bărbați și 1223 feme i. După naționalitate erau: 2480
români, 6 greci, 2 bulgari și 27 de unguri. După religie: 2508 ortodocși și 7 catolici.

17
După profesiuni: 668 agricultori, 4 meseriași, 2 industriali, 37 comercianți, 7 profesiuni
libere, 25 muncitori și 77 servitori. Cu șt iință de carte erau 338 de perso ane, iar 2157 erau
analfabeți. După statistica din anul 1887, populația comunei era de 665 familii români, 10 familii
de țigani și 6 familii de greci, în totalul de 2429 de locuitori. Numărul contribuabililor era de
239, din care 33 se ocupau cu comerțul, iar ceilalți cu agricultura, iar în anul 1887 se cultivase:
100 ha cu grâu, 2600 ha cu orz, 260 ha cu ovăz, 351 ha cu secară, 1730 ha cu porumb, 2080 ha
cu mei, 150 ha cu fasole, 24 ha cu viță de vie, 9 ha cu zarzavat, 250 h a cu fânețe și 120 ha de
bostănării. În comună erau: 756 cai, 2851 boi, 4459 oi, 507 capre, 204 bivoli, 8 asini și 546
porci. Instrucțiunea se preda în cele două școli din satul reședința de comună, una de băieți cu 80
de elevi și un învățător retribuit de sat și una de fete cu 31 de elev e și cu o învățătoare retribuită
de către comună. În afară de cele două biserici din satul Cocargeaua, mai era o biserică din satul
Buliga, la care slujeau la acea vreme trei preoți și patru dascăli, iar suma cheltuită an ual de
comună pentru cult era de 828 lei, la acea vreme. (Ghidul ocupațional al comunei Borcea, 2011)
Despre Buliga, sat component al comunei, din Dicționarul Geografic al județului Ialomița
al lui Ion Provia nu, aflăm că “acesta este situat pe lunca Brațului Borcea, sub coasta
Bărăganului și mai poartă denumirea de Buliga – Tâmburești. Populația satului era de 94 de
familii de români, 2 familii de țigani și o familie de greci. ”
Aurel V. Ursescu în Anuarul județului Ialomița, tipărit în anul 1906, scrie că: “În anul
1831, comuna Cocar geaua o găsim sub numele de Cocâr geaua, iar înainte de această dată se
numea Piatra. În anul 1874 i s-a alipit satul Pietroiu, c e s-a deslipit în anul 1876 spre a forma
singur o comună ( în această formă a rămas până în anul 1968 , când a devenit din nou sat
component al comunei Borcea, la acea vreme) .” Între anii 1874 și 1882, pe teritoriul comunei s -a
înființat sa tul Buliga care de la 1 ianuarie 1926 a trecut la comuna Fetești. Până în anul 1901,
comuna Borcea a făcut parte din r egiunea cu același nume, de la această dată trecând la regiunea
Fetești, unde a rămas până în anul 1950, apoi după 1952 a făcut parte din regiunea Constanței și
după 1956 din regiunea București. Populația comunei era la acea vreme de 3302 locuitori . După
bugetul anului 1906, venitul comunei era destul de mare , dar la fel și cheltuielile sale, comuna
neavând în acel moment ca pr oprietate niciun teren arabil. (Anuarul județului Ialomița, 1906)
În 1964, localitățile Cocargeaua și Pietroiu au fuzionat și au pri mit ambele denumirea de
Borcea. Ele au trecut în 1968 înapoi la județul Ialomița, reînființat; În 1981, o reorganizare
administrativă regională a dus la transferarea comunei de la județul Ialomița la județul Călărași,
de care aparține și în prezent. (Ghidu l ocupațional al comunei Borcea, 2011)

18
Stema comunei Borcea, se compune din:
– În part ea superioară, în dreapta, în câ mp alb astru, se
află o pasăre în zbor, de argint;
– În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se afla
un călăreț pe un cal aflat în sal t, de aur;
– În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află
un mănunchi fo rmat din 5 spice de grâu de aur;
– În vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se
află un brâu undat de argint, av ând deasupra un
pește de argint;
– Scutul este timbrat de o coroană
murală de argint cu un turn crenelat .

Semnificațiile elementelor însumate:
– Pasărea în zbor face referire la aeroportul militar din localitate ( Bărăgan u);
– Călărețul reprezintă călărețul danubian, o semizeitate getică datând din sec. IV -III î.
Hr. și descoperit în urma uno r săpături arheologice din zonă;
– Mănunchiul cu spicele de grâu simbolizează una din ocupațiile de bază ale
locuitorilor, agricultura ;
– Brâul undat reprezintă Brațul Borcea, iar peștele simbolizează activitatea piscicolă a
zonei;
– Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
comună. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)
Ca și concluzie, pot spune că apariția și dezvoltarea Comunei Borcea s -a bazat pe
anumite principii, această așez are rurală fiind practic rezultanta a unei serii de anumiți factori . În
primul rând, au acționat factorii naturali ai zonei, mai exact : relieful, altitudinea, climatul, apa și
bineînțeles solul foarte fertil. Factorul istoric a intervenit și el atât dire ct cât și indirect asupra
genezei permanentizării dar și a concentrării maselor de populație ce au zăbovit în acest mediu și
au contribuit la evoluția și la schimbarea comunei , “movilele funerare” din zonă fiind o amprentă
evidentă ce atestă exi stența unor grupuri de populații stabile . Un alt factor ar fi cel administrativ –
politic, care prin legislație sau alte măsuri administrativ -teritoriale au reușit să modifice sau să
configureze spațiul acestei comune, ca în final, factorul geoeconomic să își pună ampr enta
asupra teritoriului și să imprime o anumită formă și structură finală.
Figura 14: Stema comunei Borcea
Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikiped
ia/commons/f/f6/ROU_CL_Borcea_CoA.jpg

19
Capitolul 5. Caracteristi ci geodemografice. Analiza dinamicii
potențialului uman .
În contextul în care Uniunea Europeană este oarecum alarmată de o îmbătrânire a
populației în viit orul apropiat, model ul demografic caracterizat de scăderea ratei natalității
manifestată concomitent și direct cu sporirea speranței de viață, reflectată într -o structură a
populației cu o vârstă mai înaintată, această analiză trebuie să urmărească îndeapr oape care sunt
implicațiile la nivelul populației cu vârstă școalară, asistenței medicale, participării la forța de
muncă, sistemului de se curitate socială ș i a celui de protecție socială, dar și asupra segmentului
economiei, etc. Analiza modificărilor geo demografice înregistrate la nivelul oricărei comune
poate să ofere informații importante cu privire la tendințele demografice din viitoarele perioade.
(Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)
5.1. Evoluția numerică a populației
În afară de percepția pur demografică a creșterilor cantitative ale populației, evoluția
numărului de locuitori permite si alte reflecții, dar într -un mod oarecum indirect, asupra
potențialului economic și a gradului acestuia de valorificare. Deși în graficul de mai j os, evoluția
numerică a populației este prezentată pe o serie mai scurtă de ani, istoria și alte date cu caracter
informativ îmi permit să urmăresc fenomenul chiar și în secolele al XVIII -lea și al XIX -lea,
perioade ce scot în evidență o situație particula ră, as putea spune. Creșterile de populație s -au
petrecut în acea perioadă îndeosebi sub influența majoră a migrației populațiilor din Nord, Sud și
Vest, concomitent cu un aport propice al mișcării naturale. Întreaga zonă din jurul regiunii
Comunei Borcea și a Câmpiei Bărăganului a beneficiat de o poziție favorabilă în calea curentelor
migratorii menționate, aceasta zonă oferind o atractivitate datorită zonei cu potențial agricol
dezvoltat. (Fulea M., 1994)
Figura 15 : Evoluția numerică a populației
Sursă: P relucrare propri e pe baza informațiilor furnizat e de Institutul Național de Statistică

20
Cu toate acestea, la începutul secolului al XIX -lea, această zonă era în mare măsură
depopulată. În ceea ce privește perioada 1912 -1966, mișcarea demografică a fost marc ată de
consec ințele apăsătoare ale celor două războaie mondiale, precum și de cele două mari reforme
agrare egalitare ce s -au petrecut în anii 1921, respectiv 1945. Populația a înregistrat o ev oluție
lentă în această perioadă din cauza grad ului mortalități i crescute din Primul Război Mo ndial și
din cauza tifosului exantematic ce și -a lăsat amprenta în zonă asupra scăderii numărului
nașterilor, dar și a emigranților. Imediat după cel de al Doilea Război M ondial, populația a
înregistrat scăderi importante dat orită pierderilor de numeroase vieți omenești, din cauza anilor
de secetă intensă cât și a reducerii gradului natalității, ce a determinat un deficit major în cazul
sporului natural. Mai apoi, evoluția numerică a populației înregistrează o creștere, sporul natural
este ridicat datorită redresării natalității crescute și reducerii mortalității, cât și migrațiilor
definitive ale populațiilor din alte regiuni ale țării, drept urmare a procesului de împropietărie a
numărului de locuitori, dar și a dezvoltării s ectorului de agricultură. Creșterea populației
continuă mai ales în perioada comunistă până spre anul 1989 ( căderea comunismului) și chiar
1992, datorită efectelor măsurilor pronataliste.
Populația comunei Borcea înregistra în anul 2016 un număr de 8281 de locuitori,
conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică , aflându -se într -o continuă scădere față
de anii anteriori, spre exemplu, față de anul 2000 când se înregistrau 9468 de locuitori,
reprezentând 2,60% din populația județului Călăraș i. Din anul 1992 până în anul 1999, populația
comunei a fost în continuă scădere, până în anul 2000 unde prezintă o mică redresare, sau mai
bine spus stagnare, ca mai apoi, deși la nivel județean perioada 2000 -2007 a fost caracterizată de
un deficit natura l considerabil, comuna Borcea alături de alte unități administrativ -teritoriale a
înregistrat o evoluție demografică negativă. Per total, observând evoluția numerică a populației
comunei se constată o scădere continuă în perioada 1992 -2016.
Evoluția demogr afică din ultimele două decenii este caracterizată în special prin sporul
negativ înregistrat, cât și prin migrația unui număr semnficativ de locuitori către alte zone,
cauzată în principiu de motivația economică. Cunoașterea evoluției resurselor de muncă și a
populației active este necesară pentru fundamentarea programelor de dezvoltare economică și
socială. Comuna Borcea este o localitate compactă fără să existe sate aparținătoare unității
administrativ -teritoriale.

21

5.2. Evoluția n atalității
Natalitatea reprezintă numărul nașterilor în cadrul unei populații, într -un anumit interval
de timp. Intensitatea nașterilor se măsoară și se exprimă printr -un indice numit rata natalității,
care ne arată raportul dintre numărul născuților vii și populația medie a te ritoriului, exprimată în
promile (‰).
Factorii principali care influențează natalitatea sunt: Gradul dezvoltării economice – care
determină condițiile de viață ale populației; Locul femeii în societate, nivelul ei de instruire, de
implicare în activitați socio -economice; Practica religioasă; Cadrul legislativ – care poate
cuprinde măsuri menite să încurajeze sau să descurajeze natalitatea cât și structura pe grupe de
vârste și sexe. (Vert C. ., 2001)

Figura 16 : Evoluția natalității
Sursă: Prelucrare prop rie pe baza informațiilor furnizat e de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Natalitatea a reprezentat întotdeauna componenta de bază a creșterii populației fiind
influențată de obicei de factori de naturi diferite și foarte di ficil de evidențiat de multe ori în ce
măsură acționează fiecare dintre aceștia: factori econo mici, politici, socio -culturali etc. În ceea ce
privește f actorii economi ci, se poate spune că, nivelul general al dezvoltării economice ,
condițiile de viață care influențează natalitatea și grija pentru sănătatea mamei sunt rațiuni pentru
care numărul nașterilor a scăzut în ultima perioadă foarte mult.

