Subiect De Examen Psihologia Sociala Semestru Ll Cucu (funder) Maria Anul I Id Grupa 01 [623216]

1
UNIVERSITATE A SPIRU HARET BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOHGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

STUDENTA: CUCU (FUNDER) MARIA
ANUL: I – ID – GRUPA : 01

Subiectul nr.: 3
Identificați, în fenomenul pandemiei COVID19 mediatizat (prin discursuri politice,
medicale sau p ublicistice) folosirea unor tehnici și strategii de influențare socială.
Ce efecte poate să producă:
– Răspândirea fricii în ma sele sociale,
– Diferențierea categoriilor de vârstă și separarea lor,
– Izolarea și distanțarea socială impusă,
– Creșterea rolului tehn ologiei în viața cotid iană?

IMPLICAREA COVID 19 ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI

Pandemia de Covid -19, care s -a datorat noului coronavirus izbucnit în anul 2019
inițial în China și apoi transferându -se în lumea întreagă, a venit cu o serie de restricții
pentru populație și cu o serie de r eguli ce au trebuit respectate la nivel global. Toate
sectoarele au fost afectate de intervenirea acestei pandemii: economia prin închiderea
locurilor de muncă; turismul: prin imposibilitatea deplasării oamenilor dintr -un loc î n altul;
transporturile, prin aceleași interdicții de deplasare, dar și viața socială a oamenilor a fost
afectată prin imposibilitatea ieșilor de altă dată cu membrii familiei ori cu prietenii și a
imposibilității chiar de a se vizita la domiciliu.
Chiar și educația a suferit modifi cări, elevii neputând învața în școli, în mod
tradițional, așa cum erau obișnuiți, ci aceasta s -a mutat pe internet, însă nu toți copiii au

2
avut posibilitatea să urmeze aceste cursuri online, neavând internet la domiciliu și ni ci
dispozitive pe care să acc eseze platformele școlare.
Măsurile menționate mai sus au fost instituite în toate statele în care au existat
cazuri de Covid, întreaga populație fiind afectată.
Efectele COVID 19 au fost resimțite în rândul întregii populați i.
În Austria si in Romania , primul caz de Covid a fost confirmat la data de 1 5
februarie 2020 primu l. La data de 15 febraurie instituindu -se stare de urgență pe teritoriul
Austri ei, iar la data de 16 martie 2020 instituindu -se stare de urgență pe teritor iul
României, urmare a creșterii numărului de infectări . Atat in Austria , cat si in Romania, au
fost afectat e din punct de vedere economic de pandemie , economia având de suferit,
numeroase contracte de muncă fiind suspendate , iar rata crest erii somajului fiind foarte
crescuta , dar nu numai in Austria si Romania, ci la nivel global.
Sistemul sanitar se modifică, nu mai sunt acceptate persoa ne în spital, cu excepția
urgențelor și a cazurilor de Covid, pentru a se încerca reducerea de infecții intraspitaliceș ti
cu acest virus.
Prin persuasiunea declarațiilor la nivel mondial în mass media, s -a ajuns la
convingerea majorității că cel mai bine este a se urma indicațiile date de autorități.
Astfel, s -a demonstrat că „ suntem predispuși să urmăm sugestia unei per soane
dacă aceasta ni se pare un expert credibil ( principiul autorității ), dacă o considerăm un
prieten de î ncredere ( principiul simpatiei ), avem senzația că îi datorăm ceva ( principiul
reciprocității ) și dacă, urmând -o, suntem consecvenți cu credințele sa u promisiunile
noastre anterioare ( principiul consecvenței ). De asemenea, suntem tentați să facem
alegeri de spre care credem că sunt populare ( principiul consensului ) și că ne vor aduce o
resursă prețioasă ( principiul rarității )”1.
Având nevoie de dovezi pentru a lua anumite decizii în viața noastră, mai ales
pentru a accepta îngrădirea an umitor libertăți; tindem să credem că este corectă o
informație venită din partea autorităților, în care avem încredere, dat fiind că ar trebui să
fie liderii fiecăruia d intre noi. Considerăm că, dacă o acțiune este întreprinsă de mai multe
persoane, atunci ea este corectă.

