Studiul și Proiectarea Unui Sistem de Reglare a Temperaturii Într Un Vas

Cuprins :

2.2.4. Aplicați SRA. Exemple.

În continuare se vor prezenta cele mai uzuale scheme funcționale, respectiv scheme bloc, pentru diferite sisteme de reglare automată. Sistemele de reglare a temperaturii vor fi prezentate după o scurtă descriere a SRA pentru temperatură.

Mai jos sunt două exemple de SRA, una pentru reglarea nivelului, iar celălalt pentru reglarea tensiunii.

1. Sistem de reglare a nivelului de presiune, pentru un fluid dintr-o conductă.

Schema funcțională a unui circuit de reglare a presiunii fluidului dintr-o conductă este prezentată în figura 2.23. În această schemă, funcționarea se bazează pe utilizarea unui sistem de reglare automată, reprezentată de un regulator tip tijă cu jet.

Figura 2.23. – Schema funcțională pentru circuitul de reglare a

presiunii fluidului în conductă (14)

Schema bloc a unui sistem automat de reglare pentru presiunea fluidului dintr-o conductă este prezentată în figura 2.24.

Figura 2.24 – Schema bloc SRA presiune fluid în conductă (14)

2. Sistem de reglare automată a tensiunii.

Mai jos, în figura 2.25, este prezentată schema funcțională de reglare automată pentru tensiune la o mașină electrică.

Figura 2.25 – Schema funcțională pentru reglarea automată a tensiunii (14)

Schema bloc de reglare automată a tensiunii conform schemei de principiu din figura 2.25, este prezentată în figura 2.26.

Figura 2.26. – Schema bloc pentru reglarea automată a tensiunii (14)

2.2.4. Sisteme de reglare a temperaturii.

Temperatura.

Temperatura este o mărime fizică importantă pentru cunoașterea stării proceselor naturale și industriale.

Temperatura unui mediu (indiferent dacă este solid, lichid sau gazos) poate fi determinată pe baza efectului pe care îl produce asupra unui senzor de temperatură cu care mediul, se află în contact direct sau pe care îl influențează de la distanță.

Temperatura se măsoară cu termometrul. Traductoarele sunt componentele necesare în cadrul proceselor din sistemul de reglare automată. Aceste traductoare sunt bazate pe:

– generarea unei tensiuni electrice

– variația rezistenței electrice

– dilatarea corpurilor

– analiza radiațiilor electromagnetice

Reglarea automată a temperaturii

În cele mai simple instalații termice schema bloc a unui sistem de reglare a temperaturii este una conform figurii 2.27.

Figura 2.27. – Schema bloc a unui SRA (14)

Principiul de funcționare.

Temperatura t din incinta 1 este realizată prin intermediul serpentinei 2, parcursă de agent termic (atunci când t > t0, unde t0 este temperatura mediului ambiant) sau de agentul de răcire (atunci când t < t0). Dacă temperatura t are tendința să crească, regulatorul R comandă micșorarea secțiunii de trecere a organului de reglare – în cazul instalațiilor de încălzire – sau mărirea secțiunii de trecere – în cazul instalațiilor frigorifice.

Sistemele de reglare a temperaturii din instalațiile frigorifice sunt realizate, în majoritatea cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate cu acțiune continuă sau cu regulator bipozițional.

În instalațiile termice la care timpul mort este mare este necesară utilizarea sistemelor de reglare cu regulator PID sau PI. În unele situații, când timpul mort este foarte mare (Tm > T), se impune utilizarea unor regulatoare speciale (cu acțiune prin impulsuri).

Pentru optimizarea unor performanțe superioare pentru reglarea automată a temperaturii se poate folosi un sistem de reglare în cascadă, ca în figura 2.28.

Figura 2.28. – Sistem de reglare a temperaturii în cascadă (14)

Bucla de reglare automată a temperaturii, conținând traductorul de temperatură Tr1 și regulatorul R1, include o buclă de reglare a debitului, formată din traductorul de debit Tr2, regulatorul R2 și elementul de execuție EE.