22
Din cauza faptului că la începutul secolului al XIX-lea, când economia locală avea un
caracter rudimentar agrico l se mergea pe ideea că o familie numeroasă poate să asigure necesarul
de forță de muncă pentru agricultură și astfel a rezultat un număr foarte ridicat al nașterilor .
Factorii politici au supus și ei o presiune asupra evoluției natalității zonei, deoarece la un
moment dat statul a dus o politică pro -natalistă respecti v în intervalul 1966 – 1989 ce avea drept
scop o creștere a natalității pe termen cât mai scurt, iar pe termen lung creșterea numărului
populației. După 1989 statul a dus o nouă politică neutr ă de a nu mai interveni în planul
demografic. Din punct de vedere al factorilor socio – culturali, statutul femeii în societate este
foarte important dar în același timp este și deoseb it de greu de apreciat din cauza faptului că este
în strânsă legă tură cu nivelul de dezvoltare. Cu toate că o lungă perioadă de timp , rolul femeii în
societate era destul de restrâns, aceasta fiind implicată doar în treburi casnice și îngrijirea
copiilor în cea mai mare parte, necunoașterea tehnici lor contraceptive au făcut ca numărul
nașterilor în mediul rural să fie ridic at față de cel din mediul urban, acest caz înregistrându -se și
în comuna Borcea. După anul 1995 prin intermediul campaniilor ale diferite lor organizații de
protecție a familiei și copilului au răspândit și au făcut cunos cute aceste tehnici și au oferit o
educație mai bună în rândul familiei în ceea ce privește met odele de prevenire a sarcinilor.
Astfel, rezultă că și femeia din acest mediu rural a reușit să-și mai îmbunătățească modul ei de
viață, acest fapt c onducând la o scădere a natalității în cadrul comunei. În final, factorii religioși
au avut un impact mare asupra comportamentului și mentalității oamenilor și în special al
femeilor. La nivelul comunei Borcea, rata natalității a oscilat, d ar în perioada p ostbelică a fost
evident afectată de decretul din 1966, când s -a observat o ușoară creștere .
Deși în graficul de mai sus, evoluția natalității este prezentată doar între anii 1990 si
2015, conform datelor istorice și altor date cu caracter informativ îmi p ot permite să delimitez și
alte 3 perioade anterioare ale evoluției natalității, mai exact perioada 1948 -1966, per ioadă în care
rata natalității s-a revigorat și a înregistrat o c reștere imediat după cel de al Doilea Război
Mondial și s -a menținut în jurul valorii de 18 -20‰. În perioada 1966 -1968, din cauza decretului
de interzicere a avortului, rata natalității a înregistrat o creștere semnificativă de până l a 25‰. În
următoarea perioadă ( 1969 -1990), rata natalității a scăzut și a înregistrat diferite osci lații, această
scădere cauzându -se atât pe fondul sarăciei cât și pe fondul reducerii ratei generale a fertilității și
a creșterii ratei mortalității în rândul sexului feminin. În perioada de după 1990, evoluția
natalității a înregistrat o scădere drastică chiar până în prezent, ajungând de la o valoare de
16,02‰ (1990) până la o valoare de doar 7,3‰ (2016). Această scădere bruscă este efectul
îmbătrânirii populației, concomite nt și cu migrarea populației tinere spre marile centre urbane
din apropierea comu nei Borcea, mai exact București și Constanța.

23
5.3. Evoluția mortalității
Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor ce se poduc în cadrul unei populații. Este
exprimată prin rata mortalității, indicator demografic ce reprezintă raportul dintre numărul de
decese și populația medie, exprimat în promile (‰). Factorii care influențează mortalitatea sunt:
Factorii socio -economici nivelul de dezvoltare economică, asistența sanitară, gradul de instruire
al populației, starea de sănătate și morbiditatea; Factorii demografici (structura pe grupe de
vârstă și sexe); Factorii istorici (războaie, mișcări sociale, cataclisme naturale etc). (Erdeli G. &
Dumitrache L., 2006 )
În timp ce natalitatea reprezenta un fenomen extraordinar de sensibil la oscilațiile de
mare amplo are ale diverșilor factori de natură social -economică și legislativă , mortalitatea
populației posedă niște mecanisme cauzale mult mai complexe, impactul social -economic asupra
fenomenului evoluției mortalității fiind ma i puțin evidențiat pe o perioadă mai scurtă. Evoluția
mortalității se deosebește de evoluția natalității în cazul comunei Borcea cât și în mod general,
fiind direct influențată, printre alte problematici și de eficiența sau neeficiența serviciilor sanitare
ce sunt acordate populației în cauză . Sub influența schimbărilor în structura pe vârstă și
bineînțeles a stării de sănătate a populației comunei, mortalitatea a crescut în ultimele decenii,
cauzele ce au contribuit la această creștere fiind reprezentate de îmbătrânirea populației și
creștere a riscurilor sub diverse forme asupra populației. Măsurarea , identificarea și interpretarea
stării de sănăta te exclusiv prin indicatorii mortalității , deși curent folosită, are limitele sale în
cazul în care structura populației crește ponderea grupelor mai vârstnice și când mo delul de
morbiditate și desigur începe să fie dominat de o varietate de boli, precum cele cronice, adeseori
incurabile, dar având ca rezultat frecvent incapacitatea.
Așa cum am relatat anterior, mortalitatea reprezintă cea de a doua c omponent ă a
bilanțului natural și prezintă o evoluție oscilantă la nivelul comunei Borcea. Cu toate că statistica
nu mi -a putut oferi date anterioare anului 1990 referitoare la evoluția mortalității acestei zone, în
urma unui studiu al unor date cu caracte r istoric, se poate ob serva faptul că după cel de -al Doilea
Război M ondial, rata generală a mortalității s -a redus semnificativ până spre intervalul de timp
cuprins între anii 1950 -1967, reducerea datorându -se în special natalității crescute ce am
evidenți at-o mai sus, această creștere fiind încurajată de politica implementată de regimul
comunist. Reducerea s -a datorat și în urma evoluției sistemului sanitar din acest mediu rural, cât
și a nivelului de trai ce a cunoscut o ușoară creștere și în general dato rită modernizării într -o
oarecare măsură a comunei Borcea.

24

Figura 17 : Evoluția mortalității
Sursă: Prelucrare propri e pe baza informațiilor furnizat e de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Începând din anul 1967, în urma s istării legii ce interzicea avorturile, rata mortalității
înregistrează o creștere pănâ în anul 1990, acest fapt fiind o urmare a degradării accentuate a
nivelului de trai din acea perioadă. După căderea regimului comunist, din 1990 până în anul
1995, rat a mortalitații a cunoscut o creștere bruscă, ajungându -se de la o valoare de 10.7‰ la o
valoare 14.8‰ în cadrul comunei. Din anul 1995 până în prezent, mortalitatea a înregistrat în
continuare un proces de creștere al valorii sale, atingând valoarea de 15, 7‰ în anul 2005, ca mai
apoi aceasta să stagneze sau să înregistreze o scădere infimă. Cu toate acestea, în viitor, evoluția
mortalității comunei Borcea o să înregistreze o ușoară creștere din cauza îmbătrânirii populației
și a degradării vieții economico -sociale din acest cadru. La nivel de grupe de sexe, situația în
cadrul comunei Borcea este următoarea: mortalitatea masculină este puțin mai ridicată decât cea
feminină drept urmare a mortali tății masculine cauzate de anumite profesii ce înregistrează un
coeficient ridicat de risc (construcții, ex ploatări ) și unele pract ici dăunătoare(alcool, tutun sau
chiar s upra-alimentare) și de ce nu din cauza atitudinii mai neglijente a bărbaților în ceea ce
privește starea lor de sănătate spre deosebire atitudinea femeilor. Cauzele decesului sunt multiple
în cazul comunei, dar cele mai des întâlnite cazuri sunt: tumori, cancer, boli ale aparatului
circulator și respirator cât și accidente.

25
În concluzie, se poate afirma faptul că pentru intervalul de timp studiat în gra ficul de mai
sus (1990 -2015) , se observă o creștere a ratei mortalității, într -o primă fază aceasta fiind mai
ridicată, ca mai apoi să înregistreze o creștere mai ușoară și chiar o perioadă de stagnare. Cu
toate acestea, din cauza diverșilor factori ce acț ionează direct asupra populației comunei Borcea,
evoluția mortalității pentru această comună o să înregistreze cu siguranță o creștere în viitorul
apropiat.
5.4. Evoluția mortalității infantile
Mortalitatea infantilă reflectă totalitatea deceselor infantil e ce se produc în cadrul unei
populații. În statistica demografică internațională, pentru a arăta valoarea deceselor infantile se
utilizează indicatorul pentru rata mortalității infantile, acesta reprezentând numărul total de
decese în primul an de viață l a 1000 de născuți vii, exprimat în promile (‰). (Ion V. , 1975)
Mortalitatea infantilă este un indicator foarte important în analiza geodemografică a
populației dintr -o regiune geografică, constituind, de altfel, o manifestare a situ ației sa nitare din
teritoriul respectiv . Între factorii care influențează asupra indicelui mortalității infantile, a mintim
de gradul de asigurare a populației cu serviciile medicale (posibilități de spitalizare pe timpul
sarcinii, case de nașteri, medicamente gratui te pentru copi i sau la prețuri reduse etc.), gradul de
cultură al mamelor, educația sanitară a tinerelor mame, condițiile de igien ă din locuințe etc. (Ion
V., 1975)
Factorii principali ce determină apariția mortalității infantile, a nașterilor premature sau
chiar moarte a fetală, se rezumă de cele mai multe ori la s tarea fizică și cea mentală a mamei,
chiar și alimentația necorespunzătoare, bolile infecțioase acute, educație sanitară precară ,
nerespectarea regimului de viață im pus de sarcină etc. (Ion V., 1975)
În primii ani ai secolului XX, în comuna Borcea se înregistra un număr alarmant de
decese sub 1 an la 1000 de născuți -vii, după care rata mortalității infantile s -a redus treptat . Deși
după al Doilea Război M ondial s -au făcut progrese importante în reducerea mortali tății infantile,
totuși această rată a rămas destul de ridicată ajungând ca la jumătatea secolului XX să aibă o
valoare în jur de 90 ‰. Măsurile pronataliste adoptate la sfârșitul anului 1966, au avut ca efect pe
lângă creșterea ratei mortalității materne ș i creșterea mortalității inf antile începând cu 1970 . În
perioada 1970 -1990 ratele mortalității infantile s -au diminuat continuu ajungând până la o
valoare de 60.4 ‰.

26

Figura 18 : Evoluția mortalității infantile
Sursă: Prelucrare propri e pe baza informațiil or furnizat e de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
La nivelul comunei Borcea rata mortalității infantile este scăzută, comuna beneficiind sau
dispunând de 2 dispensare și fiind bine deservită din punct de vedere sanitar. Din 1990, când s –
au înregistrat 9 cazuri ale copiilor născuți morți , rata acestui indicator a evoluat într -o manieră
descendentă , ajungându -se ca în anul 2015 să existe doar 2 cazuri de mortalitate infantilă.
Cauzele de deces înregistrate la copii i în vârs tă de până la un an în perioada 1990 -2015 , au
continuat să fie cele mai des întâlnite, cum ar fi afecțiunile perinatale, bolile aparatului respirator
și mai ales malformațiile. Rata mortalității este totuși dependentă și de vârsta populației, din
această cauz ă în practică se folosește un indicator denumit speranță de viață la naștere, care la
nivelul comunei Borcea această valoare fiind în jur de 69 de ani la bărbați și de 75 de ani în
rândul femei lor. În concluzie, pot afirma că rata mortalității infantile pentru intervalul de timp
analizat de mine, se prezintă sub o formă descendentă, fapt pozitiv pentru comunitatea locală.

27
5.5. Evoluția fertilității
Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuț ilor vii dintr -un an raportat la
populația feminină de vârste cuprinse între 15 – 49 ani din statistica curentă a anului în care se
face cercetarea sau investigația și se exprimă în numărul de născuț i-vii la 1000 de femei de
vârstă fertilă (15 – 49 ani) . Între fertilitate și natalitate există o legătură dir ectă, intensitatea
fertilității determinând astfel nivelul și valoarea natalității. Evoluția fertilității este influențată, pe
lângă factorii normali de com portament demografic și de alte modificări ale numărului și
structurii contingentului feminin fertil . (Erdeli G. & Dumitrache L., 2006)
În urma analizării graficului de mai jos se poate observa clar că evoluția fertilității
înregistrează o scădere, o rată descendentă încă din anul 1990 până în prezent. În perioada
recentă, după 1990 -1995 , fertilitatea st agnează și procentul populației feminine în totalul
populației tinde să înregistreze o creștere datorită acțiunii conjugate a doi factori principali: în
primul rând scăderea numărului de nașteri și deci aportul relativ redus al vârstelor tine re unde
predom ină sexul masculin și în al doilea rând creșterea decalajului de durată medie a vieții dintre
cele două sexe, care avantajează în mod evident femeile.

