Subrogația reală în cazul diminuarii capitalului social cu referire [614935]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT
MASTER ”DREPT FISCAL”

REFERAT

“Subrogația reală în cazul diminuarii capitalului social cu referire
la bunurile aportate la constituirea societatii – implicatii contabile
”

Masterand: [anonimizat], fie în natură – pe care
societatea îl deține în permanență, ci doar în momentul subscrierii (și, eventual, după caz,
al plății) acestuia. Asociații sunt cei care contribuie la formarea capitalului social al
societății, prin aporturi bănești sa u în bunuri, după caz.1 Banii sau bunurile constituite ca
aport la capitalul social nu este necesar să fie blocați la dispoziția persoanei juridice,
putând fi util izați ulterior în scopul just al bunei desfășurări a activității de către
societat ea. Capi tal social se regăsește în contul de profit si pierdere din cadrul situațiile
bilanțiere ca și un element d e pasiv, deoarece reprezintă o îndatorare pe car e firma o are
față de asociați sau acționari dupa caz, doar în cazul lichidării acesteia, după plata tuturor
creditorilor în unele cazuri . Capitalul social subscris și vărsat se înregistrează distinct în
contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice și a documentelor justificative
privind vărsămintele de capital2 Un alt aspect foarte important este că aporturile in natura trebuie sa
fie evaluabile din punct de vedere economic3, respectiv în momentul aportării această evaluare trebuie
efectuată de un expert evaluator.
Cadrul legislativ care face referire la scoaterea din evidență a unui bun care a
constituit aport la capitalul este art.. 412 alin. (5) din OMFP nr. 1802/2014i, cu
modificările și completările ulterioar e. Acesta legiferează că scoaterea din evidență a unui
bun care a constituit aport la capita lul social nu modifică capitalul social. De -asemenea , se
menționează că, în toate situațiile de modificare a capitalului social, acestea se efectuează
în baza hotărârii adunării generale a acționarilor.
Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea 31/1990 privind societatile, bunurile imobile aduse ca
aport la capitalul social al une i societaț i sunt in proprietatea societații de la î nmatricularea
acesteia. Prin urmare, imobil ul este in proprietatea societații.
Pe de altă parte, prevederile Legii n r. 31/1990, cu modificările și completăr ile
ulterioare, actul const itutiv al societății trebuie să specifice aporturile în natură aduse la
constituirea sau majorarea capitalului social, fără a exista posibilitatea neglijării lor după o
anumită dată, acest aspect conduc e la supoziția unei interpretări destul de limitative în
această direcție, respectiv că dacă firma nu mai deține un bun imobil în patrimoniu, nu
mai este valabilă nici menți unea privind aportul în natură la capitalul social.

1 Formarea capitalului social alin. Art. 1.894 1) LEGEA Nr. 287/2009
2 art..412 alin. (1 ) din OMFP nr. 1802/2014
3 art. 16 alin. (2) din Legea 31/1990 a societatilor – republicată

Promisiunea de vânzare a unui bun facând parte din capitalul social al societatii nu atrage
nulitatea promisiunii promitentul vânzator fiind obligat la executarea obligatiei asumate.
Prin sentinta nr. 1706/12.06.2007 din dosar 207/108/2007, Tr ibunalul Arad, Secț ia
Comercială a respins excepția nulitaț ii de inadmisi bilitate a actiunii, a admis acț iunea
recla mantului si a obligat pârâtii să încheie cu reclamantul contractul autentic de vânza re-
cumparare având ca obiect imobilul pentru care anterior pă rtile au încheiat un antecontr act de
vânzare -cumparare.În motivarea respingerii exc eptiei de inadmisibilitate a acț iunii în raport
cu natura juridica a imobilului de a fi parte a capitalului soci al al societatii pârâte, instanța a
arătat ca aceasta nu se substituie adunarii generale a asociatilor persoanei juridice de drept
privat, ci impune acestei persoane sa îsi înd eplineasca obligatiile pe care ș i le-a asumat prin
semnarea antecontractului d e vânzare -cumparare de catre toți asociaț ii si administratorii
acestei persoa ne juridice, cee a ce echivalează cu exprimarea acordului în acest sens a tuturor
membrilor adunarii generale a asociatilor, deci cu o hotarâre a acestei adunari luată cu
unanimitate de voturi. Vânzarea cotei parti de din imobil ce constituie aport în natura la
capitalul s ocial al societatii pârâte nu duce, contrar sustinerilor pârâtilor, la diminuarea
capitalului social deoarece intervine subrogatia reala cu titlu particular. Astfel aportul în
natura la capitalul social, nu duce la diminuarea capitalului social. Mai mult, regula, stabilita
de art. 16, aliniatul 1, din Legea nr. 31/1990 privind societatile, în ce priveste capitalul social
al unei societati este constituirea acestuia din aport în numerar, aport c e servește mai bine
bunei desfașurări a activitatii societaț ii, deci prin înlocuirea aportului în natura cu aportul în
numerar nu s -a adus nici un prejudiciu societaț ii sau partenerilor sai de afaceri. Nefiind vorba
de o diminuare sau modificare a capitalului social nu se impune analiza apararilor invocate de
pârâti re feritor la nerespectarea procedurii de diminuare a capitalu lui social deoarece aceste
apară ri au la baza premisa falsa ca s -ar micsora capitalul social. Deci nemicsorându -se
capitalul social nu se pot încalca normele legale ce reglementeaza diminuarea aces tuia.Apelul
declarat de pârâti a fost respins de Curtea de Apel Timisoara prin decizia civila nr. 234/a
/19.10.2007, apreciindu -se ca nerelevant faptul ca imobilul face parte d in capitalul social al
pârâtei. nefondate criticile aduse sentinț ei cu privire la acest aspect.4

