Studiul Textului de Critica Literara

Propusă de Donna Ogle în 1986, metoda a devenit pentru unii autori model fundamental de structurare a lecției, proiectată pe fazele Evocare/Realizarea sensului/Reflecție, întrucât secvențele ei constitutive se regăsesc în aceste etape. Concret, ea are la bază realizarea de către elevi a unei reprezentări grafice sub forma unui tabel, ce va fi completat în cele trei faze ale lecției: Știu (Ce știu?) / Vreau să știu(Ce vreau să știu?)/Am învățat (Ce am învățat?).

Am aplicat această metodă în studiul textului critic la clasa a X-a. Textul – suport selectat a fost Eminescu și poeziile lui(1889), de Titu Maiorescu (fragment), în cadrul unității de învățare Poezia lirică. Condițiile prealabile au presupus faptul că elevii erau familiarizați cu opera eminesciană, studiind anterior două dintre textele poetice corespondente temei iubirii și a naturii, Floare albastră, respectiv, Pe lângă plopii fără soț…. Referitor la strategia didactică abordată, am relaționat metoda Știu/Vreau să știu/Am învățat cu alte metode tradiționale, precum lectura informativă, explicația, conversație euristică, lucrul cu manualul, dar și moderne, ca brainstormingul sau învățarea prin descoperire. În etapa de evocare, am explicat elevilor modul de lucru, urmând modelul metodei și am notat tabelul la tablă. Timp de cinci minute, le-am cerut elevilor să completeze îm mod individual prima coloană cu toate informațiile pe care și le amintesc, chiar și pe acelea de care nu sunt absolut siguri. După expirarea timpului, elevii au prezentat informațiile, acestea fiind sintetizate și notate la tablă, în prima coloană.

În etapa de realizare a sensului, prin activitate frontală, conversație și brainstorming, am cerut elevilor să formuleze întrebări despre alte aspecte pe care ar dori să le știe despre personalitatea și creația eminesciană. Întrebările au fost notate sintetic pe tablă și în caietele de notițe. Mai apoi, doi elevi au citit textul din manual cu voce tare, primind explicații despre termenii necunoscuți. La următoarea activitate din această etapă, le-am precizat elevilor că studiul textului se va realiza prin activitate pe grupe ce a presupus rezolvarea unor cerințe diferite pe marginea unor fragmente din textul de bază, rezolvările urmând să fie notată sintetic în caietele de notițe și la tablă în rubrica Am învățat despre Eminescu (Ce am învățat)

În etapa de reflecție, elevii au fost orientați, prin activitate frontală și conversație, să compare ceea ce au învățat cu ceea ce doreau să știe, sintetizându-se observația că pentru unele întrebări nu au aflat răspuns. Am răspuns la una-două dintre întrebări, pentru celelalte indicând ca temă pentru acasă lectura integrală a studiului critic, oferind și alte sugestii de lectură, precum

George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu sau Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900.

Dezavantajele metodei provin din faptul că poate fi consumatoare de timp, necesitând reluarea unor aspecte într-o altă oră. Întrebările formulate de elevi pot să nu atingă nivelul așteptat. (De exemplu, întrebările elevilor vizau preponderent aspecte ale biografiei poetului, și mai puțin aspecte legate de operă). Intervenția profesorului în sugerarea unor întrebări poate fi resimțită ca restrictivă.

Avantajele sunt, însă, mult mai numeroase, printre ele putând menționa faptul că se clarifică ceea ce se stie, ceea ce nu se știe și ceea ce rămâne de învățat. Permite relaționarea atât cu metode tradiționale, cât și cu cele moderne. Este utilă în lecțiile de recapitulare, făcând trecerea firească spre cele de însușire de cunoștințe. Permite studiul integrat al textului literar propriu-zis cu cel de critică literară. De asemenea, este o modalitate de învățare interactivă, facilitând responsabilizarea elevilor în privința demersului didactic, mai ales privitor la rezultatele așteptate ale învățării.

Bibliografie

-PROGRAMA SCOLARĂ PENTRU CLASA A X-A, CICLUL INFERIOR AL LICEULUI – LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ (Aprobată prin ordin al ministrului, București, 2009).

– Ilie, Emanuela – Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008.

-Secrieru, Mihaela -Didactica limbii române, ed. Avi-art, Iași, 2004.

-Maiorescu, Titu- Critice, Editura Eminescu, București, 1978.