Figura 19: Evoluția fertilității
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutu l Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/

28

5.6. Evoluția speranței de viață la naștere
Speranța de viață la naștere este cel mai folosit indicator, care reprezintă numărul mediu
de ani pe care un nou născut îi poate trăi în condițiile inte nsității mortalității pe vârste din
perioada de referință a tabelei de mortalitate. Acest indicator este un barometru care reflectă
„destul de fidel efectul îngrijirilor medicale acumulate de -a lungul mai multor generații,
depinzând de un complex de factor i legați de dezvolta rea economică, nivelul de trai și tradițiile
culturale în ceea ce privește tratamentul medical ”. (Vert C., 2001 )

Figura 20 : Evoluția speranței de viață la naștere
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Ins titutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
În urma analizei unor date cu caracter istoric, am dedus faptul că la începutul secolului
XX, în comuna Borcea, speranța de viață la naștere în rândul populației oscila în jurul valorii de
45 de ani. Perioada următoare de dinaintea celui de -al Doilea Război Mondial, indica o speranță
de viață mai scăzută, în jurul valorii de 40 -42 de ani. După terminarea celui de -al Doilea Război
Mondial, schimbările ce au intervenit în creșterea nivelului de t rai al populației și creșterea
serviciilor medicale pentru aceasta au determinat scăderea mortalității în cadrul comunei. O dată
cu această scădere, speranța de viață la naștere a atins în acea pe rioadă un prag de 60 -63 de ani.
În perioada următoare (1990 -2000), speranța de viață la naștere a continuat să înregistreze o
creștere cu o intensitat e mai mică ce -i drept, însă după anul 2000 aceasta a cunoscut o creștere
semnficativă de la o valoare de 70,4 ani până la 74,1 ani.

29
5.7. Sporul natural
Sporul natural se constituie ca diferență între numărul nașterilor și numărul deceselor,
raportat la numărul mediu al populației, exprimat în promile( ‰).
Sporul natural poate fi:
– pozitiv – atunci când numărul născuților este mai mare decât cel al decedaților;
– negat iv – dacă nivelul natalității este mai m ic decât cel al mortalității.
Rezultă că nivelul sporului natural al populației este direct influențat de valoarea indicilor
natalității și mortalității dintr -o zonă geografică, care la rândul lor depinde de o serie de cauze .
(Ion Vasile, 1975)
Figur a 21: Sporul natural
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Conform datelor prezentate în tabelul ș i graficul de mai sus reiese clar faptul că sporul
natural al populației în comuna Borcea în perioada dintre anii 1990 și 2015 a fost unul
preponderent negativ. Această scădere s -a produs în principiu din cauza procesului de
îmbătrânire a populației comunei , concomitent cu o migrare a ti nerilor spre marile orașe din
apropiere(București și Constanța) , ceea ce a dus la o scădere a natalității și o creștere a
mortalității.

30
5.8. Mobi litatea populației în teritoriu – Sporul migratoriu
Mobilitatea populației reprezintă procesul de expansiune și retracțiune teritorială a
acesteia. Această trăsătură esențială a populației este cun oscută în literatura de specialitate și sub
denumirea de migrație. Termenul de migrație înglobează numărul celor plecați fie în teritoriul
unei țări, fie în afara granițe lor sale. Mobilitatea spațială a populației nu are un caracter
întâmplător. Ea este determinată , în primul rând de factori de natură economică și în al doilea
rând de factori sociali, etnici, culturali, religioși, politic, precum și de prezența la un momen t dat
a unor cataclisme, malarii etc. În cazul în care deplasarea populației se face dintr -o țară în alta
avem de a face cu mișcare migratorie externă. Numărul celor plecați d intr-o țară formează
emigrația, iar numărul celor sosiți într -o țară alcătuiesc i migrația. Deplasarea populației dintr -o
localitate în alta, dintr -o zonă în alta în cadrul teritoriului unei țări formează mișcarea migratorie
internă. Aceasta îmbracă o serie de forme și anume: mișcarea migratorie cu schimbarea
domiciliului stabil, mișcar ea migratorie flotantă, mișcarea migratorie sezonieră , mișcarea
migratorie pendulatorie sau navetistă. Caracterizarea mobilității populației în teritoriu se face cu
ajutorul indicatorului de spor migratoriu. Sporul migratoriu reprezintă o diferență dintr e numărul
de imigranți și numărul emigranților unei regiuni sau ai unei zone. (Ion Vasile, 1975)
Tabel 1: Sporul Migratoriu
Anul Număr Sosiri Număr Plecări Sporul migratoriu
1990 83 454 -371
1995 105 166 -61
2000 81 94 -13
2005 70 90 -50
2010 115 140 -25
2015 108 91 +17

Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/

31
În urma analizei tabelului anterior , se poate observa că sporul migratoriu al comunei
Borcea are în cea mai mare parte valori negative destul de semnificative. Se poate observa faptul
că dupa liberalizarea din anul 1990, se înregistrează un număr extraordinar de mare de plecări
din comuna Borcea, mai exact 454 de plecări ce dau o rată a sporului migratoriu d e -371. Această
plecare masivă este cauzată în p rincipiu de fenomenul de migrare , în special a tinerilor către
marile centre urbane din apropiere și către țările mai bine dezvoltate din punct de vedere
economic și cultural, cât și din cauza dezindustrializ ării municipiului.
În perioada următoare (1995 -2010), pot spune că sporul migratoriu a început să cunoască
o ușoară stabilizare, nefiind diferențe foarte mari între numărul de sosiri și respectiv numărul de
plecări din comuna Borcea, ajungându -se ca în j urul anului 2015 să se înregistreze un spor
migratoriu cu o valoare pozitivă(+17).
Figura 22 : Sporul migratoriu
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/

32
Tabel 2: Migra ția populației comunei Borcea
Categorii Total populație(Nr.
persoane) Masculin Feminin
Persoane prezente 8012 49,1% 50,6%
Persoane temporar absente din care,
plecate: 107 69,1% 30,8%
– În țară 85 75,2% 24,7%
– În străinătate 22 45,4% 54,5%
Persoane plecat e pentru o perioadă
îndelungată din care, plecate: 125 42,4% 57,6%
– În țară 48 35,4% 64,5%
– În străinătate 77 46,7% 53,2%
Persoane temporar prezente 5 60% 40%
Populația stabilă 8209 49,6% 50,3%

Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
După cum se poate observa în Tabelul 2, la nivelul comunei Borcea, în cadrul ultimelor
date oferite de Institutul Național de Statistică, a fost înregistrat un total de 232 de perso ane
absente, din care 46,12% sunt plecate temporar, iar în procent de 53,88% sunt plecate p entru o
perioadă nedeterminată de timp și cel mai probabil îndelungată.
În categoria persoanelor temporar prezente sunt incluși studenții, persoanele în detenție,
persoan ele înrolate în diferite activități(ex. Armată). Persoanele ce au venit din afara țării și au o
durată a prezenței de peste un an de zile sunt doar în număr de 5, la nivelul comunei Borcea.
În concluzie, la nivelul comunei Borcea bilanțul migratoriu a înre gistrat per total valori
negative, bazându -se în majoritatea perioadelor de timp în general pe plecări în afara teritoriului
și mai puțin pe sosiri, însă cu toate astea, valoarea sporului migratoriu la nivel actual nu
înregistrează un decalaj foarte mare ș i poate că acesta o să înregistreze valori pozitive datorită
numărului de sosiri posibile în viitorul apropiat, fapt bazat pe potențialul agricol al zonei.

33
5.9. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe reprezintă un caracter demografic de bază
în analiza structurii populației oricărei zone, inclusiv în cazul comunei Borcea. Necesitatea
cunoașterii acestei structuri rezultă din importanța grupelor în definirea rolului și locului fiecărei
persoane din c omună în procesul de reproducere a l popula ției, al activității socio -economice și al
organizării populației . De asemenea, n u există niciun sector de activitate ce nu e direct interesat
de cunoașterea efectivului și structur ii populației pe grupe de vârstă și sexe. (Erdeli G. &
Dumitrache L., 2006)
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe poate fi urmărită grafic prin așa numita
“piramidă a vârstelor” sau “piramidă structural ă” care de fapt reprezintă o histogramă în benzi ce
redă comparativ situația grupelor de vârstă pe cele două sexe. Analiza piramidei vârstelor ne
permite să facem aprecieri asupra vitalității populației unui teritoriu, asupra problemelor sociale
și economice ce stau în fața autorităților locale, ne ușurează compararea evoluției structurii
populației în timp, să urmărim excedentul sau deficitul de populație de un sex sau altul pe grupe
de vârstă. (Ion Vasile, 1975)
În ceea ce privește s tructura populației pe g rupe de vârstă, analiza acesteia este oferit ă de
cunoașterea ei pentru o planificare și o prognozare a forței de muncă, a activităților educaționale,
a organizării activităților de servicii, de ocrotire a sănătății populației comunei , o organizare a
unităț ilor pentru consumul populației toate acestea depinzând atât de număr ul cât și de structura
pe grad de vârstă a populației comunei . În cadrul acestei structuri se pot evidenția 3 grupe
principale: grupa tânără cu vârste cuprinse între 0-18 ani /0-20 an i, gr upa adultă cu vârste
cuprinse între 18 -65 ani/20 -65 ani, grupa vârstnică cu valori de peste 65 ani . Structura populației
pe sexe reprezintă o formulare a ponderii dintre bărbați și femei la totalul populației. Anal izând
la nivelul comunei Borcea, am consta tat că există un o arecare echilib ru între cele două sexe
astfel, pentru perioadele anal izate de mine: în anu l 1995 se înregistrau 4818 femei și 4741
bărbați, în anul 2005 se înregistrau 4499 femei și 4519 bărbați și în anul 2015 se înregistrau 4146
femei ș i 4146 de bărbați, valoare ce denotă un echilibru perfect în acest an . Piramida vârstelor
reflectă în cel mai fidel mod cronica generațiilor populației comunei Borcea, evidențiind
disproporțiile sau stabilizările din structura populației pe vârste și sexe.

34

Figura 23 : Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – Anul 1995
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Se poate observa că în anul 1995 populația vârstnică a comunei avea o pondere relativ
ridicată , însă situaț ia o să evolueze în anii următori, această valoare urmând să înregistreze o
pondere din ce în ce mai mare, această creștere fiind pusă pe seama unor factori cum ar fi
natalitatea scăzută și migrarea popu lației. Acestă tendință de creștere a numărului de persoane
vârstnice ce revin la valoarea persoanelor adulte urmează să genereze o sarcină social -economică
sporită pentru adulți. Se remarcă faptul că pentru populația comunei Borcea, oportunitățile de
munc ă în mediul urban au scăzut simțitor după căderea perioadei comuniste, aceștia preferând
sub condițiile acelor vremuri să plece în afara granițelor, de aici rezultând și faptul că în anul
1995, populația feminină înregistra un număr puțin mai mare față de populația masculină, însă în
următorii ani se vor înregistra valori echilibrate ale celor două sexe. Mișcarea migratorie rural –
urbană din acea vreme a ant renat chiar ș i populația tânără . Se remarcă faptul că în anul 1995,
ponderea populației tinere va ur ma o tendință marcantă de scădere în viitor, pusă pe seama
diverșilor factori precum scăderea natalității sau intrarea în rândul populației active. O bună parte
dintre tinerii din acea perio adă ai comunei Borc ea au preferat ca mai apoi, după terminarea
studiilor spre exemplu, să rămâ nă în centrele urbane în care s -au mutat , acest fapt influențând în
mod direct structura populației comunei Borcea la acel moment.

35

Figura 24 : Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – Anul 2005
Sursă: Prelucrare propri e pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
În cazul comunei Borcea, reducerea numărului populației tinere începând din anii 2000 –
2005 a început să îngusteze treptat baza piramidei vârstelor. Efec tele demografice și cele
economice ale acestei evoluții în cazul populației se vor resimți în viitorul apropiat și vor atrage
o serie de problematici și de schimbări la ni velul diferitelor subpopulații precum populația
școlară, populația cu vârstă fertilă, populația cu vârstă de muncă etc . În anul 2005 , la nivelul
teritoriului analizat, numărul vârstnicilor de 60 de ani și peste această valoare începe să
înregistreze creșteri semnificative în comparație cu numărul copiilor cu valori între 0 și 14 ani,
ceea ce indică viitorul unei situații demografice dezechilibrate , în condițiile în care, în viitor,
copiii din această perioadă temporală vor fi principala resursă ce va asigur a reproducerea
populației și ei vor constitui viitoarele resurse de muncă ale comunei , astfel s căderea raportului
de dependență față de populația tânără va avea în mod evident consecințe negative.

