Subiectul prezentului demers este unul de interes major atât pentru societatea americană cât [621650]

Introducere

Subiectul prezentului demers este unul de interes major atât pentru societatea americană cât
și pentru întreaga comunitate internațională deoarece campaniile electorale din Statele Unite ale Americiireprezintă evenimente caresuscită nu doar scena politică a Statelor Unite, ci a avut
implicații majore și la nivel internațional. Contextul în care s -au desfășurat alegerile prezidențiale
din anul 2016 din Statele Unite ale Americii a fost unul care, în opinia mea, a generat importante
mutații în ceea ce privește modul în care s -a realizat managementul politic intern și în care s -a
desfășurat activitatea politică pe plan extern a Statelor Unite.
Studierea campaniilor electorale din Statele Unite ale Americii reprezintă un subiect de
maxi mă importanță pentru cercetători din domeniul istoriei, relațiilor internaționale, al domeniului
științelor politice, a studiilor de securitate, al studiilor culturale, a specialiștilor din domeniul
dreptului, în special a dreptului internațional, dar și al multor altor domenii de cercetare. Studierea
modului în care se desfășoară campaniile electorale din cea mai mare democrație a lumii este un subiect de maxim interes și pentru jurnaliști sau pentru oamenii din domeniul televiziunii.
Studierea istoriei politice a Statelor Unite ale Americii, precum și a vieții politice din această
țară reprezintă, mai ales în lumina evenimentelor din ultimii ani în care a fost implicată diplomația
americană, o preocupare de maxim interes atât pentru politicieni cât și p entru specialiști din
domeniul științelor politice, istoriei sau a relațiilor internaționale. Temele de cercetare privitoare la
Statele Unite ale Americii sunt urmărite cu interes în întreaga lume din cauza potențialului major de
reconfigurare a raportului de puteri la nivel mondial pe care acest stat îl poate avea prin diferite
raporturi pe plan economic, politic, geopolitic și chiar geo -cultural îl pot avea asupra Sistemului
Internațional.
Interesul față de cercetarea oricărui subiect relaționat de Stat ele Unite ale Americii este cu
atât mai mare în contextul în evenimentelor din ultimii ani petrecute în Siria, în ceea ce privește
criza refugiaților, precum și în alte evenimente internaționale care au marcat epoca Obama.
Tulburările din din cei opt ani de mandat ai lui Barack Obama au făcut ca alegerile din 2016 din
Statele unite ale Americii să devină o preocupare curentă a întrunirilor politice de rang înalt și a
cercetătorilor din diverse domenii deopotrivă.
Relevanța cercetărilor privitoare la rapor turile dintre Statele Unite ale Americii este dată de
importanța pe care o au din punct de vedere geopolitic Statele unite ale Americii la nivel internațional. Acest fapt reprezintă un argument și pentru cercetarea de față. Scopul acestui demers
este acela de a prezenta și de a analiza campania pentru alegerile din Statele Unite ale Americii
pornind de la contextul în care aceste alegeri se desfășurau și mergând spre analiza mesajelor

propuse de către Hillary Clinton și Donald Trump în cadrul întrunirilor e lectorale organizate de
către cei doi în timpul campaniei electorale.
Motivația alegerii unui astfel de subiect pentru un proiect de cercetare rezidă în importanța
alegerii unui nou președinte în cea mai puternică democrație a lumii. Importanța campaniilo r
electorale din Statele unite ale Americii este de dată de schimbările pe care aceste mutări le -au
produs atât asupra managementului politic al Statelor Unite cât și asupra societății americane,
precum și asupra sistemului internațional. Necesitatea efect uării unei analize pe marginea acestui
subiect a constituit, pe de altă parte, motivația alegerii acestui subiect ca temă pentru prezentul demers.
Alegerea temei a fost motivată de dorința de a ajunge la o mai bună înțelegere a sistemului
politic al cele i mai mari democrații din lume, precum și din dorința de a evidenția felul în care
strategiile, folosite în orice domeniu (în cazul de fată fiind vorba de domeniul politic, considerăm că este cu atât mai important, întrucât mediul politic influențează, într -un fel sau altul, mai mult sau
mai puțin viața cotidiană), pot avea urmări asupra întregii societăți americane sau a sistemului internațional.
Pe de altă parte trebuie menționat faptul că aceleași considerente stau și la baza importanței
unui subiect privitor la analiza implicațiilor avute de către alegerile prezidențiale din anul 2016 le –
au comportat asupra societății și a mediului politic american. În acest sens trebuie menționat faptul că relevanța unui proiect de cercetare de acest gen pornește de l a considerentul că acest eveniment a
comportat o serie de consecințe asupra societății americane, asupra relaționării dintre stat și societatea americană la acea vreme, asupra relaționării dintre principalele două forțe politice din
Statele Unite ale Ameri cii- Partidul Democrat și Partidul Republican – cât și implicațiile pe care
acestă alegere făcute de poporul americano va avea asupra dinamicii ulterioare a politicii externe duse de către Statele Unite ale Americii dar și a felului în care alte state se vo r raporta de acum
înainte la administrația de la Casa Albă.
Mai mult de atât, tot din perspectiva relevanței acestui subiect, considerăm importantă
cercetarea pe marginea acestuia, întrucât reprezintă o oportunitate de înțelegere a strategiilor de campanie politică a Statelor Unite. O astfel de cercetare reprezintă, pe de altă parte, o bună
oportunitate și un excelent exercițiu intelectual în vederea înțelegerii implicațiilor pe care alegerile din 2016 le -au comportat asupra relațiilor pe care Washingt on ul le dezvoltă cu celelalte state ale
lumii.
Analiza de față va ține cont de contextul în care s -au desfășurat anumite evenimente care vor
fi supuse analizei. De asemenea, analiza de față nu trebuie să lase deoparte nici situația internă a Statelor Unite ale Americii.
Metodele utilizate vor fi cele ale analizei calitative și cantitative pentru a putea înțelege mai

bine natura campaniilor electorale din Statele Unite ale Americii. Analiza cantitativă se va baza pe
analiza contextului intern și internațional pentru a putea înțelege relevanța strategică alegrilor din
Statele Unite ale Americii pentru comunitatea internațională. Metoda calitativă va fi axată pe
încercarea de a înțelege relevanța din punct de vedere politic, istoric și din perspectiva secur ității a
campaniei electorale din SUA și care sunt șansele ca viziunea de politică externă a Statelor Unite ale Americii să se schimbe odată cu alegerea unuia sau altuia dintre candidați.
Printre metodele pe care le voi utiliza în vederea realizării aces tui demers se numără metoda
istorică. Această metodă presupune utilizarea câtorva elemente specifice pentru acest tip de
abordare: analiza critică a surselor, ordonarea contextuală și cronologică a datelor disponibile
pentru realizarea acestui demers. Met oda istorică are ca scop setarea unor aspecte introductive
pentru acest demers și are rolul de a contribui la o înțelegere mai aprofundată a subiectului acestui demers.
Dacă metoda istorică ne va ajuta să înțelegem mai bine principalele transformări de o rdin
istoric în care se desfășoară campania despre care discutăm în cadrul acestui demers, metoda
analizei din perspectiva studiilor de securitate ne va ajuta să includem și această dimensiune în
cadrul analizei de față. Includerea dimensiunii securității în cadrul acestui demers are rolul de a
aprofunda în fond întreaga analiză și de a sonda acest aspect în cadrul dezbaterilor electorale
organizate de către Donald Trump și Hillary Clinton în cadrul turneurilor electorale de pe tot
cuprinsul Statelor Unite ale Americii. Dimensiunea securității are rolul de a oferi o înțelegere mai
aprofundată unei dimensiuni căreia cei doi candidați i -au acordat o atenție deosebită în cadrul
campaniei electorale din anul 2016. O altă metodă care mă va a ajuta în realizarea acestui demers este metoda analitică. Această
metodă presupune analiza critică, calitativă și cantitativă a resurselor disponibile în vedera realizării unei analize complexe a discursului propus de către cei doi candidați înscriși în cursa electorală.
Prin intermediul acestei metode, în corelare cu metoda istorică, voi putea să confer o natură
reflexivă mult mai pronunțată a aspectelor prezentate și analizate.
În ceea ce privește demersul de față, trebuie amintit faptul că acesta va fi alcătuit din mai
multe capitole. Fiecare dintre aceste capitole are rolul de a prezenta o anumită fațadă despre care
vom discuta în cadrul acestei lucrări.
Un capitol al acestei lucrări va fi dedicat analizei securității la nivel global. Această
expunere va cuprinde analiz a principalilor piloni ai securității la nivel global. Acest timp de analiză
are rolul de a oferi un cadru conceptual și analitic necesar în vederea înțelegerii mai elaborate și mai aprofundate a subiectului acestei dezbateri.
Un alt capitol al prezentulu i demers are rolul de a prezenta situația internă și internațională
în care s -a desfășurat campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite

ale Americii. Acest capitol are rolul de a prezenta principalele crize internaționale în care a fost
implicată administrația lui Barack Obama și de care au trebuit să țină cont Donald Trump și Hillary
Clinton în campaniile lor. Prezentarea contextului intern și internațional are rolul de a introduce în
subiectul propriu- zis și de a oferi une le explicații privitor la temele alese spre discuție de către cei
doi principali candidați înscriși în cursa electorală. Un ultim capitol al acestui demers va fi dedicat prezentării și analizei modului în care
Donald Trump și Hillary Clinton și- au construit discursurile electorale în cadrul campaniei
electorale. Acest tip de analiză are rolul de a analiza modul în care cei doi candidați și -au racordat
discursurile la situația internă și externă aflată în continuă schimbare. De asemenea, prin acest studiu de caz vom încerca să înțelegem modul în care contextul a influențat discursurile celor doi
candidați în campanie.
Proiectul de față se dorește să fie o cercetare care să analizeze atât aspectele campaniei
prezidențiale din Statele Unite ale Americii care sunt fundamentale în vederea înțelegerii sistemului
politic american. Pornind de la importanța geo -strategică a alegerilor despre care discutăm pentru
comunitatea internațională aș dori să văd cum alegerile prezidențiale americane influențează
relațiile SU A cu alte state ale globului.
Caracterul inovativ al lucrării va consta în încercarea de înțelegere a acestui eveniment din
punct de vedere al securității naționale (vorbim despre președintele celui mai puternic stat, cea mai
mare democrație din lume care susține justiția, însă care recurge la mijloace nu tocmai regăsite în
limitele legale în cadrul campaniei sale politice). În plus dorim să cercetăm felul în care alegerile din 2016 au influențatrelația instituției președenției cu societatea civilă, precum și a impactului pe
care l -a avut asupra relațiilor cu alte state. De asemenea considerăm că ar fi interesant de analizat
părerile oficialilor străini, și nu numai, cu privire la acest eveniment marcant din istoria Statelor
Unite.

Introducere

Perioadă de sfârșit de secol XX, caracterizat ă prin creșterea î n amploare a procesului de
globalizare , a adus cu sine ș i modifică ri ale percepției indivizilor asupra tipurilor de amenințări
ce le afectează s ecuritatea. Actualele caracteristici ale mediului de securitate național, zonal,
regional și global, precum și tendințele sale de dezvoltare impun analiza stării de securitate pe
mai multe niveluri cor elate: pe de o part e individual, grupal, statal, iar pe de altă parte militar ,
politic, economic, social și ecologic.1
În ultimele decenii ale Războiului Rece, cân d lumea era condusă de cele două mari
puteri SUA și URSS, problemele noi adă ugate pe agenda de securitate, au dus la conceperea
securității in termini de sectoare. Fiind seminficative din punct de vedere analitic, sectoarele pot
identifica tipare distinctive, insă ele ramân părți inseparabile ale unui intreg . 2 Fiecare sector în
parte definește un punct focal în problematica securității și o modalitate de a ordona priorit ățile,
dar toate sunt țesute împreună într -o rețea puternică de legături . Metoda analitică a sectoarelor
începe, astfel, cu fragmentarea întregului care facilitează analiza, însă aceasta trebuie să se
finalizeze întotdeauna cu recontstitu irea întregului și studierea modului în care acestea
relaționează.3
Problema securității naționale se dovedește a fi o problemă sistemică de importanță
deosebită, în care indivizii, statele și sistemul joacă un rol important, însă în acelasi timp, și
factorii economici, societali și de mediu sunt la fel de importanți ca și cei politici și militari.
Barry Buzan subliniază faptul că, conceptul de securitate s fost foarte restrâns, obiectivul său
principal fiind acela de a of eri un cadru mai larg de secu ritate care să includă și acele concepte
care nu au fost considerate anterior ca fiind parte din puzzle -ul de securitate. Din această
perspectivă integrativă, nivelele și sectoarele par a fi mai utile ca platforme de vizionare din care
se poate observa problema din unghiuri diferite, decât ca arii de sine stătătoare pentru politică

1 Constantin Moș toflei, Alexandra Sarcinschi, ,,Militar – nonmilitar în securitatea națională. Dilema armatei” ,
Editura Universită ții Naționale de Apărare, București, 2004,
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/mili tar_nonmilitar_in_securitatea_nationala.pdf , accesat la data de 04.03 .2017.
2 Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde , Securitatea un nou cadru de analiză, Cluj-Napoca, Editura CA Publishing,
2011, p. 21.
3 Ibidem, p. 23.

sau pentru analiză. Astfel, Barry Buzan a identificat cinci sectoare ale analizei de securitate:
sectorul militar, sectorul economic, sectorul politic, sectorul societal și sectorul de mediu.4

