SUBIECTUL: L.M. , 11 ani, clasa a III-a [621310]

STUDIU DE CAZ
SUBIECTUL: L.M. , 11 ani, clasa a III-a
1 .PREZENTAREA CAZULUI : Eleva L. M.- Copil de etnie rromă
Problema educativă a elevei L.M. ține de inadaptarea școlară , manifestată prin
atitudini respingătoare față de cerințele școlii , prin sfidarea învățătorului și a colegilor de
clasă . Menționez că are și un număr mare de absențe nemotivate.Din punctul de vedere al
dezvoltării intelectuale , eleva are capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport
cu vârsta .Are o pregătire școlară precară cu mari lacune în cunoștințe și deprinderi acumulate
din clasele anterioare , este submotivat pentru învățătură , acești factori explicând în mare
parte și situația școlară foarte slabă .Gradul de maturizare psihică este scăzut , copilul are
dificultăți de adaptare atât la mediul școlar cât și la cel familial .
1.1. ISTORICUL EVOLUȚIEI PROBLEMEI
Lipsa de afecțiune din partea părinților, dezinteresul total al acestora față de cei trei
copii, lipsa supravegherii parentale si maternale ( părinții alcoolici , plecați la muncă în sat
,lipsind zile și nopți de lângă copii ) ; condiții materiale insuficiente,majoritatea timpului și-l
petrece cerșind de la vecini lipsind de la școală aproape jumătate din anul școlar 2010-2011,
au dus la repetenție .
Lipsa motivației de învățare s-a observat din primele clase și are la bază în cea mai
mare parte indiferența părinților față de educația copiilor în general .
Astfel situația școlară s-a menținut în zona mediocrității spre slab, eleva mulțumindu-
se că a promovat clasa .
1.2. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE :
a)– Maria prezintă dificultăți de relaționare deosebit de pronunțate ,este o fire
introvertită , puțin interesată de comunicare
b) – are numeroase absențe nemotivate.
Comportamentul:
– Nu vorbește în clasă decât atunci cand i se pune în mod direct o întrebare.
1

– Răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroșește la față și evită să
privească în ochi învațătoarea c ând i se cereasă răspundă .
– Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-și termina niciodată activitatea,
rămânea liniștită și nu își deranjează colegii.
– Reacționează puțin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă este
certată fără să mai comunice cu cineva.
– Rămâne singură în timpul recreațiilor, ceilalți o ocolesc , pentru că de multe ori este
nespălată și prost îmbrăcată .
Dialog cu eleva:
M. pare la prima vedere o fată liniștită care evita să vorbească. Dup ă mai multe
monologuri ale mele și laude necontenite M. a început să povestească întâmplări din viața ei.
,, Mi-e temă sa răspund . Dacă greșesc copiii mă vor striga Repetenta .”
,, Nu vin la școală pentru că nu –mi dau voie părinții . Trebuie să am grijă de casă cât
timp ei sunt plecați .”
Dialog cu mama:
-Mama ne spune că Maria refuză să vină la școală pentru că , ,, râd copiii de ea pe motiv
că a rămas repetentă ” .
-Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educația copiilor de problemele școlare ale
acestora din cauza soțului ,care este bețiv și violent .Tot ce le duce tatăl aruncă ,iar
banii toți îi dă pe băutură .
Dialog cu tata
– Acesta spune că el stă mult timp plecat și copiii sunt lăsați acasă cu soția , care după
plecarea sa la muncă , pleacă și ea de acasă , copiii rămânând astfel în grija vecinilor .
-Aceștia le aduc mâncare , le spală hainele ,dar ei se joacă și se murdăresc tot timpul. O
acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv .
Dialog cu vecinii
– Toți știu și regretă posibilitățile acestor copii necăjiți .Îi acuză pe ambii părinți .Din vina
lor copiii sunt plini de păduchi ,lipsiți de hrană , adesea fură de la vecini ceea ce cred că
le este necesar.
1.3. ANALIZA DATELOR ȘI STABILIREA IPOTEZEI :
– Inadaptarea Mariei la școală a fost repercusiunea comportamentelor greșite ale
părinților . Dacă ei sunt părăsiți de părinți în cine pot avea încredere? Deși în clasă stătea
liniștită în banca sa , acasă , pe la vecini mergea și le cerea mereu măncare.
2