36

Figura 25 : Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Din analiza datelor preluate de pe site -ul Institutul ui Național de Statistică rezultă că
piramida cu grupe de vârstă și sexe din comuna Borcea în anul 2015 este caracteristică unei
populații îmbătrâ nite demografic. Evoluția efectivelor pe vârste și sexe indică totuși o stabilizare
a natalității și mortalității populației comunei . Datorită creșterii posibilității de reducere a
mortalității în cazul persoanelor tinere și adulte concomitent cu menținere a și stabilizarea acestei
posibilități cu efect și la persoanele cu vârstă înaintată , se explică valoare a ponderii ridicate a
populației din grupa de 65 ani și peste. Din analiza datelor prezentate în grafic rezultă că evoluț ia
descendentă a efectivului po pulației este dublată de schimbări destul de importante în structura
pe grupe de vârstă a populației. Aceste mod ificări au consecințe atât în plan social și economic,
cât și în asigurarea de servicii sociale și asigurarea cu resurse de muncă pentru viitoru l pieței
economice locale . În anul 2015 populaț ia tânără (0 -18/20 ani) înregistra cu aproape jumătate mai
puțini tineri dec ât valorile înregistrate în 1995 , numărul adulților a crescut în tot acest interval de
timp iar numărul persoanelor cu vârstă de peste 65 de ani a crescut cu 18,75 %, urmând ca
această valoare să își lase amprenta în plan ul economico -social din viitorul apropiat .

37
În ceea ce privește schimbările în structura populației pe vârste în ultimele două figuri ,
acestea evidențiază în mod evident accentuarea proce sului de îmbătrânire demografică, proces ce
o sa aibă impo rtante consecințe negative în primul rând pentru evoluția vi itoare a populației
comunei Borcea , cât și pentru problemele de natură socio -economică ce vor urma să fie suportate
de societate a din viitorul apropiat. Efectele evidente pe care le are procesul de îmbătrânire asupra
desfășurării vieții social -economice, dar și asupra perspectivelor educației demografice sunt
prezentate de rapo rtul de dependență demografică, raport între po pulația ce este definită ca fiind
dependentă, persoanele cu vârste sub 18 ani și cele de 65 de ani(sau peste 65 de ani) și populația
adultă cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani . În concluzie, se poate afirma faptul că la nivelul
comunei Borcea nu exis tă discrepanțe extrem de mari între populația tânără, adultă și cea
vârstnică, însă această îmbătrânire a populației datorată natalității scăzute (liberalizarea
avorturilor), a migrațiilor, a tinerilor din ziua de azi ce preferă să migreze în special spre centrele
urbane din apropiere sau în străinătate în căutarea unei îmbunătățiri a nivelului de trai, conduce
la o pondere scăzută în ceea ce privește populația adultă, pondere ce reprezintă practic viitorul
suport al acestei comune.
5.10. Structura socio – economică a populației
Acest tip de structură reflectă raportul dintre populație și economie cât și dintre populație
și mediul geografic, iar cele mai importante aspecte ce se urmăresc î n această privință fac
trimitere de obicei la structura populației dup ă mijloacele de existență, structura populației
active, structura populației pe categorii sociale precum și alte date cu caracter socio -economic .
(Erdeli G. & Cucu V., 2006)
La nivelul comunei Borcea populația inactivă este formată din persoane le ce se afl ă sub
limita vârste i populației active și din persoane le ce au dep ășit 18 ani dar care se află în că în
cursul pregătirii profesionale (elevi, studenți), precum și din persoanele ce au depășit limita
superioară a vârstei populației active și care nu mai obțin nici o formă de venituri proprii fiind
întreținut e de stat. În momentul de față, valoarea populației inactive înregistrează un număr
semnificativ din cauza creșterii numărului de pensionari, fapt cauza t și el de îmbătrânirea
demografică a populației. În ceea ce privește populația activă , aceasta se subdivide în populație
activă ocupată și neocupată și numărul de șomeri. În cadrul comunei Borcea, în anul 2015 s -a
înregistrat un număr de 108 șomeri , un număr de 5122 de persoane active și un număr de 3091
de persoane inactive. S -a putut observa o restrângere a număr ului de persoane active din cauza
faptului că populația ocupată este de multe ori sensibilă la m odificările socio -economice .

38

Din datele statistice reiese că mai mult de jumă tate de locuitori ai comunei Borcea se
ocupă cu agricultura în gospodării sau î n cadrul unor firme. Sectorul primar este cel mai
dezvoltat, agricultura fiind baza economiei în cazul acestei comune , sectorul secundar este
aproape inexistent deoarece nu există nici o formă de industrie, iar sectorul terțiar al serviciilor
începe să ia amploare o dată cu dezvoltarea domeniului comercial.

Figura 26 : Structura socio -economică a populației – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Naționa l de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Cei mai reprezentativi agenți economici prezenți în comuna Borcea sunt cei din
agricultură în număr de 24, apoi cei din comerț în număr de 52 și alte prestări de servicii în
număr de 14, toți aceștia însumân d o valoare de 80 de agenți economici ce acționează pe diferite
profiluri de activitate. În comuna Borcea sunt î nregistrate un număr de peste 200 de firme ce au
ca obiect de ac tivitate comerțul cu produse alimentare și nealimentare către populație, 32 de
asociaț ii agricole, din tre care 3 sunt foste I .A.S.-uri ce exploatează acum peste 8.000 ha de teren
arabil.
În ceea ce privește c alitatea locuirii, comuna Borcea numără 2799 de locuințe
convenț ionale , conform datelor din ultimul recensământ, iar indicele de locuire al acesteia este
de 2,85 persoane/locuință și densitatea populaț iei raportată la s uprafața intravilană este de 1.452
locuitori/km² . Învățământul a reprezentat unul dintre procesele de bază ale oricărei comunități și
a avut rolul de a orienta și de a consolida viziunea pentru dezvoltarea profesională și personală a
populației.

39

În comuna Borcea, conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Călărași,
în anul școlar 2015/2016, exista un liceu cu un număr total de 350 de elevi, 2 școli gimnaziale cu
clasele I -VIII cu un număr total de 427 de elevi și 4 grădinițe cu un număr de copii înscriși în
sistemul educațional preșcolar de 209. Infrastructura educațională a comunei este susținută de un
număr de 75 de cadre didactice calificate, ce a u vechime și experiență deosebită.
În ceea ce privește infrastructura de sănătate publică, în comuna Borcea există 2 cabinete
medic ale, un dispensar uman și un punct sanitar, 2 farmacii, personal reprezentat de 2 medici, 7
asistenți medicali și 4 farmacișt i. În comună nu există spitale, cel mai apr opiat fiind la distanță
relativ mică(15 km) în orașul Fetești. Din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate, majoritatea
locuitorilor comunei Borcea sunt nevoiți să parcurgă distanțe mai mari până în orașele a propiate
pentru a beneficia de servicii medicale de urgență. În ceea ce privește medicina veterinară, în
comun ă există un dispensar veterinar și o farmacie veterinară reprezentate de un medic veterinar
și de un farmacist veterinar.
În ceea ce privește infr astructura culturală, conform informațiilor furnizate de Primăria
Borcea, la nivelul comunei există în folosință 2 cămine culturale, un teatru în aer liber amplasat
în parcul central comunal, există 2 biblioteci cu un număr suficient de volume și doar 687 de
cititori activi .
5.11. Structura etnică

Figura 27 : Structura etnică – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/

40

În ceea ce privește etnia comunei Bor cea, compoziția etnică a populației analizate în anul
2015 relevă faptul că proporția majoritară este deținută de români cu un procent de 90,87%.
Etnia rromă apare și ea în compoziție însă nu înregistrează decât un procent de 0,19%, însă
aceasta e posibil să crească în viitor datorită fertilității specifice mai ridicate. Ca și concluzie, se
poate spune ca populația dominantă a comunei este cea românească și prezintă o compoziție cu
valoare redusă a altor etnii.
5.12. Structura confesională

Figura 28 : Structura confesională – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/
Religia constituie nu doar un element de referință, ci aceasta ocupă chiar un loc esențial
în exi stența unui popor sau a unei comune, în cazul de față. Credințele religioase au influențat
încă din cele mai vechi timpuri mai mult sau mai puțin, modul de viață al populației, dar și
anumite caracteri stici demografice sau sociale. Religia cu cea mai mare reprezentativitate în
cadrul comunei Borcea în anul 2015 este cea ortodoxă cu un procent de 90.52%, în timp ce
pentru 8,91 % din populație confesiun ea religioasă este nedeclarată. Se poate observa faptul că
factorul religios dominant aici este cel al ortod oxismului , acest lucru datorându -se prezenței a
trei biserici de cult creștin -ortodox în teritoriul comunei Borcea. La această componență
confesională universală se mai adaugă și adepți ai religiilor neo -protestante precum adventiștii de
ziua a șaptea(0,35 %), penticostalii(0,10%), cât și adepți ai religiei romano -catolice(0.13%).

41

5.13. Structura lingvistică

Figura 29 : Structura lingvistică – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://sta tistici.insse.ro/shop/
Limba vorbită reprezintă un alt aspect important ce trebuie luat în considerare în studiul
geodemografic al populației, aceasta constituind una dintre componentele de bază ale
naționalității sau ale etnicității, ce asigură transmiter ea culturii și menține desigur coeziunea
grupurilor umane dintr -un anumit teritoriu. Limba reprezintă o parte inseparabilă a identității
unei comunități sau a unei populații, constituind un element esențial de diferențiere etnică și mai
ales culturală. (Erdeli G. & Dumitrache L., 2006)
În cadrul comunei Borcea, se remarcă faptul că limba vorbită de majoritatea populației
este limba română ce face parte din familia limbilor indo -europene, respectiv a limbilor
romanice, fiind limbă maternă pentru 90,50% dintr e locuitorii comunei, urmată mai apoi de cele
ale grupelor etnice existente în comună cum ar fi: limba rromilor ce prezintă un număr relativ
nesemnificativ de vorbitori(3,95%) raportat la întreaga compoziție lingvistică, de fapt ca și
procentajul persoanel or vorbitoare de aromână(1,81).

42

Capitolul 6. Economia
În ceea ce privește economia comunei Borcea, conform datelor statistice rezultă că mai
mult de 50% din populația activă prezentă se ocupă cu agricultura, atât în gospodării individuale
dar mai ales în cadrul unor firme private. Din totalul de 30 .496 ha al terenului agricol, o mare
parte din acesta, mai exact 29 .826 ha este arabil și cultivat, în timp ce restul suprafețelor sunt
pășuni și terenuri viticole. Comuna Borcea prezintă un potenț ial ridicat pen tru zootehnie, iar
întinsele culturi de rapiță și floarea -soarelui permit dezvoltarea apiculturii. În comună sunt
înregistrate peste 200 de firme, care au ca obiect de activitate comerțul cu produse alimentare dar
și nealimentare către întreaga populație d in zonă, 32 de societăți din domeniul agricol, din care 3
sunt societăți bazate pe fostele I.A.S -uri și exploatează peste 8.000 ha de teren arabil. De
asemenea, comuna Borcea dispune de un mediu natural deosebit, de un potențial piscicol
important și poate să ofere momente și experiențe unice persoanelor interesate de pescuit,
vânătoare, precum și celor interesate de turism rural.
6.1. Agricultura
Forța de muncă și economia comunei Borcea , poa rtă amprenta specificului economic
dominat de sectorul primar, fi ind prepondere nt ocupat de agricultură , existența unei alte forme de
dezvoltare economică, ca de exemplu industria, nefiind prezentă în această zonă. Agricultura este
principal a ramură ce ad uce un profit î n economia comunei, datorită organizării benefice ,
potențialului natural și datorită unei instrastructuri agricole reuș ite. Producția agricolă este
orientată cu precădere spre culturile de grâu și secară (ocupă locul 2 la nivel regional), producția
de orz sau orzoaică (ocupă locul 1 la nivel regional) și p roducția de floarea -soarelui (ocupă locul
3 la nivel regional).
Organizarea terenului a rabil este o activitate complexă de amplasare a culturilor agricole,
de stabilire a asolamentelor, solelor , parcelelor (numărul și suprafaț a acestora), de amplasare a
drumurilor de exploatare, astfel încât să se creeze condiț ii optime pentr u folosirea cât mai
rațională ș i complet ă a pământului, a dotării și echipă rii tehnice. (Cândea M., Bogan E. și Simion
T., 2011)
Agricultura, activitate antropică cu suport spațial, nu depinde numai de calităț ile
suportului topograf ic (topostabilitatea acestuia), ci ș i de calitatea solului și de oferta climatică, ce
impune limite de fa vorabilitate și restrictivitate. Relieful ș i elementele climatice i nfluențează
decisiv practicarea agric ulturii și organizarea spațială a așezării, solul fiind ș i el foarte important.