Securitatea societal ă
Referindu -ne la securitatea națională a unui stat, de cele mai multe ori sectorul politic și
militar au primit mai multă atenție, națiunea fiind mai puțin importantă in calitate de unitate a
securității. În contextul dezbaterii privind redefinirea securității din anii 1980, in cadrul Ș colii de
la Copenhaga a apărut un nou conc ept, acela de securitate societală. Acest concept a fost folosit
pentru prima dată de Barry Buzan î n cartea: “People, States and Fear”, fiind probablil cel mai
extins concept nou abordat .
5
,,Securitatea societală privește capacitatea unei societăți de a -și menține caracterul
esențial in condiții schimbate și sub amenințări posibile sau reale”.6 ,,Securitatea societală nu
trebuie confundată cu se curitatea socială, fiind doua lucruri total diferite. Primul termen se referă
la colectivități si la identitatea acestora, in schimb ce cel de- al doilea termen se referă la indivizi
și se axează mai mult spre sectorul economic ”.7
În opinia lui Barry Buzan, ,,conceptul organizator in sectorul societal este identitatea ”,
astfel insecuritatea societală presupune existenta unor comunități de orice fel care definind o evolutie, ofera o posibilă amenințare la adresa supraviețuirii lor ca și comunitate. Cele mai
importante obiecte de referintă din sectorul societal sunt : clanurile, triburile, națiunile, rasa și
religiile. În înțelesul Școlii Europene, ,,securitatea societală este definită în afara statului, însă nu
poate fi definită în afara națiunii .”
8

4 Marianne Stone. ,,Security according to Buzan: a comprehensive security analysis”, Columbia University, School
of International and Public Affairs, New York, USA, http://www. geest.msh –
paris.fr/IMG/pdf/Security_for_Buzan.mp3.pdf , accesat la data de 13.03.2017
5 Iulian Chifu, ,,Societal security an agenda for the Eastern Europe” , http://www.cpc –
ew.ro/pdfs/societal_s ecurity.pdf , accesat la data de: 13.03.2017.
6 Berbeca Veaceslav. Studii de securitate, București, Editura Cavallioti, 2005, p.
7 Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 172.
8 Ibidem.

Ole Waever definea societatea ca fiind ,,o entitate umană rezultată în urma unui proces de
conviețuire și asociere între indivizi și grupuri ce poartă o serie de atribute comune (rasă, etnie,
limbă, istorie, geografie) și care dau expresie unor sentimente comune (identitate, tradiții,
simboluri, valori) ”9. Astfel , securtitatea societală se ocupă în primul rând cu păstrarea identi tății
naționale ale membrilor unei societăți. ,,Identitatea națională este definită print r-un teritoriu
comun, cu care membrii unei societăți să se identifice fiind legați de instituții comune și de un
cod unic ”. 10
În vizi unea lui Berry Buzan, cele mai î ntâlnite amenințări la adresa securităț ii societale
sunt: competiția orizontală, competiția verticală și migrația. Prin migrație se ințelege fenomenul
de deplasarea a populației unui stat dincolo de granițele naționale. Migrația a dus la dispariția
unor state din antichitate, dar in același timp, aceasta a dus la formarea Statelor Unite. De cele
mai multe ori, aceasta se realizează datorită presiunii mediului sau libertății religioase,
oportuni tătilor economice sau din dorinț a unui nou î nceput. Deș i benefică, atât emigranțil or cât ș i
țării in care aceaștia se stabilesc, inevitabil migrația poate amenința identitatea națională a țării in
care aceștia se stabilesc, însă totul depinde de modul in care aceasta este percepută de membrii
statului gazdă. 11
Transmigrația, o dimensiune noua a migrației, repez intă și ea un potențial pericol la
nivelul securității societale, aceasta fiind defin ită ca o “migrație sezonieră” realizată între țara de
origine și țara gazdă. În aceste valuri sezoniere create de transmigrație se pot afla d elicvenți
căutați în ambele țări, capitaluri netaxate, venituri ilicite, droguri, trafic de persoane și arme mici.
,,Pentru a controla aceste fluxuri, statele sunt obligate să adopte legislație relativă la contracte de
muncă, repatrierea bunurilor și persoanelor, turism, etc.”12

9 Ionel N Sava. ,,Securitarea societal migrație, delicvență, terrorism și ordine publică”, Centrul roman de st udii
regionale, Bucuresti, 2007, http://www.unibuc.ro/prof/sava_i/do cs/res/2015dec7_Sava_Sec_Societala_final.pdf ,
accesat la data de: 17 martie 2017.
10 Branka Pani c. ,,Societal security – securit and identity”,
http://citese erx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.614.4529&rep=rep1&type=pdf , accesat la data de:
20.03.2017
11 Ionel N Sava. ,,Securitarea societal migrație, delicvență, terrorism și ordine publică”, Centrul roman de st udii
regionale, Bucuresti, 2007, http://www.unibuc.ro/prof/sava_i/docs/res/2015dec7_Sava_Sec_Societala_final.pdf ,
accesat la data de: 20.03.2017.
12 Ibidem

Adesea, atât migr ația, cât ș i transmigrația provocă rasism, scăderea salarilor și a locurilor
de muncă, ceea ce ar putea duce la un conflict violent intre imigranți si membrii societății- gazdă,
fapt ce crează un mediu în care terorismul și crima organizată poate prospera. În ciuda faptului
că, migrația sub orice forma a ei repr ezintă un potential pericol la adresa identității culturale,
religioase și naționale a unui stat, unii comentator i se declară in favoarea de -securizării
considerând, astfel, că, securizarea migrației nu f ace altceva decât să incurajeze atitudinea de
discriminare asupra noilor veniți.13

Securitatea militară

,,Deși termenul ultim de referință sau obiectul securității au fost intotdeauna, cel putin in
mod implicit, oamenii, statul a dobândit preeminență ca obiect al securităț ii”14, în opinia lui
Barry Buzan, în sectorul militar acesta fiind cel mai important obiect de referintă insă nu
singurul, acesta sustinând afrimatia conform căreia ,,securitatea are mai multe obiete de referință
potențiale, atât la nivelul indivizilor, cât și la nivelul sistemului internațional in ansamblu”.15
Ca definiție, ,,dimensiunea militară se referă la interacțiunea reciprocă a capabilităților
armate ofensive și defensive ale statelor cu percepțiile acestora vis -à-vis de intențiile celorlalți
actori .”16 În cadrul sectorului militar, procesul de securizare care se axează în principal pe state și
pe unel e entități aspirante la statalitate este cel mai probablil să fie puternic instituționalizat.
Logica amenințărilor și vulnerabilităților din cadrul sectorului militar realizate între ,,două unități
dintr -un sistem internațional, este o funcție a interacțiu nii dintre capacitățile lor milirare și gradul
lor de amiciție și inamiciție, care rezultă din procesul de (de)securizare. ”17 Prin securizare se

13 David Wright -Neville. Dicționar de terorism , Cluj -Napoca, Editura CA Publishing, 2010, p. 129.
14 Berbeca Veaceslav . op. cit ., p. 146.
15 Barry Buzan. Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după
Războiul Rece , Chișinău, Editura Cartier, 2014, p. 16.
16 Constantin Moș toflei, Alexandra Sarcinschi. ,,Militar – nonmilitar în securitatea națională. Dilema armatei” ,
Editura Universită ții Naționale de Apărare, București, 2004,
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/militar_nonmilitar_in_securitatea_nationala.pdf , accesat la data de 04.04.2017.
17 Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 90.

intelege: ,,etichetarea unei probleme ca fiind o chestiune de securitate, sugerând astfel că este o
problemă cu o semnificație specială în termeni de supraviețuire națională sau umană.18
,,Staul a evoluat de la absolutism dinastic, în care prințul se afla in centrul ideii de
suveranitate și securitate, la suveranismul popular, unde națiunea și societatea civilă, pre cum și
instituțiile de guvernământ joacă împreaună aceste roluri.” 19 Statul modern care este principalul
obiect de referintă în cadrul securității militare este definit la ideea de suveranitate, aceasta fiind
reprezentată prin autoritatea exclusivă asupra unui teritoriu, considerând astfel, că problemele de
natură militară își au originea în abilățiile guvernelor de a se menține la putere înfruntând atât
problemele interne, cât și cele externe. Astfel, principalele obiective ale statului național vizează
menținerea ordinii și a siguranței publice, dezvoltarea internă și păstrarea unei poziții privilegiate
în cadrul sistemului internațional. 20
Amenintările și vulnerabilitățile din sectorul militar vizează în primul rând securitatea
națională a statului. Geogr afia, prin intermediul distanței și al teritoriului influențează
gestionarea amenințărilor de natură militară care se abat asupra unui stat. Datorită distanței mari,
amenintările militare sunt mai greu de inițiat, dar în același timp, acestea sunt mai ușor de
combătut , astfel majoritatea statelor au tendința să amenințe teritoriul vecinilor, aflate în imediata
apropiere. Deși marile puteri mondiale se pot angaja si pot chiar învinge adversari puternici aflați
la mari distanțe, acestea preferă să se axeze pe puterile aflate în vecinătatea acestora. Terenul, la
fel ca și distanța reușește să reducă sau să amplificie posibilele amenințări la adresa securității
militare ale unui stat. De asemenea, statul național este extrem de vulnerabil si la accțiunile
începu te in cadrul acestuia de anumite grupuri care doresc obținerea suveranității 1dar nu au
suficientă putere să se răscoale și să răstoarne guvernul.21
Ameninț ările militare pot afecta componentele statului. Aceste amenințări pot pune sub
semnul întrebării obl igația fundamentală a unui stat de a -și proteja cetățenii și de a avea un efect
negativ asupra straturilor de interes social și individual. Nivelul și obiectivele amenințării

18 David Wright -Neville. op. cit ., p. 210.
19 Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 82
20 Ibidem pp. 78 -79.
21 Ibidem, pp. 91 -92

militare pot lua diferite nivele de importanță și faptul că acestea implică folos irea forței le pune
într-o categorie specială atunci când vine vorba de securitate.22
,,Politicile actuale de securitate contnuă să se concentreze pe amenințări la adresa statelor
și asupra capacităților militare clasice ”, 23insă, în contextul actual de securitate ,, nu mai putem să
ne raportăm la factorul militar ca element unic în gestionarea securității, ci este nevoie de o
planificare integrată a instrumentelor militare, politice, sociale, economice și de mediu, la nivel
național și internațional ”. 24

Securitatea politică

,,Într -un anumit sens, securitatea a fost gândită întotdeauna în termeni ,,politici”, prin
simplul fapt că, ,,studiile de securitate” constituie un sub- domeniu al relaț iilor internaționale, ele
însel e un sub- domeniu al științei politice”.25 Ca definiție, securitatea politică , probabil cea mai
grea de asigurat dintre toate cele cinci dimensiuni ale securității, ,,are în vedere stabilitatea
organizațională a statelor, a sistemelor de guvernare și a ideologii lor ce le conferă
legitimitatea ”.26
Principalul obiect de referintă din cadrul securității politice este, în mod evident, statul
suveran . ,,Doar statul modern, teritorial și suveran deșine o formă de recunoastere clară și
standardizată ce formează un întreg sistem internațional de unități egale și similare.”27 Privite
dintr -o perspectivă exterioară, statele par a fi identice, insă, ,,statele pot fi diferențiate din punct
de vedere al stabilității și coeziunii lor interne în state puternice și state slabe, iar pe plan

22 Marianne Stone. ,,Security according to Buzan: a comprehensive security analysis”, Columbia University, School
of International and Public Affairs, New York, USA, http://www.geest.msh –
paris.fr/IMG/pdf/Security_for_Buzan.mp3.pdf , accesat la data de 13.04.2017.
23 Mary Kaldor. Securitatea umană, Cluj -Napoca, Editura CA Publishing, 2010, p.214.
24 Constantin Moș toflei, Alexandra Sarcinschi. ,,Militar – nonmilitar în securitatea națională. Dilema armatei” ,
Editura Universită ții Naționale de Apărare, București, 2004,
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/militar_nonmilitar_in_securitatea_nationala.pdf , accesat la data de 09 .04.2017.
25 Berbeca Veaceslav. op. cit., p. 146.
26 Constantin Moș toflei, Alexandra Sarcinschi . ,,Militar – nonmilitar în securitatea națională. Dilema armatei” ,
Editura Universită ții Naționale de Apărare, București, 2004,
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_s tudii/militar_nonmilitar_in_securitatea_nationala.pdf , accesat la data de 04.04.2017.
27 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 206.

internațional s e diferențează prin tipurile de relații ce se stabilesc între ele”.28 ,,Caracteristicile
înterne sunt astfel relevante pentru condițiile securității externe, în sensul că statele puternice
sunt mai dispuse să intre în alianțe demne de încredere unele cu cel elalte, care le vor proteja de
amenințările internaționale”.29
În cadrul securității politice se pune problema existenței obiectelor de referin ță
sistematice acestea fiind, în principal instituții sau organizații de guvernanță internațională care
sunt cons iderate a fi generatoare a stabilității politice. Un exemplu de obiect de referintă
sistematic din cadrul securității politice este ONU, care reprezintă cheia de existentă a unei
ordini internaționale, prin rolul care acesta il are in asigurarea respectări i drepturilor omului,
egalității rasiale, echilibrului puterii, dreptului auto -determinării, egalității suverane și al
dreptului internațional.30
În cazul unui stat suveran , guvernul este actorul de securizare, acesta însuși putând fii pus
sub amenințare atat de origine internă , cât și de origine externă. Se spune despre guvern că,
acesta reprezintă vocea legit imă a statului. În cazul statelor slabe, autoritatea guvernului este de
cele mai multe ori contestată, însă în cazul statelor puternice, guvernul ac ționează ca agent
legitim al statului național. Prin guvernare se întelege o activitate al cărei scop est e
supravegherea și controlul soc ietății pentru a urma o anumită direcție bazată pe nevoile lor
programatice, î nsă, în cazul unei amenintări clare la ad resa guvernului, acesta va actiona în
interes propriu, ,mai mult decât în interesul statului.31 Astfel, securitatea politică poate fi
anali zată pe doua niveluri: cel intern si cel extern. Nivelul intern face referire la buna guvernare,
aceasta fiind o modalitate de realizare a stării de securitate sau la proasta guvernare care
reprezintă un factor de risc pentru securitatea tării, ambele avand un rol central. Nivelul extern
este raportat la securitatea internațională, relațiile cu celelalte state și la dreptul internațional.32

28 Berbeca Veaceslav. op. cit., p. 162.
29 Ibidem, p.148.
30 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 211.

31 ibidem, p. 216.
32 Alexandra Sarcinschi. ,,Dimensiunile nonmilitare ale securității”, Editura Universității Naționale de Apărare,
,,Carol I “, București, 2005, http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_securitatii.pdf ,
accesat la data de 12.04.2017.