Dacă temperatura t tinde să scadă față de valoarea prescrisă, regulatorul de temperatură R1 impune o valoare prescrisă, mai mare la regulatorul de debit R2.

Bucla de reglare interioară stabilește debitul la noua valoare prescrisă, astfel încât temperatura t crește, revenind la valoarea impusă.

Sistemul de reglare în cascadă reacționează foarte eficient la o perturbație de tipul unei variații a presiunii agentului termic la intrare.

Dacă presiunea crește brusc, crește și debitul agentului termic, existând tendința ca temperatura t să crească.

Creșterea debitului este sesizată de traductorul Tr2 și în consecință, regulatorul R2 acționează imediat, dând comanda de micșorare a secțiunii de trecere a organului de reglare.

Debitul este adus la valoarea impusă înainte ca temperatura din incintă să aibă variații importante.

Modalități de reglare a temperaturii.

Instalațiile tehnologice unde este necesară reglarea temperaturii sunt de trei feluri:

– cele în care nu are loc un transport de căldură de către produsul încălzit sau răcit ( cuptoare industriale )

– cele în care are loc un transport de căldură de către produsul încălzit sau răcit ( schimbătoare de căldură, cuptoare tunel )

– cele care au surse interne sau consumatori interni de căldură ( procese endoterme sau exoterme )

La instalațiile tehnologice care nu necesită transport de căldură reglarea temperaturii se poate face atât cu regulatoare cu acțiune discontinuă ( bipoziționale sau tripoziționale cu sau fără legi de reglare) cât și cu regulatoare continue. Aceste instalații sunt caracterizate prin proprietatea de autoreglare.

La instalațiile tehnologice care necesită transport de căldură, se folosesc regulatoare cu acțiune discontinuă (de tip bidirecțional sau tridirecțional cu sau fără o anumită lege de reglare).

În continuare vom prezenta cele două procedee de reglare a temperaturii.

1. Reglarea discontinuă.

a) Reglarea bipozițională a temperaturii.

Această metodă este cea mai utilizată fiind caracterizată prin simplitatea aparaturii și a unei funcționări economice.

Reglarea bipozițională se realizează prin modificarea fluxului de energie sau de masă, de la intrarea unei instalații tehnologice în funcție de abatere. În cadrul acestor reglări, fluxurile de energie sau de masă la intrarea proceselor automatizate iau teoretic doar două valori.

Schema bloc a reglării bipoziționale a temperaturii este prezentată în figura 2.29. și prezintă caracteristica statică a regulatorului bipozițional cu comportarea dinamică aperiodică a reglării temperaturii și inerția circuitului de reacție, de măsură.

Figura 2.29. – Schema bloc pentru reglarea bipozițională a temperaturii (14)

Comportarea dinamică a instalațiilor tehnologice cu care se reglează temperatura, se poate echivala cu compunerea a două comportări ( figura 2.30.):

cu timp mort caracterizată prin timpul mort Tm

cu comportare inerțială, de ordinal unu ce este caracterizată printr-o constantă de timp T

Figura 2.30. – Comportare dinamică a instalației tehnologice de reglare a temperaturii (14)

La circuitul de măsurare, ideal ar fi ca inerția să fie minimă dar real aceasta este în general de ordinul unu.

Acest tip de comportare se datorează elementelor suplimentare care s-au adăugat la elementul sensibil pentru protecția mecanică și corozivă împotriva mediului exterior, ca de exemplu : tecile protectoare a traductoarelor de temperatură.

Astfel, circuitul de reacție, adică circuitul de măsurare se caracterizează având cel puțin o constantă de timp Tt.

Regulatorul bipozițional este un element cu caracteristică statică de tip releu bipozițional.

Acesta asigură trecerea mărimii de comandă de la o valoare la alta dacă abatarea (ɛ) față de valoarea de referință (r) depăsește un anumit prag, denumită zonă de insensibilitate (I).

Caracteristica static reală a regulatorului bipozițional este prezentată în figura 2.31.