43

Înveliș ul edafic al unui teritoriu este elementu l cel mai dinamic al suportului topograf ic.
Procesul de solificare este continuu, dar expl oatarea biologică , inclusiv prin plan te cultivate, este
cea care extrage selectiv substanț a mineral ă și o adaugă pe cea organică . Solul este cel mai
complex înveliș al scoarței terestre și reprezintă un organism viu cu principal a sa însuș ire,
fertilitatea. Loess -ul fiind o rocă argilo -nisipoa să de o permea bilitate mijlocie, a adus o urmă de
netezire și a aplatizat panta acestei câmpii, dar a oferit și o stabilitate, uniformizând rezistenț a
acestui teren la eroziune. Rocile predominant sedimentare, structura orizontală , pante le reduse,
expunere a însorită și supraînsorită cât și prezenț a solurilor fertile, se constituie î n elemente de
favorabilitate pentru exploatarea ș i utilizarea agricolă a terenurilor. (Apostol G., 2004)
Conform unor date furnizate de Direcția Județeană de Statistică a județul ui Călărași,
comuna Borcea are o suprafață totală de 38.582 ha dintre care suprafața agricolă însumeaza
30.496 ha și este distribuit pe anumite categorii de utilizare astfel:
– 30.496 ha suprafață agricolă utilizată : 28.641 ha suprafață arabilă ; 1.546 ha păș uni și
fânețe ; 309 ha vii și pepiniere viticole ;
– 8.086 ha terenuri neagricole : 3.204 ha păduri și altă vegetație forestieră ; 3.607 ha
ocupate de ape și bălți ; 495 ha ocupate de construcții ; 455 ha căi de comunicații ; 325
ha terenuri degradate și neproduct ive. (Strategia de dezvoltare locală a comunei
Borcea , 2015)
Figura 30 : Suprafața agricolă din comuna Borcea – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/

44

În ceea ce privește exploatările agricole organizate, c onform datelor furnizate de Direcția
Județeană de Statistică a județului Călărași, la nivelul comunei Borcea există o structură a
exploatațiilor agricole în funcție de suprafața agricolă cultivată:
– Sub 0,1 ha cultivate – sunt înregistrate 1015 exploatații;
– Între 0,1 și 0,3 ha cultivate – sunt înregistrate 746 exploatații;
– Între 0,3 și 0,5 ha cultivate – sunt înregistrate 250 exploatații;
– Între 0,5 și 1 ha cultivate – sunt înregistrate 180 exploatații;
– Între 1 și 2 ha cultivate – sunt înregistrate 75 exploatații;
– Între 2 și 5 ha cultivate – sunt înregistrate 50 exploatații;
– Peste 5 ha cultivate – sunt înregistrate 43 exploatații;
(Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea , 2015)

Figura 31 : Exploatații ag ricole din comuna Borcea, după suprafața cultivată – Anul 2015
Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică
http://statistici.insse.ro/shop/

45
În ceea ce privește numărul exploatațiilor agricole cu suprafaț a cultivate cu cereale, în
comuna Borcea, statistica indică următoarele valori: grâu comun și grâu spelta – sunt înregistrate
235 exploatații; grâu dur – este înregistrată o singură exploatație; orz și orzoaică – sunt
înregistrate 18 exploatații; ovăz – sunt înregistrate 3 exploatații; porumb – sunt înregistrate 414
exploatații; sorg – este înregistrată o singură exploatație; alte cereale – este înr egistrată o singură
exploatație. Referitor la culturile de cereal la nivelul comunei Borcea sunt menționate
următoarele suprafețe: grâu comun și grâu spelta – 9.141,85 ha; orz și orzoaică – 3.591,05 ha;
ovăz – 4,53 ha; porumb – 2.237,76 ha; sorg – 12,50 ha; alte cereale – 53,29 ha. În privința
suprafețelor cultivate cu plante industrial e la nivelul comunei Borcea, statistica specifică:
floarea -soarelui – 6.584,48 ha; rapiță – 4.649,40 ha; soia boabe – 246,28 ha; alte culturi
oleaginoase – 188,90 ha; alte plante industrial e – 102,50 ha. În ceea ce privește pomicultura se
observă din datele oferite de statistică fapt ul că la nivelul comunei Borcea, aceasta este slab
reprezentată consemnându -se următoarele: meri – 0,04 ha; peri – 0,10 ha; pruni – 0,08 ha; caiși
și zarzări – 24,20 ha; alți pomi fructiferi – 2,73 ha. Despre nivelul de mecanizare al agriculturii,
din stat istică reiese că acesta este destul de dezvoltat față de alte commune din județ, la nivelul
comunei Borcea fiind în proprietate: 160 de tractoare, 151 de pluguri pentru tractoare, 34 de
grape mecanice, 82 de semănatori cu tracțiune mecanică, 40 de mașini p entru erbicidat și
executat tratamente agricole, 86 de combinatoare, 32 de cultivatoare mecanice, 54 de combine
autopropulsate, 40 de mașini de împrăștiat îngrășăminte și alte mașini și echipamente agricole în
număr de 30. În ceea ce privește exploatările zootehnice organizate, conform datelor statistice, la
nivelul comunei Borcea, exploatațiile zootehnice organizate dețin în total următoarele efective de
animale: bovine: 113 de capete dintre care 83 sunt vaci pentru lapte, 21 sunt bovine sub 1 an și
13 bov ine între 1 și 2 ani; ovine: 247 de capete; caprine: 129 de ca pete; porcine: 1758 de capete
dintre care 174 sunt purcei până în 20 de kg și 64 scroafe și scrofițe pentru reproducere; păsări:
2355 dintre care 844 de pui, găini și cocoși pentru carne, 2054 d e găini pentru ouă, 322 de curci,
955 de rate, 396 de gâște și restul de alte păsări; cabaline: 204 de capete; iepuri de casă: 22 de
capete; 29 de familii de albine. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea , 2015)
În ceea ce privește cooperativele agricole de producție(C.A.P. -urile), în comuna Borcea
au existat 3 C.A.P. -uri: C.A.P. Pietroiu – a luat ființă în anul 1949, a avut o suprafață de 3.500 ha
de teren arabil și l -a avut ca președinte pe Mitrea Vasile; C.A.P. “23 Februarie” – Borcea,
președinte Nedelcu Constantin și C.A.P. “7 Noiembrie” – Borcea , președinte Popescu Petre,
ambele s-au înființat între 1952 – 1957 și au avut un total de 4.000 ha, constituite sub forma a 5
ferme. (Mitrea V., 2014)

46
Cu toate că sistemul agricol al comunei Borcea es te bine dezvoltat, pentru o îmbunătățire
a performanțelor economice și de mediu din sectorul agricol, este nevoie de o dezvoltare a unor
noi produse, practici , procese și b ineînțeles tehnologii, inclusiv introducerea de tehnologii cu
caracter ecologic cu e misii reduse de carbon. Se recomandă cooperarea între sectorul agricol, cel
alimentar și cel forestier și crearea unor grupuri operaționale ce au posibilitatea să reunească
agricultorii, cercetătorii, întreprinzătorii din sectorul agricol, cel alimentar și al altor servicii.
Formarea de grupuri de producători locali poate reprezenta clar o soluție pentru formarea unor
exploatații agricole de dimensiuni mai mari. Cheltuielile de producție pot fi și ele reduse prin
achiziționarea în mod comun a unora dintre u tilaje și resursele necesare pentru desfășurarea
activității agricole. Crearea de parteneriate pentru înființarea centrelor de colectare, prelucrare și
valorificare a producției agricole reprezintă o măsură ce ar încuraja populația activă în
agricultură să investească în modernizarea sistemului de exploatații. În acest mod, o atenție
sporită trebuie acordată certificării produselor tradiționale, creării lanțului de producător pentru
produse ecologice și rețele de comercializare și promovarea produselor agri cole pe plan local și
de ce nu, chiar international. Comuna Borcea deține în prezent o piață agro -alimentară ce are o
suprafață de 80 m ². (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea , 2015)
Ca și concluzie, agricultura comunei Borcea reprezintă o ramur ă economică de bază, dar
cu toate acestea, sistemul agricol de aici ar putea să înregistreze în mod cert niște creșteri și
automat niște schimbări prin intermediul unor activități prioritare, cum ar fi sprijinirea înființării,
consolidării și chiar restruc turării unor ferme prin investiții în tehnologie modernă și performantă
(sistem de irigare mai eficient), prin utilizarea de materiale biologice de bună calitate, prin
dezvoltarea unor produse agricole ecologice în cadrul fiecărei ferme, prin reabilitarea plantațiilor
pomicole și viticole, prin stimularea parteneriatelor și rețelelor de producători agricoli pentru o
promovare pe piețele locale a unor produse ecologice, certificarea produselor agricole și crearea
unor brand -uri unice, prin certificarea produ selor tradiționale și comercializarea lor pe plan local
și chiar international, prin acțiuni de consiliere și de formare profesională a agricultorilor despre
oportunitățile agricole (cerințele UE) și despre accesarea fondurilor europene pentru noile
persoa ne ce doresc să devină fermieri și nu în ultimul rând, prin gestionarea și prevenirea
riscurilor existente la nivelul exploatațiilor.

47
6.2. Infrastructură. Servicii. Comerț
În ceea ce privește amenajarea și echiparea teritoriului comunei Borcea, aceasta
beneficiază în acest moment de o infrastructură de un nivel mediu de dezvoltare și este în
continuare într -un proces de schimbare, urmând să se producă anumite evoluții în cadrul
anumitor aspecte.
Spre exemplu, despre infrastructura rutieră, conform datelo r oferite de către
compartimentul de specialitate din cadrul primăriei Borcea, am aflat că rețeaua rutieră este
compusă din:
– Șoseaua DN3B(Călărași -Feteși) ce se întinde pe o lungime de 9 km pe teritoriul
comunei și este permanent asfaltată și se prezint ă în stare foarte bună;
– Șoseaua DJ308A este de asemenea asfaltată și se află în stare bună;
– Străzi interioare cu o lungime totală de 45,54 km ce sunt asfaltate, din piatră spartă sau
pământ, însă acestea nu se pr ezintă într -o stare perfectă . În ultim a perioadă, a început derularea
unui proiect de asfaltare a celor 45 de km de străzi interioare, acest proiect expunând până în
acest moment rezultate satisfăcătoare, o bună parte din străzile interioare principale fiind acum
asfaltate.
În cadrul infrastru cturii tehnico -edilitare (energie electrică, termică și regenerabilă, rețea
de gaze etc.), o bună parte din populația comunei Borcea folosește în prezent apa din surse
subterane ce nu sunt în totalitate niște surse sigure din punct de vedere sanitar, fiind posibil
expuse unei poluări din diverse surse. Apa potabilă pentru gospodăriile din această comună este
asigurată de către compania Raja Constanța, iar livrarea apei către consumatori se face prin
intermediul unei rețele de distribuție noi de 45 de km. De asemenea, în acest moment comuna
Borcea nu dispune de niciun fel de rețea de canalizare . Cât despre alimentarea cu energie
termică, încălzire centrală și rețeaua de gaze, conform datelor statistice, locuințele ce beneficiază
de încălzire centrală termică proprie reprezintă doar 2,54% din procentajul total de locuințe,
restul folosin d ca sursă de încălzire lemnul . Comuna este alimentată electric de posturile de
transformare aeriene din zonă, de aici fiind alimentate toate locuințele, dotările și serviciile
existente, puterea posturilor de transformare fiind diferită în funcție de consumatorii din
apropierea acestora. Din totalul de locuințe înregistrate la nivelul comunei Borcea, 95% (2647 de
locuințe) sunt conectate la rețeaua de alimentare electrică. (Stra tegia de dezvoltare locală a
comunei Borcea, 2015)