,,Securitatea politică, spre deosebire de politică, se referă în general la amenințări asupra
legitimității sau recunoașterii unor unități politice sau a tiparelor esențiale de interacțiune.” 33
Amenințările politice reprezintă o p reocupare majoră pentru un stat, deoarece statul est e, în sine,
o entitate politică. O posibilă amenințare politică, cu scopul de a slăbi acea entitate, poate fi
considerată ca fiind la egalitate cu o amenințare militară. Majoritatea amenintărilor existențiale
asupra unui stat sunt cele care intr -un final implică suveranitatea statală, deoarece aceasta este
cea care definește statul. De asemenea, amenințările pot lua forma concurenței între ideologii sau
a unui atac asupra națiunii în sine. 34
În concluzie, statele sunt constrânse în ceea ce privește comportamentul lor extern de
efectele acțiunilor altor state, interesele acestora fiind ,,conturate de norme și valori
internaționale care structurează și dau sens vieții polit ice internaționale”.35

Securitatea mediului

În ultimii ani, este tot mai evident faptul c ă omenirea se află într -o profundă criză
ecologică datorată schimbării globale realizată la nivelui mediului prin diferite forme de
agresiune și intuziune .36
,,Unii analiști descriu securitatea mediului ca fiind ,, securitatea supermă”, alții ca pe o
poluare a conceptului real de securitate, cei mai multi însă, oscilând între cele două abordări”.37
Ca definiție , securitatea mediului reprezintă ,,relativa siguranț ă publică în c eea ce privește
pericolele de mediu cauzat e prin procese naturale sau umane, datorită ignoranței, accidentelor,
managementului sau design- ului ineficient, care au loc în interiorul sau exteriorul granițelor

33 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 205.
34 Mariann e Stone. ,,Security according to Buzan: a comprehensive security analysis”, Columbia University, School
of International and Public Affairs, New York, USA, http://www.geest.msh –
paris. fr/IMG/pdf/Security_for_Buzan.mp3.pdf , accesat la data de 13.04.2017.
35 Berbeca Veaceslav . op. cit ., p. 168.
36 Alexandra Sarcinschi. ,,Dimensiunile nonmilitare ale securității”, Editura Universității Naționale de Apărare,
,,Carol I “, București, 2005, http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_securitatii.pdf ,
accesat la data de 15.04.2017.
37 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 1 09.

naționale ”.38 În opinia lui Barry Buzan, securitatea mediului ,,se referă la menținerea biosferei
locale și planetare ca sistem de sprijin esențial, de care depind toate celelate întreprinderi
umane”. 39
Principalul obiect de referintă al securității mediului este mediul însuși, însă în cadrul
acestui sector de securitate se abordează problema conservării nivelului actual de civilizație,
astfel, obiectul suprem de referintă al securității mediului nu este statul, ca și în celelalte patru
sectoare ale securității, ci o comunitate global ă în care apare riscul de a se pierde nivelele de
civilizație deja atinse și revenirea la formele barbare ale civilizației. Barry Buzan identifică două
categori mari de actori instituționali. Prima categorie de actori instituționali sunt cei econmic i,
reprezentați prin corporații transnaționale și firme de stat, iar cea de -a doua categorie este
reprezentată de guverne, agenții și organizații internaționale.40
Responsabilitatea pentru protecția mediului înconjurător devine o prioritate permanentă
pentr u statele lumii și pentru organizațiile internaționale , astfel, p rin securitatea mediului se
urmărește identificarea principalelor tipuri de amenintări asupra mediului și a problemelor
asociate acestuia care duc la numeroase tensiuni și conflicte între state, indivizi și comunități.
Din acest punct de vedere, treptat securitatea mediului a devenit din ce în ce mai legată de
securitatea umană.41
Literature de specialitate a stabilit trei tipuri de amenințări la adresa securității mediului.
Primul tip se referă la amenințările civilizației umane din partea mediului natural care nu sunt cauzate de activitatea umană. În această categorie intră cutr emurele, cataclismele, erupțiile
vulcanice și oricare alt feonome n natural care nu este cauzat de ființa umană. Cel de- al doilea tip
de amenințare la adresa securității mediului face referire la acele amenințări din partra activității
umane la adresa sistemelor natural sau a structurilor planetei, atunci când modificări le făcute par
într-adevăr să prezinte amenințări la adresa omenirii. În această categorie intră: emisiile de gaze
natural și industraile în stratul de ozon și exploatarea mediului și ignorarea consecințelor asupra unor ecosisteme mai mici. Ultimul tip de a menințare, la fel ca și în cazul celui de -ai doilea tip, se
referă la acele amenințări rezultate din activitatea umană la adresa sistemelor naturale sau a

38 Berbeca Veaceslav. op. cit ., p. 134.
39 Barry Buzan. op. cit., p. 20.
40 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., pp. 115- 120
41 Berbeca Veaceslav. op. cit ., p. 132.

structurilor planetei, însă în cazul in care, modificările făcute nu par să prezinte amenințări
exist ențiale la adresa civilizației. Ca si exemple pentru această ultimă categorie ar putea fi:
epuizarea diferitelor resurse minerale sau trecerea de la folosirea anumitor technologii și materiale la altele.
42
Degradarea mediului include un șir lung de disfunc ții majore care sporesc lanțul
vulnerabilităților. Spre exemplu, despăduririle care conduc inevitabil la degradarea solului infuenteză negative producția agricolă, exporturile cât și reverva de hrană a populației. Această
problemă poate duce la dezechilibr u intern care aduce cu sine războaie interstatale, dezintegrare
politică sau conflicte entice.
43
În concluzie, protejarea mediului poate fi privit ca o problemă de securitate națională și a
omului, prin simplul fapt că, cetățenii unui stat au nevoie de hran ă, apă, combustibil și alte
resurse pentru a -și asigura traiul zilnic necesar supraviețui rii.44

Securitatea economică
În contextul actual de securitate, relațiile economice dintre state sunt cele care definesc
caracterul general al relațiilor dintre ele, majoritatea conflictelor actuale fiind axate pe lupta de
preluare și controlare a teritoriilor bogate în resurse minerale , suveranitatea economică fiind
aspirația cheie a tuturor statelor naționale.
45
Conceptulului de securitate economică nu i s-a găsit o definiție comple t clară, acesta
,,gravitând in jurul dezbaterilor economice care sunt uneori politizate , fiind, prin urmare, destul
de dificil să distingem pozițiile relativ apropiate de o analiză deschisă față de cele care reflectă

42 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., pp. 120- 121.
43 Alexandra Sarcinschi. ,,Dimensiunile nonmilitare ale securității”, Editura Universității Naționale de Apărare,
,,Carol I “, București, 2005, http://cssas.unap.r o/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_securitatii.pdf ,
accesat la data de 14.04.2017.
44 David Wright -Neville. op. cit ., p. 208.
45 Gabriel Andruseac. ,,Economic security – new approaches in the context of globalization ”, CES Working Papers –
Volume VII, Issue 2, http://ceswp.uaic.ro/articles/CESWP2015_VII2_AND.pdf , accesat la data de 20.04.2017.

un tip de interes personal sau colectiv ”. 46 Barry Buzan , în lucrarea sa: ,,Poparele, statele și frica:
o agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, definește
conceptul de securitate economică făcând referire la acesul la resurse, finanțe și piețe care sunt
necesare pentru a sprijini nivelurile de bogăție și putere acceptabile în stat. 47Astfel, ,,securitatea
economică este asimilată cu ,,siguranta zilei de mâine”, tradusă sub aspect p ecuniar prin
solvabilitate permanentă care intră în substituții sinonimice cu termenii: prosperitate, bunăstare,
standard de viață decent, independentă economică”.48
În cadrul sectorului economic, statul constituie una dintre principalele unități, în ciuda
faptului că, rădăcinile acestuia se află mai degrabă în sectorul militar și politic. Pe langă stat, sectorul economic mai are ca obiecte de referință indivizii, sisteme abstracte și complexe ale
pieței globale și instituțiile asociate cu acestea.
49
La fel cum am identificat și în celelate sectoare ale securității, factorii care pot afecta
securitatea unui stat pot fi atât de origine internă, cât și de origine externă. În cazul securității economic e, factorii interni care pot cauza fragilitatea acesteia sunt: sărăcia, șomajul, crizele
financiare, lipsa competivității economice, decolonizările, etc. În cazul indivizilor, care
reprezintă unul dintre obiectele de referintă ale securității economice, amenintarea este înțeleasă
în termeni de nevoi umane de baz ă necesare supraviețuirii de la o zi la alta. Aceste nevoi umane
de bază sunt reprezntate de mâncarea adecvată, haine, adăpost și educație.
50
Problemele care vizează sectroul economic al securității sunt legate nu numai de
dimensiunea politică, ci și de cea socială, culturală sau ecologic ă a securității, astfel, ,,p uterea
unei economii este determinată și de aspecte precum: mărimea țării, stabilitatea sistemului
politic, relațiile cu vecinii și instituționalizarea rel ațiilor externe, capacitatea de adaptare
instituțională și umană la schimbările intervenite în condițiile interne și externe etc ”.51 În vederea
apărării interesului național al fiecărui stat, cea mai bună soluție era sporirea puterii militare, în

46 Berbeca Veaceslav. op. cit ., p. 119.
47 Barry Buzan. op. cit., p. 19.
48 Lavinia Florea. Globalizare și securitate economic , Iași, Editura Lumen, 2007, p. 30.
49 Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 148.
50 Lavinia Florea. op. cit ., p. 31.
51 Alexandra Sarcinschi. ,,Dimensiunile nonmilitare ale securității”, Editura Universității Naționale de Apărare,
,,Carol I “, București, 2005, http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimen siunile_nonmilitare_ale_securitatii.pdf ,
accesat la data de 20.04.2017.

ciuda faptului că, în mijlocul anilor 90, majoritatea statelor se confruntau extrem de puțin cu
probleme militare, astfel forțele armate ale acestora au fost adesea folosite mai degrabă în
scopuri politice sau economice decât în cele militare. 52 Astfel, este ușor de văzut că securitatea
militară depinde de securitatea economică datorită constrângerilor bugetare și limitelor. În plus, securitatea economică poate fi considerată un indicator cheie în ceea ce privește securitatea
generală a unui stat.
53
Într-o lume globalizată, cu un număr tot mai mare de jucători pe scena internațională și cu
o interdependență în creșterea economică, statele, de cele mai multe ori, au purtat războaie,
căutând întotdeauna să -și asigure materile prime și producția militară, astfe l, asigurarea
securității economice a devenit o componentă importantă în vederea asigurării securității
naționale.54

52 Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde . op. cit ., p. 77.
53 Mariann e Stone. ,,Security according to Buzan: a comprehensive security analysis”, Columbia University, School
of International and Public Affairs, New York, USA, http://www.geest.msh
paris.fr/IMG/pdf/Security_for_Buzan.mp3.pdf , accesat la data de 13.04.201 7.
54 David Wright -Neville. op. cit ., pp. 200- 201.

Contextul actual de securitate și alegerile din 2016 din Statele Unite ale Americii

În ceea ce privește acest capitol cu rol introductiv pentru ceea ce se va discuta în cadrul
întregului demers, trebuie amintit faptul că dacă este să ne referim la întregul context în care s -au
desfășurat alegerile din 2016 din Statele Unite ale Americii, trebuie să realizăm faptul că între contextul intern și contextul extern există o puternică legătură. Este vorba despre o relaționare
care și -a spus cuvântul într -un mod decisiv asupra felului în care cei doi și -au construit campania
electorală.
În ca drul acestui capitol vom face referire la principalele evenimente de ordin intern și
extern care au marcat atât administrația Obama, precum și discursurile candidaților înscriși în
cursa electorală din anul 2016 pentru funcția de președinte în Statelor Unite ale Americii. Aceste
evenimente și -au pus amprenta asupra modului în care Donald Trump și Hillary Clinton și -au
construit discursurile din timpul campaniei electorale .
Contextul în care s -a desfășurat campania prezidențială de anul trecut din Statele Unite
ale Americii a fost unul complicat și a avut repercusiuni asupra campaniei propriu -zise. Situația
internațională din ultimii ani se desfășoară sub semnul unui singur cuvânt. Acel cuvânt este, fără
îndoială, cuvântul criză.
Cele două mandate ale lui Barack Obama au constituit o perioadă tensionată în care
comunitatea internațională a cunoscut mai multe situații de criză ce au tensionat relațiile dintre Washington și a lte puteri ale lumii. În acest context, putem menționa faptul că mai mult ca orice
au avut de suferit relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă.
Cunoscuta publicație americană The Economist analiza, într -o ediție din data de 17
octombri e 2015, împreună cu cititorii săi natura relaționărilor dintre Marile Puteri în Noua
Ordine Mondială. Este remarcabil faptul că redacția prestigioasei publicații americane insista
asupra faptului că Statele Unite ar fi „cedat” Federației Ruse întâietatea î n gestionarea situației
din Orientul Mijlociu, iar dominația americană este contestată de către Federația Rusă și China deopotrivă
1.