Figura 2.31. – Caracteristica statică a regulatorului bipozițional (13)

Zona de insensibilitate a regulatoarelor bipoziționale este ajustabilă. Elementul de execuție poate fi:

ventil electromagnetic ( pentru fluxuri de energie – lichide sau gazoase)

contact electric

sistem de contacte (la relee sau contactoare, pentru fluxurile de energie electrică)

În general aceste elemente de execuție sunt comandate prin regulatoare directe.

Diagrama reglării bipoziționale este prezentată în figura 2.32.

La realizarea acestor diagrame se pornește de la ipoteza neglijării timpului mort Tm a instalației tehnologice precum și a constantei de timp Tt a circuitului de măsurare.

Figura 2.32. – Diagrama reglării bipoziționale a temperaturii (13)

Pentru această funcționare, se presupune că la valoarea t=0,

se prescrie o mărime de referință r>xr

ca urmare vom avea ɛ = r – xr > 0

iar conform caracteristicii statice la intrarea instalației tehnologice, va intra tot fluxul energetic de la sursa exterioară, iar parametrul reglat va evolua după prima curbă.

În acest timp eroarea scade, iar la momentul t1, parametrul reglat trece peste valoarea prescrisă Yi , iar eroarea devine 0, datorită zonei de insensibilitate I. Regulatorul bipozițional nu deconectează elementul de execuție de la sursa de energie și temperatura crește în continuare.

La momentul t2 se atinge pragul inferior al zonei de insensibilitate a parametrului reglat. Caracteristica statică a regulatorului bipozițional basculează, producând întreruperea totală sau parțială a fluxului de energie la intrarea în instalația tehnologică. Datorită ipotezelor simplificatoare prezentate la început, valoarea parametrului reglat scade, evoluând după curba a doua.

Mai jos în figura 2.33., este prezentată o aplicație a utilizării regulatorului bipozițional X72. pentru reglarea unei baterii electrice de încălzire.

Figura 2.33. – Instalația de automatizare pentru reglarea bateriei electrice de încălzire (13)

Pentru realizarea aplicației este necesar un sistem de reglare automată a cărui configurație se găsește în figura 2.34. , cu conectarea corespunzătoare a elementelor componente.

Contactul de reglare d1 al regulatorului X72 este legat în circuitul de alimentare al bobinei contactorului K1. Acest contactor este elementului de execuție .

Figura 2.34. – Sistemul de reglare al aplicației (13)

Ventilatorul bateriei de încălzire este acționat de un motor asincron monofazat cu colector alimentat cu tensiunea redusă a unui autotransformator ATR-8, respectiv un motor monofazat cu două viteze.

ATR-8 – se folosește pentru un obiect reglat

Motorul monofazat cu două viteze este folosit pentru alt obiect reglat.

Traductor de temperatură este termorezistența dublă : 2x Pt100. Specificațiile tehnice ale termorezistenței Pt100 sunt prezentate în Anexa 1.

O termorezistență se folosește ca traductor de reacție pentru regulatorul X 72. Cealaltă termorezistență este folosită ca traductor de măsură pentru adaptorul rezistenșă – curent unificat tip ELT 162.

Funcționarea regulatorului bipozițional X 72 este influențată de modificarea poziției cursorului potențiometrului S, care este unul de sensibilitate.

Traductorul Pt100 se utilizează în două variante: fără teacă de protecție, precum și cu teacă de protecție.

b) Reglarea tripozițională a temperaturii.

Este o metodă de reglare a temperaturii utilizată frecvent, datorită simplității constructive și funcționale. De asemenea se realizează efecte de reglare superioare față de reglarea bipozițională. Această reglare superioară, se obține datorită tipului de regulator și a elementului de execuție utilizat, a modalităților de intervenție efectivă, asupra mărimii de execuție.

La reglarea tripozițională, se folosesc elemente de execuție echipate cu organe de acționare de tipul servomotoarelor electrice reversibile cu viteză constantă.

Schema bloc a reglării tripoziționale nu diferă mult de reglarea bipozițională, așa cum se poate observa în figura 2.35.

Figura 2.35. – Reglarea tripozițională simplă (13)

În figura 2.36., de mai jos este prezentată caracteristica acestei reglări.