1 Marius Comper, Care sunt secretele persuasiunii? Cele 6 instrumente psihologice de convingere , p. 5;

3
„Oamenii se pot opune autorității atunci când este clar că trebuie să își asume ei
înșiși responsabilitatea propriilor acte ”2.
Conform studiului denum it Evaluarea impactului psihologic al regimului de
autoizolare / carantinare , efectuat în perioada 21 martie -07 aprilie 2020 pe un număr de
103 persoane, s -a declarat că „ nivelul de stres indus de autoizo lare / carantinare a fost
resimțit diferit de respon denți, variind de la nesemnificativ (6%) la insuportabil (5% )”3.
Conform aceluiași studiu, 50% dintre respo ndenți au considerat că autoritățile au
avut o atitudine relativ adecvată, 32,3% au considerat că atitudinea autorităților a fost
eficientă / adecva tă, iar 27,7% au considerat că autoritățile au avut o atitudine inadecvată /
ineficientă cu privire la preve nirea extinderii pandemiei COVID -19.
Persoanele participante la studiu au declarat că se simt frustrați din cauza lipsei de
apropier e fizică față d e membrii familiei și prieteni. Îngrijorarea persoanelor a privit frica
față de posibilitatea înstrăinării a fective, dar și frica fa miliilor celor din linia I manif estată
față de posibilitatea contractării virusului mult mai ușor. Alte motive de îngrijorar e ale
oamenilor au fost cu privire la lipsa resurselor materiale, dat fiind închiderea majorității
afacerilo r și a locurilor de muncă.
„Teoriile personalității implicite sunt utilizate pentru a formula aprecieri asupra
altor persoane. Acestea implică grup area mai multor caracteristici în seturi ”4.
Grupurile sociale sunt împărțite în grupuri pe baza anumitor at ribute (elemente
comune pentru un anumit comportament). Atribui rea nu este întotdeauna corectă, putând fi
părtinitoare sau eronată.
Similaritatea ș i familiaritatea sunt elementele care determină simpatia și atracția.
„Fiecare atitudine are trei comportam ente, care pot varia în intensitate: o
componentă cognitivă, o componentă afectivă și o componentă
comportamentală ”5.

2 Nicky Hayes, Sue Orrell, Introducere în psihologie , ediția a III -a, București, Ed. All, 2003, p. 359;
3 Studiul Evaluarea impactului psihologic al regimului de autoizolare / carantinare , p. 51;
4 Nicky Haye s, Sue Orrell, Introducere în psihologie , ediția a III -a, București, Ed. All, 2003, p. 318;
5 Ibidem ;

4
Atunci când două sau mai mu lte atitudini ale unui om se contrazic apare disonanța
cognitivă.
Prin cooperare și contact social ideile preconcepute și prejudecățile pot fi redu se.
Dat fiind afluxul de informații legate de acest subiect pe toate canalele media, la
nivel global, fric a oamenilor s -a manifestat și în sensul posibilității de îmbolnăvire a
membrilor familiilor lor (părinți, bu nici, copii), urmată de îngrijorarea cu privire la propria
persoană și incertitudinea în legătură cu viito rul apropiat, dar și pe termen lung, viito rul
școlar, viitorul economiei globale.
„În privința nivelului de optimism, respondenții au admis un nivel redus (26%) sau
foarte redus (45%), doar 20% un nivel moderat și 9 % un nivel ridicat de încredere în
rezolvarea pe termen scurt (2 -4 săptămâni) a si tuației de criză epidemiologică ”6.
Cu privire la efectele izolării ulterioare perioadei stării de urgență, 55% dintre
persoane consideră că vor ieși mai întăriți din această experiență, iar 31% dintre ei că nu
vor resimți un impact deosebit față de izolare.
Însă, în perioada izolării, persoanele au simțit insomnie, nervozitate, creșterea ori
reducerea poftei de mâncare, probleme cu concentrarea, oboseală fizică ori psihică
nejustificată, neliniște, somnolență, d ezorientare temporală, palpitații.
S-a observat o creștere a consumului de alcool, a consumului de tutun și a
medicamentelor care să inducă somnul.
Izolarea a determinat oamenii să încer ce să -și lărgească orizontul de activități prin
intermediul tehnologiei. Astfel, comunicau cu familia, prie tenii, cu noscuții mai mult prin
intermediul telefonului, efectuând și primind apeluri video, petrecând mai mult timp pe
rețelele de socializare. Cine a avut posibilitatea a lucrat de acasă, fiind în contact cu
colegii, superiorii, partenerii, clienții, tot virtual. Cumpărăturile au fost făcute online , în
proporție mai mare față de perioada anterioară intervenirii pandemiei, pentru toate cele
necesare î n locuință.
Mai mult, cu ajutorul internetului s -au aflat în permanență ultimele noutăți și
informații.