1 ***,TheNew Game. American dominance is being challenged, http://www.economist.com/news/leaders/21674699-
american -dominance -being -challenged -new-game?fsrc=scn/fb/te/pe/ed/thenewgame , accesat în data de 8 iunie
2017.

Redacția publicației mai sus menționate este de opinie că teritoriul cuprins între Siria și
Marea Chinei de Sud este martorul celor mai profunde schimbări de relații între Marile Puteri
după destrămarea Uniunii Sovietice. În această ordine de idei este semnalat faptul că în Siria,
pentru prima dată de la războiul rece, Rusia și -a desfășurat forțele departe de casă pentru a opri o
revoluție și a susține un regim client. În apele dintre Vietnam și Filipine, America va semna în curând că nu recunoaște pretențiile teritoriale ale Chinei față de o serie de aflorimente și recife
prin exercitarea dreptului de a naviga în limita maritimă de 12 mile pe care un stat suveran le
controlează
2.
În ultimii 25 de ani America a dominat cu desăvârșire politica marilor puteri. Din ce în ce
mai mult, ea trăiește într -o lume contestată. Noul joc cu Rusia și China care se desfășoară în Siria
și Marea Chinei de Sud este un gust al luptei viitoare3. Cu alte cuvinte, în toamna anului 2015 cei
de la The Economist constatau, negru pe alb, o schimbare profundă în cadrul sistemului
internațional care se desfășura chiar sub ochii lor. Este vorba, în pri mul rând, de o revitalizare a
Rusiei ca actor în zona Orientului Mijlociu și în cadrul sistemului internațional.
Gestionarea relațiilor cu Federația Rusă a constituit una din principalele priorități de
politică externă a administrației lui Barack Obama. De dinamica relațiilor dintre cele două
superputeri depinde evoluția ulterioară a situației internaționale. Confruntarea geopolitică dintre
cele două superputeri mondiale aduce o contribuție decisivă în ceea ce privește modelarea
situației la nivelul unor re giuni sau la nivel internațional.
Lupta pentru obținerea supremației în zona Orientului Mijlociu a fost o prioritate
strategică pentru Statele Unite ale Americii, cât și pentru Federația Rusă. Gestionarea căilor de
acces strategice și a resurselor de petro l disponibile în aceste state reprezintă una din principalele
teme de discuție între Moscova și Washington.
Un exemplu elocvent de competiție geopolitică între administrația lui Barack Obama și
cea a lui Dmitri Medvedev și, mai apoi, din nou, Vladimir Put in, este conflictul din Siria. Acest
conflict, așa cum bine au observat analiștii politici de la BBC, a adus față în față cele două
superputeri ale momentului – Statele Unite ale Americii și Federația Rusă – și a redeschis, într -o
oare care măsură chestiun ea Războiului Rece4.

2 Ibidem.
3 Ibidem.
4 BBC, Syria crisis: Where key countries stand, October 30, 2015, http://www.bbc.com/news/world -middle -east-
23849587 , accesat în dat a de 9 iunie 2017.

Acest conflict armat a însemnat separarea în două tabere a Marilor Puteri în ceea ce
privește acest conflict militar. Pe de o parte sunt ce se opun regimului condus de Bashar Hafez
al-Assad, în timp ce unele puteri precum Federația rus ă și Iranul și -au acordat susținerea pentru
conducătorul de la Damasc.
În explicațiile oferite, jurnaliștii de la BBC fac o scurtă prezentare a situației din Siria și
își exprimă poziția potrivit căreia supraviețuirea regimului de la Damasc este o imperioa să
necesitate în vederea păstrării influenței rusești în Orientul Mijlociu5. Acesta este principalul
motiv pentru care Federația Rusă, prin vocea președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, încearcă prin orice mijloace să menți nă regimul lui al- Assad la putere în
Siria.
Lupta din cadrul conflictului din Siria nu se dă doar între regimul lui al -Assad și rebeli și
alte facțiuni militare îndreptate împotriva sa, ci se dă la un nivel mult mai înalt și cu o miză mult mai serioasă. Războiul din Siria a fost întreținut de confruntarea geopolitică și geostrategică între
Statele Unite ale Americii și Federația Rusă pentru câștigarea influenței în Siria și extinderea
acesteia asupra întregii regiuni.
În analiza lor, cei de la BBC informeaz ă asupra faptului că în timpul dezbaterilor de la
adunările Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a blocat unele rezoluții ce erau vitale pentru
administrația lui al- Assad și supraviețuirea regimului său (și păstrarea influenței geopolitice și
geostrateg ice rusești .
6.
Am putea spune cu siguranță faptul că războiul din Siria consfințește un sistem
internațional aflat în continuă schimbare. Asistăm la o reconfigurare a sistemului internațional în care dominația Statelor Unite ale Americii este contestată
7, iar în paralel cu aceasta, asistăm la o
consolidare a pozițiilor Chinei și la o reîntoarcere a Federației Ruse ca actor de prim rang.
Reconfigurarea sistemului internațional și a relațiilor dintre Statele Unite ale Americii și
Federația Rusă a reprezentat o prioritate pentru administrația Obama și va constitui o prioritate și
pentru viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii. În această ordine de idei, putem observa
clar faptul că atât Donald Trump cât și Hillary Clinton au trebuit să ținăcont în c adrul campaniei

5 Ibidem.
6 Ibidem.
7 ***,TheNew Game. American dominance is being challenged, http://www.economist.com/news/leaders/21674699-
american -dominance -being -challenged -new-game?fsrc=scn/fb/te/pe/ed/thenewgame , accesat în data de 8 iunie
2017.

lor atât de contextul internațional aflat în continuă schimbare cât și de posibilele crize ce puteau
fi generate de acest context.
Criza este elementul cheie sub care s -au desfășurat toate evenimentele internaționale
majore din ultimii 6 -7 ani. Deceniul în care ne aflăm este unul al unor profunde transformări ale
Sistemului Internațional. Evoluția evenimentelor la nivel global este marcată de momente care sunt generatoare de insecuritate la nivel internațional.
Așa se face că trebuie să ne amintim de zbuciumatele evenimente din anul 2011. Așa cum
mulți își pot aduce aminte cu ușurință, începutul lui 2011 a fost marcat de o profundă instabilitate
în zona Orientului Mijlociu și a nordului continentului African. Aceste evenimente au cunoscut
denumirea de „Primăvara arabă”. Acestea sunt primele evenimente care au tulburat cu adevărat
comunitatea internațională și care au dat multe bătăi de cap în ceea ce privește restabilirea ordinii în regiune.
Apoi au urmat multe alte evenimente care au tulburat situația internațională și care au
marcat existența unor state de pe glob. Aici ne putem aduce aminte atât de crizele din zone
Greciei, precum și de sângerosul război din Siria sau de situația de instabilitate din Ucraina.
Toate aceste momente de criză au influențat opinia publică internațională precum și pe cea
americană.
Războiul din Siria
8 a constituit una din principalele probleme internaționale cu care s -a
confruntat comunitatea internațională în ultimii ani. Conflictul din Siria a ținut și încă ține
încordată întreaga comunitate internațională. Cu toții am fost martorii unei confruntări
geopolitice în cazul acestui conflict între mari actori precum Statele unite ale Americii și
Federația Rusă pentru lărgirea Sferei de influență în Orientul Mijlociu. Această criză și -a găsit și
ea ecoul în campania printru alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite ale Americii.
Ultimii ani sunt dominați de o altă temă care a marcat profund contextul internațional.
Este vorba despre criza imigranților care a fost generată de declanșarea războiului din Siria,

8 Pentru mai multe detalii privitor la implicațiile Statelor Unite ale Americii în conflictul din Siria vezi: Stephen
Gowans, Washington long war în Syria, Baraka Books, Montréal, 2017. Pentru a înțelege contextul general în zona
Orientului Mijlociu vezi: Peter Mansfield, O istorie a Orientului Mijlociu , Revizuită și actualizată de Nicolas
Pelham, Buc urești, Humanitas, 2015. De asemenea, pentru a înțelege latura religioasă a conflictelor din Siria și din
Orientul Mijlociu vezi: Frédéric Pichon, Siria. De ce s -a înșelat Occidentul?, București, Corint Books, 2015; Ioan –
Marius Bucur, Religia și relațiile internaționale: o introducere , Cluj -Napoca, CA Publishing, 2015. În ceea ce
privește reconsituirea contextului istoric din regiunea Orientului Mijlociu vezi: Albert Hourani, Istoria Popoarelor
arabe , traducere de Irina Vainovski -Mihai, Iași -București, Editura Polirom, 2015; Hanry Kissinger, Diplomația,
Bucureși, BIC ALL, 2007; Peter Calvocoressi, Politica mondială după 1945, București, ALL Istoric, 2000.

precum și de situația de instabilitate din unele state de pe continentul African. Focarele de lupte
și de instabilitate în zonele mai sus amintite au dus la creșterea substanțială a numărului de
oameni care au ales să își părăsească țara și să se îndrepte spre un trai mai bun în Europa.
Uniunea E uropeană s -a dovedit a fi nepregătită pentru un astfel de flux de persoane și făcea cu
greu față situației internaționale9.
Contextul în care s -a desfășurat campania electorală pentru alegerile prezidențiale din
Statele Unite ale Americii în 2016 a fost un ul care a pus la încercare sistemul internațional în
multiple rânduri. Cele două mandate le administrației Obama au fost o perioadă de opt ani în
care relațiile internaționale s -au desfășurat sub semnul unui singur termen – criză. Crizele despre
care am d iscutat mai sus reprezintă puncte nevralgice de pe agenda curentă a statelor lumii și
reprezintă o preocupare a mediului politic american. Atât Hillary Clinton, cât și Donald
Trump10au fost obligați să țină cont de contextul în schimbare la nivel internațional.
Crizele despre care am discutat în cadrul acestui capitol introductiv au influențat în mod
decisiv discursurile candidaților înscriși în cursa electorală pentru postul de președinte al Statelor
Unite ale Americii. Candidații au folosit aceste teme pen tru a atrage un număr tot mai mare
dintre alegători de partea lor.
Momentele tensionate în care a fost implicată administrația Obama au obligat candidații
din 2016 să încerce să ofere publicului alegător posibile soluții în vederea soluționării situațiilor de instabilitate la nivel internațional. Din acest motiv atât Dona ld Trump cât și Hillary Clinton au
adoptat mesaje prin care doresc să soluționeze problemele majore cu care se confruntă Statele Unite ale Americii și să sporească securitatea propriilor cetățeni.
Pornind de la contextul menționat, mesajele celor doi principali candidați pentru funcția
de președinte al Statelor Unite ale Americii au conținut promisiuni privitoare la soluționarea unor
probleme legate de securitatea socială a propriilor cetățeni. De asemenea, contextul a obligat cei
doi candidați să discute despre criza refugiaților.
Temele promovate de către cei doi candidați în campania electorală sunt o oglindă fidelă
a contextului internațional aflat în plină schimbare. Așa cum putem observa din cadrul mesajelor
promovate de către Hillary Clinton și Donald Trump, tematica acestor mesaje a fost influențată
de contextul internațional. În această ordine de idei putem aminti faptul că una din principalele

9 Mihai ALexandrescu (coord.), Refugee Crisis in the European Union. Between the Fundamental Human Right s
and the Efforts Towards Securitization, Cluj -Napoca, CA Publishing, 2016.
10 Donald J. Trump, Crippled America: how to make America Great again?, Threshold Editions, New -York, 2015.

teme de discuție propuse de către Donald Trump este cea legată de criza imigranților. Această
temă propusă de către candidatul republican la postul de președinte este un produs al contextului
internațional11. Criza imigranților a devenit una din principalele probleme ale comunității
internaționale în ultimii ani12.
În ceea ce privește problema imigranților în Statele unite ale Americii, trebuie amintit
faptul că numărul celor ce aleg să plece în SUA este în creștere de la an la an. De asemenea,
Canada, Australia și Marea Britanie au avut și ele parte de o creștere exponențială a numărului
de imigranți. Acestea sunt state care au ritmuri accelerate de creștere economică iar natura
eterogenă a societății acestor țări favorizează integrarea imigranților. Numărul tot mai mare al imigranților în Statele Unite ale Americii, Canada, Australia și Marea Britanie demonstr ează
faptul că aceștia se îndreaptă mai mult în statele în care ritmurile de creștere economică sunt mai mari decât în alte țări. Mai mult de atât, numărul tot mai mare de imigranți în aceste state este un
rezultat al revoluției comunicațiilor fapt ce face ca migrația să se desfășoare în condiții cât mai
propice.
Probabil că, cresterea migrației , precum și faptul că acești imigranți ocupă locurile de
muncă în Statele Unite ale Americii l- au nemulțumit pe Donald Trump și l -au determinat pe
acesta să militeze deschis, în cadrul campaniei sale prezidențiale, împotriva acestor categorii de
populație venită în Statele Unite ale Americii în căutarea unui trai mai bun decât în țările lor de origine.
Numărul mare de imigranți a influențat în mod decisiv discursul lui Donald Trump în
cadrul campaniei prezidențiale și l -a făcut pe acesta să fie foarte virulent la adresa imigranților.
Acest context a determinat tonul agresiv al lui Donald Trump în cadrul campaniei privitor la acest subiect.