Figura 2.36. – Caracteristica regulatorului tripozițional (13)

Regulatorul tripozițional RTP ( a cărei caracteristică este prezentată în figura de mai sus ) și elementul de exma bloc a reglării tripoziționale nu diferă mult de reglarea bipozițională, așa cum se poate observa în figura 2.35.

Figura 2.35. – Reglarea tripozițională simplă (13)

În figura 2.36., de mai jos este prezentată caracteristica acestei reglări.

Figura 2.36. – Caracteristica regulatorului tripozițional (13)

Regulatorul tripozițional RTP ( a cărei caracteristică este prezentată în figura de mai sus ) și elementul de execuție oferă posibilitatea poziționării organului de execuție de tip robinet de reglare, notat RR, în orice poziție.

Astfel se realizează o mărime de execuție xm, de orice valoare între maximul xmM și minimul xmm.

Starea de funcționare sau repaus al elementului de execuție , respectiv a valorii mărimii de execuție notată xm, sunt determinate de evoluția în timp a erorii.

Această eroare abatere, depinde de evoluția în timp a parametrului reglat.

Astfel dispar discontinuitățile din forma de variație a mărimii de execuție, care are urmări pozitive asupra performanțelor reglării temperaturii proceselor.

Figura 2.37., conține o aplicație a efectului de reglare a temperaturii cu un regulator tripozițional ELX 176 și un element de execuție reversibil cu viteză constantă de acționare, asupra obiectelor reglate cu timp mort, constantă de timp și circuit de reacție cu inerții diferite.

Ca obiecte reglate se pot folosi diferite cuptoare electrice, baterii de încălzit electrice.

Figura 2.37. – Schema reglării tripoziționale cu regulator ELX 176 (14)

Elementul de execuție este format din blocul de referință cu motor BRM 2, convertorul tensiune-curent ELX 20 și convertorul curent unificat-tensiune alternativă I/U.

Traductorul de temperatură, termorezistența Pt 100 se poate utiliza atât cu teacă de protecție, cât și fără.

Pentru instalații tehnologice mai pretențioase, unde necesită constante de timp și timpi morți mai mari, se folosește metoda de reglare a temperaturii tripoziționale cu reacție de poziție. Prin această metodă se obțin efecte de reglare mai bune, eliminând oscilațiile de temperatură. De asemenea se asigură ca deplasările organului de execuție să fie proporționale cu mărimea de comandă , cu abaterea cu integrarea abaterii.

Pentru aceasta se folosesc regulatoare specializate ca RTT-01, RTT-02, 2RT 96.

Schema bloc pentru reglarea temperaturii în acest caz, are o structură diferită, cum se obsearvă în figura 2.38.

Figura 2.38. – Schema bloc a reglării tripozițională cu reacție de poziție (14)

Schema acestei instalații de reglare automată se poate observa în figura 2.39.

Figura 2.39 – Schema funcționării sistemului de reglare a temperaturii tripoziționale cu reacție pozitivă (14)

2. Reglarea continuă a temperaturii.

Această reglare se realizează cu regulatoare unificate, cu acțiune continuă. Acest procedeu se utilizează la instalații tehnologice pretențioase.

În acest caz se elimină oscilațiile, iar performanțele sunt superioare.

Se folosesc pentru reglare, regulatoare cu acțiune continuă, conform legilor de reglare P, PI, PID.

Cele mai utilizate regulatoare pentru această reglare sunt ELC 113, ELC 1134.

În figura 2.40 se prezintă eschema electrică a elementului de execuție.

Figura 2.40 – Schema electrică element de execuție, reglare continuă (13)

Schema bloc a acestei reglări, după principiul abaterii va avea forma din figura 2.41. În cadrul funcționării, sunt necesare:

regulatorul unificat

elementul de execuție

traductorul – element sensibil și adaptor

aparat auxiliar pentru înregistrarea în timp a temperaturii

În schema de mai jos, cu ajutorul regulatorului ELC 113 și a traductorului Pt 100 (care este fără teacă protectoare) se obține o buclă de reglare.