48
În general, infrastructura de telecomunicații a com unei Borcea este bine dezvoltată,
gradul de acoperire al telefoniei mobile fiind în continuă creștere datorită expansiunii tehnice a
acestui sistem de tel ecomunicație. Conexiunea la Internet a fost dintotdeauna bine dezvoltată,
este folosită atât de mediul public, de consumatori casnici cât și de consumatorii din mediul de
afaceri și este în special asigurată de către o firmă specializată în servicii de Int ernet prezentă în
comuna Borcea. Serviciile poștale sunt asigurate ca de obicei de furnizorul național(Poșta
Română), iar complementar există firme de curierat ce asigură servicii rapide pe raza comunei
Borcea, cu toate că nu există încă un centru de colec tare în localitate.
Despre activitățile economice ale zonei, am aflat că principalele activități economice și
investiții existente se bazează pe cultivarea plantelor, depozitarea și comercializarea produselor
agricole și creșterea animalelor . În ceea ce pr ivește facilitățile oferite altor investitori de către
administrația comunei Borcea, se numără existența rețelei de apă potabilă și rețeaua de curent
electric, dar și terenurile pentru construcții civile sau sub alt scop ce se pot achiziționa la prețuri
avantajoase.
În urma analizei domeniului de activitate al firmelor înregistrate în comuna Borcea,
există un număr de 84 de societăți comerciale având împreună un număr de 180 de angajați iar
cifra de afaceri generată de societățile de pe întreaga rază a com unei Borcea este de 38.155.127
de lei. Dintre societățile comerciale înregistrate în comună, cele mai semnificative sunt:
Agrofulvia SRL, Agroserv Borcea SRL, Filip Construct SRL, Crismetal SRL, Traks Plant SRL,
Sims SRL, Nelfeny SRL, Microservice SRL, Fan Vio Rod SRL; toate acestea însumează un
număr de 95 de salariați și o cifră de afaceri de peste 26 de milioane de lei. În localitatea Borcea,
microîntreprinderile constituie o majoritate absolută în ceea ce privește mediul de afaceri și au
un rol decisiv din punct de vedere economic pentru dezvoltarea zonei, deși se confruntă și ele cu
diverse probleme și se află într -o continuă căutare de soluții pentru creșterea competivității și
crearea unui mediu propice de afaceri. Categoria întreprinderilor micro, mi ci și mijlocii(IMM)
este formată din întreprinderi ce angajează mai puțin de 250 de persoane și au o cifră de afaceri
anuală netă de maxim de 50 de milioane de euro sau dețin active totale de până la 43 de milioane
de euro. IMM -urile joacă un rol fundament al în economia comunei Borcea, ele reprezentând o
sursă de abilități antreprenoriale, inovare și mai ales de creare de locuri de muncă pentru
populație. (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea , 2015)

49
Tabel 3: Firmele din comuna Borcea, după dome niile de activitate
Nr.
crt. Cod
CAEN Domeniul de activitate Nr.
firme
1. 4711 Comerț în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse alimentare, băuturi și tutun 28
2. 0111 Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor
prod ucătoare de semințe oleaginoase 9
3. 0161 Activități auxiliare pentru producția vegetală 5
4. 4120 Lucrări de construscție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 5
5. 5630 Baruri și alte activități de servire a băuturilor 5
6. 4941 Transporturi ru tiere de mărfuri 4
7. 0220 Exploatare forestieră 3
8. 4719 Comerț cu vânzare predominantă de produse nealimentare 3
9. 0210 Silvicultura și alte activități forestiere 2
10. 1071 Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie 2
11. 4645 Comerț al produselor cosmetic și de parfumerie 2
12. 4673 Comerț al materialului lemnos, de construcție și a celor sanitare 2
13. 0145 Creșterea ovinelor și caprinelor 2
14. 0150 Activități în ferme mixte 2
15. 1623 Fabricarea elementelor de dulgherie și tâmplărie pentru construcții 2
16. 2020 Fabricarea pesticidelor și a altor produse agrochimice 1
17. 7111 Activități de arhitectură 1
18. 7500 Activități veterinare 1
19. 6110 Activități de telecomuncații și rețele prin cablu(TV, Internet etc.) 1
20. 7112 Activități de inginerie și consultanță tehnică 1
21. 7311 Activități ale agențiilor de publicitate 1
22. 4762 Comerț al ziarelor și articolelor de papetărie 1
23. 3811 Colectarea deșeurilor 1
24. 6831 Agenții imobiliare 1
25. 4621 Comerț cu cereal, semințe, furaje și tutun neprelucrat 1

Sursă: Prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de Primăria Comunei Borcea

50
6.3. Turism – Potențial ul turistic
Pe teritoriul comunei Borcea, nu există nici un fel de activitate turistică propriu -zisă,
organizată și nici un fel de dotare cu caracter turistic. Cu toate acestea, comuna dispune de un
potențial turistic deosebit, principalul obiectiv turistic fiind dat de Brațul Borcea. Imaginea sa de
ansamblu este impresionantă, are o capacit ate de revărsare destul de mare, Brațul Borcea fiind
unul dintre brațele navigabile ale Dunării, prin această zonă trecând anual sute de vase
comerciale și nu numai. Acest peisaj se recomandă ca fiind unul dintre cele mai pitorești din
regiunea de Sud a ță rii, având ostroave deosebite, liniștite și împădurite în care se regăsește o
faună variată.
În această parte sudică a țării , Dunărea curge separat pe două brațe: Brațul Borcea pe
partea de Vest ce se află în contact cu Câmpia Dunării și Brațul Măcin ( denu mit și Dunărea
Veche) în E st, în contact direct cu Dobrogea; între cele două brațe se află un ostrov sub
denumirea de Balta Borcei sau Balta I alomiței. Cu mult timp în urmă, acesta a fost o zonă umedă
foarte întinsă cu grinduri, lacuri, bălți și mlaștini, iar azi, în această zonă ce a fost transformată în
cea mai parte în teren agricol ca urmare a politicii de dezvoltare agrară a României din anul
1960 , mai găsim doar în afara digurilor pâlcuri de păduri de luncă unde domină sălcii le și
plantații le de plopi , stufărișuri, dar și zone mlăștinoase. Despărțirea dintre cele două brațe ale
Dunării se face la circa 5 km în amonte de Călărași, iar reunirea brațelor se produce la 6 km în
aval de Hârșova. Brațul Borcea preia doar 10% din debitul de apă al fluviului , iar Brațul Măcin
preia restul de 90% din debit, de aceea navele de tonaj mare utilizează cursul Brațul ui Măcin,
astfel Brațul Borcea este mai puțin răscolit de către circulația navelor fluviale și permite crearea
unei faune extraordinare. Debitul Brațului B orcea în dreptul comunei Borcea este de obicei
crescut în mod considerabil, cu până la 61%, deoarece primește apele unui alt braț intermediar
mai mic numit sau Brațul Rău , în aval din comuna Unirea din același județ . Brațul Borcea este
destul de sinuos, și are o lungimea de circa 70 de km, iar albia sa are o lățime de aproximativ
300-450 m. Brațul Borcea este acum o zonă protejată și a fost declarată Arie de Protecție
Specială Avifaun istică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007, ce face referire
la declararea tuturor ariilor ce au ca scop protecția avifaunistică ca și parte integrantă a rețelei
Natura 2000, o rețea ecologică europeană . Întreaga arie se întinde pe o s uprafață totală de 13.097
ha, situl Brațul Borcea (februarie 2013) este acum protejat printr -o Convenție Ramsar fiind
o zonă umedă de importanță internațională . (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea,
2015)

51
Peisajul acestei zone persistă și a fost de scris chiar și în scrierile unor mari biologi. Spre
exemplu, î n cartea “Regiunea inundabilă a Dunării ” apărută în București la Instit utul de Arte
Grafice Carol Göbl în anul 1910, în volum ul de 318 pagini, la paginile 16 -17, Grigore Antipa a
scris: “De la G ura Borcei până la Piua Petrei, Dunărea se separă în două brațe și formează
Insula Borcea. Aceste brațe cuprind între ele o zonă inundabilă mare de 80.125 ha , ce este
separată în două printr -un canal transversal denumit “Râul”. (…)Î n această regiune este o serie
de bălți cu o s uprafață de 7.437 ha luciu de apă în epoca apelor mici, dintre care unele din ele
sunt mai mari ca: Lacul Ca bălul, Ezerul Iorga , Ezerul cu Butuci, Ezerul mare, Pârlitura etc.
Partea de jos a acestei regiuni este drenată de o mare gârl ă numită Săltava, ce în ultimii ani a
dat o recoltă foarte mare de pește.” . În comparație cu acele vremuri, pot spune că valoarea
acestei biodiversități a scăzut considerabil, deoarece zona nu a fost protejată sub nici o formă
pentru o lungă perioadă de ti mp.
Zona este extrem de importantă deoarece este un habitat perfect pentru păsări și
adăpostește grupuri foarte mari în timpul sezonului de reproducere al acestora, cât și populații
nordice de păsări ce apar de obicei în timpul iernii, tocmai de aceea a pr imit titlul de Situl Natura
2000 ROSPA0012 Brațul Borcea. Pe teritoriul sitului Brațului Borcea a fost identificat un număr
de 34 de specii de păsări ce au un interes conservativ la nivel european. Cu mici excepții, unele
specii de păsări p entru care Brațu l Borcea a fost declarat sit, se găsesc în acest moment într-o
stare de conservare destul de bună sau chiar excelentă, așa c um este cazul codalbului sau în cazul
dumbrăvencei. Situl este extrem de important pentru grupurile cuibăritoare ale unor specii de
păsări periclitate, spre exemplu rața roșie ( în număr de 100-120 de perechi) sau cele extrem de
rare, așa cum e gaia neagră ( în număr de 3-4 perechi). Brațul Borcea este situat fix pe traseul
estic de migrație al păsărilor și este folosit de obicei în perioadele de pasaj ca loc pentru hrănire
și odihnă pentru un număr mare de exemplare de barză neagră, de barză albă, chiră de baltă ,
țigănuș , chiră mică, chirighiță neagră, chirighiță cu obraz alb , piciorong , fluierar de mlaștină,
cioc-întors , gârliță mare și alte numeroase specii de rațe. Pe timpul iernii, atât în zonele umede
cât și în zonele cu suprafață agricolă din interiorul acestui sit sau din proximitatea sa, reprezintă
niște habitate extrem de importante pentru hrănirea , cât și pentru odihna unui numă r mare de
gâște cu gât roșu. De asemenea, această zonă este un loc de iernare pentru grupuri mari de
cormorani mic i, dar și pentru gârlițe mari. De asemenea, existența acestor culturi și apropierea
lor de habitatele păsărilor acvatice, determină ca această zonă să reprezinte unul dintre cele mai
importante cartiere de iernare pentru gâsca cu gât roșu, o specie nordică ce este periclitată și care
apare aici în număr relativ mic . (Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)