Sistemul electoral din Stat ele Unite ale Americii

Încă de la crearea Statelor Unite, la sfârșitul secolului 18, instituțiile centrale ale
republicii de atunci: congresul, instituția președintelui, ideea de federalism sau sistemul electoral,

11 Promisiunile lui Trump înainte și după alegeri, http://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/promisiunile -lui-trump –
inainte -si-dupa -alegeri -650573 , accesat ]n data de 9 mai 2017.
12 Pentru mai multe detalii privitoare la problema migranților vezi: Refugee Crisis in the European Union. Between
the Fundamental Human Rights and the Efforts Towards Securitization, Cluj -Napoca, CA Publishing, 2016.

au rămas în principiu neschimbate, în ciuda faptului că Uniunea formata atunci din 13 state și
care număra 2,5 milioane de locuitori s -a extins, cuprinzând astăzi 50 de state și mai mult de 280
de milioane de locuitori. Constituția ratifica la 1789 a rămas neschimbată și cuprinde principiile
democrației reprezentative precum și sistemul de separare a puterilor în stat13
La fel ca sistemele politice și chiar conceptul de politica în sine, stilul de campanie a
evoluat de -a lungul timpului, fiind influențat de anumite variabile precum contextul so cio-
economic , preferințele și interesele votanților și a celor eligibili, etc. Campaniile electorale își au originile în secolul 19, când s -au dezvoltat odată cu extinderea dreptului electoral.
Ceea ce unii autori numesc campanii electorale de tip “pre- modern”
14se refera la
problematici locale, deseori conduse de activiști de partid pe termen scurt sau chiar ad -hoc,
relațiile personale și partide afiliate din punct de vedere politic fiind principalele cai de a transmite comunicate politice. Campaniile elec torale de tip “modern”
15sunt considerate a fi cele
practicate începând cu jumătatea secolului trecut care fost puternic influențate de apariția
partidelor cu ideologie naționalistă, apariția posturilor de televiziune la nivel național, acestea
devenind prin cipalul canal de comunicare, iar persuasiunea a înlocuit treptate dorința de
mobilizare.
Garanția separării puterilor în stat, precum și sistemul de “checksandbalances” gândit ca
să asigure respectarea separării a fost dorit din cauza trecutului colonial al Statelor Unite, tocmai
pentru a preveni concentrarea puterii în mâinile unei singure ramuri politice sau chiar a unei
singure persoane16.
Nu trebuie uitat nici faptul că începând cu anii 1960 apare fenomenul de profesionalizare
a campaniilor electorale: staff -ul din care sunt compuse echipele electorale includ nu numai
voluntari si membrii de partid, dar si experțiangajați din sectorul privat. In aceasta perioada au
început sa se conceapă mesaje electorale îndreptate spre un public țintă, bine studiat înainte de
experții campaniei. Figura central a oricărui mesaj electoral este candidatul, a cărui imagine
publica este construita in așa fel încât săse potriveascăexpectanțelor electoratului17.
Alegerile electorale din anul 1960 pot fi considerate ca fiind emblematice atât pentru
Nixon și Kennedy cât și pentru istoria postbelică a Statelor Unite ale Americii. Aflată în plină

13 Dieter Nohlen, Elections in the America s A data handbook, vol. I North America, Central America and the
Caribbean, Oxford University Press, Oxford, 2005, p. 647.
14 Rudiger Schmitt -Beck, New modes of campaigning,
15 Ibidem.
16 Dieter Nohlen , op cit., p. 647.

revoluție tehnologică, societatea americană avea să vadă o campanie prez idențială a celor doi
candidați intens televizată. Punctul forte al acestei campanii este faptul că televiziunea americană
a realizat un maraton de patru emisiuni televizate în care cei doi candidați – Richard Nixon și
John F. Kennedy – au avut parte de o dezbatere foarte intensă18. Era vorba despre o confruntare pe
care avea posibilitatea să o urmărească o mare majoritate a populației Statelor Unite ale
Americii.
Campania din anul 1960 a ciocnit între ei doi foarte buni oratori și specialiști ai retoricii.
Cu toate acestea însă, unul dintre ei a fost ceva mai bun și acela a fost John F. Kennedy. În
timpul acelei campanii Kennedy era mai incisiv decât Nixon în argumentele sale și în replicile pe
care le dădea. În una dintre dezbateri, viitorul președinte avea să îl critice pe Nixon pe motivul
incertitudinii celui de -al doilea spunând că „Îmi pare rău că domnul Nixon nu știe cine este. La
fiecare dintre opriri acesta nu este hotărât ce fațetă să ne -o prezinte”19.

Concluzii

Situația tensionată atât pe plan intern cât și pe plan extern nu putea să rămână pe dinafară
în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii din anul 2016. Aceste momente de criză au influențat, direct sau indirect, societatea americană.
Drept urmare, atât Donald Trump cât și Hillary Clinton trebuiau să țină cont de situația internă și
de cea internațională în cadrul campaniei lor.
Evoluția contextului a influențat atât situația din Statele Unite ale Americii, precum și
discursul celor doi contr acandidați. Drept urmare a contextului aflat în deplină și continuă
schimbare, ambii candidați au inclus în campania lor discursuri dedicate acestor teme de maximă
importanță pentru societatea americană.
Contextul intern a contribuit în mod hotărâtor asupr a modului în care cei doi candidați și –
au construit discursurile. În această ordine de idei, trebuie menționat faptul că ambii candidați,
pornind de la contextul de ordin intern, au inclus în discursurile lor electorale prevederi ce atingeau probleme precu m securitatea socială a Statelor Unite ale Americii, sănătatea cetățenilor,
probleme legate de locurile de muncă, precum și de salariile angajaților.
Toate aceste probleme intens analizate de către cei doi principali contracandidați și de
staff-urile lor, au fost teme de dezbatere provenite din contextul intern cât și extern. Discuțiile

dintre cei doi contracandidați aveau să aibă la bază contextul intern și extern și erau create pentru
a oferi posibile soluții pentru soluționarea problemelor semnalate.

Capitolul III. Comparație între campania lui Donald Trump și Hilary Clinton vis -a-vis de
problemele de securitate

Introducere

În acest capitol subiectul de bază îl constitui e campania electorală din anul precedent
pentru pos tul de președinte ale Statelor U nite ale Americii. Campania electorală, așa cum se știe
deja, a fost una istorică pentru cei doi candidați: Donald Trump și Hilary Clinton, precum și
pentru întreaga comunitate internațională.
Analiza pe care o vom aborda în acest capitol constă în comparărea discursurilor și a
platformelor propuse de cei doi contracandidați în cursa electorală în vederea stabilirii principalelo r asemănări și deosebiri dintre promisiunile lui Donald Trump și cele ale lui Hilary
Clinton legate de măsurile de securitate pe care aceștia ar urma să le adopte în cazul în care
urmau să câștige fotoliul de președinte al Statelor Unite ale Americii.
Comparația dintre campaniile celor doi candidați la postul de președinte ale Statelor
Unite ale Americi i se va baza pe analiza comparativă a discursurilor lui Donald Trump și ale lui
Hillary Clinton pe marginea unor teme ce țin de securitate. În primul rând vom avea în vedere modalitatea în care ambii contra candidați abordează tematici legate de securitatea națională a
Statelor Unite ale Americii precum problema migrației, lupta împotriva ter orismulu i, și asupra
altor amenințări curente care afectează situația internațională. Analiza discursurilor celor doi
contracanditați are ca scop surprinderea asemănăril or și a deosebirilor dintre programele
electorale propuse.
Câștigătorul fotoliului Statelor Unite ale Americii, Donald Trump s -a făcut remarcat
printr -o serie de promisiuni controversate pe care acesta le- a susținut în cursul campaniei
electorale, dintre care multe au ocupat zile la rând prima pagină a ziarelor. Însă, pe măsură ce ziua învestiturii se apropia, el și- a schimbat poziția în mai multe subiecte -cheie, relatează BBC
News.
1 În ceea ce o privește pe Hilary Clinton, poziția acesteia a rămas constan tă pe tot
parcursul campaniei elector

1 Promisiunile lui Trump înainte și după alegeri, http://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/promisiunile -lui-trump –
inainte -si-dupa -alegeri -650573 , accesat în data de 9 mai 2017.

Problema migrației

Problema imigranților , în care cei doi contracandidați s -au situat pe poziții clar
antagonice este una dintre temele care ține de securitata națională a Statelor Unite ale Americii.
Ca definiție, migrația reprezintă deplasarea unei populații dincolo de granițele naționale.
Realizată de cele mai multe ori în vederea opținerii unui trai de viată mai bun, aceasta reprezină
o amenințare la adresa securității societale a tării gazdă, imigranții fiind ad esea responsabili
pentru scăderea salariilor și pentru lipsa locurilor de muncă.2
Pe toată durata campaniei electo rale, Donald Trump a abordat poziții extrem de radicale
în ceea ce privește accesul imigranților în SUA . Așa cum ne informeaz ă postul de știri Digi24,
candidatul Partitului Republican, Trump, a promis inițial că va interzice acces ul tuturor
musulmanilor în Statele Unite ale Americii și că va impune „verificări extreme” ale
imigranților .3
Așa cum se poat e observa din tonul discursiv, Donald Trum p, s-a situat pe poziții foarte
dure la nivel discursiv în ceea ce privește politica de securitate a Statelor Unite ale Americii prin
intermediul acestor politici restrictive pe care Trump ar dori să le aplice în problema cu imigranții. În aceiași ordine de idei se înscrie și dis cursul lui Donald Trump cu privire
la situația imigranților care lucrează sau care staționează ilegal pe teritoriul american. În acest sens trebuie reamintit faptul că „Trump le -a spus în repetate rânduri susținătorilor lui că absolut
toți imigranți ilegali – circa 11,3 milioane de oameni – “trebuie să plece”.
4
Unul dintr e cele mai scandaloase puncte din programul ele ctoral al lui Donald Trump
face referire la problema migrației. Spre deosebire de Hilary Clinton, care a promis oferirea
dreptului la ședere și amnistiere a tuturor imigranțilo r ilegali, Trump a promis expulzarea tuturor
celor 11 milioane de imigranți. Însă , cea mai șocantă promisiune facută se referă la dorința
acestuia de a înalța un zid la frontiera dintre SUA și Mexic . 5 Donald Trump a promis ca va
alunga cei 11 milioane de imigranți care trăiesc ilegal în SUA și de asemenea, a anunțat ca va

2 Paul Robinson. Op cit., p. 128.
3 Promisiunile lui Trump înainte și după alegeri, http://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/promisiunile -lui-trump –
inainte -si-dupa -alegeri -650573 , accesat în data de 9 mai 2017.
4 Ibidem
5 Zece promisiuni făcute de Donald Trump în campania elec torală, disponibil la adresa
https://ro.sputnik.md/International/20161110/9817895/trump -zece- promisiuni.html , accesat în data de 8 mai
2017.

construi un zid înalt la granița SUA cu Mexicul și a insistat pe faptul ca își va tine promisiunea.
El i-a numit pe mexicani „violatori” și „criminali”, dar a recunoscut ca „sigur, câțiv a dintre ei
sunt oameni buni .”6
Când făcea referire la problema imigranților, mai ales a celor care lucrau ilegal pe
teritoriul Statelor Unite ale Americii, Donald Trump se referea cu precădere la situația celor care veneau din Mexic în vederea obținerii unui loc de muncă în Statele Unite ale Americii. În acest
sens, Trump a făcut unele declarații ostile privitoare la adresa acestor imigranți: „Când statul Mexic își trimite oamenii, nu -i trimite pe cei mai buni. Ei nu va trimit pe voi, ci pe oamenii care
au o groaza de probleme și care aduc aceste probleme cu ei. Aduc droguri. A duc crime. Ei sunt
violatori. Dar poate, unii, sunt oameni de treaba.”
7
Tonul ostil folosit de Donald Trump cu precădere la situația imigranților a cu lminat
printr -o declarație care avea să devină una istorică în istoria Statelor Unite ale Americii. Până în
momentul de fată niciun candidat până la Donald Trump nu a declarat vreodată că ar intenționa
să construia scă un zid fie la o frontieră a Statelor Unite ale Americii, fie în orașe cu scopul de a
îngrădi accesul unor populații în alte zone. Această declarație avea să stârnească un val de critici
la adresa lui Trump și avea să devină una dintre cele mai discutate și contr oversate propuneri
electorale: „Voi construi un zid – și nimeni nu construiește ziduri mai bine decât mine, credeți –
mă – și voi construi tare ieftin. Voi zidi un perete enorm la granița noastră de sud, și Mexicul va
plăți pentr u toate. Țineți minte vorba mea ”.8
În ceea ce priveșt e expulzarea imigranților din Statele U nite ale Americii, Donald Trump
consideră că acest lucru va aduce mai multe beneficii pentru statul american. Pornind de la acest
fapt, Trump ved e o serie de beneficii de ordin economic pentru SUA: „expulzarea imigranților
ilegali va elibera locuri de munc ă pentru americani . De asemenea, acesta promite locuri de
muncă în industrie, în special în mineritul cărbunelui și exploatarea gazelor de șist. El este de
părere că ,,firmele americane ar trebui să pr oducă în SUA, nu în străinătate ”.9
Așa cum se poate observa din discursurile propuse de către cei doi candidați privitor la