Figura 2.41. – Schema bloc a reglării temperaturii (13)

Ca element de execuție se folosesc convertoare cc/ca. Acestea primesc semnale unificate între 2-10 mA. Comanda acestora se face cu tiristoare montate antiparalel, realizând variația curentului de încălzire alternativ care va trece prin elementele de încălzire respective.

2.2.5. Scheme de reglare a temperaturii. Exemple.

1. Reglarea în cascadă a temperaturii într-un reactor chimic.

Structura unui sistem pentru reglarea automată a temperaturii θ1 din interiorul unui reactor chimic, considerând ca mărime intermediară temperatura θ2 a mediului din jurul reactorului, este prezentată în figura 2.42.

Notată prin θ01, referința regulatorului principal RA1, este fixată din exterior, iar referința regulatorului din buclă internă, RA2 este ieșirea regulatorului RA1, notată cu θ02.

Regulatorul RA2 acționează, prin intermediul elementului de execuție EE, asupra debitului de abur introdus în cămașa reactorului.

Modificarea debitului de alimentare a reactorului sau temperatura fluidului de alimentare reprezintă perturbații, modelate prin semnalul v1 ce acționează direct asupra mărimii principale θ1,

Modificarea caracteristicilor aburului o reprezintă perturbația v2, ce acționează în bucla internă asupra mărimii intermediare θ2.

Bucla internă asigură compensarea rapidă a perturbațiilor v2 și conține constantele de timp ale procesului, în timp ce bucla principală este mai lentă.

Figura 2.42 – Reglarea în cascadă a temperaturii (15)

2. Reglarea temperaturii apei, cu compensarea perturbației

Reglarea standard a temperaturii apei la ieșirea dintr-un cazan cu abur nu dă rezultatele așteptate din cauza fluctuațiilor debitului q de apă rece.

În figura 2.43. este prezentată o structură SRA, care are o comportare ameliorată cu perturbația .

Variațiile debitului q de apă rece reprezintă principala perturbație a temperaturii apei calde.

Măsura debitului q este conectată, prin elementul de compresare Hv la ieșirea regulatorului de temperatură.

Figura 2.43. – Reglarea temperaturii apei (15)

În continuare se vor prezenta cele mai uzuale scheme funcționale, scheme bloc, pentru diferite sisteme pentru reglarea automată a temperaturii.

1. Cazan încălzit cu abur.

Schema funcțională pentru un cazan incălzit cu abur este prezentată în figura 2.44.

Figura 2.44. – Schema funcțională a cazanului cu aburi (15)

Schema bloc a cazanului care este încălzit, cu abur este prezentat în figura 2.45.

Figura 2.45. – Schema bloc a încălzirii a unui cazan cu aburi (15)

2. Fierul de călcat.

Schema funcțională, a sistemului de reglare a temperaturii unui fier de călcat, este prezentată în figura 2.46..

Figura 2.46. – Schema funcțională pentru fierul de călcat (15)

Schema bloc a sistemului de reglare automată pentru fierul de călcat este prezentată în figura 2.47.

Conform celor prezentate anterior, se poate observa faptul că reglarea este bipozițională, deoarece resortul tip contact are funcția unui comutator bipozițional.

Figura 2.47. – Schema bloc a fierului de călcat (15)

BIBLIOGRAFIE

Bucur C. – Dispozitive electronice și electronică analogică, Ed. UPG, Ploiești, 2008

Bucur C. – Electrotehnică, Ed. UPG, Ploiești, 2013

Bucur G. – Automatizări industriale, Ed. UPG, Ploiești, 2013

Bucur G. – Senzori, traductoare, măsurare, Ed. UPG, Ploiești, 2011

Bucur G. , Moise A. – Aplicații industriale ale automatelor programabile, Ed. UPG, Ploiești, 2013

Cîrtoaje V. – Sisteme automate, Ed. UPG, Ploiești, 2012

Florin M. – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată – Ed. Economică Preuniversitară , București, 2002.

ELECTROTEHNICĂ – Goerogescu D., Georgescu L. – Electrotehnică, Ed. UPG, Ploiești, 2008

Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucurețti, 2002

Mareș F. și colectivul – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată, Ed. Economică, București, 2002.