6 Studiul Evaluarea impactului psihologic al regimului de autoizolare / carantinare , p. 51;

5
Cu toate a cestea, majoritatea persoanelor vârstnice s -au simțit complet rupte de
lume, au fost izolate, li s -a permis ieșirea la cumpărături de strict ă necesitatea în i ntervalul
a două ore (Romania) respectiv patru ore (Austria) nu li s -a permis să -și vadă familiile , să-i
strângă în brațe, având nevoie de afecțiunea lor, nu a avut cine să -i ajute în gospodărie, ei
simțindu -se neputincioși. Neavând cunoș tințe dezvoltate de utilizare a internetului și nici
telefoane performante, nu au putut accesa platformele sociale p entru a -și vedea familia,
chiar și numai virtual.
De cele mai multe ori, bătrânilor li se oferă telefoane mai vechi, fără prea multe
funcți i, cât mai ușor de utilizat, doar pentru efectuarea / primirea de apeluri telefonice.
Această categorie de persoane a fost marginalizată ca urmar e a efectelor COVID –
19.
Cât privește comunicarea nonverbală, pe lângă cea verbală manifestată de
autoritățile care au ținut discursuri cu privire la evoluția acestei boli, aceasta implică:
paralimbajul, expresia facială, gestu rile, poziția adoptată, îmbrăc ămintea. Astfel, observă m
că gesturile și expresia facială trădează importanța mesajului transmis de autorităț i și
necesitatea ca acesta să fie urmat de cetățeni.
„Indicațiile nonverbale pot semnala emoții, atitudini și aspec te subtile ale relațiilor
interpersonale ”7.
Discurile politice, discurile medicale, mass -media au făcut ca oamenii să fie
influențați în di recția solicitată de autorități, acceptând regulile trasate, cu credința că, în
acest fel, se vor proteja pe sine și îi vor proteja și pe cei din jurul lor de răspândirea
virusului.
În prezent, a început derularea mai multor studii cu privire la imunizare a populației
față de Covid -19.
Comportamentul fiecărui om este influențat de conduita adoptată de alți indivizi.
„Prezența altora poate exercita o influență chiar și atunci când nu există o presiune la
conformare ”8.

7 Nicky Hayes, Sue Orrell, Introducere în psihologie , ediția a III-a, București, Ed. All, 2003, p. 341;
8 Idem , p. 359;

6
Persoanele care manifestă atitud ini de cooperare se conformează cu ușurință
anumitor reguli, față de cele care nu se consideră în acest mod.
Psihol ogia socială europeamă cuprind e trei teorii, și anume: teoria identității
sociale, teoria reprezentării sociale și cea a atribuirii sociale.
Prin teoria identității sociale se fac distințiile dintre ei și noi, care sunt comune într –
o societate. Această te orie „ explorează modurile în c are apartenența la grupurile sociale
influențează modul în care ne raportăm la evenimentele sociale ”9.
Reprez entarea socială constă în presupuneri și convingeri comune, împărtășite de
societate, utilizate pentru a explica fen omenele sociale.
Teoria atrib uirii sociale se ocupă de analizarea modalității în care diferite grupuri
sociale fac atribuirile față de even imente.
Odată cu intervenirea Covid -19, oamenii au stat mai mult lângă familiile lor,
încercând să petreacă timp cu aceștia, timp pe care anterio r, dat fiind zbuciumul în care
trăiau, nu îl aveau. „ Povestea omului modern este povestea luptei pentru a face față
consecințelor acestei dificile înaintări ”10.
Atunci când oamenii s -au aflat în izolare au înțeles importanța n aturii în viața lor, a
mediulu i înconjurător, a culturii, însă au profitat de dezvoltarea tehnologiei. „ Pentru ca
omul să se mențină sănătos din punct de vedere sufletesc și spiritual, e nevoie deopotrivă
de frumusețea naturii și de cea a mediului cultural ambiant creat de om ”11.
Pe lâ ngă implicațiile negative ale Covid -19 asupra populației, de izolare, din punct
de vedere medical, din punct d e vedere al insecurității resimțite, din punct de vedere al
economiei și al educației, există și părți bune ale aces teia, respectiv conștientizare a
oamenilor, cel puțin pentru o scurtă perioadă de timp, a lucrurilor importante din viața
fiecăruia, respecti v de a avea familia aproape, de a avea grijă mai mare de natură, de a
respecta valorile, de a se bucura de un specta col ori de vizualizarea unui f ilm, de a fi
empatici față de ceialalți , de a -l ajuta pe semenul lor, de a -și întări credința.

9 Idem , p. 376;
10 Desmond Morris, Zoomenirea , Bucureșt i, Ed. Art. 2010, p. 9 ;
11 Konrad Lorenz, Cele opt păcate capitale ale omenirii , ediția a II -a, București, Ed. Hum Anitas, 2007, p.
33.

7

B I B L I O G R A F I E

1. Desmond Morris, Zoomenirea , București, Ed. Art. 2010;
2. Konrad Lorenz, Cele opt păcate capitale ale omenirii , ediția a II -a, Bu curești,
Ed. Hum Anitas, 2007 ;
3. Marius Comper, Care sunt secretele persuasiunii? Cele 6 instrumente
psihologic e de convingere ;
4. Nicky Hayes, Sue Orrell, Introducere în psihologie , ediția a III -a, București, Ed.
All, 2003 ;
5. Studiul Evaluarea impactulu i psihologic al regimului de autoizolare /
carantinare .