6 Ibidem
7 Promisiunile controversate ale lui Trump in campanie: "Voi construi un zid si Mexicul va plati" , iar "Hillary va fi
arestata", http://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv -special/cele -mai-controversate -declaratii -ale-lui-donald -trump –
inainte -sa-fie-ales-presedinte -voi-contrui -un-zid-si-mexicul -va-plati.html , accesat în data de 13 mai 2017.
8 Ibidem
9 ALEGERI SUA: Programele candidaților Hillary Clinton și Donald Trump, https://www.europafm.ro/alegeri- sua-
programele -candidatilor -hillary -clinton -si-donald -trump/ , accesat în data de 14 mai 2017.

problema imigranților, Donald Trump a propus un ton vehement în discuție pe marginea
problemei și o rezolvare radicală a acesteia. În campania electorală, Donald Trump a adoptat o
poziție mult mai radicală decât cea a contracandidatului său din partea Partidului Democrat –
Hillary Clinton care dorea să mențină liber accesul imigtanților în SUA și oferirea de azil
refugiaților . Măsurile propuse de către candidatul Partid ului Republican pentru funcția de
președinte al Statelor Unite ale Americii pot fi incluse în categoria de „măsuri radicale”.
Lupta împotriva terorismului
,,Terorismul este o practică cu lungă tradiție care probabil a existat sub o formă sau alta
încă din momentul în care oamenii s -au organizat în comunități structurate ierarhic .”
10
,,Definiția exactă a terorismului este extrem de disputată, dar în general fenomenul constă în
utilizarea ilegală a forței de către actorii non -statali cu scopul de a crea teroare în rândul
populațiilor civile și de a forța guvernele la concesii politice.”11
Trump a promis să lichideze terorismul islamic. În calitatea lui de președinte a Statelor
Unite ale Americii, acesta intenționează să organizeze o conferință internaționa lă pentru
combaterea răspândirii radicalismului islamic, la care să fie invitate și state din Orientul
Apropiat, precum Egiptul sau Iordania, precum și principalul aliat american – Israelul. În vederea
asigurării securității naționale a Statelor Unite ale Americii precum și a securității internațioanle,
Trump dorește să lichideze ISIS, Al Qaeda, și să elimine sursele de finanțare ale HAMAS și
Hezbollah .12
Așa cum se poate observa, cel puțin la nivel discursiv, Donald Trump își asuma poziții
foarte dure la adresa terorismului. Soluțiile propuse de către Trump în acest sens sunt la fel de
radicale. Limbaj ul folosit în cadrul acestor discursuri poate fi catalogat ca fiind unul de factură
populistă și care viza atragerea unui număr mai mare de votanți de partea sa. Încă de la începutul
campaniei sale, Donald Trump a afișat acest tip de discurs. Limbajul agresiv pe orice temă ce
fusese dezbătută în cadrul campaniei electorale era specific acestuia. Acesta a ales să utilizeze tot
felul de termeni mai duri ca să in fluențeze opinia publică din Statele Unite și să căștile voturi pe

10 David Wright -Neville. Dicționar de terorism , Cluj -Napoca, Editura CA Publishing, 2010, p. 11.
11 Paul Robinson. Op cit., p. 227.
12 Zece promisiuni făcute de Donald Triump în campania electorală,
https://ro.sputnik.md/International/20161110/9817895/trump -zece- promisiuni.html , accesat ]n data de 8 mai
2017.

seama acestora.
Tot în aceeași ordine de idei se înscrie și discursul lui Donald Trump privitor la l upta
împotriva Statului Islamic . Cu ocazia discuției pe marginea acestui subiect, Trump a declarat
faptul că va „tăia repede capul Statului Islamic și le va lua petrolul și opri imigrația ilegală
construind un zid la granița noastră sudica pentru care Me xicul va suporta costurile” .13
„Vom face America din nou mare!”, este mesajul pe care candi datul la prezidențiale în
Statele Unite , Donald Trump îl transmite în primul sau spot TV și pe care își structurează
campania. „Politicienii se pot preface ca este altceva, dar Donald Trump îl numește terorism
islamic radical. De aceea, acesta cere o inter dicție temporara pentru musulmani de a intra în
Statele Unite ,,pana când ne dam seama ce se întâmplă”.14
Tonul ostil și vehement în același timp folosit de Donald Trump la adresa terorismului
internațional și mai ales la adresa Statului Islamic (ISIS) a f ost afișat de multe ori și a fost rapid
preluat de presa internațională, inclusiv de cea românească. Într -unul din articolele postului de
televiziune român Digi 24 se face o analiză a propunerilor făcute de către Donald Trump în materie de politică externă a Statelor Unite ale Americii. În cadrul acestei analize se discută
despre mai multe aspecte enumerate de către Donald Trump, inclusiv la problemele cauzate de către Statul Islamic: „și apoi există și ISIS. Am un mesaj simplu pentru ei: Zilele lor sunt
numărate. Nu le voi spune unde și nu voi spune cum… ISIS va dispărea dacă sunt ales președinte.
Și vor dispărea rapid.”
15
Trump a anunțat și măsurile extreme pe care le va lua împotriva teroriștilor și a grupării
ISIS. În opinia republicanului, singura soluț ie pentru a scăpa de ISIS este un atac vehement și
direct asupra grupării. Însă, un astfel de atac ar putea avea efecte puternice și l -ar putea ține în
continuare la putere pe dictatorul Bashar al-Assad în Siria, tara distrusă de războiul civil. În
același timp, o as tfel de inițiativa ar însemna că trupele americane ar fi expuse unor riscuri
uriașe.16

13Florin Necula, Donald Trump si -a lansat primul spot de campanie (Video), http://www.ziare.com/d onald –
trump/candidat -prezidentiale -sua/donald -trump -si-a-lansat -primul -spot -de-campanie -video -1402371 , accesat în
data de 8 mai 2017.
14 Zece promisiuni făcute de Donald Triump în campania electorală,
https://ro.sputnik.md/International/20161110/9817895/trump- zece- promisiuni.html , accesat ]n data de 8 mai 2017.
15 Politica externă a SUA, în viziunea lui Donal d Trump, http://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/politica -externa -a-
sua-in-viziunea -lui-donald -trump -511804 , accesat în data de 14 mai 2017.
16Promisiunile controversate ale lui Trump in campanie: "Voi construi un zid si Mexicul va plati", iar "Hillary va fi
arestata", http://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv -special/cele -mai-controversate -declaratii -ale-lui-donald -trump –

Atât discursul de față, precum și alte discursuri de -ale lui Donald Trump denotă faptul că,
la nivel discursiv, acesta a dorit o soluționare rapidă a problemei legate de Statul Islamic. În
această ordine de idei se observă faptul că pentru Trump nu conta prețul cu care ar fi plătit
Statele U nite ale Americii în frângerea definitivă a Statului Islamic, ci rezultatul final care avea
să-l aducă această înfrângere. În mod sigur, discursul său poate fi considerat ca fiind unul
populist și care, probabil, nu va fi aplicat întocmai așa cum acesta promisese în cadrul campaniei
electorale.
În ceea ce privește discursul lui Hillary Clinton cu privire la măsurile de combatere a
terorismului, trebuie făcută precizarea că din motive lesne de înțeles, în privința acestei teme de
securitate cei doi candidați nu ave au cum să adopte poziții antagonice în cadrul campaniei
electorale. Acest fapt a făcu t ca mesajul celor doi contracandidați să fie destul de apropiat ca
formă și consistență, cu precizarea că Trump a uzat un limbaj mult mai dur decât contracanditada
sa, Hilary Clinton.
Hillary, s-a arătat dornică de a depune toate eforturile posibile în vedera înfrângerii
Statului Islamic. În cadrul unor articole publicate pe site -ul său de campanie, Hillary Clinton a
menționat faptul că ,,noi nu putem doar să îi îngrădim pe cei de la ISIS – trebuie să- l înfrângem.
Asta înseamnă că trebuie să mergem după acest grup în Siria, în Irak și în Orientul Mijlociu. Și
aceasta înseamnă a accelera ritmurilor loviturilor aeriene și să ne asigurăm că trupele locale și
regionale au tot ceea ce le trebuie pentru ca să meargă după ISIS și să creeze spații sigure. ” 17
Mai m ult de atât, încă din vara anului 2015 Hillary Clinton se pronunța pentru nevoia de a
învinge Statul Islamic pe terenul lui. Tot în anul 2015, Hillary Clinton menționa faptul că
„trebuie să distrugem și să dezmembrăm infrastructura teroristă – pe pământ și online.”18
Prin acestea fostul Secretar de stat american își exprima adeziunea sa la necesitatea de a
lansa o ofensivă pe mai multe planuri împotriva terorismului la nivel internațional. Așa cum se
observă din aserțiunile făcute de către Hillary Clinton, ofensiva tre buie să cuprindă atât
dimensiune terestră a operațiunilor îndreptate înspre combaterea terorismului, precum și intensificarea eforturilor de a contracara terorismul și în mediul online care, după cum ne putem

inainte -sa-fie-ales-presedinte -voi-contrui -un-zid-si-mexicul -va-plati.html , accesat în data de 14 mai 2017.
17 Hillary Clinton just outlined a plan to defeat ISIS and global terror. 3 things you need to know: “We have to reject
fear and instead choose resolve.”, https://www.hillaryclinton.com/feed/hillary -clinton -just-outlined -plan-defeat -isis-
and-global -terror- 3-things -you-need -know/ , accesat în data de 11 mai 2017.
18 Ibidem

da seama cu ușurință, a devenit un mediu de ope rare tot mai larg utilizat de către teroriști.19
În ceea ce privește lupta împotriva terorismului la nivel internațional și în speță lupta
Statelor Unite ale Americii împotriva Statului Islamic, trebuie menționat faptul că, în această
privință, Hillary Clinton se apropie destul de mult de poziția adoptată, cel puțin la nivel discursiv
de către Donald Trump. În privința luptei împotriva ISIS -ului, Hillary Clinton susținea
necesitatea efectuării unor raiduri aeriene mai eficiente. Mai mult de atât, poziția fermă a fostului Secretar de Stat în ceea ce privește lupta împotriva Statului Islamic este consolidată odată cu
propunerea efectuării unor raiduri terestre care, împreună cu acțiunile întreprinse din aer, să
sporească eficiența acțiunilor împotriva ISIS -ului.
20
Hillary Clinton pledează pentru combaterea terorismului, inclusiv prin mobilizarea de
efective terestre în operațiunile contra unor organizații extremiste din Orientul Mijlociu precum
Al-Qaida ori Statul Islamic. „Este necesară o campanie mai eficient ă de raiduri aeriene, dar
aceasta nu va fi suficientă. Trebuie să fim onești: pentru a avea succes, raidurile aeriene trebuie dublate de operațiuni terestre”, a subliniat Hillary Clinton.
21
În cele de mai sus, am putut observa faptul că Hillary Clinton adusese în discuție
metodele tradiționale de luptă împotriva terorismului și am observat faptul că recurgerea la forță
reprezintă o soluție atât pentru Hillary Clinton, precum și pentru Donald Trump. Chiar dacă s -a
declarat pentru utilizarea unor metode clasi ce de soluționare a conflictelor, Hillary Clinton nu
uită de faptul că lupta împotriva terorismului poartă conotația unei lupte asimetrice și aduce în
programul său și lupta în mediul „online” împotriva terorismului.22
Tot în aceiași ordine de idei, Hillar y Clinton afirma faptul că lupta dintre Statele Unite ale
Americii și terorismul internațional se desfășoară pe mai multe planuri. Politicianul american a
declarat faptul că lupta dintre statul american și terorism se desfășoară atât în mediul „offline”,
cât și în mediul „online”. În această luptă, afirmă Hillary Clinton, cele două părți se află într -un
„concurs al ideilor”. Mai mult de atât, Hillary Clinton susținea încă din vara anului 2015 faptul că Statele Unite ale Americii se aflau într -o confruntare cu o ideologie ce instiga spre ură, iar

19 Ibidem
20 Ibidem
21 FOCUS: Hillary Clinton și Donald Trump – principalele idei politice și economice,
http://www.mediafax.ro/externe/focu s-hillary -clinton -si-donald- trump -principalele -idei-politice -si-economice-
15915388 , accesat în data de 14 mai 2017.
22 Ibidem