Mihoc D.,Popescu S. – Automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1978.

Năstase B. – Mașini, aparate, acționări și automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucurețti, 1997.

Pintea M. – Sisteme de automatizare – Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profil tehnic – Programul PHARE TVET RO 2003/005 – 551.05.01 – 02

Saal C. – Acționări electrice și automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1980.

Călin S., Dumitrache I., Dimo P. – Automatizări electronice – Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1972.

Tertișco M. și colectivul – Aparate de măsurat și control. Automatizarea producției – Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994.

Tertișco M. și colectivul – Aparate de măsurat și automatizări în industria chimică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1986.

Mira N. și colectivul – Mașini, aparate, acționări și automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997.

http://en.wikipedia.org/wiki/Watt_steam_engine

http://www.prosensor.ro/fiche.asp?ID=519

http://www.lovatoelectric.ro/HandlerDoc.ashx?s=I157IGBFE01_13.pdf&ic=95

ANEXA 1 – PT 100

Acest tip de termorezistență are mai multe moduri de realizare și conectare. Tipul constructive al acestuia este influențat de aplicația pentru care se folosește: gama de temperature, clasă de precizie, clasă de protective

SONDĂ PT100 DE TEMPERATURĂ COMPACTĂ CU RACORD 1/2" GAZ

Date tehnice:

Pt100 clasă 1/3 DIN, ieșire 4-20mA 2 fire

Conector M12 IP67 4 contacte

Teacă de protecție, manșon și racord din inox 316L

Timp de răspuns în apă la

0,4m/s : T50 mai mic de 3 s

Timp de răspuns în apă la

0,4m/s : T90 mai mic de 5 s

Clasă de precizie captator : 1/3 DIN 0,1% la 0°C, 0,27°C la 100°C

Caracteristicile transmițătorului încorporat în sondă :

Precizie : ±0,08 % din plajă

Corecție de liniaritate : ±0,1 % din plajă

Alimentare : de la 8 la 36 VDC cu protecție de inversare a polarității

influența alimentării : ±0,01 %/ V de la 24 V

Temperatura ambiantă a manșonului : -25 +85°C

Temperatura de stocare : -25 +85°C

Temperatura limită de proces : -25 +150°C

Influența temperaturii : ±0,02 % din plajă / °C

Securitate : curent mai mare de 22mA în caz de rupere a captatorului.

Rezistență contra zgomotului (filtru de izolație)

Opțional:

Alt tip de record, flanșă inox, racord culisant

Teacă de protective

SONDĂ PT100 DE TEMPERATURĂ COMPACTĂ CU RACORDARE PRIN FLANȘĂ SAU RACORDURI CULISANTE

Date tehnice:

Pt100 clasă 1/3 DIN, ieșire 4-20mA 2 fire
Conector M12 IP67 4 contacte
Teacă de protecție, manșon și racord inox 316L
Timp de răspuns în apă :
0,4m/s : T50 mai mic de 3 s
Timp de răspuns în apă la
0,4m/s : T90 mai mic de 5 s
Clasă de precizie captator : 1/3 DIN 0,1% la 0°C, 0,27°C la 100°C

Caracteristicile transmițătorului încorporat în sondă :

Precizie : ±0,08 % din plajă
Corecție de liniaritate : ±0,1 % din plajă
Alimentare : de la 8 la 36 VDC cu protecție de inversare a polarității
influența alimentă… Citește mai departerii : ±0,01 %/ V de la 24 V
Temperatura ambiantă a manșonului : -25 +85°C
Temperatura de stocare : -25 +85°C
Temperatura limită de proces : -25 +450°C
Pentru temperaturile ce depășesc 150°C, este necesară o distanță de 120mm între corp și racord
Influența temperaturii : ±0,02 % din plajă / °C
Securitate : curent mai mare de 22mA în caz de rupere a captatorului.
Rezistență contra zgomotului (filtru de izolație)

Opțional:
Etalonare pe plajămde măsură conformă Cofrac
Alt tip de racord
Flanșă inox
Racord culisant
Teacă de protective

SONDĂ PT100 DE TEMPERATURĂ CU RACORDARE PRIN BRIDĂ SAU RACORD CULISANT

Date tehnice:

Pt100 clasă 1/3 DIN, ieșire 4-20mA 2 fire.