Ipoteza :Dacă cunosc cauzele inadaptării școlare și factorii determinanți , și voi
folosi strategii adecvate , atunci Maria se va adapta atât în colectivul de elevi cât și la viața
școlară .
1.4. PRECIZAREA OBIECTIVELOR
Obiective pe termen lung
O1.- Maria , va frecventa regulat toate orele.
O2. – Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util
O3. – Va participa la discuții cu toți colegii .
O4. – Activitătile de învățare se vor prelungi după orele de curs.
Obiective pe termen scurt
O1- i se vor trasa diverse sarcini precise , cât mai atractive pentru a fi resposbilizată .
O2- eleva va fi încurajată să-și exprime propriile păreri față de problemele abordate
alături de ceilalți elevi în a-și spune părerea la toate discuțiile din clasă alături de colegii
săi.
O3- Discuții cu eleva pe diferite teme .
1.5.METODE ȘI STRATEGII
Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu m ediatorului școlar , unde am
purtat diverse discuții atât cu eleva cât și cu părinții acesteea , prin urmare Maria a început să
frecventeze din nou școala .
Conceperea și punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut
rezultate mulțumitoare. La orice activitate M aria este ajutată de colegi și încurajată pentru
orice efort căt de mic .
1.6. ADOPTAREA SOLUȚIILOR ȘI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ
Responsabilități :
I se cere Mariei să răspundă zilnic de completarea panoului de prezență din clasă,
explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
Participarea în clasă :
Încă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de prezență,în care
M.trebuia să afișeze fotografia fiecărui elev prezent . De atunci L.M. venit zilnic la școală.
Activitatea de învățare
Zilnic este pusă să răspundă , fiecare răspuns este încurajat.Sarcinile de învățare sunt
diferențiate.Temele sunt făcute după ore la școală astfel încât acasă M. trebuie doar să mai
3

citească lecțiile..Copiii o laudă și ea a începe să fie încrezătoare în forțele proprii și să
lucreze singură..
Vizita mediatorului școlar la domiciliul elevei
Aptitudini sociale:
În timp ul activităților de grup, M. este rugată să-i ajute pe copii , ajungînd să
dobândească reale aptitudini.
Evaluarea programului de schimbare
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate și s-a observat o schimbare pozitivă.
Maria nu mai lipsește de la școală decât dacă este bolnavă și atunci vine mama și mă anunță ,
a devenit încrezătoare în forțele proprii , comunică cu toți elevii.
S-au observat, în scurt timp, progrese la învățătură și adaptare. E din ce in ce mai
activă , se bucura pentru orice rezultat obținut și orice apreciere pozitivă.
1.7. REZULTATE
-în lipsa consilierului școlar , mediatorul efectue ază în continuare vizite la domiciliul
elevei . Maria începe să recupereze ,, cu pași mici dar siguri ” problemele de inadaptare .
În cele două zile când elevii termină cursurile la ora 12,00 voi rămâne la școală cu Maria
și vom lucra suplimentar la disciplinele care impun acest lucru . Părinții au înțeles cât de
important este ca fiica lor să frecventeze școala . Mama este mai mult acasă , se ocupă
mai mult de educația copiilor , are o atitudine pozitivă față de școală .
CONCLUZII
Dacă nu aș fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi degenerat. Cred că multe din
abandonurile școlare s-ar fi putut , intervenind cu mijloace adecvate , la timpul potrivit.
Consider ca a fost decisivă adoptarea unei atitudini flexibile din partea mea, dar la fel de
importante au fost și încurajările, responsabilizarea Mariei , introducerea unor activități care
să – l atragă pe copil.
4