Statele Unite ale Americii erau obligate să câștige acestă bătălie.23
De asemenea, candidatul din partea Partidului Democrat la postul de președinte ale
Statelor Unite ale Americii vorbea alegătorilor săi despre neces itatea de a opri „recrutările”
realizate de către ISIS în Statele Unite ale Americii în mediul online. În această ordine de idei,
trebuie amintit faptul că în cadrul întrunirii din 16 decembrie 2015, Hillary Clinton discuta
despre necesitatea unei conlucră ri în vederea stopării recrutărilor realizate de către ISIS în
mediul online: „Washington și Silicon Valley trebuie să lucreze împreună pentru a învinge pe jihadiști în spațiul cibernetic. Aceasta înseamnă identificarea și eliminarea conținutului extremist
pe care îl folosesc teroriștii pentru a recruta în mediul online .”
24
În lupta împotriva terorismului în mediul online, Hillary Clin ton susținea faptul că
„vechile tactici școlare nu ne vor ajuta când vine vorba de înfrângerea unui grup terorist care stăpânește arta propagandei online. ISIS și jihadiștii globali recrutează, instruiesc și încurajează
violența pe social media – reproducând o rețea în creștere de teroriști din întreaga lume. Statele
Unite trebuie să lucreze cu partenerii noștri din întreaga lume pentru a fi la fel de pricepuți .”
25
În această ordine de idei, Hillary Clinton considera, de asemenea, că este nevoie ca toți
actorii și toate instituțiile de stat americane să conlucreze și să facă tot posibilul pentru a proteja Statele Unite ale Ameri cii și pe aliații acesteia de pericolul reprezentat de terorism. În acest
context, fostul Secretar de Stat american declara că „ avem nevoie de o mai bună coordonare și împărtășire a informațiilor, pentru a distruge parcelele teroriste și pentru a preveni atacurile
dintre guvernele europene și autoritățile de aplicare a legii, între Silicon Valley și Washington, precum și între polițiștii locali și comunitățile pe care le deservesc .”
26
Realatia sua cu celelate state
În cadrul discursului din data de 13 iunie 2016, Hillary Clinton avea să prezinte o viziune
mult mai nuanțată în ceea ce privește asigurarea securității naționale. În această ordine de idei,
trebuie amintit faptul că fostul Secretar de Stat se referea la necesitatea de a asigura condiții mai
bune de trai pentru proprii cetățeni, precum și o serie de investiții din partea statului în ceea ce

23 Ibidem
24 Hillary Clinton just spent 44 minutes outlining her plan to keep America safe from terrorism.,
https://www.hillaryclinton.com/feed/hillary -clinton -just-spent -44-minutes -outlining -her-plan -keep -america -safe-
terror ism/ , accesat în data de 15 mai 2017.
25 FOCUS: Hillary Clinton și Donald Trump – principalele idei politice și economice,
http://www.mediafax.ro/externe/focus -hillary -clinton -si-donald- trump -principalele -idei-politice -si-economice –
15915388 , accesat în data de 14 mai 2017.
26 Ibidem

privește unele domenii precum infrastructura și educația.27 Cu ocazia întrunirii menționate,
Hillary Clinton, referindu -se atât la administrația prezidențială, precum și la întregul popor
american, spunea că „suntem mai puternici în străinătate când suntem cei mai puternici acasă.
Aceasta înseamnă investirea în infr astructura, educația și inovație – fundamentele unei economii
puternice ”. 28 Ea va lucra, de asemen ea, pentru a reduce inegalitatea veniturilor, deoarece țara
noastră nu poate conduce în mod eficient atunci când atât de mulți se luptă să furnizeze
elementele de bază pentru familiile lor .”29
Hillary Clinton a împărtășit, oarecum, viziunea lui Donald Trum p privitor la t eroriști. Ea
îndemna la sporirea măsurilor de verificare și control : ,,Trebuie să știm identitatea jihadiștilor și
să îi oprim înainte ca aceștia să tracă frontiera noastră. Statele Unite și aliații săi trebuie să
monitorizeze în mod vigile nt solicitanții de viză, să împărtășească informații și să se apeleze la
amenințări potențiale .”30
Asigurarea securității naționale cât și cea economică a propriilor cetățeni, așa cum reiese
din discursul lui Hillary Clinton expus și analizat în paragraful de mai sus, reprezintă una din
principalele ține ale „președintelui” Hillary Clinton. Acest punct al campaniei sale subliniază
necesitatea stabilizării și creșterii, prin intermediul unor programe și investiții de stat, a
veniturilor cetățenilor de rând. Acest fapt ar permite asigurarea unui climat de securitate în
Statele Unite ale Americii și ar constitui o bază de dezvoltare pentru următoarele generații.31
În vederea asigurării securității, Hillary Clinton opta pentru întărirea parteneriatelor
strategic e pe care le are în derulare Washington -ul. Aceste parteneriate sunt pentru candidatul
Hillary Clinton o „sursă unică de putere a Americii.” Din acest punct de vedere, candidatul
democrat la postul de președinte ale Statelor Unite ale Americii a ales să in troducă acest aspect
în programul său electoral. În mod evident acest punct a apărut în campania prezidențială
elaborată de către Hillary Clinton și membrii staff -ului său pornind de la considerentul că Hillary
participase, în calitate de Secretar de Stat american, la construirea politii externe a Washington –
ului în ultimi ani, iar experiența sa din acest punct de vedere putea să fie un mare avantaj în

27 Ibidem
28 Național Security, https://www.hillaryclinton.com/issues/national -security/ , accesat în data de 12 mai 2017.
29 Ibidem .
30 Hillary Clinton just spent 44 minutes outlining her plan to keep America safe from terrorism.,
https://www.hillaryclinton.com/feed/hillary -clinton -just-spent -44-minutes -outlining -her-plan-keep -america -safe-
terrorism / , accesat în data de 15 mai 2017.
31 Național Security, https://www.hillaryclinton.com/issues/national -security/ , accesat în data de 12 mai 2017.

campania electorală.32
În această ordine de idei, trebuie amintit faptul că „Hillary știe că NATO este una dintre
cele mai bune investiții pe care America le -a făcut vreodată. Și va continua să sprijine
capacitatea Israelului de a se apăra, inclusiv prin asigurarea calității sale militare și opunându -se
eforturilor de marginalizare a Israelului pe scena mondia lă, sprijinind în același timp eforturile de
a obține o soluție cu două state. De asemenea, Hillary va investi în parteneriate în America
Latină, Africa și Asia cu oameni și națiuni care împărtășesc valorile și viziunea noastră pentru
viitor .”33
Această parte a discursului electoral promovat de către Hillary Clinton denotă în mod clar
faptul că menținerea și dezvoltarea parteneriatelor strategice vor constitui o prioritate pentru
Hillary Clinton în cazul în care aceasta ar fi devenit președinte al SUA. Me sajul transmis de către
candidatul Partidului Democrat în sub- punctul prezentat mai sus este acela că la baza securității
naționale a Statelor Unite ale Americii stau parteneriatele strategice cu statele lumii. Pornind de
la această idee, Hillary îndemna s pre construirea și consolidarea parteneriatelor pe care Statele
Unite ale Americii le aveau cu țări de pe diferite continente. Se observă faptul că prin lărgirea
parteneriatelor strategice, Hillary Clinton vedea o șansă pentru administrația de la Washingto n în
vederea asigurării securității naționale a propriei țări și a cetățenilor americani. Practic, prin acest
tip de discurs, Hillary Clinton promova ideea potrivit căreia investirea în parteneriatele
internaționale reprezintă o piesă din eforturile necesa re în vederea asigurării stabilități și a
securității cetățenilor americani.34
Tot în ceea ce privește asigurarea securității naționale, candidatul democrat a simțit
nevoia să afirme faptul că pentru asigurarea securității și a supremației internaționale a Statelor
Unite ale Americii, este nevoie ca americanii să „îmbrățișeze toate instrumentele puterii
americane”. Acest fapt presupunea utilizarea diplomației și a dezvoltării: „Îmbrățișați toate
instrumentele puterii americane, în special diplomația și dezv oltarea, să vă aflați pe frontul de a
rezolva problemele înainte de a ne amenința acasă. Diplomația este adesea singura modalitate de a evita un conflict care ar putea ajunge la un cost mult mai mare. Este nevoie de răbdare, de

32 Hillary Clinton just spent 44 m inutes outlining her plan to keep America safe from terrorism.,
https://www.hillaryclinton.com/feed/hillary -clinton -just-spent -44-minutes -outlining -her-plan-keep -america -safe-
terrorism/ , accesat în data de 15 mai 2017.
33 Ibidem
34 National Security, https://www.hillaryclinton.com/issues/national -security/ , accesat în data de 12 mai 2017

persistență și de un ochi bun asupra jocului lung – dar merită! .”35
Această propunere făcută de către Hillary Clinton în cadrul discursului său electoral
include mai multe sub -puncte care ar trebui puse în aplicare. Primul sub- punct al acestui pas
presupune depunerea tuturor eforturi lor în vederea împiedicării Iranului din calea sa ce vizează
dobândirea armamentului nuclear. Acest sub- punct presupune „aplicarea viguroasă a acordului
nuclear cu Iranul și implementarea unei strategii mai ample pentru a face față comportamentului
rău al Iranului în regiune, în special amenințarea pe care o reprezintă pentru Israel .” 36 Hillary
Clinton dorea, prin implementarea unei astfel de politici, să contribuie la asigurarea securității în
zona Orientului Mijlociu și pentru crearea condițiilor necesare în vederea lărgirii influenței
Washington- ului în zona menționată. 37
Un alt sub- punct al punctului intitulat „îmbrățișarea tuturor instrumentelor puterii
Americane”, vizează îmbunătățirea legăturilor dintre Statele Unite ale Americii și Cuba. Hillary se declara dispusă să continue acest proiect demarat de către administrația Obama. În această
odine de idei, Hillary se declara pentru conlucrarea cu Congresul American pentru ridicarea embargo -ului impus față de Cuba cu menținerea, în paralel, a presiunilor a supra acestei țări în
vederea înfăptuirea de către regimul de la Havana a unui set de reforme .
38
Așa cum se poate observa din dezbaterea celor doi candidați privitor la lupta împotriva
terorismului, se poate observa că diferențele dintre cele două discursu ri sunt mai degrabă de
nuanță decât de substanță. În timpul campaniei electorale cei doi candidați și -au asumat poziții
care vizează continuarea luptei la nivel internațional împotriva terorismului. Ambii candidați și-
au propus să facă față acestui fenomen și să contribuie la ameliorarea situației din Orientul
Mijlociu, zona din care se emană cel mai mult situația de insecuritate și care afectează în mod
evident comunitatea internațională. De asemenea, în programele electorale ale celor doi candidați
este p revăzut un sub- punct în care cei doi candidați susțin imensa necesitate de a înfrânge Statul
Islamic și de a asigura stabilitatea în zonele în care această organizație activează. Aici se observă diferența de nuanță dintre abordările principalilor doi candi dați la postul de președinte al Statelor

35 Hillary Clinton just spent 44 minutes outlining her plan to keep America safe from terrorism.,
https://www.hillaryclinton.com/feed/hillary -clinton -just-spent -44-minutes -outlining -her-plan-keep -america -safe-
terrorism/ , accesat în data de 15 mai 2017.
36 Ibidem
37 Ibidem
38 În acest sens vezi punctul intitulat „Embrace all the tools of American power” și cele două subpuncte pe care
acesta la încorporează, Național Security, https://www.hillaryclinton. com/issues/national -security/ , accesat în data
de 12 mai 2017.

Unite ale Americii.
Dacă Hillary Clinton a păstrat același ton calm și echilibrat cu care a obișnuit publicul pe
toată durata campaniei electorale, Donald Trump a utilizat un limbaj mai dur și a afișat o poziție care se dorea a fi dură, iar soluția de rezolvare a problemei mai radicală. Dacă Hillary Clinton a
vorbit despre necesitatea de a învinge Statul Islamic, Donald Trump a utilizat un limbaj în care a
criticat vehement poziția administrației Obama față de ace st subiect. În această ordine de idei, se
cuvine a aminti faptul că Trump a declarat că acesta „va tăia capul ISIS”. În ceea ce privește lupta împotriva Statului Islamic, se observă faptul că Donald Trump și Hillary Clinton au căzut
de acord asupra necesit ății intensificării atacurilor aeriene asupra zonelor aflate sub controlul
ISIS.
39

Securitatea socială a Statelor Unite ale Americii

În ceea ce privește asigurarea securității sociale a cetățenilor Statelor Unite ale Americii,
cei doi canditați au pre zentat o viziune total diferită. În această ordine de idei se înscrie
abordare a diferită a celor doi în ceea ce privește vârsta de pensionare și alte aspecte legate de
contribuția cetățenilor prin taxe și impozite. Aici se observă, în mod clar o competiție între ideile
diametral opuse promovate de către cele două partide din establishement -ul american. Dacă
Hillary Clinton este de opinie că vârsta de pensionare nu ar trebui mărită, contracandidatul său
republican susținea necesitatea de a mări această vârst ă. În timp ce Donald Trump susținea faptul
că acele cotizații pe care americanii de rând le plătesc să meargă înspre cei mai nevoiași (nu
neapărat la cei ce au cotizat), Hillary Clinton susținea ideea sporirii securității sociale prin
diferite alocații ca re să revină celor c are au cotizat.40
În cadrul dezbaterilor se observă clar diferența de ton utilizat de către cei doi
contracandidați în explicarea propriilor programe. În acest sens, putem menționa faptul că Donald Trump a utilizat același limbaj dur cu care ne- a obișnuit de -a lungul întregii campanii, în
timp ce Hillary Clinton utiliza acel ton liniștit specific campaniei sale prezidențiale.
În cadrul unei întruniri din data de 5 februarie 2016, Hillary Clinton menționa faptul că
„timp de 80 de ani , securitatea socială în America a fost la cel mai bun nivel. Securitatea socială

39 National security, https://www.hillaryclinton.com/issues/national -security/ , accesat în data de 10 mai 2017
40 Social Security and Medicare, https://www.hillaryclinton.com/issues/social- security -and-medicare/ , accesat în
data de 16 mai 2017.