Conector DIN poliamidă fibră de sticlă cu contacte Faston.

Teacă de protecție, carcasă și racord proces din inox 316L.

Timp de răspuns în apă la 0,4m/s : T50 mai mic de 3s.

Timp de răspuns în apă la 0,4m/s : T50 mai mic de 5s.

Precizie senzor clasă 1/3DIN 0,1%C la 0°C, 0,27°C la 100°C.

Carcateristicile transmițătorului integrat în corp :

Precizie : ±0,08% din toată gama de măsură.

Default de liniaritate : ±0,1% din toată gama de măsură .

Tensiune de alimentare : 8-36Vdc cu protecție contra inversării polaritîții.

Influența alimentării : ±0,01%/V de la 24V.

Temperatura ambientală a carcasei : -25°/+85°C.

Temperatura de stocare : -25°/+85°C.

Temperatură limită proces : -25°/+450°C.

Pentru temperaturile ce depășesc 150°C, a se prevedea o lungime de 120mm

între corp și racord.

Influența temperaturii : ±0,02% din toată gama de temperatură / °C.

Securitate : curent superior la 22mA în caz de deteriorare senzor.

Filtru de izolare galvanică împotriva paraziților.

Opțional :

– Etalonare plajă de măsură conform Cofrac.

– Bridă inox.

– Racord culisant.

– Teacă polizată.

SONDĂ PT100 CU CABLU ȘI CONECTOR M12 CU RESORT DE PRETENSIONARE SL_M12

Date tehnice:

Teacă de protecție : oțel inox 316 L, Ø 6 x 0,4 mm

Sondă : Pt 100 ceramică IEC 60751 clasă A, cu montaj 3 fire

Ieșire : conector M12 tată, cablu protejat cu resort de pretensionare

Cablu de legătură : PFA/silicon, 3m

Temperatura de utilizare : -25 … 90°C pentru conector, -50 … 180°C pentru extremitate cablu/tub

BIBLIOGRAFIE

Bucur C. – Dispozitive electronice și electronică analogică, Ed. UPG, , 2008

Bucur C. – Electrotehnică, Ed. UPG, , 2013

Bucur G. – Automatizări industriale, Ed. UPG, , 2013

Bucur G. – Senzori, traductoare, măsurare, Ed. UPG, , 2011

Bucur G. , Moise A. – Aplicații industriale ale automatelor programabile, Ed. UPG, , 2013

Cîrtoaje V. – Sisteme automate, Ed. UPG, , 2012

Florin M. – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată – Ed. Economică Preuniversitară , București, 2002.

ELECTROTEHNICĂ – Goerogescu D., Georgescu L. – Electrotehnică, Ed. UPG, , 2008

Hilohi S., Ghinea D., Bichir N. – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucurețti, 2002

Mareș F. și colectivul – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată, Ed. Economică, București, 2002.

Mihoc D.,Popescu S. – Automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1978.

Năstase B. – Mașini, aparate, acționări și automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucurețti, 1997.

Pintea M. – Sisteme de automatizare – Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profil tehnic – Programul PHARE TVET RO 2003/005 – 551.05.01 – 02

Saal C. – Acționări electrice și automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1980.

Călin S., Dumitrache I., Dimo P. – Automatizări electronice – Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1972.

Tertișco M. și colectivul – Aparate de măsurat și control. Automatizarea producției – Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994.

Tertișco M. și colectivul – Aparate de măsurat și automatizări în industria chimică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1986.

Mira N. și colectivul – Mașini, aparate, acționări și automatizări, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1997.

http://en.wikipedia.org/wiki/Watt_steam_engine

http://www.prosensor.ro/fiche.asp?ID=519

http://www.lovatoelectric.ro/HandlerDoc.ashx?s=I157IGBFE01_13.pdf&ic=95