4http://legeaz.net/spete -drept -comercial/promisiunea -de-vanzare -a-6r4

Hotarârea a devenit irevocabila p rin respingerea recursului de către Înalta Curte de
Casaț ie si Justitie.(Tribunalul Arad, Secția Comercială sentinț a nr. 1706/12.06.2007 din dosar
207/108/2007, Curtea de Apel Timisoara prin decizia civila nr. 234/a /19.10.2007) .
În opinia mea, o accepțiune de genul celei menționate în paragraful anterior nu
poate subzista în fapt, deoarece aceasta s -ar structura pe prevalența unor aspecte pur
formale asupra celor de fond. Argumentația mea este (exprimată destul de simplist)
următoarea: iese din patrimoniul firmei activul reprezentat de bunul imobil, dar – în
contrapartidă – intră contravaloarea acestuia reprezentată de prețul încasat de firmă. În
principiu, această idee se regăsește și în conținutul Sentinței nr. 1706/12.06.2007 dată de
Secția Comercială a Tribunalului Arad (și menținută prin Decizia Civilă nr.
234/a/19.10.2007, dată de Curtea de Apel Timișoara), conform căreia vânzarea unui bun
imobil adus ca aport în natură la capitalul s ocial nu atrage diminuarea capitalului social,
deoarece intervine subrogația reală cu titlu particular prin înlocuirea aportului în natură cu
aportul în numerar, fără a fi astfel aduse p rejudicii societății sau partenerilor de afaceri.
Practic, neavând loc o diminuare a capitalului social, pe cale de consecință nu se poate
aduce în discuție încălcarea normelor legale care reglementează diminuarea acestuia.
Concluzia ar fi una destul de clară: în situația vânzării unui bun imobil, adus
inițial c a aport în natură la capitalul social, și a încasării contravalorii acestuia, nu se
impune modificarea în consecință și a capitalului social al firmei. În context, aș vrea să
fac și mențiunea că efectul operațiunii de divizare constă în transmiterea de păr ți de
patrimoniu și nu de capital social; ca atare, nu se impune ca bunurile transmise către
societățile beneficiare ale procesului de divizare să se constituie ca aport în natură la
capitalul social.
De analizat este și situția în care c onform art. 412 alin. (4) din OMFP nr.
1802/2014 , cu modificările și comple tările ulterioare, operațiuni le care se înregistrează în
contabilitate cu privire la micșorarea capitalului social se referă la reducerea număr ului de
acțiuni sau părți sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora (ca urmare a retragerii
unor acționari sau asociați), răscumpărarea acțiunilor, acoperirea pierderilor contabile din
anii precedenți. În toate aceste situații de reducere a capita lului social, trebuie avute însă
în vedere și implicațiile fiscale la nivelul deductibilității fiscale a sumelor constituite ca și
rezerve legale, deoa rece prin raportare la art. 26 alin. (1) lit. a) Cod fiscal – rezerva legală
este deductibilă în limita u nei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă

cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz, respectiv maximum 20% din capitalul
social.5
În măsura în care, în urma diminuării capitalului social, noua limită de deductibilitate
fiscală a rezervelor (deja constituite la nivelul de 20% din capitalul social anterior
diminuării) se reduce, diferența respectivă va fi tratată ca un element similar veniturilor și,
pe cale de consecință, se va impozita corespunzător din punct de vedere fiscal. De
remarcat este înca o dată că in cazul vânzării unei clădiri de birouri aduse ca aport de un
acționar /asociat la capitalul social, este văndut ă ulterior respectând legislația în vigoare nu
modifică capitalul social, doar în situațiile specifice redate de art. 412 alin (4) din OMFP
nr. 1802/2014 .
Argumentarea necesității acestor tranzactii este foarte importantă , deoarece efectul
acestora este retragerea une i sume de bani din societate, fă ra ca aceste sume sa fie supuse
impozitului pe profit în unele cazuri sau impozitului pe dividend e.
Dacă nu se justifica foarte exact si transparent necesitatea tranzacțiilor , autorită țile
fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele
fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta
conținutul economic al tranzacției/activității. Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt
decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacții sau, după caz,
ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin indicarea elementelor relevante în legătură
cu scopul și conținutul tranza cției ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum
și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.6
De specificat este ca aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate si se
realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzato are si prin predarea efectiva către
societate a acestor bunuri conform art.16 din Legea 31/1990 republicată. Bunurile respective
sunt evaluate, si aceast a valoare este inclusă in capitalul social. Imobilul in cauza, ad us ca
aport in natura, ajunge proprietatea societaț ii, el constituie un element al patrimoniului
acesteia care poate fi instrainat.

5 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal art. 26 alin.1
6 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal art. 11 alin.1

În cazul in car e societatea in cauza este o societate pe acțiuni, pentru instră inarea
respectivului clădire de birouri trebuie avute in vedere dispozițiile art.146 din legea 31/1990
republicată
În situația in care această c lădire de birouri este vandut ă la cel puțin valoarea contabilă a
acesteia ( valoare cu care a fost introdus ă in soc ietate ) nu este nevoie de vreo modificare a
capitalului social. Ceea ce se obți ne in plus, constituie profit. Dacă se vinde sub valoarea
contabilă, asociații/acîionarii decid reî ntregirea lui.

i