reflectă convingerea noastră comună că fiecare american ar trebui să se poată pensiona cu
demnitate du pă zeci de ani de muncă grea. Nici un american nu ar trebui să facă față sărăciei
pentru că el sau ea este invalid sau când un om iubit acestuia moare. Că toți avem o obligație unii
față de alții .”41
Donald Trump e de părere că securitatea socială trebuie să fie reformată, este necesar să
eliminăm frauda, să facem securitatea socială mai eficientă și să ne asigurăm că programul este
solvent. Securitatea socială, spunea Donald Trump, se confruntă cu o problem ă: ,,77 de milioane
de „baby boom,, se pregătesc să se pensioneze. Acum știu că există unii republicani care
consideră ar fi în regulă, permițând acestor programe să se usuce și să moară pe viță. Modul în
care o văd, securitatea socială și programele de m edicare sunt programe risipitoare ". 42Dar
oamenii care gândesc în felul acesta trebuie să -și regândească poziția. Nu este rezonabil ca
oamenii care au plătit într -un sistem de zeci de ani să se aștepte să obțină valoarea banilor lor –
nu este un "drept", care onorează o afacere. Noi, ca și societate, trebuie să facem un angajament ferm de a furniza o plasă de siguranță pentru c ei care nu pot face una pentru ei înșiși .
43
Hillary Clinton se pronunța pentru ideea apărării securității sociale împotriva atacurilor
republicane. În acest sens, Hillary Clinton menționa faptul că republicanii folosesc tactici care
aduc frica în legătură cu viitorul și eficacitatea securității sociale pentru a impulsiona politicile
care l -ar pune în pericol. Adevărata amenințare este încercarea republicană de a submina piatra
de temelie a sistemului. Hillary crede că ,,securitatea socială trebuie să rămână ceea ce a fost
întotdeauna: un avantaj solid, pe care seniori i se pot baza întotdeauna. Aceasta nu trebuie să se
supună capriciilor bugetare ale Congresului sau fluctuațiilor pieței bursiere.” 44
Hilary Clinton a luptat împotriva eforturilor republicane de a submina securitatea socială
încă de pe vremea când aceasta a fost senator. În calitate de viitor președinte, aceasta: va combate orice încercare de a juca pe piața bursieră prin intermediul privatizării securității de
pensionare a persoanelor în vârstă. De asemenea, Hillary Clinton menționa faptul că în calitate
de președinte al Statelor Unite ale Americii ea se va opune reducerii ajustărilor anuale ale
costului vieții. De asemenea, candidatul democrat susținea faptul că se va opune eforturilor

41 Ibidem
42 Donald Trump on Social Security, http://www.ontheissues.org/celeb/Donald_Trump_Social_Security.htm ,
accesat în data de 16 mai 2017.
43 Ibidem
44 Social Security and Medicare, https://www.hillaryclinton.com/issues/social -security -and-medicare/ , accesat în
data de 16 mai 2017.

republican e de a ridica vârsta de pensionare, care în opinia acesteia este o idee inechitabilă care
va afecta în mod deosebit pe seniorii care au lucrat cel mai mult pe tot parcursul vieții. Hillary
dorea oprirea închiderii deficitului pe termen lung pe spatele clas ei de mijloc, fie prin reducerea
beneficiilor, fie prin majorarea impozitelor.45
Candidatul Partidului Democrat la funcția de președinte dorea extinderea securității
sociale pentru cei care au nevoie cel mai mult și care sunt trataț i nedrept de sistemul act ual,
inclusiv femeile care sunt văduve și cei care au luat timp semnificativ din forța de muncă plătită
pentru a avea grijă de copi ii, părinții în vârstă sau membrii familiei aflate în dificultate.
Securitatea socială funcționează bine, dar ar trebui să fu ncționeze mai bine. Hillary se va lupta
pentru a extinde securitatea socială pentru cei care au nevoie cel mai mult și care sunt tratați
nedrept a stăzi.
În această ordine de idei, Hillary menționa faptul că rata sărăciei pentru femeile văduve
de 65 ani s au mai mult este cu aproape 90% mai mare decât pentru ceilalți seniori, în parte
pentru că atunci când un soț moare, familiile se pot confrunta cu o reducere bruscă a beneficiilor. Pentru un cuplu de doi salariați, aceste reduceri ale beneficiilor pot fi l a fel de mult de 50%.
Hillary e de părere că trebuie să schimbăm acest lucru evitând astfel , reducerea beneficiilor
securității sociale atunci când un soț moare, deoarece pierderea unui soț nu trebuie să însemne
dificultăți financiare sau căderi în sărăcie.
46
Milioane de femei și bărbați iau timp din forța de muncă plătită pentru a crește un copil,
pentru a avea grijă de un părinte care se îmbătrânește sau pentru a avea grijă de un membru de familie aflat în dificultate. ,,Care giving ,, este o muncă grea care aduce beneficii întregii noastre
economii. Cu toate acestea, atunci când americanii își iau timp liber pentru a avea grijă de o rudă, aceștia își pot reduce beneficiile de securitate socială la pensionare, deoarece aceste prestații sunt
calculate pe baza celor mai bune 35 de ani de câștiguri. Nimeni nu trebuie să se confrunte cu
cecuri slabe de securitate socială pentru că au preluat rolul vital al îngrijitorului pentru o parte
din cariera sa. Americanii ar tr ebui să primească credite pentru prestațiile lor de securitate socială
atunci când nu sunt din forța de muncă remunerată deoarece acționează ca îngrijitori.
47
Fostul Secretar de stat se pronunța pentru sporirea securității sociale timp de mai multe
deceni i, solicitând celor mai bogați să contribuie mai mult. Securitatea socială trebuie să

45 Ibidem
46 Ibidem
47 Ibidem

continue să garanteze demnitatea la pensie pentru generațiile viitoare. Hillary înțelege că nu
există nicio modalitate de a atinge acel obiectiv fără a solicita americani lor cu venituri mai mari
să plătească mai mult, inclusiv opțiunile de a impozita o parte din venitul lor peste plafonul actual de securitate socială și de a imp ozita o parte din venitul lor, s istemului de securitate.
48
În aceea ce privește securitatea soci ală, putem aminti faptul că Donald Trump propunea o
serie de schimbări care, în opinia candidatului republican, ar putea contribui la sporirea
securității sociale. În această ordine de idei, Trump menționa că ar impune unele taxe prin care să
consolideze a șa-numitul Fond de Încredere și care să contribuie la sporirea securității sociale în
Statele unite ale Americii: „ Aș impune o taxă unică, de 14,25%, pentru persoanele și trusturile cu
o valoare netă de peste 10 milioane de dolari. Aceasta ar genera venitu ri noi de 5.7 trilioane de
dolari, pe care le- am folosi pentru a plăti întreaga datorie națională. Vom economisi 200 miliarde
de dolari în plăți de dobânzi, ceea ce ne -ar permite să reducem impozitele pe famil ile muncitoare
de clasă mijlocie cu 100 de miliarde de dolari pe an sau 1 trilion de dolari pe zece ani. Am putea
folosi restul economiilor de 100 de miliarde de dolari pentru a consolida Fondul de securit ate
socială. Până în 2030, vom reuși să pune m 3 miliarde de dolari în Fondul de încredere, cee a ce ar
face ca acesta să devină solvent în secolul următor .”49
,,Medicare este piatra de temelie a îngrijirii medicale pentru mai mult de 50 de milioane
de seniori americani și persoane cu dizabilități .” 50 În calitate de președinte al Statelor Unite ale
Americii, Hillary Clinton promitea că va lupta împotriva încercărilor republicane de a abroga
Legea privind îngrijirile accesibile. De asemenea, H illary va asigura că Medicare poate negocia
preturile scăzute ale medicamentelor cu companiile farmaceutice, asa ca reducem costurile
pentru persoanele în vârstă .”51
În cadrul dezbaterilor pe marginea acestui subiect, se observă faptul că principalii doi
candidați au adoptat poziții antagonice, iar politicile pe care le -ar adopta cei doi în acest domeniu
se înscriu în aceiași parametri diametral opuși. Cei doi au prezentat o viziune total diferită în
ceea ce privește asigurarea securității sociale a propriilor cetățeni.

48 Social Security and Medicare, https://www.hillaryclinton.com/issues/social -security -and-medicare/ , accesat în
data de 16 mai 2017.
49 Donald Trump on Social Security, http://www.ontheissues.org/celeb/Donald_Trump_Social_Security.htm ,
accesat în data de 16 mai 2017.
50 Social Security and Medicare, https://www.hillaryclinton.com/issues/social -security -and-medicare/ , accesat în
data de 16 mai 2017.
51 Ibidem

Concluzii

Dacă este să ne referim dintr -o perspect ivă comparativă între campania lui Donald Trump
și cea a lui Hilary Clinton din cadrul curse i pentru Casa Albă, ar trebui să sesizam din prima un
ton mult mai dur al campaniei electorale promovate de către Donald Trump comparativ cu
principala sa contracandidată, reprezentanta Partidului Democrat, fost secretar de Stat al SUA,
Hilary Clinton.
Limbajul a fost unul din elementele principale care a făcut diferența dintre cei doi
candidați. În această ordine de idei putem menționa faptul că discursul verbal al lui Donald
Trump a fost unul dur, a xat pe un limbaj foarte viu, plin de expresii dure, suntem îndreptățiți să
spunem că campania întreprinsă de către Hilary Clinton a fost una mult ma i diplomatică și mult
mai echilibrata . Tonul pe care Clinton îl utiliza în campani e a fost unul mult mai relaxat, aceasta,
spre deosebire de Donald Trump, nu făcea apel la expresii dure nici la adresa contracandidaților
săi, nici în ce privește discursul propriu- zis din cadrul campaniei.
În ceea c e privește campania propriu -zisă a celor doi candidații trebuie menți onat faptul
că în mod cert, Donald Trump și -a asumat poziții mult mai dure decât cele adoptate de către
contracandidata sa pentru postul de președinte al Statelor Unite ale Americii. Hillary Clinton, de
cealaltă parte, a adoptat un ton mult mai echilibrat în toate declarațiile și promisiunile sale în
cadrul campaniei electorale. În mod evident se observă faptul că atât în cazul discursurilor cu
privire la teme legate de securitate, precum și la alte teme din cadrul dezbaterilor electorale,
Donald Trump a avut un program ce conținea prevederi mult mai radicale decât cele propuse de
către Hilary Clinton în programul sau pentru alegerile prezidențiale.
În ceea ce privește problema imigr anților spre exemplu, se observă un contrast foarte
puternic î ntre pozițiile adoptate de către cei doi contracandidaț i care s-au situat din nou pe poziții
antagonice . Pe marginea acestei teme se vede clar faptul că Trump se situează pe poziții mult
mai radicale decât tonul echilibr at și poziția adoptată de candidatul din partea Partidului
Democrat . Acesta, așa cum bine ne putem aduce aminte din perioada campaniei electorale,
Clinton urmărea menține rea porților Americii deschise, în timp ce Trump se pronunța pentru
restricționarea accesului imigranților în Statele Unite ale Americii, precum și construirea acelui
zid la frontiera cu Mexic.
Există însă și teme în care cei doi contracandidați se situează pe poziții similare la nivel

discursiv în cadrul campaniei. Aici este vorba, în primul rând, de lupta împotriva terorismului și
a modalităților în care aceasta lupta trebuia dusa. Aici era aproape imposibil ca ambii
contracandidați să se situeze pe poziții antagonice din acest punct de vedere.
De asemenea, campania prezidențială a lui Donald Trump și cea realizată de către Hill ary
Clinton se aseamănă când vine vorba de sporirea rolului internațional al Statelor Unite ale
Amer icii prin cooperarea mai intensă cu statele lumii. Ambii au căzut de acord în ceea ce
privește necesitatea cooperării Statelor Unite cu diverse țări de pe g lob, inclusiv cu principalii
rivali – China și Federația Rusă. Totuși , și aici regăsim unele diferențe intre modalitatea de
abordare a celor doi candidați. În această ordine de idei, ne referim la faptul că Donald T rump a
avut un ton mult mai vio lent și o poziție mult mai radicală decât contracandidatul sau din partea
Partidului Democrat. Dacă Hillary Clinton vorbea despre necesitatea de a intensifica și de a
investi în cooperările internaționale, Donald Trump aducea o serie de critici atât la adresa
admin istrației lui Barack Obama, precum și la adresa partenerilor Statelor Unite ale Americii din
cadrul NATO. Spre deosebire de Clinton, Trump aducea o serie de critici la adresa NATO și lăsa sa se înțeleagă faptul că sub mandatul sau Statele Unite nu sunt dis puse să apere partenerii fără
că aceștia sa contribuie mai mult la bugetul NATO și la capacitățile militare ale acestei organizații.
52
Ambii candidați s -au pronunțat pentru îmbunătățirea securității economice a propriilor
cetățeni. Deși scopul acestor propuneri făcute de cei doi contracandidați era același, și anume
îmbunătățirea situației economice a propriilor cetățeni ca precondiție pentru as igurarea securității
naționale, modalitățile în care cei doi și- au expus propriile puncte de vedere au fost diferi te. Dacă
Hillary Clinton a optat pentru un limbaj echilibrat în expunerea ideilor sale privitor la îmbunătățirea situației economice a americanilor, Donald Trump a adus în discuție problema
imigranților care muncesc ilegal în Statele Unite ale Americii și a utilizat un limbaj foarte dur
prin care spunea că prin limitarea accesului anumitor categorii de străini se poate aduce o îmbunătățire a securității economice din Statele Unite ale Americii.

52 Donald Trump changes NATO position: 'It's no longer obsolete , http://www.politifact.com/truth -o-
meter/statements/2017/apr/12/donald- trump/donald- trump -nato-i-said-it-was-obsolete -its-no-lo/, accesat în data de
17 mai 2017.