52
Brațul Borcea este folos it ca loc de iernat de către mulți cormorani deoarece sunt foarte
atrași de multitudinea piscicolă variată a acestui sit, ce uneori îngheață complet, însă acest lucru
se întâmplă doar în iernile foarte reci. Multitudinea de gâște din zonă, la care se adaug ă și
stolurile de rațe de specii variate, cât și peștele, determină ca acest sit să devină un loc de iernare
pentru un număr infim de exemplare a unei păsări răpitoare, una dintre cele mai mari din țara
noastră, mai exact Codalbul (Haliaeetus albicilla). D eoarece pe marginile Brațului Borcea s -au
conservat anumite zone cu pâlcuri de pădure, sunt incluse și ele în acest sit și se întind pe o bună
parte din suprafața acestuia, fiind formate din zăvoaie și lunci de plop și de ulm, cât și mai multe
specii de s alcie și de răchită, explicând în mod cert prezența unor păsări în lista de interes
conservative(protective) a unor specii ce frecventează habitatul forestier, așa cum sunt:
ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură, sfrânciocul cu frunte neagră, sfrânciocu l roșiatic și silvia
porumbacă. Tot în acest habitat, în copacii foarte bătrâni aflați departe de orice prezență umană,
își fac cuib două perechi de uliu cu picioare scurte, câteva perechi de gaie neagră, cât și perechile
de codalb menționate mai sus. Tot în a ceastă zonă s -au stabilit și câteva perechi de vânturei de
seară, o specie de păsări periclitată de răpitorii diurni ce cuibăresc colonial și se hrănesc pe
pajiștile din apropiere sau în culturile agricole. Alte specii de răpitoare prezente în acest sit ce se
cuibăresc de obicei în arbori și în arbuști sunt: șoimul rândunelelor, vânturelul roșu, șorecarul
comun, ciuful de pădure, uliul și ciușul. Cormoranii folosesc ca suport pentru cuiburile lor,
vegetația forestieră ce nu este foarte înaltă, ce se află de obicei în vecinătatea apei și cât mai
departe de locurile frecventate de prezența umană. În aceeași modalitate procedează și mai multe
specii de stârci întâlnite aici: stârcul de noapte, stârcul galben, stârcul cenușiu, lopătarul,
țigănușul și egreta mica . Locul de cuibărit al stârcului pitic, al crestețului cenușiu, al buhaiului de
baltă, dar și teritoriul de vânătoare și cel de reproducere pentru perechile de erete de stuf, este
reprezentat de zonele cu stuf mai înalt. Printre multitudinea de păsări de t alie mică ale acestui sit,
pe lângă numeroasele specii de pițigoi, lăcari și pitulici, se numără chiar și pescărașul albastru,
ce își sapă de obicei cuibul în malurile înalte ale Brațului Borcea. Prigoriile și lăstunii de mal
cuibăresc și ei tot în aceste depozite de loess, uneori fiind prezentă și dumbrăveanca în perechi
izolate însă, aceasta fiind o specie ce s -a conservat excelent în acest sit. Toamna, după
terminarea unei perioade de reproducere, se adună și staționează aici pentru a își forma grupuri
de migrație: barza albă, barza neagră și țigănușul. Tot aici se mai poate observa: piciorongul,
fluierarul de mlaștină, ciocîntorsul, pescărușul, chira mica și chira de baltă, chirighița neagră și
cea cu obraz alb. Uneori, câteva stoluri de pelicani comuni frecventează situl pentru hrănire sau
doar pentru repaus, acest moment petrecându -se de obicei înaintea perioadei de migrație spre
cartierele sudice de iernare, sau alteori în timpul primăverii, la întoarcerea din perioada de
migrație. (Strategia de dezvol tare locală a comunei Borcea, 2015)

53
Din păcate, cu toate că această zonă este în mod normal o arie protejată, habitatul acestor
păsări este de multe ori afectat din cauza unor serii de motive, spre exemplu: se îndepărtează
stuful pentru a se extinde supraf ața agricolă sau pentru a se mări marginea apei pentru
desfășurarea activităților de pescuit, se arde miriștea , se utilizează pesticide și îngrășăminte în
agricultură etc. Brac onajul, lucrările forestiere, distrugerea cuiburilor păsărilor și deranjarea
acestora în timpul cuibăritului, toate au niște efecte negative majore directe asupra anumitor
specii pentru care Brațul Borcea a fost desemnat sit . Pentru ca turismul din zonă să se desfășoare
în termeni normali și ca situl Brațului Borcea să benefiecieze de o protecție și de o administrare
corectă, sunt necesare anumite panouri și sem ne de avertizare și de atenționare, sunt necesare
panouri de informare și orientare în spațiu, de hărți, de un centru de informare și de vizitare, de
amenajări speciale pentru o bservare a habitatelor, de trasee turistice, tematice și nu numai.
Dacă în cadrul comunei Borcea, potențialul turistic natural este unul fabulo s, cel antropic
nu este atât de încărcat. În ceea ce privește monumentele istorice, doar două obiective din
comun ă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca fiind monumente de
interes local, ambele fiind clasificate ca monumente pentru arhitectura lor, ambele aflându -se în
fostul sat Pietroiu, astăzi în teritoriul comunei Borcea: “Casa cu po lată” ce datează de la sfârșitul
secolului al XIX -lea și Casa “Nicu Apostol” ce datează din 1934, fiind introdusă în anul 2004 pe
lista monumentelor istorice de către Ministerul Culturii și Cultelor – Institutul Național al
Monumentelor Istorice. Alte punc te de interes turistic ar putea fi reprezentate de către bisericile
din comună, mai exact: Biserica “Sfântul Nicolae ” ce a fost construită între anii 1910 -1914 cu
ajutorul comunității; Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae ” – Parohia Borcea I, ce datează din 19 11 și
domină prin dimensiunile sale remarcabile, este situate în centrul comunei și aduce o notă de
sobrietate în peisajul local; Biserica “Sf ântul Ioan Botezătorul ” – Parohia Borcea II, aceasta este
prima biserică ce a fost construită în comuna Borcea pe locul unei foste bisericuțe din lemn,
dateaza din anul 1868, este construită din cărămidă, în formă de corabie și a fost pictată de către
pictorul bisericesc Ristea Nicolae în tehnica fresco și se păstrează în stare bună . (Strategia de
dezvoltare locală a comunei Borcea, 2015)
În concluzie, pot susține faptul că m ulți turiști ar putea să viziteze comuna Borcea, în
special pentru posibilitățile de pescuit și cele de vânătoare, dar și pentru posibilitățile de relaxare
prin intermediul plimbărilor pe Brațul Bo rcea sau prin pădurile din proximitatea comunei.
Comuna Borcea poate fi integrată în mod evident în cadrul așezărilor rurale peisagistice, ce ar
putea să dezvolte un turism de sejur pentru amatorii de liniște și de plimbări într -un peisaj unic.
Comuna Bor cea beneficiază de un cadru natural deosebit și de o poziție geografică oarecum
izolată de centrele urbane aglomerate și chiar și de marile rute de circulație.

54
Aici turiștilor le -ar putea fi oferite servicii de cazare și masă în condiții autentice săteșt i,
cu mobilier vechi, decorul și lenjeria în stilul popular, meniurile tradiționale în special bazate pe
carnea de pește servite în veselă și cu tacâmurile specifice zonei(farfurii și străchini din ceramică
sau lut și linguri de lemn). O dezvoltare a agrot urismului în zonă ar exercita o influență
complexă asupra mediului extern (economico -social, cultural), dezvoltarea sa punându -și
amprenta și asupra nivelului general de dezvoltare al comunei. Unele meșteșuguri s -au transmis
de-a lungul vremii și își păstr ează și în ziua de azi tainele, într -o oarecare măsură, cum ar fi:
cioplitul pietrei și cioplitul lemnului, uscarea și conservarea fructelor, dar există totuși și
meșteșuguri ale căror procese au evoluat și s -au modernizat, cum ar fi prelucrarea pieilor sa u
prelucrarea fierului. Comuna este situată într -o incintă îndiguită și oferă în mod cert multiple
variante de relaxare specifice, ce ar putea fi însoțite de niște servicii gastronomice inedite. Pe
malul stâng al Brațului Borcea, paralel cu ieșirea din com ună, se află o pădure deosebită, iar în
apropierea acesteia, în mijlocul Brațului Borcea se află o insulă cu o plajă spectaculoasă care, în
viitor ul apropiat urmează să fie amenajată special pentru a oferi populației comunei și
eventualului flux turistic, un punct de agrement și de petrecere a timpului liber.
În ceea ce privește starea economică a zonei, la nivelul comunei Borcea, terenurile
arabile și pășunile constituie singurele surse naturale de venit. Potențialul economic, cât și
structurile economic e existente pentru valorificarea acestuia sunt modeste și dominant agricole,
iar acest fapt îi conferă comunei Borcea un suport oarecum redus de dezvoltare în perspectivă.
Această situație se amplifică din cauza statutului acestei localități într -o zonă de scrisă cu anumite
disfuncționalități de tip demografic și economico -social, din care rezultă sau prin intermediul
căreie se explică fenomenul de îmbătrânire și de sărăcire a populației. Potențialul economic
actual al comunei Borcea este predominant agricol , cel mai mare procentaj al populației
beneficiază de locuri de muncă în cadrul exploatațiilor agricole particulare. Poziția sa
geografică, cât și condițiile naturale de care dispune această comună au constituit dintotdeauna
niște avantaje evidente pentru un viitor veritabil pentru întreaga populație a zonei. Câmpul, cu
solurile sale extrem de fertile, oferă posibilitatea unor producții agricole extraordinar de mari, în
special în anumite condiții ale unor agrotehnici moderne și a irigării terenurilor. Brațul Borcea ș i
balta în sine, a reprezentat întotdeauna un punct forte pentru oamenii acestei comune. Ea a oferit
populației resursele necesare supraviețuirii, cum ar fi: peștele, vânatul și pădurile de luncă.
Pescuitul si vânătoarea se practică în această zonă în mod normal, legal și rațional. Pădurile din
apropiere, ce aparțin Ocolului Silvic Călărași, constituie o importantă resursă de materie și o
importantă sursă de combustibil pentru populația locală. Toți acești factori reflectă pe scurt
potențialul economic al comunei Borcea și posibilitățile sale de dezvoltare în viitor.

55
Capitolul 7. Probleme sociale

Ghid de interviu (anchetă socială ) privind calitatea vieții și probleme le sociale din comuna
Borcea, aplicat în anul 2017.
Acest ghid de interviu(anch etă socială ) reprezintă un set formalizat de întrebări și a fost
proiectat pentru a genera anumite date necesare pentru studiul de față, în scopul unei cercetări. A
fost creat și adaptat conform caracteristicilor respondenților, vize ază populația comunei B orcea,
are elemente specifice și este alcătuit atât din întrebări închise cât și din întrebări deschise simple
sau prin care se solicită subiectului un suport pentru răspunsul oferit. Interviul a fost testat pe un
set de 30 de persoane (10 tineri, 10 adulți și 10 persoane adulte -vârstnice) și în continuare vă este
prezentat conținutul, variantele de răspuns și re zultatele acestuia :

1. Care este vârsta dumneavoastră ?
Sub 20 de ani Între 20 – 40 de ani Între 40 – 60 de ani Peste 60 de ani
10 persoane 10 per soane 7 persoane 3 persoane

2. Care este sexul dumneavoastră ?
Masculin Feminin
19 persoane 11 persoane

3. Ce ocupație aveți ?
Elev/Student Angajat/Salariat
Șomer/Casnic/Fără loc de muncă
Antreprenor
Pensionar

11 persoane 14 persoane 1 persoan ă 1 persoană 3 persoane

4. Ce nivel de studii ați absolvit ?
Studii primare Studii medii(liceu/postliceal) Studii superioare(universitare) Fără studii
2 persoane 18 persoane 10 persoane 0 persoane

5. Din moment ce locuiți în comuna Borcea, sunteți mul țumit/ă de propria locuință ?
Foarte nemulțumit/ă Nemulțumit/ă Relativ mulțumit/ă Mulțumit/ă Foarte mulțumit/ă
0 persoane 2 persoane 7 persoane 13 persoane 8 persoane

56
6. Dețineți un loc de muncă în comuna Borcea ? În caz afirmativ, menționați locul de
muncă sau domeniul :
Da – 10 persoane Nu – 20 persoane
1. Salon de înfrumusețare
2. Birou de arhitectură
3. Comerț cu instrumente și produse agricole
4. Primărie – impozite și taxe
5. Firmă cu prestări de servicii agricole
6. Firmă cu prestări de servicii agricole
7. Firmă cu prestări de servicii agricole
8. Firmă cu prestări de servicii agricole
9. Domeniul alimentării populației cu apă potabilă -RAJA
10. Primărie – direcția de evidență a persoanelor

7. Câți dintre cunoscuții dumneavoastră dețin un loc de muncă în comuna Borcea ?
0 – 25 % dintre
cunoscuți 25 – 50 % dintre
cunoscuți 50 – 75 % dintre
cunoscuți 75 – 100 % dintre
cunoscuți
2 persoane 7 persoane 14 persoane 7 persoane

8. Vă considerați mulțumit/ă de locul dumneavoastră de muncă din comuna Borcea ?
Foarte nemulțumit/ă Nemulțumit/ă Relativ mulțumit/ă Mulțumit/ă Foarte mulțumit/ă
0 persoane 1 persoană 3 persoane 4 persoane 2 persoane

9. Există persoane în familia dumneavoastră care sunt plecate sau obișnuiesc să plece în
străinătate ?
Da – 5 persoane Nu – 25 de persoane
Unde ? Perioada de timp ? Scopul?
1. Spania 2 ani și jumătate Loc de muncă
2. Germania 4 ani Job bine plătit
3. Belgia ½ (jumătate) de an Job nou
4. Italia 7 ani ani Job stabil
5. Olanda 1 an Studii super ioare

57
10. Cunoașteți alte persoane din comuna Borcea care au efectuat un proces similar de
emigrație ?
Da – 23 de persoane Nu – 7 persoane

11. Practicați navetismul ?
Da – 4 persoane Nu – 26 persoane

12. Cât timp parcurgeți până la cea mai apropiată zonă de aprovizionare ?
Aproximativ 5 minute Între 5 – 10/15 minute Peste 15 minute
21 de persoane 9 persoane 0 persoane

13. Ați întâmpinat probleme cu apa potabilă ?
Da – 2 persoane Nu – 28 persoane

14. Sunteți mulțumit/ă de infrastructura rutieră( străzile interioare) din comuna Borcea ?
Foarte nemulțumit/ă Nemulțumit/ă Relativ mulțumit/ă Mulțumit/ă Foarte mulțumit/ă
0 persoane 2 persoane 21 persoane 7 persoane 0 persoane

15. Ce notă(1 – 10) ați acorda serviciilor medicale/sociale/culturale/educa tive din comuna
Borcea ?
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 pers. 0 pers. 0 pers. 1 pers. 5 pers. 6 pers. 13 pers. 4 pers. 1 pers. 0 pers.

16. Cum considerați serviciile de siguranță și de securitate din comuna Borcea ?
Nesatisfăcătoare Foarte puțin
satisfăcătoare Relativ
satisfăcătoare Satisfăcătoare Foarte
satisfăcătoare
0 persoane 0 persoane 8 persoane 13 persoane 9 persoane

58
17. Considerați că există suficiente posibilități și spații de agrement pentru petrecerea
timpului liber?
Da – 8 persoane Nu – 22 persoan e

18. Vă considerați mulțumit/ă în ceea ce privește calitatea vieții din comuna Borcea ?
Foarte nemulțumit/ă Nemulțumit/ă Relativ mulțumit/ă Mulțumit/ă Foarte mulțumit/ă
0 persoane 5 persoane 17 persoane 7 persoane 1 persoană

Acest interviu semistr ucturat a fost creat pentru a evidenția atât avantajele cât și
dezavantajele zonei de studiu, a fost ușor de înțeles și respondenții au fost în cunoștință de cauză
și nu există nici o formă de distorsionare a răspunsurilor. Prin intermediul acestui ghid de
interviu, am urmărit obținerea unor informații ce prezintă statutul uman în comuna Borcea,
funcționalitatea acestei localități, calitatea vieții și am reliefat câteva dintre aspectele cu care se
confruntă locuitorii comune i. De asemenea, în urma acestei a nchete se poate încerca o rezolvare
și o dezvoltare a calității vieții din cadrul comunei.
În urma analizei, evaluării și tratării variantelor de răspuns, nu am identificat o serie
majoră de aspecte dificile de ordin social. În general, persoanele rezident e beneficiază de un loc
de muncă(majoritar în agricultură) în cadrul acestei comune și sunt mulțumiți de acesta, la fel și
de locuința lor. Toate persoanele au avut sau au acces la educație și sunt absolvenți ai unei
anumite categorii de studii. Cu toate a cestea, în ceea ce privește procesul de emigrație, în
comuna Borcea se înregistrează un număr important de locuitori ce sunt plecați în afara
granițelor țării din diverse motive . Navetismul este practicat în special de tinerii ce studiază în
centrele urban e din apropiere, cât și de adulții ce beneficiază de un loc de muncă în orașele din
proximitatea comunei Borcea. Referitor la infrastructura și serviciile acestei localități, oamenii
sunt relativ mulțumiți, cu toate că situ ația actuală necesită schimbări î n ceea ce privește aceste
aspecte. În concluzie, pot susține faptul că la nivelul comunei Borcea, calitatea vieții este relativ
satisfăcătoare, iar populația nu este influențată puternic de probleme sociale de ordin major.

59
Concluzie
Lucrarea – Studiu de geografie umană al comunei Borcea, județul Călărași , reprezintă o
abordare destul de complexă a unor subiecte ce reliefează actualele aspecte ale unei comune din
zona de câmpie, de la primele ei urme din istorie și faz ele sale de populare, până la
transfo rmările și metamorfozările de ordin structural, atât socio – economic, geodemografic, cât
și din perspectiva dinamicii vieții comunei Borcea în plan general. Fiecare element abordat în
fiecare capitol a fost analizat cu atenție, iar în urma acestui studiu elaborat, am desprins o serie
de aspecte ce definesc, conturează și stabilesc cu precizie forma și dezvoltarea structurii umane
din cadrul spațiului geografic al comunei Borcea.
La sfârșitul cercetării acestei lucrări, pot susține faptul că zona studiată d eține o poziție
geografică favorabilă dezvoltării, din punct de vedere al așezării spațiale, comuna aflându -se în
apropierea unor axe de circulație puternic ancorate în timp. De asemenea, cadrul natural
constituie suportul perfect pentru dezvoltarea activi tăților rurale specifice, acest aspect fiind un
element favorabil pentru dezvoltarea laturei agricole, deci implicit cea economică, dar reprezintă
un avantaj și pentru dezvoltarea spațială și socială a acestei așezări umane. Din punct de vedere
al caracter isticilor geodemografice, potențialul uman al comunei Borcea este în regres, efectivul
populației o să înregistreze o evoluție descendentă, natalitatea este din ce în ce mai scăzută,
mortalitatea generală înregistrează un ritm de creștere, la care se adaug ă o degradare continuă în
ceea ce privește structura pe grupe de vârstă și sexe, din cauza unui grad destul de accentuat de
îmbătrânire a populației. Specificul economic al comunei Borcea este predominant agricol și are
caracter extensiv, sectorul privat a gricol generând o mare parte din locurile de muncă ale zonei,
de asemenea comerțul sub diferite forme înregistrează și el o dezvoltare continuă. În ceea ce
privește interacțiunea activităților din acest spațiu rural cu componentele mediului natural, se
poate observa că există o serie de dezechilibre. Cu toate că zona prezintă un potențial turistic
excepțional și o mare parte din arealul aferent Brațului Borcea este protejat prin lege având
caracter de sit, comuna Borcea nu dispune de o infrastructură turist ică, însă acest aspect
reprezintă unul dintre obiectivele ce pot și vor să fie atinse în viitorul apropiat. În urma analizei
calității vieții și a problemelor de ordin social, răspunsurile identificate în cadrul interviului
evidențiază faptul că populația comunei Borcea este relativ mulțumită de infrastructura și
serviciile localității și nu s -a reliefat nici o serie majoră de aspecte susceptibile negative. Cu toate
acestea, schimbările demografice vor constitui o preocupare din ce în ce mai intensă la nive l
local, iar amploarea situației actuale ar trebui să dirijeze spre niște factori de decizie pozitivi.

60
Bibliografie
Cărți și articole :
1. Antipa, G. (1910), Regiunea inundabilă a Dunării , pag. 16 -17, Institutul de Arte Grafice
Carol Göbl, București.
2. Apostol, G. (2004), Câmpia Most iștei-Studiu de geografie rurală , Editur a CD Press ,
Bucureș ti.
3. Băcănaru, I. (1967), Așezările omenești în sectorul Văii Dunării dintre Olt, Balta
Ialomiței în secolele XV -XIX, Comunicări de geografie, vol. IV, București.
4. Cândea, M., Bogan, E., Simon, T. (2011), Așezările umane și organizarea spaț iului
geografic , Ediția I, Editura Universtira, București.
5. Cândea, M., Bran, F. (2001), Spațiul Geografic Rom ânesc. Organizarea, amenajarea și
dezvoltarea durabilă , Editura Universitară, Bucur ești.
6. Cucu, V. (2000), Geografia Așezărilor Rurale , Editura 2000, Târgoviște.
7. Cucu, V. Băcănaru, I. (1972), Geografia satului românesc în sociologia geografică ,
Colecția Sociologia militans, Vol. V, Editura Științifică, București.
8. Erdeli, G., Cucu, V. (2006), România. Populație, Așezări umane, economie , Editura
Transversal, București.
9. Erdeli G., Dumitrache, L. (2006), Geografia Populației , Editura Corint, București.
10. Fulea, M. (1994), Schimbări în structura socio – demografică rurală , în “Sociologia
româneas că”, serie nouă, an V, nr. 6.
11. Gusti, D. (1940), Consideraț ii asupra unui si stem de sociologie etică si politică , pag. 6,
Editura Academiei Române, Bucureș ti.
12. Ielenicz, M. (1983), Relieful fluviatil . Luncile, Geografia României, vol. I, București.
13. Ielenicz, M. (2007), Geografie fizică. vol. II – Climă, ape, vegetație, soluri, mediu ,
Editura Univeristară, București.
14. Ion, V. (1975), Geografia popu lației și a șezărilor o meneș ti, Caiet de lu crări practice ,
partea I, Editura Universitară, Bucureș ti.
15. Mitrea, V. (2014), Monografia comunei Borcea , Editura NextBook, Constanța.
16. Posea, G. (1992), Geografia fizică a Româ niei, Editura Fundației România de Mâine,
Bucureș ti.
17. Provianu, I. (1897), Dicționarul Geografic al județului Ialomița, Târgoviște.
18. Sandu, I. et al , (2008 ), Clima României , Editura Academiei Române, București .
19. Vert, C. (2001), Geografia populației – teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara.

61
20. *** (1906), Anuarul județului Ialomița.
21. *** (1996), Satul românesc contemporan , Editura Academiei Române, Bu curești.
22. *** (2011), Ghidul ocupațional al comunei Borcea , Călărași.
23. *** (2015), Strategia de dezvoltare locală a comunei Borcea, județul Călărași, pentru
perioada 2015 -2020 , Borcea.
Resurse web:
1. http://www.primariaborcea.ro/borcea – accesat la 10.02.2017 ;
2. http://www.ecomunitate.ro/Prezentarea_comunitatii(5124).html – accesat la 12.02.2017 ;
3. https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/borcea_rom%C3%A2nia_
684226 – accesat la 24.03.2017 ;
4. http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/01_10_48_214_G eografia_populatiei_A
n_II_Hurezeanu.pdf – accesat la 20.04.2017 ;
5. http://statistici.insse.ro/shop/ – accesat la 20.04.2017
6. https://peterlengyel.wordpress.com/2012/09/26/situl -natura -2000 -bratul -borcea/ – accesat
la 08.05.2017 ;
Lista figurilor și tabelelor :
Figura 1: Poziția geografică a c omunei Borcea –> pag. 4
Figura 2: Amplasarea c omunei Borcea în Cadrul Județului Călărași –> pag. 5
Figura 3: Cadrul natural al c omunei Borcea –> pag.6
Figura 4: Temperatura medie și precipitațiile –> pag.8
Figura 5: Temper aturi maxime –> pag.8
Figura 6: Cantitatea de precipitații –> pag.9
Figura 7: Rețeaua hidrografică a c omunei Borcea –> pag.10
Figura 8: Geologia c omunei Borcea –> pag.11
Figura 9: Clase de soluri – Comuna Borcea –> pag.12
Figura 10: Tipuri de soluri – Comu na Borcea –> pag.12
Figura 11: Harta Vegetației c omunei Borcea –> pag.13

62
Figura 12: Basorelief reprezentând Cavalerul Trac (Danubian) –> pag.14
Figura 13: Hartă militară germane -1867 –> pag.16
Figura 14: Stema c omunei Borcea –> pag.18
Figura 15: Evoluția n umerică a populației –> pag.19
Figura 16: Evoluția natalității –> pag.21
Figura 17: Evoluția mortalității –> pag.24
Figura 18: Evoluția mortalității infantile –> pag.26
Figura 19: Evoluția fertilității –> pag.27
Figura 20: Evoluția speranței de viață la na ștere –> pag.28
Figura 21: Sporul natural –> pag.29
Figura 22: Sporul migratoriu –> pag.31
Figura 23: Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – Anul 1995 –> pag.34
Figura 24: Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – Anul 2005 –> pag.35
Figura 25: Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – Anul 2015 –> pag.36
Figura 26: Structura socio -economică a populației – Anul 2015 –> pag.38
Figura 27: Structura etnică – Anul 2015 –> pag.39
Figura 28: Structura confesională – Anul 2015 –> pag.40
Figura 29: Structura lingvistică – Anul 2015 –> pag.41
Figura 30: Suprafața agricolă din comuna Borcea – Anul 2015 –> pag.43
Figura 31: Exploatații agricole din comuna Borcea – Anul 2015 –> pag.44
Tabel 1: Sporul migratoriu –> pag.30
Tabel 2: Migrația popu lației comunei Borcea –> pag.32
Tabel 3: Firmele din comuna Borcea, după domeniile de activitate –> pag.49

63